desi tratamenlul lor nu este el'icace. Este necesarar, difi cili lcloptareaunor nrirsuriimpotriva rozirtoarelor silbatice.

l{isuli impotriva vectorilor. Distrugcreaflebotorrilor (insectcadulte $i larve) se obqinepdn utiJizarea sitsepulve de contact, dar esteirrlposibil insecticidelor Protecendeuicelcislutaniene. rizeze D.D.T.in zoneie t. e p c l e n le s t e r r r r J i r i , l u : r(lu . r . u b \ L i I l ei r r . c . t i l i r g c (17). numaio lc!iunetranzitorie

Echinococoza hidaticd
Ilc hi nococoza hidatici (hidrtid,trz-i Uff]S"f]9l tr.ll:1 hidatiq4 !.lli$i.q, 9l,l{,l}.t1{ic) cslc o boali cu lbma l-arvari a :rurzitari deteminati de inl'ecLia '.:rtct Ethittococcus grutulosus,ccstod al canidelor, si, uneod, -rr: erolueazicu n'ranitestiri clinicevariate .:.ire.

lififiiife. Embrionii hexacanti trec in reteaLra _capila- Cap.X/// qi, traversdnd aceasti retea, ajung in tEffiqtf"g ve!! qe-llqqld_.a si se localizeazi in ]_o,blrlui_h9-p9tic hepaliqg.Dacir embrionii depisesc filtrul sinqsoid-elg hepatic, p n vena suprahepatici trec in vena cavil fi sunt anfenati spre inima dreaPti de undc, pin artera puln.ronarir, ajung iD pl{ruAni. Daci embrionii scapi si pulmonarl),plin de filhu1puLrorar (releruacapilard si, de aici, intri venapulnonari:rjungin inima stdngit g l i q r a l i . d e u n d e1 , ' r I i . l i r e ir l rrguin5 i n c i r c u l . - r t. .i . r n i n r ( ii r J i l i ; i l ; i e . , u r i r i - . r u . , , g r n . , . p l i n . r - r i r ' in creier, oase, orbitl ctc.
CAINE 5

sauin vaseic -r44q{9rlig-pa4lyeru!s!-e-gl9z9!j.ed.ce1

Etio l o gi e
cstereprezentat de \geDtuletiological hidaticlozci - :.)ir lilrvari a teniei '. gt'ottulosus (Toenioechiut . rrr r sDeciedc vicrmi paraziqidil clasa Cestotla. .':.,,1',,t fitetiide. genul Echitot occtt;. cel mai. \lorfirlogie. Parazitul adultesteconsiderat . ::rtod de ilnportanti medicali; el misoari 2,5 ' l--0.98 mm. Corpul parazituluiaduit cstc format fomati din - ::':n ciLp{scolex), ga1!9,o]) i1-9-1q1obili r'- : :lotedispuselinia U l t i m u l s e g n r cntsevadesr. -: ii \e va elimina o drt:r cu mateliile fecalein ,- ... inconjuritor. Gqzlla,4qtlqitlvl poatc addpost: cuprinsir intre 6 . : ., rrii de parazi(i. cu o longevitate .: I ani. ..,.:lr sunl ovalare 5i misoari 32 36i25-30 mi- Sub Lrn gros, cu llg!!: -0 !]"-tl!b-!srt_O-e,{_tern, ' : . rriliare. se atld uD enbriotl l!:f,acq4I, acoperit .::remblani,vitelin-i fbarte finir (ce tbnneazi, :. ..',.t. s,tt oncosJera). etnbrioJbrul (-irlul e\'olutiynatural. E. granulosus paraziteazd -- -' ' u1.iqrbl.vgr Viemii adulti trdiesc $i i-:L'liq4 ::-.-:11q3!49!ri, dar si al altor caurivole:lup, -. :,,t. liieni, cdineleDingo, foci,,ttrlpt. Outile_ - .:., in mcdiul extem timp de 18 luni pini la 2 - :.i: inretat de o ga7-di i nte_rnlejlla-ri, reprezen- ,- -r'..nre (ovine.caprine, cababovine.porcine, , - : :.:irjnru.cailcindu-sc plin vegelglla din zo

lif *I

t@7' Ir
-/g!I1\

Ffl.^e,l\i

,/ffin\
hY:./

ww
I CMDE ARE INTER]V1EDI OVINE / BOVINE V Olvl

gnurulosus ciclul evoluFigura4. Echinococcus tiv:l - viermeadult;2-ou; 3 - chisthidatic;4 ficat ce contineun chisthidatic;5 - gazdi definitivi. Enbrionul, ajuns intr-un oryan, i5i pierde cirligele $i se transfbrmi lcnt (catevaluni sau chiar cigiva ani) intr-o vezicqli unilo{ulari, care reprczintt fory1t_la-1vard a parazitului,denumiti hidgtidti sauchist.hidatic.

ie Epidemiolog
transhidaticl esteo b_ighelmintiazi Echinococoza misi pe cale orali (zoonozi). Estc o malidG rura]l-a liirilor slab dezvo]tate, cu standard socio-econontic sclzut: aparitia acesteia este favorizati de,9q14!!!i (locuinqeinsalubre,habitat al igienlco,sanitareprccale bovine, cu cdini, oi. caprine. omului in promiscuitate

:. rrrrcirloase, 5i ec!o19qq!,1y!ql. djggq1lv POrCrne). , ..::.]ri',brion hexrcant in flqatsau, careajungc Rlspindire geogralicd. Hidatidoza este o boal:r :--: i lltc organel la accstnivel,cl se trans- c9s4gp9!i!4 dar survine mai ales in regiunile in care :-.:r.illilr\iual parazitului: larra hidatiqi f/rlcre$terea anirn4lqlorconstituieocupatiade bazi a (saucelelaite populaqiei (19). : r.:.i:iit ethinococ.l. CAinele ': : ..' :: rnlicleazi devorandvisce,r.ele_gazRezervorul de infectie in natur,iesteconstituit din situ :'ilmrrnifereierbirore \Ju carni\ore.domestice --: .:rtrr: crre colr,lut hithtide (tigura 4). batice. .-.-- .! ,luti\ ia om. Oniui se contamineazii inde Cdi de transmitere. Infestareaomului cu ouir_ E. gnnulosus se face pe cale diggstiu[, fie diiecN prin mdna murdari. in unna contactului cu un ciine infectat (a ciirui blani cste contaminati cu proglote sau .:::t'oat!'peretele iDtestinal, apoi intd , -.: ..,1 - - : , . . i : : r r \ .. r j u n l i n d a s t f e l i n v a s e l e oui eliminate o datd cu materiile fecale), tie in-clirect-;

_9!!_.

I"ap.AIll sauprfn conlacrcu obiectecontaminare cu dejeclele cdinilor sau ale altor animale infectate. Infestarea omulur se poaterealizasi prin contactcu blanaoilor contaminard cu ouile eliminatecle.6ini sai. rnaid prin i{qlgga4r,ii'ului care cqqlme oua. Receptivitatea la infectia hidarici este-universald. Conraminarea omului se produce,totusi, miiEiGii la varsta c-qp!&ig! perioadi in care copilul nu si_a insusrrinci deprinderile igienice.Incidenra bolii este mai mare la persoanele care, prin profesiile lor, vin in contactcu anitnalelesau pro,lusel-acitora: creschtorii de vite. ciobanii, persoanele care prelucreazd pieile sau bldnurile animalelor domestice sau sdlba_ tice, mdceladi.Tocmai din cauzaacestorprofesii, incidentaafectiunii estemai crescuti in mediul rural decat in ccl urban. Imunitate. Datele referitoare la imunitate nu sunt suficient studiatesi elucidate.

orin afirrlsrte-sau3plgg$gruae-eu_oli de parazir insotitede rla_ejie:i4{l.q!r4An9-Pe mdsurd ce chistuI

greste in dimensiuni, determinii o comoresjune mecanrca, ce ouceta afolta Darenchtmului din iur Compre_ siunea mecanicd se poate realiza si pe cii&_biliare. duc6nd la gggllAze Crefrereapresiunii lichidiene io interiorul chrstutui poale provoca rupsreq l,,l-C" ,* mare, se pot produce diserniLdri hqnratogqre q!9 g-otolq,olelqilqr sau ale c-h,is-tqrilol_lrlcgqi aparitia unor metastaze in alte tes , la distantd: alteori, ruptura chistului se face in cavitatea perito!!ald,cu implantareaprotoscolecsilorla acestnivel si
'= =:c-.--

aParitia@g:Lpg:j9EEll]:@,.
Rdspunsulimun, umoral ;i celular al gazdei variazd foarte mult. 4nl!g9!919.-pggzllglg derermind o activare-polido:ald a celulelqr B: nuUlgrulcejulglor T creste,dar are loc !i o cresterea activitdtii celulelor T

suple-sq4lg. Ci19191!91q1e_a limfocitelor T asuprafoi

mei laryare de E. grarLulctsus a fost demonstratd. Torodatd.insd, s-a dovedit ci snbstante efectoarederivate din parq?it moduleazdrispunsul imun mediat celular al g;dei fati de parazit (20). Un rol important in patogeniabolii il arc stareadc se-4pililiaare a organismului larri de plodusii dq mrribolrsm ai parqzilului.In condirii deosebjte rauma_ tlsm, rupturd in timpul interventiei chirurgicale. punctie,rupture spontane a chistului) sepoatedez\.oha

'':

Patogenezi
Dezyoltarca chistului hidatic (a hidatidei) in orsar\smul umanse realizeiua in douAcircumslante: til - Vdn iggarg et41nt' ce con\h embriofori, etimidatede cdine (sau o altd gazdddefinitivd), se formeazi o hidgtidd pimard localizati in diferite olgalg, in functie de nlg_glge_-pgg4d a parazltutui in ioientut cilculator CSg_1gAi jra&-pCile a embrionilor hexacanli

;..,lr1rr
.
'

..arafllaetjc ca urmare a eliberirii de antigene paraziur.e . din tichidul hidatic. fi a serumalbuminelor special sp:c'al Modificarile morfologice ale pererelui chisdc m de lobul d+!t . dreot: 2{-llg9 dintre , embrioni iunt . le ]:bul si numai [07otrec in m41q.a derermina rulburdri ale pellgaUiltlatii.selcstiy{g_IlIsfl.v!,r.i.j..(t rennulr oe rlli!]&@!4r '',*I , cirs-qbls, branei, ficind posibill pdtrundereagermenilqf baqteqgai fiind diseminati in muschi@), li^ "MAn, creier (l7o), in interiorul chisnrlui, respectiv apaJjila suru!fu@ rinichi(l7o),riroidd (17o), orbiti(0,52o) si : i ,:. I i.,... f1. oag(1-27o). bglgglglg.Infectarea hidatidei va duce la formarea uour Aceasti modalitate decontaminare deter_ ' 2:'. : ! gbeel, in specialin ficat si p$niL care, ulterior, sepcre mind \!$(9uasr:!gg4 De obicei. localizareaare toc -r rnlr-un srngur organ. dar s_au_descris deschide in cavitilile organdl6iffiecinate_ cazuri de 5i , '-r i-17 localizdri pluriviscerale; Morfopatologie J-f- o altl nodalitate de producerea hidatidozei esre rciuhattrl n;4glilNkkilLLkfuLe&ljtlg4 cu eliberaStrucnrq h idqtidei. Membraneleproprii par.azirare rea si diseminarea pr-olg:!9lggg(orfie in tespr,rriledi! sunt in numdr de doue: me.llblglg-plglk!1lggglriEa. vecinitate (cavitatea peritoneald, cavitatea pleurald), qv.dJ-l!tlq!$ $i mern!gnqg{gg[,_g141g1 ta. M enbro no figbjlg1q4qtn de focarul primitiv, ducdnd la formarea proligerii (germinativci) are o grosime de 20-25 nnunui numdr nare de chisturi hidatice in diferite tesu_ croni; este adaptatd pentru asjgqggq3ggguig! ;i a luri si organe.Asrfel, se realizeazd hidatidoza techino_ t4$Pg4{i!-s$9!g!lle-lo,rq,tq!lliy9_ig e:te por-ri"!!st; unea fe"rtili-a chistului care contribuie la formare yrgqnut para4lql Int tuenteazi dezvoltareaulteri_ cu!j!!kLg9:!giy, si a vezl;4lelq1grglgg1gsi x oarl a chisruluihidatic.determindndu_i forma si peri_ I i, U4!!U.-U!S!9.8 Le*Utg4:o,r_ (fi sura 5). Membrana oadr de. la_rente asjmpLoma_licA. extemd, c\lllala enhi!l!4, este de culoare alb-galberdryit.uf qgayoffi ctrisrutui tioiiii-eitJ t'6iiJ diiirit,l*iinolnGilt opaca;are un aspectldptos estestratifrcate, alcituiri " din numeroasestructuri $i de qazdd qi [esutul parazitat qi fiind condi[ionat de lamelar-e, suprapuseconcerF {erlililarea chisluluisi de toleranta organuluiinfecrar. tric, unele peste altele. Are o grosime de l_qrm. dr prezenrr parazitului inLr-un o.tilina i.rrr *uffi poate varia de la ca(iva milimetri pdnd Ia un cmiun rasplrq"srlMr din partea organismului_gazdi,cu metru:esteelastici.permitdnd destinderer ei sub!rttormarea unei cg$UgJhcobCgjq.ir.t+r_LshisHlqi siunealichidului hidatic din interior, este comFlsr Si care.jn timp, se calcificd. din mucopolizaharide. prezenrr paliTiiiiuijn ng9!ShgsJ.!e@ d.,"rIn interiorul hiclatidei exist{ un lichid clar. lirnmini un rAspun\irJlellatol iu infilrrateci_r-e-ozinofilepede, comparat cu apa de izvor - lichieuL hidatic v. si celule mono-nucleare. Chisturilemai"e.hfiqsinl - care este eUAiut"ai-rlr",itino,* .apa Qe stQyg:,ci"

lpeulur ry!93tsq9g.99!9!314 si chiarinstalarea

t6.!.1.9E!.)_,1,1 :::^i:j'::,i*re+i+:clfqH.lElese

.,@

parapmligerd. Esteconstituitdin excre$ile si secretiile provenind din umon&Cgz44 zitului.darqi din substan(e si conqinesftq4_nilggle, Bhtgide,proteine, enzime loxice prueo- gi glicoliticg.precum5i anumitesubstan(e t l8)l;rit5ffi;)rFddri antigenice si tox.ice

nunitd adventice. Aceasta este formatd dintr-o mem-

b'endi@ir4

unanglggie_giglgil1,

eil. x///

639

bogat vascularizatd, qi o a treiq la exte,riot, care corespunde zonei de atelectazie a oruanului invadat. Peretii chistului suni ]igql de a{y,eqt!1ea care ii asigurd;iglgarea. Evoluyia hidatidei se face lent, cu cre;l9ggg!_!r vg!g1n; cregterease produce concentric, intr-un ritrn de l-5 cm pe -an.iar formarea poroloscolecsilor neceslld

/aq/a

*ld-friilliun

an. c;e$terea hidatidei depindede mai rapiddla 1lglgsubiecrului infectat(dezvoitare copil decdtla adult) Ai de Eggggl afectat(dezvoltare in alte organe). mgi rapidd!n creier 9i i41limAn decAt chistul sepj^t._EES. infectasaqgPlinb-un organ chistului duce la eliminarea invecinat. l&CpLVJA sp9-g4afilacl&, conlinuolui fluid, carepoatedeclanqa in se DotrdsDandi iar Drotoscolecsii si se localizeazd (determinand aparitia bi{bdalte-J9sufi.l.rirLu*ojgane 0SEgj-EEUpd@ Uneori, advg!is4-!eiqhif.q,[, dar deg94g,9999g1a Si ilyqlulia,lg'rvei rnman eventualititi qi tardive rare.

> r'a/v\-

Tablouclinic
chistului hidatic (schemd): Figura 5. Organizarea I - adventice (membrand perichisticd); 2 - plan de clivaj chirurgical; 3 - cuticuld anhisti; 4 - membrane prolgerd:5 - vezicula(chis| - fiici exogend: 6 - veziculd (chist) - fiicd endogend;7 - endochist; 8 - formarea rostrului $i a ventuzelor; 9 - scolex; l0 - formareaprotoscolecailor;11 - capsulI invaginati (care protejeazi formarea protoscolec;ilor) Dupi 6:8 luni, pe suprafata internd a membranei germinative se formeazd cqpsJl&-Utzic,Ul.ek ) !,rglinumir de 10-30 (ureori chiar 100), Prin inmuggin gudrea peretelui capsulei ia naqtere un numdr variabil Jc viitorii scolecsi(protoscolec;i), in medie l0-15, le-.#

.tii cu forma larvard a E. granulosus fiittlint ln infec(iileclinic manifeste, evoiueazd asimptomatic. evolulia bolii estecronicd si de luned lhratd. Momentul exact al infecttuii se poate stabili larcari. Egigd& de latentdeslevariabilS:5-20 ani si chiar pdni la 29 ':' de ani in localizdrile heDatice. F.hi@) hepaticdreprezinti cea mai fregventd loc alizare (5O-604a

(3Q7o dinbecazuri) fiind mg!@!g dintreiazuri),adesea (107o cazuri). dintre cu altelos4ljzfoi sauasociati evolulia hiSadaczei-Uraa. Se distinedrglBtliljn trce{zt ): penaadei de latenld ,/ Primul stadiu, corespunz6nd d|imptomaticd, dureazddi nomentul infecrdrii ficatvltri cv oncosfere(embrioni hemcangi) pdnl la aparilia primelorsemneclinice de boali. Chistul hidatic este-in seneral. situat in interiorul ficatului sffi\ se
)<-

!--.t..

='----::=

ga$deperetele vezicular printr-un pgdieUl5qllli:fi1, L-are selloqtqlupg ugor.in aceststadiu de dezvoltare, bjdatidadevinefqdl4 deci irf&sta$4.in interiorul. c.!!qic. mqn-!!gq!d dar $i in exteriorul fudatidei. se pot organiza li yggi doilea stadiu se caraeterizeazdplin simptome Si qlAl c+-fii.P avando structuIeasemendtoare cu cea a hidatidei-mame.La rdndul lor. veziculele-fiice dau slmne clinice generale ;i de suferinld de orsa4. @n i festdri Ie e! i n ice penerale initiale constauin :Ystenie oasterela -ysziEds j&_sra(hl jql. vazicule;lgp{t9. progregiyd3cdderea capacitd!i de munq*.4napetentd. Aparitia veziculelor-fiiceconstituie o trgslg_gg predecesori. {/cefalee%cidere progresivi inrermiin greutate."febrd orotecLie a chistilor destinatd asisurdrii chistul Une&i; tentb. Este prczentd hep4tomeqeJia. supravieluiriiparazitului. rotutide. neteAd. hidatic apareca o lumora abdominald ti iiteAon:l niaatidei se gdses,te un depozit,numit ....-.4:-"-cu matitatela la palpare, regulatd. sensibilf .F-du-ri _"jgU!L.hig4&, format din veziculelep.pliggrJ,plg hipocondruldrept sau epi toscolecsis,icfuL4:e-izolate, rezultatedin distnrgerea percutie,care deformeazd protoscolec;ilor lfir-o hidntidd se pot gdsi 3-6 cmr de gastrul.in funclie de localizare,chistul hidatic hepatic cu aPanisip hidatic segdsesc poate determina nisip hidatic, iar intr-:glq-9!g3.de aproximariv19oQQQ!g-ry959!gl:!!9!r. c.eu ce ritra , sau pe vaselg..s.4tpuine. Deseori. aqar dureri tn hipocondrul drent si cxplicd prgU!9jlslsg_K3:itulli_ll*pqlsltiglul _l4t - in --:'-1----'-'1: ts. (inad:sgrr,. pjfultr, insotite de sirylp!!!-lspepticfils " Orgalul afectat reactioneazi printr-un proces petenfd,greluri, vfusdiuri, tulburdri de aanzit intestiiqganator,o rg3,stislgSg;4.Bgg*:g!1E. organizdnd r-3]) 9i mo91fg1fuia!919!9e(eruptii cutanateurticao membrand {q L9-lgj_it jr*1.!t{g!aSi, membrana riene,edemQuincke).

(7-157o).in I4ZC!!!gld, de cje,:!gr-e a chistului. valo' 640 -3lAl treilea stadiu estecel al cottrplicsliilor gtave. prezintd pot h mari.Curbaeozinofiliei li,utnh,t clt;.\tului Cap.Xlll 'l ltiJ,tti, itr tt:ir tt Lili,tro \ttu iu rile cozinofiliei sau creste!i Ut[s,te, in cazu] unei hidatidoze secundare in ciile ctiiLebiLiareeste frecv-eltd.Daci deschiderea u h i s t u l u ii.r t . i . z J e r t . mio d u l r c l r f i . u r r r c as r u r u p e r e c biliareestesutrcient de nare, rcsturilcparazitarc pf ainl'ectiebacteriani, apte hip er Ie uc tt-c it oz,ti,c\ pogreazi in cirilc biliarc 5i detcrmini aparitia unei cglei crescute si VSH c1-es9utir. linucleale nelrtrofile biliare saua ictem_lui ob.S!.rju_cliy: ltqqqni! uncori, altcrate. Testele !:f infectia chi.\tLtluihi.lqtic apareca urnlarc a J-rsuJiurclionale lrcpatice s:unt. Examindri inagistice- ir hiciatidoza hcpaticir. lirii chislqlui in ciile biliare. care permite aparitia e x l r n c r t urlu J r o l o e i c o o r t e e ; r i d e t t t i(,h i . l u r i l c . . . 1 - : *prllll*9!,r!,! cu tablou clinic de 3gg! -b.39Lg.1i.9pe, \au torrl. pe n i1511fut,tbJatuua,it. ficnre.1'rrrrr:,1 colilillcuti-(1ebri. dureri in hipocondrul drept. tenoin aproximativ 507o dintrc cazuli. De asenre uneoriicter.crcstcrca VSH, ]cucoci- sir4,12li, rnelledispeptice, rr ' n e : 1c. h r \ l u ll i . u f r t i n c l i l ( b i l i r | ep o l t e . l a p . r f :L Inlcctiachistuluiduc,e_. r'ar, 1afortozi cu ueutrotilie). ana hcpatici. lD chisturile lo iiragine hidlo-aericd in Ini,t,:ir u nui ahces heprLic .upcr ior.,-liafrrgrn du ti e p te . t e , r r c c n . i o n rctt.. crliz;,tc t: f i Llptur.tchisttlui lticlatic ncint'ectatse poatc lacc mobilitate redusi, gi se evidcntiazi pe;llJlliogt LLJiii ir toate dircctiilc. llind urn]ati dc un complcx dc ': ) pulntouurtl. reirglll :!g!glg,e,pinir la soc anafilactic, si di5gnllnarca 'Colr.i'tu.olntttit grnJi,t it,1111v.n,,1 p.o . irc . . ., protoscolcc$ilor.detcminind apar.lgia etlt119c3tL9;<9.i ciiilor relatii asupra comprg,sjutii bi lii.Lr: peritoneului., disltrcilii se9t1ry1919. a o hidcuido-coleperitonitti ti asupra cvcDtualelor fi sirL: extrahepatice sau pleuro-pulrttonarri sau o cloazonatii. o echittococoz.d 5-tqrJjzdr:i rupturi ale chistului in ciile biliare. ccilittococoz.ti securdard getteruliTtttti ; . c.lc ulilapcrllrlr .l ... t " l a , t E i o E r a J ir.c r tt8tnd,l ulte cotttplictrtilsunt nrult tr-ai rare: ce$pl9!l_U!94 "fi hidatic. in caz de fisurare a chistului (carc duce la icter mecanic), nostic cii.l{)r,bjli-4rq-exllahcpaticc ponpresiune asuplr v-ene.i crLve inferioir-e saq a s.i,s_Iq- .\.,:Tonograjia cultputerialtui poate evideqtia nrrii nrulte deta.lji ale hidatidei, ca Ei totroSrutiq,-ult.esa rrului port (cu apa].ilia hipcrtcnsiuniiportale);bompre(RMN). .iurre.r nctgrcdiu renelor suurulteoltice icu ro.rtiti.r.iudlolrului lilelonan la rlngnetlcrT -.-r-_''r.'+ ': Tolnodensitqtrctt-ia felevi contilutul uasei lridaBLr.IJ-Clr iJrii1l itirr i bilirri: Dancrcatiti .rculrr: mici ca volum. P.j cvoJutia indclungatii a unui chisthidatic, rnaiales tice (lichid 5i vezicule)si chisturile '.' Scirxigrafia poate fi utili in diagnosticul hidatido cu locaiizare celu41i, poate provoca di-stlggglgu:!cu localizare hgplLtici, spicnicd rq-!r414. lenchimulu hi e u : r t i.c i i n i u l u lc h i . tr l u i p r i ne n r L ' o l i z l r e zei 9i ' EcoronogruJirtcsrc Inclod:l dtjllsjjg in dirl-'n' .si trombozare l:19t1oq49. cu aparilia leziunilor cu ticul ltuturo-r, localizirilor chistului hidatic. Chistu. cafactcrsclcrog_gn, ce se pot extinde !i la zone nlai in depirtare. Consecinta acestolnodificiri morfo-pato- hidatic aparcca o nlqld ,transonici lichidiani, cu mar gini binedelimjtate; vcziculclc-fijce, ca nistenase so logica esteins_t4]q!ql p.log]_e.fiv 19 9:y|9ze i, h_eyt\ti93. car. lide intrachisticel nrembl4qqplqljgeli d-c-cola,t:i, liniari solidi. p-lutefte in chist,ca o ecostructnri Prognostic i I ; t z rp l r A r t tI i o ; r , t J i d s r i e , t r i / e \ t eu l i l i t t t t t n r irn Progrosticul estc totdeaunascvel_rsi rezervat.chiar vascufiLrnizlnd o cartografie operatorie, chirurgului sumbruin cazurile neglijatc.Deoiueceexistdfisc-ulJu.lalir indispensabilS. p c r i ic h i s r u l rlrrii J r t i c c r rr o n . e c i n r g c | r r c . p I i nr p r r r i r i r I trsdennoreaclia Cassorriinvestigheaziirnunita soculuianafilactic;i diseminarca locall sausistemici telcqlularS, evidenliindreactiade hipersensibilitate a parazitului. intervcntia te.rjrpeulgl cg! _Ta! plgf o=ge pozi' intirziati. Estemai pu(inscnsibilisi di lezuitate posibilsc impunecu necesitate. dintre cazuri,liind, dc obicei, o rcactic t:te in 75o/o precoce. Diagnostic Diagrwsticul specific de certitudirc, prin eviderr Diagnosticul pozitiy de hidatidozi esteconplex si lierea parazitului, uu se realizeazi decit in moc necesiti coroborarea datelor epideniologice, cLirice ;i chirurgicalc. Puncti exceptional inainteajnterventiei paraclitice. .lirr c:r ru, erploratoriee\le, [orn],x],contritiryllgglL I Dateleepidemiologice au o impoltanti deosebiti, risculuiinsirndntirrii sccundare. flirrd vorba de o zoonoz-icireia i s-a stabilit !i slalutul in practici, d.iagnosticul inwtologic prin test: d c b o l l u p ro f c s i u n r r l , i : i t r h i l i r e r re t i r ' ) o g i cp perrnite rerologice i rllzitllc ., Date clinice. Aspectul clinic este,de obicei. rlg9g- unor formatiuoi tumorale,cu diferito locrliziiri. D. rncteristic.Hidatidoza, cu orice localizare, debuteazi mcntionat estc ci uu reTIltal[egaliv nu exchide dil: cu o simptonlatologiegencrali conruni, necaractclis- nosticulde hidatidozl,deoarece unii bolnavi cLrchisl qi serrrne tici, ia caleseadaugisinrptome clinicedeter- hiditii nu-iiu rinticolpi decclabili. Se folosesc do,u: minatede iocalizalca hidatidei: tipuri de reactii: reactii cantitative ;i reacqi calitatir e. ( u n l l r m . r r ed i d e i a s o o \ l r c u l u i l l i d i t i d o / : l n L \ e { r t i care detecteazi anticorpjianti-E. grattulosus in sir,J rxamrniri de lahrrralor. Itet,t,trlttt gele bolnarilor. B.g[l]_=:,1'lli.':: n,.t... Hentograrna. La aproximativ 40-507odintre boltttt L,: 1'a,irti. HAl, te.'wl laic:t. RfC. intuuaflu,'ri..c, i l i v i r c u c h r . ll l l d a t r c c.o z r n o l L lc r l\ t c r n o d c r fc l ir e s c u l a dircctd, testt inuutoblotsunt scnsibilc,dar poI ii

;n-lok' , :l. ^/'l^ \t q) li#ftffiS"b'fi6

twtL9^ ,..

H<w,ao,l^th^.otwa /anrf

'cle&+ffv.o-r
.L uut 4,g4!-a el4

etii

:ila#,i#e,#, ltur'
I o-t 2s...l:y::)) 4 !y-

) intr-un procentaj etertrosine rez a. imuno-

nistreaz[ in dozi de 800 mg/zila adult(15 mgkgclzi 3-4-9UI9-@ copil), la timp de 28 de zile.Suntnecesare pauzd de 15 zile intre ele de cateo iag*n6s1'--.u].pi-ofi Desteposibilprinevidenlierea trata{E!!, separate (unii autoripledeazi9i pentrul2 cure de tratament). a4tigenului parazitar circulant sau a cemplexeler cu alben(ELISA) Alli autoripropuno altl schemlterapeutici imuas-circzlo&eprj;r testul imunoenzimatic dazol:dozdzilnicdde l0_aglgcaiJUrnpjl 8 sqptisanradioiln1tLQ ! 9t!.(RIA) (24). man!(29); Diagnosticul diferenlial al hidatidozeise face cu Praziquantelul este allil-l!9gl-pg-pl9l9!S9lg9!j. afectiuni,in functie de localizarea acestuia. numeroase (in gelerald nespecificfl impune diag- Esteindicatdcdteo curd de l0 zile de tratament Simptomarologia i!euts_Si,iu+Lap!sg!99 dozi de 10--15 mglkCg?i), endocrinonostic. diferenlial cu:frocese nalign{funele slontan PAIR (30). Dacdposttraulqqtic, patiiSloh febrile (septicemie, leptospirozd, bruceloze, procedeului produslgg in timlxl intervenliei chirurgicale s-a sau pulmonardsau extapulmomalarigetc.),ftuberculozd de prazinarEJFruptii cutanateurticariene (postalimentare, 9.3*9bj.Cglfli,estenecesariqi administrarea (dozd quantel unic4 de 40 mg/kgc/sdptdmanx), pg postmedicamentoase, toxice, din alte boli parazitare), qQBmeltului cu un derivat de benzimitoatd durqla :'boli hepetice(ciroziprenqle (insuficienldrenala dazol(albendazolsaumebendazol). cronicd{y'fectiuni intestinalefi olagenoze etc.

electroford, ELISA (22) - sunt mgi-pq;lrr,sqnsibilg, dar au o importante deosebit5, garantand spggingilglqa totald prin punerea in evidentd a arcxlui 5 qp99t!c. Dar reac-tiile serologicecele mai sensibile,care evidenliazi anticomii fatd de antigenul 5. speciflc. de E. granulosus s,'rnt: dtbkJlifuzie try ge! (dubla difuziune OuchrcrlonyI saucontaimunoeIectrgfory44123).

eapXlfi vard de E granulosus srdJrt: Mebendazol in dozd de 50-150 mg/kgc/zi (dupi alli autori.50-70mg^gclzi). timp de trei (saucateva) luni (28); mw promitdtoare rezultate Albendazolul oferd.ceTe
chimiotdliiTlTidiiftGE in rratamentul se admi

activepe formalarchimioterapeutica Substantele

641

Tratament
Intrvenlia chirurgicald este sglutia optima pentru bolnavii cu ct!i$-bidqUg_-eg!iv,-fiab!! Idealul: sggg-

Profilaxie
Hidatidoza este o importantd problemx de s6nitate publicd. Pe ldngb o lqtali@Iejpcd4Q{is!4{2gp), boala impune o asistpnti medicald complgxd, de-lgng44gfata Boala afecteazd. cu predileclie copiii $i determind, in zoneleendemice. cazuri de infantilism hidatic. Mdsuri impotriva rezervorului de infecfe. Mdsu-

terea,9191qry!-[!Sgig9_.l6rd a fi deschisd, parazitard evitdndu-se. astfel, diseminarea in cursul inrervenliei chirurgicale. Extirparea chistului tebuie Emati de obturareacavititii. Dentrua se Dreveniinfecliile postoperatorii;se poate realiza, mai ales,in cazul

unui EEgl-S9llf4I-jll!89!-IEjgq!EI.Procedeele uti-

lizate sunt numeroase, iar indica-tiilelor suntin functie de localizarea, topggg{1a qi v,o_lumul chisturilor, dacd sunt saunu fistulizate sau suprainfectate Pentru chistul hidatic hepatic, intervenliile chirurgicale radicale - perichistectomia sa:.lhepatectomia oale. pa4iald qi.onentoplaJtia - sunt superioare marsupiali Misuri impotriva cSilor de transmitere.Se vor zirii sau drenirii prin tub, ultimele procedee fiind nelua q-g.e.,p.i9.9..*iL-+-!ursghrdc-n*,i. cesarein cazul chisturilor supurate,sUPlar-decliUe. in rFructeG, Si zarzavaturile vor fi bine sB{lgte cazul ryperii chistului hidatic in cdile biliare sunt iq{liinainte de a fi consumate, iar alimentele, in generalpvor car: coledocojejunostomia sa:udrenajul cu tub in T. fi puse la g!!po51{9 g eventuali contalni.sAtgcu oui de SJincterectomiaendoscopicd cu salr ffu6 dreraj nazoE, granulosus; se vor lua, de asemenea,mbsuri de inbiliar este indicatd in cazul lunturilor biliare postopetrelinere igienicd a mdinilor ratorii (25) sau al icterului obstructiv, Misuri adresate masei receptiyt&@lieJ$,i In cazul chisturilor hidatice (rnooerabilBse folotar, a nonulaliei si-in 'nrimul rend-a cgpiilqr $i a per. ---:'l*-.'-_ (punclie, aspi sste a5a-numitul pIgggdEtJtdAIE prin natura prosoanelor cu risccrescut de a seIntecta. ratie, instilare gi reaspiratie), care se realizeazi sub fesiei lor (peFt6'ii;trs'ietoride animale,muncitori din

urrndresc inlrerupgr94 ciq.lqli rile deprofilaxiegeneraE prinliuprimareacainilor vaganatur4l-alparazitulgi bonzi,ihdministrarea regulatdde tenifuge c{inilor in doz6, m$i, de preferatp6uprafuniliali (praziquantel viscerelor vegherea sanitarda abatoarelorltl_istrugerea infectate cu chisturi hidatice silvitarea consumului promiscuitdtiicaineacestora de cdtle cdini,rftducerea

_ehi3i-p1tS-{9!ag!qC_$C!L(26). Atunci cand,din cauzaetlldedi.ilfeqliei, locali';.ii chigt-u:1lor, rap.o-4urilor-.lol. anaJomicesau ale srd!! general, e-abolnavului,interventiachirurgicaldnu sepoate efecrua, se indici chimioterapieantiparazitar!. cafeesteoblisatorie(Si hentruajlgyglklgs1iqi apari;ia echinococozeisecundare o4ryg,p?{qzlqla(271. inainte cbirurgicald 5i dupdintervenlia

abatoare, vanitori etc.),are un rol important in reducerea morbiditdlii acestei boli parazitare.

Echi nococoza alveolard

Eghinococozaalveolard (echinococozamultiloculard) este o boali parazitarbgravd, cu aspectpseudotumoral qi cu evolutie in general fatald, determinati de forma larvari a cestodulli: Echinococcus alveolaris.

41<&'*H\ t ,^ ir,-tr4,${& ot!

ffi'x"4, ,-

if*t.##,,#*df.t^t"

Substantele chimioterapeutice activepe formalar) intr-un procent4 - electosinereza. l0- 127o. imunogranulosus eipXn vard de E surrt:Bgqllij.lsjalr*is electroJoreu. ELISA(22) - sunt mgi_lqin:ensibile. (dupd in dozi de 50-150mg/kgc/zi Mebendazol dar au o importanfddeosebitd, garantand spg$gg_te.1 alti autori, 5O-7O mgkgclzi), timp de trei (saucdteva) prin punerea (28); totali in evidenlda arcllqi 5 lp9grllg. Dar luni reacliile serologice celemai sensibile. careevidenliazi Albendazolul oferdceTe mai promildtoare rezultate antjcorpii iald de ant . de E, granulo- in tratamentul chimioterapic al hidatidozei. Se admigel @ubLe susstlnt: dubla d.ifuzi.q-in difuziune Ouch- nistreazd in dozdde 800 mg/zila adult(15 mg/kgc/zi r Ie Iony) sa:lcontraimuno eLe la copil),timp de 28 de zile.Suntnecesare ::l3g1g de 91t9fo499t,Q3). rra! ng!!. separate intre elede cdteo pauzd de l5 zile llJrrJn-nostlculpozlti\4esteposibilprinevidentierea aAjglllllui paraTitar circulant sau a cemplexelor (unii autoripledeazd qi pentru12 curede tr4tament). inllue,cjrculo&e prjn testul imunoen2imatic (ELISA) Al[i autori propuno altd schemd terapeuticd cu albensala radtoi mltpt3-; (.(RIA) (24). dazol:dozl zilnicdde l0_mg^gc/z!.1!I]p ix qlaptamdqii29); Diagnosticul diferenliai al hidatidozeise face cu Praziquantelul este a!gl393l-p9_.pl9ts!99!99$j. ntsmeroase afecgiuni, in functie de localizarea acestuia, (in Este indicatdcite o curi de l0 zile de tratament gejerald nespecificp Simptomatologia impune diagdozd de 1Q--15 mglkgclli), ilar.qte_ji_dupi_apl4qiqa nosticdiferenlialcu:frrocese malignd{rneleendocrino?AIR (30). Dacd posltraumqqc, patiiSloli febrile (septicemie, leptospirozi, brucelozi, procedeului _lpontan in sau timpul interventiei chirurgicale s-aprodusgg malarig etc.),ftuberculozd pulmonari sau extrapulmode prazinarEillruptii cutanateurticadene (postalimentare, glg,.!"i{glgi estenecesariti administrarea pg postmedicamentoase, toxice, din alte boli parazitare), quantel (dozd unic4 de 40 mg/kgc/sdptdmdnd), (insuficien1a renald toate dqli{a qatamntuluicu un derivat de benzimi:'boli hepetice(cirozLfy'rcnaJe dazol(albendazo I saumeb endazo l). cmnici$y'fectiuniintestinab@olagenoze etc.

Tratament

Profilaxie

Hidatidoza este o importantd problemd de sindtate Interven$a chirurgicalS este sqU,tia optimd pentru publicd. Pe l6ngd o leldiBtejnci.'teqeB$.{2Ea), boala bohavii cu chj-q!_hid4!9_q9gl_ iig!!!. Idealul: scoaimpune o asistgntdmedicaE complexe, de-1glgi-4U-raF. telea, exereza masei hidatice fArd a f,r deschisE, Boala afecteazd cu predilecgie capiii $i deiermini, ln eti6ndu-se, astfel,diseminarea parazitard in cursul inzonele endemice. cazuri de infantilism hidaric. ten'entiei chirurgicale.Extirparea chistului trebuie urMisuri impotriva rezervorului de infec$e. Mdsumati de obturareacavitdtii. Dentrua se preveni infecprofilaxiegenerald rile de urqdrescintreruperea ciclului liile ?osJopemtorii;se poaterealiza, mai ales,in cazul prin naeljkl iiruprimarea cdinilor vaga-pglgz!1qLqi unui chist solitaJ- intact. neinfeqtat. Procedeeleutibonzi,Sadministrarea regulati de tenifuge c{inilor iizate sunt numeroqse, iar indicaliile lor suntin functie fwnlliali (pra2iquantelindozdmyi. de preferat)ftuprade loc-alizara,toqggg]a $i -v-quqgl glistgilor dace veghereasanitarda abatoarelorldistrugerea viscerelor sunt sau nu fistu,Ii-zatesau suprailfectate infectate cu chisturi hid+tice qidEvitarea consumulul Pentru chistul hidatic hepatic, interven(iile chiruracestora de cetre cainitf,dducerea promiscuitalii c6inegicale radicale - perichistectomia sau hepqtectomia oaie. pt4iald gi onentoplaJfia - sunt superioare marsupialiMisuri impotriva cdilor de transmitere.Se vor zirii sau drendrii prin tub, ultimele procedee fiind nelua mdsllnEl$4. e._,qe prolegl!9-4;u4q9[qf,Jh -1tea. cgsareln cazul chisturilor suourare,suprainfecrare. i1 lFructele. legumtleqi zarzavaturile vor fi bine sp{late .1ruI mprii chistului hidatic in cdile liliare sunt igliinaintede a fi consumate, iar alimentele, ln generalpvor czlg, coled.ocojejunostomia sau drenajul cu tub in T, fi pusela gl!pq9!-de-o eventuald contad0etgcu oudde Sfincterectomia endoscopicd cl sau ffud, drenaj na2oE. granulosus;sevor lua, de asemenearmdsuri de ln,d.ar este indicatd in cazul $unturilor biliare posqopetrefnere igienicda m6.inilor. Elgqi (25) sau al icterulu! obsquctiv. Misuriihiesate masei receptiverg!4g;@! in cazul chisrurilor hid;tic;6;;;biiB se fototarl a populatiei a c$rjilq:5i a per5i,in primul rAnd, r:te asa-numitul pIg@tLtJLIAIE (puncgie, aspisoanelor cu nsccrescut dea seintecla,pdn natura proratie. instilare $i reaspiratie), care se realizeazd sub fesiei lor (fieiftirEEiesietori de animale,muncitori din

fidaj_VU:g op*fr S_satu-C:r JZ6). Arunci cAnd,din cauzaef_4$eglofecJiei, lg3li.zfrii ch!93{loa rago-r,Urilor sau ale .lor 4r-r-aJomice .tfii ge-qer_49a bolnawlui, interventiachirurgicaldnu sep@reefecma. se indicdchimioterapie antiparaziteri care esteoblieatorie(8 bentru ajlgyg!i3!!94i-

abatoare, vanitori etc,), are un rol importantin redu-

cery1g9l!!l!!4li acestei boli parazitare.

Echinococoza alveolard
Eqhinococozaalveolard (echinococozarnultiloculard) este o boald parazitara gravd, cu aspect pseudotumoral $i cu evolutie in general fatald, determinatd de forma larvard a cestodu'lui Echinococcus alveolaris.