Nume:Stroia Andreea Daniela An de studiu: I Specializare: Romana Engleza Grupa II

Balta Alba Vasile Alecsandri

Vasile Alecsandri , reprezentant important al generaiei de scriitori paoptiti, scriind att poezie, proz ct i dramaturgie, pune astfel temeia literaturii romane in toate genurile literare. Povestirea Balta Alb este scris n anul 1847 i publicat n revista Romnia Literar n anul 1855 avnd ca teme principale tema calatoriei romantice si imaginea Valahiei din secolul al XIX-lea, un inut ndepartat de lumea civilizat. La nceputul povestirii naraiunea se desfaoar la persoana a III-a in ipostaza unui tnr valah, apoi la persoana I ntmplrile sunt relatate de ctre turistul francez(naratorul personaj). Evenimentele sunt relatate cronologic pe parcursul a numai doueci i patru de ore iar spatiul este real,n Moldova la staiunea Balta Alb. Este fixat locul unde este istorisit povestirea de ctre francez mai multor prieteni, in Iai intr-o incapere. Naratorul este un tanar zugrav de origine francez are povesteste impresiile ce i-au ramas in urma calatoriei Orient. Acesta dei nu tia la nceput c Moldova i Valahia se aflau in Europa, dornic de aventura i cunoatere, a plecat la Viena, apoi s-a imbarcat pe un vapor ce cobora pe Dunare admirand minunaiile malurilor sale. Cobornd n Braila, dornic de aventura i pregtit sa nfrunte orice fel de intmplare periculoas, afla ca exista o o aa numit Balta-Alb care vindeca orice fel de boal chiar si cele incurabile.

Fiind o fire aventuroasa si ncurajat de consulul francez, acesta decide sa mearg sa cunoasc acel trm mitic, urcandu-se intr-o caru tras de patru cai. Crua pornete dintr-o dat iar cltorul este aruncat in mijlocul drumului. Dupa cateva minute, carua se intoarce sa recupereze calatorul iar dupa o calatorie plina de peripeii, tanarul francez se trezeste abandonat intr-un sat srccios i inconjurat de foarte multi caini, ajunge chiar n pragul disperrii. Dup ceva timp de rtcire i simindu-se lipsit de putere, o caleasc aproape da peste el dar cand aude voci franuzeti realieaz ca totui mai are o cale de scapare.Unul dintre cei din trsur i gsete gazd peste noapte, n bordeiul unui satean. Bine-neles c i aici francezul are parte de numeroase peripeii : dorind sa intre n bordei se loveste de pragul de sus si cade, i se sperie foarte tare cnd vede ca patul este de lemn si fara nici un fel de asternut sau perne. Dimineaa se trezete nfricoat din somn la auzul uni vuiet i ramane complet uimit la vederea nenumaratelor trsuri care se ndreptau in fug spre miraculoasa balt despre care tot auzise. ndreptndu-se sa vad ce se afla la acea balt, observ cu mare uimire contradictie ce o observ n jurul su: oamenii e stateau pe marginea drumului murdari de noroi, locul acela destul de primitiv i luxul celor bogatai. Un grup de tineri l lmuresc n legtur cu misterul si slbaticia Valahiei explicandu-i faptul c aceasta civilizaie este cu totul i cu totul original deoarece, aici, toate se mbin producnd un efect nebnuit. Fiind invitat de unul din noii sai prieteni la un osp, acesta gust din bucate cu totul necunoscute si ramne plcut surprins deoarece ranii se dovedesc a fi cu adevarat ospitalieri. Petrecerea de la Cazino i schimb impresiile legate de salbticia si inutul Valahiei,deoarece participanii aveau maniere cu totul civilizate si inute selecte.Cel mai mult l-au impresionat maniera de a vorbi limba francez a tinerelor romnce precum i frumuseea neasemuit a acestora.

Dup terminarea balului, tnarul cltor se afla pe un camp, singur, meditnd asupra celor ntmplate n cele douzeci i patru de ore, dup care urma s plece la Galai. Acesta mrurisete c este nc foarte uimit de ceea ce se petrecuse. ntrebarea de la sfritul povestirii plaseaz imaginea Valahiei ntr-un spatiu ambiguu: Nu tiu nici acum dac Valahia este o parte a lumii civiliate sau este o provincie salbatic. Opera Balta Alb este o povestire, prin intermediul naraiunii la persoana I este accentuat subiectivitatea textului i sunt evocate evenimente i fapte petrecute n trecut de o mare nsemntate pentru naratorul n ipostaz de martor i personaj. Naraiunea capt o mare putere de sugestie creat prin ironia i spiritul de observaie al strinului care descrie primitivismul Valahiei in contradicie cu civilizaia european. Remarcm o comunicare direct ntre narator si asculttor, comunicare subliniat prin oralitate.Marci ale oralitaii prezente in text sunt: cuvintele i expresiile franuzeti sau englezeti(eng.steplechasse i charmant) precum si regionalismele, arhaismele i expresiile populare(ciolane, colb, posta, oluri, gios, samn mai mult a nite me postite! , schinii, ine-te bine!). Pe parcursul povestirii observam numeroase figuri de stil cum ar fi hiperbole: urie ngrozitor, care cta la mine,care ar fi vroit s m nghi dintr o mbuctur, comparaii bombnind din gur ca un urs suprat, personificri roile rdea scrind de mine. Gabriel Dragan in Istoria literaturii romane afirma :o limbaa figrata, armonioasa si expresiva si un stil serpuitorsi clar incununeaa scrierile in proza ale lui Alecsandri.