PA VEL CORUT ‘Motto: Nafiuinea romdnd are nevore de un milion de creatori morali pentru a deveni cea mai eivilizata $1 cea mat prosperd natiune din Lume. CATRE CULMILE SUCCESELOR (Formula fericirii) Editura Carag Pavel Bucuresti, 2006Atergionare Aceasta nu este o carte de literatura beletristica, ci un ma- ‘nual de popularicare a stintei succesului in viet Rog cttoritsa-l trateze cu deplind seriozitate si incredere Pavel Corut Aceasti carte cost cit o sticki de voted. Alcoolul va bine dispune pentru efiteva ore, apoi ... ‘Cumpiirati_ acest volum, pentru a deveni intreaga viatii! Tlustrafie copert: Mavrela-Elena Corup Descrierea CIP a Bibliotecii Najionale a Romaniei |CORUT, PAVEL ‘Ciitre culmile succeselor / Pavel Cont. - Bucuresti: Editura Comut Pavel 2006 ISBN 973-9225-75-6 821.135.1-31 fedprint De ce am scris aceasta carte? in urma ou circa 14 ani, pe data de 23 aprilie 1992, am lansat prima carte din viafa mea. Cheile succesului, De atunei si pana acum, am seris, editat, tipairit si vandut 102 titluri cu tematic diversa, enumerate la finele acestei cari Am depasit deja cinei milioane de volume vandute, fapt care, intr-o nafiune mijlocie gi cu o stare materiala mo- desta, reprezint& un mare succes. O parte din aceste mili- ane de cari s-au vindut si se vind in SUA, Canada, Spania, Italia, Franta gi in alte fai Suocescle din viata mea de soriitor demonstreaza, fara puting de tagada, cd exist o art a succesului, arti aplicabila la orice domeniu de activitate. Eu mi-am mode- lat personalitatea functie de informatiile si regulile din aceastit art, objinand ceea ce igi doreste majoritatea oame~ nilor: deplina sinitate, glorie si prosperitate. Gragie cunogtinjelor de arta succesului, am infrant si am depasit ‘mari necazuri personale si familiale, precum si multe obstacole puse in calea mea de rauvoitori, Daca n-ag fi invaat informatiile gi regulile din stiinfa succesului, ag fi rimas un modest ziarist, limitat in gandire, prost platit si vesnic amarat. Ait inteles cd v-am oférit exemplul meu pentru a va indemna sa studiati cu maxim de atentie arta succesului? 3Daci primele exemple nu v-au convins, vi voi oferi gi al- tele, din viata mea gi a altor persoane care au reugit in viata datorité insusirii arte: succesului, In 1986, odnd aveam numai 37 de ani, un medic in care aveam deplina ineredere mi-a prezis c& voi mai trai cirea yase luni, deoarece sufe- ream de 0 boala la care nu se gasea leac, in fata acestui anunt brutal, siménta omului puternic, ascunsd in strifun- durile creierului meu, s-a revoltat, Nu ma temeam de moarte, dar mi se parea nedrept sa mor la acea varsta gi inainte de a-mi fi indeplinit obligatiile fata de fiica mea. Ca atare, mi-am insugit regulile de arta succesului, am aplicat cu staiuingi autosugestii gi sugestii pozitive, am mobilizat intregul meu organism in Iupta pentra viata. De atunci, au trecut douiizeci de ani gi eu sunt cit se poate de sinitos. Cei care m-afi vazut, personal sau la televizor, ati observat c& nu-mi arat varsta pe care o am (57 de ani), ci par mai tanar, Secretul? Autosugestitle pozitive intdrzie procesul de imbétrdnire. Organismul nostra dispune de mecanisme psthice pentru a se autovindeca si a-si prelungi viata activa, insdi prea putini oameni le folosesc. Un exemplu de succes din viata economica. in anul 1994, inginerul C. §. dintr-un oras moldovean, era gomer. A citit, intimplator, cartea mea Arta succesului fa romdnt, a extras din ea tot ce-I interesa sis-a apucat de aplicat regulile de arta succesului. A reusit si-si ineropeasci un mic atelier, ‘cu magini adunate de la fier veoh, A muncit mult, a transfor- ‘mat atelierul intr-o fabricd de pompe gi alte utilaje, A investit banii obfinuti intr-o fabrica de biscuifi, care sa dezvoltat rapid. Actual, este unul din miliardarii Romanici, Doriti si alte exemple? Va pot da cu miile deoarece, de cand seri manuale de arta suecesului, am primit edtiva 4 savi de scrisori si am discutat, fajai in fat’, eu mii de per soane de ambele sexe, de varste diferite, din diverse cate- gorii sociale, Lata un exemplu de impuls initial in directia bund, B. M. era medic generalist si trecea prin niste necazuri groaznice. Simfea ca gi-a pierdut inerederea in el sin oameni, e@ se prabusea fara sedpare, c& sinuciderea ii bitea la usa. A citit intro doard cartea mea Ghidul viefit sdndtoase si a simtit un imbold interior de a se apuca de autosugestic pozitiva. Dacd omul acesta, autorul, con- damnat la moarte, a reusit s-0 invingd, eu de ce n-as reusi? s-a intrebat el. $i-a mobilizat toate fortele psihice, a depasit necazurile si a luat viata de la capat. Astazi. priveste cu injelepeiune gi nepisare la criza sufletease’ grava pr atrecut Un exemplu feminin, care m-a determinat sa soriu dowd volume de arta succesului feminin (Leacuri de suflet pentru fete si femei si Farmec feminin), precum si un roman de dragoste, Flacdra iubirn. La varsta de 25 de ani, EN,, asistenti medicala, simfea o@ traia pe alaturi de via Crescuse intr-o familie ou parinfi severi si inculti, care frénaseri dezvoltarca unor insusiri pozitive de personali- tate, cum ar fi independenta si curajul de gandire si actiune, parerea bund despre propria persoana, afectivitate normal, siguranti de sine etc. Si-a cdutat sedparea intr-o cisitorie care prea cliditi pe dragoste, ins’ a nimerit un barbat stri- cat sufleteste, cu care a ficut un copii, igi fara zilele fara nici o sperangi. O carte de-a mea, Curs practic de arta suc- cesului, a fortat-o si-si puna intrebari si si gaseasca raspunsuri in viafa. Si-a mobilizat toata energia de care era in stare, a inceput afacere pe cont propriu gi a urmat cur- care isurile unei facultati economice, In prezent, este o femeie fericita si prosper, Inga un barbat ou care se potriveste din toate punctele de vedere. Un exemplu care demonstreaza ca arta succesului poate fi insusitd yi aplicata la orice varsté. Doamna V.G.H. se apropia de 50 de ani si simfea cd n-avea nici un rost in viati. Pani in facultate, pictase excelent, insi cisditoria ou un barbat nepotrivit i-a frant aripile. Dupi decesul sotului si pierderea unui fiu emigrat fri voia ci, simfea c& se pribusea, A citit intimplator o carte de-a mea, din seria Octogomul si, inspirata de continut, a pictat un mic tablou. Mi I-a trimis, impreund cu o scrisoare in care igi povestea stirile nepkicute (urma un tratament medical pentru depre- sie). I-am raspuns cu o serisoare plina de sugestii pozitive si am incurajat-o s& picteze in continuare, deoarece poseda un talent de exceptie. Forfele creatoare din ea s-au declansat. A pictat 2i yi noapte, fara a mai lua medicamente. A devenit una din cele mai bune pictorite din Romania, cunoscuta gi in tirile curopene. in prezent, picteazi ou acelasi lan iar pic- turile dansei se vind deja la sume ridicate, pe care nici eu nu mi le permit oricdnd, Sunt mulfumit c& am ajutat-o in ‘momentul cel mai greu al viet sale. In tine, un exemplu care demonstreaza ci handica- purile fizice sau psihice nu exelud oamenii de la succes si fericire. D. G. s-a naseut eu un handicap (un picior mai scurt) si, pana la varsta tineretii, a adunat in suflet mult américiune, disperare, lips de ineredere in el gi-n oameni, Porecla din timpul copilarici, Sontorogul, dispretul fratilor proprii si a copiilor de varsta lui precum si raceala parin- tilor fata de el crau dezastruose. $i cra numai inecputul cal- varului. A ajuns la adolescenta, perioada foarte sensibili din viata ficcirui om. Ténjea dup’ simpatie, afectiune, amicitic si dragoste. Handicapul il exeludea aproape automat de la implinirea viselor sale. Nu putea participa la petrecerile adolescentilor de acceasi varsti, nu se putea apropia de 0 fat, nu stia ce va face in viafi. A dat peste carfile mele de arta succesului gi le-a sorbit eu nesat. Sua apucat de o meserie binoasa, a invitat-o bine, incat a ajuns megter solicitat de toati lumea. A cipitat ineredere in el insugi, a inceput s& meargi mai drept gia avut curajul si participe Ia petreceri. Cand gi-a gisit gi perechea potrivita, a atins culmea fericirii. $i-au cumparat o casi i au inceput viata in doi, Abia atunci, mi-a telefonat si mi-a spus: Dom- mule Corus, m-ati f&icut om la casa mea. Cati oameni din Roménia ajung la deplina multumire de viata? Exemplele ar putea continua, pe sute de pagini Meritul sueceselor mt este al meu, ci al celor care le-au obpimut. Ex am dat numai impulsul initial cdtre gandire, invétare, autoperfeefionare si creatie. Voi mai folosi gi alte exemple, pentru a ilustra diverse reguli gi situatii expuse in prezentul volum, Si acum, va rispund la intrebarea din titlu: De ce am seris aceasti carte? Scurt, clar gi autocritic: Nw sunt muljumit pe deplin de efectele celor 12 volume de arta suc- cesului scrise pnd in prezent. Degi. din aceasta serie, s-au vandut mai mult de o jumitate de milion de cirfi, numarul persoanelor care au ajuns la ele este mic, in comparatie cu multimea celor care au nevoie de arta succesului, A doua parte a rispunsului este critica: piata romaneasea de carte a fost invadata de cdrti cu aceasta tematicd (arta succesu-lui) din import, care nu se prea potrivesc cu psihologia roménilor. Asta ca sé nu mai spun cé multe volume din aceasta categorie fac propaganda mistica mascati, in loc si predea ‘eguli 5i informatii sigure din arta suecesului Datorités acestor dowd motive, mi-am propus sd scriu un manual mai simplu de arta succesului, astfel incat sd fie accesibil persoanelor care nu cunose psihologie si nici mu au timp (sau chef) s-o studieze, Un manual cu informatii si reguli clare, presirat cu. multe exemple folositoare in viati. Un ‘manual din care si retineti cel putin céteva reguli aplicabile in domeniul dumneavoastra de activitate, oricare ar fi acela, Un ‘manual care si pitrunda pini in ultimul sat, pind in gcoli si facultiti, pani la patronii micilor firme, pana la pensionarii care ‘mai pot fi activi, dar nu sia cum, De la bun inceput, va sugerez sd folositi markere sau ereioane colorate, pentru a sublinia pasajele, regulile si informatiile din carte care va intereseazt in mod deosebit. Astfel, cfd veti dori, le veti gisi cu usurinfa. Cititorii care vor si objini maxim de efect prin folosirea autosugestiei i sugestiei trebuie si foloseascd un caiet, in care si-gi noteze regulile si formulele proprii, Desigur, principalele formule de autosugestie pot fi notate gi pe agenda zilnic& de lueru, incdt s& fie Ia indemana, in orice moment, in acelasi seop, pentru pistrarea la indeménd a principalelor formule de autosugestie, se poate folosi un caret sau agenda de buzuner, de marimea ‘unui portmoneu, Dupa obfinerea primelor rezultate pozitive in viata, pe baza de sugestie-autosu-gestie, fiecare persoani igi dezvolta stilul propriu, fapt pentru care nu va dadacese inutil, Eu trebuie sd va dau primul impuls in directia sueceselor. Dupa ce veti capata aript veti zbura singuri, catre cele mai inalte culmi, pe care, in rezent, nici nu le visafi, Credefi ci cu am visat si devin cel mai prolific scriitorii din Romania? Nu, amicii mei cititori! Visele mele au fost mult mai modeste: un modest ofiter de marini, un modest ziarist de investigajii Succesul m-a cuprins si ma purtat pe aripile sale, fir si-mi dau seama cénd si cum s-a intimplat aceast§ ,minune* Deci, dragi prieteni cititori, va rog sa luafi un mar-ker sau wn creion colorat, sai putem incepe caldtoria prin imperiul succeselor! Folosese pluralul succese, deoarece nici un om nu se multumeste cu un singur succes, intr-un singur domeniu de activitate. Cam tofi visim succese in dragoste, in profesia alcasi, in domeniul economic sau politic, in arte ori sport etc. ‘Nu mii intereseazi persoanele care dorese si obtink succese in domeniul religios ori prin folosirea unor metode .magice", deoarece eu scriu stint exact, nu mitologie sau literatur, in acest Volum. Pentru beletristicd, folosesc romanele din seriile ctogonut in actinne. Romanut de dragoste si Poezii. in aceasti carte, vom discuta numai despre reguli si informaii sigure, care Va vor ajuta si urcati citre culmile succeselor, Garanter ca fiecare persoand care iyi insuseste contimutul cargit va obtine succese intr-unui sau mai multe domenti, functie de pregatirea i mobilizarea sa, precum gi functie de conjunctura politico- economicd i socialé din tard. Nu existi om inapt de succes, {ntr-un domeniu sau altul. Secretul succeselor? Sé gisim exact domeniul in care putem obtine maxim de succese, cu minim de fort, cu placere si pasiune. inainte si in sus, cdtre culmile succeselor, dragi cititori) 9Comutatorul psihic din creierul nostru Dragi prieteni cititori, in urmétoarele capitole va voi dezvalui cea mai puternicd ,,vrdjitorie" din arta succe- sului - sugestia si autosugestia. Ele sunt principalele instrumente cu care un creier este programat cdtre succes ori, dimpotrivd, edtre esec. Sunteti de acord cu mine ci sediul principalelor noastre activitati (gindire, imaginatie, afectivitate, vorbire, aciune) se afld in creier? Cu ce gin- diti cam ce suecese vreti si cum le vefi dobiindi? Cu ere ierul! Cu ce imaginati cum vor arita acele suecese? Cu creierul! Cu ce produceti sentimente pozitive (speranti, incredere, curaj etc.) sau, dimpotriva, negative (ura, teama etc.)? Cu ereierul si nu cu inima, cum se credea in vechime. Cu ce va modelau vorbirea? Cu oreierul! Cu ce va mobi- lizati la orice fel de actiune (studiu, munca, distractie)? Cu creierul. Cu ce va frdnati impulsuri negative, cum ar fi explozii de violentd, nervozitate, deldsare ete? Cu ereierul! Coneluzia ? Creierul conduce intregul organism. In interiorul sdu se afl un fel de comutator psihic, cu cel ‘putin trei pozitit: succes, neutru gi exec. Pe ce pozitie vreti si] fix’im? Desigur, majoritatea vrefi si functioneze mereu pe pozitia succes si dorinta dumneavoastra e normala. Anormal este s@ ne complacem cu creieral programat in pozitia esec. Din pacate, cam multi oameni traiese astfel, 10 treofind dintr-un esec in altul yi plingindu-se de nedrep- tatea sorfii. Bietii de ei nu stiu c& majoritatea relelor de care suferé sunt produse de o programaje mental nega- tiv. Nor vom invaja sd ne programam creierele catre directia pozitiva, cate succese. ‘Va propun si analizim cateva exemple, pentru a fintelege cum functioneazi’ mecanismele psihice din creierul nostru. in copilarie, va jucati mergand pe ginele de tren, o anumiti distant’. Initial, ficeati numai cétiva pagi tremurdnzi gi eddeati. In sinea dumneavoastra, eredeati cd nu puteti face mai mulfi, vi concentrati in mod constient si ‘vi depasiti limita si cideati. Dupa mai multe exersari, afi ajuns si mergeti zeci de metri, fari a sovai. Ce s-a intim- plat cu dumneavoastra? Ati devenit alt om? Nu! ¢n creierul dumneavoastra s-a format un reflex conditionat, compus din mai multi centri nervosi care coordonau gdndirea, imaginatia, sentimentele si grupele de muschi care partict- pau la mersul pe snd. Toate colaboran in perfectd ordine, astfel ca mergeati destinst. Ochi apreciau exact pozitia sine gi-o transmiteau oreierului. Cativa centri nervosi din creier, invatati deja din experientele anterioare, vi spuneau cd puteti pigi fara grija, cu incredere in succes, vi anihilaw frica de esec si vi dideau ineredere in fortele proprii. Alti centri nervosi, ai echilibrului gi ai mersului, dideau co- menzi muschilor, si nu se crispeze prea tare, ci si actio- neze degajat, Toate aceste reflexe condifionate, formate in timp, prin exersare, formau un tot unitar, denumit stereorip dinamic. Chiar gi acum, maturi fiind, puteti pagi pe o sina, cam in acelagi stil, fird fricd de a cidea, De ce? Deoarece in creieral dumneavoastra s-a format un complex de ittreflexe conditionate care nu dispare mult timp (un stereotip dinamic) Un alt exemplu care vi va convinge c& suecesul pleaca din creierul nostra gi este numai influentat de factori exteriori, Puteti merge deja pe sina ridicata de 20-25 de centimetri, cum sunt ginele de tren. Cineva va propune si pasiti pe o sind de aceleasi dimensiuni ridicata Ja un metru, Care este reactia dumneavoastra imediat? Ochi transmit creierului imaginea ginei ridicate 1a un metru. Nici un cen- tru nervos din creier nu confirm’ faptul ca ati mai pagit pe aga ceva, Imaginatia intra in functiune gi oscileaza, functic de cum a fost invatata sa actioneze. Imaginatia persoanelor educate pozitiv, in stilul forui se poate, spune ereierului: Dazcé alte persoane pot, pot si eu! Prin aceasta, ea comand centrilor nervosi din creier 88 se mobilizeze pentru incer- care. Imaginatia persoanelor educate in spiritul egecului, de tipul eu nu pot, exagereaza inaltimea de la care afi putea ciidea, induce sentimentul de fried de egec, anunts anumiti centri nervosi din creier ea e pericol de cadere. Ca atare, persoana educata pozitiv va pli pe sin’, convinsi ci va reusi, in timp ce persoana educata in spiritul eyecului va renun{a la activitate sau, daci se va mobiliza, va cidea aproape sigur. E.vorba de succes sau esec intr-o operatiune simpla, mersul pe o sina. Artisti de cire, care danseazi pe sirma, se antreneaz pornind de jos in sus, de la cativa cen= timetri inaltime gi ajung la zeci de metti. In ereierele lor, se dezvolti complexul de reflexe conditionate specific mersului pe sarma, astfel ci nu au emotii si mu gresese aproape niciodata, Sa mai lucim un exemplu, mersul pe bicicletd! Nici un om nu se naste cu un reflex natural de a merge pe bici- 2 cleti. Tofi invati acest sport, mai rapid sau mai incet. Va amintiti cum afi invatat dumneavoastra? Afi invatat prin incereiri repetate, cu mai multe cizituri (esecuri), pind ce afi reusit si pedalafi fericiti gi siguri, semn ca afi atins sue- cesul. Acest exemplu din sport poate fi extins la orice activitate intelectuala sau fizica, pe care vreti s-o insusiti gi s-0 practicati cu succes. De exemplu, va vine ideea c& afi putea deschide un mic magazin comercial.Gandirea gi imaginatia persoanelor educate in spiritul egecului vor functiona negativ si prapastios, cam in stilul: N-am mai facut niciodata asa ceva. Cat de complicat este! Precis ca reo sd reusesc. Ce ma fac dacd incere si pierd bani investiti? Vot suporta pierderea material st vor réde ‘oamenti de mine etc. Cum gandeste un om educat in spiri- tul succesului, asa cum veti deveni dumneavoastri, dupa absolvirea acestui curs? Dacé alte persoane, chiar mai slab pregatite ca mine, au obfinut succes tn aceasta directie, eu de ce n-as reusi? Mai mult ca sigur, voi reusi! Ia sdpun eu ‘ména pe hartie si pix, sa calculez cum sd fac treaba, incdt sd objin succes! Vedeti cat de important este pozitia comutatorutui din ereier? Daca e pusa in pozitia succes, obfinem succesul aproape intotdeauna, Daca e fixati pe eyec, ne tirdm zilele simu infelegem de ce nu reugim in majoritatea actiunilor noastre. Noi vom invata sd rdmdnem mere comutati pe poritia succes, in toate activitatile vitale, incepand de la invatctura si pana la dragoste. Bil va revoltati dumnea- Voastra, cum si programezi iubirea? Foarte simplu, amieii mei cititori. in adolescenfi, cénd sentimentul dragostei incepe $4 inmugureased, majoritatea persoanelor sunt ti- Bmide, au creierele comutate pe esce gi teama de esce. Din aceasti cauzi, deseori, adolescentii $i adolescentele care se simpatizeazi si ar putea deveni iubiti tree unii pe Langa alti, Numai cei puternici psihic au curajul sa intinds mana si sa spundi: Vino, iubire! inca nu v-am convins c& suecesul si egecul depind de un soi de comutator psihic din creierul nostru? ined mai credeti ed ele (succesul gi egecul) depind de destin, zodie, interventii supranaturale sau ale altor persoane? Sa luim un exemplu din viati gi si-1 analizim! in fata dumnea- voastra, vine un halterofil plin de muschi si ridicd, fara efort. o greutate de o suta de kilograme. O ridicd usor, deoarece s-a antrenat treptat, cu greutati din ce in ce mai ‘mari, pana ce a ajuns Ia aceasta performanf’. Dupa ce pune haltera jos, in fafa sa vine un hipnotizator, care ii gopteste cfiteva cuvinte, cu voce joasa si monoton’. Halterofilul il asculta, apoi se apleaca si ridioe haltera, penta 0 noua demonstratic. N-o mai poate ridica, degi face eforturi deo- sebite, inlocuim haltera cu una mult mai mica, sa spunem, de zece kilograme, Tot n-o poate ridica, Din ce cauza nu ‘mai poate repeta performantele sale obignuite? Doar po- sedi aceiagi mugchi gi aceleagi reflexe conditionate de ridi- care, formate in ereier. Simplu, amici mei! Hipnotizatorul a pitruns in ereierul siu, cu o formulas .vrijita" si i-a mutat comutatorul pe pozitia eseo. in concret, i-a sugerat cf nu ‘mai poate ridica nici micar o haltera de zece kilograme. Sugestia hipnotizatorului a blocat complexul de reflexe conditionate de ridicare, din creierul halterofilului, De in- data ce hipnotizatorul il deblocheaz’, cu o alta formula, el poate ridica din now o suta de kilograme. 14 V-am dat un exemplu extrem, intilnit mai rar in viata, mai ales in spectacolele de cire. Va propun sd ana- lizdm si un exemplu din viata obisnuité, pe care il puteti trai fiecare, datoritd unor farse ori a unui ghinion. Dis de dimineata, va treziti bine dispus, cu mare pofta de viata si cu inima eantind de plicerile pe care anticipati cd le veti trai in timpul zilei, Sunteti calm, bine dispus, sigur pe dum- neavoastra si optimist. Nu va doare nimic, va simtifi exoe- lent, in deplinitatea fortelor vitale. Deei, sunteti programat perfect pentru o zi plind de succese. in timp ce va deplasati catre serviciu, intélniti o persoana in care avefi deplina incredere, Dupa salutul de rigoare, aceasta, ingelata de 0 aparenti sau domica si va faed o farsi, va intreaba: Te simti rau? Arati cam palid $i ai cearedne la ochi. Dum- neavoastra ii rispundeti de pe pozifia pe care afi simtifeo dimineati: Ma simt excelent, me sufair de mimic, Dupa ce va despartiti, constatati c& o ugoari nelinigte s-a strecurat in sufletul dumneavoastra, dack nu sunteti educat sa res- pingeti sugestiile negative. Cand ajungeti la serviciu, un coleg simpatizat (deci, de ineredere), face aceeagi remare’ Esti cam palid, Te rau? Sentimentul de angoasa din sufle- tul dumneavoastra se accentueaza, mai ales daca suntefi foarte sugestionabil. Chiar incepeti si simtiti disconfort psihic gi o mic stare de rau, Dati o fuga la baie i va priviti in oglinda, Ce vedeti? Aproape sigur, daca n-ati fost infor- mat despre ,comutatorul din oreiet", vedefi oi suntefi palid, cum vi s-a spus. incepeti si tremurati, va faceti gin- duri negre, vi se pare ¢8 va doare ba una, ba alta. Toati pro- gramarea mentala pozitiva cu care v-afi trezit dimineata s- a impristiat. De ce? Deoarece doua persoane in care aveti incredere (deci, va pot sugestiona) au influentat co- 15mutatorul din ereier si lau migeat cétre pozitia exec, boal suferintd, Nu L-au rotit complet, cu 180 de grade, dar lau migcat destul si va simtifi iu Dragi cititori, probabil, fiecare dintre dumneavoastra a trdit cel putin o experienti de acest fel, in care starea de psihic a oscilat functie de sugestiile care au mutat comutatorul din creier. Desigur. ati trait si reversul acestora, datoriti muta comutatorului de la negativ edtre pozitiv, Ta un exemplu tipie, foarte folositor pentru viafa si activitatea dumneavoastra Simtiti o usoara indispozitie psihicd sau fizica si credeti ci e vorba de 0 hoala, poate chiar gravi. Deja, comutatorul din creier se indreapta catre sectorul negativ. Va decideti si mergeti la un medic bun, in care aveti deplini incredere Va faceti analizele prescrise gi vat prezentati in fafa doctorului. Acesta studiazi linigtit rezultatele analizelor gi sopteste bum bun, foarte bun, excelent! Dupi aceasta, vi anunt’, pe un ton bland si sigur: Sunteyi perfect sdndtos. inc& din clipa in care medicul rostea cuvintele bun, foarte bun etc, comutatorul din ereierul dumneavoastra oscila de la negativ cétre neutra si pozitiv, in momentul in care v-a spus cA sunteti perfect. sintos, indicatorul s-a stabilizat in pozitia pozitiv (succes)si s-a fixat acolo. Muntele de griji a cézut din carca dumneavoastra, astfel 4 iegiti din spital cu sufletul céntind de bucurie ca sunteti perfect sinatos. Chiar daca vremea de afara e uriti, vi se pare frumoasi, pentru cA afi scpat de apisarea psihicd, de frica de boala. Putem imagina evolutia stirii noastre de spirit de la maxim pozitiv (maxim de suecese) cétre maxim negativ (esec total), ca un semivere (vezi figura!) 16 minim negaiv comtator minim poativ (esecutt mic’) SF (suecere mic) smexim negaliv (see total) ‘maxim pozitiv (cuccese foarte mai) Putem face acest lucru, deoarece succesele sunt insotite fntotdeauna de stiri psihice pozitive, ca de pild’. bucurie, fericire, sperang’, credint’ in viati bun’, incredere in fortele proprii ete, N-am intilnit nei nici un om care, in fata succeselor, SA sufere stiri psihice negative, si nu se bucure de ele, si nu le savureze. Dimpotrivi, esecurile sunt insotite fintotdeauna de stiri de spirit negative: tristete, spaims, pesi- ‘mism, disperare etc. Afi intdlnit dumneavoastra un singur om care si se bucure cand a avut un ejec? Desigur, nu! in concluzie 1a acest capitol, esecurile si succesele din viata noastra depind de un fel de comutator psikic, care oscileazd fimetie de mai multi factori pe care ti vom inveita in aceasti carte, Daca am fi roboti, treaba ar fi foarte simpla: am fixa comutatorul pe plaja (sectorul) din dreapta figurii si am obtine numai succese. Noi, ins, suntem cele mai complexe fine de pe aceasti planet, adic’ oameni. Comutatoarele noastre sunt formate din multe mecanisme psihice, actionate de .multitudine de factori din care exemplific doar citiva ”1. Sugestiile pozitive sau negative flicute de alte persoane ne influenjeazd pozitiv (succes) sau negativ (esec). V8 amintiti exemplul cu halterofilul? Hipnotiza- torul i-a sugerat c4 nu mai poate ridica nimic, mutand ast- fel comutatorul pe plaja negativa. In exemplul cu medicul care v-a anuntat c& sunteti perfect sinatos, comutatorul s-a rotit din plaja negativa (grija, teama de boald ete), in plaja pozitiva ( credinta ca sunteti sinatogi, bucuria, usurarea, siguranfa ete). 2, Autosugestiile pozitive $i negative, generate de propriul creier, in mod incongtient si involuntar sau, dim- potrivd, in mod constient si voluntar, influenteaza decisiv succesele ori esecurile noastre. De exemplu, sunteti 0 per- soana sensibild gi asistati 1a un groaznic accident, cu multi mori $i ranifi, Care este reactia dumneavoastra autosuges- tiva? in mod inconstient gi involuntar, va autosugestionati negativ, fapt pentru care, cel pufin in ziua respectiva, nu ‘mai ganditi si nu mai actionati la intreaga dumneavoastri capacitate, Ca urmare, acul indicator al comutatorului psi- hic va oscila intre neutru gi negativ, rezultatele muneii dumneavoastr’ vor fi slabe sau veti suferi egecuri, Dim- potriva, daca asistati la un eveniment fericit, care va bine dispune teribil, comutatorul se va migca, inconstient i involuntar, catre plaja pozitiva, producdindu-va o stare psi- hic& propice obfinerii de succese. Starile de spirit din care se nase succesele sau egecurile pot fi produse gi in mod constient-voluntar, Noi vom invdta sd ne producem in mod constient si voluntar mumai stari de spirit favorabile obtinerii succeselor 3. Unele evenimente exterioare produc stari de spirit propice succeselor sau, dimpotrwva, esecurilor. De exemplu. 18 la primirea unei vesti bune (succes la un examen, un cdstig material neasteptat, o laud sau alti recompensi: moral etc), oreierul nostru se lumineaza, prinde aripi, dezvolta imaginafia creatoare gi increderea in succese, Dimpotriva, © veste neplicuta sau chiar groaznica ne blocheaza creierul cu emofii negative, indreptind comutatorul psihie catre plaja egecurilor. Noi vom invaja sai stdipdnim in mod vo- luntar comutatorul psihic, interzicdndu-i sd se miste cdtre plaja esecurilor chiar $1 in fata celor mat groaenice stiri. Din aveasti pozitie, de stipani pe comutatorul psihie, vom giindi calmi si cu infelepeiune, vom analiza situatia neplicutd gi ‘vom gisi mijloace de a 0 indepirta din viata noastra. 4, Particularitatile psihice personale ne predispun la suecese ori esecuri, Noi vom invafa sine modelam psi- hicul pentru a obtine ct mai multe succese Deocamdata, nu cunoasteti metodele complexe pentru a stabiliza comutatorul psihic pe plaja pozitiva. Le Veti cunoaste gi insugi pe parcursul acestui curs de arta suc~ cesului. Pana atunei, va sugerez sa faceti urmatoarele: 1, Memorafi schema (figura) de oscilatie a comuta- torului psihic intre negativ (egecuri) si pozitiv (succese)! 2 Ort de céte ori constatati cét starea dumneavoas- trad de spirit se indreapta cdtre negativ, fortati-o sd se pastreze pe plaja pozitiva, cu judecdti constiente, ca in exemnplele urmatoare! a. Dacd simtiti od va cuprinde ingrijorarea dintr-o anumita cauzd, alungati-o din sufletul dumneavoastra! Spuneti-va cA ingrijorarea nu are temei, deoarece problema care vi ingrijoreazi se va rezolva in favoarea dumnea- voastra! Amintifi-va ea, in stare de ingrijorare, nu judecati 19