Voena de mba| n dscursu potc actua.

Studu de caz prvnd dscursu paramentar romnesc1

IOAN MILICA
|,A.I. Cuza" Unversty of Ias|
Abstract:
Ths paper nqures nto the nature of voence, provdng a basc
pragmastystc typoogy of speech acts by focusng on the features and the
reevance of dscursve voence. It aso nvestgates the array of the ngustc
resources used by the Romanan MPs to voenty chaenge ther opponents,
and gves evdence of the most recurrent aggressve dscursve practces
currenty n use wthn the Romanan paramentary speech. Last but not
east, the research ams at provdng nsghts nto the dscursve sodarty
between voence and mpoteness, on the one hand, and between voence
and stystc nadequacy, on the other hand. The theoretca framework s
supported wth ustratve ngustc data extracted from the eectronc
archves of the Romanan paramentary debates, avaabe at www.cdep.ro.
Keywords: voence; dscourse; potca text and tak; paramentary
debates; dscursve practces and technques
I. Consdera generae.
Ca manfestare condonata de un compex de factor ntern extern,
voena are unde de propagare varabe n epoc, tertor cvza dferte.
Categorzarea unu act de mba|, a unu comportament or a une acun sau
attudn ca voent(a) are caracter storc caracter normatv. Caracteru
storc a categorzar este evdenat prn trada recursuu a voena ntr-o
anumta socetate2 ar caracteru normatv derva nu doar dn motvee, reae
sau fabrcate, care genereaza amenteaza voena, c dn natura soco-
cuturaa a practcor prn care se decaneaza se reprma voena3.
Observarea, descrerea nterpretarea a ceea ce ndvz comuntae
conceptuazeaza numesc ca fnd voent ogndesc, n esena, egature
ntme ntre gndre, mba| acune. Acest aspect atrage o suma de
nteroga asupra carora vom nssta: Ce este voena de mba| ? Care sunt
postazee ? Este dscursu voent un dscurs pertnent ? Care sunt
consecnee propagar voene de mba| n spau pubc ?
A raspunde a ntrebarea ,Ce este voena de mba| ?" presupune fxarea
unor nvee de raportare conceptuaa. Pentru Pau Rcoeur, ,voena
mba|u se masoara, de a un capat a ceaat, ca doua contrar, fecare
potrvt cu ntreaga extense a ceuat"4. Coborrea dn abstractu facuta
umane de a comunca n concretu vorbr refecta convertrea bertaor dn
pou mba|uu n constrnger guvernate de pou voene. Pe fondu
opoze voena - mba|5, voena de mba| apare ca mtare a u homo
oquens a un anumt tp de dscurs, un dscurs ngustat, un dscurs partzan,
un dscurs deturnat.
Dn perspectva acestu prm nve de raportare conceptuaa, voena - mba|,
decurge poteza ca mba|u voent este mba|u care ncearca sa-
egtmeze autortatea prn ntenstate, vehemena mpetuoztate.
Dn perspectva unu a doea nve de raportare conceptuaa, voena - mba
naturaa, n teratura de specatate sunt renute ca fundamentae doua
categor de voena dscursva: 1) voena unor acte de mba| agresve n
sne, precum nsuta, n|uratura sau bestemu 2) voena reprezentata n
dscurs, transpusa n acte de mba| a caror potena agresv rezda n
capactatea or de a nstga, de a demasca, de a amenna6. Actee de vorbre
dn prma categore refecta dmensunea nerenta a voene de mba|, cee
dn cea de-a doua categore refecta dmensunea e aferenta.
Manfestare nerente aferente ae voene n mba naturaa deschd caea
catre observarea ceu de-a treea nve de raportare conceptuaa, voena -
act ngvstc, dn perspectva carua se poate evaua, urmndu- pe Coeru,
,potrvrea cu prvre a ucrure despre care se vorbete, numnd aceasta
potrvre adecvare"7. Adecvarea este esenaa pentru a evaua voena
dscursva, ntruct permte deosebrea a ceea ce este potrvt de ceea ce
este nepotrvt, dstngerea, n panu efecteor de receptare, a ceea ce
convne de ceea ce nu convne, dar, ma aes, demtarea, n funce de
crcumstanee n care se desfaoara actu de mba|, a ceea ce este oportun
de ceea ce nu este oportun. Ma concret, n vrtutea adecvar, voena
dscursva poate f |udecata dn perspectva reazaror potrvt - nepotrvt,
convenab - nconvenab, oportun - noportun. Daectca acestor reazar
poate forma, a rgoare, baza une casfcar a fenomeneor de voena
dscursva.
n|uratura, prn voena e nerenta, se potrvete cu feu de a vorb a
anumtor ndvz, convne ma aes receptoror predspu catre vugartate
este oportuna doar n anumte cadre soco-cuturae8, nsa acea fapt de
mba nu e compatb cu regstree cute (ddactc, academc, dpomatc), nu
convne urechor decate nu ar trebu sa afe rostu n sferee de sus ae
dscursuu. Ma departe, cuva se pare potrvt sa nsute, , uneor, aa cum
se ntmpa n cazu anumtor tpur de dueur verbae (de tpu fytng9 sau
rtua nsuts10), nsuta este convenaba oportuna, dar, ateor, se
dovedete, |udecnd dupa efectee produse, ca voena nu e nc
convenaba, nc oportuna. Atcuva pare convenaba aproperea de
trvatate obscentate, dar cadru nu e nc potrvt, nc oportun11, ar
ndvdu devne pasb de sancun.
Voena aferenta unor acte de mba| precum nstgarea poate f, de
asemenea, nterpretata dn perspectva reazaror potrvt - nepotrvt,
convenab - nconvenab, oportun - noportun. Ceea ce ucratoruu ndemnat
sa nceteze ucru sa protesteze vehement se pare potrvt, convenab
oportun, patronuu apare ca nstgare nepotrvta, nconvenaba
noportuna.
Exempee sugereaza ca eforture de categorzare a fenomeneor de voena
este reatv. Cneva sau ceva este consderat voent numa prn prsma
raportar a atcneva sau atceva, consderate atcumva dn perspectve
dverse: temporaa, geografca, soco-cuturaa12 .a. n vrtutea reatvta
care guverneaza |udecae asupra voene de mba|, o cercetare reazata
cu m|oacee retorc, pragmatc ststc nu are dect de ctgat.
nscrsa n perspectva retorca, con|unca voena - dscurs se dezvota ma
cu seama prn patos13. Rascorea pasunor are mare fora dscursva.
Ountan demonstreaza ca n dscursu anmat de patos nu faptee
ntereseaza, c abtatea oratoruu de a e nfaa ca cum ar f uat parte a
savrrea or: ,Numa focu da natere ncenduu; numa chdu umezete;
nc o substana nu da atea cuoarea pe care nu o are ea nsa. Aadar,
trebue, (...) sa fm emoona no nne nante de a ncerca sa emoonam
pe a"14. Oratoru care te sa creeze rezonana emoonaa cu audtoru
trebue sa fe nzestrat cu magnae, cu daru de a ustra cu prceperea de
a reefa. Rascorea pasunor poate eua, daca actoru dscursv nu reuete
sa atnga starea pe care dorete sa o transmta: ,Cac numa mtnd |aea,
mna, ndgnarea putem deven char rdco, daca vom potrv bne numa
cuvntee fzonoma, nu sufetu"15.
Susnnd ca dscursu voent este un dscurs de tp patetc, urmam dstnca
trasata de Ountan ntre patos etos. Patosu se dezvaue prn star
afectve voente, etosu, prn star came ordonate. ,n prma spece",
noteaza Ountan, ,pornre snt vehemente; n a doua domoae; prmee
poruncesc, acestea dn urma convng; unee au o efcactate ma mare n a
provoca o emoe puternca, ceeate pentru a nate bunavona"16. Se pot,
n consecna, deoseb doua categor de dscurs patetc: a) dscursu n care
patosu este autentc b) dscursu n care patosu este gratut, paraztar.
Consderata dn unghu pragmatc, voena dscursva trebue coreata cu
prncpe pragmatce ae comuncar, cooperarea17, poteea18
pertnena19. Voena dscursva are, prncpa vorbnd, natura uzurpatoare.
Cee ma mportante mze ae voene de mba| sunt denaturarea,
defavorzarea sau puverzarea ator tpur de dscurs, prn dscredtare,
destabzare sau dsocare, n favoarea egtmar propruu tpar. Maxmee
prncpuu cooperar, canttatea20, catatea21, reaa22 manera23 sunt
tensonate n grade dferte, pentru a se ncerca egtmarea voene.
Contorsune cee ma evdente e sufera maxmee cata manere. n
cazure extreme de voena dscursva, sub presunea separaror manheste,
dezderatu catatv a adevaruu este restrns a ,adevaru meu/ nostru"
care contrasteaza nevtab cu ,vorbee (mncnoase) ae ceuat/ ceora"
ar deau carta, coerene concze este aservt une transformar
ma|ore de ro: actoru dscursv se er|eaza n acuzator, fe n postaza actva,
de agent a acuzar, fe n postaza reactva, de vctma deventa acuzator.
Voena dscursva nu promoveaza cooperarea cu, c descompunerea
modeeor practcor dscursve concurente, pe care, ntr-un fe sau atu, e
stueaza sub semnu eecuu or e neaga. De aceea trebue uata n
consderare chestunea (m)pote.
Conform modeuu soco-pragmatc propus de Leech, maxmee prncpuu
pote (tactu, generoztatea, modesta, aprobarea, acordu smpata) sunt
descrse n mtee une scae dezvotate pe baza raportuu cost-benefcu24.
Un act de mba| poate f ma mut sau ma pun potcos, n funce de
,costure" ,benefce" resmte de partcpan a conversae (,snee"
,ceaat"). Daca ,benefce" ceuat cresc concomtent cu scaderea
,costuror", poteea nteracun verbae crete. Daca scad ,benefce"
ceuat, crescndu-, n schmb, ,costure", poteea nteracun verbae
descrete.
Incuderea voene de mba| n mtee raportuu vaorfcat de Leech arata
ca proferarea de n|ur devaorzeaza dramatc ,benefce" nterocutoruu,
concomtent cu mutpcarea ,costuror" acestua. Ma poate f vorba de
potee ? Stude asupra ma mutor spec de dscurs confctua au aratat ca
acestea dezvota denttatea prn suspendarea maxmeor pote25.
Manfestare dscursve ae voene sau, ma precs, stratege mente sa
submneze, prn vehemena, tactu, sa creeze mpresa fasa de toerana
modeste, sa ngreuneze negocerea unu acord comuncatv ntre partcpan
mpca ntr-o anume nteracune verbaa sau sa sporeasca rvatatea,
nencrederea, tensune dumana dntre actor dscursv ofera pre|u de
a comenta ca cne practca voena dscursva este nu doar nepotcos, c
responsab percuos.
Deosebnd, n panu dscursuu, confctu de voena, prn prsma faptuu ca
voena dscursva are natura confctuaa, nsa dscursu confctua nu este
numadect un dscurs a voene, se poate apreca ca unee spec de
dscurs voent poarta numa aparena marcor pote, dar, n esena, sunt
nvestte cu fora mpote. Aceasta deghzare confrma vadtatea deosebr
ntre actee de mba| nerent agresve, a caror potena voent se manfesta
drect, actee de mba| n care voena este reprezentata a caror
potena ofensator se dezvota n chp ndrect, mascat.
Este voena dscursva pertnenta ? La aceasta ntrebare decata nu se
poate ofer, deocamdata, un raspuns car. Impoteea, arata Cupeper, este
un domenu de cercetare nterdscpnar care poate f abordat cu m|oacee
ma mutor tne soca-umane (store, pshooge, socooge, drept,
potooge, ngvstca etc.)26. Cercetarea voene se stueaza n areau
comun a aceora dscpne ar o snteza transdscpnara nu se afa nca a
dspoza specator. Cuvntu de ordne care se potrvete ce ma bne
ncercaror de evauare a agresvta, n genera, a voene de mba|, n
partcuar, este prudena. Muttudnea de factor mpca face foarte dfca
o |udecare fara echvoc a pertnene acteor de voena verbaa nu numa.
n consecna, certtudne prezentuu nu permt formuarea de concuz
categorce. Este cert ca voena de mba| are caracter ntenona, n sensu
ca este orentata spre atngerea unor scopur ma mut sau ma pun
egtme. La fe de cert este ca voena de mba| are caracter performatv,
adca tnde sa schmbe, , adesea, char transforma orzontu de cunoatere,
de mba| de acune a fneor umane. n fond, sngura marture ma soda
pe care o avem despre pertnena voene este aceea ca socetatea depune
efortur consstente pentru mtarea proferar fenomeneor de voena, prn
ngradrea reprmarea, uneor voenta, a acteor voente.
Identfcat nca dn Antchtate, zvoru afectv a voene de mba| poate f
studat cu m|oacee ststc. nca de a Arstote se te ca stare afectve
nfueneaza |udecata asupra unu fenomen sau atu27. Transpusa dscursv,
emoa, reaa sau smuata, este generatoare de expresvtate. Ma mut dect
att, mba pune a dspoza vorbtoror un nventar varat de unta apte sa
concretzeze, n panu vorbr, unversu emoor. Nu doar emoa este
responsaba pentru generarea unor fenomene de voena de mba|.
Fanteza, a doea mare zvor a fapteor de st ocupa, de asemenea, o poze
centraa n potenarea expresvta verbae. Ountan preznta n chp
strauct sodartatea ntre emo fanteze. Daca nu este ngenua, o stare
afectva poate f, grae fanteze, re-produsa28. Ca ,honareaa a sprtuu",
fanteza refecta untatea dntre dmensunea cogntva a fne umane
dmensunea e afectva.
n anaza fapteor de voena dscursva este, prn urmare, necesara
reazarea une dstnc ntre marce ststce mpcte (embeme expresve
consttute prn trade, (re)cunoscute fooste ca atare de vorbtor)
marce ststce expcte (embeme expresve create prn fora personata
dscursve a ematoruu)29. Vaorfcarea aceste deosebr ne permte sa
afrmam 1) ca actee de mba| agresve n sne sunt purtatoare de
expresvtate mpcta, fnd, prn trada uzuu, fxate contna maseor de
vorbtor, 2) ca actee de mba| n care voena este reprezentata dscursv
sunt ma degraba purtatoare de expresvtate expcta, ntruct aceste acte
dscursve sunt crea ndvduae ae vorbtoror, nu bunur ngvstce ae
comunta. Prn exempfcare, n|urature, bestemee, termen vugar se
nscru n categora untaor cu expresvtate mpcta, n tmp ce nstgarea
se poate dezvota ca act de mba| ndrect, purtator de expresvtate
expcta.
Pe de ata parte, roure embemeor ststce dntr-un dscurs deschd drumu
spre o casfcare funconaa; exsta marc de denttate (de dentfcare),
defnte ca ansambu de trasatur expresve prn care se asgura denttatea
ststca a dscursuu marc descrptve (de caracterzare), neese ca ser
de propreta expresve care contrbue a scoaterea n reef a unu profuu
ststc dscursv30. ntre marce de denttate ae voene de mba|
ncudem recursu a cuvnte n|uroase, ntruct ee se numara prntre
resursee ngvstce tpce ae agresvta, dar arhtectura expresva
dengratoare conceputa de creatoru unu dscurs poate f dezvotata att prn
foosrea resurseor ngvstce ae voene ct prn ntrebunarea ator
categor de resurse ngvstce extrangvstce, fnd, n consecna, nu att
o refectare a dentta ststce a dscursuu, ct o reefare a une attudn
ststce31.
II. Exempfcar.
Voena potca sunt reata nvecnate nanute. Voena de acune
de mba| sunt n parte generate de dnamca nterna a grupuror de ndvz
a nevoor acestora32, ar grupare, partdee organzae potce nu fac
excepe de a regua respectva. De fapt, natura practcor de voena
toerate de potc varaza n acord cu parametr ma|or a orcaru fenomen
cutura omenesc: tmp, spau, organzare socaa, store, mentatate .a. Ca
n cazu fenomeneor regoase edfcate pe fundamentee voene,
practce voente afate sub patrona|u sau n proxmtatea ve potce tnd
sa devna rtuazate, prn dobndrea de vaor smboce. O parada mtara
nu este att o defare cu soda costuma mpecab, ct un modatate
rtuaca efcenta de a propaga atrbutee voene: energe, fora, putere,
superortate. Regmure totatare vaorfca penar astfe de confgura
smboce. n orce regm totatar, voena este ma mut dect o arma, ea
devne nsa substana prn care se egtmeaza, se mpune se ntrene
autortatea deoogcuu33, putndu-se vorb de voena structurata,
nsttuonazata dr|ata.
n sstemee purpartte, voena are doar caracter potena, reaa ntre
voena potc nemafnd de contopre, ca n cazu totatarsmuu, c de
recproctate: voena anma potcu ar potcu toereaza practcarea
voene n mte varate de a caz a caz. Acest fapt derva, aa cum
demonstreaza stude de tp cogntv, dn nsa modu de a concepe natura
funce potcuu. n dscursu potc dn S.U.A., observa Kvecses, una dn
metaforee conceptuae de arga crcuae este ,Potcs s war"34. Domenu-
nta a ve potce este structurat metaforc n termen unu domenu-
sursa, razbou. Formaune potce sunt conceptuazate ca grupare
mtare, ef de partde ca der mtar, membr ca soda, dezbatere
potce ca bata, dee ca arme, succesee eecure potce ca vctor
nfrnger. Acest tp de conceptuazare funconeaza n dscursu potc
romnesc. Interogarea arhve eectronce a dezbateror dn Paramentu
Romne (dsponba a adresa www.cdep.ro), atesta recurena n
ntervene dscursve ae membror partdeor paramentare a unor termen
enunur prn care se evdenaza fora pertnena metafore conceptuae
Potca e o batae: a) confruntarea propru-zsa: upta, batae, razbo35; b)
armee: arme, a bombarda36; c) trupee: soda37, d) der stratega: due,
aghotan38 etc. O astfe de schematzare sugereaza ca dscursu potc se
hranete cu resursee metaforce ae magnaruu voent. Imagnaru
agresvta este potenat de practce dscursve ae voene.
Un nventar sumar a resurseor ngvstce ntrebunate n dscursu
paramentar romnesc dn utmu decenu evdenaza preferna pentru
actee de mba| nerent agresve, cu expresvtate mpcta potena
voent drect, ceea ce demonstreaza ca voena de mba| este
contentzata39, dar nu asumata. Se practca dscursu |osnc, n|uros,
centrat pe desfnarea ndvduu a magn sae pubce, prn: a)
nsutare40 caomnere41: este rdcuzata nfaarea fzca, se aduc ofense
ntegene, moravuror condute ndvduae, se practca umrea
membror fame, se coporteaza auz |gntoare; b) ntrebunarea de
cafcatve peoratve mpreca42, preferndu-se adresarea drecta, pe un
ton superor, profund dspreutor; c) foosrea unor fapte de mba aparnnd
regstruu trva43; d) nstgarea a voena fzca, nsota de auz
cenoase44, tehnca de atac a persoana ce mmeaza dscursu machst,
buevarder; e) recursu a termen expres dn argou45, argotsmee dn
dscursu paramentar46 fnd fapte de mba dn stratu argotc comun47,
preuate, dec, dn vorbrea maseor; f) atrburea de porece48
supranume49, fenomen de sorgnte popuara cu un potena ofensator
remarcab, adoptat pentru a dscredta carcaturza adversar potc; g)
atacur asupra numeu50; deformarea antroponmca51 este, n cazure
extreme, de o voena deosebta, prn efectee deprecatve pe care
genereaza, are orgnea n contna ca schmonosrea numeu
pre|udcaza magnea pubca prestgu soca a purtatoruu; h) ctarea
ator acte de mba| agresve n sne52, tehnca de potenare a voene de
mba| ce dezvota un contnuum de expresvtate mpcta a agresvta
drecte.
Tehnce voente de atac dn dscursu paramentar romnesc actua
evdenaza, pe de o parte, prncpaee embeme denttare ae unu dscurs
neperms de agresv , pe de ata parte, dovedesc exstena une
convergene pragma-ststce ntre grosoane, vugartate cenoztate.
Depasata dn zona e naturaa de foosre (regstree nferoare ae
suburbanuu), aceasta convergena se grefeaza pe modeee dscursuu
pubc, forma da natere unu hbrd dscursv nadecvat, vruent
noportun. Totodata, trebue remarcat ca stuarea actoruu potc n cmpu
smboc a ntoerane faa de ate modee dscursve practcate n vaa
potca se produce sub pretextu necesta de a rost adevaru, nsa
vehemena transforma dscursu ntr-o datrba stera, smptomatca pentru
psa de reevana a daoguu a cooperar potce. Asemenea secvene
dscursve au, de fapt, caracter paraztar ntruct refecta aterarea
sodarta echbruu care ar trebu sa caracterzeze raportu exprese-
connut n comuncarea potca. De cee ma mute or, aceste postaze ae
voene de mba| se fxeaza n |uru unor teme reamente mportante dar
care, prn reuare macnare excesva, devn smpe marote dscursve:
famentu potc, manpuarea, corupa, conspraonsmu, despotsmu.
ntrebunata nechbzut responsab, arma terba a voene dstruge
char dscursu care o ntrene.

Bbografe
ANDERSSON, Lars, TRUDGILL, Peter, Bad Language Cambrdge,
Massachusetts, Bas Backwe, 1990.
ARISTOTEL, Retorca, traducere de Mara-Crstna Andre, Bucuret, Edtura
Ir, 2004.
BATTISTELLA, Edwn, Bad Language: Are Some Words Better than Others ?,
Oxford Unversty Press, 2005.
BROWN, Peneope, LEVINSON, Stephen, Poteness: Some Unversas n
Language Usage, Cambrdge Unversty Press, 2004.
CHILTON, Pau, Anaysng Potca Dscourse. Theory and Practce, London,
New York, Routedge, 2004.
COERIU, Eugen, ,Deontooga etca mba|uu", Anuar de ngvstca
store terara, tom XXXII, 1992-1993, A, Eugen Coeru, - Preeger
conferne: 1994.
CULPEPER, |onathan, Impoteness: Usng Language to Cause Offence,
Cambrdge Unversty Press, 2011.
CULPEPER, |ohnathan, BOUSFIELD, Derek, WICHMANN, Anne, ,Impoteness
revsted: wth speca reference to dynamc and prosodc aspects", |ourna of
Pragmatcs 35 (2003) 1545-1579.
GEYER, Mchae, FITZPATRICK, Shea (eds.), Beyond totataransm. Stansm
and Nazm Compared, Cambrdge Unversty Press, 2009.
GRICE, Pau, ,Logc and Conversaton" n Peter Coe, |erry Morgan (edtor),
Syntax and Semantcs, vo. 3, Speech Acts, New York, Academc Press, 1975.
HUGHES, Geoffrey, An Encycopeda of Swearng. The Soca Hstory of Oaths,
Profanty, Fou Language and Ethnc Surs n the Engsh-speakng Word, New
York, London, M. E. Sharpe, 2006.
IRIMIA, Dumtru, Introducere n ststca, Ia, Porom, 1999.
|AY, Tmothy, Cursng n Amerca. A Psychongustc Study of Drty Language
n the Courts, n the Moves, n the Schooyards and on the Streets,
Phadepha, Amsterdam, |ohn Ben|amns Pubshng Company: 1992.
KVECSES, Zotn, Metaphor. A Practca Introducton, Oxford Unversty
Press, 2010.
LABOV, Wam, ,Rues for Rtua Insuts", Language n the Inner Cty: Studes
n the Back Engsh Vernacuar, Phadepha: Unversty of Pennsyvana
Press, 1972.
LEECH, Geoffrey N., Prncpe of Pragmatcs, London, New York, Longman,
1983.
MILICA, Ioan, ,Argou n dscursu paramentar" n Rodca Zafu, Adna
Dragomrescu, Aexandru Ncoae (edtor), Lmba romna. Controverse,
demtar, no poteze, vo. II, Edtura Unversta dn Bucuret, 2010.
MILICA, Ioan, Expresvtatea argouu, Ia, Edtura Unversta ,Aexandru
Ioan Cuza", 2009.
MILICA, Ioan, ,Agresarea numeu n dscursu pubc" n Dane andru
Sorn Bocancea (coordonator), Mass-meda democraa n Romna
postcomunsta, Ia, Insttutu European, 2011.
McENERY, Tom, Swearng n Engsh. Bad Language, Purty and Power from
1586 to the Present, London, New York, Routedge, 2006.
MIETHE, Terance D., HONG Lu, Punshment: A Comparatve Hstorca
Perspectve, Cambrdge Unversty Press, 2005.
SCHMIDT, Bettna E., SCHRDER, Ingo W. (eds.), Anthropoogy of Voence
and Confct, London, Routegde, 2001.
OUINTILIAN, Arta oratorca, traducere de Mara Hetco, 3 vo., Bucuret,
Mnerva, 1974.
RICOEUR, Pau, ,Voence and Language", |ourna of French and Francophone
Phosophy, vo. 10, no 2 (1998): 33.
SPERBER, Dan, WILSON, Derdre, Reevance. Communcaton and Cognton,
Oxford, Backwe Pubshng, 1995.
VIANU, Tudor, Stud de ststca, Bucuret, Edtura Ddactca Pedagogca,
1968.
ZAFIU, Rodca, Lmba| potca, Edtura Unversta dn Bucuret, 2007.

NOTE
1 ACKNOWLEDGEMENT: Ths work was supported by the pro|ect "Deveopng
the Innovaton Capacty and Improvng the Impact of Research through Post-
doctora Programmes" under grant POSDRU/89/1.5/S/49944.
2 Caracteru cutura-storc a voene este exporat n Bettna E. Schmdt
Ingo W. Schrder (edtor), Anthropoogy of Voence and Confct, London:
Routegde, 2001.
3 O snteza nteresanta asupra practcor de reprmare a voene ndvduae
coectve este reazata de Terance D. Methe Hong Lu, Punshment: A
Comparatve Hstorca Perspectve, (Cambrdge Unversty Press, 2005).
4 Pau Rcoeur, ,Voence and Language", |ourna of French and Francophone
Phosophy, vo. 10, no 2 (1998): 33
http://|ffp.ptt.edu/o|s/ndex.php/|ffp/artce/vew/410/404.
5 ,Putem contnua sa consderam ca adevar forma, de ster (eng. empty -
n. r.), deea ca dscursu voena sunt contrare fundamentae ae
exstene umane", Rcoeur, ,Voence", 40.
6 Rodca Zafu, Lmba| potca (Bucuret: Edtura Unversta dn
Bucuret, 2007), 218.
7 Eugen Coeru, ,Deontooga etca mba|uu", Anuar de ngvstca
store terara (tom XXXII, 1992-1993, A, Eugen Coeru, - Preeger
conferne: 1994): 169.
8 Lars Andersson, Peter Trudg, Bad Language (Cambrdge, Massachusetts:
Bas Backwe, 1990), 53-66.
9 Termenu denumete concursure de nsute n|uratur a care uau parte
reprezentan nobm, ma cu seama a arstocrae scoene, n peroada de
nceput a Renater. Pentru deta, Geoffrey Hughes, An Encycopeda of
Swearng. The Soca Hstory of Oaths, Profanty, Fou Language and Ethnc
Surs n the Engsh-speakng Word (New York, London: M. E. Sharpe, 2006),
173 - 177.
10 Wam Labov, ,Rues for Rtua Insuts", Language n the Inner Cty:
Studes n the Back Engsh Vernacuar (Phadepha: Unversty of
Pennsyvana Press, 1972), 297-353.
11 Tmothy |ay, ,Free Speech and Censorshp", Cursng n Amerca. A
Psychongustc Study of Drty Language n the Courts, n the Moves, n the
Schooyards and on the Streets (Phadepha, Amsterdam: |ohn Ben|amns
Pubshng Company: 1992), 195 - 234.
12 O cercetare nteresanta bogata asupra attudnor faa de tpure
stgmatzate de uz ngvstc, spr|nta pe teza ca reace faa de anumte
fenomene ngvstce depnd de anumte practc modee cuturae, este
reazata de Edwn Battstea, Bad Language: Are Some Words Better than
Others ? (Oxford: Oxford Unversty Press, 2005). ntr-o ata ucrare, n care
sunt examnate efectee cuturae ae potcor de cenzura care au
determnat, n socetatea brtanca, attudne moderne faa de mba|u
vugar, se fxeaza rascrucea n veacure a XVII-ea a XVIII-ea, peroada n
care dscursu purst a devent un dscurs a puter: Tom McEnery, Swearng n
Engsh. Bad Language, Purty and Power from 1586 to the Present (London
and New York: Routedge, 2006).
13 ,Patosu consta, aproape n ntregme, dn mne, ura, teama, antpate,
ma", Ountan, Arta oratorca, traducere de Mara Hetco (Bucuret:
Mnerva, 1974, vo. II), 151.
14 Ountan, Arta, vo. II, 154.
15 Ountan, Arta, vo. II, 153.
16 Ountan, Arta, vo. II, 148.
17 Pau Grce, ,Logc and Conversaton" n Peter Coe, |erry Morgan (edtor),
Syntax and Semantcs, vo. 3, Speech Acts (New York: Academc Press, 1975),
41-58.
18 Dn muttudnea de stud prvnd poteea, evdenem doar urmatoaree
ucrar de referna: Peneope Brown, Stephen C. Levnson, Poteness: Some
Unversas n Language Usage (Cambrdge: Cambrdge Unversty Press,
2004), Geoffrey N. Leech, Prncpe of Pragmatcs (London, New York:
Longman, 1983) |onathan Cupeper, Impoteness: Usng Language to
Cause Offence (Cambrdge: Cambrdge Unversty Press, 2011).
19 Dan Sperber Derdre Wson, Reevance. Communcaton and Cognton
(Oxford: Backwe Pubshng, 1995).
20 Prn maxma cantta, Grce conceptuazeaza dezderatu echbruu
nformatv: ,Ofera numa nformaa care se cere", Grce, ,Logc", 45.
21 Prn maxma cata, Grce se raporteaza a deau de a spune numa
adevaru: ,Rostete adevaru", Grce, ,Logc", 46.
22 Prn maxma reae, Grce probematzeaza pertnena ntervenor
dscursve: ,F pertnent", Grce, ,Logc", 46. n Reevance, Sperber Wson
demonstreaza ca aceasta maxma poate f rdcata a rang de prncpu. n
accepa ceor do cercetator, pertnena are o dmensune cogntva o
dmensune comuncatva. n rezumat, un enun este pertnent daca
genereaza un efect cogntv poztv, adca daca produce schmbar n
unversu de cunoatere a receptoruu. Pertnena este drect proporonaa
cu efectu cogntv dezvotat nvers proporonaa cu efortu de neegere
depus de receptor. Ma smpu, spus, un enun are pertnena scazuta daca
cneva depune efort mare de neegere dar efectu cogntv poztv a
procesuu de neegere este mc.
23 n maxma manere sunt cuprnse ma mute dezderate ae ntervenor
dscursve: ,Evta obscurtatea ambgutatea, exprma-te concs car",
Grce, ,Logc", 46.
24 Maxma tactuu presupune mcorarea ,costuror" dscursve ae
nterocutoruu, concomtent cu marrea ,benefcor" acestua. Maxma
generozta mpca creterea ,costuror" scaderea ,benefcor" sneu.
Maxma modeste mpca mnmazarea eogoasa a sneu n favoarea
credtar eogoase a ceuat. Maxma acorduu maxma smpate sunt
maxme ae recprocta. Maxma acorduu se ntemeaza pe dmnuarea
dezacorduu ntre nterocutor, ar maxma smpate presupune reducerea
antpate ntre actan, Leech, Prncpes, 104 - 151.
25 Un nventar a specor de dscurs n care mpoteea ocupa ocu centra
este reazat de |ohnathan Cupeper, Derek Bousfed Anne Wchmann,
,Impoteness revsted: wth speca reference to dynamc and prosodc
aspects", |ourna of Pragmatcs 35 (2003) 1545-1579. Amntm, cu ttu de
exempfcare, nteracune verbae dn tmpu antrenamenteor mtare,
dscursu paramentar, unee forme de tak-show etc.
26 |onathan Cupeper, Impoteness, 3.
27 Arstote, Retorca, traducere de Mara-Crstna Andre, (Bucuret: Edtura
Ir, 2004), 189.
28 Ountan, Arta, vo. II, 154-155.
29 Dumtru Irma, Introducere n ststca (Ia: Porom, 1999), 57.
30 Irma, Introducere, 65-73.
31 Tudor Vanu, ,Attudnea ststca", n Stud de ststca (Bucuret: Edtura
Ddactca Pedagogca: 1968), 35-40.
32 Pau Chton, Anaysng Potca Dscourse. Theory and Practce, (London,
New York: Routedge, 2004), 128.
33 Mchae Geyer, Shea Ftzpatrck (edtor), Beyond totataransm.
Stansm and Nazm Compared (Cambrdge: Cambrdge Unversty Press,
2009).
34 Zotn Kvecses, Metaphor. A Practca Introducton (Oxford: Oxford
Unversty Press, 2010), 68, 122 - 123.
35 ,Trebue stabt cu prompttudne seroztate prortae ar noastre,
ma exact tranarea une probeme care ne defnete nacunea potca.
Europa sau razbou dntre no?", Can Potor, PNL, edna Camere
Deputaor dn 8 februare 2011, accesat 6.10.2011.
36 ,Pe termen ung, proectu de revzure a Consttue pe care -a promovat
Traan Basescu urma sa consttue (...) o arma eectoraa puternca prn care
PDL preedntee urmau sa atace opoza cu teme (evdent fase) precum
,PNL PSD gnora vona poporuu" (...) Bombardarea znca a popuae cu
astfe de teme ar f dus pna a urma a ,convngerea" unor nehotar",
Gge-Sorne trbu, PNL, edna Camere Deputaor dn 7.06.2011.
37 ,Prn proectu nostru, a USL, propunem dmnuarea numaruu de
paramentar, cu pastrarea ceor doua camere, aegerea paramentaror
prntr-un sngur tur de scrutn nterzcerea mgrae potce, care a fabrcat
soda-mutant n su|ba puter", Dore Covac, PSD, edna Camere
Deputaor dn 7.06.2011, accesat 6.10.2011.
38 ,Ca orce comandant de ot, Baga Basescu nu se dueeaza n mod
drect, c asa pe ,aghotan" sa duca greu razbouu", Dumtru Chra,
PSD, edna Camere Deputaor dn 10.05.2011.
39 Pot f amntte, n acest sens, ntervene unor paramentar care
condamna voena dscursuu potc actua, n genere, a dscursuu
paramentar, n speca: Maro Ovdu Oprea, PNL, ,Puterea mba|uu",
edna Senatuu dn 12.02. 2007, accesat 1.10.2001; Mrcea-Gheorghe
Draghc, PSD, ,Derapa|ee dn mba|u potc contemporan", edna
Camere Deputaor dn 6.09.2011;
40 ,ce am fost ce-am a|uns! De a capetene neamuu: Burebsta, Geu,
Vad, tefan sau Mha, a capetena de pra, matrozu machtor bordest
Traan - Hc! - Basescu", Laurenu Nstor, PSD, edna Camere Deputaor
dn 9.11.2010.
41 ,acest scopete a fost mnstru CDR-st a econome. Ce sprav a facut ?
Mute, e ua paga sub semnatura propre (...) dupa care, a doua z, dspunea
oprrea furnzar energe eectrce catre Basaraba, pentru ca, vez-Doamne,
fra notr aveau o datore (...). Dar datora noastra catre ce de dncoo de
Prut, ct vaoreaza, anmaue ?", Costache Mrcea, PRM, edna Camere
Deputaor dn 11.10.2005.
42 ,Cu borfa ata vrea matrozu dezaxat sa convnga ara ca n do an
|umatate de mandat n-a putut upta cu mafo cu corup, dn cauza mea,
fndca nu -am asat no sau PRM-u? Ha sctr!", Costache Mrcea, PRM,
edna Camere Deputaor dn 8.05.2007.
43 ,Drapeu Romne devne portocau cu mut negru, zua naonaa a
Romne este zua de natere a u Traan Basescu, mnu naona a
Romne este ,Puca cureaua ata", ar mba ofcaa este nem tudom
mba romna, mnca--a!", Vase Popeanga, PSD, edna Camere
Deputaor dn 7.06.2011.
44 ,Ao! Drag coeg, propun sa punem mna de a mna sa- dam nte
cocane u Avramescu. Dar daca nu ne asa Roberta? Sa- dam e...?!? (...)
n concuze, sa- uam a cocane!", Adran Soomon, edna Camere
Deputaor dn 13.10.2009.
45 Domene noonae cu cea ma ampa reprezentare sunt: 1)
nfraconatatea (furtu corupa, n speca): bat, cacava, capuar,
cordeaa, combnae, combnator, a ua dreptu, mangeaa, mttca, mnare,
prnae, epar, a epu;2) dscursvtatea ,goaa": abureaa, bagator de
strmbe, caternca, cocu mc, a pune botu, vra|eaa 3) tpure umane:
agarc, botanst, combnator, |upn, menar, machtor.
46 Ioan Mca, ,Argou n dscursu paramentar" n Rodca Zafu, Adna
Dragomrescu, Aexandru Ncoae (edtor), Lmba romna. Controverse,
demtar, no poteze (vo. II, Bucuret: Edtura Unversta dn Bucuret,
2010), 155-164.
47 Ioan Mca, Expresvtatea argouu (Ia: Edtura Unversta ,Aexandru
Ioan Cuza", 2009): 45.
48 ,Urecha-Meecanu e-a ncercat pe toate, fnd succesv, comunst-
fesenst-aperst, ar acum bera.", Petre Posea, PSD, edna Camere
Deputaor dn 25.11.2003.
49 ,zua de 1 apre sa fe decarata Z de Sarbatoare Portocae, ar premeru
Em Boc sa fe desemnat Pacacu Naun !", Andre Domnc Gerea, PNL,
edna Camere Deputaor dn 5.04.2011.
50 ,Daca noua casa a care ucreaza de zor Preedntee cu crac u cu
nteectua corup nevertebra de teapa u Pramatevc, Lcheanu or
Cretn Avramescu (sub. n.) odoasa u soe, ne-am procopst", Costache
Mrcea, PRM, edna Camere Deputaor dn 26.06.2007.
51 Ioan Mca, ,Agresarea numeu n dscursu pubc" n Dane andru
Sorn Bocancea (coordonator), Mass-meda democraa n Romna
postcomunsta (Ia: Insttutu European, 2011),183-204.
52 ,Eaonu secund a PDL-uu a reazat de|a ca vor perde razbou dus
mpotrva poporuu romn. Acest ucru este dovedt de fraza urmatoare, sper
eu profetca, adresata de catre un prmar PDL u Vase Baga: ,Sa a snge n
nstaae, nu ca ptcu, ca ne a dracu", Dumtru Chra, PSD, edna
Camere Deputaor dn 10.05.2011.