Despre generatorul lui Vladimir Pantiuhov

Titlul original - (napoi la furnal) Traducere de Victor S. - octombrie, 2013 n primele experimente, Pantiuhov nu a obinut nimic. ra de!am"#it..., dar cu toate ace$tea, a ob$ervat modulaia armonic" %i &aptul c" acea$ta nu $e poate extra#e din mediu prin intermediul aceluia%i circuit. 'ce$t lucru i $-a p"rut intere$ant... Trebuia $-o extra#" %i apoi $-o redirecione!e... n ace$t ca!, %i-a mai propu$ $" &ac" mediul $" r"$pund" la acea$t" (re!onan")... *u +nele#ei ace$te cuvinte, Voi +ncerca $" explic modul cum +nele# eu acum ace$t lucru... S" mer#em acum la $chema pe care a &olo$it-o Pantiuhov pentru a produce 1,- .ai.

/e putem +nele#e de aici, 0up" cum $e ob$erv", impul$urile $unt di$tribuite prin colectorul tran!itorului. *imic nou, #eneratorul produce impul$uri cu durata de 10 m$. S"#eata colorat" din $chema de mai 1o$ ne arat" direcia curentului care $e $cur#e c"tre ma$" prin tran$&ormator %i prin tran!i$tor... ace$t lucru $e +nt2mpl" +naintea aparaiei impul$ului.

/orect, 3 parte din ace$t curent e$te direcionat prin conden$atorul /- %i dioda 04 c"tre (0ro$elul) 0r1 5%oc de radio&recven"6.

0ar, ca $" nu &im indu%i +n eroare, $" vedem ce e$te ace$t (dro$el) - el e$te un $i$tem re!onant, a$t&el c", prin ace$ta nu $-a pierdut prea mult din inten$itatea impul$ului, deci, apare +n el un nou proce$ vibratoriu %i re!onant..., dar ace$t proce$ apare numai dup" trecerea o$cilaiilor din 1um"tatea de und" po!itiv", ace$t nou proce$ vibratoriu are polaritate ne#ativ"1... +l avem acum di$ponibil printr-o diod" 5076, va trece mai departe %i $e va +ntoarce +napoi 8 e$te indicat prin $"#eata de culoare verde... 9i mai avem aici, +n acela%i timp, un al doilea tra$eu la cel"lalt cap"t al dro$elului, ace$ta
1

Probabil e$te un e&ect de r"$pun$ al mediului, al eterului de$pre care vorbe%te Vladimir '. 't$:u;ov$;: +n lucr"rile $ale de$pre dinamica eterului 8 8 <*oiuni de terodinamic", /o$molo#ie %i /o$mo#onie, 200=.
n.tr. 2

e$te un proce$ diametral opu$ celui din prima $eciune %i e$te indicat printr-o linie de culoare alba$tr".

>at", am $tabilit un alt $i$tem re!onant 8 partea de $u$ a +n&"%ur"rii tran$&ormatorului 5T?16 %i conden$atorul /@, ace$t $i$tem re!onant va $tabili &a!a indicat" prin tra$eul $"#eii de culoare alba$tr". 0ar, $" nu complic"m ima#inea %i $" ne +ncurc"m +n prea multe $"#ei. Pre$upun2nd c" +n&"%ur"rile tran$&ormatorului au aceia%i parametrii, %i e$te lo#ic $" #2ndim a$t&el, lanul inductiv /@ %i partea $uperioar" a +n&"%ur"rii tran$&ormatorului e$te cuplat" inductiv cu partea de 1o$ a ace$tuia, doar repet2nd proce$ul $e va reali!a un nou ciclu, cel pe care l-am indicat prin tra$eul de culoare ro%ie... Pre$upun c" %i acum $untei puin con&u!i. 'vem nevoie de re!onan", n re!onan" $e a&l" r"$pun$ul de an$amblu al $i$temului, ace$ta e$te &ormat din propriet"ile re!onante ale $ub$i$temelor care $unt con&i#urate +n a%a &el +nc2t $" r"$pund" c2t mai bine la re!onana de an$amblu a mediului, re!onan" pe care o vom +ntoarce ulterior +n proce$ul care are loc +n +n&"%urarea primar"... Vom putea ob$erva ceva. n le#"tur" cu acea$t" ob$ervaie $punem de$pre conden$atorul /A c", la +nc"rcarea maxim", e$te po$ibil ca prin ace$t a-l doilea tra$eu re!onana $" $e ($u&oce), $" $e bloche!e %i $" nu &uncione!e, apare a$t&el numai o $in#ur" (recuperare)... iar ace$t lucru ar trebui veri&icat. n ca!ul +n care $e +nt2mpl" a$t&el, unde e$te #re%eala, S" ne +ntoarcem din nou la &urnal2. 0ac" vom $tudia circuitul de recuperare a impul$ului, vedem c" nu obinem &luctuaii +n tra$eul marcat cu ro%u 5amplitudinea impul$ului nu apare +n mod adecvat, nu c"ut"m $" a&l"m de ce, %i nici nu e$te e$enial ace$t lucru6.

Referire la principiul e func!i"nare al furnalel"r# 3

'ce$ta e$te a%a-numitul circuit de o$cilaie liber", ace$te o$cilaii $unt atenuate prin circuitul de di$ipare a ener#iei care cade pe elementele din care e$te con$tituit. 'tunci c2nd nivelul ener#etic e$te la maxim, pierderile $unt compen$ate prin o$cilaiile care vor &i modi&icate. /u toate ace$tea, ar trebui $" le privim din multe alte puncte de vedere. S" lu"m +n con$iderare %i ace$te puncte de vedere.

>mpul$ul care iniiali!ea!" circuitul e$te de$enat cu verde iar cu ro%u e$te redat" &luctuaia, ecoul, vibraia ace$tei ener#ii. n$", ce $e +nt2mpl" +n realitate, e$te &aptul c" ener#ia inductiv" $e depla$ea!" +nainte %i +napoi +n circuit. ntr-un mod analo# pendulului. 0ar +n ca!ul pendulului e$te clar c" avem %i &ora de atracie a planetei. 9i atunci, ce anume &ace ca ener#ia $" vibre!e +n ace$t circuit, 'r trebui $" exi$te ceva $imilar &orei #ravitaionale %i +n ace$t $i$tem... 'lt&el, nu vom avea un balan$ urmat de alt balan$... /e opiune avem pentru care ar trebui $" admitem c" acea$ta nu e$te dec2t o alt" mani&e$tare a aceleia%i &ore #ravitaionale, Prin urmare, toate tra$eele evideniate cu ro%u ar trebui $" &ie v"!ute ca ener#ie (#ravitaional"), bine+nele$ cu #hilimelele de ri#oare. /e e$te marcat prin culoare ro%ie, e$te r"$pun$ul mediului. 'cum $" mer#em mai departe. S" di$cut"m de$pre autoinducie. 0ac" vom ad"u#a o bobin" de impul$, a%a cum $e vede +n exemplul de mai 1o$B

/2nd curentul din circuit e$te +ntrerupt, apare un impul$ +n bobin", ace$t impul$ caut" $"-%i $u$in" $tarea modi&icat" atunci c2nd curentul a di$p"rut. 'cea$ta e$te $oluia, amplitudinea impul$ului 5marca1ul de culoare ro%ie6 e$te direct proporional" cu rata modi&ic"rilor din lanul +ntre#ului proce$. n ace$t ca!, curentul e$te d> C dT.

vident, ob$erv"m acela%i principiu de &uncionare precum +n ca!ul (buclei #ravitaionale). $te demn de ramarcat &aptul c" !ona ro%ie $e a&l" &oarte aproape de !ona verde. '$t&el c", (+n"limea) dreptun#hiului +n#u$t marcat cu culoare verde repre!int" ten$iunea de alimentare, iar !ona ro%ie r"ma$" $ub ace$t dreptun#hi, o putem +ntoarce +napoi ca $ur$" de alimentare. $te oare po$ibil ace$t lucru, 'cea$ta e$te $oluia 5$tabilirea rapoartelor a%a cum e$te indicat prin culori6.

0ar $" revenim la #enerator, poate el $" +ndeplinea$c" acea$t" &uncie, Putem lua ca exemplu balan$oarul, Sau +n ace$t ca! e$te vorba de altceva, Principiul de &uncionare $e #"$e%te r"$p2ndit pe$te tot +n 1ur, i bine, trebuie $" inem $eama de a$ta... /e +n$eamn" ace$te lucruri, >nductana %i capacitatea $unt elementele care par $" interacione!e cu $tarea eterului3, cu #ravitaia... acea$t" interaciune are un caracter de echilibru... 0ac" i $e va impune un anumit #rad de de!echilibru, atunci e$te &oarte po$ibil $" de$coperim ceva &oarte intere$ant... ace$t lucru $e poate &ace +n m"$ura +n care +l credem po$ibil, $" credem a$ta, $" credem...
$ %n fil"&"fia an'ic() e'erul e*'e cel e-al cincilea ele+en' al('uri e f"c) ap() aer ,i p(+-n') acel flui ip"'e'ic care ar e.i*'a pre'u'in eni /n *pa!iu ,i ale c(rui "*cila!ii ar c"n*'i'ui un ele elec'r"+a0ne'ice# -

/are e$te nivelul ace$tui #radient, vom vedea +n urm"torul exemplu 8 impul$urile notate cu $"#ei de culoare verde $unt cele obinute din ritmul obinut prin (balan$oarul) no$tru, iar cele de culoare ro%ie $unt cele care mer# +napoi la $ur$", un $urplu$ de$tul de bun dar care e$te o parte &olo$it ca $ur$" %i o parte de (balan$oarul) no$tru... ar putea un a$emenea $i$tem $" ne acione!e (balan$oarul), 0e$i#ur, +n acea$t" che$tie ru$ea$c" exi$t" %i trucuri. 0ac" o$cilaiile $unt +n &a!", atunci ar trebui $" apar" %i o amplitudine a ace$tora, 0ar, $" continu"m. 3rice inductan" are o &recven" proprie de re!onan", re!onan" c"reia de obicei nu-i acord"m atenie. 'r trebui $" ne #2ndim la ace$t detaliuD 9i e$te &oarte intere$ant de lucrat cu mai multe dro$ele, %ocuri de radio&recven", le#ate +n $erie, %i +n mod $pecial cu cele de inductan" di&erit". n #eneral, ace$t element e$te &oarte intere$ant %i avem o &oarte mare po$ibilitate $" nu-i utili!"m propriet"ile. 9i acum, ceva pentru cei care +nc" mai cite$c ace$te r2nduri. E2ndii-v" ce $e +nt2mpl" cu ener#ia (prin$") +n dro$el %i care a di$p"rut &"r" urm". 0up" toate le#ile &i!icii, ace$t lucru nu ar trebui $" duc" nic"ieri. 'cea$ta ener#ie nu ar deveni dec2t ener#ie ri$ipit", pentru c" nimeni nu a +ncercat, pentru c" ei <oamenii de %tiin"F con$ider" impo$ibil ace$t lucru. Grecvena de re!onan" a auto-inductorului $e poate determina prin m"$urarea inductanei proprii %i a capacit"ii para!ite care apare +ntre $pirele ace$tuia, acea$t" capacitate e$te cea dintre &iecare $pir" +n parte %i cea dintre $traturile de +n&"%ur"ri, atunci c2nd exi$t" mai multe $traturi. /u toate c" acea$t" capacitate e$te una para!it", e$te totu%i o capacitate... >n$trumentul meu arat" c" e$te $u&icient $" %tii &recvena, &recven" care exi$t"... dar e #reu de cre!ut ace$t lucru, e$te prea impreci$", %i cu toate ace$tea, atunci c2nd ai in$trumentele %i experiena nece$are, probabil c" vei putea determina acea$t" &recven"... /u ce anume avem de-a &ace, n mod evident, di$tribuia parametric" provine mai mult din mediu dec2t din elementele con$tituente ale $chemei... ca $" $punem a%a 8 interacionea!" cu mediul de$tul de mult... acela%i lucru $e poate $pune %i de$pre inductana &"r" mie!, prin ace$t tip de bobin" exi$t" o mai mare le#"tur" cu mediul dec2t dac" bobina ar avea mie!, un bobina1 de$chi$ complet e$te probabil mai bun dec2t unul ecranat. i bine, $" ne +ntoarcem la (&urnalul) no$tru. /e %tim de$pre $i$temul lui Pantiuhov, 1. Gaptul c" &uncionea!" autonom %i #enerea!" 200 de .ai la ie%ireH 2. /" am avut o conver$aie cu autorul ace$tuiaH 3. 're le#"tur" cu o $erie de alte articoleH @. /" e$te compu$ din dou" circuite di$tincteH -. /" &uncionea!" pe ba!a a dou" re!onane mixate. ntr-unul din primele interviuri, Pantiuhov pare $" &ie mai explicit dec2t mai t2r!iu... Primul lucru pe care l-a ob$ervat +n le#"tur" cu ace$te lucruri a &o$t +ntr-o pove$te de$pre un american care a &olo$it ca $ur$" de ener#ie o $taie radio local". Schema era
=

de$tul de $impl". 0ar ace$t lucru l-a atra$ pentru c" ar"ta modul cum poate &i utili!at" ener#ia care provine din re!onan", pentru c", +n $copul de a $e &ace re#la1ul corect, circuitul trebuie $" re!one!e. /u toate ace$tea, americanul $u$inea c" a obinut timp de %a$e luni un ampera1 de 7200 'I. Prin urmare, metoda era de$tul de e&icient". /el de-al doilea articol $e re&er" la Ser#hei J. Karava$h;in @. l &ace o complex" de$criere matematic" a $i$temelor re!onante. >at" mai 1o$ un articolB

n ace$t ca!, autotran$&ormatorul e$te adu$ +n re#im de auto-o$cilaie, una $peci&ic" acelui tip de tran$&ormator, care nu e$te $peci&icat" +n acel articol, dar care e$te puin probabil $" coincid" cu &recvena tran$&ormatorului excitator. 'cea$ta e$te probabil una mult mai mare. S" &ie re!ultatul obinut din acea$ta o %an$" $au coinciden", 3ricum ar &i, parametrii de ie%ire $unt alii dec2t la +nceputul proce$ului. /u toate ace$tea, e$te o coinciden" &ericit".
@ httpBCC$el&tran$.narod.ruCS LGlabCindex.html
7

'v2nd +n vedere $chema #eneratorului de 200 .ai al lui Pantiuhov, putem ob$erva o analo#ie. Mai departe +n ace$t articolul, $e vorbe%te de$pre &recvena normal" a dro$elului. G"r" +ndoial", toate ace$te lucruri $unt +n relaie unele cu celelalte, iar eu $unt +nclinat $" le cred. 0e alt&el, metoda din $chema #eneratorului de (ecou) ener#etic a &o$t aplicat" de amerom... 5,,,6 0e$i#ur, $e poate pre$upune c" autorul ne induce +n eroare +n mod con%tient %i caut" prin intermediul a dou" articole potrivite $" demon$tre!e c" acea$ta e$te o mare reali!are. 9i totu%i, eu +ndr"!ne$c $" $pun c" autorul ace$tor principii nu minte. 0a, el di$tor$ionea!" %i a$cunde che$tii tehnice +n le#"tur" cu $i$temul, dar principiu $e exprim" +n mod corect. 0eci, primul punct de plecare 8 &recvena de re!onant" a inductanei. n mod evident, toate &recvenele care apar ulterior +n $i$tem $unt +n le#"tur" cu acea$ta. 'cea$ta e$te prima $ur$". /um ar trebui $" o de&inim, n plu$, +n ca!ul anterior e$te &oarte po$ibil $" exi$te o autoexcitaie prin &erore!onan", %i de &apt, autorii $u#erea!" c" puritatea &ierului coninut +n mie! va di$p"rea, 'utorii ace$tor articole $unt oameni de %tiin" +n domeniul $tudiului materialelor %i cel mai probabil ace$t lucru $e datorea!" de$crierii e&ectului obinut de ei. /u toate ace$tea, trebuie admi$ c" e$te po$ibil. $te +ntr-adev"r po$ibil ca +n ace$t ca! tra$eul balan$oarului $" devin" a$em"n"tor unei (&lori care $e rote%te dup" Soare). 0ar $" revenim la $chema #eneratorului de 200 .ai al lui Pantiuhov 5la $chema de principiu a ace$tuia6. >at", e$te o che$tiune de ordin tehnic6.

Vom i#nora &aptul c" $chema pare $" &ie #re%it" %i o vom pre!enta +ntr-o &orm" $impli&icat".

'v2nd +n vedere conclu!iile recente, pre$upunem c" +n&"%urarea primar" a tran$&ormatorului Tr2 e$te excitat" la o anumit" &recven". Grecvena $au &erore!onana nu o lu"m aici +n $eam". n ace$t ca!, pre$upunem c" ace$ta e$te elementul central, cel care &ace le#"tura +ntre toate elementele %i cu &iecare dintre bobina1ele din $chem". 0e &apt, a$ta explic" %i incorecta &uncionare a tran!i$toarelor, ace$tea au in&luen" a$upra excitaiei circuitului %i nimic altceva, au rol cheie +n &uncionarea circuitului. 'u +n circuit numai rolul de (pomp"). 'vem aici o adev"rat" $chem" de auto-tran$&ormator. 0atorit" re!onanelor complexe care apar, vom pre$upune c" ace$tea $e multiplic" pe$te &recvena central" aplicat". 0e &apt, acea$ta e$te ideea pe am urm"rit-o %i anterior, numai c" atunci nu era vorba de o &recven" central"... totul pare $" &i luat-o ra!na... 'cum, principala provocare e$te aceea de a determina &recvena aplicat" printre celelalte &luctuaii care apar +n dro$el... $au cam a%a ceva. Prin urmare, avem nevoie acum de un Erid-0ip -metru.

'ce$ta a &o$t &olo$it +mpreun" cu o$cilo$copul di#ital pentru P/ tip PV=-01.

A

Tehnica de m"$urare a &o$t $tabilit" prin m"rirea puterii 5cu a1utorul poteniometrului ?36 p2n" la apariia unei unde $inu$oidale $tabile. n ca!ul +n care puterea e$te prea mare, $emnalul +ncepe $"-%i piard" &orma $inu$oidal" iar ace$t lucru nu e$te +n intere$ul no$tru. 0a, +n circuitul ori#inal tran!i$torii $unt de tipul 2*=03A, iar re#imul de obinere a &recvenei $inu$oidale $e ale#e +n a%a &el +nc2t $" nu &ie a&ectat con$umul. 'ce$t lucru $e produce +n momentul c2nd #eneratorul +ncepe $" &uncione!e %i nu e$te +nl"turat" &recvena di$tor$ionat". 'cum ne putem +ncepe experimentul. 0e$i#ur, trebuie luat +n con$iderare %i &aptul c" &recvena normal" de re!onan" a bobinei poate &i di$tor$ionat" de Erid-0ip %i vreau $" cred c" ace$t lucru nu $e va +nt2mpla... +n ca!ul +n care nu $e obine ace$t lucru, atunci trebuie c"utat" o alt" metod" pentru determinarea &recvenei de re!onan" a (dro$elului). 0ar $" ne +ntoarcem la con$trucia (dro$elului) din $chema pentru 200 de .ai a lui Vladimir.

'cea$t" &recven" $e aplic" la intrarea +n&"%ur"rii pe mie!ul de &erit" cu permeabilitatea de 2000 %i dimen$iunile 032 x 22 x 4, alc"tuit din 20 de buc"i, re!ult2nd din ace$tea o pie$" a$em"n"toare unei bare de &erit" de &orm" tubular" cu lun#imea de 1=0 de mm %i diametrul de 32 de mm. Mai multe caracteri$tici ale ace$teia nu $unt +nc" vi!ibile. Prin urmare, con$ider c" avem dreptul $" ne &olo$im de un experiment mai $implu. 0in lip$a unei documentaii avi!ate, am luat o bar" de &erit" cu permeabilitatea A00, $eciunea tran$ver$al" de 20 x 20 mm %i lun#imea de 7- mm 5pur %i $implu a$ta am avut la +ndem2n"6. 0e mult" putere nu am avut nevoie, a$t&el c", $2rma cu diametrul de 3,- mm era mai mult dec2t $u&icient"... eu am &olo$it de 1,2 mm %i a &o$t de a1un$... 'vem acum principiul de &uncionare %i putem $" &acem orice dorim, 5a%a cum $e $pune +n melodia ( ) - *u ne va prinde <nimeniF B6 6. 0eci, vom +n&"%ura pe (dro$el) cu &ir dublu, +n dou" $traturi. 5probabil c" la prima
10

+ncercare acea$ta va &i &"cut" +n mod #re%it %i va trebui conectat" &recvena normal" pe unul dintre $traturi, eu m-am conectat cu &recvena la cele dou"... poate c" e$te #re%it, %i totu%i, +ncercarea ne va &i de a1utor mai t2r!iu6. >nductana &iec"reia dintre 1um"t"ile de +n&"%urare 5$traturi6 e$te de 2-4 NI. 'cum trebuie re#lat" radio&recvena a%a cum a &"cut Vladimir.

'cea$ta e$te $chema #eneratorului pe care a &olo$it-o autorul. Sin#urul lucru care am vrut $" r"m2n" conectat +n paralel cu ie%irea e$te invertorul. Poarta tran!i$torului e$te alimentat" prin intermediul unui circuit di&erenial, parametrii ? %i / $e pot calcula ca &iind impul$uri, dar ace$t lucru $e vede cel mai u%or pe $chem". *umai v2r&uri %i impul$uri... 0e &apt, +nlocuind capacitatea indicat" prin v2r&urile de pe divi!iunea de 100, vom obine un $emnal +n impul$uri de bun" calitate %i cu o &recven" de repetiie de p2n" la 2 MI!... %i probabil vor trebui &"cute o $erie de a1u$t"ri pentru c" &recvena e$te de1a la un nivel la care apare bloca1ul.

11

Mai $u$ $e poate vedea $emnalul de ie%ire din circuitul di&erenial 5dar nu pe poarta tran!i$toarelor6. Semnalul pe porile tran!i$toarelor e$te de$tul de di&icil de vi!uali!at, a$t&el c", ace$ta va ap"rea puin di&erit, deci trebuie #"$ite tran!i$toare cu parametrii $imilari. Tran!i$toarele trebuie $" $uporte pe poart" v2r&uri de 2=00 Vv. Ten$iune inver$" de -00 V %i curent de 1- '. La tran!i$torul 2SK1120 avem o ten$iune de v2r& $uportat" de 1300 Vv. 3 ten$iune inver$" de $tr"pun#ere a 1onciunii de 1000 V, la un curent 4 '. u din ace%tia am &olo$it. Pe poarta ace$tora am obinut ceea ce $e vede +n ima#inea de mai 1o$B

Semnalul e$te +ntr-adev"r modi&icat %i ame$tecat cu &recvena #enerat". n ace$t moment putem +ncepe captarea re!onanei naturale a inductorului c2t mai aproape de modul cum a &"cut-o autorul. 'cea$t" re!onan" trebuie #"$it" cu a1utorul Erid-0ip -ului. Mdaaaaaaa... n mod clar acea$ta e$te in&luenat" de o$cilo$cop. >at" &orma de und" &"r" divi!are x10.

12

9i acum cu divi!are.

xi$t" +n mod clar o dependen" &a" de parametrii de la intrare. /orectitudinea m"$ur"rii +ncepe $" produc" replici %i $" depind" de armonici. 'ce$t lucru e$te $up"r"torD $te clar c" parametrii indicai pe divi!iunea x10 $unt mai aproape de adev"r. $te o di&eren" de -A ;I!. Vom pre$upune c" &recvena de m"$urare a o$cilo$copului va cre%te +n
13

continuare. Grecvena normal" de o$cilaie e$te aproximativ +n intervalul --0 8 =-0 ;I!. S" +ncerc"m $-o aducem a%a cum a ap"rut +n $chem". M"$ur"toarea $-a &"cut dup" cum cum $e vede +n $chema de mai 1o$B

Gorma de und" care a re!ultat arat" a$t&elB

Pentru a reduce e&ectul o$cilant, citirile $-au &"cut +n dou" poli opu%i. Oudec2nd dup" modul cum arat" &recvena, acea$t" re!onan" $e $cur#e c"tre $ur$a care o produce, &recvena re!ultat" e$te vi!ibil" +n ima#ine. /on&i#uraia e$te &oarte a$cuit", probabil e$te nevoie de un poteniometru de re#la1 de +nalt" preci!ie. 0ar, la prima vedere, putem pre$upune c" bobina e$te excitat" la &recvena de
1@

auto-re!onan". *P-> '9', S" mer#em mai departe pe ace$t &ir.

0ac" acea$t" bobin" 5cea +ncercuit" cu ro%u6, care e$te identic" cu cealalt", re!onea!" la &recvena normal", atunci de ce $" nu conecte! +n paralel cu ea un conden$ator, 0eci, v"d +n ace$t ca! dou" opiuni pentru care a% &ace ace$t lucruB 1. Pentru a compen$a di&erena de capacitate a celeilalte. /u toate c", dup" p"rerea mea, acea$t" opiune e$te de$tul de improbabil"H 2. Pentru a multiplica re!onana. 9i con$ider c" acea$t" opiune are prioritate. /itind ce $pune camaradul 'mer, mi-am amintit c" cele mai bune re!ultate le-a obinut cu un raport al +n&"%ur"rilor de 1C@ 8 1C= %i atunci eu am ale$ multiplicarea cu @, deci va &i o bobin" care va re!ona la frecvena proprie / 4. G"r" acea$t" in&ormaie de la el nimic nu ar &i &o$t po$ibil. Multiplicarea re!onanei %i iar multiplicarea re!onanei. 0e &apt, ce am obinut eu acum e$te o ima#ine de o anumit" $imilitudine cu a unei &recvene de tip &ractal. /u toate ace$tea, cea mai +nalt" dintre &recvene va a&ecta pe cea mai 1oa$", %i nu $unt &oarte l"murit +n le#"tur" cu ace$t lucru, dar +l voi veri&ica. *u era niciodat" prea t2r!iu $" m" +ntorc la prima dintre opiuni. 'm ale$ varianta cu cre%terea &recvenei nu pentru c" bobinele erau identice %i trebuia $" re!one!e la &el. Poate c" +n $chema circuitului de excitaie &recvena nu era un multiplu. 3ricum ar &i, a%a $au alt&el,... excitaia are impact %i #enerea!" &recvene multiple. 'tunci, prin cupla1 inductiv, va &i excitat %i primul %i cel de-al doilea circuit. Multiplicarea cu @ nu e$te o problem". PraaaaaaaD n ace$t ca!, &recvenele $unt con1u#ate +n &a!". 'cum e$te de veri&icat %i ca!ul &erore!onanei %i multiplicarea cu 3, iar eu a% ad"u#a %i o a treia &recven" 5deci, iat" %i a treia ver$iune de &recven" #enerat" electronic %i a$em"n"toare cu cea produ$" de bolurile tibetane6.
1-

Prima e$te o &recven" multiplicat" cu 3. /ea de-(a doua) &recven" a (dro$elului) 5marcat" cu ro%u6 va crea o$cilaii &orate iar (prima) dintre &recvene 5colorat" cu alba$tru6 e$te o &recven" #enerat" +n mod liber. 'ce$tea vor ar"ta aproximativ a$t&el.

0ar ce $e poate vedea aici are loc +n lip$a &erore!onanei. n ca!ul +n care apare &erore!onana +n $i$temul o$cilant, marca1ul cu ro%u din ima#ine $e poate modi&ica +n mod $emni&icativ, a$ta pentru c" amplitudinea celei de-a treia armonici +n ca!ul &erore!onanei 5%i &recvena marcat" cu alba$tru6 $unt acum +n cre%tere liniar", adic" e$te po$ibil" acum raportarea la amplitudinea celei de-a treia armonici. Gerore!onana pre$upune $" avem %i o inductan" non-liniar". n ace$t $cop nu e$te potrivit un circuit ma#netic de tip de$chi$. Mai pe $curt, e$te ceva de $tudiat. Se pot +ncerca di&erite variante de cupla1 ma#netic. Pn cupla1 puternic nu poate &i cea mai bun" opiune. S" ne +ntoarcem la circuitul modulator. Prima +ntrebare +n le#"tur" cu modulatorul 8 e$te ace$ta implicat +n proce$ul #ener"rii de ener#ie, 0ac" e$te a%a, ar &i lo#ic" o conexiune +n &a!". 9i totu%i nu mi-am dat $eama cum a% putea &ace ace$t lucru. 0e alt&el, autorul ace$tuia $pune c" nu e$te obli#atoriu ca acea$t" conexiune $" &ie vi!ibil". ntrebarea num"rul doi 8 de$pre multiplicare. 0ac" pornim de la modelul &ractal, ar trebui $" exi$te %i un multiplu al &recvenei de modulare pentru a l e (conecta) +n &a!". 3ricum ar &i, avem din nou m2inile le#ate. $te timpul pentru o +ncercare $impli&icat" urm2nd exemplul autorului. 0e alt&el, autorul a indicat o &recven" de -0 I!. 'cea$ta nu are le#"tur" cu &recvena normal" de re!onan" a (dro$elului) cea care e$te de @70 ;I!. 'ce$t lucru poate &i un (tip) de con%tienti!are a &aptului care ne arat" c" $copul e$te $" obinem +n mod $implu o &orm" util" de ener#ie la ie%ire. *imeni nu e$te le#at de m2ini, ci e$te liber $" alea#" %i $" +ncerce altceva. $te la +ndem2na noa$tr". 'm ri$cat $" lucre! cu &recven" 1oa$" pentru c" e$te mai u%or. $te o provocare
1=

obinerea $emnalului $inu$oidal, S" $punem c" e$te. $te intere$ant de lucrat cu circuitele cu %ocuri de radio&recven", $te intere$ant. *e &olo$im de vechiul, dar bun +n acela%i timp, circuitul inte#rat TL @A@, care la -0 I! e$te in$tabil ,dar pe care +l vom &ace $" lucre!e +ntre - 8 10 KI!, ace$ta +n mod normal $e &olo$e%te ca modulator P.M. 0eci, acum $" acion"m +n con$ecin". 'propo, $imularea +n 1oa$" &recven" din $o&tQare-ul Proteu$ %i reali!at" de c"tre 'ndrei nu $e potrive%te cu realitatea +n ca!ul &recvenei de -0 I!... cu toate ace$tea, dac" am oca!ia voi veri&ica. >at" cum arat" $chema cu circuitul TL @A@.

0e &apt, ca o condiie, ace$t circuit trebuie $" ne o&ere $inu$oide modulare. Suntem pre#"tii de con$trucie. Sunt de &"cut numai 13 pa%i, nu-mi aminte$c deloc cum era nece$ar $"-l conecte!. 'vem nevoie de o conexiune pu$h-pull. Pre!ena re#la1ului &recvenei %i a &actorului de umplere ne va permite $" a1u$t"m nivelul de excitaie al circuitului. Problema e$te cu $tabilirea &recvenei. 0ac" tocmai ai +nceput cu parametrii de putere care $e pot obine prin intermediul mie!ului %i care $unt $tabilii din &abricaie, &recvena de lucru pentru un mie! nou era +n 1ur de 20 ;I!. /ontea!" $" +ncerc"m. Grecvena normal" pe care re!onea!" (dro$elul) e$te de -0= ;I!, prin urmare, di&erena de &recven" de 1=4 ;I! e$te una ($ecundar") %i re$pectiv o pomp" de ener#ie. Lu2nd +n calcul principiul de multiplicare, con$ider c" &recvena de 1=,4 KI! +ndepline%te toate condiiile noa$tre. u pe acea$ta am &olo$it-o. 'cum e$te nece$ar calculul tran$&ormatorului modulator. Gac re&erire aici la tran$&ormatorul utili!at de autor 8 dimen$iunile 200 x -0 x -0, o pie$" de$tul de mic" din &erit". /are $unt motivele pentru care a ale$ ace$t tip, /el mai probabil, pre$upun c" a$ta a avut el la +ndem2n", pentru c" +n O.G. 51oa$" &recven"6 trebuie multe $pire, iar el nu a avut che& $" +n&"%oare multe $pire. n con$ecin", tran$&ormatorul e$te con$iderat precum unul obi%nuit, ale c"rui caracteri$tici nu le cunoa%tem. n ace$t moment +l putem calcula. '%a cum l-am aproximat, mie!ul era de tip 3000 1= 5a%a era $cri$ pe ace$ta6.
17

ner#ia electroma#netic" con$umat" pentru a #enera &recvena de 1=,4 KI! de care avem nevoie e$te +n 1ur de 1-0 .ai. Pentru un curent de 0,- ' %i o ten$iune de 300 V, avem nevoie de 22@ de $pire cu $2rm" de 0,2A mm #ro$ime. u am &olo$it patru a$emenea &ire. 0e ce, Pentru c" a%a am vrut. Mda, m-am #r"bit, tran$&ormatorul reali!at era mediocru... dar cel puin am +ncercat. 0ar acum $" revenim. $te intere$ant de v"!ut &recvena proprie de re!onan". Poate c" exi$t" o le#"tur", S" lu"m din nou ca pornire circuitul de ba!".

3b$erv"m cele dou" circuite re!onante &ormate din +n&"%urarea primar" %i conden$atorul /4 5pentru meninerea curentului +n re!onan"6, %i +n&"%urarea $ecundar" %i conden$atorul /A pentru +ntreinerea re!onanei. 'ce$tea, dup" modul cum $unt conectate, pun imediat problema relaiei dintre &recvenele proprii de re!onan". 'vem de1a pe$te tot ace$te re!onane multiple. 0ac" lu"m +n con$iderare numai &recvena modulatorului, re!onanele multiple nu ar duce la nimic. S" vedem cum $e poate veri&ica ace$t" variant", cu toate c", nu pot $" nu $imt c" am pierdut ceva din vedere. Poate c" e$te inutil de amintit, dar nu am uitat de &recvena proprie de re!onan" a circuitul primar %i de re!onanele multiple care apar, ace$t circuit primar e$te +n conexiunile pu$h-pull.

14

'ce$t &apt ne duce cu #2ndul la +ntrebarea dac" $untem +n $tare $" utili!"m ace$te &recvene multiple. 0in anumite puncte de vedere, apariia &recvenelor multiple +ntr-un circuit ar +n$emna ceva eronat. /u toate ace$tea, poate &i obinut" o re!onan" cu cele mai bune caracteri$tici atunci c2nd $e &olo$e$c ace$te tipuri $peciale de +n&"%ur"ri calculate pentru o &recvena $peci&ic", $te probabil ca ace$ta $" &ie r"$pun$ul corect, n ordine, $" l"$"m acea$t" idee pentru alt"dat". S" ne +ntoarcem la ideea adoptat" iniial. '$t&el, inductana uneia dintre 1um"t"ile +n&"%ur"rii tran$&ormatorului e$te de 1-0 NI, iar a +ntre#ii +n&"%ur"ri primare e$te de =00 NI. Pentru acea$t" inductan" %i pentru &recvena de 1=,4 ;I!, capacitatea e$te de 1@A pG... va trebui $" c"ut"m un conden$ator cu acea$t" valoare... M" +ntreb dac", ad"u#2nd capacitatea la cea de1a exi$tent" nu va cre%te %i &recvena +n +ntre#ul circuit, *u e$te ace$t lucru o pro$tie,... Prin urmare, $e poate $c"dea &recvena p2n" la 7,3@ ;I!, dar nu mai puin de at2t... /um $e &ace ace$t lucru, Studiind &orma de und" a +n&"%ur"rii re!onante $ecundare...

1A

Mda... 4,- ;I!... /e $e va +nt2mpla, /el mai apropiat multiplu al &recvenei noa$tre de plecare e$te =,2@= ;I!. Pentru acea$t" &recven", num"rul de $pire al +n&"%ur"rii trebuie $" &ie de =03, iar puterea total" de =3 .ai... 'ce$ta e$te tran$&ormatorul &uncional. /u toate ace$tea, trebuie +ncercat %i te$tat. Tot +nainte, al"turi de cei ce caut" pe a$cun$D

20

0e$pre $emnalul din primul $i$tem pot $pune c" am &o$t $urprin$ de $c"derea &recvenei %i am hot"r2t $" veri&ic dac" o$cilo$copul are o in&luen" a%a de mare, pentru a$ta am $chimbat &recvena o$cilaiilor din $i$temul $ecundar.

*u, o$cilaiile modi&icate nu au $chimbat nimic. 'parent, $e vedea numai capacitatea tran!i$torilor prin care $e &"cea $cur#erea $ur$ei de alimentare c"tre ma$" 5altceva nu $e putea vedea6. n ace$t $i$tem, $e vede c" &orma $emnalului e$te un $inu$ obi%nuit. Grecvena era normal", capacitatea concentrat" 5cu excepia Getov6 nu $e ad"u#a la acea$ta. Toate &iind la &el, m-am #2ndit c" tran$&ormatorul nu e$te bun... am !i$ $"-l +nlocuie$c. La - ;I! %i -0 .ai con$um nu &uncionea!", nu e$te potrivit pentru a$ta.. $au nu re!onea!" aici... $e blochea!"... n$" dro$elul 0?2 era exclu$ din $chem". Semnalul obinut &"r" ace$ta era c2t mai aproape de varianta obinut" de autor 5cu excepia &recvenei6. /eea ce pot $" $pun, ace$t lucru e$te ceva nou %i trebuie $" ve!i ca $" cre!i. *u e$te nimic +n plu$ de di$cutat. Totul e$te elementar, pla1a e$te de exact R 10 I! &a" de &recvena de re!onan". 3 variant" $impl" $e poate reproduce imediat, +n$" nu $e poate reproduce printr-un monta1 (&"cut pe #enunchi). Propun o variant" care &olo$e%te +nalt" &recven"... 0e &apt, rolul modulatorului e$te aparent unul dubluB 1. modularea proce$ului de cule#ere a ener#iei +n $copul unei &acile utili!"ri ulterioareH 2. 5ipote!" de luat +n calcul6 pentru a $tabili intrarea mie!ului +n re!onan", partea de colectare a ener#iei trebuie $" &uncione!e +n re#im non-liniar 5probabil c" +n ace$t $cop e$te nece$ar" o putere de modulaie adecvat", cu toate c" acea$t" $chem" e$te ne#at" +n ace$t moment, eu pre$upun c" trebuie $"
21

&uncione!e6. n ace$t $en$, $unt nece$are experimente nu numai cu mie! de$chi$, dar %i cu $eria de mie!uri +nchi$e-. Pe ba!a ace$tor con$iderente, e$te po$ibil" +nt2r!ierea proce$ului modulator %i captarea ener#iei prin intermediul proce$ului de colectare. Partea de colectare dup" modelul iniial de$cri$ de autor arat" +n &elul urm"tor.

0e &apt, eu con$ider c" e$te po$ibil" colectarea ener#iei prin intermediul reali!"rii unui monta1 con&orm ace$tei $cheme. 'cum %tim cum $e reali!ea!" con$trucia (dro$elului) pe un $in#ur mie!, &oarte probabil +n&"%urarea &"c2ndu-$e bi&ilar, cu cap"tul uneia dintre +n&"%ur"ri le#at" la $&2r%itul celeilalte. /omparai lanul modulator iniial cu cel din acea$t" $chem".

n mod evident, tipul de &erit" e$te ale$ +n &uncie de &recvena de o$cilaie a +n&"%ur"rilor de pe acea$ta. 9i $chema e$te redat" +n alt mod, &"r" diodele de $eparare %i &"r" conectarea +n $erie a +n&"%ur"rilor. n$", e$te la &el de evident c", &uncia modulelor e$te de a$emenea di&erit", iar $tudiul %i cercetarea vor de!v"lui mai mult de at2t. n ace$t moment, a$t&el v"d eu principala problem" 8 p2n" acum toate m"$ur"torile au &o$t &oarte aproximative, de re&erin", &"cute +n cur$ul modi&ic"rilor. 0e atunci p2n" acum nu avem dec2t tolerana indicat" de autor, acea$ta e$te de R 10 I!.

- n.tr. mie!uri de tip oal" de &erit".

22