Sei sulla pagina 1di 41

1.Anesteezicele locale: clasif,mec de actiune,indic si cantra.,in stomtologie,reactii adverse.

Mecanismul de aciune al anestezicelor locale Anestezicele locale blocheaz conducerea nervoas prin interferarea cu propagarea potenialului de aciune prin axon. Fibrele mielinizate sunt mult mai uor blocate cci anestezicul nu trebuie s acioneze dect la nivelul nodulilor Ranvier n forma neionizat anestezicul traverseaz membrana celular i se leag de canalele de Na n forma ionizat inhibnd influxul de Na. Cu ct anestezicul este mai liposolubil cu att are o poten mai mare (traverseaz mai uor membrana). Pe de alt parte, cu ct anestezicul are un grad mai mare de legare de proteine cu att are o durat mai mare de aciune. n cadrul nervului periferic, stratul extern este blocat primul. Exist prin urmare, dou mecanisme de aciune: Aciunea dependent de blocarea canalelor de Na substanele liposolubile neionizate trec prin membrana fosfolipidic n axoplasm unde este protonat iar n aceast form ionizat se leag de suprafaa intern a canalelor de Na prevenind migrarea Na. Mecanismul expansiunii membranare substanele neionizate se dizolv n membrana fosfolipidic i determin blocarea matricei canal de Nalipoprotein, ceea ce va duce la inactivarea acesteia. Indicatii:aritmii ventriculare;migrena,cefalee,dureri canceroase;combaterea tlb. circulatorii;afectiuni ale mucoasei bucofaringiene;caries;pulpite. Contraindicatii:sensibilitate la preparat;soc;miastenie;bolile SNC;tireotoxicoza;insuficienta cardica congestiva;blocul atrial incomplet.

Reactiile adverse: -reactii alergice -hipertemie maligna -cefalee -somnolenta si ameteli -convulsii,hipertensiune si tahiaritmie -methemoglobinemie -stimulare psihomotorie cu euforie si inlaturarea senzatiei de oboseala -hipertensiune

2.Clasificarea anlgezicelor.Analg. cu actiune feriferica: clasif,mec de actiune,indic si cantra.,in stomtologie,reactii adverse. Clasificarea anlgezicelor In functie de structura chimica Derivati de acid salicilic Acid acetilsalicilic acetilsalicilat de lizina salicilamida diflunisal benorilat (esterul ac. acetilsalicilic cu paracetamol) Derivati de pirazolona fenazona aminofenazona noraminofenazona (metamizol) propifenazona salipirina ?? Derivati de p-aminofenol fenacetina paracetamol (acetaminofen) - Derivati de chinolina glafenina

In functie de eficacitatea relativa (in ordine descrescatoare) analgezica: metamizol, acid acetilsalicilic, paracetamol antipiretica: aminofenazona, acid acetilsalicilic, paracetamol antiinflamatoare: acid acetilsalicilic, aminofenazona antispastica musculotropa: metamizol, propifenazona

Analgezice cu aciune preponderent periferic. Antiinflamatoriile nesteroidiene

Derivai Ac.acetilsalicilicSalicilatul de sodiu 1 ) D e r i v a i i p i r a z o l o n e i FenilbutazonaMetamizolBaralgina 2 ) D e r i v . A c . i n d o l a c e t i c IndometacinaSulindacul 3 ) D e r i v . a c . f e n i l a c e t i c DiclofenaculAlclofenacTolmetina 4 ) D e r i v . a c . f e n i l p r o p i o n i c IbuprofenulKetoprofenulFenoprofenul Naproxenu 5 ) O x i c a m i i PiroxicamulIzoxicamul 6 ) F e n a m a i i Ac.flufenamicAc.mefenamicAc.niflumic7 ) a c i d u l u i

acetilsalicilic Mecanism de actiune 1.periferic:inhiba ciclooxigenaza cu diminuarea form. prostaglanidelor,diminueaza simt. inflamatiei,micsoreaza sensib. nociceptorilor catrea lti mediatori implicati in excitarea nociceptorilor. 2.central:inhiba sinteza prostaglandinelor in SNC prin blocarea ciclooxigenaza-influenteaza asupra trans. impulssurilor dureroase pe caile aferente la nivelul I(coarnele post. ale mad. spinarii) si II(formatinea reticulara,sistemul limbic,hipotalamus) Indicatii:sindrom algic de intens. medie si mare;traume;mialgii. Contraindicatii:bronhospasm,triada asprinica,hipocuaguabilitate,insuficienta hepatica/renala,graviditate,nastere. Reactii adverse:insuficienta renala acuta;ulceratii gastrointestinale;uscaciunea gurii.oligurie;tulb. de vedere.

3.Anestezicele opioide: :clasif,mec de actiune,indic si cantra.,in stomtologie,reactii adverse. Intoxicatia acuta cu morfina,tratament.Dependenta medicamentoasa,manif. clinice si trat.

I. Analgezice opioide Agoniti Agoniti moderai Agoniti antagoniti Antagoniti

I. Alcaloizii opiului (derivaii fenantrenei) Morfina (Morfilong MScontin) Hidromorfonul Oximorfonul Omnoponul Codeina Hidrocodonul Oxicodonul Nalbufina Buprenorfina Naloxonul Naltrexonul

2. Preparate sintetice a) Derivaii fenilheptilaminei Metadona Propoxifenul b) Derivaii fenilpiperidinei Trimeperidina Fentanil Alfentanil Sufentanil Difenoxilatul Piritramid (Dipidolor)

c) Derivaii morfinanei Levorfanolul Butorfanolul Levalorfanul

d) Derivaii acidului ciclohexan-carbonic Tilidina e) Derivaii benzomorfanei Pentazocina (Fortral) - Dezocina II. Aciune mixt (opioid + neopioid) Tramadol -

Mecanismul de aciune. Analgezicele opioide selectiv influeneaz diveri receptori n urm cruia are loc efectul farmacologic. Analgezicele opioide i manifest aciunea fie prin hiperpolarizarea i deprimarea neuronilor postsinaptici (posibil, n urma efluxului ionilor de potasiu), fie prin scderea influxului ionilor Ca++ n membrana presinaptic i astfel scade eliberarea mediatorului. Aciunea de deprimare a eliberrii mediatorului a fost constatat pentru majoritatea neurotransmitorilor, aa cu snt acetilcolina, noradrenalina, dopamina, serotonina, substana P. Posibil, unii din aceti transmitori particip la realizarea efectelor opioizilor, deoarece e imposibil argumentarea tuturor efectelor analgezicelor opioide cu participarea numai a unui sistem transmitor.

Reactii adverse: a) Efecte utile terapeutic analoezia; - efectul anxiolitic b) Efecte n funcie de situaia clinic greaa vom sedare euforie deprimare resperatorie deprimarea tusei; constipaie retenia urinei spasmul sfincterului Odi. c) Efecte nedorite disforie bronhospasm tolerana dependena medicamentoas (psihic i fizic) creterea tensiunii i/craniene hipotensiune (n hipovolemii)

Indicatii: edem pulmonar acut;diaree;infarct acut de miocard;durerile cronice;analgezia obstetricala;neurolepanalgezie. Contraindicatii:hipertensiune intracraniana;traumatiste cranio-cerebrale;stari convulsive,abdomen acut;afectiuni inflam. ale intestinului;afectiuni ale cailor biliare;travaliu in nasterea prematura.

Intoxicatia cu morfina:Se poate produce prin supradozare n conditiile folosirii medicale sau n scop de sinucidere. Riscul este mare la persoanele cu dependenta si toleranta care sunt obisnuite cu doze mari dar la care sensibilitatea revine dupa cteva zile de ntrerupere a drogului. Fenomenele apar putin timp de la injectare sau ingestie si evolueaza progresiv. greata, varsaturi, alimentare sau bilioase torpoare, tresariri musculare sau convulsii mioza punctiforma dispnee, edem pulmonar acut, cianoza, bradipnee pna la apnee colaps, coma (fara semne de localizare)

Tratamentul este specific - antidotul fiind naloxonul - se aplica masurile generale nespecifice - resuscitare cardio-respiratorie

Dependenta medicamentoasa Dependenta medicamentoasa este starea de intoxicatie cronica caracterizata prin necesitatea imperioasa de a folosi unele substante medicamentoase toxice. Aceasta stare patologic prezinta 4 categorii de fe 18518k1023s nomene: -dependenta psihica-necesitatea psihologica de a folosi substanta respectiva (morfina, alcool, barbiturice, tranchilizante, cocaina, amfetaminele.); -dependenta fizica este necesitatea de ordin somatic de a folosi substanta pentru a evita sindromul de abstinenta care apare la cateva ore de la oprirea administrarii si poate imbraca aspecte periculoase; -toleranta este diminuarea pana la disparitia a efectuarii repetate a administrarii, respectiv necesitatea de a creste progresiv doza pentru a obtine efectul scontat;

-psihotoxicitatea se manifesta prin tulburari de comportament uneori cu caracter psihotic, care apare in cazul folosirii indelungate de doze mari de substante care dezvolta dependenta (barbituricele, alcool, cocaina, amfetaminele, lisergida-LSD). Principalele substante care sunt capabile sa creeze dependenta: -morfina, alcool, barbituricele-potential mare de dependenta psihica, fizica, toleranta, psihotoxicitate; -amfetamina, cocaina-potential mare de dependenta psihica si potential relativ mic de dependenta fizica si toleranta; -LSD, nicotina, cofeina-potential relativ mic in toate componentele. Tratamentul depindentei este foarte dificil datorita intrepatrunderii a celor 3 factori etiopatogeni (medicament psihotrop, teren psihotrop, conditii sociale).

4. Anestezicele generale:clasif,mec de actiune,indic si cantra.,in stomtologie,reactii adverse. Anestezicele generale (AG) reprezint RM, ce provoac o deprimare general a funciilor SNC manifestat prin somn, analgezie, anestezie, suprimarea reflexelor viscerale, sensoriale i relaxarea musculaturii striate. Aceste efecte snt de intensitate variabil, n dependen de tipul anestezicului, doza lui i nivelul necesar al anesteziei, reieind din situaia clinic. Deosebim urmtoarele tipuri de anestezie: 1) inhalatorie 2) neinhalatorie 3) combinat a) neuroleptanalgezie b) ataralgezie (tranchiloanalgezie) c) antidepranalgezie d) combinat cu M-colinoblocante, sau miorelaxante. Mecanismul de aciune. Anestezicele generale acioneaz asupra diferitor verige ale transmiterii impulsurilor nervoase n SNC: - eliberarea endorfinelor i enkefalinelor; - deprimarea proceselor metabolice (oxidarea, formarea macroergilor); - inhibarea eliberrii mediatorilor din membrana presinaptic n fanta sinaptic; - micorarea sensibilitii structurilor postsinaptice; - potenarea proceselor GABA ergice inhibitoare. Clasificarea. Toate anestezicele generale se clasific n: 1) RM pentru narcoza inhalatorie; 2) RM pentru narcoza neinhalatorie;

RM pentru narcoza inhalatorie.

Substane lichide volatile

Substane gazoase

1. 2. -

Eterii (eter p/u narcoz) Hidrocarburi halotan izofluran enfluran metoxifluran

- protoxid azot - ciclopropan

RM pentru narcoza neinhalatorie 1. Barbiturice - morfina - tiopental sodiu - hexobarbital sodiu - metohexital sodiu 2. Derivaii engenolului - propanidid 3. Remedii de structur steroid - hidroxidion 4. Benzodiazepine - diazepam, lorazepam - midazolam 5. Derivaii fenciclidinei - ketamina 6. Derivaii imidazolului - etomidat 7. Derivaii GABA - oxibutirat sodiu 8. Analgezice opioide - fentanil - trimeperidina INDICATII:Interventii chirurgicalpe cap, gat,torace,abdomen, membre.pe

CONTRAINDICATII:asm bronsic;ulcer gastro duodenal;alergie la barbiturice; astm grav, porfirie, afectiuni cardiovasculare severe. Reactii adverse:reactii anafilactica;reactii alergice;hipo- si hipertermia;complicatii respiratorii;hipoxemia;atelectazia;exarcebarea asmului;edem pulmonar acut;sind.Mendelson(pneumonia de aspiratie);comp. cardio-vasculare(hipertensiune arterioala;colapsul). In stomatologie:,Indicatiile anesteziei generale pentru interventiile chirurgicale de mica amploare in sectiile cu paturi de Chirurgie Oro-Maxilo-Faciala(care nu sunt urgente medico-chirurgicale) sunt urmatoarele:

-grav cu care este imposibila colaborarea

apeutice(medicatia antiemetica,sau de sedare)

5.sedativele:clasif.,mecanism de act.,indicatii, contraindicatii,partic. utilizarii in stom. clasificarea: 1.Barbirurice in doze subhipnotice:fenobarbital;barbital 2.De provenienta vegetala: extract de tinctura de valeriana;paducel;bujor. 3.Bromuri:bromura de NA,K,CA. 4.preparate combinate:valocardin,beloid,extraveral. 5.benzodeazepine:diazepam, fenazepam. 6.derivatii GABA:oxidul de natriu. 7.H1-antihistaminice:difenhidramina,prometazina,clemastina.

MEC. DE ACTINE -AMPLIFICA PROCESELE DE INHIBITIESAU DE DIMINUARE PE CALE DE EXCITATIE; -micsoreaza influxul de natriu in celula,cu diminuarea reactiilor motorii si emotionale la actiunea factorilor exogeni; - se manifesta in special asupra sistemelor polisinaptice,scoartei cerebrale form. reticulare .

Indicatii: -iritabilitate crescuta; -tulb de somn; -stari asteno-neurotice; satri spastice ale muscul. netede. Contraindicatii: porfirie; - insuficienta respiratorie severa; - soferi; - sindrom depresiv; - sarcina. In stomat.-Anumite forme de sedare stomatologica amelioreaza pur si simplu starea de anxietate sau induc pacientului o stare de somnolenta, astfel incat acesta nu simte aproape nimic sau isi aminteste foarte putine lucruri legate de procedura stomatologica.

6.Hipnotice:clasif. dupa structura chimica si durata actiunii, indicatii, ,partic. utilizarii in stom.

Clasificarea. -Dupa durata de actiune: 1.scurta(instalarea 10-15min)durata 2-5ore-triazolam,midazolam,zolpidem. 2.medie(instal. 20-40-min)durata4-7ore-nitrazepam,metiprilona,difenhidramina. 3.lunga(instal. 40-60min)durata 8-12 ore-flurazepam,diazepam,barbital. -In functie de structura chimica: Hipnotice barbiturice-barbital,fenobarbetal,triazolam. Hipnotice-nebarbiturice-clemastin,flurazepam,nitrazepamketazolam.

MECANISM DE ACTIUNE -Agonisti ai segmentului barbitural al recep. GABA; -intensifica eliberarea GABA; -inhiba recaptarea GABA; -interfera cu patrnderea calciului in sinaptosomoo cerebrali; -cresc permiabilitatea membranelo neuronale; -inhiba oxidarea piruvatului. Indicatii: -stari de agitatie psihomotorie;

-tratamentul epilepsiei; -ictere congenitale cronice; -icterul neonatal; -atenuarea sindromului psihovegetativ in starile spastice ale tub. digestiv,hipertensiune arterila,spasme coronarine,greata ,voma; In stomatologie: Analgezia si anestezia prin hipnoza sunt foarte utile in stomatologie, in urmatoarele cazuri: - contraindicatii anestezie clasica ( alergie, graviditate) - fobie de injectii - fobie de stomatolog - distres marcat fata de manevrele stomatologice Avantajele utilizarii hipnozei in stomatologie: - eliminarea stresului generat de interventia stomatologica - obtinerea unei stari de relaxare, placute, odihnitoare - eliminarea durerii - refacerea rapida dupa interventia stomatologica prin mobilizarea resurselor inconstientului 7.Benzodiazepinele:clasif. dupa dupata de actiune,mecan de actiune,influenta asupra sruc. somnului,indicatii,particul. in stomatologie. Clasificarea:dupa durata de actiune: 1.durata lunga:diazepam,clordiazepoxid,prazepam. 2.durata medie de actiune:nitrazepam,temazepam,clonazepam. 3.durata scurta:flurazepam. 4.durata foarte scurta:oxazepam,lorazepam. Mecanism de actiune:se fixeaza de receptorii benzodiazepinici care formeaza un sediu specific de grupare;induc modificari conformationale ale moleculei receptoare cuplate cu canalele de Cl- prin cresterea afinitatii subunitatii beta la receptorii GABA-A fata de mediator sau deschiderea canalelor de clor si hiperpolarizrea membranei.benzodiazepinele faciliteaza transmiterea GABA-ergica la nivelul scoartei cerebrale,zonei limbice a hipotalamusului,subst. nigra,sc. cerebrala si maduva spinari. Pacientii care iau benzodiazepine trebuie avertizati sa evite conducerea vehiculelor si activitati fizice peric. deoarece aceste medicamente provoaca somnolenta. Indicatii:tratamentul insomniilor;trat. bolilor somatice,trat.epilepsiei;premedicatie;neuroze;inducerea,mentinerea sau completarea anesteziei generale;delirium tremens,abstinenta,stari confuzionale la alcoolici. In stomatologie Medicamente care inlatura starea de anxietate si reduc activitatea psihomotorie. Sunt:BENZODIAZEPINE: - Diazepam - Oxazepam - Medazepam

8.Tranchilizantele: clasif.,mecanism de act.,indicatii, contraindicatii,partic. utilizarii in stom,reactii adverse. TRANCHILIZANTELE grupele de remedii ce selectiv nltur strile de spaim, f r i c , n c o r d a r e e m o i o n a l , d e z a d a p t a r e l a m e d i u l ambiant i sunt efective n neuroze i stri intermediare ClasificareaMajore (puternice, grele)p o s e d a c i u n e a n x i o l i t i c i s e d a t i v rapid i marcat, diapazon terapeuticm a r e , i n f l u e n n e g a t i v a s u p r a reaciilor psihomotorii, performanei demunc, coordonrii fine a micrilor. A. Benzodiazepinelec l o r d i a z e p o c l o r a z e p a c l o r a z e p a d i a z e p a m - f x i d - o x a z e p a t - l o r a z e p a m m - b r o m a z e p a e n a z e p a m m - n i t r a z e p a m -clobazam- t e m a z e p a m m - a l p r a z o l a m

B. Nebenzodiazepinice- b e n z o c l i d i n - t r i m e t o z i n - l o n e t i l C. Preparate combinatea m i x i d l i b r a x - a n t a r e s 1 2 0

D. Cu aciune antidepresiv- o p i p r a m o l E. Din diverse grupe- h i d r o x i z i n - b e n z o a c t a m i n b u s p i r o n . Minore (de zi)S e c a r a c t e r i z e a z p r i n a c i u n e a n x i o l i t i c i s e d a t i v r e d u s , f r i n f l u e n e n e g a t i v e v d i t e asupra reaciilor psihomotorii, p e r f o r m a n e i d e m u n c . S e u t i l i z e a z n t r a t a m e n t u l ambulator.- p r o r o x a n p i r a c e t a m - f e n i l b u t - p r o p r a n o l o l t r i m e t o z i n -mebicar - m e p r o b a m a t - t o f i z o p a m m e d a z e p a . Clasificarea tranchilizantelor dup durata aciunii (T0,5) 1)scurt durat - T0,5 3-10 ore- o x a z e p a m - t o f i z o p a m t r i a z o l a m - c l o t i a z e p a m 2)durat medie T0,5 10-40 ore- a l p r a z o l a m - b r o m a z e p a m l o r a z e p a m 3)durat lung T0,5 30-90 ore- d i a z e p a m - m e d a z e p a m c l o r d i a z e p o x i d - c l o b a z a m - c l o r a z e p a t . Mecanism de actiune:in geneza manifestarilor starilor de anxietate sunt implicate mai multe sinteme mediatoare: -adrenergic,serotoninergic. -functia fiziologica contrreglatoare, ce detine tensmiterea inhibitoare GABA-ergica. -receptorii GABA SUNT-GABA-A postsinaptici cuplati cu canale ionice de CL-(deschidere); GABA-B1:cana ionice deK+/Go(deschidere) si canale ionice de Ca2+/Go(inchidere); GABA-B2-(adenilatciclaza),AC/Gi(inhibitie),rezultindAMPc(scadere).

Indicatii:-tratam. insomniilor;afectiuni neurropsihice;pregatirea preanestezica si preoperatorie;la alcoolici,in combaterea unor manifestari psihotoxice acute;starile de neuroza;enureza nocturna;starile convulsive;profilaxia gretei si vomei. Contraindicatii:in miastenia gravis;la conducatori auto;pacientii cu insuficienta hepatica si respiratorie grava;persoanele cu satre de dependenta medicamentoasa in ancedente;Itrimestru de sarcina;in timpul lactatiei;inaintea nasterii nu se administreaza doze mari. Reactii adverse:micsorarea performantei de munca;somnolenta ,slabiciuni,ataxie,cefale,dereglari de vedere;reducerea reactiei psihomotorie;depresie;dereglari sexuale;GVD;efecte paradoxale-iritabilitate agitatie. In stomatologie:deprimarea starii de frica si produc calmarea. 9.Neurolepticele: clasif.,mecanism de act.,indicatii, contraindicatii,partic. utilizarii in stom,reactii adverse. Neurolepticele se mai numesc i tranchilizante majore sau antipsihotice. Principalele tipuri de psihoze sunt: - schizofrenia - psihoza maniaco-depresiv - psihozele organice cauzate de alcoolism, boli organice sau traumatisme craniene. Clasificarea medicamentelor antipsihotice. Principala clasificare a medicamentelor neuroleptice este realizat dup criteriul clinic, potrivit cruia neurolepticele se mpart n neuroleptice sedative(clorpromazima,clozapina); neuroleptice medi(mici)efect sedativ si antipsihotic moderat(tioridazina,tiaprid,periciazina); neuroleptice polivalente efect antipsihotic intens(haloperidol,trifluperidol,pipootiazina);neuroleptice dezinhibitorii efect antipsihotic moderat(perfenazina,sulpirid,carbidina); );neuroleptice reducatoare sau antiproductive(clorpromazina,pipotiazina,haloperidol).

Din punct de vedere al structurii chimice exist mai multe clase de neuroleptice: a) fenotiazine b) tioxantene c) butirofenone d)neuroleptice cu structur chimic divers (cele atipice) Mecanism de actiune Poseda capacitatea de a influenta asupra diferitor sisteme de mediatori,manifestind urmatoarele actiuni:1.alfa-adrenoblocanta;2.M-colinoblocanta;3.histaminolitica;4.dopaminoitica;5.serotoninolitica. De obicei actiunea blocanta pote fi centrala si periferica dar predomina cele centrale.Blocheaza recaptorii postsinaptici si presinaptici.Ca urmare la adminis. neurolepticilor receptorii postsinaptici sint bllocati iar in fanta sinaptica este surplus de mediatori. Reaciile adverse ale neurolepticelor

Efecte adverse ale neurolepticelor decurg din exagerarea efectelor farmacologice ale acestor medicamente. Efecte neurologice: neurolepticele produc dup administrare fenomene de tip extrapiramidal. Acestea pot fi reversibile i ireversibile. Tulburrile extrapiramidale reversibile includ: acatisia (nelinite motorie cu tendina de micare continu), parkinsonismul i reaciile distonice acute. Efecte metabolice i endocrine: hiperprolactinemie cu amenoree la femei i ginecomastie la brbai, obezitate (datorit efectului antiserotoninic). Efecte cardiovasculare: hipotensiune ortostatic, aritmii ventriculare (mai ales la tioridazin) Alte efecte adverse includ: - sedarea aparut la unele neuroleptice (se dezvolt toleran dup tratament prelungit) - fenomene M-colinolitice ca: uscciunea gurii, constipaie, creterea presiunii intraoculare. Neurolepticele care au aciuni M-colinolitice pronunate produc efecte extrapiramidale mai sczute (clozapina, tioridazin). - icter (mai ales la fenotiazine) - leucopenie i agranulocitoz (mai ales la clozapin) - sindromul neuroleptic malign caracterizat prin hipertermie, acidoz i rigiditate muscular, putnd preta la confuzii de diagnostic cu o boal infecioas. Se pare ca se datoreaz blocrii excesiv de rapide a receptorilor dopaminergici postsinaptici. Poate fi tratat cu miorelaxante de tip Dantrolen sau Diazepam. Indicaiile neurolepticelor 1. Schizofrenie acut 2. Recurena puseelor de schizofrenie acut, tratamentul cronic al schizofreniei care permite reinseria social a multor bolnavi tratai corect 3. Schizofrenie cu simptomatologie negativ (eficien redus) 4. Adjuvante n manie 5. Tratamentul tulburrilor de comportament n boala Alzheimer 6. Antiemetice: Tietilperazina, Proclorperazina, Haloperidolul, Clorpromazina. 7. Preanestezie: neurolepticele cu proprieti antihistaminice H1. 8. Neuroleptanalgezie: Droperidolul 9. Hipotermie controlat n unele intervenii chirurgicale Contraindicaii: pruden la vrstnici, ateroscleroz avansat, alergie specific. Compuii cu proprieti colinolitice marcate nu se vor folosi n caz de glaucom cu unghi nchis, adenom de prostat, constipaie. 10.Clasificarea antitromboticelor.Fibrinolitecele: clasif.,mecanism de act.,indicatii, contraindicatii,partic. utilizarii in stom,reactii adverse. Clasificare antitromboticelor: Medicamentele antitrombotice se clasifica in trei grupe, dupa mecanismul de actiune: A.Anticoagulante (cu doua subgrupe): 1.directe-preparate heparine(heparine de natriu,standart,de calciu) -heparinoizi(danaparoid)

antagonisti directia ai trombinei(lepirudina,bivaluridina) -citratul de natriu. -preparate antitrombine(antitrombinaIII) B.Fibrinolitice:1.indirecte(urokinaza,streptokinaza) 2.directe(fibrinolizina,tripsina) C.Preparate ce micsoreaza viscozitattea singelui:1.coloizii(dextran40,dextran70) 2. Cristaloizii(sol. NaCl 0.9%,ol ringher) A.antiagregante(glucocorticoizi,indobufen,vinpocetina).

Fibrinolitecele: clasificarea A.cu actiune directa(firinolizina,tripsina) b. cu actiune indirecta(streptokinaza,anistreplaza,urokinaza) Indicatii -trat. infarctului acut de miocard; -angina pectorala instabila cu tromboza subtotala; -tromboembolia acuta a a. pumonare; -tromboza venelor profunde; trombi pe valvulele periferice. Reactii adverse -hemoragii intracraniene;-hem. sistemice; -deregleri imunolllogice; -hipotensiune arteriala; -rupturi ale miocardului. Complicatii: antecedentele recente de AVC, tromboemboliile coronariene recente, cancerul cerebral, HTA netratata, ulcerul gastroduodenal activ. Tromboliticele se administreaza numai iv, majoritatea au Tl/2 scurt; de aceea, se introduc in perfuzie pentru a mentine efectul in timp. Mecanism de actiune: Fibrinoliticele, prin transformarea plasminogenului in plasmina, enzima trombolitica fiziologica, sunt capabile sa lizeze cheagul de fibrina. Aceasta are deseori, drept consecinta, recanalizarea vasului obturat prin trombus, cu restabilirea circulatiei locale. Plasminogenul nativ, format in ficat, este o glicoproteina care cuprinde 790 aminoacizi si are o greutate moleculara de 90000. Lantul de aminoacizi este format din cinci anse, mentinute prin legaturi disulfidice, care constituie si locurile de legare de fibrina. Activarea in plasmina consta in desfacerea legaturii arginina-valina (pozitiile 560-561 din lantul polipeptidiC) din molecula plasminogenului, ceea ce ii permite sa devina capabil de activitate proteolitica. In stomatologie, pentru tratamentul gingivitelor si periodontitei.

11. Clasificarea anticoagulantelor. Anticoagulantele indirect: mecanismul de actiune,indicatiile si contraindicatiile pentru administratre; particularitatile utilizarii in stomatologie; reactii adverse. Clasificare: 1. Anticoagulante directe(naturale) : a.heparina standart: heparina de natriu, calciu b.heparina cu masa moleculara mica: nadroparina,dalteparina, logiparina c.heparinoizii:danaparoida,pentosanul d.inhibitorii directi ai trombinei:-hirudina si analogii ei:lepirudina; -inhibitori ai trombinei cu masa moleculara mica:melagatran e.preparatele antitrombinei III : antitrombina III f.diverse: inhibitorii Fxa-antistazina 2. Anticoagulante indirecte, orale (de sinteza):- derivati cumarinici:acenocumarol,warfarina;-derivatii indandionei: fenindiona,omefina. Anticoagulantele indirecte -Mecanismul de actiune: anticoagulantele indirecte acioneaz ca antivitamin K i sunt active pe cale oral. Datorit analogiei structurale cu vitamina K, ele inhib competitiv epoxireductaza i, posibil, reductaza o enzim specific, care transform vitamina din forma oxidat, inactiv in forma sa redus (vitamina KH2), activ, necesar pentru perfectarea unor proteine procoagulante, care se sintetizeaz in ficat: protrombina, factorii VII, IX si X. In prezena acestor anticoagulante ficatul produce i secret proteine parial carboxilate sau necarboxilate, care nu sunt funcionale - cunoscute sub denumirea de PIVKA ("protein induced by vitamin K absence"). Indicaiile : Anticoagulantele indirecte sunt indicate pentru tratamentul curativ i profilaxia tromboemboliilor si al trombozei venoase profunde. Sunt de ales la bolnavii cu risc mare pentru prevenirea trombozei venoase postoperatorii dup intervenii ortopedice asupra oldului i intervenii chirurgicale ginecologice majore; risc mare de embolie in infarct transmural anterior (favorizeaz formarea de trombui murali), infarct intins, insuficien cardiac, anevrism ventricular, fibrilaie atrial, angina instabil, in arteriopatii periferice; profilaxia accidentelor embolice la bolnavii cu fibrilaie atrial i la purttorii de valvule cardiace protetice. Reacii adverse: Accidente hemoragice, in timpul sarcinii pot provoca hemoragii letale la ft. In timpul primului trimestru pot fi cauz de malformaii (hipoplazie nazal, calcificri epifizare). Pot aprea diverse malformaii ale sistemului nervos central pentru folosirea in orice perioad a sarcinii, rareori erupii cutanate, febr, leucopenie, de natur alergic. Foarte rar pot aprea leziuni necrotice ale pielii, mai ales la nivelul sanilor, de patogenie neprecizat. Derivaii de indandion sunt toxici i pot provoca leziuni hepatice, leziuni renale, diaree sever. Contraindicaiile : O contraindicaie absolut reprezint lipsa posibilitii de control periodic al coagulrii. Alte contraindicaii prezint hemoragiile, traumatismele i alte leziuni sangerinde, ulcerul in evoluie, prezena sindroamelor hemoragice, interveniile operatorii neurologice sau oculare, hipertensiunea arterial malign, accidentele cerebrovasculare, insuficiena hepatic i renal grav, alergia specific, leziunile canceroase, sarcina. Hemoragiile provocate de anticoagulantele orale se trateaz cu vitamina K - fitomenadiona, care este antidotul specific. Dozele utile sunt cuprinse intre 5 mg i 25 mg, administrate oral, in injecii intramusculare sau injecii intravenoase lente. 12.Anticoagulantele directe: clasificarea; mecanismul de actiune;efectele;indicatii si contraindicatii pentru administrare; particularitatile utilizarii in stomatologie; reactii adverse.Antagonistii heparinei:principiile de actiune si utilizare. Clasificarea anticoagulantelor directe: 1. Heparina standard, (heparina convenional sau heparina nefractionat:calciparine, heprine, liquemin, monoparin, nevparin, noparin, vetren); 2. Heparinele cu masa moleculara mic:dalteparina sodic (dalteparin sodium, tedelparin, fragmin, low liquemin);-enoxaparina (enoxaparin, clexane);-nadroparina calcic (nadroparin calcium, fraxiparine); reviparina sodic (reviparin sodium, clivarin);-parnaparina sodic (parnaparin sodium, bamaparin, fluxum);-tinzaparina sodic (tinzaparin sodium, innolog, logiparin). 3. Heparinoizii: Danaparoidul sodic (danaparoid sodium, orgaran);Pentosanul polisulfat de sodiu (pentosan polysidfate sodium, fbrase,thrombocid);-Sulodexidul (sulodexide, aterol, luzone). 4. Hirudina (hirudin); 5. Rivaluridina (bivaluridine, hirulog). Mecanismul de aciune al heparinei const in inhibarea coagulrii care se datorete

cuplrii heparinei cu un anticoagulant fiziologic - antitrombina III. Complexul heparinantitrombin III determin modificri conformaionale ale antitrombinei III, care ii accelereaz considerabil aciunea anticoagulant, inactivind o serie de enzime procoagulante: trombina i factorii activai X, XII, XI, IX. Cea mai sensibil este trombina, urmeaz apoi factorul Xa. Fixarea de antitrombina III este condiionat de prezena secvenei pentazaharidice specifice a heparinei. Pentru inactivarea trombinei este necesar ca heparina s se fixeze atat de antitrombina III cat i de trombin. Legarea de trombin este posibil cand lungimea catenei este de cel puin 16 uniti monozaharidice. Inactivarea factorului Xa necesit numai legarea heparinei de antitrombina III, pentru care este suficieut un numr mai mic de uniti monozaharidice.Heparina favorizeaz eliberarea lipoproteinlipazei din esuturi, cu hidrolizaconsecutiv a trigliceridelor din componena chilomicronilor i a lipoproteinelor. Are efect analgezic, a ntialergic, antiinflamator, imunosupresiv, hipoglicemiant, diuretic. Este antagonistul fiziologic al histaminei, serotoninei, aldosteronului, frineaz reacia antigen-anticorp, sporete fosforilarea oxidativ in peretele vascular i mduva spinrii.Preparatul sporete funcia tiroidei, diminuiaz legarea tiroxinei de proteine, ca consecin scade nivelul hormonului tireotrop. Indicaii: tratamentul i profilaxia trombozei venoase profunde i al emboliei pulmonare, bolnavilor cu risc moderat i la cei cu risc mare (varsta peste 40 ani, intervenii chirurgicale majore pelvine sau abdominale, cancer, intervenii ortopedice pe old .a.). Heparina in doze mici (5 u/kg i or in perfuzie intravenoas), poate fi folosit in stri de coagulare intravascular diseminat. De asemenea este util pentru a evita ocluzia canulelor intravasculare i a aparatelor de hemodializ sau bypass cardiopulmonar. Reacii adverse : hemoragii, trombocitopenie (dupa 3-15 zile de la debutul tratamentului), tromboz arterial care este atribuit agregrii plachetare, stimulat de heparin i cea venoas, atribuit eliberrii de factor plachetar 4, care provoac rezisten la efectul anticoagiilant; osteoporoz, chiar fracturi spontane alopecie, fenomene de hipoaldosteronism, cu hiperkalieinie. Alte efecte nedorite sunt de natur alergic: febr, frisoane, erupii cutanate, rareori oc anafilactic. Contraindicaii : :Heparina este contraindicat in hemoragii sau tendine la hemoragii, in ulcerul gastric sau duodenal activ, in accidentele vasculare cerebrale hemoragice, endocardita bacterian acut, dupa interveniile pe sistemul nervos central, ateroscleroza vaselor cerebrale. Contraindicaii relative prezint hipertensiunea arterial, afectarea vaselor retinei, insuficiena hepatic i renal, antecedente ulceroase, varsta inaintat, la bolnavii cu alergie specific la anticoagulant. 13. Antiagregantele: clasificarea;mecanismul de actiune;indicatiile si contraindicatiile; particularitatiele utilizarii in stomatologie;reactii adverse. Clasificarea dup mecanismul de aciune: A. Inhibitorii ciclooxigenazei :acidul acetilsalicilic (acetylsalicilic acid, aspirin),sulfinpirazona (sulfinpyrazone, anturan). B. Inhibitoii tromboxan sintetazei :indobufenul (indobufen, ibustrin). C. Inhibitorii receptorilor tromboxanului :Dextranul 40,sulotrabanul (n curs de evaluare); D. Inhibitorii fosfodiesterazei ( cresc disponibilul de adenilat ciclic) :dipiridamolul (dipyridamol, cleridium, curantyl, perazodin, persantin). E. Preparate care mresc disponibilul de AMPc epoprostenolul (epoprostenol, flolan). F.Blocatorii receptorilor membranari plachetari GP Ilb/Iila Ticlopidina (ticlopidine, ticlid). G. Antagonitii glicoproteinelor de pe membrana plachetar :tirofbanul (tirofiban),integrelina. Indicatii: pentru profilaxia i tratamentul trombozelor arteriale in boala coronarian, angina instabil, a infarctului miocardic, accidentele vasculare cerebrale, pentru profilaxia trombozei in boala arterial periferic aterosclerotic, profilaxia trombozei pe materiale protetice. Reaciile adverse : intoleran gastric relativ frecvent, sangerri gastrointestinale,exanteme cutanate; mai rar, anemie, leucopenie, trombocitopenie,agranulocitoz. Contraindicaiile : ulcer gastric sau duodenal, la cei cu boli parenchimatoase renale sau hepatice grave, prezena alergiei la medicament i compuii inrudii, cu nucleu pirazolic (aminofenazon, noraminofenazon, fenilbutazon etc.), litiaza uratic i nefropatia gutoas. Este necesar pruden la asocierea cu alte antiagregante plachetare i cu anticoagulante. 14.Clasificarea hemostaticelor.Hemostatice cu actiune locala: caracterizarea grupelor, particularitatile utilizarii in stom. A. Hemostaticele cu aciune local Aceast grup cuprinde preparate care aplicate pe suprafeele sangerande, pot controla hemoragiile capilare. Se utilizeaz in caz de epistaxis, plgi, extracii dentare,intervenii O.R.L. etc. Ele se impart in:

1). Vasoconstrictoare: Epinefrina (adrenalina), norepinefrina (noradrenalina),policrezulina. Se folosesc in soluie 1/100 000-1/2000 pentru prima i 1/5000 pentru a doua utilizare. Aciunea vasoconstrictoare, responsabil de oprirea singerrii, dureaz 1/2-2 ore. 2). Preparate astringente, substane care provoac o coagulare a proteinelor de suprafa: Clorura feric, n soluie 5-20%. Nu este recomandabil aplicarea pe plgi,deoarece intarzie cicatrizarea, iar soluiile concentrate sunt caustice. Sulfatul de aluminiu i potasiu (alumen, alaun de potasiu) sub form de creioane sau in soluie, este util pentru oprirea hemoragiilor produse prin tieturi superficiale sau in ulceraiile buzelor. 3). Preparate cu activitate tromboplastinic : Pulbere sau soluie de tromboplastin, veninul de viper (Vipera russelli) cu aciune analog tromboplastinei.Efectul hemostatic se datorete activrii protrombinei, cu declanarea consecutiv a procesului de coagulare a sangelui. Trombina uman, bovin i cea obinut de la alte mamifere. Trombina este protein enzimatic cu activitate peptidazic, care transform fibrinogenul in monomeri de fibrin, favorizand coagularea sangelui. Trornbina este util pentru controlul local al sangerrilor din vase mici, la nivelul esuturilor parenchimatoase, in cazul interveniilor O.R.L., in chirurgia plastic, neurochirurgie, extracii dentare. Poate fi folosit i la bolnavii cu hemofilie. 4). Materiale hemostatice absorbabile (matrice pentru coagularea local) Fibrina uman sub form de burete mbibat n soluie de trombin. Se aplic pe plgi chirurgicale singerinde, unde trombina, venind in contact cu singele il coaguleaz in matricea fibrilar. Gelatina, sub form de burete, se aplic pe suprafee singerinde, ca atare sau imbibat in soluie salin izoton steril. Buretele absoarbe singele i favorizeaz coagularea, acionand hemostatic in singerrile capilare i venoase. Pulberea steril de gelatin, sub form de past preparat cu soluie salin izoton, se aplic pe suprafeele singerinde ale pielii, mucoasei nazale, rectale sau vaginale, exercitand aciune hemostatic. Celuloza oxidat, venind in contact cu singele de pe suprfaa plgii formeaz cheag iar dup 1-2 zile masa coagulat devine gelatinoas i se poate indeprta. 15.Coagulantele:clasificare;mecanism de actiune,indicatii si contraindicatii,reactii adverse. Coagulante directe - Preparatele din singele uman: fibrinogen purifcat, concentratele factorilor VIII, complexul factorului IX (complexul protrombinic); - Fosfolipidele tromboplastinice (fibracel); -preparate cu activitate de tip trombinic: batroxobin Coagulante indirecte: -fitomenadiona,menadiona,menadiona sodiu sulfat, menadiona sodiu fosfat Mecanisme : a) corectarea unor deficiene ale procesului coagulrii, b)impiedicarea fibrinolizei, c)consolidarea peretelui capilar. Indicatii:supradozarea anticoagulantelor indirecte;hemoragii capilare si parenchimatoase, arsuri,infectie anaeroba,in afectiuni hepatice,hemoragii gastrice,rahitism carential. Contraindicatii:stari de hipercoagulabilitate, nou-nascuti si sugari,stari pretrombotice, infarct miocardic, insuficienta cardiaca decompensata. Reacii adverse :uneori se poate dezvolta tromboz vascular (riscul este micorat prin administrarea de heparin); sindromul de coagulare intravascular diseminat, atunci cand nivelele factorilor IX i VII depesc 50% din valoarea normal. Uneori survin reacii pirogene. Introducerea rapid poate fi cauz de cefalee, congestie, modificri tensionale, grea i vom; accidente tromboembolice, sclerodermie locala, anemie hemolitica; hipotensiune. 16.Antifibrinoliticele:clasificare, mecanism de actiune,indicatii si contraindicatii,reactii adverse Antifibrinoliticele sunt preparate cu aciune hemostatic, utilizate in hemoragiile prin hiperfibrnoliz. Din aceast grup fac parte : Sintetice: Acidul aminocaproic (aminocaproic acid, amicar, capramol, epsikapron); Acidul tranexamic (tranexamic acid, anvitoff, cyclokapron, exacyl, frenolyse,ugurol); Acidul aminometilbenzoic (aminomethylbenzoic acid, gumbix); De origine animaliera:aprotinina(aprotinin, aprotimbin, contrykal, gordox, iniprol, trasylol,zymofren) Mecanismul de aciune: inhib activatorii plasminogenului, consecutive trecerea plasminogenului in plasmin. Indicaii: supradozarea medicaiei fibrinolitice, sindrom fibrinolitic sistemic in ciroz, cancer metastatic, hemopatii etc., hemoragii operatorii dup prostatectomie i alte intervenii urologice, amigdalectomie,

hematurii, melene, unele menoragii i metroragii; profilaxia hemoragiei dup extracii dentare la hemofilici. Reacii adverse: injectarea intravenoas rapid produce hipotensiune,bradicardie, aritmii. favorizarea coagulrii intravasculare. Dozele mari provoac diurez osmotic, uneori cu dezechilibru hidroelectrolitic. Ocazional pot aprea grea, diaree,cefalee, ameeli, obstrucie nazal, rareori fenomene de miopatie. Contraindicaii: insuficiena renal sever, strile de coagulare intravascular activ, hemoragiile intracavitare, primul trimestru de sarcin. Impune grij folosirea la cardiaci, hepatici i renali. 17.Agregantele: mecanismul de actiune, indicatii si contraindicatii,reactii adverse Mecanism de actiune: Preparatele calciului: -ionii de calciu initiaza mecanismul intrinsec si extrinsec de formare a tromboplastinei tisulare si plasmatice -contribuie la activare factorului X -ionii de calciu cu factorii Xa si Va contribuie la trecerea protrombinei in trombina -ionii de calciu reprezinta factoru IV trombocitar -la influxul ionilor de calciu in trombocite are loc eliberarea factorilor trombocitari cu stimularea agregarii plachetare Preparatele serotoninei: -se acumuleaza in trombocite sub forma de granule, cu eliberarea din trombocitele activate, impreuna cu ADP si adrenalina si stimuleaza agregarea plachetara -contribuie la formarea trombinei cu activarea procesului de coagulare -stimuleaza musculatura neteda vasculara cu vasoconstrictia Carbazocroma: -impreuna cu alti factori trombocitari(ADP,adrenalina), stimuleaza agregarea plachetara Preparatele calciului si serotoninei au efect coagulant, agregant plachetar, actiune vasoconstrictoare. Indicatii:Hemoragii gastrointestinale, pulmonare; hemoptizie, boala actinica; trombocitopenie; vasculita hemoragica; epistaxis; hemoragii capilare si parenchimatoase; Contraindicatii:Ateroscleroza, hiperglicemie, glomerulonefrite acute si cronce, nefroza lupoida, anorie, hipertensiune arteriala medie si grava, stari insotite de hipergoaculare, edem Quincke. Reactii adverse: i/v bufeuri de caldura, hiperemie, vasodilatatie; i/m si s/c senzatii de caldura, infiltrate si chiar nefroza tisulara; oral- greata, voma, gastrita; dureri abdominale, diaree, senzatie de greutate in cap, deprimarea respiratiei, oligurie; 18.Angioprotectoarele: clasificare, mecanism de actiune, indicatii si contraindicatii, reactii adverse Clasificare: A)preparate sintetice: piricarbat,dobesilat de calciu,acid ascorbic, etamsilat b) preparate de origine vegetala: rutosid,cvercetina,venoruton c)preparate de origine animaliera: sulodexid 19.Substituentii de volum plasmatic: clasificare, mecanism de actune,indicatii si contraindicatii,reactii adverse. Clasificare: A) solutii cristaloide: 1.Solutiile saline: a)izotone: -simple- solutia 0.9% clorura de sodiu -polielectrolitice-solutia Ringer, Riger lactat,acesol, disol, trisol,rehidron b)hipotone: -simple-solutia clorura de sodiu 0,45 % si glucoza -polielectolitice- inosteril HD5, inosteril HF10 c)hipertone solutia clorura de sodiu 5%, 10% sau 20% 2.Solutii nesaline solutiile glucoza si fructoza 5%, 10%, 20% sau 40% B) solutii coloidal: 1.Dextranii: - cu masa moleculara mica neupolividon, matinol, sorbitol - cu masa moleculara medie dextran 40 - cu masa moleculara mare - dextran 70 2.Amidonuri- hidroxietilamidon 3.Polimerii polipeptidici- poligelina, oxipoligelatina, gelatin-polisuccinat 4.Preparatele singelui- albumina umana, plasma

Mecanism de actiune: Efect de volum- restabilesc volumul de singe circulant prin volumul de dextran administrat si prin volumul de lichid atras din tesuturi.Prin ambele mecanisme efectul se realizeaza pe parcursul perioadei de injumatatire, iar apoi se bazeaza in principal pe volumul de solutie administrata. Efect hipertensiv- creste presarcina, debitul cardiac, presiunea arteriala. Efect antitrombotic- micsoreaza viscozitatea si hematocritul, inhiba agregarea plachetara, dilata pasiv capilarele, amelioreaza microcirculatia si oxigenarea tisulara. Efect diuretic- prin cresterea volumului de singe circulant intensifica fluxul renal si filtratia glomerulara. Efect detoxicant- prin cresterea volumului de singe circulant produce hemodilutie cu reducerea concentratiei relative a toxicului si accelereaza eliminarea lui prin actiunea diuretica. Indicatii: Tratamentul si profilaxia ssocului hipovolemic; maladii cuzate de dereglari ale microcirculatiei; profilaxia si tratamentul trombozelor si tromboemboliilor, endarteritelor,maladia Raynoud,chirurgia vasculara si plastica, cardiochirurgie; tratamentulintoxicatiilor in combustii, peritonite; hipotensiune arteriala acuta; Contraindicatii: Insuficienta cardiaca avansata, insuficienta renala cu oligurie sau anurie, traumele cerebrale cu hipertensiune intercraniana; ictus hemoragic; diateze hemoragice; astm brosic; dereglari de coagulare. Reactii adverse: Reactii alergice sau anafilactoide; supraincarcare circulatiei sistemice cu risc de edem pulmonar, insuficienta cardiaca; hipotensiune arteriala, tahicardie, dispnee. 20.Clasificare preparatelor vitaminice dupa solubilitate si principiul profilactico-curativ.Cauzele hipovitaminozelor.Utilizarea preparatelor vitaminice in stomatologie. Dupa solubilitate: 1. Preparatele Vitaminelor a) Hidrosolubile: Vitamina B1- Tiamina, Vitamina B2 Riboflavina, Vitamina B3- Acid nicotinic, Vitamina B5 acid pantotenic, Vitamina B6- piridoxina, Vitamina B12- cianocobalamina, Vitamina Bcacid folic, Vitamina H- biotina, Vitamina P-rutozid, Vitamina C-acid ascorbic b)Liposolubile: Vitamina A- retinol, Vitamina D- ergocalciferol, Vitamina K- fitomenadiona, Vitamia Etocoferol acetat Dupa principiul profilactico-curativ 1. Vitaminele C influenteaza reactivitatea organismului-regleaza starea functionala a SNC, metabolismului si trofica tesutului(B1,B2,B3,B6,B12,B15,A,C) 2. Vitaminele C protejeaza mucoasele si tesuturile cutanate- regleaza metabolismul si trofica, contribuie la regenerarea mucoaselor,amplifica proprietati protectoare a epiteliului (B2,B6,B3,A,E, biotina(H)) 3. Vitaminele cu actiune antitoxica si antiinfectioasa- maresc rezstenta organismului la infectii, stimuleaza sinteza de anticorpi, fagocitoza, detoxificatia toxinelor, inlatura hipoxia(vitamine grupului B, A,C) 4. Vitamine ce influenteaza hemopoeza si coagulabilitatea singelui (B6,B12,Bc,C,P,K,A, PP) 5. Vitaminele ce regleaza vazul- adaptarea in intuneric, maresc acuitatea vazului, largesc cimpul culorilor( A,C,E,B2) 6. Vitaminele ceinfluenteaz metabolismul in tesutul osos si dentar contribuiela formarea matricei proteice si depozitarea Ca in oase si tesuturile dure ale dintilor( C,D,E,B1,B5) Cauzele hipovitaminozelor 1. Micsorarea aportului de vitaminoze 2. Necesitatea sporita la un aport obisnuit de vitamine (insuficienta relativa) 3. Dereglarea sintezei vitaminelor endogene 4. Dereglarea farmacocineticii vitaminelor- dereglarea absorbtiei, dereglarea distributiei, dereglarea sau insuficienta metabolismului si accelerarea eliminarii vitaminelor 22.Preparatele calciului :mecanism de actiune,indicatiile si contraindicatiile,particularitati de utilizare in stomatologie,reactii adverse.Indicatii :hipocalcemie,tetanie hipocalcemica,rahitism hipocalcemic.Contraindicatii :hipersensibilitate,hipercalcemie,hipercalciurie,tratament concomitant cu digitalice.Reactii adverse :calcificari vasculare subcutanate sau viscerale,necroza tisulara.Mecanism de actiune : Calciul (Ca) este depozitat in oase, carora le asigura soliditatea, sub forma de fosfat de calciu si citrat de calciu. El intervine in functionarea muschilor, in particular a miocardului, si in comandarea

muschilor de catre nervi. Calciul joaca, de asemenea, un rol in permeabilitatea membranelor celulare fata de ioni, in receptionarea mesajelor hormonale de catre celule si in activarea enzimelor. In sfarsit, el intervine in mai multe etape ale coagularii sangelui. 23.Preparatele fluorului :mecanismul de actiune,indicatii si contraindicatii,utilizarea in stomatologie,reactii adverse.Mecanism de actiune: Actiunea cariostatica a fluorului se manifesta: in perioada de mineralizare a dintilor; in perioada de maturare preeruptiva; in perioada posteruptiva In perioada de mineralizare a dintilor prezenta fluorului face ca structura smaltului sa devina mai rezistenta la atacul acid, In perioada de maturare preeruptiva-la concentratii reduse de circa 1 ppm, ionii de fluor existenti in lichidele interstitiale peridentare patrund in smalt pana la o adancime de 100 200 microni si formeaza cristale de fluorapatita cu o concentratie de 900-1200 ppm; Dupa eruptia dintilor Fluorul prezent in fluidul bucal va actiona cariostatic tot restul vietii prin-formarea de noi cristale de fluorapatita, formarea de fluorura de calciu, concentrarea ionilor de fluor in placa bacteriana, ionii de fluor din placa bacteriana inhiba dezvoltarea bacteriilor acidogene si blocheaza degradarea hidratilor de carbon prin inhibare enzimatica; ionii de fluor de pe suprafata smaltului pot inhiba aderenta microbiana prin reducerea tensiunii superficiale.

24.Antiinflamatoare nesteroidiene :clasificare,mecanismul de actiune,efectele,indicatii si contraindicatii,reactii adverse,utilizarea in stomatologie. A.Neselective (acioneaz prin intermediul ciclooxigenazei I iciclooxigenazei II): 1.Salicilaii:acidul acetilsalicilic, acetilsalicilatul de lizin, salicilatul de metil, salicilamida, diflunisalul. 2.Derivaii de pirazolon i pirazolidin: fenazona, aminofenazona, propifenazona, fenilbutazona. 3.Acizii indolacetici i analogii lor: indometacina, sulindacul, ketorolacul. 4.Acizii arilacetici: diclofenacul, alclofenacul, nabumetona. 5.Acizii arilpropionici: ibuprofenul, flurbiprofenul, ketoprofenu, fenoprofenul . 6.Fenamaii : acidul flufenamic , acidul mefenamic, acidul niflumic. Derivaii paraaminofenolului: fenacetina, paracetamolul. B.Selective: nimesulida, meloxicamul, celecoxibul (n curs de evaluare clinic). Mecanism de actiune : o importan deosebit i revine mecanismului de inhibare a sintezei prostaglandinelor. Intervenia preparatelor se face la o etap pecoce a activitiisistemului prostaglandin sintetazic. Este inhibat enzima ciclooxigenaza, carecatalizeaz ciclizarea oxidativ a acidului arahidonic cu formarea de endoperoxiziciclici, precursori ai prostaglandinelor, prostaciclinei, tromboxanilor. Principalele efecte farmacodinamice : efectul antiinflamator; efectul analgezic; efectul antipiretic; diminuarea agregrii plachetelor (efectul antiagregant); efectul desensibilizant moderat. Indicaiile cu elecia preparatelor antiinflamatorii nesteroidiene: Artrit reumatoid.Reumatism, inclusiv i nearticular.Osteoartrit.Asteoartroz deformant.Colagenoze.Spondilit anchilozant.Lumbago.Afeciuni inflamatorii a nervilor periferici.Afeciuni periarticulare acute (bursite, tendinite, sinovite etc.).Afeciuni inflamatorii a esutului conjunctiv, a muchiilor.Sindromul algic de intensitate moderat (cefalee, dureri dentare, artralgii, mialgii,neuralgii, dismenoree).Sindromul algic i inflamator n infecii, dup intervenii chirurgicale i traume.Dismenoree primar.Gut.Stri febrile.Profilaxia trombozelor. Contraindicaii: Ulcerul gastric sau duodenal n evoluie.Hipersensibilitate i alergie specific la preparatele antiinflamatorii nesteroidiene.Hemopatii i diateze hemoragice.Insuficiena renal grav.Timpul sarcinii i la copii (fenilbutazona, indometacina i la vrstnici).Pruden la administrarea antiinflamatoriilor nesteroidiene n anticedente ulceroase,hemoragii digestive antecedentate, boli renale preexistente cardiopatii decompensate,la astmatici, n insuficien hepatic, renal, tulburri psihice, parkinsonism.

Reaciile adverse. Aciunea ulcerigen. Aciunea nefrotoxic. Aciunea hepatotoxic. Manifestrile cutanate. Dereglrile din partea SNC. Dereglrile hematopoezei. 25.Antiinflamatoarele steroidiene:clasificarea dupa activitate si durata de actiune,mecanismul actiunii antiinflamatoare,reactii adverse. MECANISM DE ACIUNE Glucocorticoizii ptrund n citoplasm, unde se leag de un receptor specific eterminnd desfacerea din macromolecula acestuia a unei proteinefosforilate. Astfel, receptorul este activat i ptrunde nnucleu unde se leag de o porune de ADN ( glucocorticoid-responseelements), reglnd transcripiia unor gene specifice. De obicei,transcripia este stimulat, crescnd sinteza de ARN specific. Astfel,sunt sintetizate proteine enzimatice ce intervin n diverse procese metabolice. De asemenea, mai sunt sintetizate proteine cu proprieti ntiinflamatoare numite lipocortine care mpiedic aciunea fosfolipazei A2inhib sinteza acid arahidonicinhib sinteza de prostaglandinei leucotriene. Efecte adverse Apar atit consecutiv exagerarii efectelor metabolice (diabet steroidian, osteoporoza, miopatiecortizonic i retenie hidrosalin) cit i urmare a aciunilor farmacodinamice (ulcer gastric,cataract). Tratamentul indelungat cu glucocorticoizi poate produce de asemeneahipercorticism exogen (redistribuirea caracteristica esutului adipos, pilozitate, acnee, insomnie,bulimie i in final sdr.Cushing iatrogen) i hipocorticism endogen urmare a atrofierii progresive a glandelor suprarenale, consecutiva inhibarii axului hipofizo-hipotalamo-suprarenalian de catre concentraiile sanguine de cortizoni de terminate de administrarea acestora ca medicament. 26.Antiinflamatoare steroidiene:clasificarea dupa raportul actiunii antiinflamatoare si mineralocorticoide,influenta asupra metabolismului,indicatii pentru administrare,utilizarea in stomatologie. Antiinflamatorii steroidiene:lucocorticoizi:hidrocortisonul prednisolonul,etilprednisolonul,riamcinolona ,arametazonadexametazona,prednisolonul,betametazona Glucocorticoizi sunt utilizati n special n tratamentul reumatismului articular acut, poliartritei reumatoide, poliarteritei nodoase, astmului bronsic, alergiilor grave, bolilor de piele si n asociatie cu medicatia cito-toxica n mentinerea grefelor si transplantelor. Glucocorticoizi tulbura metabolismul osos n sensul ca afecteaza matricea proteica osteoida , au actiune antivitaminica D.se utilizeaza in vindecarae intirziata a complicatiilor postextractionale: cortizon, prednison, dexametazona. 27.Clasificarea preparatelor antialergice.preparatele utilizate in tratamentul socului anafilzactic,astmul bronsic,edemul quincke,urticarie,dermzatite. CLASIFICAREA REMEDIILORUTILIZATE N ALERGIILE DE TIPIMEDIATI. Preparate care mpiedic eliberarea dinmastocite i bazofile sensibilizate ahistaminei i a substanelor biologicactive:1. Glucocorticoizii efectul antialergical crora se bazeaz inclusiv pe aceast aciune2. Inhibarea degranulrii mastocitelor i a altor celule:Cromoglicatul desodiu KetotifenulII. Preparate ce mpiedic interaciunea histaminei libere cu receptorii tisularisensibili la histamine:H1 histaminoblocante(antihistaminice):Difenhidramina,Clemastina2,III. Preparate care influeneaz manifestrile generale ale ocului anafilactic (hipertensiune arterial, spasm bronic):Adrenomimetice:Epinefrina,Bronhodilatatoare:AminofilinaIV. Preparate care diminueaz lezarea esuturilor:Antiinflamatorii steroidiene.CALSIFICAREA REMEDIILORUTILIZATE N ALERGIILE DE TIP NTRZIATI. Preparate imunodepresive:a) Minore:1. Derivaii chinolinici:Clorochina,Hidroxiclorochina 2. Derivaii tiolici:Penicilamina3. Preparate ce conin aur:Aurotioprol,Aurotiomalatul de Na,Aurotiosulfatul de Nab) Majore:GlucocorticoiziiCitostatice(Citotoxice):Substane alchilante:Ciclofosfamida,Antimetabolice:Azatioprina,Metotrexat,Merc ptopurinaII. Preparate care scad

lezarea esuturilor:Antiinflamatorii steroidiene Antiinflamatorii nesteroidiene.CLASIFICAREA MEDICAMENTELORUTILIZATE N TRATAMENTUL REACIILOR ALERGICE DE TIP NTRZIATI. Majore:A. Glucocorticoizi:Hidrocortizonul,Prednisolonul,Dexametazona,Triamcinolona B. Citostatice:1. Antimetabolii ai metabolismului purinic:Azatioprina,Mercaptopurina,Tioguanina,Pentostatina 2.Antimetaboliia ai acidului folic:Metotrexatul 3. Ageni alchilani:Ciclofosfamida,Clorambuci Socul anafilactic-epinefrina,clorfeniramina,adrenalina(epipen,anapen) Astm bronsic-corticosteroizii cu administrare orala sau injectabila prednisonul si dexametazona, corticosteroizii cu administrare inhalatorie-dipropionatul de beclometazona, triamcinolonul, propionatul de fluticazona, budesonida si flunisolidul Edem Quincke-adrenalina, noradrenalina, histaminoglobina Urticarie Dermatocorticoizi, Corticosteroizii sistemici, Corticosteroizii injectabili, Dermatite -Steroizii topici- Cortizonicele orale- Antihistaminicele- Creme care conin hidrocortizonAntibioticele 28.Antihistaminicile :clasificarea dupa generatii si durata de actiune,mecanismul de actiune,efectele,indicatiile si contraindiczatiile,particularitatile utilizariii in stomatologie,reactii adverse. Blocheaz efectele contractile ale histaminei pe musculatura neted din bronsii, intestin si uter; Inhib vasodilatatia histaminic rapid, dar nu componenta vasodilatatorie tardiv; Reduc permeabilitatea venoas crescut prin histamin si in acest fel diminu formarea edemului, papulei si pruritului; In conditii clinice efectul antihistaminic este evident numai cnd exist o activitate crescut a histaminei;Astfel in reactiile alergice inhib pruritul, formarea edemului, si mai putin bronhospasmul si vasodilatatia; AH1 clasice prezint efecte si pe alte sisteme de mediatori chimici, avnd actiuni: anticolinergice - antidopaminergice - alfa-adrenolitice- antiserotoninice- de modificare a eliberrii histaminei- inhibitie (ketotifena, dar si azelastina, loratadina,terfenadina, mechitazina); - eliberare; De asemenea au efecte:- anestezice locale (la concentratii mai mari ca si cele ale blocanteH1) antitusive; Indicatii terapeutice I. Utilizarea fireasc, cea mai larg este n reactiile alergice si anfilactoide n care histamina are o participare consistent; In reactiile anafilactice grave (soc anafilactic, angioedem, bronhospasm) efectul AH1 este slab, fr valoare terapeutic. Este iluzorie si totodat gresit ideea tratrii acestor boli numai prin AH1 deoarece ele nu blocheaz actiunea numerosilor mediatori eliberati n cursul reactiilor alergice. 1) In socul anafilactic, n angioedem, AH1pot fi administrate i.v. , eventual, numai dup tratamentul cu adrenalin si glucocorticoizi; .In cazul reactiilor anafilactice si anafilactoide la AH1, se poate ncerca prevenirea acestora prin administrarea anterioar a AH1. Unele preparate contin n acelasi recipient antihistaminicul H1 si medicamentul cu risc alergic (penicilina G cu clemizol sau cu clorfenamin); 2) In astmul bronsic, contributia terapeutic a AH1 rmne controversat. Contraindicatii - n hipersensibilitatea la medicamentul(ele) respectiv(e);

- n tratamentul ambulator la pacientii cu activitti ce implic atentie si coordonare motorie important (conductori auto, dispeceri,...)(AH1din ''vechea'' generatie); - anterior efecturii testelor cutanate de hipersensibilitate - n insuficentele, hepatic si renal, grave; - la gravide;- eventual la femei, se recomand tratament cu anticonceptionale, pe perioada tratamentului cu AH1, pentru a evita sarcina; la copii si vrstnici, dac nu exist o experient terapeutic anterioar cu medicamentul respectiv;- n epilepsie. *Cele mai frecvente efecte adverse ale AH1 se observ pe sistemul nervos central.Dintre acestea, cea mai comun manifestare este actiunea deprimant; - se manifest n mod obisnuit prin sedare, somnolent, oboseal;- este variabil, n functie de reactivitatea individual; - este accentuat de etanol si alte deprimante ale sistemului nervos central; - are repercursiuni asupra activittilor fizice si psihice,n care atentia si coordonarea motorie - apare la toate clasele chimice, dar este mai frecvent si mai exprimat la etanolamine si fenotiazine; - este minim sau absent la AH1 din generatia nou (''de zi'') care nu ptrund n sistemul nervos central;*Clasificare I.Alchilamine-II. Etanolamine-III. Etilendiamine-IV. Piperazine- V. Piperidine- VI. FENOTIAZINE Dup generaii:I. GeneraiaI:CloropiraminaDifenhidraminaClemastina,Clorfenamina,Proetazina, Diprazina,QuifenadinaII. Generaia a II aCetirizina,Astemizol,Terfenadina,Loratidina 29.Clasificarea antibioticelor dupa structura chimica.Principiile chimioterapiei.Principiile de utilizare a antibioticelor : I Antibiotice beta-lactamice-A penicilinele 1-biosinteticebenzilpenicilina,benzatinbenzilpenicilina,procainbenzilpenicilina,fenoximetilpenicilina,feneticilina.2izoxazolilpeniciline-cloxacilina,flucloxacilina,oxavilina,dicloxacilina,nafcilina.3-aminopenicilineampicilina,epicilina,amoxicilina,bacampicilina,cilacilina,talampicilina.4-carboxipenicilinecarbenicilina,carfecilina,carindacilina,ticarcilina.5-ureidopeniciline-mezlocilina,azlocilina,piperacilina.6amidinopeniciline-mecilinam,pivmecilinam,temocilina.B cefalosporine generatia I cefadroxil,cefapirina,cefazolina,cefalexina,cefatrizina,cefradina,cefalotina,cefazedona.generatia II cefaclor,cefuroxima,cefamandol,cefotiam,cefmetazol,cefonicid,cefoxitina.generatia IIIcefixim,cefpiramida,ceftibuten,cefodizima,cefpodoxima,ceftizoxima,cefsulodina,ceftriaxona,ceftazidima. generatia IV-cefepima,cefpiroma.C carbapenemii-imipienem,biapenem,meropenem,ertapenem.D carbacefeme-ioracarbef.E monobactamii-aztreonam,carumonam,tigemonam.II Aminoglizidele generatia I-streptomicina,neomicina,spectinomicina,kanamicina,paromomicina.generatia IIgentamicina,tobramicina,sisomicina.generatia III-amikacina,netilmicina,isepamicina,dibecamicina.III Macrolidele generatia I-eritromicina,oleandomicina,spiramicina,josamicina,leicomicina.generatia IIroxitromicina,azitromicina,diritromicina,fluritromicina,claritromicina,miocamicina.IV Lincosamideleclindamicina,lincomicina.V Tetraciclinele generatia I-tetraciclina,metaciclina,oxitetraciclina.generatia II doxiciclina,minociclina.VI Amfenicolii cloramfenicol,tiamfenicol.VII Polipeptide-polimixina B,polimixina M,colistina,bacitracina.VIII Glicopeptidevancomicina,ristomicina,teicoplanina,daptomicina.IX Derivatii acidului fuzidinic-fuzidina.X Ansamicinele-rifampicina,rifaximina,rifamicina,rifabutina.XI Polienelenistatina,levorina,amfotericina,grizeofluvina,micoheptina.XII Alte antibioticecicloserina,capreomicina,fuzafungina. Principii generale de utilizare a antibioticelor: orice antibiotic trebuie utilizat pe baza diagnosticului clinic i a cunoaterii / presupunerii agentului etiologicrecoltarea de probe biologice pentru analize de microbiologie trebuie realizat nainte de

iniierea tratamentuluialegerea unui antibiotic trebuie s in seama nu numai de agentul etiologic al infeciei, dar i de spectrul de sensibilitate, tolerana pacientului i costuriclinicienii trebuie s fie informai n mod regulat despre tulpinile circulante n spital i despre rezistena acestora la antibioticetrebuie utilizat un agent antibacterian cu un spectru ct mai ngustdac este posibil, asocierile de antibiotic trebuie evitateantibioticele de rezerv trebuie utilizate cu prudeneste foarte important dozajul corect al antibioticelor administrateun tratament antibiotic trebuie s fie limitat n timp (exceptnd indicaiile speciale pentru cure antibiotice de durat); atunci cnd untratament antibiotic este ineficace dup 3 zile situaia pacientului trebuie reevaluat. 30.Clasificarea antibioticelor dupa spectrul si mecanismul de actiune.Utilizarea antibioticelor in stomatologie :I Antibiotice cu actiune preponderenta asupra florei grampozitive(cocii si bacilii grampozitivi,cocii gramnegativi,spirochete,actinomicetele)-penicilinele biosintetice si semisintetice din grupa oxacilinei,cefalosporine de generatia I,macrolide,lincosamide,antibiotice glicopeptidice,derivatii acidului fuzidinic. II Antibiotice cu actiune preponderenta asupra florei gramnegativeaminoglicozidele,polimixinele,cefalosporine de generatia II,amino si carboxipeniciline. III Antibiotice cu spectru larg de actiune(cocii si bacilii grampozitivi si gramnegativi,riketsiile,protozoarele,vibrionii)-tetraciclinele,amfenicolii,ansamicinele. IV Antibiotice cu spectru ultralarg de actiune-ureidopeniciline,cefalosporine de generatia IIIIV,monobactamii,carbapenemii,carbacefemii,asocierile beta-lactaminelor cu inhibitorii betalactamazelor. Dupa mecanismul de actiune :I Inhibitorii sintezei membranei citoplasmaticepeniciline,cefalosporine,vancomicina,ristomicina,bacitracina,cicloserina. II Inhibitorii functiei membranei citoplasmatice-polimixine,amfotericina,polienele. III Inhibitorii sintezei proteinelor-aminoglicozide,teracicline,macrolide,lincosamide,cloramfenicol. IV Inhibitorii sintezei acizilor nucleici-ansamicinele,grizeofulvina

31.Utilizarea antibioticelor cu scop profilactic,indicatiile si principiile de asociere: Boala care trebuie prevenita:scarlatina si angina cu streptoco hemolytic grupa A:Penicilaina V 400.000 UI la 8 ore,5 zile sau Benzantinpenicilina 600.000 UI la 2-3 saptamina Blenoragia:Eritromicina 2gr/zi 3 zikle sau Cefuroxina. Sifilisul:Benzantinpenicilina,penicilina G,procainpenicilina TBC:Izoniazida 10 mg/kg 3 luni. In asociere:-doar in institutiile clinice speciale ; -monoterapie.Reguli de asociere:-effect synergic bactericid:betalactamina+aminoglicozida; -infectii mixte; -infectii intraspitalicesti.. Indicatii:in functie de agentul pathogen. 32.Derivatii nitroimidazolului:clasificare,mec de act.,indicatii si contraind,reactii adv: Deriv.nitroimidazolului sunt preparate chimioterapeutice sintetice cu act. bactericida sau bacteriostatica asupra florei anaerobe sau facultativ anaerobe si protozoarelor. Se clasifica: 1.preparate monocomponente: a) cu actiune sistemica(metronidazolul,nimorazol,tinidazol,ornidazol,secnidazol,tenonitrazol) b) pentru uz topic (aminitrozol,metronidazol) 2.preparate combinate : (helicocaina,ginalgina,metrogil denta,medazol).

Spectru de actiune: derivatii se caracterizeaza printr-un spectru specific de actiune,ce include:protozoarele,bacteriile anaerobe..Metronidazolul este active fata de agentii anaerobi ai cavitatii bucale Mecanism de actiune:prepaartele sunt captate active prin difuziune de agenti anaerobi lipsiti de mitocondri,cu impedicarea producerii de hydrogen.Prin lipsirea anaerobilor de echivalentii reductori se blocheaza procesele metabolice si se inhiba dezvoltarea microbilor. Indicatii:trichomanaza,balantidaza,amibiaza(toate formele incusiv dizenteria amibiana),infectii anaerobe intraabdominale,abcese cerebrale,meningita,pneumonii,abcese pulmonare,colita pseudomembranoasa,ulcer gastric si duodenal,infectii mixte,in practica stomatologica:in infectiile anaerobe ale cav bucale-gingivita acuta si cronica,ulceronecrotica,stomatita aftoasa,alveolita posextractionala,parodontita etc. Contraindicatii:afectiuni cerebrale organice,maladii hepatice grave,in sarcina,lactatie,hipersensibilitate la preparat. Reactii adverse:dereglari digestive:anorexie,greata,gust amar si metallic,voma,diaree,dureri abdominal.Tulburari neurologice:cefalee,ameteli,excitabilitate,slabiciune,nevrita,insomnia,depresie..Reactii alergice:prurit,urticarie,eruptii cutanate. 33.complicatiile antibioterapiei:Complicatii pot aparea in cazul nerespectarii urmatoarelor utilizari irationale: a)absenta diagnosticului:>febra duce la banuiala unei infectii dupa care de decurge la ATB-esec therapeutic-duce la modificarea evolutie clinice a bolii. >tratament la intimplare sau pe incercate b)interpretarea gresita a parametrilor de laborator:ATB inainte de recoltarea probelor sau a examenelor paraclinice;nerespectarea sensibilitatii la ATB a germenelui;germeni saprofiti considerate a fi patologici. 34.Clasificarea preparatelor cu actiune asupra mucoaseicav bucale,preparate astringente: -cu actiune protectoare asupra cavitatii bucale;cu actiune curative locala,cu actiune antiinflamatoare si antimicrobiana Preparatele astringent:-organice:infuzii,decocturi,extracte si tincturi din fructede salvie,flori de romanita,iarba,coaja de stejar,maraslavina,fitodontul. -neorganice:cuprul sulfat,bismutul nitrat basic,plumbul acetat,polimineral,proposal MECANISM:stimuleaza formarea anticorpilor,fagocitoza,intensifica dezvoltarea si reproducerea celulelor,stabilizeaza membrana si regleaza permeabilitatea lor,contribuie la sinteza m.celulare si intracelulare,participa la procesele respiratie tisulare.. Efect final:intensificarea regenerarii mucoasei cav bucale.. INDICATII:tratamentul afectiunilor erozivo-ulceroase a mucoasei in perioada epitelizarii sub forma de solutii si unguente,prin badijonari si aplicatii 35. Preparatele absorbante,mucilaginoase si emoliente: >absorbante:carbine medicinal,oxid de Zn,Argila alba >mucilaginoase:mucilagine de amidon,mucilagine din seminta de in,radacini de nalba mare,licocimul. >emoliente:glicerina,vazelina,lanolina,ulei de piersici,masline,floarea soarelui,balsamul Sostakovski MECANISM:stimuleaza formarea anticorpilor,fagocitoza,intensifica dezvoltarea si reproducerea celulelor,stabilizeaza membrana si regleaza permeabilitatea lor,contribuie la sinteza m.celulare si intracelulare,participa la procesele respiratie tisulare.. Efect final:intensificarea regenerarii mucoasei cav bucale.. INDICATII:tratamentul afectiunilor erozivo-ulceroase a mucoasei in perioada epitelizarii sub forma de solutii si unguente,prin badijonari si aplicatii 36.Clasificarea preparatelor cu actiune curative locala,prep deodorant: a)preparate-deodorante..b)cheratoplasticec)cu-influenta-asupra-salivatiei; d)deshidratante,cauterizante,sclerozante Preparatele deodorante: -oxidanti: peroxi de de H,permanganate de potasiu -acizi si baze slabe: Huidroxid de Caciu,Hidrocarbonat de Sodiu etc-uleiuri eterice aromatice:ulei de eucalypt,de minta.. _preparate astringent organice:.. derivati tiosemicarbazonei :pronilid -detergenti cationici: benzalconiu clorid,cetilpiridiniu,aurilsulfonatului de sodium..; -halogenii:hexatidina..; -fenolii: eucalyptol,timol..; biguanidele: clorhexidina,alexidina..; -preparatele fluorului:natriu flourid; -prep vegetale:menta; -paste dentare..; -antiseptice din diverse grupe:triclozan,natriu hipoclorid.

MECANISM:stimuleaza formarea anticorpilor,fagocitoza,intensifica dezvoltarea si reproducerea celulelor,stabilizeaza membrana si regleaza permeabilitatea lor,contribuie la sinteza m.celulare si intracelulare,participa la procesele respiratie tisulare.. Efect final:intensificarea regenerarii mucoasei cav bucale.. INDICATII:tratamentul afectiunilor erozivo-ulceroase a mucoasei in perioada epitelizarii sub forma de solutii si unguente,prin badijonari si aplicatii 37.Preparate cheratoplastice: >-plante:tincture de galbenele,ulei de catine alba,maces.regesom >produse de origine animaliera:propolis,proposal,retinol. >remedii sintetice:tocoferol,linian,etiluracil MECANISM:stimuleaza formarea anticorpilor,fagocitoza,intensifica dezvoltarea si reproducerea celulelor,stabilizeaza membrana si regleaza permeabilitatea lor,contribuie la sinteza m.celulare si intracelulare,participa la procesele respiratie tisulare.. Efect final:intensificarea regenerarii mucoasei cav bucale.. INDICATII:tratamentul afectiunilor erozivo-ulceroase a mucoasei in perioada epitelizarii sub forma de solutii si unguente,prin badijonari si aplicatii. 38.preparate cu influenta asupra secretie salivare:clasificare: -stimulatoare-a-secretiei:remedii umectante; Mcolinomimetice(pilocarpina); anticolinesterazice(neostigmina,ezerina,galantamina); preparate combinate:bicarbonate de Na,glicerina,fenol lichid. INHIBITOARE A SECRETIEI:atropine,tropicamida De EXemplu:atropina face parte din grupa substantelor parasimpaticolitice. Actiunea caracteristica a atropinei este aceea asupra secretiilor. Astfel scade secretiile excesive ale cailor respiratorii, ale glandelor salivare, scade secretia gastrica atat cantitativ, cat si calitativ, scade aciditatea libera, diminueaza secretia biliara, pancreatica si aglandelor mamare. Atropina reduce hiperperistaltismul tractului digestiv, avand si actiunea antispastica. In doze mici reduce frecventa batailor cardiace prin excitatie vagala. In doze mai mari produce accelerarea lor prin actiunea de paralizare a fibrelor parasimpatice cardiomoderatoare. Atropina poseda si o actiune bronhodilatatoare. Atropina produce midriaza intensiva insotita de tulburari de acomodare si cresterea consecutiva a presiunii intraoculare. 39.preparate deshidratante,cauterizante,sclerozante: -sarurile unor metale grele,acizii in concentratii mari,preparatele iodului:Iodinol,Iod;colorantii. MECANISM:stimuleaza formarea anticorpilor,fagocitoza,intensifica dezvoltarea si reproducerea celulelor,stabilizeaza membrana si regleaza permeabilitatea lor,contribuie la sinteza m.celulare si intracelulare,participa la procesele respiratie tisulare.. Efect final:intensificarea regenerarii mucoasei cav bucale.. INDICATII:tratamentul afectiunilor erozivo-ulceroase a mucoasei in perioada epitelizarii sub forma de solutii si unguente,prin badijonari si aplicatii. 40.clasificare preparatelor cu influenta asupra pulpei dentare: 1.pentru necrotizarea pulpei dentare(remedii devitalizante) a.paste ce contin anhidrida arsenioasa(acid arsenios)sau tioxid de arseniu in asociere cu lidocaina si antiseptic(timol,eugenol,fenol) b.paste fara arseniu ce contin substanta de baza-aldehida formica,polioximetilen,trioximetilen,clorfenol in asociere cu anestezice locale si alte antimicrobiene. 2.pentru conservarea pulpei prin medoda biologica de tratare a pulpei antimicrobiene,antiinflamatoare,anestezice,analgezice,ce stimuleaza formarea dentinei(hidrixid de Ca) 41 Metoda biologica de tratament a pulpitei reprezinta o metoda de pastrare a vitalitatii dintelui.Este indicata in cazurile de denudare accidentala a acesteia,in pulpitele de focar.Este contraindicata la persoanele de peste 40 ani,boala hipertensiva,ateroscleroza,diabet,avitaminoza,parodontita.sub actiunea preparatelor med are loc jugularea inflamatiei in pulpa,stimularea proceselor de dentinogeneza,izolarea camerei pulpare de actiunea diferitor excitanti externi. Preparate folosite:pasta de zinc eugenol,preparate de hidroxid de calciu,antibiotice,glucocorticoide,enzime,preparate antimicrobiene,sulfanilamide,preparate din seria nitrofuranilor,colagenul,subs tensioactive,biosubstrate,Cea mai mare raspindire o au cele pe baza de

hidroxid de calciu(calcina si calmecina)Calcina se emite sub forma de pasta in tuburi contine hidroxid de calciu,oxid de zinc,glicerina,vazelina. Prep utilizate in combustii: IMUNO-MAX Compozitie Substanta activa: extract entomologic; excipienti; amidon de cartofi. FORMA DE PREZENTARE 30 capsule/150mg. DESCRIEREA PREPARATULUI pulbere hidroscopica de culoare de la brun-deschisa pana la brun-inchisa, cu miros caracteristic. ACTIUNE Substantele biologic active de origine entomologica din compozitia IMUNO-MAX 1 si 2 reprezinta o serie de proteine, substante antioxidative, enzime, aminoacizi esentiali si semiesentiali etc. cu proprietati ce contribuie semnificativ la un sir de procese regenerative ale organismului, astfel ca: procese reparative si ameliorarea functiilor specific ale organelor, modelarea reactiilor imune cu cresterea rezistentei organismului la diferite influente endogene si exogene nocive, stimularea imunitatii nespecifice a organismului etc. INDICATII IMUNO-MAX 1 si 2 se recomanda la adulti in calitate de remediu adaptogen, antioxidant si imunomodulator in stari imunodeficitare, micsorarea rezistentei organismului de convalescenta, in procese regeneratoare lente (combustii, ulcere trofice, herpes oftalmic etc. Metiluracil ung 10% 15g Bio-R 0.5% 1ml sol.inj N10 42 Pastele de dinti pot fi: a. igienice, cu rol de a curata dintii b. curativ-profilactice care contin diverse medicamente sau substante extrase din plante medicinale, cu rol de a trata sau preveni anumite boli, de obicei ale mucoasei bucale c. cosmetice, utilizate in special pentru inalbirea dintilor. Foarte important si de retinut este faptul ca pastele cu efect de inalbire nu trebuie folosite permanent.

Pastele dentare n d ependen de scopul utilizrii pot fi: I) Paste igienice posed proprieti de curirc i deodorante; II) Paste curativ-profilactice, care la rndul lor convenional pot fi subdivizate n: ce ntresc smalul dentar conin fluor i calciu (majoritatea pastelor ca: Blend-a-med, Dental Dream bi-fluor etc.); ce reduc formarea tartrului dentar i ntresc gingiile: 1. cu componeni vegetali (Colgate Herbal, Parodontax, , Eledent, Parexyl, Dental Herbal, Dental Academy Q10, Dental Dream Anti-Tartar, Dental Dream Anti -Plaque etc.); 2. ce conin substane antimicrobiene (Colgate Total, Blend-a-med Complete, Pepsodent Ultra etc.); 3. ce conin lactat sau citrat de zinc; 4. ce conin macro-i microelementc din surse naturale (Pomorin, Leghela etc.) ce micoreaz sensibilitatea (Sensodyne F, Dental Academy Sensitive etc.); ce nlbesc dinii, de regul conin i fluor: 1. cu bicarbonat (Blend-a-med Soda bicarbonat, Dental Academy Whitening, Dental Dream Backing Soda etc.);

2. cu pirofosfai (Aquafresch nlbitoare etc.); 3. cu abrazive (de regul, conin pilbere cret, destinate fumtorilor Dental Dream for smokers etc.); Pastele dentare n dependen de destinaie sunt subdivizate n: 1. igienice folosite doar pentru nlturarea plcii bacteriene; 2. familiale pastele cu fluor ce sunt binevenite pentru toi copii i vrstnici (Fluoredent, Jemciug, Extra, Fosfodent, etc.): 3. terapeutice posed aciune curativ-profilactic, dar prentmpin sau trateaz doar o anumit maladie (Blend-a-med cu fluorestat, Blend-a-med medic white, Pepsodent, Aquafresch, Colgate, Carimed, Farmadent, , Dental Dream etc.); 4. multifuncionale combin mai multe proprieti (3-4, de regul) (Acvaftem, Blend-a-med Complete, Colgate Total, Maclins, Parodontal, Camilifo, Blend-a-Med , Dental Academy Maximum etc.) 43 Preparate antiinflamatoare cel mai cel mai des utilizate: 1) ETORICOXIB, 120-240 mg - este un antiinflamator nesteroidian (AINS), recomandat doar pentru durerile post-operatorii, osteoartrite, artrite reumatoide, guta, dureri dentare, fibromialgie, dureri de spate si unele tipuri de migrene DICLOFENAC, CELECOXIB, PARACETAMOL, 1000 mg, in combinatie cu CODEINA, 60 mg, ASPIRINA, IBUPROFEN, KETOROLAC, NAPROXEN.Actioneaza asupra COX 1 si 2.Are loc inhibarea prostaglandinelor ce duce la scaderaea inflamatiei.actioneaza asupra hipotalamusului scazand febra.Indicatii:afectiuni inflamatorii a cav bucale,dureri nesemnificative,reducerea inflamatiei post extractie. Contraindicatii:ulcer gastric si duodenal,insuficienta hepatica,,renala,cardiopatii decompresive,sarcina,diateze hemoragice. Efecte adverse:tulburari gastro-intestinale,tulburari renale,tulburari cardio vasculare severe,in hipersensibilitate,reactii alergice,tulburari neurologice(meningita. 44 Preparatele antifungice sunt medicamente din diverse grupe farmacologice destinate pentru combaterea infeciilor sistemice sau locale produse de ciuperci prin aciune fungicid i/sau fungistatic. n stomatologie pot fi folosite n tratamentul micozelor cavitii bucale, precum i n componena unor ape de gur pentru prevenirea candidozei orale sau ca alternativ la tratamentul cu antifungice convenionale. Din remediile antimicotice fac parte: 1) antibioticele nistatina, natamicina, levorina, grizeofulvina, amfotericina B; 2) preparatele sintetice ketoconazol, mekonazol, clotrimazol, fluconazol, itraconzol, terbinafina, fluomilida, flucitazina, tolnaftat, tolciclat, ciclopiroxalamina etc; 3) preparate combinate micozalon, triderm, micodecil, travcart, primafucart, macriror etc; 4) preparate cu afeciune nespecific antisepticele (halogenii, fenolii, coloran n stomatologie se folosesc micoticele locale pentru tratamentul micozelor orale Nistatina (stamicin, micostatina etc). Fl. comprimate de 250.000 i 500.000 UA; unguent n tubi a 15-30 g cu coninut de 100.000 UA/g; flacoane a 24 ml; suspenzie buvabil a 100.000 UA/ml. Ad. Pentru tratamentul candidozei orofaringiene la aduli se folosesc 4-6 ml suspensie de 4 ori/zi. E necesar ca pacientul s in un timp lichidul n gur, apoi s-lii, nghit pentru a trata eventual infecie a faringelui posterior i esofagului. Nistatina se poate prescrie i sub form de comprimate bucale a 100.000 sau 500.000 UA la fiecare 6 ore timp cel puin 2 sptmni.

CI. Hipersensibilitate la preparat. RA. Grea, vom, diaree, discomfort gastro-intestinal, uneori febr, frisoane. Fenomene de iritare la locul aplicrii. Amfotericina B (fungizon) Fl. I. Preparatul se indic n tratamentul infeciilor micotice ale mucoasei orofaringiene (candidoza atrofic acut, candidoza cronic hiperplazic, stomatit dat de proteza dentar); cheilite angulare; candidoze cutanate. Ad. n candidozele oro-faringiene se indic sub form de comprimate sau suspensie pentru administrarea bucal 10-100 mg de 4 ori/zi, timp de cel puin 2 sptmni. n cheilitele angulare se folosete unguentul de Amfotericina B 3% de 2-4 ori/zi. Clotrimazol (canesten, clomax etc). Fl. comprimate pentru supt a 10 mg; crem, unguent 1%-10, 20 i 30 g; soluie pentru uz extern 1%-15 ml; Ad. n candidozele oro-faringiene se utilizeaz comprimatele pentru supt cte unul de 5 ori/zi timp de 2 sptmni. CI. hipersensibilitate la preparat; I trimestru al graviditii. RA. Reacii alergice i iritante la locul aplicrii; dermatit de contact, tulburri gastro -intestinale, urinare. Miconazol (daktarl etc). Fl. comprimate pentru supt a 250 mg; gel a 25 mg/ml; Ad. Cte un comprimat de supt (pn la dizolvare) la fiecare 6 ore sau cte 5 ml gel (se ine n gur ct mai mult posibil) timp de 2 sptmni. RA. Reacii alergice sau chiar oc anafilactic (ndeosebi la utilizarea sistemic), dureri angioase, hiperlipidemie, inhibarea agregrii plachetare i modificarea proprietilor reologice ale sngelui la tratament de durat. Natamicina (pimafucina etc). Fl. suspenzie pentru utilizarea bucal. Ad. n candidoza bucal se utilizeaz suspenzia, iniial ctre 0,5 ml la fiecare or, apoi 1 ml de 4-6 ori/zi. Ketoconazol (nizoral, oronazol etc). Fl. comprimate a 200 mg, crem 2%, 10,0. Fluconazol (diflucan, micosist, medofucon etc). Fl. comprimate a50, 100, 150 i 200 mg; pulbere pentru suspensie buvabil a 50 mg/5 ml i 200 mg/5 ml. Flacoane soluie perfuzabil a 200 mg/100 ml. Ad. n candidoza oro-faringian doza iniial 200 mg, ulterior 50-100 mg/zi timp de 14 zile, iar n cea esofagian timp de 5 sptmni. CI. Hipersensibilitate la preparat, afeciuni hepatice i renale; lactaie, copii sub 2 ani. RA. Grea, vom, diaree, flatulen, dereglri ale funciilor hepatice i renale, cefalee, trombocitopenie, sindrom Stevens-Johnson. 45 Substanelorantiseptice li se atribuie o aciune asupra esuturilor vii contaminate. Dup felul administrrii, antisepticele se pot mpri n: antiseptice folosite extern i intern. Medicamentele antiseptice pentru uz extern, denumite dezinfectante, folosite pe scar larg n lupta mpotriva microorganismelor, formeaz un grup omogen din punct de vedere farmacodinamic, dar destul de eterogen din punct de vedere chimic, nglobnd o serie ntreag de compui aparinnd celor mai diferite grupe chimice. Spre deosebire de medicamentele chimioterapice folosite intern, de obicei mpotriva unei anumite specii bacteriene, cele folosite extern, avnd aciune bactericid asupra unei game foarte variate de germeni, sunt utilizate i pentru dezinfectarea diverselor obiecte. Din cauza toxicitii ridicate, introducerea lor n organism este periculoas i numai unele dintre ele, cele cu toxicitate mai mic, pot fi administrate intern ca antiinfecioase sistemice. Aceai substan chimic poate fi utilizat fie ca ANTISEPTIC pentru decontaminarea suprafeelor organismului, fie ca DEZINFECTANT pentru decontaminarea suprafeelor neanimate dar la concentraii diferite. Vor fi prezentate substanele mai frecvent utilizate n stomatologie i Chirurgie OMF. 1. Fenoli, crezoli, hexaclorofeni 2. Clorhexidin substan eficient i n mediu biologic (snge, saliv, puroi). Bine tolerat de mucoase, cu gust agreabil. Se folosete n soluie apoas sau alcoolic 0,5%. Se gsete i sub form de sprayuri pentru tegumente i plgi (accidentale sau chirurgicale). Soluia de 0,2% se folosete pentru splturi bucale (frecvent n chirurgia parodontologic, implantologic pentru igiena bucal postoperatorie); soluia alcoolic de 5% se utilizeaz pentru instrumentar. 3. Halogenii soluii pe baz de iod, clor. Iodul utilizat ca alcool 70% iodat 2% - este bactericid, fungicid, slab virulicid; este cel mai bun antiseptic cutanat; dar este iritant la nivelul feei, pielii piloase, periculos pentru ochi, respectiv determin

fenomene alergice, deterioreaz instrumentarul. Iodoformul mult utilizat n stomatologie i chirurgia OMF frecvent sub form de mee iodoformate, aplicate pe os, plgi putnd fi meninute pn la 8 10 zile. Iodoforii (Betadina) iod n combinaie cu compui organici mai puin iritani ca iodul, fiind utilizai pe tegumente, mucoase, mini (n spunuri, pentru antiseptizarea preoperatorie). Clorul sub form de Hipoclorit de Na (= soluie Dakin) oprete putrefacia, ndeprteaz mirosurile; respectiv Cloraminele T, B sunt eficiente att pentru antiseptizarea minilor, irigarea plgilor, splturi endobucale i endodontice, ct i pentru dezinfecia apei, instrumentarului, paharelor, suprafeelor (chiuvete, pardosele, vaselor de toalet.)... 4. Alcoolii Alcoolul etilic 70%, aplicat pe tegumente - 1 3 min este bactericid, fungicid, virulicid bine tolerat. Se utilizeaz singur, sau n asociere cu iodul. 5. Srurile metalelor grele Oxicianura de Mercur; compui organici mercuriali (Mercasept, Merfen, Mercurocrom) 6. Oxidanii degaj oxigen, fiind utilizai mpotriva anaerobilor. Apa oxigenat - 3% - folosit ca antiseptic pentru plgi, hemostatic, dezodorizant. Se mai folosesc: Perhidrol 30% ; Hipermanganat de Potasiu ca antiseptic bucal, pentru dezinfecia apstoarelor de limb. 7. Detergenii anionici, cationici, amfolitici sunt utilizai ca antiseptici pnetru mini, respectiv ca dezinfectani pentru instrumentar, suprafee, mobilier... 8. Aldehide - formaldehida 9. Acizi 46 agenti oxidanti Agentii oxidanti actioneaza prin oxidarea membrelor celulelor micro-organismelor, care rezulta intr-o slabire a structurii si conduc la o scadere continua a temperaturii si, in final, distrugerea lor. Un numar mare de dezinfectanti opereaza in acest mod. Chlorine si oxygenul sunt oxidanti puternici, astfel incat au o mare importanta in acest domeniu. * Hipoclorura de sodiu este foarte des folosita. Un agent de gospodarie obisnuit este solutia de hipoclorura de sodiu si este folosita pentru dezinfectarea scurgerilor, sau altor suprafete. Intr-o forma mai diluata, este folosita in piscine, iar si mai diluata se gaseste in apa de baut. Cand se spune despre apa din piscine sau cea potabila ca au clor, se refera la hipoclorura de sodiu, si nu la clorul pur. * Alte cloruri precum clorura de calciu sunt utilizate sunt utilizate ca aditivi pentru piscine. Clorurile au avantajul de a fi adevarati dezinfectanti. Hipobromura este de asemenea des intalnita. * Cloramina este adesea folosita in tratamentele cu apa de baut in loc de clorura deoarece produce putine dezinfectari, ceea ce poate fi daunator. * Cloramina T ramane antibacterial, chiar si dupa ce clorura s-a consumat. * Dioxidul de clor este folosit ca un dezinfectant ce reduce bolile ce se pot forma in apa potabila. In anumite parti ale lumii, clorina a fost inlocuita in cantitati mari deoarece formeaza fewer byproducts.. Clorura de sodiu, cloritul de sodiu si clorura de potasiu sunt precursori ai chlorine dioxide. * Hydrogen peroxide este folosit in spitale pentru a dezinfecta suprafetele. Este amestecat uneori cu argint coloidal. Este preferat altor dezinfectanti deoarece produce mult mai putine reactii alergice. Este de asemenea folosit in industria alimentara pentru a dezinfecta containerele. O solutie de concentratie 3% este folosita ca antiseptic. Oricum, studii recente au aratat ca hydrogen peroxide este toxic celulelor, precum bacteriile; utilizarea lui ca antiseptic nu mai este recomantata. * Iodul este, in general, dizolvad intr-o solutie organica sau ca solutie de iod Lugols. Desi nu mai este recomandata deoarece adanceste formarea cicatricilor de pe tesuturi si creste timpul de vindecare, tinctura de iod a fost folosita ca antiseptic pentru taieturile si cicatricile de pe piele. * Ozonul este un gaz care poate fi adaugat in apa pentru salubritate. * Acidic Electrolyzed Water este un oxidant puternic pentru electrolizii din apa de la robinet in prezenta unei anumite cantitati de sare, in general clorura de sodiu. Anolyte are un pH tipic intre 3.5 si 8.5 la un Oxidation Reduction Potential (ORP) de la +600 la +1200 mV. Cel mai puternic anolyte dezinfectant este acela produs la un pH intre 5.0 si 6.3, unde predominanta este acidul hipoclorat. Acest dezinfectant este foarte puternic impotriva bacteriilor, fungilor, mold, sporilor si altor micro-organisme la contacte de scurta durata. Poate fi aplicat lichid, sub forma de abur sau gheata.

* Acidul peracetic este un dezinfectant produs prin reactia dintre hydrogen peroxide si acidul acetic. Este foarte eficace impotriva micro-organismelor si nu este deactivat de catalase si peroxidase, enzimele care distrug hydrogen peroxide. Este folosit si pentru pastrarea alimentelor in siguranta si elimina si problemele din mediu (acidul acetic si hydrogen peroxide) fara mari riscuri. Poate fi folosit la o gama larga a temperaturii (intre 0-40C), a pH-ului (3.0 7.5), in procese de curatare (CIP), in conditii grele in ceea ce priveste apa, si nu este afectat de reziduurile de la proteine. * Performic acid este cel mai simplu si mai puternic acid perorganic. Format prin reactia dintre hydrogen peroxide si acidul formic, reactioneaza mai rapid si mai puternic decat peracetic acid inainte de a se dizolva in apa si dioxid de carbon. Performic acid este un oxidant des intalnit categoria dezinfectantilor datorita proprietatilor sale care nu afecteaza puternic mediul inconjurator. * Permanganatul de potasiu (KMnO4) este o pudra rosiatica care coloreaza toate lucurile cu care intra in contact si este folosita in dezinfectarea acvariilor. Este folosita si pentru dezinfectarea picioarelor inainte de a intra in piscina. Fireste, un bazin de solutie de KMnO4 este tinut in apropierea piscinelor. Participantii trebuie sa paseasca in bazin, dupa care pot intra in piscina. In plus, este folosit pentru dezinfectarea apei in comunitatile din tarile tropicale, precum este utilizata si la cabinetele stomotologice inainte de extragerea dintilor. Poate fi aplicat ranilor in solutii diluate; permanganatul de potasiu este un dezinfectant foarte util. * Potassium peroxymonosulfate, principalul ingredient in Virkon, are capacitati mari de dezinfectare, folosit mai ales in laboratoare. Virkon distruge bacteriile, virusii si fungii. Este folosit in solutii de concentratii 1% in apa si poate fi pastrat timp de o saptamana sub aceasta forma. Este scump, dar foarte eficient, iar culoarea sa rozulie se pastreaza cat timp solutia este proaspata. 47 Cloraminele Derivati organici ai clorului mai avantajoase dect hipocloritii = elibereaz treptat clorul n cantitti mici, dar continuu, putin iritante = activitate putin iritante antimicrobian ndelungat. n medii alcaline si n prezenta unor substante organic medii alcaline e au eficienta diminuat (datorit activittii clorurante si oxidante). clorurante si oxidante activitatea bactericid creste prin asocierea cu clorura de amoniu n proportii egale. Cloramina B sarea de sodiu a benzen-sulfaclor-amidei. pulbere cristalin, alb-glbui care contine pulbere cristalin 25-35% clor activ.cpr. de 0,5g ext. n 0,5g sol. 0,5-1%: mini, instrumentar nemetalic, 1% lenjerie, sli de operatie, ustensilele de cauciuc. sol. 0,1-0,3% se poate folosi pe mucoase, plgi, cavitti na 0,3% turale. dezinfectia apei potabile: 1 cpr./100 l. ap (ex. Neomagnol). Cloramina T pulbere alb solubil (pH 9-10),are ca precursor para-toluen-sulfonamida, se descompune lent n prezenta apei. se descompune utilizat n industria alimentar si la clorinarea apei. Diclor-izocianuratul de sodiu surs de Cl nativ eficient n industria alimentar. nativ se prezint sub form de comprimate efervescente., adposturi (0,5-1l/mp) sau 1 cpr/10 l. ap (10-15 min. Iodul lamele friabile, lucioase, cenusiu-violet, practic insolubil n ap (Pregl 0,045%), solubile doar n prezenta iodurilor ca intermedii de solubilizare. intermedii de solubilizare Iodul este antimicrobian cu spectru foarte larg. larg Dezavantaje: activitate coroziv, pteaz (petele se scot cu tiosulfat de sodiu) Tinctura de iod solutie alcoolic iodo-iodurat utilizat n dezinfectia cmpului operator, revulsiv n jurul plgilor, dar nu pe plgi (afecteaz granularea). pe plgiRomeo T. CRISTINA/C1/S.II Tinctura de iod concentrat Solutia Lgol solutie iodo-iodurat, format din 1g I, 2g IK si ap ad 100 ml se poate dilua de 10 ori n conc. 2-10, n dezinfectia cmpului operator pentru degresarea pielii.. Glicerina iodat 1g iod, 2g IK, 7g glicerin, ap, q.s. n stomatite pseudomembranoase (ex: difteriovariola n stomatite pseudomembranoase aviar).Unguentele iodate 20-40% folosite ca vezictori, 40% 1-2%, ca revulsive. 2%, Iodura de potasiu cristale albe, inodore, cu gust srat, usor amrui, solubil n ap. Iodura de sodiu

asemntoare cu iodura de potasiu, asemntoare dar este mai bine tolerat intravenos, dar este mai bine tolerat n tratamentul actinobacilozei n solutii 10% sterile n tratamentul actinobacilozei Ioduri folosite ca substante de contrast Acidul iopanoic n colecistografii ca substant de contrast. n colecistografii se prezint sub form de comprimate 0,5g comerciale: Colepax, Telepaque, Teletrast : . Iodipamida n colecistografii ca substant de contrast n colecistografii comerciale: Cholografin, Cholospect. Acetriozatul si Diatriozatul de meglumin substante radioopace cu formul complex substante radioopace solutii injectabile folosite n special pentru solutii injectabile urografii sau pentru alte examene de tip radiologic. Comerciale:Angiografin, Gastrografin, Cysto, Urografin, Renovist, UrovistRomeo T. Derivati organici ai iodului Iodoforii (phoros = purttor ) cu activitate dezinfectant reprezentat de solutiile de iod si tensioactive neionice tip polietilenglicol (PEG) sau propilenglicol (PG) sau alti polimeri naturali, ce pot mri solubilitatea iodului n ap pn la 27% (si au rol de crus). Cel mai cunoscut crus de iod este cunoscut crus polivinilpirolidona. activitate bactericid: Gram +, Gram -, fungi si vi activitate bactericid rusuri de 20 de ori mai activi ca derivatii clorului. apele dure (alcaline) influenteaz negativ activitatea (alcaline) Septozol antiseptic, dezinfectant: antiseptic, dezinfectant 1:1, detergent, n conc.: 1:1, detergent, 1:20,dezinfectia: adposturi, mijloace de transport, incubatoare, : obiecte de cauciuc si plastic. Septorom se foloseste 5%, pulverizri 5%, (0,5-1l/m2 contact ), 30-60 min. Polividona compus iodoforat, de culoare brun avnd conc. de 1 compus iodoforat 0% , miros caracteristic, miros caracteristic asupra populatiilor bacteriene, n plus populatiilor bacteriene, activitate detersiv. Iodoformul pulbere cristalin, galben, miros caracteristic, ptrunztor, insolubil n ap, solubil n alcool si etere Solutiile eterate 510% aplicate la nivelul plgilor, ulcerelor se vor 10% evapora, iodoformul formnd o pelicul fin eliberatoare de iod, cu actiune de antisepsie de durat. extern se foloseste extern coloidul iodoformat = amestec de colodiu coloidul iodoformat =4%, eter si iodoform 4%, 5-10%. odat cu evaporarea eterului, pelicula de colodiu f odat cu evaporarea eterului ormat va avea un rol insectifug si protector mecanic. Yatrenul pulbere galben, insolubil n ap si alcool. pulbere galben bacteriostatic foarte eficient, uz intern bacteriostatic foarte eficient 3% sau s.c., ca 3% stimulant nespecific, foarte eficient n 48 Colorantii activitate chimioterapic n special dar si antiseptic. datorit multiplelor incompatibilitti nlocuite cu alti compusi Derivatii acridinici mpotriva agentilor pioceanici: streptococi si stafilococi mpotriva Gram negativilor actiune slab mpotriva Pseudomonas si Proteus chiar rezistente la acestea. actiunea = actiunea interferarea secventelor de aminoacizi de ADN. include: euflavina (acriflavina neutr), acriflavina, aminacrina hidrocloric si

proflavina hemisulfat.Romeo T. CRISTINA/C1/S.II Acriflavina pulbere cristalin rosie-portocalie, inodor, acru, solubil n ap, alcool si glicerin, insolubil n sol. organice. solutiile apoase sunt galben-verzui si sunt fluorescente. fluorescente n prezenta clorurilor precipit. plgi infectate putin iritante comparativ cu hidrocloritii. intens bacteriostatic: Gram pozitive piogene, emulsii 0,1%. n arsuri se folosesc glicerolatele si bandajele impregnate. Proflavina hemisulfat asemntoare cu acriflavina, cristalele mai putin solubile. mai slab ca acriflavina dar mai rapid si mai putin toxic n m.v. doar n antisepsia plgilor, pulberi sau solutii 0,2%. Aminacrina hidrocloric pulbere galben mult mai solubil n comparatie cu proflavina. Efect, toxicitate si potential iritant ntre acriflavin si proflavin. Derivatii de fluorescein compusi pe baz de dihidroxispiro-izobenzofuranxantenon. cel mai important reprezentant: fluoresceina sodic ) uz ext. leziuni corneene si inflamatii intraoculare. Solutiile 2%, rosietice, n contact cu lichidul lacrimal = verde fluorescent (test indicator al traumei corneene si al canalelor lacrimale). fluorescenta poate fi sesizat si n nri, la un minut dup administrrile de picturi oculare. fluoresceina: examinarea si identificarea surselor de contaminare la apa de butRomeo T. CRISTINA/C1/S.II Asocieri A & D diverse Balsamul de pdure amestec complex, netoxic ce contine uleiuri eterice amestec complex naturale efect bactericid actioneaz antibacterian si actioneaz antibacterian analeptic respirator. analeptic respiratorn bolile aerogene pentru decontaminarea aerului, chiar bolile aerogene si n Mioseptol (Merial) dezinfectant atmosferic contine 90% uleiuri eterice volatile, 90% active (eucaliptol, camfor, terpinol, ulei pin, izocineol, bromur de lauril, dimetil-benzil-amoniu). virulicid, bactericid, fungicid, cu activitate n aerul din ncperi. Aspersiunile n hale, n prezenta animalelor, preventiv n boli ca pasteureloza, 25% n ap, 25% 0,5-l/1.000 m3 . bacteriostatic si fungistatic: 1/2.000 -1/20.000.Romeo T. CRISTINA/C1/S.II Atlantol (Biosan) asociere de spun de potasiu, hipoclorit de sodiu s asociere i clor activ. dezinfectia adposturilor, abatoarelor, dezinfectii profilactice (0,5-1%). combaterea virozelor aerogene = combaterea virozelor aerogene 5-10%. Oo-cide (Antec) dezinfectant cu spectru larg efect bun mai ales asupra coccidiilor. efect bun Se comercializeaz sub dou forme de amestecuri: 1. clorur de amoniu, un surfactant si fenolftalein, 2. hidroxid de sodiu si un biocid organic (diclorfen). Farm fluid (Antec) amestec de acizi organici, surfactanti si substante biocide. 1% n ap, are un pH=2 si este biodegradabil n 7 zile. concentratii de 1:50- 1:50 1:100 n: antrax, bruceloz, pseudopest, 1:100 turbare, boala lui Marek, boala Aujeski, TBC. 1:400 = antifungic. 1:400 Virkon S (Antec) clorat de sodiu, sulfat de potasiu, ac. malic si ac. sulfanilic dilutii 1:50 si 1:50 1:1.300, adposturi, echipamente si abatoare. 1:1.300, n parvoviroz, pseudopesta aviar, boala Aujeski.

Deconex 53 IN (Borer). alchilamin, clorur dimetilamoniu, inhibitori coroziune, agenti umectare. nu e iritant si are un spectru foarte larg. mentinere instrumentar chirurgical n operatii de teren, dezinfectie sli de operatie, abatoare etc. 49 Detergentii (surfactantii, tensidele) Spunurile sruri de sodiu sau de potasiu cu acizii grasi superiori. se prepar din uleiuri si grsimi, esteri ai glicerinei cu hidroxizi la temperaturi mai mari de 100C. C. sunt detergenti anionici care posed: o grupare polar hidrofil ncrcat negativ iar gruparea lipofil este cel mai adesea de tipul: alchil, aril (sau combinatia). Spunul medicinal tare (de sodiu) amestecuri de sruri de sodiu cu A.G.S. Spunul medicinal moale (de potasiu) mas moale, galben-brun, solubil n ap rece 1:2 spumific la 1:2agitare. detersiv, antiseptic, dezinfectant, iritant, favorizant al permeabilittii epidermei. Se foloseste ca spun pt. splarea minilor personalului, Bactodect complex de sruri de sodiu ale acizilor grasi care rezult de la rafinarea uleiului de floarea soarelui sau soia, la care s adaug perborat de sodiu. actioneaz prin actioneaz gruparea anion, posed: grupe hidrofile polare cu afinitate pentru ap, sau grupe hidrofile polare grupe lipofile hidrofobe nepolare (lanturi carbonice, cicluri nepolare benzenice sau alchilice), care trec n grsimi. Activitate: penetreaz, denatureaz proteinele, pro Activitate: duc citoliz si sunt bactericide mai ales asupra Gram pozitivilor. intensitatea reactiei la acesti detergenti = propor intensitatea reactiei tional cu cresterea temperaturii. sol. 5-10% din detergenti tip 10% Alba, Perlan, Dero, Persil etc., ce contin n plus si agenti de dedurizarea apei (ex. polifosfatii) = intens bacteriostatici, mai ales, asupra bacteriilor Gram pozitive. noile formulri, cu utilizri n medicin, concepute pe baza asocierilor cu fenolice sau cu fenolice clorhexidine. Detergenti cationici (spunurile inverse) Slab detersive, dar Slab detersive, intens antimicrobiene. cationicele (spre deosebire anionice) mai active n cationicele mediu alcalin intens bactericide, mai ale Gram pozitive, mai putin asupra M. tuberculosissi a bacteriilor piocianice. asupra Gram negativilor activitate slab = concentratii ma Gram negativilor i mari Sporii nu sunt afectati, detergentii fiind Sporii doar virulicizi, doar virulicizi oarecare efect n febra aftoas si pseudopesta aviar oarecare efect . activitate antimicotic inconstant, totusi oarecar activitate antimicotic e eficacitate n dermatomicoze (tricofitie). Romeo T. CRISTINA/C1/S.II Mecanism de actiunescderea tensiunii superficiale, cresterea permeabilittii membranelor celulare, liza bacterian datorit precipitrii proteinelor si precipitrii proteinelor inhibrii sistemelor enzimatic e de care detergentii se leag sistemelor enzimatice prin absorbtie, adsorbtie sau prin sarcini electrice. pe tegumente = film, puternic antiseptic exterior, d pe tegumente ar ineficient la interior (sub acest film, bacteriile patogene pot fi prezente). folosite ca solutii apoase 1% si alcoolice 1% 0,5%, pentru: sterilizarea cmpului, minilor, instrumenta pentru: r, obiecte de cauciuc si plastic. n conc. 0,1%: antisepsia plgilor si a mucoaselor. n m.v.: srurile de amoniu cuaternar, sruri care au atomii de Cetrimida (clorura de benzalconiu) pulbere alb, afnat de amoniu cuaternar f. solubil n ap, spumogen (se foloseste si ca agent de spumare) dezinfectia cmpurilor, tegumentelor, 0,1% sau instrumentar 0,1% adaosul de nitrit de sodiu 0,2%, previne rugina 0,2%, Bromocetul (Cetazolin) sol. hidroalcoolic de cetilpiridiniu 10-20%, brun rosietic, 20%,

spumant la agitare si cu actiune dezinfectant favorizat de pH-ul alcalin si temperatur. ul alcalin n tricofitie, 5%, 1-2 aplicri la 7-8 zile, fiind destul de eficace. plicri dezinfectii profilactice n abatoare de psri. bun dezinfectant cu spectru larg utilizat n industria laptelui. spectru largRomeo T. Dezinfectantul cationic (Catiorom) dezinfectii curente (1-2%) dezinfectia pielii (sol. alcoolice 0,1%), plgi si mucoase (0,01-0,05%), instrumentar (0,02% asociat cu nitrat de sodiu 0,2%). Dezavantaj formarea precipitatelor sub 10C. Clorodinul (cetilpiridiniu 25%) activitate sustinut Gram -si Gram +, dermatofiti etc si Gram +, dermatofiti dezinfectii ale prului, plgi, dermatite bacteriene, instrumentar (diluat 1:10 n ap). Galitens-25 amestec cationic - neionic sub form de sol. vscoase. neionic dezinfectii curente in adposturi animale, statii d dezinfectii curente e incubatie.Romeo T. CRISTINA/C1/S.II Bradophen (clorura de dodecil-dioxietil benzil amoniu) pulbere cristalin sau solutii pulbere cristalin (s.a. 10%). necoroziv, putin toxic, necoroziv, activ asupra: germenilor Gram +, fungilor si levuril activ asupra: or. Quatersan n industria alimentar, n industria alimentar avicultur, dezinfectia adposturilor. dezinfectia Lactim granule cu miros de granule migdale amare. bactericid la 20 C n conc. de 1% ,timp de C 5 min. Asocierea: sare cuaternar de amoniu, agent neionic polietoxilic, un tri-polifosfat, carbonat de sodiu, complexanti metalici si agenti antispumanti. Detergentii amfolitici (TEGO) sunt surfactanti amfoterici [1], cnd componenta anionic si cea cationic sunt n proportii egale, punctul izoelectric se va situa n preajma pH-ului 7 si ului 7 astfel detergentul va fi balansat, produsul fiind putin iritant. n cazul combinatiilor inegale, au denumirea de , Tego: ., fungicid, virulicid, antiseptici, n plgi infectate, bi 10-15 min. dezinfectarea instrumentarului, lenjeriei, cabinetelor, nu degradeaz metalul, lemnul, testurile. 50 Derivai nitrofuranici: Furacilin se utilizeaz pentru prelucrarea plgilor, instrumentelor, lavajul cavitilor; Proprieti Derivat de nitrofuran cu spectru larg de aciune, activ fa de Staphylococcus aureus, Streptococcus spp., Escherichia coli, Clostridium perfringens, Aerobacter aerogenes, Proteus spp. Inhib o serie de enzime bacteriene implicate n metabolismul aerob i anaerob al glucozei i piruvatului (piruvat -dehidrogenaza, citrat-sintetaza, malat-dehidrogenaza, glutation-reductaza i piruvat-decarboxilaza) i cauzeaz dereglri ale ciclului pentozofosfailor. Indicaii Dizenteria acut, n special Sonne, dizenteria cronic n compoziie cu antibiotice, sulfamide. Extern n plgi, ulcere, arsuri infectate, decubitusuri, splturi n sinusite, gargarisme n stomatit, angin, picturi oftalmice n conjunctivite i otice n otite. Leishmaniaza, trypanosomiaza.

Contraindicaii Hipersensibilitatea la preparat, dermatozele alergice. n administrarea parenteral - insuficiena renal. 51.ALCOOLII CA ANTISEPTICE.MECANIZM DE ACTIUNE, EFECTELE, CARACTERIZAREA GRUPELOR, PARTICULARITATILE DE UTILIZARE IN STOMATOLOGIE. Se utilizeaza atat alcoolul etilic, cat si cel izopropilic, ultimul fiind mai putin volatil. Alcoolul etilic este unul dintre cele mai folosite antiseptice pentru dezinfectia tegumetelor. Concentratia optima este intre 70% si 100%. Este bactericid, dar nu omoara sporii. Nu este activ pe suprafetele cu substante proteice deoarece proteinele il inac-tiveaza.In chirurgie se poate utiliza simplu pentru dezinfectia tegumentelor sau pentru pastrarea unor materiale de sutura (catgut), sau in combinatie cu iodul (1-2%), clorhexidina 0,5% care ii intensifica mult activitatea. 52.Derivatii fenolului ca antiseptic:mechanism de actiune, caracterizarea grupelor, particularitatile utilizarii in stomatologie. Fenolii sunt bactericizi, fungistatici, si eventual virulicizi, dar iritanti si toxici.Crezolii, sol.sapun cresol 2% se utilizeaza pentru scuipatori, toalete, suprafete.Hexaclorofenul derivate clorat de bifenoli este foarte active asupra bacteriilor gram+, mai putin asupra bacteriilor gram-, si a fungilor.Incorporat in sapunuri este foarte bun antiseptic pentru piele:printr-o actiune cumulative remanenta determina o reducere considerabila a germenilor si are un effect bacteriostatic de durata. 53.Preparatele antivirale, clasificare, mecanizm de actiune, caracterizarea grupelor, particularitatile utilizarii in stomatologie. A. Clasificarea dup origine: I. Sintetice: 1. Analogii nucleozidelor:Zidovudina,Aciclovir,Vidarabina,Trifluridin,Idoxuridina 2. Derivaii peptidelor:Sacvinavir 3. Derivaii adamantanei:Midantan,Remantadin 4. Derivaii acidului indolcarbonic:Arbinol 5. Derivaii acidului fosfonoformic:Foscamet 6. Derivaii tiosemicarbonazei:Metisazon II. Biologice:Interferon,Roferon A,Intron A,Alferon Inductorii interferonului:Poludan,Betaferon B. Dup spectrul terapeutic: 1. Antiviroticele active fa de virusul gripal:Amantadina.Remantadina,Arbinol 2. Antiviroticele active fa de virusul herpetic:Aciclovir,Vidarabina,Idoxuridina,Valaciclovir,Trifluridina 3. Antiviroticele active fa de virusul imunodeficienei umane:Zidovudina,Stavudina,Zalcitabina,Didanozina,Sacvinacir,Nelfinavir,Indinavir , Ritonavir C. Dup tipul virusului inhibat: I. ARN inhibante:Amantadina,Remantadina II. AND inhibante:Idoxuridina,Vidarabina,Aciclovir III. ARN AND Inhibante:Interferonii,Ribovirina D. Dup mecanismul aciunii: I. Inhibiia sintezei acizilor nucleici:Idoxuridina,Vidarabina,Aciclovir II. Inhibiia absorbiei i / sau ptrunderea virusului n celul:Amantadin,Remantadin,Interferonii III. Inhibiia sintezei unor enzime virotice specifice:Aciclovirul ,Vidarabina IV. Inhibiia asamblrii virionil:Interferonii Spectrul de actiune. Amantadina i rimantadina inhiba specific replicarea viru-gripei A, iar oseltamivirul, zanamivirul i ribavirina - a virusului gripei A i B. Mecanismul de actiune

Inhibitorii proteinei M2. Virusul gripal se leaga de receptorii de pe suprafata celulei internalizat in endozomi. p. Amantadina i rimantadina influenteaza acidifierea endozomilor i virusului. Preparatele inhiba proteina M2responsabiU de decapsidarea virala. Indicatiile i regimul de dozare. Amantadina i rimantadina se folosesc la profilaxia 51 tratamentul gripei A Preparatele se administreaza oral cate 100 mg de 2 ori/zi la mesele de dimir:: pranz, de obicei timp de 5 zile. Uneori se administreaza pentru tratamentul gripale i crupului gripal. La bolnavii cu rise major se administreaza pe tot timp-i : persists riscul infectarii (4-8 saptamani). Oseltamivirul se utilizeaza in tratamentul curativ al gripei tip A i tip r: initiat in primele 2 zile de la debutul bolii) cate 75 mg de 2 ori/zi la adulti i 2 rr r 2 ori/zi la copii timp de 5 zile. Pentru profilaxia gripei in timpul epidemiei la ) cu rise major se prescriu cate 75 mg/zi. Zanamivirul se administreaza inhalator in cavitatea bucala cate 2 doze . de 2 ori/zi timp de 5 zile. Tratamentul se incepe in primele 2 zile de la debutu! :: scop profilactic, la persoanele sanatoase, se administreaza data pe zi. Preparatele antivirale se considera doar ca masuri adjuvante in cursul er:a-~" " de gripa la pacientii cu rise major pentru formele grave ale maladiei. Ele redu: tatea i durata simptomelor la administrarea in primele 2 zile de la debutul gripei. Reactiile adverse. Amantadina, de regula, se suporta bine la utilizarea ca preparat antigripal. Se pot constata tulburari neuropsihice: cefalee, ameteli, anxietate, insomnie, iificultaji de concentrate, conflizie (survin in primele ore i sunt corelate cu concentra-:ia plasmatics). Uneori se pot constata: anorexie, greata, constipatie. Zanamivirul poate provoca: greata, bronhospasm, insuficienta respiratorie, Farmacocinetica Preparatele antigripale se caracterizeaza printr-o farmacocinetica variata, fiind accesibile pentru administrarea interna, cu exceptia zanamivirului, care se utilizeaza prin inhalatie in cavitatea bucala. Circa 80 % se depun in orofaringe, 15% in caile respiratorii inferioare. In circuitul sistemic ajung iproximativ 20% din doza inhalata.

Clasificarea preparatelor antivirale antiherpetice A. Analogi aciclici nucleozidici 1) analogii guanozinei: - medicamente active: aciclovir, penciclovir, ganciclovir, - promedicamente: valaciclovir, famciclovir, valganciclovir 2) analogii dezoxiuridinei: idoxuridina, trifluridina 3) analogii timidinei: brivudina 4) analogii adenozinei: vidarabina B. Analogi nucleotidicifosfonati antivirusuri herpetice: cidofovir Inhibitoare alefuziuniivirale: docosanol D. Compuipirofosfat organici: foscarnet E. Oligonucleotide antisens: fomivirsen F Inhibitori ai proteinkinazei virale: maribavir Spectrul de actiune. Proprietatea comuna a acestor preparate este activ : de virusurile herpetice, dar ele au i unele particularitati ce le fac de electie in i- -infectii herpetice: Mecanismele de actiune. In infectiile herpetice se utilizeaza analogii nucleozidici ce participa la sinteza acizilor nucleici sau proteinelor virale in celula infectata prin sub-stitutia nucleozidelor naturale in structura acestor macromolecule sau a substraturilor unor enzime implicate in aceste biosinteze. Analogii nucleozidici ai guanozinei (aciclovir, valaciclovir, penciclovir, famciclovir, ganciclovir, valganciclovir) i timidinei (brivudina) sunt sub forma activa i de pro-medicamente. Indicatiile i regimul de dozare. Preparatele antiherpetice pot manifesta selective fata de anumite virusuri. Aciclovirul i valaciclovirul se indica in: infectii herpetice oculare (keratita etc.); infectii herpetice cutanate sau mucoase genitale recurente; varicela la copii i pacientii cu rise de forme severe i.. maladii pulmonare sau cutanate cronice, tratament de durata cu glucocortic: sistemice (encefalite, herpes

neonatal); infectii herpetice cu cefalite) sau VVZ (varicela $i zona zoster) la pacientii imunocompromiji; antiVCM la pacientii imunodeprimati (transplant de organ); infectii cu VEE tranzitorii). Reactiile adverse. Printre reactiile adverse se constata cele sistemice i locale. Unele preparate din cauza efectelor sistemice importante nu se administreaza pentru efectul resorbtiv. La administrarea i/v sau interna se pot constata: - fenomene toxice neurologice i psihice (cefalee, confiizie, delir, halucinatii, tul-burari de comportament, mai rar - convulsii sau coma); - nefrotoxicitate (proteinuric, glucozurie, insuficienta renala); - mielosupresie (trombocitopenie, neutropenic, mai rar anemie); - insuficienta hepatorenala (hiperbilirubinemie, creterea transaminazelor); - dereglari dispeptice (greata, voma, diaree, dureri abdominale etc.); - febra, flebite (i/v); - dereglari hidroelectrolitice (foscarnet - hipokaliemie, hipomagneziemie, hipo-fosfatemie, hiposau hipercalcemie); - potential cancerigen, teratogen, mutagen. La utilizarea topica se pot constata: - iritare locala (senzatii de arsura, intepatura etc.); - dureri locale, ulceratii; - eritem, urticarie, prurit; - inflamatie, edem. Farmacocinetica Preparatele antivirale antiherpetice, la .rlicarea topica, de regula, nu determina concentratii sistemice importante, dar care se pot acumula in veziculele herpetice.La adm interna se considera o biodisponibilitate mai mare a promedicamentelor,care la primul pasaj intrstinal si herpeticnse transforma in medicamentenactive.

54.Clasificarea complicatiilor farmacoterapiei.Complicatiile cauzate de supradozarea preparatelor. 1.complcatiile cauzate de supradozarea remediilor medicamentoase(absoluta,relative) 2.complicatiile provocate de actiiuni adverse specific si nespecifice si proprietatile oragnotrope ale medicamentelor(neurotoxica, hepatotoxica, nefrotoxica, ulcerogena, embriotoxica, fetotoxica, teratogena, cancerigena, psihoze medicamentoase) 3.complicatiile conditionate de hipersensibilitatea bolnavilor (reactii imunoalergice de tip imediat, citotoxice, cu participarea complexelor immune, de tip intirziat) 4.complicatiile cauzate de factori genetici(idiosincrazia, enzimopatii,inductia si supresia enzimelor metabolice hepatice) 5.complicatiile cauzate de administrarea repetata a medicamentelor( cumularea, toleranta, dependenta medicamentoasa(psihica si fizica, tahifilaxia0 6.complicatiile determinate de suspendarea tratamentului medicamentos( sindromul rebound, sindromul de lipsa) 7.complicatiile determinate de derglarile capacitatilor imunobiologice ale macroorganismului( suprainfectia, recidiva infectiilor, disbacterioza, candidomicoza, aspergiloza medicamentoasa 8.complicatiile manifestate prin reactia de acutizare ( bacterioliza) 9.complicatiile cauzate de interactiunile medicamentoase( farmaceutice, farmacologice, de ordin farmacocinetic, si farmacodinamic) 10.complicatiile cauzate de autotratamentul raspindit 11.complicatiile cauzate de medicamentele falsificate. Coplicatiile cauzate de supradozarea preparatului: Supradozarea pooate fi absoluta sau relative, , cea absoluta este rezultatul malpraxisului, administrarii ocazionale sau constiente a remediului in doze mari.In supradozarea relativa, actiunea adverse , toxica a preparatului survine dupa utilizarea remediului in doze terapeutice, aceasta are loc din cauza diminuarii functiei antitoxice a ficatului , dereglarile functiei excretorii a rinichilor.Simptome ale supradozarii se observa in enzimopatii determinate genetic , cind are loc defectul enzimelor metabolismului

medicamentelor.Sinteza acestora este inhibata de codeine.Supradozarea relative survine la majorarea excesiva a fractiei libere a substantei medicamentoase .Concentartia fractiei libere a preparatului in singe se mareste in hipoproteinemie, ca rezulatt al inanitiei, sau hemoragiilor massive.Astfel de fenomene se mai observa la administrarea concomitenta a doua sau mai multe preparate , cind ele concureaza pt cuplarea cu proteinele plasmatica sau tisulare. 55.Complicatiile farmacoterapiei cauzate de proprietatile specifice, nespecifice si organotrope ale preparatelor. Actiune adverse si toxica a preparatelor nu se manifesta tot timpul, ele sunt posibile, la personae cu premise (derglari SNC, ateroscleroza, maladiile cordului, ficatului. Actiunea neurotoxica: SN poseda hipersensibilate la agenti chimici, care cu exeptia tulburarilor functionale( convulsii, excitatii, somnolent, depresie psihica), pot provoca fenomene de distrofie, si chiar moartea celuleor si fibrelor nervoase, afectiunile deseori au localizare specifica( lezarea n.vestibulocohlear la utilizarea aminoglicozidelor, atrofia n. optic- derivatii 8- oxichinolinei). Actiunea-hepatotoxica-ficatul este o bariera intrea vasele mezenteriale si circulatia sangvina generala la administrarea enterala a preparatelor.El primul primeste asupra sa lovitura toxica a dozei totale a preparatului.Concentartiile maxime ale substantelor dupa orice cale de administrare se determina in majoritatea cazurilor in ficat si rinichi.Preparatele medicamentoase au o actiune nefavorabila asupra ficatului, alternind parametrii functionali.In ficat apare distrofie adipoasa, vacuolizarea celuleor, iar in cazuri grave-ciroza hepatica. Actiunea ulcerogena a remediilor: Epiteliul stomacului este foarte sensibil la actiunea substantelor medicamentoase.Acestea pot stimuli secretia de HCL si pepsina capabile sa lezeze mucoasaActiunea lezanta asupra mucoasei si inhibitia productiei sucului protector contribuie la aparitia ulcerelor medicamentoase.Actiunea lezanta este mai pronuntata la administrarea preparatelor per os. Insa remediile ulcerogene tipice actioneaza si la introducerea parenterala.Ulcer gastic provoaca salicilatii, fenilbutazona, tetraciclina, astfel apara hemoragie gastric sau ulcer perforant(abdomen acut).Riscul manifestarilor creste daca pacientul preznta semen de ulcer gastic in anamneza . Actiunea nefrotoxica: In rinichi se concentreaza o cantitate maxima de substante medicamentoase si produsele metabolismului lor.Ele pot influenta asupra parenchimului renal.Majoritaea derglarilor nefrotice sunt cauzate de dezvoltarea procesului allergic.Se poate inflama aparatul golrular (glomerulonefrita)sau distrofia epiteliului tubilor renali(nefroza), astfel se dergleaza functia excretoare a organului.Simptome primare sunt dureri in reg.lombara, si retentia lichidului. Actiunea teratogena Preparatele pot influenta asupra fatului., provocind diferite malformatii.DIFICULTATILE EXPERIMENTALE DE REZOLVARE A PROBLEMEI CONSTAU IN ACITUNEA TERATOGENA SPECIFICA SI care depinde de specie.nuexista garantie ca substanta cercetata pe animale si confirmata ca nepreiculoasa, va avea acelasi effect asupra omului.Gravitatea deseori se intercaleaza cu diferite maladii cornice(rheumatism, diabet.Evolutia ei se poate agrava cu voma incoeribila, HTA.Toate acestea necesita efectuarea unei farmacoterapii, la care trebuie de recurs cu multa prudenta. 56.Complicatiile farmacoterapiei cauzate de sensibilizarea organismului, si micsorarea reactiilor immune. Reactiile alergice la substantele medicamentoase si produsele metabolismului lor in organism sunt cele mai frecvente in acesta grupa.Majoritatea remediilor reprezinta compusi , si in plan immunologic sunt antigeni incomplecsi(haptene).Pentru a sensibiliza organismul, ele trebuie sa se transforme in antigeni complecsi prin cuplarea ireversibila cu proteinele.La declansarea alergiei medicamentose preparatul se transforma intr-o forma care poate interactiona cu proteinele.Apoi are loc conjugarea haptenei cu protein organismuluiReactia imuna se dezvolta la acest complex devenit strain.Preparatele cu structura chimica asemanatoare pot provoca reactii alergice(incrucisate).Pentru reactiile alergice e caracteristica absenta legaturilor cu proprietatile farmacologice ale preparatului.Unul si acelasi medicament e capabil sa

provoace diferite fenomene si viceversa.Dupa durata aparitiei deosebim 3 tipuri de reactii alergice acute(pin la 60 min), subacute(1-24 ore),si de tip intirziat( peste 24 de ore sau chiar citeva saptamini).Socul anafilactic se dezvolta de la citeva minute pina la 30-60 min.Urticarie, edemul Quinke, astmul bronsic pot decurge ca reactii alergice acute subacute si intirziate.Trombocitopenia si agranulocitoza se semnaleaza dupa 24 de ore , uneori chiar 30-60 min.Principalul mijloc de profilaxie a alergiei medicamentoase este anamneza, utilitatea unor teste cutanate si celor de laborator.Alergiile medicamentoase se trataeaza cu antihistaminice. 57.Complicatiile farmacoterapiei cauzate de suspendarea brusca a tratamentului( fenomenul rebound, sindromul de lipsa) Fenomenul Rebound- presupune un complex de simptome care se dezvolta la intreruperea brusca a administrarii preparatului dupa utilizarea lui indelungata, de obicei ,in doze mari.Totalitatea tulburarilor patologice provocate de suspendarea preparatului, modifica esntial tabloul clinic al maladiei principale, care duce la greseli diagnostic ,mai apoi terapeutice.Fenomenele de abstinenta care apar la persoanele cu dependent medicamentoasa dupa suspendarea substantei obisnuite, reprezinta o varietate a sindromului rebound.Fenomenul de suspendare survine dupa anularea brusca a preparatelor hormonale , antihipertenisve, antianginoase, barbiturice, benzodiazepine.Micsorarea treptatat a dozelor preparatului inainte de suspendarea lui permite a reduce la minimum riscul dezvoltarii fenomenului rebound.Sindromul de suspendrae se manifesta prin insuficineta suprarenala acuta.In alte cazuri de suspendare a propranololului la bolnavi de ischemie creste nr.de accese anginoase, si se poate dezvolta un infarct miocardic.Manifestrae fenomenului rebound la barbiturice depinde de durata administrarii precedente a preparatelor, de viteza metabolismului lor si de gradul deprinderii bolnavului cu aceste remedii.Fenomenul rebound la barbiturice se manifesta prin tremor, slabiciune, oboseala, greata, voma, cefalee, mialgia.Dependenta psihica si fizica la benzodiazepine se dezvolta in urma utilizarii de lunga durata a dozelor obisnuite, suspendarea acestora presupune agitatie, convulsii, sindrom cerebral organic acut, coma.Pentru profilaxia fenomenului rebound este obligatoriu de contramandat treptat preparatul. 58.Clasificarea efectelor adverse si afectiunile cavitatilor bucale provocate de remediile medicamentoase si alte substante biologic active.Efectele adverse directe ale preparatelor.Profilaxia si tratamentul. 1.efecte directe ale preparatelor 2.efecte in urma actiunii farmacogice 3.efecte orale secundare 4.efecte cumulative 5.efecte specifice ale preparatelor Efecte directe ale preparatelor: Remediile medicamentoase pot leza tesuturile moi si dure ale regiunii maxilofaciale, si modifica culoarea dintilor in urma influentei directe a substantelor.Astfel de substante ca fenolul crezolul, etanolul, acidul acetilsalicilic , la utilizare fara precautie respective provoaca senzatie de arsura in caz ca nimereste pe pielea fetei, zonei periorale sip e mucoasa cavitatii bucale.Violetul de gentian utilizat in candidozele orale poate cauza necroze superficial.Izoprenalina duce la ulceratii ale mucoasei obrazului .Uneori diverse sucuri de fructe utilizate in cantitati mari ot cauza distructii sau decalcificari ale dintilor.Tratamentul consta in irigarea cavitati bucale cu solutie salina hipotona si indicarea analgezicelor, la nimerirea in cavitatea bucala a substantelor alkaline se spala cavitatea bucala cu apa abundant.Fumatul ceaiul, cafeaua, substantele colorante pot duce la colorarea dintilor.Pentru inalbirea dintilor se utilizeaza apa oxigenata de 3 5 %. 59.Efectele adverse induse de actiunile farmacologice.Profilaxia si tratamentul Multe remedii medicamentoase provoaca uscaciunea mucoasei cavitatii bucale(xerostomie).Uscaciune in gura produc si antidepresivele datorita efectelor anticolinergice, cauzate de blocada receptorilor colinergici muscarinici.La utilizraea acestor preparate e necesar sa tinem cont de unele principia generale:informarea pacientilor despre efecte adverse posibile, detreminarea intervalelor de timp ale administrarii preparatelor.Xerostomia se depisteaza in 21 % din toate afectiunile cavitatii bucale dupa chimioterapie.Tratamentul xerostomiei include gumele de mestecat fara zahar, saliva artificial, irigatii cu

lamiie si glicerina, pilocarpina 1%.Remedeiile medicamentoase pot cauza dureri in glandele salivare.Aceasta complicatie e provocata de ornid, guanetidina, betanidina, ca rezultat fie al actiuni central a preparatelor, fie al blocadei activitatii adrenergice.La utilizarea de lunga durata a unor remedii se modifica microflora normal a cavitatii bucale, astfel se poate dezvolta Candida albicans. 60.Efecte adverse orale secundare.Profilaxia si tratament Din acestea fac parte dezvoltarea intensive a Candidwei Albicans si virusul herpetic tipI dupa utilizarea imunodepresivelor ca izotioprina .Infectia cavitatii bucale apartine de grupa celor mai grave si preiculoase complicatii stomatologice ale terapiei anticanceroase.Deoarece cavitatea bucala are o flora diversa ea foarte repede se traumeaza.Infectia cavitatii bucale ca complicatie a chimioterapiei sau de cauza odontogena.Infectia mucoaselor la fel poate fi de origine bacterina, virotica, sau micotica.Profilaxia acestor complicatii include fecetuarea masurilor igienice respective cu utilizarea periutilo dentare moi, gargare dese.Candidoza locala se trateaza cu nistatina, ketokonazolul se indica in cazuri grave.Tratamentul infectiilor microbiene in majoritatea cazurilor se efectueaza cu antibiotice dupa detreminarea agentului pathogen si sensibilitatea acestui. 61.Efecte adverse specific ale preparatelor.Mecanizmul, tabloul clinic, profilaxia si tratamentul Fenitoina provoaca hiperplazia gingiilor, se afecteza tesututl conjunctiv fibros, anticonceptionalele provoaca aparitia pigmentatiei cafeniu-deschise a mucoasei bucale, care trebuie diferenciata de pigmentatia in boala Addison.Anticoagulantele predispun dezvoltarea hemoragiilor petesiale si purpurei mucoasei cavitatii bucale.Diagnosticul afectiunilor medicamentoase ale cavitatii bucale nu prezinta dificultati daca simptomele maladiei survin indata dupa folosirea preparatelor.Complicatiile cu character immunologic la preparat se determina intr-un grad satisfacator cu ajutorul testelor imunologice contemporane orientate spre: Determinarea legaturii cu administrarea preparatului Excluderea altor cause posibile Identificarea preparatului medicamentos Determinarea gradului corelatiei dintre preparat si reactie