NICCOLO MACHIAVELLI PRINCIPELE ,,Principele este un mic tratat care a facut oclolul lumii si despre care s-au scris

s biblioteci intregi . Acest tratat, care este in realitate memorial, o suma de reguli, de norme, de sfaturi, un fel de poate fi considerat ca un adevarat program de

redesteptare nationala, ca un act de incredere in destiul propriei patrii, in realitatea ei, in viitorul ei luminos. Niccolo Machiavelli a fost intelectualul cel mai reprezentativ al epocii sale. Umanismul machivelian creator de state a deshis o imensa perspectiva. Cunoscand istoria, legile ei, Machivelli este constient ca numai in cadrul ei real se poate ameliora destinul intregii omeniri, precum si al omului individual. Intre Dante si Alfieri, vocea lui Machivelli a intonat singura un inalt ideal. mai pasionate si i nu poate sa nu fie remarcata, drept o polemici in lume. tilul lui mare ciudatenie, soarta literara a acestei carti care a starnit cele furtunoase Machiavelli este in concordanta deplina ca meandrele gandirii sale, pe care le urmareste indeaproape in toate ritmurile sale. tilul din !rincipe se revendica de la arta gravorilor in arama sau in otel. "razele sale capata caracterul sentintelor sau proverbelor si sunt demne de a fi scrise in marmura. tilul operelor lui Machivelli este si o adevarata batalie, dusa de catre autor impotriva cuvintelor, pentru ordonarea lor intro arhiectura car poate aminti uneori de caracteristicile prozei latine. In !rincipe, aceasta lupta cunoaste supremul sau triumf. inceritatea pasionata care l-a caracterizat in gandire, tentativele reusite de a nota imediat, de a o transcrie impresia in e#presie e#acta si precisa, urmata de viziuea clara, niciodata confuza, a planului uei lucrari, au facut intr-adevar din Machiavelli un
$

maesru al stilului literar, caracteristic italian, care cu greu va putea sa fie vreodata depasit. %#punerea clara a faptelor, determinata de riguroasa sa logica, gaseste imediat o forma corespunzatoare, far de artificii, rapida, nervoasa, naturala in marea ei sobrietate, !roza lui Machiavelli isi afla in sine propria-I arta, culoare, lumina carcteristica, dar mai ales aceasta calitate suprema de a adera imediat meditatie la si ritmurile e#presie gandirii este autorului. Concordanta alternand dintre dupa armonica, stilul

desfasurarea gandirii. &m al epocii sale, reprezentant al ideilor contemporane, al nestinsei 'enasteri, Niccolo Machiavelli l-a putut avea model pe Cesare (orgia, figura politica centrala din Cin)uecento, simbolul fortei care vrea sa domine. & imensa dezbatere, de-a lungul celor cinci secole care au trecut de la nasterea scriitorului, a oscila intre doi poli adversi. Intr-o parte pendulau afirmatorii *machiavellismului+, cuvant sinonim cu amorlitatea politica, iar de partea caelalta erau sustinatorii figurii austerului republican, teoreticianu ratiunii de stat ,cu toata duritaea ei uneori con-uncturala., a ineresului colectiv al patriei care poate predomina orice interes individual. cris in $/$0, tratatul a fost dedicat1 *Ad magnificum 2aurentium Medicem, fiul lui !ietro dei Medici, nepot al unui alt 2orenzo, Magnificul+. !rimele unsprezece capitole comenteaza tipurile de principate cae e#ista, ereditare, cucerite. !rincipatelor ecleziastice care au caracteristici propiile este dedicat un capitol special. 3rei capitole ulterioare trateaza despre actiunile de cucerire si de consolidare ale principatelor ,statului.. Acesta se opune cu

fermitate folosirii trupelor de mercenari, care , dupa parerea lui, nu au nimic in comun cu interesele nationale ale unui stat. Nucleul cartii il constituie modul de comportare al

prncipelui cu supusii si prietenii sai. In aceste capitole, se va -udeca si anliza adevarul efectiv, dezvoltandu-se celebra teza machiavielliana conform careia un principe este mai bine sa fie temut sau iubit. Niccolo Machiavielli sustine ca intrucat * este greu sa impaci aceste doua lucruri , este mult mai sigur pentru tine sa fii temut decat iubit+. Un alt subiect asupra caruia autorul revine in mai multe capitole si asupra caruia insista il reprezinta modurile prin care poti a-unge principe. "ie ca este ereditar, fie ca dintr-un simplu particular sa a-ungi principe, fie sa fii numit si sustinut de catre una din parti ,armata sau poporul., tema este dezbatuta cu lu# de amanunte. In ceea ce priveste principatele noi, in care principele este nou e#ista posibilitatea ca greutatile pe care le va intampina pentru pastrarea lor sa fie mai mari sau mai mici, in functie de priceperea particular, acestora. daca lucru 3otusi, ar care reusi dupa sa fie cum sustine principe insusiri si din Niccolo simplu Machiavielli, devina

presupune

personale,fie mult puterea

impre-urari norocoase reduce mult din respectivele greutati.Cu toate acestea ,cei care reusesc sa pastreze cel mai sunt cei care au fost a-utati de impre-urarile favorabile. Deasemenea a-ung sa fie principi aceia cu insusiri deosebita. Acestia obtin principatul cu greutate dar il conduc cu usurinta, *iar greutatile pe care le intampina in cucerirea lui decurg din legiuirile si orandiurile noi pe care sunt nevoiti sa le introduca pentru a-si instari statul si a-si asigura stapanirea. In acest caz e#emplele sunt multe , dar dintre ele se remarca cel al lui

5ieron din

iracuza care a fost atat de capabil incat s-a scis despre

el ca 1 *)uod nihil illi deerat ad regnandum praeter regnum* 6 *deoarece nimic nu-i lipsea pentru a domni afara de un regat7. Au mai fost inclusi principi care se spri-ineau doar pe vointa si pe soarta norocoasa a acelora le-au dat puterea acestea fiind insa nestatornice si schimbatoare. Acestia nu-si pastrau locul deoarece nu erau oameni capabili si inteligenti sa comande. Cu toate aceste e#ista insa si moduri nu tocmai obisnuite de prelua conducerea unui principat si anume crima si nelegiuire. i aceste tipuri sunt e#emplificate insa nu sunt la fel de placute auzului ca si celelalte , acestea sfarsindu-se tragic, e#istand insa si cateva e#ceptii.+. Cruzimile sunt rau folosite atunci cand sunt vremea se inmultesc in loc sa dispara. putine la inceput, iar cu

!utini sunt aceia care reusesc sa gaseasca o cale de scapare. Niccolo Machiavielli incearca sa imprime o parere personala cititorului1 *Acela care ocupa un stat trebuie sa se gandeasca dinainte la toate cruzimile pe care va fi nevoit sa le savarseasca si pe toate sa le faca dintr-o data , pentru ca sa nu fie nevoit sa le repete in fiecare zi 8+ Daca am discuta despre principi, si modalitatilelor de conducere, vom aduce in discutie, cum a facut-o si Niccolo Machiavielli, principatele, care sunt create fie *prin vointa poporului, fie a celor mari+, in functie de prile-urile oferite. A-uns principe datorita *celor mari+ se mentine mai greu in functie decat cel care a a-uns datorita poporului. In aceste circumstante, se a-unge in momentul in care cei mari isi dadeau seama ca nu pot sa reziste poporului si aduceau un principe la adapostul carui isi satisfaceau poftele. !oporul deasemenea , vazand ca nu poate sa se impotriveasca celor mari, la randul lui , acorda faima si stima

unuia singur si-l face principe pentru ca acesta, cu puterea lui, sa-l apere. Dar clasificarea principatelor nu se opreste aici.

!rincipatele ecleziastice se pot obtine fie prin insusiri proprii, fie prin impre-urari norocoase si se pot pastra si fara una si fara alta. !rincipatele ecleziastice se sustin pe baza oraduielilor foarte vechi, intemeiate pe religie. !rincipii isi pastreza puterea indiferent de modalitatea deconducere si deasemenea sunt singurii principi care au state si nu le apara, au supusi si nu-I guverneaza. tatele, desi nu sunt aparate, nu le sunt luate. Dupa cum spune si Niccolo Machiavielli *aceste principate sunt sigure si fericite+. Un alt lucru care merita sa fie mentionat ar fi * acele lucruri pentru care principii merita sa fie laudati sau aspru do-eniti+. Niccolo Machiavielli declara ca * ar fi minunat daca ar e#ista un principe care sa aiba toate insusirile bune+. (ineinteles, pe langa faptul ca nimeni nu poate avea toate insusirile bune si sa le si practice, nu cred ca ar fi recomandat totusi un astfel de principe. i totusi depinde ce considera fiecare ca insemna !entru ca poti sa fii cura-os si cutezator, nu cred ca este A fi *insusire buna+.

binvoitor si apropiat, milos, si in acest caz

recomandat pentru un principe sa aiba o astfel de insusire. momentele de cumpana , -ustitie si altele.

milos nu ar fi recomandat pentru un principe cel putin in

Darnicia, iarasi nu se poate practica fara ca ea sa fie cunoscuta, fara ca sa-I dauneze. Cum de la tine nu poti da deoarece risti sa a-ungi in pragul falimentului, trebuie sa iei de la cei bogati si sa dai la saraci: ceea ce nu le-ar micsora faima, ci lear aduce mai multa glorie, dar in randurile unora. !entru ca ceilalti te vor uri si dispretui, iar un principe trebuie sa se fereasca tocmai

de a nu fi dispretuit si urat, cealalta.

iar darnicia

duce si la una si la

Concluzia la care a-unge Niccolo Machiavielli este aceea ca *un principe nu trebuie sa teama de conspiratori atunci cand poporul ii este favorabil.+Dar in cazul in care poporul ii este dusman si-l uraste,principele trebuie sa se teama de orice lucru si orice om. Astfel ca principele trebuie sa se straduiasca sa-si creeze prin orice actiune faima de om m,are si desavarsit,in primul rand.Astfeli de oameni,mai ales un principe trebuie sa aiba in -urul lui oameni cu minti sralucite.Din tratatul lui Niccolo Machiavielli reiese ca e#ista trei feluri de minti omenesti1unele care inteleg singure,altele care pricep ceea ce e#pica apoi lor,si in sfarsit,ultimele care altii inteleg si le nu inteleg nici

singure,nici prin altii.Cele de primul fel sunt desavarsite,cele deal doilea fel sunt foarte bune,iar cea de-a treia categorie sunt fara nici un folos. !rin urmare, un principe prudent trebuie sa urmeze o a treia cale,alegandu-si in stat sfetnici,dandu-le numai acestora dreptul de a-I spune adevarul si numai in legatra cu lucrurile despre care el ii intreaba si nu privitor la altele. !ornind de la ideea infiintarii coloniilor si a intretinerii acestora fara cheltuiala, sau cu una prea mica , prin metode nu prea cinstite li se iau ogoarele si casele unora pentru a fi date noilor locuitori, care sunt insa numai o foarte mica parte din noul stat. Niccolo Machiavielli a-unge la concluzia ca * aceia

carora le-ai facut rau nu vor fi niciodata prime-diosi deoarece sunt razleti si saraci,iar ceilalti8vor fi supusi si cuminti de teama sa nu li se intample si lor ceea ce s-a intamplat celor care au fost
;

-efuiti de bunuri+. 3ot el constata ca pe oameni *trebuie sa-I iei cu binele, sau sa-I distrugi cu totul , fiindca ei se razbuna pentru un rau usor care le-a fost pricinuit , dar nu se pot razbuna in schimb pentru ceva grav. !rintre cele mai importante sfaturi date de Niccolo Machiavelli se numara si urmatoarele1 *Atunci cand o domnie este veche si neintrerupta, amintirea innoirilor si a cauzalor care le-au produs se pierde, deoarece o schimbare este intotdeauna punctul de plecare al unei schimbari urmatoare, de care se leaga si pe care o sustine.+ *Acela care este cauza puterii cuiva se prabuseste el insusi1 in adevar, puterea celuilalt, el a facut-o fie prin viclenie, fie prin violenta, si atat una cat si cealalta sunt prime-dioase pentru cel care a devenit puternic+. *In republici, relatiile dintre oameni sunt mai vii, ura si dorinta de razbunare mai puternice, iar amintirea vechilor libertati nu ingaduie cetatenilor si nici nu le poate ingadui nici o clipa de ragaz: asa incat mi-locul cel mai sigur est tot acela de a le nimici sau de a te stabili acolo.+ * e inseala acela care crede ca oamenii mari uita insultele trecute pentru beneficiile prezente pe care le obtin.+ *!rincipele trebuie sa se poarte in asa fel cu supusii lui, incat nici o inptamplare, nici buna , nici rea, sa nu-l faca sa se schimbe.+

<

*Un principe intelept trebuie sa se gandeasca si sa gaseasca un mod de guvernare prin care cetatenii lui, oricat si in orice fel de impre-urare, sa aib nevoie de stat si de el: in cazul acesta ei ii vor fi credinciosi intotdeauna.+

'eferitor la intrebarea daca trebuie sa fii iubit sau temut, prin afirmatia ca oamenii iubesc asa cum vor ei si se tem dupa cum vrea principele, asa incat un principe intelept trebuie sa se spri-ine pe ceea ce depinde de el iar nu pe ceea ce depinde de altii. Autorul considera ca straduinta unui principe rebuie sa fie numai aceea de a ocoli ura supusilor lui. !ersonal, consider ca e mai bine pentru un principe sa fie temut, decat iubit, deoarece oamenii ii respecta mai mult pe cei de care se tem, iar castigarea respectului supusilor poate fi o buna metoda de a-I supune. In realitate, in macheviallismul din !rincipe, gandirea timpurilor moderne isi gaseste una din principalele sale radacini.