de

Anul X Nr. 12 (117)

decembrie 1976

Redador tef
CRISTIAN POPI$TEANU
Redador f&f adiund
NICOLAE MINEI
Colegiul redactiei
DUMITRU ALMA$
CONSTANTIN ANTIP
ADOLF ARMBRUSTER
VIRGIL CANDEA
NICOLAE COPOIU

LUDOVIC DEMENY
TITU GEORGESCU
DINU C. GIURESCU
PASCU
M. PETRESCU-DIMBOVITA


@
CD Sat nigerian. ingenios con-
struite, s nt grupate n incint e nconj urate
de garduri care casele ace-
familii. l mprejmuirile, din de
lemn t r estie, a u un rol de
impotriva animalelor Dealtfel,
in Africa casa cu
conic este t ipic perpe-
t uind vechile ale unei indelungat e
de in comun.
@ In Irak, la Tigrului cu Eufra-
tul, construite pe. .. plauri .
Casele snt din t restie a u
ca pe care au
fost ridicate. Astfel de tipuri de
au o vechime mai mult dect
10\ (Satul pe stilpi p. 55)
\GJ Vlad de Gheorghe
( Viteazul principe al p. 5)
@ n 1573 a luat prima farmacie clu-
care a i nt rerupere
n 1949, cnd a fost
n muzeu, ale piese evo-
practicii farmaceutice n noas-
din cele mai vechi t impuri (In secolul
XVI, un clujean - m.edlc de faiml euro-
p. 27)
Republici la romAni: VI RGIL CNDEA .... .. . ... . . . . ... . ..... .. . 2
5
8
principe al Un istoric francez din secolul XVII despre
Vlad CONSTANTI N REZACHEVICI ... .. .... ... .. .... . . . . . .
AprJife-mai 1866. Evenimentele din Principatele Unite RomAne in dezbaterile
de la Paris: N. COPOI U ..... . ....... . ... . . . ... . . . ..... .
Un destoinic luptAtor pentru Hbertate- Simion I LIE
Serdarul Toma Britfanu in habsburgice: V. . . . . . .. .
Istoriografie in Italia. Interviu cu editorul Italian Roberto Bonchfo . .. .
Jocul ..... .. .
In secol ul XVI, un clujean -medic de european!: AUREL D. PETRESCU
Un document inedit de la Mihai Viteazul: IONEL GAL, MANOLE NEAGOE ... .
ist oric: neamuri triburi traci ce ... . . . . .. .. ... . . . . . . . ... .... . .... .
Sfg&etul - cet ate a dacilor a romnflor: MIHAI MARINA . . . ...... .
Noul cu sergentul zece : FLORIAN . .. .. . . . ..... . . . . . . .
De la Giurgiu la CONSTANTIN N. VELICHI ... .. . . . ... .. .. .
1241. Voievodatele romAne afirmi MANOLE NEAGOE . ... . .
Un vultur s-a smuls din colivie - Tadeusz Kociuszko: MOLDOVEANU
Mohenjo-Daro - vestigiile unei MARCEL BRION ....... .
februari e 1898. Explozia de pe cufrasatul "Mafne": NI CULAE KOSLINSCHI . .
Misiunea ,.doctorului" Kersten: JOSEPH KESSEL .. .......... .. . . . . ... . . .
Satul pe stlpi EUGEN ANASTASIU ... . . ........... . .. .
e Magazin istoric ... 58 e Sumarul sumarelor ... 60
15
18
20
22
27
28
29
30
33
34
36
39
43
47
50
55
cu monarhiei proclamarea Republicii, la 30 ..
brk 1947, Romdnia a intrat ntr-o a sale. Cucerirea tn-.
tregii puteri politice de clasa muncitoare n cu munci-
toare celelalte categorii de oameni ai mun,cii instaurarea regimului de de-
trecerea la sarcinilor sociaUste,
(Pro&ramul Partidului Comunist Rornln de flurlre a
m\lltllateral dezvoltate fi fnalntare a spre com\lnlsm)
REPUBLICI
LA

VIRGIL CNDEA
CAutarea vecblmlf conceptului de republfcllln cugetarea ti noastrA politici ne duce cu
citeva secole Inapoi In Istoria Ideilor romlnettf ti ne dezvllule doul ale cuvintului. Este
sigur el cea dintii forml a acestui termen, pe care au cunoscut-o lnalntatll nottrJ, a fost cea latini
de respublica, obftnuftl in cancelarffle medievale In de treburi publice, guvernare, ad-
tn general, stat, denumlnd Intr-un mal larg intreaga lume europeanl uniti
prin forme de de gindire ti prin aceteatl Interese, apArate adesea prin
impotriva prfmejdfflor din afarl, cum a fost, timp de citeva secole, presiunea otomani. Este limpede
el in aceste intii intelesuri, Introduse de umanltti In terminologia politici medievali, cuvintul repu-
era folosit lnd(ferent de forma de stat; tadar nu ne miri frecventa lui in documentele poloneze
cind este vorba de "afacerile republicii .. sau expresia "Respublfca chr stfana", prin care se
Europa. se fi explici, deci, juxtapunerea ce ni se pare astlzl curloasl In adresa scrisorii din
1684 a boierilor moldoveni cltre "regele Poloniei fi Intreaga rlspublfcl", scrisoare redactatA
de Miron Costln. Tot ,.rlspublfcl" numea cronicarul moldovean in a sa Istoriie de
statul pe care il compara cu republica romani cirmultl de senatori.
i e une
1 1
Miron Costin avea, din istoria
o viziune a republicii ca de stat.
lui Tarquinius Superbus, scrie
Costin tn De neamul moldovenilor, "au jurat
[Roma, tn sensul de romanii] cum nu mai
sufere craiu asupra sa [ ... ]. atuncea s-au
ctrmuit aceea tot supt sfatul se-
natorilor, cum vedem acum
[ ... ], 500 mai bine de ani. De mi-
rat lucru la putere
au venit, tot fntr-acele 500 de ani,
1
Vezi Magastn lltorlc, nr. 9/1967, 8-12/1972,
12/1973, 12/1974.
2
1
de supt ctrma sfetnicilor au crescut.
alegea ei din an tn an ctte doi mai mari,
cu numile boieriii le zicea con-
sutes, capetile sfatului" . CroniCarul
a tnregistrat cunoscut
cu caracter antifeudal antimonarhic de
pe romnesc, aceea a lui Gheorghe
Doja, din 1514, ctnd scrie: "s-au
nimea impotriva domnilor a
a acestui
de Engels care nota
Doja "a proclamat republica,
nobilimii suveranitatea poporului", nu a
fost de cronicar pentru care
Doja a fost numai un apelativ
popular dat, mai ttrziu, lui Horea.
,
1
Urmlrind ideea de republicl tn g1ndirea
romneascl, tnttlnim la Dimitrie Cantemir
convingerea pe Moldovei au
existat din cele mai tndeplrtate timpuri
teritorii sustrasa domnului, ctr-
muindu-se dupl legi proprii alcltuind,
cum spunea marele "un fel de repu-
ln Descrfptlo Moldavlae, Cantemir
despre trei ai locuitori
"nu stnt nobili, nu de nici un
boier". Primul era Ctmpulungul, tn
Sucevei, care cuprindea cam cincizeci de sate;
toate aveau legi proprii.
Uneori primeau doi vornici de domn,
dar nu rareori, jignean pe
ti izgoneau. un bir anual, nu cit
vrea domnul, ci ct ei mai !nainte
[ ... domnul ar vrea se poarte mai as-
pru cu ei le poveri noi, nu stau
mult la . ci refuznd cu totul birul,
se retrag tn .. . ". A doua
tn Moldova, mai era
Vrancea, tn Putnei, aproape de h.ota-
rul ei cu Avea
sate, mii de
Tot locuitorii "se conduc dupl legile
lor nu primesc nicicum porunci sau
tori de la domn". A treia era Tighe-
ciul, tn un codru la hotarele
cu din Bugeac, "cel mai puternic para-
pet al tntregii Moldove". Locuitorii stnt
tntrec pe locuitorii Moldovei
tn vitejie". cele trei "republiciu rom-
descrise de Cantemir - tn care
cercetltorii de azi urmele unor
tribale - aveau, pentru
tul nostru, erau an-
terioare Intemeierii Moldovei, aveau legi
cirmuitori proprii, erau locuite de oameni
liberi viteji, in mtnuirea armelor.
Pentru Cantemir, cele trei republici reprezen-
tau, incontestabil, resturile unor
politica-sociale cu supe-
noare.
a romne tn a doua
a sec. XVIII a adus mereu mai frec-
vent ideea de tn proiectele de
zare a acestor pe baze social-politice mai
drepte. ln apusul Europei, feu-
dalismului loc noii forme de guvernare,
n care suveranitatea poporului;
republica fusese n 1789
tn prin monarhiei aris-
Aceste prefaceri avut
ecouri in Europa
Printr-o serie de sistemul voie-
vodal de' crmuire a statelor feudale rom-
se deosebea de monarhia de tip occiden-
tal. Succesiunea la domnie nu era, la noi,
reglementatl de ereditate, ca tn Apus, ceea
ce permanent unui
mare de iar marea boie-
rime a avut mereu controleze
limiteze domnia, impuntnd un stat bo-
\eresc. Dar domniile fanariote introduse toc-
mai pentru reprimarea de in-
ale domnilor au adus,
pe de o parte, o a. monar-
hului absolut pe de altl parte, o vie
!mpotriva. acestei de()-
ca o ca o nesoc()-
tire a vechilor rtnduieli social-politice.
de ce, tn a doua a sec. XVIII,
Intilnim tn romne ideile republicane
antimonarhica cu diferite. Un scrii-
tor Iosif Martin,
afirma n 1848 "tnainte de a se
prin tronului, Republica
!nainte ca in puternic sem-
nalul pentru Intreaga
tn somn - palatelor, pace
bordeielor - acest semnal a in
Transilvania din piepturi revoltate". Era vorba
de elin 1784,
de Horea, care a
avut, cum un program politic tnaintat,
a realizare ar fi dus la
feudale. Cu ani
mai devreme, un memoriu romnesc redactat
de ai adver-
sari ai regimului fanariot, expunea o
pentru eventualitatea Mol-
dovei, ca urmare a antiotoman
Inceput tn 1768, anume suprimarea domni-
lor ctrmuirea de
un sfat ales anual sau la trei ani, format din
12 membri la implinirea manda-
tului lor. Acest proiect, imperfect,
deoarece nu era intemeiat pe suve-
intregului popor, avea incontesta-
bil tnaintate, pozitive, fiind Indrep-
tat tmpotriva domnitorilor
ini a monarhiei. Aceste idei mereu
mai mult loc tn ceea
ce faptul drepturilor
omului ale de Con-
stituanta la 26 august 1789 a fost
la probabil la
sau n Transilvania, la numai o
proclamarea ei .
La vremuri noi, idei noi
ln 1802, ideea de .. a fost
in Moldova printr-un proiect redactat de
Dumitrache Sturdza, intitulat Plan
sau forml de oblldulre republicani arfsto-
democratfceascl. Republica era tn
acest proiect drept "ortnduiala cea mai cu-
pentru fericirea unui loc". Intre
"divanurile" sau sfaturile care urmau sl ctr-
statul se prevedea, pentru prima
3

in proiectele de reforme
elaborate atunci, un divan format din
ai tuturor categoriilor sociale.
Dar cel dinti gtnditor rom.n care a afirmat
ideea de de
convingeri antimonarhice radicale de con-
poporului, a fost Ion
Budai-Deleanu. Monarhul era, pentru gindi-
torul ardelean, doar "un vierme pus la
cina unui copac cu te ramuri", re-
publica fiind de Budai-Deleanu ca
"o dulce "o unde, precum
norodul, cei din norod
cuvint sfat la trebile
Este un fapt pe deplin demonstrat
pentru de la 1848,
noul stat trebuia fie o Eliberarea
a rom.ne trebuia,
potrivit convingerilor lor, insemne o
eliberare de orice a monarhiei, vestigiu
anacronic al orinduirii feudale. Pentru Nicolae
era de neconceput "ca rom.nii,
ce vor cu singele libertatea,
altfel nu se poate libertatea,
de voia lor se dea pe vecinicie
sau pe unui domn, crai sau
care joace, des-
poaie cum i-o fi voia". Programele re-
de la 1848 din romne au
exprimat, pentru un guvern
popular, pentru o conducere integral
toare de popor in formele cele mai clare
pe care le de
atunci, romne fiind nghesuite intre
trei mari imperii intr-o
de spiritul al Sfintei
"Domnia - afirma de la Islaz -
nu este un drept de al nici unei
familii, domnia este a patriei". "Domnul nu
a fost, nici nu este, domn e tot
Republica n acestor intemeie-
tori ai Rom.niei moderne a fost limpede des-
de Nicolae "Cuvintul re-
publici este o veche care va
lucru al tuturor. Republica este un stat in care
oamenii ngrijesc singuri de soarta
lor, pune pe cap, avlnd in
lucrarea lor drept dreptatea drept
unii dintre ei au cugetat
despre cum va trebui mai ales despre ce
ar trebui fie viitorul stat, precum
Avram Iancu, au ncercat in
n chiar vltoarea evenimentelor, un mod
nou de exercitare exprimare a puteni
celor n interesul celor
in Apuseni, in anii
1848-1849 a aspectul unei repu-
blici
Statul romn unitar, pentru care au mili-
tat trebuia, fie o repu-
ceea ce titlul revistei revolu-
din surghiun, Republica RomAni
4
lui C.A. Rosetti in
"Voim o o s-o dobndim
ce ne vom uni cu noi cu alte
cuvinte, o crmuire emannd de la poporul
suveran. Dar, ntr-o de
presiunile interesele unor mari puteri (ele
nsele monarhii), idealului r epu-
blican a ntmpinat numeroase piedici. La
romni, stat mic, afirmarea ideilor republi-
cane a o refor-
matoare, de afirmare a unor
principii noi de organizare a statului, dar
a raporturilor sale unul
din motivele pentru care literatura antidi-
unul dintre cele mai bo-
gate capitole ale scrisului politic romnesc
al epocii moderne ea este prin
de prestigiu ale lui Bogdan
Petriceicu Hasdeu, Ioan
Simion Alexandru Macedonski,
Traian Demetrescu, George Alexan-
dru N.D. Cocea, Tudor Arghezi
"Pe ctnd celelalte care au avut
monarhia se silesc a o goni, afirma Eliade tn
Constituantei din 1866, noi, care n-am
avut-o ne srguim a o introduce:
ca bune datini ce le ca
rele. Privim inapoi, in loc de a privi ina;nte
( ... tmi e nu pierdem n ani
tot ce am dobndit de la alungarea domnilor
azi".
Idealul republican, preluat de a
noi.
care cereau cu schimbarea
a ntTegii sociale, precizau: "Cine
zice socialism nu poate nu re-
Ei snt "pentru
n care nu va mai fi nici rege, nici
tron, nici jefuitori, nici ntr-un nu-
al organului lor de (Lumea noul,
din 23 ianuarie 1900), rom.ni afir-
mau: "Trebuie se fiind
sntem
cei mai republicani" .
I-a fost dat de azi, sub condu-
cerea a Partidului Comunist Ro-
mn - celor mai naintate tra-
de
a poporului romn - triumful
acestui mare ideal. La 30 decembrie 1947,
poporul romn printr-o impresio-
unanimitate de l a o
de organizare a statului, ce deve-
nise n calea progresului general al
"Crearea republicii - to-
Nicolae cu prilejul m-
plinirii a 25 ani de la monarhiei
- constituie deci o ncununare a luptei duse
de-a lungul secolelor de poporul romn,
de sale naintate, pentru eliberare
pentru neatrnare, pro-
gres social o mai
-----.VITEAZUL
PRINCIPE

' 1
AL
ROMNESTI


UN ISTORIC FRANCEZ DIN SECOLUL XVII

Vlad face parte din de fafml europeanA care s-au bucurat de un mare
prestigiu inci din timpul in cronici povestiri despre " Dracula" au Inceput si apari
chiar din 1462, anul confrunt irU aale cu Mahomed 11; povestirile a-au rispindit apoi pe calea
tiparului, care in secolul XV flcea in Europa primii
ln 1681, in timpul Regelui Soare, a aplrut la Paris o Istorie a domniei lui Mahomed II,
ratul turcilor, in doui volume. Autorul el, Georges GuiiJet de Safnt-Georges (1625-1705), era un
erudit cu o bogati activitate Istoriografiei ; intre lucrlrfle sale, apreciate la vremea aceea, se nu-
miri indeosebi cele privind Istoria Greciei a I mperiului otoman, dfn ultima categorie
fi astlzl pe lingi scrierea despre Mahomed 11, o Istorie a marelui vizir Mahomed Ktipriilti
a fiului (Paris, 1676).
Acordind un larg campaniei din 1462 lui Vlad f epef, principe de
veghe fi viteaz, autorul, cunoscitor al limbil or greaci latini al Izvoarelor Istorice referitoare
la veacul XV, a utllfzat in scrierea sa operele fstorlograff Leunclavlus, Chalcocondfl,
Sansovlno, Bonflnlus, Miinster, Analele sultanllor chiar unele povestiri germane despre
ln carte, el incblnl, de asemenea, numeroase pagini lui Iancu de Hunedoara (a clruf origine
romlneascl o relevl), cel Mare Vlad Dracul. Dintre insemnlrfle consacrate lui
reproducem in continuare - renuntind la punctele de suspensie - citeva extrase, reprezentative
pentru modul in care un Istoric francez din sec. XVII a receptat ti a Interpretat moment e din
poporului romn. Precfzl rfle din parantezele drepte, ca fi cele dint re fragmente, culese cu alt
corp de Hterl, ne
Acest Dracula [Vlad Dracul] a avut doi
f1i, amindoi foarte in istoria lui
Mahomed. Cel mai mare, numit Vlad -
. unii, Mircea
1
- trecea drept un
viteaz sngeros, iar care se numea
Dracula [Radu cel Frumos], ca era
un de o Mahomed
a pus pe Vlad in domnia
Crezind puterea sa, el a
supunerea de sultan, mai
mult din spirit de mpotrivire, decit dintr-un
1
Contuzie cu cel de-al t reilea frat e, mort cu
Vlad Dracul.

Constantin REZACHEVICI
motiv religios, {>Otrivit cu firea sa. Ast-
fel, voind determme pe unguri sprijine
sa, a luat in o
a regelui Matias [Corvin]. Sultanul
a fost informat de complot de
el a o minie Dar, inainte
de a veni tn ln
a trimis aici pe raiskfutap-ul, sau secretarul
de Stat, numit Cat abolinos, grec de neam,
cu slujitor i ai fie pentru a-1
determina pe Vlad iertare,
fie, mai curtnd, pentru a spiona. !n t recere,
Catabolinos s-a intilnit - conform cu instruc-
sale tainice - cu
Vidin, al guvernator era. Cata-
5
1

bolinos Hamza s-au asupra mijloa-
celor de a-1 atrage pe Vlad ntr-o
pentru a-1 trimit e [captiv] lui Mahomed,
astfel: Catabolinos, avnd
la acest voievod, determine, pe nesim-
a-1 la inapoiere, l>entru a-1 atrage
intr-un loc unde era o pen-
tru La tnceput,
ne a fost destul de bine, Catabo-
linos 1-a adus pe Vlad la ambuscada proiec-
Dar voievodul, care era de veghe
vit eaz care mergea cu o puter-
a descoperit pericolul puntnd mtna
mai tntli pe ambasadorii turci, a Infruntat
trupele din cu attta vigoare, tnctt
le-a 1-a capturat pe Hamza.
ciocnire, [VIad] a
les el nu mai era nimic de [tn
cu otomanii a trateze
obiceiurile lor crude ...
A turbanel e in capetele solilor
turci, care nu voiau al ti le acoatl cind a-au
prezentat in audlenJI, t f a tras In
prizonierii odatl cu Hamza-pata
fi Catabollnos, clrora le-a rezervat
mal inalte, pentru a le " distinge rangul" .
Apoi, a da otomanilor
[Vlad] a tr.ecut cu trupele
sale a Bulgaria Serbia. Maho-
med - care atunci exemple de
barbarie, le de la nimeni
- n-a fost attt de surprins, ca
atunci cnd a aflat supliciile ambasadorilor
nenorocirea Se
i-a fost attt de greu acest e
nct la prima pe care i-a adus-o begler-
begul Mahmud, 1-a tratat pe acesta ca pe un
Dou4 gravuri care t nsotesc cartea l ui Guillet : audient4
la Sublima Poart4 ...
'
impostor odios, care-i aducea o informare
a pus sl fi e biciuit.
Cum Mahomed voia atace Rom-
din toate ia mijloacele de
aprovizionare folosirea a intro-
dus, prin gurile acestui fluviu, o de 25
galere alte 100 vase mai mici, tn timp ce
armata Plovdiv. Iu
scopul de a tnvinge t n timp pe unguri
pe romni, aceste1 campanjt
nu au fost deloc mai prejos dectt acelea ale
asediului Constantinopolului. luJ?-
se ridica la 250 000 oameni,
care se prin taxele pe care Maho
le-a stabilit ctnd a ajuns la ::'la
nevoie de vase pentru trecerea trupelof"( a
convoaielor a bagajelor taberei. Percep-
t arii care au arendat aceste taxe au
tn vistieria lui Mahomed 30 miliarde
de aur, care, evaluarea lYrcl
exact la 100 000 de aur. Dar nu
nu au din aceasta un
considerabil. Ceea ce presupune o e
acestei armate.
Cea dintti a atacat flota ea a;
pust iit ambele maluri ale prin nume
roase incursiuni a Proilavul sau Pres-
care era cel mai bogat al
voievodului care servea ca port pentru t qt
Otomanii 1-au incendiat
focul la mistuit cu att mai cu ctt n
era construit dectt din lemn.
Vlad, care ajutorul ungurilor, punin-
du-se tn frunt ea trupelor sale, s-a tn
defileuri !n locuri tnguste, unde
mea otomanilor nu putea lupta
iar pedestrimea lor nu se putea angaja
fie la periculoase ambuscade.
Dar ajutoarele cerute regelui Ungariei
nu au mal venit: antrenat tn conflicte cu
regele ltomtfef fi cu buslfll, Matei Corvfn .,.
a intirziat trimiterea lor:
r
-
1
:
M EDl
CB.CA88Jl
A VOOASIE
MEA Nonu:. ou PoNT E v XIN

MZ'A
DE
LEVANT
... o hart4 con(igurtnd teritoriile romdne tn aecolul XV (Detaliu.)
r ,.
..,
Vlad a pierdut aces-
tui spnjin, el nu pierdut curajul,
la strtmtorilor, a con-
tinuat observe lui Mahomed,
aripile armatei otomane, nu
avea dectt 8 000 sau 9 000 La tnceput,
sultanul nu 1-a privit pe rom.n dectt ca pe
un inamic demn de un simplu
comandant de Vlad a profitat de acest

mai multe incursiuni, ca unul
perfect i-a stctit pe turci, care nu-l
puteau descoperi tn aceste diferite
de Apoi, nemaivrlnd se
doar la mici lupte a
truns cu t oate t rupele sale, tn lui Maho-
med, profittnd de Intunericul
In acest atac de noapte - rlmas cele-
bru in Istoria armatei noastre - Tepef a
provocat mari pierderi t aberei fmplrl-
tettl, pierzind insi tf el pe lingi cel cl-
o aeaml de prfzonferl.
Sultanul s-a Indreptat In m&J'f spre Tlrgo-
vltte, oratul principal al roml nllor. Totodatl,
devenit prudent, el fi-a de alei incolo
trupele sub arme cu mal multi atl ruln11,
asigurind ziua maJlul pr:n cercetql care
flceau recunoqterl, Iar tablra de noapte
prin intl rlt url.
Oratul fusese plrlalt de lo-
cuitorii ali, far otomanll, crezind el fusese
fi prldat, nu au mal Intrat in el. In Im-
prejurimi 1-a intimpinat spectacolul groaz-
nic al pldurllor de intr-una din ele,
sultanul 1-a recunoscut pe Hamza-pafa,
"tmbrlcat inel in hainele sale de purpurl
fi mltase" . S-a ordonat retragerea, in timp
ce Vlad continua al flancurlle
fi arlergarda armatei otomane, silind-o
al meargl cu multi Unul dfn
subalternii tii - comandant al unul deta-
f
ament de 6 000 - nu a execut at
nsl ordinul dat de vofevod, ceea ce a dus
la ,,pierderea Tlrll Romlnet tl". Vlad a
trebuit al se retragi, far regele Matei
Corvfn 1-a arestat tii-a In Unga-
ria, fiind Inlocuit la domnle de fratele
alu, Radu cel Frumos.
Vlad a fost restabilit tn Ro-
dar apoi turcii prinztndu-1 tntr-o
i-au capul 1-au trimis sulta-
nului1 (decembrie 1476].
1
Vezl Ma,uJ.n utorlo, nr. t2/t969; 6/1970 3/1974.
7
-mai 1866:

IN
DELA
Pentru a in continuare,
dezbaterilor celor
puteri garante
1
, este necesari
evenimentelor care au avut loc in tari in
perioada de la 18/ 30 martie 1866- efod s-a
comunicat oficial neacceptarea de c:itre
Filip de Flandra de a ocupa tronul vacant al
Principatelor Unite -pini la mijlocul lunii mai.
s-a aritat ci Locotenenta domneascA se ba-
zase, pe lingi votul unanim al Adunirflor legiui-
toare, pe adeziunea populari, larg exprimatA
in telegrame scrisori, la ideea aducerii unul
strifn in fruntea In
indirjlte a unor p uterl garante de a accepta
principiul strlln", Locotenenta dom-
neascA a recurs la o forml mai largi de
exprimare a populare - pleblscltul.
"O ti care al fi fost activitatea unei viitoare
Adunlrl din liberul sufragiu -se spunea
in acest sens intr-un document oficial
acea autoritate n-ar putea si lfe deopotrivl
cu aceea care manifestarea unei
exprimate direct de totalitatea
socotiti a ff totodatl o "manifestare in afarl
de orice idee de interni sau externi
Noul candidat la tronul RomAniei, propus de
oamenii politici romAni, printr-o intelegere
tacitA cu guvernele fi Angliei, a fost
Carol Ludovic: de Hohenzollern, sub
numele de Carol 1.
Din cauza indirjlte a celor trei
puteri vecine de principiul desemnlrU
unul noua propunere nu a fost
dlvulgatl decit atunci cind s-a cunoscut asen-
tlmentullul Napoleon. La 30 martfe/ 1 t aprflfe
t 866, la propunerea Consiliului de
Locotenenta domneascl a publicat Decretul
1
Citeva dintre primele protocoale ale au
fost publicate tn numlrul trecut al revist ei.
8
RO
pentru organizarea plebfsc:ftulul prin care
"popo,rul romAn este chemat a se
prin un plebiscit daci si suie pe tronul
ereditar al Principatelor Unite Romlne pe
principele Carol Ludovic de Hohenzollern sub
numele de Carol 1''. Au fost si voteze
romAnii in virstl de 25 de ani, care ae
bucuri de drepturile lor civile politice fi
care, prin legea electorali, intrunesc
nfle de alegltorl in comunele rurale urbane.
Acesta urma si se intre 2/ 14 aprilie
8/ 20 aprflfe.
Tot la 30 martle/1 t aprilie, Locotenenta
domneascA a publicat o citre
popor, care incep ea astfel: {,Romlnfl In
curs de zece ani dovedi de trei ori
in Europei, prin actele voturile voas-
tre, ci o care con-
de drepturile voastre, ci
unirea ca scut al voastre,
un domnitor striln". In continuare se motivau
dezbaterile celor puteri cu un
argument nu lipsit de "... de
destinele RomAniei sint legate Interese mari
ale Europei este dovedit pini la el
acele Interese nu pot si le lase a permite ca
gurile Dunirli si fie date unei dezblnate,
truncheate, slabe prin urmare cu totul
departe de a fi bulevardul puternic, pentru
ridicarea cirula Puterile garante au vinat
singele comorfle lor".
In timp ce se plebiscitul, guvernul
romAn a primit din partea consulilor strifnl
din 23 martfe/4 aprllfe
care, de fapt, nu stabilea nimic concret. La 5/
17 aprilie, Ion Gblcl, Consiliului
de justifica printr-o Clrcularl adresati
consulilor strlfnl din Bucurettl
graba organlzirif plebfscftulul: "pentru a tila

scurt, cu un moment mai curind uneltirile
intrigile de tot felul", pe care " urzltorU acestora,
prin numele lor, flceau pe
ciUva credull slle atribuie un sprijin din afarl" .
,.Avem ferma convingere- se spunea n Circu-
larl - el de la Paris, chemati sl
decldl de soarta principatelor, va sl faci
deosebirea intre dorin/ele intregi aspl-
vinovate ale
lor care au si atragl intr-o manl-
respinsi cu scirbi de toatl
pe mal strllnl, in contra
cirora la a trebuit si se
armati"
1

La 15/27 aprflfe, Locotenenta domneascA
a transmis Carol comunicarea oficiali
cu prfvfre la r ezultatul plebfscftuluf, care i l
acorda calitatea de domnitor al RomAniei.
Intreaga campanie a romAnilor pentru adu-
cerea unul strifn nu poate ff
firi deosebit de ostlle a
celor trei puteri vecine cu RomAnia. Aceastl
a putut ff contracaratA de atitudinea
care a el plstreazi men-
dreptul slu de a se amesteca in aceste
afaceri [ale Orientului] de a participa la rezol-
varea lor". Acesteia l s-au asociat
Angliei Prusiei.
La 8/ 20 aprflle, Inalta comfslune pentru
nu mirarea voturilor plebfscftulul (formati din:
primatul RomAniei, Nlfon; primul
al de V. Sturdza;
Consllfuluf de Ion Ghlca; decanul
de drept, C. Bozfanu; cfncl
dfn conducerea celor mal nalte organe ale
a comunicat rezultatul scrutlnulul
- 685 969 voturi afirmatlve, contra 224 voturi
negative. Doul zile mai tirziu, la 10/22 aprflfe,
Ion Ghfca a notificat rezultatele acestuia, prin
scrisorile trimise luf Drouyn de Lhuys, minis-
trul de Externe al al Con-
puterilor garante, in-
trunltl la Paris, precum de Ex-
terne al celorlalte puteri garante.
s-a incheiat astfel cu o infringere
dfplomatfcl a celor care se opuneau aducerii unui
strlln (cititorul va descifra desigur, din-
colo de limbajul diplomatle al
celor puteri, faptul el in unele cazuri el
nu exprima deschis respective, llsind toc
chiar unor atitudini amblgul, aparent contradlc-
torfl, ntre cele declarate de ma-
nevrele efective ale guvernelor for).
Protocoalele de la Paris, pe
care le pubiJclm i n continuare, sint reproduse
dupi lucrarea Autor itatea faptului tndeplinit
executat t n 1866 de cei de D.A.
Sturdza. Dfn sursi reproducem re-
latarea intrevederii dintre Blsmarck Carol.
N. COPOIU
Protocolul VII din
20 aprilie/2 mai 1866
DJ. al a-
cl!. membrii
trebuiau sl supun! guvernelor lor
proiectul de propus tn
ultima le cere sll binevolas-
cl a tace cunoscute lor.
D-nil al Austriei,
Italiei, Pl'llllel tl Turciei declara.
el stnt a adera la proiect.
Dl. plenipoten$far al Rusiei
de asemenea. Cu toate acestea el
crede el trebuJ e sl r eamlnteascl!.
nota ce a avut onoarea de a prezenta
4 aprilie prin-
cipelui Gorceakov din 4/ 16 ale ace-
luni, pe care a citit-o Conrerin-
tn de la 24. Obiectul prin-
cipal, pe care acele ti
aveau tn vedere, era, adauga. dl. de
Budberg, a tmprej mul exprimarea
moldo-vala-
he de toate posibile de sin-
ceri tate Acest
ar rt rost tlirl nici o tndoialli mal com-
plet atins prin mijlocul convocl!.rll
a douli Adunlirl deosebite. l n lipsa
acestei s-ar mal ti
putut tace, tlirli a suspenda alegerile
deJa tncepute, ca voteze
moldoveni la unde ar tl
fost tn contact di rect cu spiritul
general al celor ce 1-au ales. Decla-
pe care
tn ultima lor tntrunl re, au rost de
plrere s-o adreseze consulilor puteri-
lor la cuprinzind o men-
anume despre necesitatea de
a tndeplrta orice presiune de naturl
a fmptedl ca libera exprimare a vo-
t urilor, dl. al Rusiei,
1
Vezi Magazin Istorie, nr. H /1976.
1
Subllnlerile lui D. A.
Sturdza.
asocllndu-se pe deplin la aceasta.
aderll fn numele guvernului
sliu la proiectul propus
Dl. plonlpotenJlar al Torelel de-
clara. se cu modul de a
vedea exprimat de dl. baron de Bud-
berg.
Dl. al 1\I arllllrltanll
zice supuntnd guvernului
proiectul de adoptat
ad referendum de Conterin tli,
permis a exprima oarecari fn-
dolell asupra acestui
document. Deci, guvernul
Sale britanice crede ca. e imposibil
ca sa. sub
pleblscitul prin care guvernul pro-
vizoriu din a provocat
numirea unul principe strliin. 1 se
pare mal logic a se explica Inainte
de a aminti princi piul domniei pli-
mtntene. Dl. comite Cowley propune
tn urmlitoare:
Guvernul provizoriu
din provocind printr-un
recent plebiscit numirea unul pr in-
cipe strliln, s-a de la Conven-
di n t9 august 1858, care prin
articolul XIII Adunlril sarcina
alegerii de domn. rere-
rlndu-se la hotll.rtrea sa de la 4 ale
lunii trecute, decide eli griJa de a
rezolva cestlunea Unlrll
trebuie sa. tie lllsatli Ad ce are
a se tntr uni. Dacl!. majoritatea, tie
a moldoveni tie a depu-
vaialll, ar cere, unii
vor avea facultatea de a vota separat.
ln caz ctnd majoritatea, tie moldo-
ti e valahll. s-ar
tn contra Unirii , acest vot ar avea
de celor
doul principate. Aceastli cestlune
lsprlvitll., Adunarea va proccde la
alegerea de domn, care, dupll. termenii
atlcoluiul XIII al nu
trebuie s se dectt dintre pmtn-
ten!. Consulll stnt a ve-
\
ghea tn comun acord la Jlbera expri-
mare a voturilor a semnala Imediat
orice atingere s-ar aduce
acestei 11
Dl. al Rull1e1 zice
aceastli 1 se pare mal
completli eli cu totul la ea.
Dnil al
Auatrlel, Prualel o aproba. de ase-
menea.
Dl. al Itallet aderli
asemenea, din moment ce ceilalti
s-au tn
acest sens.
Dl. al l\far11 BrltanJI
crede el ar U utll a tnso$1
nea cu o tnstrneflune sumarl adre-
sati consulilor; e a redactat deci un
proiect de depefl pe care o
care, dupa. citeva mo-
e adoptata. tn termenii
urma.torl :
.,Domnule, Conferinta fnstruitli
despre evenimentele ce s-au petre-
cut tn principate, a socotit necesar
a tace la
pe care tn-
a o r emite ln copie guver-
nului provizoriu din Do-
este de a lll.sa Prin-
cipatelor Unite li bertatea de
compatlblll cu todatori rlle
ce ea este chemata. a
tace sa. se r especte. crede
eli guvernul provizoriu
nlle vor intenflunlle sale
binevoitoare de el Aduna-
r ea va conforma actele sale Jn
sensul
prescrie llnla de purtare, pe care con-
sulll au a urma, nu se
de zelul ce pune, dim-
cu colegii d-voastrli, a veghea
la executarea ce ea va. aduce
la binevoi a tnvita
guvernul provizoriu Insereze fn
ziarul ofi cial textul documentului aci
9
----
anexat a ml informa prin telegrat
despre aceastl publicare".
garante
tund a adresa direct
consulllor respectivi
adoptate de
se fa el transmiterea
acest or documente se va face Imediat
tn 'lUmele tuturor prin telegrat.
Afarl de aceasta, fiecare plenipoten-
le va adresa, ctt mal curind po-
albll, pe calea ordlnarl, agentului
pvernulul alu la
Dl. plenlpo&en .. ar al Tureltl a-
trage asupra
ce ar ti ca Poarta li poati
tr.lmltt tn prlllelpa&e 1Ul comllar
aau 4elerat, can ar mlllune
a nrhea, tn hltelerere e11 arentU
cllftllor raran&e, ea li uipre Uber-
tatea tl aJJloerltat.a votllrllor oare
ar procura tn acelatl tlmp auvernu-
lut otoman directe
de oare ar avea nevoie.
Dl. plwpo&ea .. ar al PruaJel crede
el Poarta trebuie totdeauna al
poatl ti tn mlsurl de a-.1 procura
tn principate, dar daol
e vorba de o autoritate de exercitat
tn numele alu, atunci e cu totul
altceva.
Dl. plenlpoten.lar al R111lel face
el nu poate fi cestlu
nea despre trimiterea unul comisar
otoman, olcl ar trebui tn acest caz
ca garante al trlmltl
nu este locul de a lua aceastl
s url.
Conferlnp a4opdncl aoe1& moci ele
a vedea, Dll " eli a.rmare propunerll
41aJ ambasador al TurcJel ( ]
Protocolul VID din
5/17 mal 1866
( ] Dl. plentpo&enJar al
oi a pr.lml&, ca prete41D&e al Oonfertn-
o depefl 011 data de 18/iS aprllle
de la dl. Ion Qhlca, mtnll&rul A.faoe-
rllor S&rllD.e al f11vtmullli provlso-
rlu din B11cantt anundlld ci po-
,orul romb a ale1, pe calea Ulllli ple-
blloU, ea 111veran al PrtneJpatelor
Ualte pe prbaolpele OarolLII40vtc
4e BoheuollemSIJmarlnnn, 1ub
numele 4e Carol 1 J aoeuQ alerere
ar n bl&runU t86 Ht vo&url aUr-
m&UTe1 contra IU votul nep&lve.
Bactna pe preMCI.llltele
e a ad11oe aeeari& alerere la CWlOfdll
ta oolertJor au. 41. Ion Ghlca exprlml
IPtraDta el clllll plenlpo&en .. arl o
vor illeea conform ou
ee raranteaaiJoporullli romb Ube-
rul drep&ullli alu intern
tl vor ela aprobarea lor 1Ult1 IOiuUunt,
care va p1Ule oapit uel 1&irl ele lu
erul 4e aatad a aduce turburare bl
Qtrbe tl a coDQromUe Unlt&ea pe care
toat. put.rtle, pr.oUDl ti prt.DeJpatele,
dU .tia&er.aate a o menflne.
dupl ce a uoultat
aturea aceatet comuntclrt, hotlrltte
el rlapunaul ce ae va taoe e va re-
feri pur atmplu la
adoptatl In te<llnta de la 2 ale lunll
curente, oare amfnte,te el numirea
aospodarulut [domnulul] apartine A
dunlrll, el ea nu trebuie al aleaal
decit un plmtntean; e&, tn conaecln-
nu poate recunoatte
numlrll principelui de
Hohenzollern.
Dl. DroiiJD de LhuJI, ca pretedln-
te al se tnalrctneazl,
dupl exprlmatl de Contertn-
a adresa acest rlapuns la comuni-
carea d-lui Ion GbJoa.
Dl. plelllpotenttar al a-
mlnUnd el tntruntrea de astllzt a
toet provocat! de dl. ambasador al
Tu:relet, Satvet , .. ., zice el guvernul
otoman, animat pentru
nUe moldo-valahe de o binevoitoare
10
t ngrljlre, care nJclodatl nu le-a upslt,
al asigure odihna
principatelor sll spiri-
tele, dtndu-le timpul de a reveni la
Idei mal siLntoase mal conforme
ou adevAratele lor Inter ese. tn conse-
el a rost lnsiLrctnat, pr in
telegratlc de la 13 ale acestei luni,
a face urmll.toare, ce-
rind ca ea 8l fie lnseratll tn prot oco-
lul .. SubUma Poartl
este astAzi pentru un principe pA.-
mtntean pe daci Unirea este
ceruti de Adunare, dupA ultima ho-
tlrtre a Ca
natural! a acestui punct de veder e, noi
etntem pentru doi gospodari t ot pll-
tn cazul ctnd separati unea ar
11 votata. Guvernul Imperial ot oman
n-ar tace cu toate acest ea nici o obtec-
ca Adunarea sll atbl facultatea
de a desemna pe un plmtntean,
1ub iltlul de ruvemator u de ro
podar pentr11 trei, patru eau tapte an!,
- daci aleaerea unul gospodar pe
tnttmplnl, pentru moment,
ce nu ee pot tnllltura".
Satvet adaugi el o alti
telearatlcl a rost adresat! de minis-
trul Afacerilor StriLtne al sultanului,
la 15 mal, adiel dupl ce a avut cu-
de votul AdunlrU tn fa-
voarea principelui de Hohenzollern.
Acest vot, dupl ar fi pltat
de mal multe care vor
putea tl dovedite la timpul locul
lor. Guvernul otoman perefstl tn
hotlrtrea sa de a nu accepta princi-
piul pe care guvernul provizoriu din
pretinde a-1 menttne tn
contra tratatelor hotlrlrilor pu-
terilor; tocmai pentru a
toate miJloacele de tmplcare ce stnt
tn puterea ea, guvernul otoman pro
pue numtrea uuJ guvernator sau
principe pentru 1Ul termen pe care
lar ho&irt Conferln.a.
Dl. al Ruelel com
bate aoea1t6 oomblna$1Wle 1ub rapor-
&ul Dac ar fi fost
cerut-o moldo-v&lahJIJ ar
putea dellbera aaupra-1; dar ce pu-
eate de a f1 ascultat ctnd 11
ae oterl un sistem mal etabll
dectt gospodaratul pe via l, care,
dupl a lor opinie nu prez ntl des-
tule de alabllltate? De alt-
minteri, la s-a adus prea
destull atlnfere exis-
tente: rolu puterilor garante
suzerane n-ar putea fl de a
lua lnlllatlva unei noi abateri de la
dlspozl lunile adoptate tn comun
acord ' de a alibi astfel baza pe care
ati principatelor.
Dl. plenlpoten$1ar al Pr111lel ob
1ervl el dl. ambasador al Turciei
a vorbit de Uegalltatea votului Adu-
nlrU, nu numai tn ce prtve,te rezul-
tatul, el tl pentru modul tn care a-ar
ti petrecut luorurlle. El amlnte,te
termenl1 declaratlunU dea 2-a a acea
teilunl, tntreabl daci a-a contrave-
nft tn acest sena, spre exemplu,
daol votul ar fi avut loc tnatnte ca
maJoritatea al ti fost
prezenti?
Dl. al Anrllet ri
pun4e oi dupi ce
lau ventt, maJoritatea moldovealli
a lua$ parte la vot: prin urmare, tn
aoea1ti nu e ntmto de sle .
Cea mal mare parte din membrU
Conferintei aderA la
comttelul Cowley.
Dl. al lta11e1 se ex-
primi tn termeni tntreabl
care este sensul comunicrU d-lul
ambasador al Turciei? Este ea o pro-
punere formali?
Dl. plenlpo&enttar al Turolet rit-
puncle aUrmatlv: prima ce
a primit Implica o simpli sugestlune ;
a doua exprimi o propunere.
Dl. al ob-
servi el tn pro,unerea d-lul ambasa-
dor al Turciei extstl o tndoltl pro-
testare, una tn contra modulul tn
care a rost emis votul
cealalt !!. chiar tn contra vot ul ui. E
Important a mal tntll, daci a fost
un vtclu t n votare. Daci vot ul a
fost r egulat , numirea prlntlpelul
strln tot ar fi contrar! tratatelor,
dar Unirea ar ti un fapt
pentru el a rost de Adu-
nare. Din agentului
la rezultl el pro-
cedeurlle votului au fost r eaulate.
Dl. al Turotet 1Dv1
tat 11 arate Uerallti$1le ce ar lt fo1t
comtee, alee el ele nar 11 con
It& tate deett prin m1JlocuJ unei anchete
la rata looulul el ptnll. atunci Con-
terln a ar trebui, dupl plrerea sa,
s constate comlel de
guvernul provizoriu '1 de Adunare.
DJ. al Prllllet, ob-
ser vi nd el r ezultl dln ceea ce a spus
dl. ambasador al Turciei, el d-aa re-
a Invoca vtcllle de formll.
pent ru a nu ataca dectt rezultatul
al votului, Satvet pata zice,
el tn adevlr Sublima Poaru. protes-
t eazA tn contra faptului numlrU
unul principe strlln.
Dl. al amin
tett el, dopi declarattunea de la
!! mal, era de datoria contulllor li de-
nererwarlti$Ue ce
a-ar fl produe tn vot tl d.tntU nu au
eeouialat nlol una.
nu este nevoie a Intra tn
asupra acestui punct, tundcl dl. am-
basador al Turciei nu lnslstl. Rmtne
cesttunea ridicati de comunicarea
lui Safvet aceea a numirii
unul gospodar pe timp limitat. Dupl
Ideea d-lul al
ar fl vorba nu de a impune (prlncl-
plul] un[ul] gospodar t emporar, el
de a llsa Principatelor Unite facul-
tatea de a-l adopta. Aceaatl plrere
1 se pare el are o adevlratl valoare.
Pentru el pretind el
nu exlstll printre ele un om care el
ofere tn mod Invederat
de dorit pentru a-1 da gospodaratul
pe n-ar Il indicat ca ele al lael
Intru cttva o Incercare, numind mai
Intii un gospodar pentru
ani? Dacl el ar rlspunde la tnerede-
rea e-ar prelungi puterile sale
s-ar putea conttrma pe vlatl,
printr-o noul numire. Daol, din
contra, alegerea e-ar alst el este rea.
n-ar ti mal bine ca alesul sl tnceteze
a domni prin cblar expirarea man-
datului siu dectt P.rlntr-o
Dl. al Turolel aderl
la prezentate de
dl. Drouyn de Lhuys.
Dl. al Anrltel a
t1emenea.
Dl. al Rullet vede
In aceaeta lnconvenlen&ul de a '"
lntoaroe tncllrl& cine treou$ 11 4e a
perpetua provlloratul tl ve4e pert ..
cotul ci nu ee 46 toati impor&aata
de dorit unel a1&fel de aterert J ln
orice caz, trebuie al
cearA, daci vor, aoapodaratul pe
timp mlrglnlt nu are
a-1 propune. Daci o asemenea ee-
rere a-e.r tace Rusia ar
avea al examineze daca alegerea
persoanei ar oterl la care,
tn calitatea sa de putere mlrgln&41,
are dreptul datoria de a veghea.
Dl. al crede
el tn adevlr Conferinta poate s!L dea
a el ar prim( numlre!a unul
gospodar pe termen, dar el ea nu
trebuie al fac mal mult. Pentru ce
Poarta nu ar da ea ideea acestei "CCm-
la
Dl. plentpoten*lar al este
de _plrere; ceea ce 1 1-ar
pArea mal nimerit eate ca prJncJpa-
telo Poarta sll. se direct
In aceastA privire. O astrel de
tlvll ar ri cu totul In rolul puterii
suzerane. Cind ea va tace cunoscutll
tn aceastli
privire, Conferinta va t i gata a o
prlmt. Rllmtne stabilit aceasta e
ceva cert, eli. precum
Poarta, nu ar avea vreo oblectlune
de fllcut la aceastl!.
Dl. al ltaUel, obser-
vind prin urmare n-ar
avea dectt sll la act de comunicarea
l ui Sa1vet lft.stnd de a da
h Ideea pro-
puse, dt. al
adaugA el tn adevl!.r nu e vorba nici-
decum de a Impune principatelor
un gospodar pe timp mArginit, cum
s-ar n putut deduce din
nea prezentati!. de dl. ambasador
al Turciei el numai de a-1 admi te,
dacll. 1-ar cere; ctt des-
pre calea de urmat pentru a r eco
manda a da Ideea acestui sistem
Poarta va tace precum va socoti
mal nimerit; r1mtne ca ea sA se gtn-
la acea cale. Cit despre pro-
t estarea Portii tn contra pr oclamrtl
de Adunare a unul principe
strl!.ln, dl. al
este tn de a se asocia
la ea, ca membri al Confe-
Guver nul tmpl!.ratulul este
legat tn aceastll. privire prin stlpula-
pe care le-a
subscris. Dl. Drouyn de Lhuys n-are
nevoie sll spun! cu o adtncl pllrere
de rllu, unele puteri a se
ln contra principelui strl n;
mal mult ca t otdeauna el este convins
de excelenta acestei
se va fllr lndoialll ca. votul
solemn, care a exprimat o datl1
dorinta In aceasUl nu
este de naturll a modifica opln1unea
sa. El persista. a crede aceastl!.
In o
unanlmll de
poate provoca un contllct material
poate aduce cele
ma grave tn Orient . tn
principelui strlln, el Intreaba. dacA
VTeun membru al ar t1
In mli.surA sll. Informeze pe colegii sll.t
asupra adevll.ratelor ale
prlnclpelul de Hohenzoller n. Ar ri
Interesant de dacA a refuzat
formal titlul ce t-a fost conferit .
DJ. al Austrlel con-
slderll. ca foar-
te Importanta..
Dl. al Rualel adaurl
ci dl. comite de Golts ar putea, tAri
tndolall, Il ln!ormue
a1upra ace1tul punct.
Dl. al bl
nuJette, conform ou ceea ce 1-a anun
tat prln Iare;. el demer1url au fo1t
tlcute pe ltnr principele de Hoben
ollern tn numele Principatelor Uni
te pentru a aooeptarea 1a.
Alteta Sa are, precum 1e tUe, leglturl
ou famWa reralA a Pruslel; nici o
lndolall, prin urmare, ca ea si nu fl
obllgattunea de a se conforma
hotlrtrll la care Prusia
a luat parte. Protocoalele stnt de
pentru a mll.rturlsl el!.,
Prusia a regretat, Intocmai ca
el!. puterile nu s-au
pentru a
moldo-valahe facultatea de a numi
un principe strlltni ea a
tntotdeauna unea sa de a
observa In privire re pectul
tratatelor. Dl. comite de Goltz cre-
de, prin urmare, el!. pozltlunea prin-
cipelui de Hohenzollern a fost
care din protocoalele

Dl. al crede
eli trebuie sl Con-
asupra zvonurilor ce clrcuUl,
despre concentrlrl de trupe tn vecl-
nltatea prlncJ.patelor.
Dl. baron de Budberg zice el aceste
zvonuri stnt absolut lipsite de temei,
tn ceea ce Rusia.
Dl. Drouyn de Lbuys adaugi el
veniti elin Bucurettl
tn particular despre concen
trarea ele trupe tureeftl fl amintette
cu aeea1tl ocaslune articolul XXVII
al Tratatului de Parii, dupl termenii
cAruta Turcia nu poate exercita nlcl
o lntervenJiune armatA tn principate.
Dl. al Turolel rAs-
punde el moldo-vala-
he 1IInd dedate la oarecare
ne, Poarta se nevoltl
sll la oarecari mllsurl de
ne, dar care nu au nimic
Protocolul IX din
13j25 mal 1866
DJ, al InvitA
pe Satvet sll. facA cunoscut
obiectul pentru car e a
pr ovocat Intrunirea Conferintei de azi.
Dl. al Turolel sice
el are mlalunea de a prote1ta ln oon
tra actelor tivtl'flte de ourtnd In
principate anume contra luirll
tn stlptnlre a otrmul rJI de cltre prin
rlpele de Hoben.sollem. ln
pre.sinti o notA, pe care o oltette
care eate astfel conceputA:
In hota.rtrea sa de a
face sll. se respecte t ratatele, trr
particular de la 19
august 1858, a declarat pleblscltul,
provocat de guvernul provizoriu din
ca sa. aleaga. pe un principe
la gospodarat, precum ra-
tificarea acestei alegeri de cll.tre Adu-
nare, ca contrare spiritului literei
acestor acte Guvernul
provizoriu din zisa Adu-
nare n-au tinut nici o socoteall, nici
de aceastl hotArtre a
nici de sfaturile adresate de ea de a
rl!.mtne tn marginile tratatelor ;
de altii. parte, primirea votului Adu
nlrll de cAtre principele Carol de Ho-
henzollern, Intrarea sa
pe teritoriul Valahlel luarea tn stA-
ptnlre a guvernli.mlntulul principa-
telor, stnt o serie de acte nu numai
de mal mult de o Ilegalitate, el
o violare a trata-
telor a suverane
a puterilor garante. In
cred de datoria mea a pr otesta, tn
numele Subllmel Intr-un
mod formal solemn, tn contr a
actelor ce am enumerat, declartrt'-
du-le de Ilegale, lovlte de nulitate $l
neputind sa. albe nici o Urle valoa-
r e tn ochii puterii suzerane. Atari
de aceasta, r ezerv guvernului Males-
Sale sultanului dreptul ca, In
acestor eveni mente, si uzeze de
facultatea ce 1-o dau tratatele, tn
vedere de a tace sl se r especte dlspo-
lor $l de a restablll o ordine
de lucruri legali conformA cu lnten-
binevoitoare ale suze-
rane '' ale puterilor garante de
Principatele Unite ale Moldovei $1
Valahlel".
Partea din aceastA prote1tare, unde
1e tace ele dreptul ele tnter
reservat Por1U de tratate,
dA loo la dln partea citor-
va plenlpotent.J.art aeupra lntJnderJl
acestui drept f a condJUunUor ln care
el se poate exercita.
DI. al Frantei amin-
eli. aceste conditiuni stnt regu-
late prin articolele XXVII al Trata-
tului de Paris VIII al
de la 1858. El aceste dispozl-
dupa. care Turcia, tn cazul ctnd
ordinea ar ft turburatll tn principate,
trebuie si!. se cu ga-
rante asupra mli.surllor de luat pentru
a o restabili, nu poat e exercita nici
o militar! fll.rl o Intele-
gere prealabilA. t n rezumat, Poarta
nu ar putea lucra singurii. ar trebui
ca mal lnttl ea sl se adreseze
garante.
Dl. al Brltanll
adaugi el, de fapt, nu exlstl acum
tn principate nici turburArl, nici
dezordine. Cazul actual nu este pre-
vlzut de existente; ar
t i deci necesar ca Safvet
membri al Conferintei sa. cearl
de la guvernele lor r es-
pective pentru un caz care este cu
t otul nou.
Dl. plenlpotentlar al Austriei zice
el!. nu este poslbfl tnchlpul el la
Constantinopol nu este de a
se conforma tratate-
lor; d upll. pll.rerea sa, calea de urmat
nu are nevoie de a ti reamintiti.
Dl. al Ru1fet crede,
al
garante dau semne de aprobare la
acest mod de a vedea, el
pentru moment, sl se mlr-
gtneasca a lua act de protestarea
d-lul ambasador al
Turciei. Fiecare ar
putea tn urmA sl fa ordinele guver-
nului slu.
Dl. al Turciei crede
recursul la guvernele respective
nu e necesar, tiind tntru-
ftltl!. avtnd puter ea de a avlza .
De altfel, nu tace nlcl o propunere.
Dl. al Rualelaelaurl
el 1utrea principelui ele Hohen.sollem
ln prlnoJpate U pare el trebuie 11 mo-
tlvese o comunicare a A'tJVemelor
cltre la BuouretU
pentru a le prescrie si nu
n1c1 o relaUune oUclall ou Sa.
Cu aceasU. ocaziune, dl. baron de
Budberg ar dori ca dl.
al Prusiei si!. a spune, cum
se face principele de Hohenzollern,
aparttntnd armatei pruslene, a putut
si!. plrl!.seascl serviciul pentru a se
duce tn principate; dacll. a lucrat
tll.rl autorizare, s-ar arta In caz de
dezertare atunci guvernul pruslan
ar crede flrl tndolalll el!. trebuie sl
la mli.surl sever e In sa.
Dl. al Pr01lel riJ-
punde el principele Carol de Hohen
sollern tla trlmb demtllunea de ofl
pru1tan. Pe Uql aceasta, tot ee
mal ttle tnoi dl. oomlte de Golts,
e1te ci Sa cerute li obflnule
un coneecltu pentru a 1e uce a pi-
rlntele 1lu la DU11eldorf, pentru a &f
tepta acolo ceea ce ar deolde puterJie
ln numtrU 1ale. De acolo,
pr1no1pele a plecat pe De&fteptate tn
prlnotpate. Prusia declinA orice res-
ponaabllltate tn aceutl hotll.rlre a
unul 1upua pruslan, care a lucrat din
propria sa pornire tJ n-a luat sfat
decft de la el In ceea ce-l pri-
dl. comite de Goltz rezervl
toatl libertatea sa de apreciere ca
membru al Conferintei, tlrl soco-
pentru calitatea persoanei.
De altminteri se va ci nu
e de tia a discuta alei
consecintele hotll.rlrll principelui de
Hohenzollern tn ceea ce atinge de
Sale In Prusia
de raporturile sale de rege.
Dl. plenlpot"41n$1ar al Marll Br1tan11
IntreabA - un pruslan
este tn drept da demlslunea -
ar dori sA de cine a fost acordat
concediul principelui de Hohen-
zollern?
Dl. comite de Golts rupunde el
nu ftle ce permit regulamentele tn
demlalunU unul Cu
prlvtre la concediu ttle numal el a
fost acordat pentru a cilitorl tn
liuntrul
11
D-nU al TureJel,
Rualel tl Auatdel cer se fa act
de ceea ce a spus dl. comite de Goltz.
D-lill aJ Turelel
tl Austrlel sprijinesc expri-
maU. de dl. baron de Budberg In ce
oportunitatea unei comunl-
clrf de adresat tn

Dl. al Fra.ntel alee
el Conlerln$a e chemaU, mal InUl
ea ula ac& de pro&es&area dluJ amba-
aador al Turclel ti apoi ea al
mllle a&UudJnea pe care acre-
la Buearett1 vor trebui ai aJbA
de principele de Hobeuollern.
Acea& principe neftl.nd recUAoeeu& tl
pod$]Wlea aa fiind neleaJI. renJ&i
el raponarlle eoDJUJUor generali ou
guvernul alu n-ar putea ana nJol
un caracter ofJclal.
decide el o depetlldenU
el va fl adresatA, firi Intirziere, de fie-
care citre guvernul alu.
Aceutl depetl este Imediat redac-
taU. adoptatll In termenii urmltor l:
f. luat act de protesta-
r ea d-lul al Turciei tn
contra lullrll In sta.ptnlre a guvernu-
lui din de cAtre principele
Carol de Hobenzo11ern. Recunoscind
llegaUtalea acestui act,
a decls cA. care r ezldl In Bu-
se vor de la orice de-
mers care ar lmfuca
principelui Caro de llohentoUern.
In acestor a-
cu moldo-
nu vor avea decit un carac-
ter pur otlclos".
Dl. al fusese
tnairellla&, In ultima a rl
punde In numele la
aedeouea prln care dl. mlnJ&tru
al AJaeerUor Strllne al PrlneJpa-
\elor Unl&e nunlrea prlll
pleltueU a prinelpelul de Hobeuot-
lel'll. El apune eA a-a achUa& de
aceastA sarcini.
DupA ae cf
tet&e aeea& rispuna, care e aa&fel
coneepu&: ,.Domnule! Am primit
scrisoarea ce mi-aU tllcut onoarea
a-ml adresa la 16/28 ale !unu tre-
cute prln care,
cA. poporul r omn a ales, pe calea unul
plebiscit, pe principele Carol-Ludo-
Vic de Hobentollern-Sigmarlngen,
sub numele de Carol I , spe-
ranta el numJrea Sale ar
tnvolrea tn-
tn la Paris. Con-
form cu ce exprl matJ
am adus comunicarea d-voastra
la ma-
rilor puteri el au rost de plrere cA.
era cu cale de a se rererl la
nea cu data de 2, care cA.
Adunlirll e de a numi
un gospodar el ea nu poate sA.
aleagl decit un Confe-
a decis, In tn
sa de la 17 ale acestei luni,
ea nu poate validi tatea
alegerii prlncJpelul de Hohenzollern
m-a tnsA.rclnat de a vll. n ta
de hotlirtrea sa. etc., et c.
Fllcut la Paris. ln 25 mat 1866".
Protocolul X din
23 mai/4 tunle 1866
DL al Frantei amin-
cA. de azi are 1oc dupl
cererea d-luJ ambasador al Rusiei.
Dl. baron de Budber spune cA.
guvernul du, crula f-a dat socotealA.
de luati In de
la 25 mal, f-a dat ordin a declara cA. nu
considerA. ca lndestullltoare Unla de
purtare adoptatl!. de luarea tn
stl!.ptnlre a puterll de cAtre princi pele
Carol de Hohenzollern.
12
nlle adresate la
le-au prescris a p!istra de prin-
cipele de Hohenzollern ati-
tudi ne care rusesc de gu-
vernul provizoriu, de a nu
avea cu el decft pur oflcl-
oase. Dar tn tre cele doul!.
este o esentialA., de care
e Imposibil sl!. nu
Guvernul provizoriu era
produsul necesar al tmprejurrllor
aduse prin cAderea princi pelui Cuza,
pe cttl vreme principele Carol de
Hohenzollern, profiUnd de pornirea
a moldo-valahllor, nu
prezintA Europei dectt o putere sta-
biliti cu violarea flagrantA. a tuturor
drepturilor. lnc de la deschiderea
puterii
suzerane protesteazll. di nainte tn
contra venlrel unu 1 pri ncipe strll.l n.
ln cursul puterile
semnatare ale tratatelor au adresat
In unanimitate pk'lnclpatelor fnvl-
solcmnl de a
se conforma Interna-
care singura
a de car e ele se l>ucurA.
Prusia s-a asociat la aceste demersuri
cu toate acestea, tocmai un mem-
bru al familiei regale, un otlter din
armata sa, a comis acea.'\tl1 uzurpare
de putere. O astfel de sare de lu-
cruri, prelunglndu-se, ll-
prosperi t atea principatelor,
pentru noii puteri
nu poat e fi ea aduce In ace-
t imp cea mai atingere
puterilor, a
a rost cu o lndr!lzneal,
care la dectt tn
nepedepslrll : In adevlir, nici o tndola-
ll!. nu era cu ce consulll
anume, n numele Confe-
clauzele articolului XII al
de la 19 august t 858.
E dar indicat de a Intra tndatl!.
tn previziunile protocolului de la
6 septembrie 1859, care o
astfel conceput!!.: .,OdatA
faptul abatcrll constatat tn tmpreunli
Intelegere cu puteri-
lor garante la Constantinopol, curtea
suzeranl1 va trimite tn principate un
comisar ad-boc, a face ca
mlsura care a dat loc abaterll s11 tie
r etrasli. Comisarul va fi
de reprezentantilor
din Constantinopol, cu care el va
proceda Impreuna. de comun acord.
Dacl!. nu se va da ascultare acestei
comisarul
vor face domnului
cA., avtndu-se In vedere refuzul de a
se supune, se va avlza la lntrcbuln-
mijloacelor de constringere.
ln acest cat, Sublima Poartll. se va
tottrzlere cu reprezen-
puterilor garante la Constanti-
nopol asupra mlsurllor ce se vor lua".
Astfel este, dl.
al Rusiei, calea de o stlpu-
El o re-
celei mal serioase a-
a colegilor crede cl1
s-ar putea evit a mal
grave, dacl s-ar face cunoscut guver-
nului stabilit de fapt In acest moment
la nu trebuie sl1 se bizue
pe o lngldulrc Prln ur-
mare, este indicat a se trlmtte fn
prJnelpate Ull eomJsar otoman tl
al puterUor
garante la ConstanUnopol, care ar U
a reclama anularea acte-
lor Uegale care au conferlt puterea
prlnolpelul de Hohensollem. Respon-
sabilitatea este direct
angajatA, ca m!isurlle de luat pentru
a face s!!. acrasUl cauzl1
de lngrljlrl de tulburlirl fie grab-
nice eficace.
Dl. al l\larll BrltanU
tntrcabll. pe dl. bat:.on de .Dudberg
daei ceea ee a spus constituie o prc-
punere formalA.
Dl. al Rullel r ls-
punde el este a recomanda
acest mod de procedare; dar
ar avea un altul de indi-
cat, ar ti gata sl!.-1 examineze.
Dl. al Turciei amin-
cA. a doua zi revolutlu-
nea care a slUt pe principele Cuta sa.
depunl puterea, SubUma Poarta
declarase cA. ea tntelegea si!. se tl nl!.
numat numai de tratatele care ga-
ranteazl!. autonomia Principatelor
Moldo-Valahe drepturtle su-
zerane. Puterile garante avtnd ace-
mod de a vedea, ho-
trlse guvernul provizoriu din
nu trebuia sll
marginile acelor tratate; dar tn loc
de a urma linia de purtare ce-l era
trasl1, el a provocat un plebiscit
pentru alegerea unul principe strlln,
astfel, pe de o parte,
dreptul de alegere, care
AdunA.rll, pe de alta parte, luind
responsabilitat ea unul act
contrar cu botlirtrea a Con-
pe In-
ln provocind
Intrarea principelui Carol de Hohen-
zollern tn principate, guvernul pro-
vizoriu a agravat MIJ-
loacele de convingere tntr ebulntate
de la Inceput de guvernul oto-
man au inrructuoase, ca
fllcute de agentii puterilor
garante la Guvernul pro-
vizoriu n-a putut rle Intors de pe
calea tn care intrase tn momentul
In care Poarta era sA fac o ultlml1
tncercare, propuntnd la
Ideea un gospodar
pe timp ma.rglnlt, ea a aflat, spre
marea sa uimire, sosirea principelui
Car ol pe teritoriul romD.nesc. ln
atttor abateri, poarta nu mal are
dectt sll apeleze la de
drept ate de demnitate ale
garante, care, luind tn
ne o stare de lucruri de anormalA
vor avlza, tndolalll.,
Ja mijloacele cele mal efi cace pentru Sl
oper a restabilirea unei or di ni legale
de lucruri tn principate. Aces& re-
zultat, dupA dl. al
Turclel.nu ar putea f1 atlruJ deett prln
prlnolpatelor; totutl gu-
vernul otoman, vrtnd ai dea o nouA
de splrltuJ de eonollta
a tnsi\rclnat pe Safvet pata
si declare ci Poarta e dlspual a IAsa
tlmpul de a eluta, tn ter-
menul cel mai scurt posibil, un alt
miJloc care poatA duce la
ce este de at1n&, adicA la retragerea
prlnolpeluJ Carol ,1 Ja
tratatelor.
Dl. al r e-
zumtnd cele douA comunicAri ce
s-au fll.cut zice dl.
al Rusiei propune tri-
miterea unei comlslunl In principate,
In timp ce dl. ambasador al Turciei
lasa. a se cA. recurger ea de-a
dreptul la ar
trebui sll fie di n capul
locului.
Dl. al Turciei, la o
Interpelare a d-Juf comite Cowley,
trimiterea, mal tntti, la.
a unei comlsluni 1 se pare
se cu propu-
nerea baronului de Budberg.
Dl. al Prusiei con-
cele douA moduri Indicate ca
tiind In fond eliel la
scop.
DJ. al Austriei se
lntreabli ce s-ar Intimpla comi-
sarul la
nu vor fi E Important a
prevedea aceasta dl. de 1\letternlch
se guvernu-
lui du, plirerea c ar ti
cu cale a recurge, In acest la
mlisurl de constrlngere. Pe de o
parte constattnd
o dab. Uegalltatea alegerll principe-
lut de Hohenzollern, a hotlirtt
la nu vor
nici o otlclalll cu
noua ctrmulre; pe de alt li p?rte,
ctteva puteri par a se pronunta In
contra orlelirei militare
din partea Turciei. Cu t oat e acestea,
tn punct ul In care au aJuns Iucrurlle,
n-a ramas decit a se pleca tn tata
rezultatului vot ului Adunll.rlt di n
sau a recurge Ia
de const ringere, pentru a tace sll pre-
cumplineaseli hotlirtrlle
Dacll puterlle nu Iau aceastli ulttmll
cale, vor trebui sll se resemneze a ve-
dea autoritatea lor cu t ot ul nesoco-
titll sll. de aci Inainte a
exercita tn principate colec-
tlvll, pe care le-o atrlbue tratatele.
Dar, tn acest caz, fiecare putere, dupll
pll.rerea guvernului austriac, ar t i In
drept a lucra Izolat a lua de
Moldo-Valahta atitudinea pe care
I-ar comanda-o propriile sale Interese.
Dl. al ol
o depeti telegraUeA, a elrel
copie 1-a fost transmlsl de consiliul
francez dln Bucurettl. AceastA depet i
aalresati de principele Carol agentului
84u d1n Cont tanUnopol, declari , dln
contrA, hotlrtrea sa de a
neatlnse drepturile puterll suzerane.
DJ. al Pruslel obser-
viJ. el tn realitate nu extstll dectt
un singur Interes care trebuie sli
preocupe Conterln acela al suze-
Turciei. El diver-
sele modlflelirl ce s-au tllcut tn starea
organlcll a principat elor de la 1858
Incoace; toate au fost pe rtnd accep-
t at e numai ctnd a fost vorba de
principele strlUn, a tnceput a se tace
Impotrivire. Cu t oate acest ea, Inte-
resul unle pe care-I are Europa alei
este respect ul Intru attta,
Intru ctt implleli prlnclpiul Integri-
I mperiului otoman. Pentru ce,
deci, siJ. ne opunem principelui
din moment ce acest a se supune suze-

Dl. al 1\farll Drltanll,
exprlmtnd regretul Poarta nu a
eliutat, tneli de la originea evenimen-
t elor, s se alrect cu guver-
nul provlzorluJ Satvet rllspunde
guvernul sau a Incercat, dar tllrll
succes; poate el comlslunea ce s-ar
trimite tn principate ar putea
un rezultat mat bun,
mJJ}oace de convingere.
Dl. al Italiei obser-
v! ciJ. nu e de tlicut otel o lluzlune
despre ceea ce s-ar putea de
la trimiterea Aceasta
ar duce la Aceastll mll-
surll ar ti tllrll lndolalll conform!
cu dreptul, dar guvernul sllu e de
pllrere cll nu ar fi oportunll.
Dl. al re-
venind a1upra acestor preceaente
observatlunt, slee ci mal tnttl era o
eesUune de drept. Conferinta a pus-o
Intrucitva la adApost, dtnd asupra
ace1tu1 pune& o completi
A.eum, cade-se a merge mal departe,
a pune ace1t drept, a1tfel recunoscut
tl ocrotit, aub
materiale 1 O astfel de ml1uri n-ar
putea U puti In firi vinare
de linge tl dl. plentpoten$tar al Fran
crede ci nu existi o hotirtre mal
rea decit aceea care aduce un asemenea
resultat. Prin urmare, nar U deett un
cfttlg amtntnd eestlunea, ei ol nu e
vorba de a o da la o tn mod
detlntttv tl pentru totdeauna. I n ade-
vAr, principele, astllzl In stApinirea
puterei, poate tnttmplna obstacole
care sll-1 poate ajunge
lucrul sli se producll o atingere la
drept ul de suzeranitat e al sau
cll t urburllrl Interne sli lzbucneaseli,
sau eli. dezordi nea anarh.la sll tur-
bure t ara : el bine, atunci s-ar Inter-
veni. l>entru ce, deci, s!i nu se
t e un act violent, material, o agre-
siune tn contra bunei ordine
sau suzeranltlitll A Interveni
astzl, este a crea o tur-
burare matertal, ale elirel conse-
stnt Imposibil de prevllzut, vrtnd
se reprlme numai o t urburare sim-
plu legata. ptnli acum.
Dl. al MarU Drltanil
zice eli aderll la
prezentate de Confe-
ele stnt , dupll p!irerea sa, de
naturii a satisface pe Sublima Poartll
pe membrU
DI. al Turciei nu
aceastll oplnlune
zice eli e vorba de a asigura executa-
rea tratatelor.
Dl. al Ruslel lntreabll
ce ar deveni, tntr-un astfel de sistem,
dreptul garante.
Dl. Cowley rllspunde eli.
dlscutlunea est e numai asupra ces-
ti unef de oportunitate; In principiu,
nu se Interzice nici o din
contra, se rezervli de a lucra tn urmll
dupll. tmprejurllrl.
DI. al Rusiei cr ede
eli. nu poat e refuza Tur-
clei exercit area dreptului ce-l apar-
t n ceea ce-l cu
oplntunlle contrare cu a sa, t rebuie
sll rezerve hotllrtrlle
nu plnll la ce punct va ti posibil
Rusiei s continue a lua parte la

Dl. al rlis-
punde d-lul de Budberg eli Interesul
capital, rezldll. tn cestlunea
care este aceea a Int e-
I mperiul ui otoman. Pentru
rest, nu dectt o cestlune de
opor tunitate. Este abatere aba-
tere; este vorba de a se daciJ. ceea
ce se produce e destul de grav, dacll.
prezint A un pericol dest ul de Iminent,
pentru a t rage dup sine o ocupattune
arma\ll. A recurge la aceastll mburli.
ext remll, tn acest moment , ar t i sll
se producll tn principate dezordinea
mat erlalll. _Dl. Drouyn de Lhuys nu
exclude dealtml ntretea, o repet,
cazurlle tn care ar tl tn adevlt cu
cale a lntP.rvenl.
Dnll al Rusiei
Turotet observ:L cll trat atele tac un
t ot eli. nu este permis a le viola
tntr-un punct mai mult dectt tn-
tr-altul.
DJ. de Budberg adaugiJ. eli. tratate-
le nu stabilesc punct de deosebire
tntre turburarea materlalll turbu-
rarea legalll.
Dl. al Pruslel rlls-
punde cll drept ul absolut nu est e
contestat ; este asupra
unei mlisurl prevllzute,
o dar care oterl pericole grave.
Ctt despre trimiterea unei comlslunt
la el nu se poate asocia la
aceasta. I n t ot cazul, el ar t rebui sll
refere sale.
DI. al Ruslel zice
eli In ocbll Rusiei oportunitatea
exlstll t ot de bine ca dreptul.
Dupll piJ.rerea sa, n-ar putea fi de-
zordine materiali. mal conslderabllli
dectt aceea de a vedea nesocotlndu-se
netncetat nepedepsit
nlle tratatelor hotllrlrlle
Dl. al 1\farJl DrltanU
tmpreunll cu dl. de Bud-
berg gravitatea acestor abateri, dar
trebuie luat seama ca remedlul la
care se recurge sl1 nu fie mal rll.u
dectt rul. !mpotrlvlroa la o lnter-
venlre va fi foarte nimeni
nu se poate tndol de aceasta; est e
chiar tn Interesul de a
nu prl pl nimic. Dacll se lnttmplll ca
purtarea noului principe sl tle res-
pectuoasA tat iJ. de Turcia proprie a
asigura mentinerea dacll. el
guverneazA bine, n-ar fi deci cu
mal ttrzlu pent ru a-1
de a-1 acorda Investitura
tn stlpulate de tratate?
Dl. al Ru81el contes-
tll acest mod de a vedea, tn numele
puterilor
Dl. comite Cowley eli. nu
vede Interesul ce ar putea avea aces-
t e puteri de a continua
pe principe, daeli el ar t ace binele
principatelor ar asigura
rea bunei ordi ne. Ctt despre pro-
punerea floutll de dl.
al Rusiei, comltele Cowley,
prezentate de dl. pre-
al o conslderl1
ca tmposlbllll ; el socoate Inutil a
referi despre ea sale.
Dl. pleulpoten$lar al Ruslel, dupli
cererea principelui de Metternlcb,
zice eli. nu-l este posibil a referi guver-
nului sllu asupra cestl unel de opor tu-
nitate. El se va m!l.rginl a da socotea-
lll despre ceea ce s-a zls tn
El e dator sll sll se preslmt ll bo-
tll.rtrea fuvernul ul sllu; el crede el
guvernu sll.u se va retrage di n Con-
Dl. baron de Budberg tm-
dealtmlntrelea oplnlunea
exprimatll mal tnalnte de principele
de Metterntcb tn ce liberta-
tea de a lucra libertate ce
ar trebui, tn mod eventual, sll apar-
puterilor
DJ, al Aut trlel decla
riJ. cll guvernul sllu, tllctnd rezerve
In aceastll prlvintll, n-are nicidecum
a se atla In
de a exercita aceastll Izola-
tii.. !n ceea ce cestlunea de
oport unitate, el nu o poate lua decit
ad referendum.
DJ. al rezu-
meazll pe scurt con-
chJde cA, tn ceea ce pe
el nu se poate asocia la mll.-
surlle propuse. Expllctndu-se apoi a-
supra rezervei prezentate de dl. ple-
al Austriei ,
dreptul curtilor garant e pe acela
al tn particular. Oricare ar
rt forma tn care atnt
tlnnlle care tn&.ereseasi OrtentuJ,
fl e prin miJlocul unel 1au
altmintrelea, lfl pia&reui
dreptuJ alu de a 1e amea-
teea tn aceste ataeerl , 1 de a partl
clpa la regularea lor. Ea a cumpira&
acest drept destul de scump, pentru
a nu voi si la el.
Dl. al A.uttrlel co-
munic! o de la
dl. minist ru al Afacerilor Strlllne al
Austriei, dln care rezultli cll curtea di n
Viena aderll, cu oarecari rezerve, la
propunerea de a Intinde ptnlla Brlll-
la autoritatea Comlslunel Europene.
DJ. al Turclel zice
el guvernul siJ.u nu vede motive
tndestuliJ.toare pentru a aut oriza
asupra acestui punct o abat ere
de la Tratatului de
Paris. El crede c, cu atit mal putin
poate adera la propunerea comite-
lut Cowley cu ctt ea ar putea aduce
atingerea dt epturllor Comlstunel Rl-
veranef In care sint Interesate alte
tllrl, nereprezentate tn
l>rln aceste pe care
va binevoi le aprecieze,
Sublima Poartli se vede tn obllga-
tlunea de a declina propunerea Males-
tlltll Sale britanice.
l>l. al Rutlel zice
eli se asoclazl tn Intregime la acest
mod de a vedea.
DI. al slce
oi t ot ce aa propus orl a-a sugerat
13
lmpllci tn fond oeupaUunea mllltarl
a principatelor. Firi tndolali, Confe-
nu se va mlra oi -guvernul tmpl.-
ratulul se araU favorabU aces-
tei ldel.
Sale nu tla ascuns urmirlle llntel
de purtare adoptaU de tl
tla permll a. spune, tnci d1n prima
sl, ei hotirtrlle sale vor aJunge nece-
sa!'mente la extreme.
Totllfl, legati de tratate, .. a
asociat la resolu$1un1 care aveau de
obiect a da satfsfaoUune dreptului,
In ordinea faptelor monle. Acum se
fac propuneri care cer
fol1el. El bine, tnalnte de toate, e aol
o cesUune de apreciere pollttci, pe
oare tn sa
trebuie .. o examineze, puntnduse d1n
punctul de vedere al
Poporul moldo-valah e astizl Intr-o
stare de 1ureaoltare el 1e va
aplra In contra intervenUel trupelor
turoe,U; lupta pare inevltablli. Stn
gele orettln va curge ; cine ttle efec-
tul ee va letl d1n asupra celor-
lalte populatlunt crettine d1n Imperiul
otoman 1 'Vor fl poate riteoale tl
atunel ce va face Poarta 1 Va cere
1pr1Jlnul puterllor orettine tn contra
orettlnllor 1 Cine nu vede toate perl
colele unel a1tfel de mal
alea tn lmprejurlrlle lm.lnente ce
preocupi ata de profund Europa 1
De altmintrelea, Inconvenient
este a el
principele de Hohenzollern tnttm-
plniL la rtndul alu piedici pe care nu
le poate tnvtnge, el guverneazl rlu,
sau el acte contrare datoriilor
sale eltre PoartiL; dinsul va el dea sau
se vor putea lua de el ml8uri de
constringere; dael, din contra, el
bine, "ttacl dl suzerani-
Intereselor de bunl ordl
ne &1 de
dorite, nar putea el
at raglL curtilor garante
&1 put erei suzerane &1 al merite a fi
recunoscut de ele? Dreptul este plzlt
&1 se poate !lLrlL teamiL ca
acest drept al tte prlmejdult; pe
cind o mllltarl va des-
chide la cele mat periculoase even-
tn ceea ce-l gu-
vernul tmplratulul n-ar putea sl
se asocieze la aceastl propunere.
Dl. al Ru1lel crede
el poate Intreba pe dl. Drouyn de
Lhuya care ar fl fnttnderea practici
a dreptului, dacl se exclude
mllsurl de constringere? Clt pentru
Rusia, In calitatea sa de putere me-
ea are Interese particulare, care
nu 1-ar permite sA aa precum
propune dl. al Fran-
Dael a-ar vedea el prhlclpatele
ar fi dispuse al tntre pe cll normale,
aceasta ar f1 tndreptiUtlt lnli dln
contri, d1n sl tn sl ele &ind a le Inde-
pArta mal mult de ace1te cit.
Dl. plentpotentlar al MarU BrltanU
declari ci le unette tn totul ou modUl
de a vedea al dluJ. pretedlnte al Con
Oh deapre mi-
lurllor de coutrtqere, el elte convlnl
ci, mal alea In tmpreJurlrlle actuale,
ele ar putea da la cele mal
mart pericole fl aprinde rbbolul tn
Orient, ceea ce nar llpll ti 1e tnttm
ple daci ar recurge la
m.Wtari a principatelor. Prin urmare,
e mal bine a amtna o astfel de mAsuri
tl a a,tepta. Dl. comite cowley se
In conb'a trlmlterel de de-
ca tl tn contra ml
lltare. delegatllor la Buou
rettl ar U, dupi pArerea 1a, firi folo1;
el nar veni acolo deett pentru a fl
martorU unet lupte tnreroaae tl
tnvequnate.
14
Intrevederea principelui
CU COiilltele de Bla k
tn cursul zllel de 7/19 aprilie, conslUerul de de Keudell
se prezinta. principelui Carol, penti'U a-1 ruga din partea de Con
slllu, oomltele de Blsmarck, ai vini la dtn.aul, fiind Impiedicat a dln odaJa
sa prin o durere de picior.
Principele Carol se pent ru ora 1 dupll.-amtazll..
de Blsmarck a primit pe principele Carol zicind : ,.Am rugat
pe VoastrlL a veni sll. mA vadll., ca sli discut sincer deschJs cu Ea,
nu ca om de stat, el ca amtc sfetnic, daclL pot lndrll.znl sa.
aceastl expreslune. alea principe de o IntreagA., cu unanlml
tatea voturllor: acestei chemirll de-a dreptul tn asupra
eirela chemat a domni".
Principele a rAspuns clL aceasta este peste putintA fArl tncuvtlntarea rege-
luP, suprem al famlll el sll.u suprem miHtar , e aplecat spre
aceasta. Idee destul curaj de a lua hot lrtre.
,.Cu atit mal mult atunci! zise In acest caz nu
de directi a regelui. regelui un concediu, un con
oedlu pentru stritnltate. Regele e destul de fin, U cunosc prea bine. El Vi va
tndati tl va pricepe Atari de aeeatta, U prin ace1t
:nrljloo de de a lua o hotirtre, ceea ce U va f1 foarte plicut, deoarece
poUttcette 1ue mllnlle legatel Din strlJnitate da demlslunea Voa1tri dln
armati tl Vl duce tn cel mal atrict incognito la Paria, unde cere
lmpira,ulul Napoleon o secreti, pentl'u a-1 expune vederUe Voaetre,
ou rugimintea ea li se lntereaeze de afacerea Voa1tri tl al o apere pe Ungi
celelalte puteri. Iatl dupiL mea, singurul chip &l mijloc de a lucra In
aceastl afacere, daca. In adevlr sa. prlmeaaclL co-
roana In cestlune. Dar daci afacerea vine mal lnttl la din ParJ1[
ea nu va tirlgina lunJ, el anl tntregl. Put erile cele mal Interesate Rusia &
Poarta, vor protesta tn chipul cel mal hotAritor In contra alegertl Voastre:
Anglia, Italia vor rt de partea Voastr!i Austria va
toate mijloacele pentru a face si!. candidatura Voastrl!.. Totutl, nu e
mare lucru de temut dln partea aceaata elot am de gfnd 11 dau de lucru
Austriei pentru oftva ttmp. ln ce Prusia, ea dintre t oate puterile
are o grea ea s-a tinut Intotdeauna departe de cestlunea Orien-
tului, din cauza sare politice n-a flcut decit
exprime votul, In ConstUul marilor puteri. In caz particular._ va trebui,
ca pruslan, s! m! In contra Voastra, oricit de
greu mi-ar veni aceasta, cl ei putea tn momentul de sl provoc o
r upturi cu Rusia, nici sA pun tn Joc Interesele noastre de stat, dlnd prefe-
la Interese de famili e. Daci1 Voastra. va lucra din propria sa por-
nire, regele ar dintr-o stnt c4 n-ar fi
nefavorabil acestei Idei, pe care t i gata si!. 1-o comunic verbal dael ml:.ar
onoarea unei vizite, nu poat e ca al familiei sa. dea
Sa.. Odati Voaatrl tn RomAnia, ceatlunea va U ourtnd resolvatl, olol
Europa va sta tn unul fapt tmplinlt ,1 afacerea va lntn atunci, tn parte
rezolvati, la din Parii. PuterUe mal de-aproape lut-ere1ate vor pro-
teata J dar proteatul va rimtne pe hlrtle tl faptul nu va mal p11tea fl revocat!"
Dl. de Blsmarok nu admite principelui Carol el Rusia ''
Poarta ar putea recurge la "Cele mal grele ar putea rezulta,
mal ales pentru Rusia, din acestei mAsuri. At efitul lnli pe
Altefa Voa1tri ca, Inainte de plecarea aa, sA serie o acrtaoare autorrafi tmpira-
tulu Rullet, tn care 1pune ci pe Rwla, oa cel mal putemto
al Voatru aUat, ou care la ttmp putea resolva marea ceetlune a OrlentuluJ.
O de famllle, care ar trebui ai Ue puei tndati l:n lucrare, Inci Var per-
mite li Rusla un mare 1prljln". .
La tntrebarea prinelpelut Carol, ,.care ar fl atit udinea Prusiei de faptul
lmpllnltl" dl. de Bllmarc.lt .,Nu vom putea face alta de olt a recunoatte
faptul tmplinlt tl a arlta pentru afacere tot tntereeul noetru. Hotirtrea Voaltrl
curajoaai va gltl dealrur atot o primire favorablli".
Prtnelpele Carol a Intrebat atunci pe dl. de BJsmarck: .,daci el lnsu,l
personal tl a primi coroana, sau dacii e de oplntune a Ulsa ali.
cu t otul".
RllpUDiul dat e urmlltorul : ,De n&f f1 pentru afacere, nu mlat U permt1
a-ml exprima plrerea aaupra ceetlunll. ce1tlunlt prln faptul lmplt
nJt eate dupi m.lne cea mal ferlcltl tl pentr11 Vot cea mal onorabili.
pierde, chiar tn cazul cind Slt uattunea Voastrll. tn casa Prusiei ar
riLmlne Intoarce tnapol acl, putea amlntt Intotdeauna
cu plll.cere o Incercare, care nlclodaU. n-ar putea sA. VII. tle tmputatll.. Dar dacl
- ceea ce cred - aceastA solu\l une poate sl va. dea foloase tncalcula-
blle. ale de unantm1tatea unUi tntrer popor J rilpun.slnd la acut apel
1
dttlgal d1n capul loculullnorederea tntregU".
La oblectlunea prlnelpelul Carol ,.clL nu are o Incredere absolutA tn acest
pentru el s-a dat prea repede", dl. de Blsmarek In t er-
meni : .. al gurii o primi de la unea care trebuie al viniL
curtnd, pe care n-o primi pe t eritoriul pruslan: de altmintrelea nu
voi tnttrzla a ma. pune la Berlin In cu afentul romtn de la
Paris. Dupi ce am aflat el Napoleon dorette 1 ounoasci vederile
am comunicat sub aceastA Idee ambasadorului francez,
Benedettt tl acesta mla declarat el tn s-ar pune la Voastri
un vaa pentru a tntreprlnde, de la cllltorla tn Bom&nta; dar ml se
pare preferabll a utUba un' vapor obl.tnu1t, pentru ea aatlel afacerea ai rimlni
ou totul aecreti".
1
Wilhelm I viitorul tmplrat al Germaniei (i871).
Aluzie la rlizbolul ce urma siL curind Intre Prusia Austria (i866),
soldat cu tnfrtngerea acesteia din urml.
pentru libertate
EAMU
or. ILIE
In ultimele decenii ale secolului XVIII
ti la inceputul sec. XIX, in descom-
punerii leudallsmulul in romlne, a
crescut Intensitatea luptei de eliberare sociali
ti a maselor largi populare. Lupta
de eliberare de sub oto-
mani a-a materializat prin participarea volun-
tarflor romlnl la rlzboaiele duse impotriva
ti prin masivi a maselor
impotriva lncuralunllor organizate de trupele
otomane neregulate tn romAne. Luind
parte activi la lupta contra
voluntarii romAni au adus o
la allblrea Imperiului otoman fi
Ia atlvlllrea expansiunlf lui.
Pagini glorioase a-au inregistrat fi In
lupta maselor populare pentru eliberarea lor
sociali. lnce;utul sec. XIX a fost marcat de
puternice mltclrl fi rlacoale
dintre care cea mal violentl fi cu
urmlrl profunde a fost din 1821,
condusi de Tudor Vladimireacu. A urmat apoi,
Intre anii 1823-1828, o aerle de mltclrl
nettl Cea mat puternici dintre ele a fost
aceea din 1826, condusi de Simion Mehedin-
fi
U leul lui Tudor
tntnl dreptate
Simion, fiul lui Petru Mehe-
s-a tn loca-
litatea fosta
a A
lumina zilei !nainte de 1790,
clei tn timpul ruso-
turc din 1806-1812 avea
cel 18 ani, numA.rtndu-se
printre membrii de
voluntan romni {panduri) care
au participat la lul'te
de Primii am de
i-a petrecut la
stabilindu-se apoi tn localita-
tea Podul Grosului, la
cea. 40 km de Turnu Severin.
De la a primit
porecla de Podeanu, pe' care o
deseori }n
acte.
La terminarea Si-
mion cu pan-
duri s-au inapoiat la vetrele
lor cu el de acum
nainte vor avea o mai
bunA., mai Dar
lucrurile nu s-au petrecut
Astfel, pe timpul domniei lui
Caragea (1812-1818), corpul
de J?.anduri a fost dizolvat.
Privilegiile de
ca rezultat al participA.ril lor
la au fost anulate, fapt
ce i-a adtnc.
In anul 1821 lupta maselor
pentru dreptate li-
bertate s-a tran-
sformat tn a
conducere a avut-o Tudor Vla-
dimirescu, adversar al
rnduielilor al domi-
otomane, un reprezen-
tant de al
poporului. Cuvintele Proda-
de la Padet s-au rlsptn-
dit ca fulgerul, mai tnth tn
Olteniei, iar apoi
la de Olt. Mii de pa-
s-au ncadr at tn marea
a Printre
se afla Simion Mehe-
unul dintre cei mai
oameni ai lui Tudor
cumnat al
In perioada de a
Simion a Indeplinit
de al
Podul Grosului, ce apar-
Tismana. Des-
toinicia de el tn
ruso-turc amin-
tit, popularitatea pe care
tn tnde-
plinitl Increderea pe care
1-0 acorda Tudor Vladimirescu
au din el un colaborator
de tn organizarea re-

Din momentul tn care s-a
dat semnalul la
la Podul Grosului, ca tn
celelalte CA.r-
au tncel?ut
se adune pandurii . Sim1on
a avut de rezolvat tn
probleme complexe :
adlpostirea celor
organizarea, completa-
rea armamentului, instruirea
luptA.torilor. Timp de apro-
ximativ o ctt for-
conduse de
au stat la Podul Grosului,
activitate s-a
tn cele mai bune
La 30 ianuarie grupul condus
de el a tnfrint la Timna, sat
pe Valea N (la 37 km
15
Chipuri de panduri. Desene Anca Drucan, dupcl o aravurd d8 epocd
de Turnu Severin) ceata de
150 oameni ai con-
de vistierul Constantin
care ncerca s!
se
ceanu a fost prins, iar
au trecut de partea
De aici, s-a n-
dreptat cu grupul spre
Strehaia, unde s-a unit cu
sosite de la
trecerea Oltulut, la
Slatina, oastea
a pornit spre Si-
mion a primit
misiunea co-

Vtlcea. cu cei 100
pnduri ai s!i, el s-a
mstalat la unde a r!mas
la tnceputul lunii aprilie,
ctnd a fost chemat de Tudor
Vladimirescu la
Scurt timp dup! aceea a
fost de Tudor
pe boierii Divanului,
la Belvedere
1
in casele
boierului patriot Dinicu Go-
lescu. M!sura fusese de
' Afcl se afiau 15 boieri,
tmpreunl!. cu mitropolitul.
16
Tudor pentru a impiedica pe
boieri s! se desolida-
rizeze de el.
La 15 mai, trupele otomane
care au aj uns
la iar celor
5 000 panduri a pornit spre
Simion
a primit ordin asigure arier-
garda.
uciderea lui Tudor,
marea majoritate a pandurilor,
printre care Simion Mehe-
a u mai citeva
zile tn apoi au primit
de la conducerea
deplasarea
pe
Ctmpu Mare, cu misiunea de a
trece Oltul a angaja lupta
cu otomane aflate in
zona Craiovei . Si-
i s-a
comanda unei a-
vangarde din 175 oa-
meni , i-a revenit rolul de a asi-
gura deplasarea pa.ndurilor
prevenirea unui atac prin sur-
prindere din partea ina micu-
lui. ca
avangarda - dm oa-
meni care aveau un moral ri-
dicat o de
- s-a angajat la
Slatina intr-o
mpotrivaotomanilor. Luat pe
a fost
pus pe Malul
sting al Oltului, de la Slatina
spre nord, a fost eliberat de
sub
la sosirea principale
ale pandurilor, Simion a
nicit t oate
de otomanii tn zona
de a la est
de Olt. El a participat, de ase-
menea, cu pandurii la
luptele care s-au dat tn a-
la Corzu in
alte care. co-
de
pandurii s-au retras in Banat.
t Ut
La nceput Simion Mchc-
s-a stabilit
cu familia la Lugoj . Era con-
vins va veni vremea cind
se va putea ridica din nou la
Impotriva
tntr-adevr, n 1825, Si-
mion a
o ridicare la a celor
a tuturor
celor de nedrep-
octrmuirii. In acest scop,
Simion a o
t rebuind
pandurii alte categorii
de pentru o
ne
deosebit de grea:
se n nume-
r oase sate din Tran-
silvania Banat (Sibiu, Lu-
goj, etc.), iar pe de
parte, aus-
triace supravegheau cu
nicie orice a revolu-
romni.
Pentru a intra in
cu pandurii Mehe-
cel
de-al doilea al
ce se s-au depla-
sat la Sibiu unde au
organizat grupe din cite
opt oameni. Spre anu-
lui 1825, a ajuns in-
tr-o
Izbucnirea depin-
dea doar de unui mo-
ment potrivit. Cei doi au in-
trat in cu unii repre-
ai maselor populare
din Oltenia chiar cu unii
boieri, negustori din
rndur ile sau din
de domni-
t orul Grigore Dimitrie Ghica.
prin
auziri de la serdarul
Toma din
par ticipe la
s-a dus tn unde
acesta se afla refugiat pen-
tru a sta de cu el.
1-a asigurat pe
stima sfa-
tul boier ilor romni la
(a] altor din boieri
ce stnt in la
A st abilit ca
caute ( ... ] tova-
cit de ca por-
atunci
" ti va trimite adesea
vestire prin scrisori bani
cu indestulare ca dea
celor ce vor primi urmeze
spre aceasta". cu
Toma a avut
Simion - care
s-a deplasat el la -
pentru a se convinge de
bunele ale acestuia.
Planul a fost con-
ceput acela al
din 1821 prevedea: mobiU-
zarea maselor din
pentru a de
la semnalul dat de
t on ; tnar marea unui
cit mai mare de
din Banat Transilvania;
in - la mo-
mentul ales - pe mai multe

generale. Ca loc de
incepere al de unde
aceasta avea se
apoi spre celelalte ale
a fost ales Mehe-
Pentru a face cunoscute
maselor con-
ei au elaborat o
popor
tn spiritul p u-
blicate de Tudor". aces-
teia este clar intr-un
izvor contemporan: "impotriva
stoarcerii voievodului a jafu-
rilor
In mai 1826, s-a considerat
a sosit momentul oportun
pentru
vestise cu totul ( ... ]
tn la
cugetarea lor", iar cei care se
aflau dincolo de
erau gata de
Intr-o noapte
Simion
ai
lor au pe rind - ca
nu
austriace din ndrep-
ttndu-se spre Oltenia. Intre
timp, in jurul lor au inceput
se oameni din par-
tea locului. ln cteva zile, gru-
pul lui Simion
a . crescut la
circa 300 Dar "tn-
destulatele poter i" din slujba
cu
circa 200 oa-
meni, au pornit in ntmpi-
narea O ciocnire
a avut loc tn apropierea riului
Motru, cu rezultate nefavora-
bile Au fost
de o parte de alta.
Doi au fost
Capetele lor au fost
trimise la
in Agiei, pentru a
mtnt a masele a le determina
nu se
Urmtnd exemplul lui T udor
Vladimirescu, care, tn 1821,
transformase citeva
in locuri
nu a pus mina pe
pe riul cu
nume, din ea o
de
a
torii au fost
la incercarea de a cucer i
pri n Ei s-au
o nconj ure din
toate pentru a impie-
dica pe
provizii din
l n aceste
au acceptat
tratative cu pote-
rilor, prin intermediul lui
Strmbeanu, fost al pla-
iului pe care Si-
mion tl S-au

se la "cern-
lor" de la
domnitorul Ghica, ce ii
vor f i explicat obiectivele ur-
de Li s-a pro-
mis la inapoierea lor,
pandurii la
vor fi cu hrana nece-

Cei doi au sosit
i n la 10 iunie. Dom-
nitorul a refuzat
pe
"el n-are nimic
de vorbit cu Simion, dar
acesta avea
unele lucruri o va putea face
n scr is".
au
fost fiecare separat,
cu de git, de miini
de picioare. Ziua erau
i n iar noaptea intr-o
cu ferestre
lite, care se in curtea
Doi paznici vegheau
necontenit ca nimeni nu
intre tn cu ei. Fiind
complet izolat, Simion nu cu-
soarta
la
Domnitorul, dornic
unor noi revo-
a pedep-
i ntr-un mod "exemplar"
pe capii Doi
I-au scos din
cu la mtini pe Simion
I n curtea inchi-
sorii se mai af lau, cu fiare
la mtini, dintre tova-
de printre care
Atunci a el ce
au avut pandur ii
pe care ti in

De acolo, cei au fost
tn sala de Gu-
vernul se j udece,
deoarece nu se
tn nici aresta-
rea
un proces sumar s-a rostit
"Se fie
la moarte prin

17
Simion
nu, ce a fost aposta-
tului Tudor,
ei au urmeze
acesta: doi fie
la marginea
spre altor asemenea lor .. .
o execute. In ziua de 7 sep-
tembrie, Simion
au fost s.pinzu-
A doua zi, con-
au fost prin
tirg iar ulterior tri-
la
nitiv pe Dar
sngeroase luate cu scopul
dit de a prelungi
vechilor nedreptelor rin-
duieli n-au decit acce-
lereze mai mult mersul im-
placabil spre pieirea
a acestora. ce au primit ncu-
asupra sentin-
s-au
In felul acesta,
credeau asigurat li-
au ngenuncheat defi-
Clasele dominante au sperat
ucigtnd pe capii
TOMA
Toma Brl tlanu, vir de-al doilea al tatilullul I.C. Brlt lanu, a fost unul dintre boierii munteni care
au spriJi nit de la 1821. ln 1825, acuzat de partici pare la o tmpotrlva domnitorului
Grlgore IV Ghlca (1822-1828), pentru a evita mlsurlle repr esive s-a refuaiat in Transilvania, stablllndu-se
la Sibiu. Alei a fost vizit at de cltre Simion clrora le-a promis sprijin moral
, 1 mater ial fn vederea unei noi la lupti.
Documentel e pe care le publlclm in contin uare provin din Arhivele din VIena. Stnt adrese
oficiale schimbate intre cancelarul Metternlch ,1 pre,edlntele Cancelariei aulice transllvlnene, baronul
von Mlske, ,1 pre,edlntele auvernulul transllvlnean, baronul loslka. Ele lealtura dintre capii
rlscoalel din 1826 f i serdar ul Toma Brltlanu, ecoul pe care activitatea romlnl
tn Transilvania fi avea fn rtndul maselor. habsburalce ordonau mlsurl eneralce pentru curma-
rea acestei meratnd pt nlla cu extrldarea lui Brltlanu.
Nu se cunosc Tmprejurlrll e t n care acesta a nuflt d se. sustraal urmlrlrll auatrlace ; fn
18-40 se afla fnsl tn Grecia, unde, t n acelafl an, a fi tncetat din
Sale
Domnului Cancelar al Casei. Statului,
Principele von Metternich
ln ur ma interogatoriului solicitat de gu-
vernul valah printr-un penal trimis de
principele Valahiei la Sibiu a eventualei extr!d!ri
a supusului t urc , serdarul Toma care de
un t imp se tn Sibiu e de cu
ce fn Oltenia, domnul
dinte gubernial losika solicitl, n
scrisoarea sa [ . . . ] despre modul tn
care t rebui e sl se comporte de cazuri
nltoare ce s-ar mai putea ivi eventual fn viitor.
Deoarece tn de principii le jurid1ce de stat
generale , aici e ste vorba de a seama de ra-
port urile polit ice necunoscute mie, am onoarea a
r uga pe a m! pune tn
prin comunicarea fnaltelor Voastre
pentru .a-i putea transmite solicitate
gube rnial, baronul lostka.
Sale
Cancelarie/
aulice transllvnene
Baronul von Miske
Baden, la 25 iulie 1826
Baron von Miske
6. Vlll.1826
Am onoarea a cu prietenie la adresa
Voast re [ ... ]
Potrivit principiilor din totdeauna de
Curtea de aici, tn cu propriul interes de
stat cu politice de cea mai mare
este extrem de dorit sl se
netulburat! in prov1ncille otomane
tnvecinate pe cft depinde de noi, sl se evite
cu t ot ce ar putea exercita direct sau indirect
o asupra acestor de lucruri.
18
V.
Printre mijloace le de tmplinire a acestui scop
se afll, flrl fndoiall , supravegherea adecvati a
comporUr ii ace lor turci care tn timpul
rl!coalei din anul 1821 s-au refugiat tn Transilvania
au acolo o primire ospitalier!.
Se pare el tn rfndurile acestor care
[ ... ) se a se fntoarce tn patria lor, exist!
[ ... ] serdarul Toma Brltianu,careseglsea laSibiu,
dar care, regretabil , de atunci a sclpat de sub
supravegherea a magistratului, este
numit de guvern ca f ii nd principalul
al incursiuni ! recente- dar norocos zl
dlrnicite- tn Oltenia a mai multor
i-au premers lnstlga-
toare.
Dacl un astfel de abuz la dreptul de azil reprezin-
t! prin sine o mizerabill
un procedeu reprobabil , e l apare cu atft mai de
pedepsit fn caz4l de dnd este vorba de pri-
mejduirea terit oriului unei puteri strelne prietene
ctnd, prin aceasta, ar putea fi afectate fn modul
cel mai sensibil interesele politice cele mai Impor-
tante.
Nu va sclpa luml natel a
Voastre bAnuiala ce Poarta va arunca asupra auto-
imperiale-regale indirect , asupra
dacl vor fi tolerate asemlnltoare.
l n baza tratatelor exirtente , rlu i
provocatorii de nu trebuie t n general
tn vecinltatea trebuie chiar
pe del ictelor lor [ ... ]
De aceea, dupl plrerea noastrl, tn executarea
de mai sus, Voastrl
putea ca ut il sl Excelen-
Sale gubernial fn
primul rfnd urmAtoarele puncte ca a
comportArii sale:
hlituind prin fi prin
codri cetele celor
dreptatea cu arma tn
vor din inima
poporului rom.n setea
de dreptate, de mai
de Dar
s-au profund. "Focul
luptei sociale a
ars necontenit, ctnd cu
tli, care pe asupritori
se cutremure, ctnd mai poto-
lit, ca apoi sl se
mai puternic [ .. . ] Graiul nu
poate reda acestor
lupte; ele adeveresc vor ade-
veri peste veacuri vitalitatea
poporului nos-
tru, care, trectnd prin grele
a neclintit
a pri,ns de fiecare noi
puteri, ridictndu-se, asemenea
stejarului
mai mndru spre soare"l.
1
Nicolae RomAnia pe
drumul dedvfrtlrU oonatructtet ao-
elaUJte, vol. 1, Editura Bu
t 968, p. t 17.
1. dubll de preocuplrile pol itice
ale tuturor turci fn Transilva-
nia, care se afll fn vecinltatea
2. lndeplrtarea flrl fntfrziere din vecinltatea
otomane mutarea la cel 20 mile
de ea a tuturor acelora dintre ei tmpotriva clrora
existi dovada, chiar numai suspici unea tnteme-
iatl, el ar avea criminale riu
nate cu cei de cealaltl parte, ori cu alte uneltiri de
acest fel.
3. Extrldarea cltre guvernul otoman a acelor
turci care, dupl ce au trecut cu mtna
tnarmatl de pe teritoriul austriac pe plmtntul
de dincolo, s-ar fi tntors din nou tn Transil vania
pentru a avea acolo din nou loc de azil.
Numai prin aplicarea atenti a acestor prevederi
se poate atingerea scopului
salvator la tnceput [ ... ]
* Lumlndtlel Sale
Principelui von Metternich
Cancelarul Cosei, Statului
Punfndu-1 pe domnul gubernial
baronul losika, tn cu acele principi i
pe care - potrivit foarte amabi lei expuneri a
Voastre, din 6, luna curenti, profe-
seazl Curtea imperiali austriacl, tn scopul pls-
t rlri i publice tn provinciile otomane tnve-
ci nate - ti comunic totodati ca, tn
baza acestor principii, sl se comporte de refu-
turci tn exact conform
directivei date de Voastrl, Iar tn cazuri
tndoielnice ce s-ar ivi sl se mal seama de
Interesele particulare ale acestui aen de
ci de acele ale interesului nostru de stat , ca de
poli t ice foarte 1 mportante ale men-
publice tn provi nci il e tn-
vecinate buna cu Poarta otomani .
Starea actuali a organelor din Transil -
vania, cunoscuti mie, m-a determinat sl
atraa d-lui gubernial ca sl tn-
llture de la uneltirile criminale ale
lor turci tnctt si nu li se creeze acestora,
tn tn care supravegherea poli-
o mai largl posibi li tate pentru con-
t inuarea intrigi lor lor sau pentru altor
( ... ]
Baden, la 8 august 1826
Saron von Miske
Sale, Domnului Cancelor al
Cosei , Stowlui
PrlncltJele von Metternich
Prezidiu! Guvernul ui regal al Transilvaniei,
prin adresa din 29 iulie 1826, mi-a raportat despre
fuga serdarul ui Toma Brltianu, pus sub suprave-
ghere cu adaosul el autoritatea poii-
din Sibiu s-a flcut grav vi novati pentru
insuficienta supraveghere a acestui refugiat; t ot-
odatl, s-au comunicat semnalmentele personale
ale acestuia, attt Prezidiulul gubernial din Transil-
vania, ctt Guvernlmtntului regal din Ungaria
Oficiului regional din Bucovina, pentru ares-
tarea lui. Comunicarea Prezidiului adaugi fntre-
barea daci, tn urma flcute, tn cazul
ctnd Brltianu ar fi prins. trebuie si fie extrldat
auvernulul valah?
numai domnul general comandant al
Transilvaniei nu leaall aceastl extrldare .
pe motiv el misurile de luat contra
turci s-ar referi numai la vi itor. cred el nu este
tn spiritul principiilor expuse mie prin onorat a
adresl a Voastre din 6 luna curent!,
ca si fie la sau chiar
cel mal de fmpotr iva guver-
nului lor legal, am comunicat Prezidiului gu-
bernial el, dupl plrerea mea, nu se poate refuza
extrldarea serdarulul Toma Brltianu, dac! se
insistl pentru aceasta din partea guvernului valah
daci aceastl este spriji niti de agent ul
consular din
Baden, la 9 august 1826
Baron von M is ke
Sale
Cancelariei aulice
crons//vdnene. Baronul von Ml ske
la valoroasa adresl a Voast re din
9 l[una] c(urentl] am onoarea a rlspunde el opinia
exprimatl acolo pr'ivitoare la refugiatul valah,
serdarul Toma Brltianu, concordl cu plrerile
de aici [ ... ]
De aceea. daci fn urma mlsurilor luat e de Ex-
Voastrl ar fi glsit numit ul supus valah
s-ar pretinde extrldarea lui , tn mod nor mal
din partea domnitorului, pe calea de la
ar trebui sl se satisfacl aceastl cerere
flrl ezitare; fn caz contrar tnsl anume daci dupl
cum e de presupus, guvernul valah nu retnnoi
cererea de mai sus , ar fi suficient ca numitului
Brltianu sl i se fixeze o localitate departe de gra-
ca domicili u, de unde sl nu poatl atlt de
provoca sau astfel de uneltiri (unde] sl
poatl fi supravegheat cum trebuie de autoritatea
Trebuie de asemenea sl fie
cu extrldarea direct! daci nu s-ar comporta cu
t ot ul ar l"(lai leza legile
Documentele se afli tn Arhivele Statu-
lui, Bucure,tl, microfilme, Xero-
&rafll VIena, Pachetul LXXV/ IV; cele
acte nesemnate provin fn mod cert de la
Cancelarla lui Metternlch.
19
\
)
.
L
ISTORIOGRAFE

IN ITALIA
Interviu cu editorul italian
ROBERTO BONCHO
Din nou oaspete al noastre, Roberto Bonchlo, directorul Casei de Edituri Editori
Rlunltl, din Roma, a avut amabilitatea al lmplrtlteaael cititorilor Magazinului ist oric citeva
dl n gindurile sale de om al fi prieten al poporului romln.
I nt r-un Interviu pe care acordat
revistei noastre, aplrut In nr. 10/1972,
de a continua publi-
carea, In editura al clrel director
a u11or nof lucrlrl consacrate Romlolel
- Ceea ce acum patru ani constituia un
deziderat, acum putem spune este un fapt
tmplinit. n perioada tn editura
au lumina tiparului mai multe
volume consacrate attt trecutului ctt pre-
zentului Romniei. Am continuat, astfel,
rirea operelor Nicolae
secretar general al Partidului Comunist
Romn, publictnd Raportul prezentat la
Congresul XI al P .C.R. n ultimii ani, a sporit
colaborarea cu I nstitut ul
de studii istorice social-politice din Bucu-
ale rezultate s-au concretizat tn
editate Dintre ultimele
volumele: 80 de ani de
la crearea partidului politic al clasei munci-
toare dfn Romlnfa; Marea riscoall a
din 1907; 1933. Luptele ale
muncitorilor ceferlttf fi petrollftl recent ,
A 3o-a aniversare a ellberlrff Romlnfel de
sub fascism Clasa muncitoare in Romlnla
socialisti.
sosle
la1 l"edat:Jie
Trei din noile lucrdri de istorie romdneascd publi-
cate tn Italia le-am primit recent la
Casa Editori Riu ni ti ne-a trimis doud noi
care pun la tndemtna publicului cititor italian lu-
crdrl ale unor istorici romdnl. Ca volumele prezen-
tate anterior de Magazin istoric, cele de acum au
fost pregdtite tn colaborare cu Institutul de studii
istorice social-politice din
e LA LIBERAZIONE DELLA ROMANIA DAL
FASCISMO. XXX ANNIVERSARIO reprezintd
traducerea IIJcrdrii lnsu din august 19-H ''
el istorici, apdrutd tn 1974 in Edit ura
20
Iar ca proiecte de vfltor?
- Avem un program care prevede
a trei la cinci volume pe an,
tn tiraje importante. Vom continua publica-
rea altor ale Nicolae
De asemenea, un volum
de documente referit oare la crearea statului
romn. Nu peste mult timp, vom scoat e
a III-a a Istoriei poporului romln, lucrare care

s-a bucurat de un mare succes tn Italia.
acum, o Intrebare cu un caracter
ceva mal personal: a ctta vfzltl tn
noaatrl eate cea de acum?
- Nu mai de mult o care
a devenit prea
Romnia a fost prima pe care
am vizit at-o, din 1951. De atunci am avut
prilejul revin cam de dou-trei ori pe
an. De fiecare am fost frapat, zice
uimit, de survenit e. De data
aceasta am vizitat Valea Prahovei,
Sinaia, Predeal, ca alte importante
centr e industriale turistice. Cel mai puter-
nic m-a impresionat , ca de obicei, ritmul
foarte rapid de dezvoltare pe multiple planuri
a Romniei socialiste.
Florin VELCU
Militar!. Volumul studii consacrate celor
mal semnificative momente din Istoria antl-
fasclste a antihitlerlste din Romdnlo,
tn perioada 1933- 1945, care demonstreazd experi-
unul popor hotdrtt apere cu tenacitate
suveranitatea Integritatea patriei.
Studiile stnt grupate pe patru dezvoltarea
pregdtirea
a aldturdr/1
Romdnlel la antlhitlerlstd; pe calea progre-
sului social-economic netntrerupt. Tn completare,
o culegere de 334 documente i/ustreaz6 lupta desfd-
de poporul romdn, sub conducerea partidului
comunist de-a lungul a mai bine de un deceniu de
grefe tncercdri.
e LA CLASSE OPERAtA NELLA ROMANIA
SOCIALISTA este versiunea italiand a Clasa
ISTORIOGRAFE ROMiMEAscl N ITALIA
III
muncitoare soclall condudtoare n RomSnla
sociallstl, tn 1974 de Editura
Lucrarea cum se 1 n
proceselor pe core le
exercitarea de clasa muncitoare o rolului de
tn societatea
clasei muncitoare ca cu rol
fundamental , diriguitor tn societatea
raporturile dintre clasa muncitoare
celelalte clase categorii sociale" . Este
preocuparea o partidului statului nostru
pentru sporirea o rtndurilor clasei munci-
toare, pentru asigurarea cadrului optime
plenore o rolului de factor
tor al sociale al
socialiste o poporului nostru tn opera de edificare
o socialiste multilateral dezvoltate de
Inaintare o spre comunism.
1
e Tot tn Italia, 11 Calendar io del popolo,
din Milano, o editat enciclopedio LA ROMANIA,
tn colaborare cu Institutul de studii istorice
social-politice din tn grafice
remarcabile, sub tngrijlreo lui Arnoldo Albertl
(colaboratori: Elena Albescu, ldomeneo Barba-
doro, Gluseppe Calzati, Fernando Etnasl,
Vanna Guul revistei 11 Calendario
del popolo). Cartea cuprinde 16 sinteze, ovtnd
printre alte teme istoria, economia, structura
ale Ro-
mdniel socialiste, geografia, dezvol-
tarea culturii
sportului, turismului etc.
Peste 500 fotografii color alb-negru, nume-
roase tabele cronologice
enciclopedie la
cititorului italian.
21
...
MORTII
Oamenii care trliesc rlz-
boiul nu fac altceva dectt
reguli
ale jocurilor din Dar,
tn acest joc, orice se
poate termina printr-o catas-
Textele scrise consti-
tuiau unul din cele mai mari
pericole. Era interzis
Ia tine cea mai Insemnare.
Din nefericire, de
care circulau mult
deci erau mereu tn pericol,
impuneau intotdeauna nu
consemneze lucruri care le
ajute memoria.Din pricina unei
simple pagini de agendl pe
care figurau, nici un :fel
de o un loc,
unii dintre ei au cu
propria cu a ltora.
Eu tnsumi era cad victima
unei asemenea in
rinduri, venind la tntlniri ale
date intercep-
tate de tn acest mod.
n ambele rinduri m-a salvat
apropierea unei de
metrou, sar tntr-un
vagon tn clipa tn care se Inchi-
deau Pentru a de
care
dispuneau de excelente mijloa-
ce de transmisie transport,
trebuia cobori la momentul
locul potrivit.
Abecedarul
clandestlnltatll
O l.arte a o
trtn u-mi propria ident itate.
nu era dectt un labi-
rint. Schimbtndu-mi tot mai
des adpostul, tntre 1942-44
am avut la Paris vreo 30 ascun-
cu tot atttea acte de iden-
titate. O lume tntreag de ali-
biuri paravane. Aparta-
mente sau camere alese pentru
comoditatea la care,
de obicei, eu singur aveam chei-
le; la nevoie o
dar
de serviciu, dosnice,
ganguri, burlane acoperi-
pe unde puteai
tn caz de pericol. A te tnttlni
cu cineva tn acea vreme tn-
semna te telefonezi,
l

l
1
l
l
l
4
(
1
l
4
j
(

l
1
1
r

(
c
j

,


l
i


l
i
l
,
.
l


l

1

L
.
L


.



l
,
l

.
l
l



l

t
l
l
..
l

scrii, sau chiar vezi;
trebuia organizezi acti-
vitatea pornind de la acest
sistem de
Din ctnd tn ctnd era nevoie
apari din nou la
Reveneam reluam
turile cu familia tmi salutam
pe ai
mei ti departe de acti-
vitatea clandestinl. Pentru
mama tnjgheb
tot felul de alibiuri - am
descoperit mai ttrziu de
fapt, nu se -
pentru a-i explica numeroasele
mele ca valizele
cu lenjerie pe care ti
ceream sl le depunA. ici, colo.
Din 1941, i-am pus la adi-
post pe mea, Odile, pe
fiica mea, Clotilde; pe bliat,
Christian, care se tn
lunea tn an,
tn momentul tn care
pe stadionul "J ean-Boum" un
meci de rugby. i-au
mult timp cu ei la Lige-
ria.
pe tn tn
timp ce eu tntr-o alter-
de
Cea de-a doua a mea,
Valerie, avea lumina
zilei cu pacea
tn 1945. Dar tn ultimele luni
ale germane, activi-
tatea mea devenise attt de in-
tensA., tnctt am fost nevoit a-
bandonez aproape complet toa-
te contactele deschise fi sl ml
afund In adincurile ilegale.
- precau-
necontenite, veghea care
nu trebuia tnceteze nici
zi, nici noapte, subterfugiile cu
care tnconJuram cea mai
fi putut
importante urmlri asupra psi-
hologiei mele. Ceea ce altora
li a-a lnttmplat. O aptitudine
siguri, de a Inchide un sertar
al pentru a
deschide un altul, m-a ferit de
cicatrice ti anchiloze psiholo-
gice. IncheiatA o
ne, deveneam un om ca
oamenii, care mergea pe
sl IntoarcA capul. Si,
defi tmi aduc aminte de mufte
ep1soade ale acelei
pe altele le-am uitat definitiv.
sta-
exista riscul de a te
chiar prin modul de
masca pe care le
aveai . Era ca In cazul ju-
de ale des-
chideri se cunosc dintr-o mie.
pe care le-am
folosit erau aproape toate tn
partea de apl..s a Parisului. E
aici aveam cele
mai prielnice alibiuri, inclusiv
stadionul "Jean-Bouin", unde
eram ca ca
antrenor de rugby.
Modul de a ne denumi tntre
noi putea furniza el indi-
utile In mo-
mentul constituirii "Ac-
militari re-
gionali sau de zonA. au primit
de la Biroul central de infor-
de la Londra
apoi din Alger nume de cod
Imprumutate din vocabularul
a
devenit "Poligon"; Grandval-
,, Planeta"; Ely avea
Al b
" . A- " D
" ge ra , 1ar eu ".ruc . ar
tn cursul aveam alte
pseudonime. Ctnd le schim-
bam, acest lucru
era necesar, aveam
ne de o
care spunea mult despre per-
soanele noastre. Cunoscind mai
multe pseudonime succesive ale
unuia dintre ai un ad-
versar bine antrenat putea
determine semnalmentele
sale psihologice sau chiar so-
ciologice. Printre
de de pseudonime pe
care a trebuit le folosesc
figurau "Lakanal", numele li-
ceului unde "Co-
riolan", care
turi de genul studiilor mele,
mediul ti
In 1943 am devenit "Cha-
ban". Ultimul din numele mele
de Imprumut - "Lakanal" -
Incepuse prea cu-
noscut Plimbln-
la Moustier,
tn Dordogne, am observat, la
liziera unui drum care se de-
de pentru a se
indrepta spre o pll-
din acelea care se vedeau
Inainte de In .
Scria "Castelul Chaban". "Sl
fie Chaban 1", mi-am zis. Dar
timp ce majorit.atea pseud.o-
ntmelor mele precedente dts-
plruserl de fa sine, acesta
tncepu intre In piele.
Am pA.rlsesc
am la. Cha-
ban, attt pentru cei care
vorbeau despre mine ctt
pentru cei, mai
care trebuiau
!n trebuia tot timpul
te asiguri nu
rit, iar tn momentul ctnd
te aventurai spre locul unei
tntUniri, tatonezi terenul,
ca care se tnvtrt pe
cer Inainte de alege direc-
Eram atent tn toate tmpre-
de oamenii :
chelneri, de ziare,
pe care-i Intrebam
cit e ceasul. cu
reasa, sau ma1 bme-z1s cu
mele, pe care nu
uitam le Intreb de
de din Una
dintre ele se numea d-na Ma-
niere tmi un interes
plin de "A 1
pe nostru tlnA.r 1 Tre-
buie fie obosit cu toate de-
astea". Ea
voiajor comercial.
Recrutarea unor noi ade-
punea prQbleme spinoa-
se dar nu se conducea
reguli codificaoile. Era o ches-
tiune de sensibilitate, ca
o a unui radio-
amator care
o de emise. Recrutam
din ce tn ce mai pe
. ce urcam tn ierarhia
Dar intotdeauna am
manifestat mai mare pru-
ctnd apropiam de
cineva; cu attt mai mult atunci
cind nu-mi apar-
Mi s-a tnttmplat
surd la oferte generoase,
fapt care mi-a fost
mai tirziu. Dar cum proce-
dezi altfel? faptul de a
fi considerat apt participi
la constituia dm
punctul de vedere al garan-
de securitate un indiciu
lntr-un ca
Parisul, tam-taxn-ul
repede J?Uternic. Tre-
buia tot ceea ce,
privit de aproape sau de de-
parte, putea dea
unei blnuieli sau chiar unei
simple impresii. Prin acest
sistem, erau acei
care "cAdeau din plasA.", cum
se sl'une la Bordeaux. Sint
convms el dintre com-
patriotii vrtnd ia
parte la au fost lmpie-
de noastrA
care se opunea introducerii
de noi parteneri In acest joc
al al
Depistarea so-
licita foarte
ln ultimul an al am
Inceput folosesc
tn prin
Paris, cu viteza
unui de fond. Pentru
a fi ar fi fost nevoie
de un specialist tn cursa de
5 000 m plat; tn acest caz,
23
unei
n-ar mai fi putut fi
La fiecare
de aruncam o privire
peste verific ce se
petrece in urma mea. Traver-
sam astfel toate capcanele
ntinse, ca cineva fi
putut stea i n cale. Cum
un care
att de natural de relaxat?
Costumul sobru, ca servieta,
avantajau, izgonind ima-
ginea unui om Pre-
supunnd fi fost acostat
interpelat, ar fi
avut in un de
la Vichy, in stare dove-
calitate.
Cea mai zi
m-a
o Germanii prin
serviciile lor de spionaj din
Londra omul pe care-I
se numea Delmas
lucra la Ministerul de
Controlind personalului
la Regia la Trezo-
rerie la Contabilitatea pu-
au descoperit mai
Delmas au inceput
verifice la rnd. Intr-o dimi-
n zori, au nconjurat
un grup de imobile n apropiere
de Bursa de au intrat
val-vrtej la urlind:
"Dl. Delmas 1 Unde este dl. Del-
mas ?". ame-
de somn foarte
a dl. Delmas
domiciliul de ctva
timp se spunea a
plecat la Londra.
luat zborul", au tras con-
cluzia Un timp,
din de
care purtau numele
de Delmas lucrau la Minis-
terul de au fost la
de
Ce n
Cu
riscul de a voi spune
n-am participat n nici un
fel la activitatea care se des-
in in Comitetul
de studii pentru
unei noi. Eu eram adep-
tul programului Comitetului
al Eram
preocupat n primul rnd de
eliberarea teritoriului
prin militare. Dar nu
abordasem, activitatea
mine, n acel
moment, erau l ucruri mai ur-
gente de Intotdeauna
am avut un sentiment al liber-
24
1
foarte dezvoltat; de aceea,
voiam, mai nti, redau
libertate mele.
din
n mod egal cu
lumea, am cunoscut in Rezis-
oameni care veneau din
lumi foarte diferite de a mea.
Sentimentul comune,
faptul
barierele
de o parte de alta. am
ajuns in de fraternitate
cu Villon
1
, Rol-Tanguy
1

mai ales cu Degliame-Fouche.
In octombrie 1943, mi-am
nceput activitatea pe
delegatul militar al regiunii
P-Paris, Andre
ce lucrasem cteva
cu fratele lui, Louis, fost coleg
la Inspectoratul care
avea nu se mai din
deportare. In
a primit
lovituri grele. Colonelul Mar-
chal, "Massena", trimis con-
zona de nord a
cu o misiune de
coordonare pe plan
a fost arestat opt zile
sosire intr-un apar-
tament din strada Michodiere
a fiola de
Louis Mangin, care luase co-
manda Zonei nord, a fost
rechemat la Alger la nceputul
lui 1944. Faptul nu fusese
prins putea fi considerat un
miracol.
In am pre-
luat de fapt conducerea dele-
militare din Nord. Ea
opera n general n prima
de pentru
a unifica activitatea delega-
militari regionali utiliza
releul radiofonic de la Londra,
mai r apid oricum, mai
periculos dect prin
curieri. In interesul
provizorie tre-
buia dureze ct mai
posibil. La Alger, Bourges-
Maunoury, Andre Dewavrin
- colonelul Passy, Bi-
roului central de
Jacques Sous-
telle3, au recomandat numirea
mea n pe care, de fapt,
o exercitam. S-a ezitat mult
Ja acestei
numiri. Nu eram militar de
1
R. Vlllon, arhitect, om politic, u
nul din tondatorU Frontului
deputat.
1
Rol-Tanguy, unul dintre principalii
al
franceze.
s J. Soustelle, etnolog, om politic,
deputat, mlnJstru.
ultimul meu grad
n fusese acela de sub-
locotenent. de Gaulle
cerea numirea unui colonel,
care fi promovat ge-
neral. Noul comandant tre-
buia pe picior . de
egalitate, dialogul attt cu re-
de
a armatei ctt cu
militari ai de
care, n majoritate,
spre cele
mai nalte grade.
i-a fost ofe-
lui Leclerc', care a res-
pins-o, prefernd Divizia 2 blin-
apoi lui Koenig
5
care n-a
acceptat nici el, plecind ulte-
rior la Londra pentru a asi-
gura cu Inaltul co-
mandament interaliat. Imediat
debarcarea n Normandia,
Koenig a luat comanda
lor Franceze din Interior. Ptnl
la cel care a primit
preia a fost
Billotte. Dar de data aceasta
s-au opus Billotte par-
ticipase la elaborarea planu-
rilor de debarcare
incredere se putea avea n ca-
pacitatea lui de a ca
n curajul lui, nu era
unui om care cu-
secrete att de impor-
tante. deci singu-
rul disponibil n plus, aflat
la locului.
In primele zile ale lunii
mai, luam masa la "Lasserre"
cu Lorrain Cruse, devenit ad-
junctul meu sub pseudonimul
"Le Lorrain", J ocelyne. Ne
n
restaurantul era ticsit de t
patronul veghea la ocrotirea
0
Spre surprinderea mea, d
Jocelyne a comandat
nie. Apoi, mi-a transmis me- c
sajul pe care-I primise prin
radio tl descifrase: "Alger, ::E
1 mai 1944. Prin Jl
guvernului provizoriu al re- a
publicii, ccA.rc (numele meu t
in cifru) este numit general de d
cavaler al Legiunii 1
1
de Onoare. Este 1
1
locul delegatului militar
Pentru mine au fost I
clipe de mare n
veste nu a adus c
nici o schimbare tn activi- r
b
' P. Leclerc general. la parte la l
luptele din Alrtca, la debarcarea din
Normandia la eliberarea Parisului. d
al r
M. Koentg, general, deputat, mi-
11
nistru.
P. Blllotte, de Stat maJor alge-
neralului de Gaulle, deputat, ministru.


-
-
t

-
il

1-
.t
Il
..
:
a,

e-
Ln
r ,

e-
m
ie
w

ar
St
us
.
I l
la
iln
.ul.
mJ-

ru.
tatea mea, oficializtnd doar
o pe care o ocupam
de luni de zile. Participam, ca
mai tnainte, la toate nego-
cierile tn cu formarea
Statului major al
F .F.I., precum cu
pe care militare
ale aliate
t rebuiau sA. le ime-
diat debarcare. Au avut
loc vii pe tema rolu-
lui Rezistentei din afara
cel al interioare.
pasionante pasio-
nate, tncheiate. n
cele din colaborarea s-a
realizat cum nu se putea mai
bine. Debarcarea din 6 iunie,
tn Cotentin, a fost
de aproape mii de intre-
ruperi de ferate, executate
tntr-o noapte conform
"Planului verde". Au fost de-
de asemenea, "Pla-
nul violet" , cu privire la dis-
trugerea sistemului de trans-
misiuni al armatei germane,
planul "Broasca
care blindatele
Echipele noastre au trecut la
la orele in
primind, pretutin-
deni, din partea tuturor orga-
un spri-
jin total.
Citeva zile debarcare
am fost tn
de venirea unui delegat militar
titular. L-am inttlnit
intr-o cafenea, la Porte Saint-
Cloud, tntr-o dimi-
de iunie. Era un om so-
bru, cu o tm-
In zilele eliberdrii
Parisului
fn augtUt 1944
lmpreun4
cu generalul d8 Gaulle,
ln 1948,
vi:it4
tn departamentul
Gironde
La Palais Bourbon
- sediul Adun4rii
N atumale Franceze
- tmpreund
cu de
cu un veston, de o poli-
foarte atent la
vorbele interlocutorului.
ce i-am transmis consemnele,
am fost informat trebuia
plec la Lyon, pentru a deveni
adj unctullui Maurice Bourges-
Maunoury. Era indispen-
sabil ca, mai tntti, succeso-
rul meu ia cu per-
soanele care aveau lucreze
direct cu el. l-am predat con-
tactele am convenit ne
tnttlnim peste 48 ore.
La a doua tnttlnire,
mi-a tnmtnat un mesaj pe care
m-a rugat transmit la
Alger. In textul era
contac-
telor oferite de tAret am ana-
lizat care, difi-
este in ordine. Activita-
tea, dintre cele mai complexe,
25
cere o a oa-
menilor a locurilor. cArct tn-
cu aceas-
Pentru a
eficacitatea propun
desemnarea lui ca titular tn
de delegat militar, eu
urmtnd fiu. adjunct.
tmi va permite
informez pe deplin
inlocuiesc tn caz de neno-
rocire" . h.titudinea noului venit
era cu attt mai de
cu ctt era vorba de un colonel
nu-
mire i-ar fi adus noi stele pe
Omul attt de dezinte-
resat nu era altul dectt Paul
Ely, care, mai ttrziu, avea
fie un inegalabil de Stat
major general la Ministerul

Atras spre ierar-
hiei printr-o succesiune
devenisem unul dm
responsabilii ai Re-
militare.
Pe ce armatele alia-
te se apropiau, activitatea
devenea tot mai
de pericole. In luna iulie, am
fost obligat concentrez
tot mai mult asupra
regiunii pariziene chiar a
Capitalei. Se impunea Re-
f1e in
stare participe la
Parisului, cu minimum de dis-
trugeri materiale pierderi
umane. Ceea ce nu era deloc
simplu. Membrii de
erau
ctt mai rapid; prin-
tre ei erau multe elemente
aventuriste. Desigur,
geam aceste lucruri, dar ele
ne ingrijorau, mai ales
mine pe Alexandre Parod1
1

El il inlocuise pe Emile Bolla-
ert, arestare, tn
de delegat general, reprezen-
tant al guvernului din Alger tn
cu grad d.e
ministru. De acord cu Parod1,
rn-am deplasat ctt am putut
de repede la Londra. Acolo,
am expus
marele pericol pe care U
prezenta pentru Paris
zieni strategia de atunci,
care eliberarea Capi-
talei abia spre lui
septembrie. Am putut
astfel noi Plecat
la iulie, am revenit
la 13 august, numeroase
' Al. Parodi, om politic diplomat.
Delegat al guvernului provizoriu pen-
tru ocupati (februarie i9U);
ministru, deputat, ambasador.
26
tn timpul la
ducere, m-am folosit de cu-
plul format din Charles Henry
J annick care m-au
Imbarcat tntr-un avion clan-
destin
Eliberarea Parisului a fost
tn multe poate
voi scrie eu una. Aici mi-e
imposibil rezum o de
evenimente extraordinare care
au tncununat acest
mtnt de Parisul
eliberat con-
jugate a a lui Le-
clerc a 1
In a sosit ziua cea
mult In noaptea
de 23 spre 24 august am asis-
tat la unei centrale
telefonice, de cuple-
tistul Gilles, care avea
sediul la parterul unei
nu departe de Prefectura po-
La Inceputul
instalasem in zona Domului
Invalizilor, ocu-
pat de germani. Venisem de la
Londra avtnd titlul provizo-
riu de guvernator militar al
Parisului; dar Alexandre Pa-
rodi de acord cu mine,
func-
generalului Dassault, fra-
tele lui Marcel Dassault
2
,
atunci deportat. Generalul con-
silier militar al F.T.P.
8
era
un om de o mare
activitatea lui a fost
dintre cele mai utile. Imi tran-
sferasem postul de
la Prefectura unde se
prefectul Luizet, de
abia sosit.
Pe la cinci l-am
pe Gilles pentru a
tntoarce la
rea soarele, iar ziua se
M-am intins pe un
pat de campanie am adormit
imediat. O mai ttrziu,
eram scuturat de Era
Ely.
- Te un al lui
Leclerc. Generalul vrea
despre ce se
petrece tn
se stre-
coare tn Paris cu un Jeep tn
timp ce coloana
de Leclerc era de ore
tntregi de un tun antitanc
german la Croix-de-Berny. Am
sosit chiar tn momentul tn
care tunul era distrus de ai
M. Daasault, om de afaceri,
constructor de avioane, deputat.
Franc-ttrorl el partizani, orga-
din
coloana relua
fi
1-aiD recunoscut pe
Leclerc aerul lui de co-
el Dl-a remarcat
imediat, nu numai pentru
dar
mele: ghete de munte,
pantalon de care apar-
nu membru al
familiei , moletiere de
sublocotenent, ale trese
le tnlocuisem cu stele
pe fiecare Pe cap
purtam o kaJd cu cozo-
rocul
ce ne-am strtns mii-
nile, 1-am explicat de
ansamblu i-am la
ctteva apoi, am fost
invitat iau loc tntr-o
care o pe cea a lui
Leclerc. Automobilul nostru
a tn Din
cinci am ajuns la
de a lui Leclerc.
"Poftim, mi-a spus el.
Am luat-o pe Bulevardul Or-
Mans strada Lyon de
Belfort. Spectacolul era ului-
tor. talazurile At-
lanticului tnainttnd
gtndu-se. In unele momente,
tn care ne aflam
tancurile care ne urmau erau
nconjurate de femei
copii care fluturau drapele,
ntindeau sticle cu vinul prie-
teniei, aruncau flori,
bezele, strigau, rideau, pltn-
geau. strada se golea
locuitorii ca prin-
tr-o De undeva se
geau focuri de Apoi,
ce trecea alarma, trei
sute de metri mai departe
valul ne cuprindea din nou.
Ne-am Indreptat spre Mont-
parnasse am defilat prin
lutnd spre
Domul Invalizilor. mai
incolo, am nimerit sub focul
unui tanc "Tigru", care a tras
tn noi
Ne-am ntors, Leclerc
rind fixeze postul de co-
la gara Montparnasse.
Era vechea a
mele, cea de unde plecam attt
de des spre OMron. Am
sit-o nici un tren, cu
peroanele pustii. Ne-am insta-
lat cu la birouri,
de ziare
care ne de
sala de Am adus
trei mese scaune
de la restaurantul de
avtnd tn ctteva
ne-am pus pe Leclerc
J
]
(
(



1
-

l
-
.
1
s
e
. ,
1,
c
primea din timp in timp me-
saj e tn cu mersul
Eu analizam altele
furnizez
cit mai multe asu-
pra in cartiere, a evo-
a
trupelor germane. Erau ulti-
mele ore ale misiunii tncepute
cu trei ani
mai tnainte.
spre ora patru
a un
soldat care a " Ge-
neralul de Gaulle!" .Ne-am
ridicat. Generalul sosea cu
urmat de doi
superiori, despre care am afl at
mai ttrziu erau generalul
Juin colonelul de Chevique.
I -a strins mina lui Leclerc.
- Ei, cum
Leclerc se

- Domnule general. ..
Dar il se
Generalul de Gaulle
nu-mi acordase nici cea mai mi-
in pozi-
de salut, ca mplntat in
mnt, privindu-1 cu intensitate.
ln l vedeam. mai
inalt decit mi-1 imaginam. Sub-
bine i nfipt pe picioare, cu
un aer de mare concent rare, o
privire
Eram subjugat de acest chip.
- Domnule general, a r e-
luat Leclerc, l pe
generalul Chaban?
Ochiul se de sus spre
acel care la 29 ani nu
mai mult de 20, car e,
salutind, se fie
impasibil. A urmat o
care a durat doar secunde,
dar, mi s-a o et ernitate.
Am putut privirea
neralului care exprima o
de sentimente: mai
tntti neincrederea, apoi surprin-
derea, apoi furia la gndul a
fost acorde
attt de tnalte unui om attt de
Deja vedeam
du-se peste mine furtuna. Dar
tn momentul cind doream
pot intra tn tn privirea
aceea de vultur a o
de Statuia
se Mi-a strins cu
putere mtna tn timp ce vocea
lui aceste cuvinte,
pe care orice onoruri
:
- Ai o
Chaban.
Totul fusese spus .
In romlnette de
Any FLOREA
-
or. AUREL O. PETRESCU
Clujul veacului XVI era un in plfnl dezvoltare, aaeml
nltor, ca rnlrlme, cu Heidelberg sau Dreada. Avea In
jurul a 5 000 locuitori, vreo 30 bresle cu 60 specfalftlU (a-au putut
constata 140 crolt orl 62 aurarl, ceea ce denoti bunlatarea
locuitorilor sll) active comerciale cu celelalte
din Transilvania, cu Moldova fi Tara Romlneaacl, dar fi
cu indeplrtate, ca Anglia sau Spania. Acestei Infloritoare
economice il corespundea o lntensl culturali, unii
din flff mergind studiile in cele mal
insemnate centre universitare europene.
Unul dintre a f?s.t jordan. S-_a la
n famili a unor dm CluJ , unde a
La 16 ani, tn 1555, studule la
t atea din Witenberg, trecind, apo1, ob1ceml in
evul mediu, prin mai multe academu - Basel,
Paris, Montpellier, Padova, Bologna, P tsa Roma - unde a
studiat cu profesori ai vremii . .
In unele din aceste s-au cl';l-
jeanului J ordan. Astfel, in arhiva de
Montpellier se registrul in
inscris numele : "Eu, Thomas J ordan, cluJean d m
am fost inscris examinat la filosofia la 1
1561". In februarie 1564, era la Bologna, de sen a unu1
cunoscut al originar din atunct_la Pado_va;
scrisoarea, in arhiya e in h.mba
cu citate in limba dm scnenle lUI Htppoc;rat e , i ?, ea, Jor:
dan aprecia academiile din Italia drept
11
ft nttm ale
ingeniozi .
I n anului 1566, Jor_dan trecut
r atul in la Viena; n dm ordmul
imperiale, medic a fost trimis tn und_e, tn cursul
dintre imperiali otomani, un emgmab c
11
morbus
h ungaricus" provocase o mare epidemie. La ntoarcere,
numit magister sanitatis", cu combaterea cmmet
care izbucnise la Viena. . .
I n anul tn capitala J?nma sa
carte, despre scrierile medicului antic Ap01, .
postul de Land-rnedlcus (
11
medtc al provtnctet )
in Moravia, s-a stabilit, in 1569, la Brno, unde a
la sale, scriind publicind. numeroase ..
foarte apreciate de - unele dmtre ele fund re-
editate postum. Dintre scrierile sale, de un mare
bucurat cea despre - PesUs Phoenomenon -
acu?l .Patru secole la Frankfurt pe Main, un gros volum de 704
pagm1. .
De la Brno, Thomas J ordan o .
.cu oamen.i v_remu sa_le,
profeson coleg1 a1 AJ?recterea care se
bucura tn ochii contemporanilor e de
tn cinstea sa, la Brno in 1570, de 1tahanul An tomo Abondto; ea
are, pe avers, chipul iar pe reyers .. o carte care . se
un scorpion n de un b1st unu - des1gur, la
rolul tn combaterea epidemiilor din 1566. I.n 1573,. 3; fost
innobilat, primind titlul de Cavaler al !egatulUI. Mor av1e1.
Thomas Jordan a murit la 6 februane 1585 a fost tnmor-
mtntat la Brno, unde el a o atit de
activitate.
27
Un document
de la Mihai \rdeazul
In urma fl-
cute n arhivele din strifni-
tate pentru depistarea unor
nof privind Istoria
poporului nostru, Arhivele Sta-
tului din au primit,
de curind, un mfcrofHm dupi
un document Inedit de la
Mihai Viteazul, emis la Alba
Iulia, la 1'9 decembrie 1599,
prin care domnul romAn -
recunoscut de Dieta Transilva-
niei ca principe al acestei
1irl - a Intervenit pe lingi
impiratul Rudolf Il, in favoa-
rea nobllulul transflvinean
fan Tholdy din Salonta. Acesta
participase la lupta de la
llmbir, conducind, impreunA
cu trei nobilf, cea de-a
doua Unle din dispozitivul de
lupti al lui Andrei
Bathory. In timpul riscoalel
nobJiflor transflvinenl impo-
triva lui Mihai VIteazul, in
1601, Tholdy va ff acela
care il va aduce pe Slglsmund
Bathory de la Avea
si plarl in luptele din 1603
dintre Moise Seculul Radu

Din documentul recent des-
coperit reiese ci acest nobil
avea o parte din in
Blhorulul. In vremea
respectivi insi nord-vestul
Transilvaniei adiel o parte
din fu-
seseri allplte Imperiului habs-
burgic. Doui dintre satele sti-
pinlte de Tholdy se
aflau in comltatul Blhoruluf,
Iar care strngea
darea cunoscuti sub numele
de tricesima, avind
la ceruse impira-
tulul si-1 dirulascl lui cele
doui sate blhorene ale lui
Tholdy. Mihai VIteazul
subliniind meritele nobflulul
transflvinean a Insistat insi
ca impiratul si nu instrllneze
motllle acestuia, prezentind fap-
tele lui Tholdy ca fUnd folosi-
toare lmplratuluf.
Documentul - redactat in
limbajul diplomatle medleval-
flustreazi lui MI-
hal VIteazul In de
28
/' .
. /{oJIII,,t:" t. ?o'f
r,f, P 6 f
c
1
l
(
c

a
C!
c
l i
IJ
l
c
rl
Pe teritoriul de al Romdniei s-au succedat, de-a lungul mileniilor ,
legilor obiective ale istorice, ornduirile sociale cu-
noscute pe plan universal, acumulndu-se o
O a avut orgatt.izarea
ce a atins punctul culminant n perioada regatului lui Burebista al lui De-
cebal.
Programul Partidului Comunist Romln de fl urlre a so-
cialiste multilateral dcvoltate Jl tnalntare a Romlnlel spre comunism.
,
huri (buridavensi)
geti (getae, pradavensl
v. geto-dacl)
ratacensl
caeni
harpl (racatensl)
carpi
hypsaltl rondalol
carpodacl
lai sabocl
caucoensl
maedoblthynl saci
ceiagisl
moesl (mysl)
sap el
celegerrl
mygdonl
aargetl
elco ni
napel
satrl
collaletae
nlpsalol
serdl
coralli (tranlpslol)
slensl
corpill obulensl
slndl
costoboci odomantl
slngl
cotensi odrlsl
slthonl
crestoni
olnensl
suci
croblzi
oltensl terfzl
bebrlc:l
crusaei
thunatl
ollzonl
a gri ani
benl
daci (v. geto-dacl)
orrescl
tU ati
albocensl
berecyntl
dantheletl
palopll tlnl
atetol
besai
darsl ( darsal)
palti ttausl
ansamensl
bettegerl
derronl
digerri
panalol trerl
applarenal
blefl
a puii
blsaltl
dimensi
plarensl
trib ali
apalnthlol
blstonl
diobessl pleflgl tyntenl
bltlnl
dioi
plen geti tyragetl
arsletal
arta el
bottlal
dolonsl (dolongi)
pieri utl
astl
brlantl (prlanW ?)
drosi
ausdecenal
brfgl
drugerl
edoni
(utdecensl) brlsl
Autorul antic care a tri bului
dacic al caucoensllor a fost geograful grec Ptolemeu.
Locallzati de Vaslle Plrvan In "regiunea de munte din
Baclu spre apus din secullor",
(QeUca) caucoenall au rost veclnU de sud al costobocllor,
care au locuit In nordul Moldovei, Inclusiv In partea car-
patlcl dincolo de Slret plnl la Nistru
1
ceea ce ne face
al adlugim, tn mod logtc, la zona locuiti. de trlbul cau-
coensnor, centrul )l(oldovet. La concluzie ne
1
conduce harta ce textul operei geografice a
lui Ftolemeu, pe care alte triburi vecine sint amplasate
tn tel, lnclt se poate deduce ln centrul
1
:Moldovei, a eaucoensllor. O seaml de diferite alte apre-
cieri referit oare la acest tri b stnt greu de acceptat, dato-
rltl de care dispunem.
LEMNY
1
Vezi Ma,ulD J.a1orto, nr. 6/t976.
pfrogerl zale li
pllastl zbaleonl
potuJatensl zeranl
Trib localizat, duplL unele din vremea stl-
plntrll romane In Dacia, pe (numit Samus In an-
tichitate), In nord-vestul Transilvaniei. In pllnl epoci
romanA, existi atestat epigratlc un sat purttnd numele
acestui trib: vtoua .DiameDttum.
Al. BARNEA
Obulensii
Trib traco-getlc de ptolemeu ca locuind
tn partea de rlsirlt a provinciei romane Moesla Inferior,
adiel tn actuala Dobroge. geograf antic preci-
zeazA el obulensllor se afla la nord de cel al
(Continuare tn p. 46)
29
Opinii
Cel 650 ani de documentari,
pe care rnunlclplul il
anfveraeazl anul acesta, constituie un bun
prilej pentru a rememora diferite aspecte din
Istoria oratulul care, vreme e tase secole,
a fost capitala Maramuretulul. Readucem
astfel In speclaUttllor doul probleme
care, dupl plrerea noastrl, nu au beneficiat
ploi acum de o cercetare fi o aolu11onare
corectl: numele fi originea Sfghetulu
ln documentele vechi, numele
apare tn difer ite forme: Zygu&t, Zygeth,
Zeget, Zlgeth; din 1720, s-a adoptat forma
Szlget, care tn limba
1 decembrie 1918, capitalei
i s-a dat numele de
cel unguresc Ma-
ramarcs-Szlget - fiind o veche
denumire a
ln literatura de specialitate nu
s-a pus problema denumirii soco-
tindu-se termenul de ca un topo-
30



MARINA
nimic firesc, nu are nu a avut
unei insule, nefiind tn-
conjurat de ape: e la rtu-
rilor Tisa Iza. care un fel de tri-
unghi nu cu o ci cu o
de dealuri, de la un mai al unuia. din rturi
la malul celuilalt.
In realitate, forma. Zygetb sau Zfgetb,
tn documente la. tnceputul sec.
XVIII, nu din termenul unguresc
pentru care, tn compunerea topo-
nimicelor, era. tntotdea.una asociat cu numele
propriu al ostrovului respectiv. Zlgeth-ul
nostru a fost utilizat ca nume propriu,
nici o asociere, abia prin sec. XVIII
i s-a numele
mai noi, tn domeniul attt lin- J
gvistic, ctt arheologic, ne permit reexa- c
Analizind 1
sul numelui Sannlzegetusa, cunoscutul tra- I
colog I .I. Rusu a particula zeget
are un propriu, acela de "cetate", <
"localitate", de pari",
t
-
-
-
'
i
1,
.

c
e
tl

1
l -
L-
L-

'

'

"palisa.dl". aut or pre-
"toate dacice stnt
pe amenajate tn vtrful
unul munte sau al unet domi-
ntnd terenul dimprejur" . Tot I. I. Rusu a
remarcat tn toponimia a
unor denumite Zfgethea.
arheologice efectuate tn dece-
niul trecut pe dealul Solovan, care se
la au relevat acolo
a extstat o de un zeget,
de la care localitatea putea
fi tras numele.
dacilor liberi pe meleagurile ma-
tn netntrerupte leglturi cu cei
dm teritoriile supuse Romei, e de
de descope-
.arheologtce: retragerea adminis-
romane dm Dacta, au con-
tinuat, cu mai intensitate. Prin
sa . de cu tre-
greu accesibile, Maramure-
a ofent un sigur daco-
care se refugia din calea popoarelor
migratoare. se faptul el, in sec.
XIV, .Pe teritoriul slu de 10 000 km
cu abia 15.% teren se aflau peste
100 Evtdent el trecltorile
spre depresiuQ.ea trebuiau apl -
rate de Cum singurul ase-
menea pas era pe la apus, prin valea Tisei,
e de presupus zeget-ul, de pe
dealul Solovan a avut un rol de aplrare
el dacilor liberi au plstrat
numele. Dacicul zeget - poate Zlgethes -
a devenit medievalul Zygeth, nume asimilat,
tn sec. XVIII, cu maghi ar ul Szfget.
O veche pre-
dacilor pe plaiurile mar amu-
la venirea ungurilor tn Europa (sftr-
sec. IX).
de istoricul I. Mihalyil, rela-
el un grup, condus de duce1e Almos
{,,Somnorosul"), tatll ducelui Arpad, s-a n-
dreptat spre Cmpia Panonicl traversind
prin La Cuhea, popu-
a ucis pe Mai t irzm,
prin sec. XI-XII, un rege din dinastia arpa-
dianl a construit pe acele locur i o
de tn memoria lui Almos. I st oricii
el Almos n-a ajuns tn Panonia,
fiind ucis undeva pe drum, iar documentele
emise ...o de r egii unguri
a romnilor pe plaiurile maramu-
vorbind despre drepturi pe care
le aveau din vechime, "din t impul
sftnttlor regi" - I (998-1038)
Ladtslau I (1077-1096). mai mult
ca tn vreo trei docu-
mente anterioare sec. XIV, Maramu-
- cum apare tn documentele din
sec. - cu
orgamzarea proprie .
l Vezi Marutn 1Jtor1c, nr. 3/ t 974.
Mrlle ale
La sec. XIII, tn scopuri politice
strategice, a tnteme-
tat patru colonil de unguri germani (Visk,
Hust, Teceu Ctmpulung), pe malul
Tisei, tnceptnd de la acesteia din Ma-
la 15 km de Sighet,
pe locuri de noii Aceste
aveau un statut propriu: erau con-
duse de un judex numit de rege un vllllcua
ales de nefiind supuse
cnezilor locali sau voievodului . Pentru a
compensa dezavantajele solului nefertil al
regele Carol Robert de Anjou
a acordat , tn 1329, din cele patnt
o serie de privilegii, printre care
dreptul de a localitatea plata
primit. .
Inel inainte de acordarea privilegiilor, unii
tn cele patru "opide regale",
s-au mutat la Sighet, insemnat centru co-
mercial pentru un mare numlr de state.
1329, pleclr ile din colonii fiind libere,
spre Sighet s-a mlrit. Meseriile
primilor uqguri aici se tn
numele de familie adoptate: Asztalos = ttm-
plar, Kadar = dogar, Kerekes = rotar, Ko-
vacs = fierar , Nyereggyarto = Szabo
= croitor, Szijgyarto = curelar, Varga =
blcar etc.
I n anul 1352, preotul Benedict, de la paro-
hia a Sighetului , a de la
regele Ludovic cel Mare ca benefi-
cieze el de privilegiile acordate coloniilor.
Acest fapt, precum dezvoltarea
a ajuns de comitat be-
neficiind de noi privilegii regale, au produs
confuzie, prilej uind tezei el S1ghetul
ar fi fost tntemeiat de regalitatea
ca a cincea colonie din Dar am
pe de o parte, el privilegiile din 1352
s-au acordat la cererea preotului Benedict;
apoi, pe de altl parte, presupusa "ctitorie re-
nu avea nici judex, nici villicus, ca
de
fiind tn mtinile

In septembrie 1349, Ioan, voievodul rom-
nilor din raporta din Sighet re-
gelui Ludovic repunerea lui
tn posesia din de unde fu-
de fratele voievodului
1
.
I storicul I. Mihalyi el
Sighet era atunci locul adunlrilor caJ?i-
tala unde se
cnezilor - mai t i rziu ale nobililor - romni.
Or, dacl Sighetul ar fi fost o colonie de un-
guri voievodul Ioan nu ar fi avut juris-
asupra lui, cum nu avea asupra
celor patru iar nobilii romni nu
fi aici
In ordine de idei, este greu de pre-
supus tn sec. XI V, cnd cancelaria regall
era bine s-a intemeiat o locali-
Vezi Magu.tn 1.ator1o, nr. 2/1973.
31
tat e a se fi ntocmit wc1
un act. La din unde se
toate . dor:ument ele semnate de regi,
M1haly1 a copiat 67 acte privitoare
la dar n-a aflat nici o
cu pnvtre la intemeierea Sighetului de
vreun rege.
I n schi mb, vremea ne-a conservat o
t urie a romnilor in
ve7he impozanta din
centrul Stghetului , azi cultului
t eformat. au de acord
din sec. XIV ea a fost
pentru cult ul ortodox, neavind
sacristia bisericilor catolice.
Este o peremptorie in acel secol
a Sighetului era attt
de inctt a fost ridicarea
unei mar i biserici de In schimb, ca-
tolicii nou fiind cu mijloace
materiale modest e, nu construit o bi-
proprie: mai tirziu, la o necu-
prin favoarea regelui, ei au primit-o
pe cea a romnilor, care, cu trecerea
ungurilor la calvinism (sec. XVI), a fost
cult ului reformat .
temeiuri pentru a afirma
a fost construit de Bale Drag,
fm v01evodului Sast, care, alungarea
lor din Moldova de Bogdan I Inteme-
ietorul, s-au intors in unde au
dominat din 1365 tn primii
ani ai veacului XV. Bale sau a fost
voievod al (1365-1402), mai
P.urttnd titlul de comite al
Drag a avut el titlul de vo-
ievod a fost comite al
Secuimii fiind comandant al
care frontiera de a
Ungariei. Pentru a serviciile fapt ele
lor de arme, coroana le-a
sat e astfel tnctt
au aJuns pnntre cei mai nobili ai re-
gatului unele calcule, 10
200-300 sate. In posesia lor a ajuns,
prin sau Sighet .
viteji, at unor a veri
imense, oameni cu trecere la curtea
lui nutreau mari
politice. Astfel, ei au intreprins in anul 1391
o la Constantinopol,
unde au ridicarea din
Peri - ctitoria lor - la
rangul de stavropighie. Investit cu drepturi
episcopale, extindea autoritatea
pe mai multe comitate. Astfel s-a creat o
autonomie pentru romnii din
nord-estul Ungariei, sub hegemonia
care aveau posibilitatea de a vorbi
tn numele unei de pe teritorii mai
vaste puterea cu voievozii
Transilvaniei. In asemenea era fi-
resc ca in centrul voievodatului, la Sighet,
se o de
La sec. XIV, Bale s-a
grupului de maghiari, de
care au scape de domnia
a lui Sigismund de Luxemburg, in-
locuindu-1 cu Ladislau de Durazzo, pe care
1-au tncoronat ca rege al Ungariei. Dar
l uptele s-au incheiat in 1403 prin victoria
lui Sigismund averile voievodului romn -
mort tn 1402 - intre care Sighetul, au
fost confiscate. Acesta ar putea fi momentul
cind biserica de a fost catolicilor
din reintrat tn posesiunea regelui. O-
cu Bale, a voievodatul , iar
Sighetul a devenit capitala unui con-
dus de unguri.
Un ultim argument pentru caracterul ro-
mnesc al intemeierii Sighetului tl constit uie
stema pe care a avut-o din sec.
XIV, nu mai inainte. ei
este de un document din 1383
de cronicarul Miron Costin, care a scris,
tn 1684, "Sighetul, capitala
lui, azi are ca pecete capul de bour ca
(Moldova). Indiferent
simbolul s-a ilustrind un mit
vechi, sau el a fost adus din Moldova de
lui im-
portant este s-a in timp, ca
a pe care nu a figurat nici crucea
a arpadienilor, nici crinii angevinilor,
Vezi 1\lagutn ll&orto, nr. 1/ 1972. cum ar fi fost cazul cu o ctitorie
------------------
Relieful, clima ... istoria. Trei elemente care pus amprenta asupra milc-
nare a ti cele patr u ale revistei:
(!) Imaginea de sus: eul a de la (Romnia) de pe I nsula Pat-
mos {Grecia)
Saint-MalO privit din avion
@a - din n sudul Saharei; b - Bamberg,
(Republica Germania); c - din Afganistan d - sat-bloc
din Pueblo de Taos (S.U. A.) ( Satul pe stilpi p. 55)
-------------------
32

11
r
l
.

Ji cu sergentul
zece
Dr. FLORIAN
De aici, unrle in 1475 ,.a fo5t [ ..
cu puterile a bar uit Voievocl"'
au plecat la oaste, n 1877, sute de vasluicni,
celor de la Podul nal t.
S-au inrolat in Batalionul 2 din Regimentul
13 La 7 aprihe, unitatea
aproximativ 1 100 baionete. ntre sutele de
" romni de veche", se aflau
cei zece vomici, de Vasile Alecsandri .
dcc retarea batalionul
sa ndreptat
de unde, cu Batalionul 1, au nceput
de campanie Din inima Mol -
dovei avea dincolo de
la T n :r. iua el '.!.7 augu')t . t luat parte
la atacul cu companii.
In din campania de
la "77", din rindurile vasl uienilor
au 50 Din cei
zece vasluieni ai grupei comandate de Constan-
tin

patru au pe ctmpul de

La 28 august 1877 pentru vitejia
a fost decorat "drapelul regimentului cu
'ordinul cSteaua Romniei tn grad de Mare
Cruce" au fost atribuite" 12 medalii
de argint cVirtutea pentru cei ce
s-au distins tn lupte". In zi,
Registrul Istoric al regiment ului,
Alexandru al Rusiei domnitorul Carol I
al Romniei au distribuit cite Cruci
Sf. Steaua Romniei de
fiecare companie". Una di n cele stele
a inflor it pe pieptul tunicii sergentului Con-
stantin Prin el se cei-
curcanii"
"porecla ln renume" . I i aceea
pe vasluieni ln alte zone ale frontului de
la Plevna.
cu dramatice apoi
a st a tn asediului, sub focul
neincetat al turcilor din
au tn ei de a porni la
asalt. tn ziua de 7 octombrie s-au aflat
printre la din zona
redutei Gri 2 : la parapete,
dispozitivul au pornit tnainte.
La acest atac au pe ctmpul de
curcani din grupa l ui
Doar el , comandantul, a
Cu din 7 octombrie, vasluienii
incheiat drumul de in campania
de la 1877. Cu rtndurile
de ei au primit misiunea de a escorta
coloanele de prizonieri otomani Bucu-
iar s-au deplasat in garnizoana
de I n trecere prin in drum spre
Vaslui, s-au bucurat de o
primire.
n onoar ea celor care nu s-au mai ntors
la vetre, in vechea glorioasa rom-
s-a un complex memorial.
Pe o ce suie in linii ferme, citim:
"In a mintirea de-a lungt 1
veacuril
1
l r pentru intregirea neamului". In
monumentului au fost aliniate mormin-
tele a vasluieni, veterani ai
de la 1877-1878: Petre
Ilie Vasile Ciuraru, Vasile Popa,
Stamate Chiriac, Andrei Aftimescu Deleanu,
[oan Ciobanu, Vasile I on Zaharia.
La un pas de ele n fruntea lor de veghe
sergentul Constantin S-a reconsti-
tlit astfel, in ch ip simbolic, acea
pe care bardul de la a
in ritmuri de Monu-
mentul de la Vaslui a fo3t inaugurat in ziua
de 11 noiembrie 1934, intr-un cadru solemn
Cu respectul cuvenit eroilor
neamului , sute de vasluieni au fost
la dezvelirea monumentului. Ei au adus imn
de celor ce iubit gloria
cu sacrificiului suprem.
' Ve.:i :\l agozln Istorie. nr. 1/ 1967.
..

DE LA G LA
JTE
or. CONSTANTIN N. VELICH 1
Pentru a sprijini de eliberare a 1irff lor de sub jugul otoman, o seami de
bulgari au emigrat in romAne, sudul Rusiei, Serbia etc.
Imediata veclnitate, dar mal ales faptul ci poporul romAn a luptat el, intotdeauna, pentru
pistrarea sale, pentru inliturarea otomane, au ficut ca noastrl si
ffe Jocul cel mal prielnic de adlpostlre sprljlnlre a luptltorllor bulgari. In secolul trecut, in ora-
noastre au aplrut ziare ale bulgari s-au pus la cale riscoalele antlotomane
1
;
tot in RomAnia s-au format fi au trecut Dunirea, cu uneori cu ajutorul romlnflor, nume-
roase cete de bulgari
2
Pe drept cuvint scria Lfuben Karavelo'l, preftdintele celei mal im-
portante din acea perloadl, Comitetul Central Bulgar din creat
in 1870: ,Nof trlfm intr-o care se poate numi o a doua Romlnla [ ] permite tuturor
fi ri deosebire, si se dezvolte liber, si [ ]. Intr-un cuvint, e o care are
drept devlzl libertate culturi". In noastrA au rind pe rind,
bulgari G.S. Rakovakl, Vasll Levskl, Hrlsto Botev dupl cum tot alei au luat flinfl
principalele ale bulgare.
!ntr-un firman al otomane,
din octombrie 1866, exista o care pre-
vedea in mod expres ca Romnia nu fie
"punct de Intrunire a urzitorilor de
[ ... ] a n I mperiul otoman", guvernele
ce s-au succedat la cu atit mai
mult masele popul are, au ajutat din plin
de eliberare a vecinilor de la sud.
In 1875, o de
printre care Nicola Obretenov, Stoian Zai-
- Vezl 'l\fagazJn istori e, nr. 5 8/t 973.
, ln imaginea de sus: ceata lui Hrlsto Botev debar-
ctnd la K<nlodUi de D. Gblugenov).
34
mov, P anruot Volov, Gheorg'hi Benkovski,
s-au stabilit la Giurgiu, ntemeind, in
an, un comitet condus de Stefan
Stambolov cunoscut in istoriografia bulga-
drept " Comitetul de la Giurgiu" . Scopul
era unei pentru pri-
sau vara anului
s-au instalat ntr-o de la marginea ora-
pe care au numit-o "cazarma" .
tuirile comitetului se in mare
membrii lui ferindu-se mai ales de iscoadele
care prin porturile
La anului 1875, planul de
a era gata. Bulgaria a fost
in patru regiuni
La mijlocul lui 1anuarie 1876, tn fiecare dintre
ele au plecat pe rind
de lor. La Giurgiu au doar
membri ai comitetului, care trebuiau
asigure necesare mai ales
se ocupe de procurarea armelor. Documente
armele muni-
au fost tn Romnia.
Mijloacele puse la
nu au fost s uficient e. Pe deasupra,
tn trei regiuni,
iarna grea o serie de alte cauze au
ca organizarea mult de sufcnt.
din regiunea Plovdiv a fost mult
mai Aici, Gheorghi Benkovsk.l a mutat
centrul de la Plovd1v,
cu puternice garnizoane la Pana-
localitate i n cu vechi
De asemenea, a achizi-
arme, tn maj oritate sau
cu cremene tunuri din lemn de
Ctnd s-au apropiat de
Benkovski a convocat delega-
celorlalte regiuni la o adunare care a avut
loc, la 14 aprilie, t n la
care s-a ca fi e
la 1 mai. In cazul unei sau
urma 1mediat.
de prevedere s-a dovedit
strecoare un
spion in adunarea de la
de au t rimis la
principalele
centre ale
mente de conduse de Ahmed
aga Negep aga. La 20 apnhe 1876, Xegep
aga a ajuns la unde au inceput
Atunci, Todor con-
comitetului local, a dat semnalul
de a tn numai
ore, a fost eli berat. aceea
din au t ransmis celor
din o "Acum, ctnd
scriem scn soare, steagul [nostru]
deasupra conac ului
salve de
de clopot elor, oamenu se
pe [ .. ]. voi,
exemplul
la .
Cu o de Benkovski a cutre-
ierat satele de la vest de Iar Yolov
pe cele de la est , chemindu-le la In
aceste Ahmed aga a la
sa numai citeva z1le,
zeci de alte au fost
ellberate. extmztndu se aproape in
regmnea. Dar hma nefimd
ur.edtat din cum se
la GlUrgiu, turcii a u putut transporta o
cu artilene.
ma1 grele s-au dat la unde
fe:nelle copui au luptat cot la cot cu
!::1-conJ dm toate s-au
::-etras i n biserica Cind cc1 din
vreo 40 la au se
ucis ct
copiii, care s-au sinucis pentru a . nu
vil n mtimle
a la 30 apnlie, Benkovski a fost ucis
in luptele dm 1ar pus
zilelor n tnchisoare.
c lda
!n celelalte reglUni, a pro-
mai reduse. La 16 mat, n aJuto.rul
celor din Sliven, a trecut venmd
dm Romnia, gruparea lui Taniu Stoianov,
care a fost i naint e de a ajunge
la Tot de la noi di n a plecat
ceata lui Botev Sub presiunea
otomane, M1hail a dat
n porturile de
nu ex1stau grupuri de bulgar.t.
De fapt , au t_nchts
ochi1 la Giurgiu i n t oate celelalte puncte de
t recere, controleze
ce mergeau,
in Serbia, ba mai mult , chiar
nu se dea de gol. ! van Vazov, care
se afla la a scris 't n memoriile sale
se temeau ca nu cumva
afle de
lor impiedice: ele
totul ma1 bme ca on cme. Ordme secrete
trimise ca . se
a nu vedea nimica". nu numai Vazov
romnii simpatizau cu
care avea obiect ive burghezo-
democrahce, n-a durat deci t o fiind
stngeros ea o in
dm Bulgana a
adus problema acestui popor pe de
zi a europene,
mare la precipitarea dm
1877-1878. .
tn Romnia, a avut un deosebit
Reflectnd opinia intreaga
a luat poporului bulgar, de
la ztarele Prtssa, Timpul, Le
j ournal de Bucarest, Monitorul oficial ori
RomAnul, Telegraful, liber
la cele pro,-incJale ca de
la Turnu in la cele ale ro-
mmlor dm Transilvania, ca Albina, Tele-
graful romAn, Gazeta de Transflvania.
se de ce Apelul din partea
luptltorltor bulgari din Balcani, publicat tn
z1arul Timpul dm 26 1ume,
dscoalet, sena adresndu-se romnilor : "De
vo1 ne-au legat totdeauna simpatiile cele mai
vn ele n-a. u fost tulbura.t e de
De la voi. ca de la vec101
buni un ajutor eficace
... . ..
Solldantatea poporul w r oman cu vecmu
de la l>Ud de s-a oglindit tn circu-
lara pc c.a1 e .:\IJball ministru
de I-..xtcrne, a tnmis-o, la 20 iulie,
nostn dJplomatJci dm prin care
Il )cerea pe guvernele din
rcspr cu ve, n favoarea cauzei po-
porului bulgar.
35
1
t
11
o
o
MANOLE NEAGOE
,
Pentru Europa Centraltl Apuseat7.tl, nceputul secolului XIII s-a caracterizat printr-o veri-
tabiltl "explozie" demografictl, prit7. agricole it7.trodt'terea tmor t7.0i ct,lturi,
ca prin dezvoltaYea schimbului de mtlYfuYi unui it11.portat1.t de
Perioada de instabilitate de asaltul popoarelor migratoare - care, ditl sec. IV,
cu venirea primult'i val de dezorganizase economictl a continenttdui - lua
tn parte Duptl incursiutlile vikitJgilor maghiarilor ( ultimele mari ale primult'i
milet;iu al erei noastre ) urmase o perioadtl de Yefacere de afirmare a feudale . Doud secole
de St4.ficiente ca apusul Et4.ropei stl redevintl o mare economicd politictl, capa-
biltl nu numai la o stabilitate intertltl, dar tl stare stl de la defensiva, care dura
de aproape 800 ani, la ofensivd. Primele cruciade au fost tocmai un rezultat al acestei schimbdri sur-
venite n snul feudale occidetllale t7.u este lipsit de faptul printre teritoriile
asupra cdrora Apusul impus s-a aflat (cel odinioard atit de putertJic 1,
cucerit n 1204 de cavalerii celei de-a patra cruciade.
20000
..
1
In acest timp, in continentului un
nou val de popoare turcice - pecenegii, uzii
cumanii - s-au peste stepele
nord-pontice n cmpia din sudul Moldovei
estul Munteniei. La nceputul sec. XIII, cu-
manii din vest, deci cei pe teritoriul
patriei noastre - Cu-
manie pentru a o deosebi de Cumania
sau Mare, ntre Ural Nipru -
au inceput se sedentarizeze, abandonnd
iar unii dintre ei au intrat
in rindul autohtone
au adoptat
Pentru aducerea acestor cumani sub do-
sa, regele Andrei II al Ungariei i-a
instalat, in 1211, pe cavalerii teutoni in
Brsei; la acea - secole
de lupte dtrze cu politice rom-
de aici - regalitatea cuce-
rise aproape in intregime Transilvania. Cu-
rnd, cavalerii teutoni au trecut
o parte a cumanilor intre sub
ascultarea lui Andrei II
legea creindu-le astfel perspec-
tiva (sub suzeranitate ma-
1
n cmpia din sudul Moldovei estul
viza numai o par-
te a cumanilor, cei mai dintre ei
locuiau in Cumania Mare, avea cen-
trul aproximativ pe cursul mijlociu al
fluviului Volga de aceste
prcfaceri. La sud de in pragul
XIII, se injghebase o
sub numele de regatul
romno-bulgar al
Aceste politice ce
se str uctureze n european, deci
in locuit. de romni , n-au durat
mult . Pe Asia a asu-
pra Europei un nou val de o
despre a europeni i
nu atunci nici cea mai
idee. Este vorba de mongoli, in
literatura mai ales sub
numele de
1206, an care poate fi considerat
inceputul statului feudal mongol, Genghis-
han2, a pornit in marea sa campanie de cu-
cerire a lumii . ntre 1211-1215, el a supus
o parte a Chinei, apoi pornit hoardele
spre apus. Rind pc rtnd, sub loviturile sale
au Imperiul karakitailor, n
Turchestan, dintre Str Daria Amu
Daria, precum marile centre urbane din
Persia - unele peste un milion
de suflete. !n unuia din adver-
sarii Mohamed din Horezm), re-
tras inspre malunle Caspicei, Genghis-han a
trimis un corp de 20 000 sub co-
manda lui Subotai a lui Djebe.
celor a durat
aproape doi ani, din 1221 n 1223.
ce au Persia, ajungind
nu departe de Bagdad, Djebe Subotai au
captureze tezaurul familia lui
_:\lohamed pe malurile Cas-
picei, au cerut lui Genghis-han
la nord ele Caucaz. n toamna
anului 1221, ei au infrint oastea regelui
' Vezi .l\laKazln h1tortr. nr 10/ 1969.
1
Vezi J\lagazln l storlc, nr 1/ 1976
Gruziei, iar in anului
trecnd Caucaz, mongolii i-au invins
pe alani pe cerchezi, ajungtnd astfel tn
cnezatelor
Direct principii in frunte
cu marele cneaz al Kievului, s-au unit cu
cumanii au incercat bareze in$tarea
mongolilor pe Nipru. Dj ebe Subotai s-au
retras. Crezind inamicul se t eme,
cumanii au pornit pe urmele lui. un
drum obositor de zile, timp n care
armata incepuse sufere de lipsa
alimentelor, in momentul riului
Kalka, tn ziua de 16 iunie 1223, mongolii au
atacat prin surprindere, au rupt armata
in au o
victorie. Revenind tn Asia pe la nordul
Caspicei, mongolii au atacat Bulgaria Mare
la dintre Volga Kama,
care Subotai (Djebe murise, ntre timp, pe
drum) s-a reintors tn mar elui han cu
o precum cu importante
date privind natura locurilor pe care le par-
cursese oastea
de moartea lui Genghis-han
de pe care a trebuit le
noul marE( han, Ogodai, campania spre apus
a reinceput in 1235. Comanda armatei a fost
lui Batu, nepotul lui Genghis-
han, de Subotai.
Prima a de sub comanda
lui Batu a fost statul bulgarilor de pe Volga,
pe care 1-au supus in 1236. tn anul
a inceput cucerirea a cnezatelor
care a durat trei ani ( 1237
1240) s-a i ncheiat cu ocuparea cnc:
zatUlui H aliciului .
pentru noua a
campaniei au fost deosebit de
nainte de a ncheia cucerirea ultime
lor cnezat e ei au trimis iscoade tn
Ungaria, Cumania Polonia pentru a cu
lege date asupra drumurilor mili -
t. o ' t tlltari i 11 l11 rt'i
'1
1
1
1
j
tare a viitorilor adversari, dintre care cel
mai puternic era regatul maghiar. Obiectivul
centr_al era deci Ungariei pentru
a .o. Izola, au luat ca
militare ale vecinilor fie imobilizate. In
acest sens, Subotai Batu au ca o
mar e grupare, sub comanda lui Baidar (al-
aripa a atace Po-
lorua Boemia, urmnd dinspre
apus pe Ungariei, rentru a face
cu corpul principa al oast ei
tar e: O grupare (aripa avea ca
neutralizeze Cumania statul
romno-bulgar al apoi, urmnd
cursul pe teritoriul
Ungariei venind dinspre sud. In gru-
parea a sub comanda
lui Batu Subotai, avea drept scop ataca-
rea a Ungariei.
Aripa a intrat prima n
Baidar a cucerit Lvovul Sandomirul, la
18 1-a pe regele
Polomet, aj ungnd aP.Ot sub zidunle Cracoviei
de aici pe Oder. In continuare, el l-a n-
frnt pe Heoric, ducele Sileziei al Pozna-
niei, tn apropiere de Liegnitz; Silezia a fost
vreme de trei n timp
ce o Brandenburgul
.saxonia. a,;poi toate
Baidar a n Boemia, pe car e a pus-
tiit-o cumplit, apoi adus oastea n Un-
garia, pentru a face cu Batu.
Aripa de sub comanda lui Budjek,
a n Muntenia pe la de
Fier, a ajuns n cmpia Tisei a
Grosul oastei a atacat pe trei di-
Un corp a trecut prin Cmpulung-
Vatra Dornei a cucerit Rodna,
Dejul. Clujul, Oradea. Alt corp a atacat mai
la sud, nvingtnd pe romnii pe cumanii
din sudul Moldovei trecnd prin
pasul Oituzului, a devastat sudul Transilva-
niei. !n ntr-unul dintre cele- mai ra-
pide pe care le-a cunoscut istoria
a evului mediu, cel de-al treilea corp
al armatei condus de Batu
Subotai, a ajuns in apropierea capitalei un-
gare, unde regele Bela IV concentrase
oastea. Conform tactici i lor
t arii nu au acceptat confruntarea cu un ad-
versar bine instalat pe Cei doi ge-
nerali s-au retras spre nord, evitnd orice
angajare cu pus-
tiirea din jur. Abia ce
regrupat toate Batu Subotai s-au
atace pe regele Bela, a oaste
se repliase, la 1 O aprilie, dincolo de rtul
Sajo. Punnd ntre el cursul de
regele se credea n A doua
zi n zori, oastea era ncercu-
complet. In t impul Subotai t re-
cuse rul cu un mare corp de oaste
n spatele Lupta s-a ncheiat
cu un mare dezastru pentru unguri, regele
fiind nevoit se refugieze in cele
din tn insulele Adriaticei.
cuceri rea Ungariei , armata
proiecta o campanie, care o
la Atlantic. Moartea lui Ogodai (decem-
brie 1241) a pus acestor planuri.
38
s-au retras n Asia la Karakorum
stat ntruct
Subotai nu puteau lipsi de la adunarea
care avea un nou mare han. Ei au
n nordul Negre
Caspice efective care vor ntemeia
mai trziu Hoarda de Aur, stat feudal
cu la Sarai-Batu. Sub controlu
aflau t e.rit?rii cuprinse intre
Balcam stepele de dincolo de
Volga.
cronicilor
Marea invazie din 1241 a strnit un inte-
res rindul ..
atit pe care le furni-
izvoarele scrise din vreme asu-
pra ct
pe care mvaZia le-a avut asupra evo-
acesteia.
In despre apar, nu
o nume de sau de locuri
legate de trecutul nostru. Astfel t ntr-o cro-
. persanului Fadl Allah
se despre lupta dintre Ordu
Bezeren ban: "Ord u [ ... ] trecnd prin
Ilaut a intilnit pe Bezerenban 1-a
fie oare Bezeyenban un Basarab sau un
ban de Severin? fie oare Ilaut tot una
cu Litua, acea Lytua din Oltenia peste
care domnea, la numai ani in-
vazie, voievodul Litovoi? Izvoarele sint con-
fuze, iar nu se pot face cu exac-
titate. O mai ar fi
Bezerenban era unei care
cuprindea o . parte din Oltenia Banat
pe care cromcarul persan o numea Ilaut .
ed-Din, referindu-se la dru-
mul urmat de Budjek, ne acesta
cu
dm Tcansilvama'} ca intre in Kara-
lag!. popoarele . kara ulaghi lor, trece
m lUI Mislau, unde bate
pe care-1 Sub denumirea
de fost romnii,
n Izvoarele orientale ale epocii
cu numele de caravlahi, iar 1V!islau (.Misslav)
se crede a fost Seneslau.
Din pasaj ele prezentate mai sus o
de mai mare interes pentru
1stona anume in 1241, Yomnii
aveau dej a constituite mai multe
politice. Aceste se la
1241 .sub o sau
Invazta a determinat o
schimbare a raporturilor de din

4s.tfel . Cumaniei Negre, dependent
pohtt.c de Ungaria a fost desfiin-
Iar desele incursiuni din anii
ale care, prin pasurile din
Orientali sau pe la Severin de Fier,
au ajuns nu o tn centrul Ungariei,
i-au pe regii maghiari adopte,
vreme o atitudine
Teritoriile extracarpatice au intrat sub do-
n p. 42)
\
.

Un vultur
s-a
or. MOLDOVEANU
Maftl oameni de aeaml a dat pl mtnt ul polonez.
Tadeuaz Kogeluazko -
luptltor' neinfricat pentru aplrarea teritoriale
a patriei aale, om rept, dezinteresat fi modest -
a fost unul dintre cel mal populari.
Leonar Cbodzko, autorul unei ample lucrlrl
deapre lupta poporului polonez pentru eliberarea
aplratl la Parii curind dupl moartea lut Kogcluazko, consideri el prestlclul
acutul luptltor pentru libertate a Izvorit in primul rind din faptul
el In aa a ttlut sl se bizuie
pe popor, pe care 1-a Iubit fi respectat.
Absolvent al Militare din
Andrzej Tadeuu Bonawentura Kosciuszko
(1746-1817) ee afla la Paris, pentru
de specialitate, ctnd
tn patria ea au tnceput everumente ce anun-
o aoartl. tragicl. Poloniei: pierderea inde-
de stat. In 1772, In virtutea Triplei
dintre Rusia, Prusia Austria,
aceste etate au ocupat aproape o treime din
teritoriul polonez, reufind, cu ajutorul unui
grup de tildltori, si 1mpunl Seimului recu-
acestei samavolnicii.
Intors la Inceputul anului 1774 In ciun-
titA, Koiciuazko nu izbutqte glseascl.
un loc In In ciuda imJ>ecabilei sale
pregAtiri militare: excelent ingmer de forti-
bun artilerist, cunoscltor perfect al
infanteriei. D'!\t scurt timp, aflat Intr-o
materi precarl, din nou
Polonia, lntorclndu-se ln 1776 la Paris, unde
trliefte In atmosfera Jn care americanii au
inceput lupta pentru eliberarea lor de sub
coloniali. tn an tl
de cealaltA. parte a oceanului, la Philadelphia.
Acolo, timp de opt ani, acest "cel mai curat
fiu al cum avea sl scrie despre
el viitorul al S.U.A., Thomas
J efferaon, 1fi pune Intreaga pricepere tn ser-
viciul luptei pentru poporului
american. Din anului 1777 lu-
creazA., ca inginer, sub comanda generalului
american Horatio Gates, remarcat
prin lucrlrile de fortificarc de la West Point
astfel la victoriile
de lingA. Saratoga West Point, ca la cele
din Virginia din cele Caroline
1
DA.
dovadA. de pricepere t ot odatA. de multA.
modestie, fapt remarcat de generalul Na-
thaniel Greene, care spunea el. "niciodatA nu a
formulat pentru sine, dar nici-
odatA. nu a prilejul de a
meritele altora" . !n 1783 Kosciuszko
din partea Congresului american,
"tn semn de a Jndelungatelor,
credincjoaselor foarte servicii",
graa 1.11 de $eneral de bngadl. O dovadA. de
mare a meritelor sale este fa{>tul
s-a aflat printre cei trei strlini cu
"Ordinul Cincinnat".
tn Statele Unit e ale Americii ti
consolideazA. convingerile republicane de-
mocratice, ctt el poporul care as-
pentru o poate
mai devreme sau mai tlrziu.
Kosciuszko revine In patrie Jn 1784: peste
ani, t1 tn serviciul militar,
ln cadrul cu grad de general-maior,
contnbuie la reorganizarea armat ei.
Dar in 1792, armatele Ecat erinei II intrA.
din nou pc teritoriul Poloniei. Cu un an !nainte
fusese o lege de reorganizare a
statului polonez, de la
3 mai 1791; consolidind puterea de stat
limittnd atotputernicia
1
Vell!'lacul.D 11tor1f, nr. 6/ 1976 .
39
tn timp, drepturile
ale acest act fundamental a consti-
tuit un prim pas spre transformarea Poloniei
tntr-o monarhie
tn localitatea.
Targowice (de unde numele lor de targo-
accepte noile reforme
in ajutor armatele care tn-
Seimul pe rege
Incepe de
a de la 3 mai, la care
remarctndu-se ca un veritabil comandant,
generalul-maior Tadeusz Kosciuszko.
gnd de Dubienka, el
nu numai dragostea propriilor dar
respectul .inamicului. "Armata tl
il scria Descorche,
ambasadorul francez in Polonia. Pentru vite-
jia pe ctmpul de este avansat la gradul
de general-locotenent decorat cu ordinul
"Virtuti Militari". La 26 august 1792, Adu-
narea ii inaltul
titlu de al

Regele Poloniei trece de partea targo-
Kosciuszko, tn semn de protest,
demisia din cu
el este din nou nevoit
stabilindu-se la Leipzig, tn electoratul
Saxonia, unde in cu reprezen-
ai patriotice poloneze. In-
treaga cu incredere spre el.
lndardul cu

In acest timp
Polonia
o tragedie.
ln urma
legerii dintre
Rusia Prusia,
tn
1793, a doua m-
a
patrio-
tice din
din

tirea
luptei de elibe-
rare. Drept con-
al vii-
toarei
este desemnat
Tadeusz Kos-
ciuszko. Accep-
tind, acesta tn
vic-
toria tn lupta de
eliberare poate
fi nu-
mai de o
de
transformare a
acestei lupte tn-
tr-o
general -
Tadeusz
El de la bun tnceput: "Nu
voi bate numai pentru

Doresc liber-
tatea intregii 'lumai pentru ea tmi
voi risca
Cind un general polonez, Antoni Madalinski,
ordinul noilor de a dizolva
unitatea pe care o comanda, ba mai mult, tn
fruntea a 700 se spre
Cracovia, Kosciuszko socoate a venit mo-
mentul pentru a In noap-
tea de 23 spre 24 martie 1794, el la
Cracovia, fosta a Poloniei, spre a
prelua conducerea militare.
rea Vulturul alb
1
s-a smuls din colivie -
va scrie mai tirziu un citat de autorul
polonez J. Zawieyski - zburind pe nnou-
ratul cer de a stindardul cu
Tadeusz Kosciuszko s-a
intors tn patrie".
In zilei de 24 martie, inaintea
la din Cracovia, a Actului
Kosciuszko j
al armatei. Cteva ore mai tirziu,
este oficial,
tn marea din Cracovia, n locuito-
rilor a Tot aici,
Tadeusz Kosciuszko, suprem al
armate depune intrat
in istorie ca program al poloneze:
"Eu, Tadeusz jur inaintea lui
Dumnezeu, a intregului popor polonez,
puterea ce mi-a fost n-o voi n-
tntru oprimarea a
nui, ci o voi folosi numat pentru
dobindirea
poporului consolidarea univer-
sale". Kosciuszko se deci reprezen-
tant al tntregii se lupte, tn
interesul tuturor pentru "liber-
tate, integritate In procla-
pe care le tn zi, el
la unire, la eforturilor
a sacrificiilor pentru cauza in-
fim un trup cu
ne unim ct mai strtns, ne
inimile ( ... ). iau cu mine,
camarazi de arme sub lozinca: Moarte sau
victorie 1 ncred in voi n acest popor
care a mai dectt
mai in robie", se spune tn
"Primul pas spre
robiei este ai curajul fii liber;
primul pas spre victorie este
propria se spune in

In Cracoviei se
coloanele armatelor alarmate de
Madalinski,
i se poloneze n
tmprej urimile Cracovie1.
Kosciuszko dispune de o
de 5 000 oameni, cu 2 000
din satele din zona in
cu coase (de aici
numele de cosinieri) cu Vrind
aria el im-
cu armata, mprejurimile Cracoviei cu
1
1n Polonia medieval!, denumire sub care era
cunoscuta. noblllmea miel!. miJlocie.
Vulturul alb rtgura pe stema Poloniei.
gravur4 de epoc4
de a ajunge Ja pentru a o
elibera. Armatele comandate de gene-
ralul Tormasov, accesul
spre In ziua de 4 aprilie 1794, nu
departe de satul Raclawice are loc prima
al rezultat est e pentru
Folosindu-se de o
Kosciuszko infringe
centrul inamice, la asalt luind parte
un de cosinieri, compus di n
320 voluntari. Ei au prin surprindere,
dintr-o vale in care erau de tirul tunu-
rilor. Un al doilea atac al de

din aripa asigurnd succesul deplin
al polonezilor. Se spune imediat
dirjilor
nieri pentru lor, Kosci uszko a m-
sumanul celui mai brav dintre ei,
Wojciech Bartos, cel care a aj uns primul la
bateriile inamice a stins cu fitilul
tunurilor. Kosciuszko il stegar (lo-
cotenent) al Regimentului de grenadieri cra-
covieni, creat din for-
va parcurge intregul traseu de al
vitejia Szc-
zekocin, n timpul
Maciej owice.
nu voi Inceta
a depUnse soarta patriei mele,.
de la Raclawice nu
deblocheze drumul spre dar din
punct de vedere moral-politic
acestei este Vestea despre
prima victorie a polonezilor se cu
repeziciune n ntreaga trezind increde-
rea n Sub imboldul acestei
izbinzi, se la
n decurs de eli-
Capitala, garnizoana fiind
Tot in aprilie
de la Vilno, ea victo-

este cizmarul 1 an Kaliriski, cel al
vilniene, poetul iacobinul polonez 1 acob
1asinski.
In luna (7 mai l794), n
sa de la Poloniec, Kosci uszko prom Uni-
versalul, in car e se "per
soana este Acordind
libertate Universalu1 nu
claca, scutindu-i de ea doar pe
care s-au
in armata republicii. de la Poloniec
deci la drumului: reduce
dar nu io-

Curind Raclawice, V.u. . u,us.
incep insuccesele militare. In
de Szczekocin,
de unite ruso-prusiene. De h-'Pt
ori Kosciuszko tn pe bravii
Raclawice -
cosinieri, dar trupele inamice le snt net
superioare numeric in plus, dispun de o
artilerie. nfrngerea de la
Szczekocin, Kosciuszko se retrage n
asedierea Capitalei de
inamice, pentru
fortificarea Luptele pentru
purtate ntre cei 25 000 polonezi,
cu 140 tunuri, armatele ruso-prusie-
ne, cu un efectiv de 40 000
de 250 tunuri. de la inceputul lunii
iulie in septembrie 1794.
at acuri ruso-prusiene snt respinse.
Intre timp apare un nou pericol. Arma-
tele generalului Suvorov, care vin din Ucraina,
cu armatele unui
a 1 t general Fersen, care, Var-
se spre sud. Kosciuszko se
taie calea lui Fersen. In dimi-
zilei de 10 oct ombrie, Maciejowice
se u in cele mai dramatice din
timpul a poporului polonez.
In ultima Kosciuszko
adune d tele de cavalerie
dar este de cavaleria
I calul lui cade la tre-
prinztnd sub el pe
polonez est e prizo-
lteJrsburg nchis tn
k.
luarea n captivi-
, este
Polonia avea fie pentru a
treia (in 1795) ca stat pentru
o de peste 120 ani de cele t rei
puteri vecine : Rusia, Prusia Austria.
moartea Ecaterinei II, Pavel I
ii libertatea lui Kosciuszko. In timpul
intrevederii pe care cu ocazie o are cu
in noiembrie 1796, eroul polonez i
spune : nu mi-am dep lins propria-
mi dar nu voi inceta a
depltnge soarta patriei mele".
Nedorind se in de
libertate, Kosciuszko n Statele Unite,
pent ru a luptase cu ani
n Drumul lui trece prin Finlanda, Sue-
dia, Danemarca Anglia. Pretutmdeni este
intimpinat cu o mare simpatie, ca un erou al
poloneze. Ajunge apoi la Philadel-
phia, unde il cu
urale. Dar nu in America decit un
an. Auzind n Italia au fost create, nu de-
mult, legiuni poloneze comandate de genera-
lul ] an Henryk Dabrowski, se
n Europa pentru a Ii mai aproape
de evenimentele legat e de viitorul Poloniei .
Inainte de a pentru totdeauna continen-
tul american, intreaga ce-i
revenea ca fost general, din partea guvernului
Stat elor Unite, pentru a reda libertatea a
de a unui
de negri care lucrau pe marilor
plantatori.
Drumul luptei al lui Tadeusz Kos-
ciuszko se brusc. La 15 octom
brie 1817, o cel care a fost
numit omul-stindard, moare in So-
leure (Solothurn), din Ideile faptele
sale au vii in memoria poporului polo-
nez. In secolul nostru, in anii celui de-al doilea
mondial, cind intreaga omenire lupta
pentru tiraniei, el a fost pentru
polonezi un simbol al noilor vremuri care
soseau, al indestructibile dintre liber-
tatea libertatea soc1al:1
1

BIBLIOGRAFIC
Hlatorla Polakl (Istoria Polonlel),vol II, Warsuwa, 1958.
Zarya dzleJ6w wojltkowojel polskleJ do roku 1864:
a lstorlel militare ptn!L tn a.'lul 1864 ),
t 966.
J'an Stanlslaw Kopczewski, Tadeusa Koteluasko, Wars-
zawa, 1972..
A. Gleysztor , St. E. Rostwor owskl, H.
Wereszycki, Hlatolre de Pologoe (Ist oria Polonlel),
Warszawa, t 97 t .
J'an St., Kopczewskl, W6ds K6s)-nler6w Tadeu11 Kog.
cluasko (Comandantul cosinlerllor Tadeus7 Kocluszlto),
Warszawa, t 974.
J' . Zawleyskl, Pomledz)' ple\fa l manna (lntre
man), Warszawa, 1971.
1 In Umpul luptei antlllltlerlste, numele lui Ko:>-
cluszko 1-au purtat numeroase poloneze
de partizani ale armate regulate, care
au Impotriva Germaniei bttlerlste; I-au purtat
Divizlonul 303 de vln!Hoare polone.t, care s-a remarcat
pe Frontul de apus Divizia t polonezA, creata. fn mat
1943, de Uniunea Polonezi pe tetltorlul
U .R. s. S.; t-au purtat de partizani ale batalloa-
nelor pe al dr apel a rost tn
cosinlerllor : numeroase
mente de partizani din cadrul populare arma-
t ei populare. A rost un omagiu de popor ,
de patrie devotamentulul in lupta pentru
progres libertate, care I-au caracterizat pe Tadeu:>t
K ociuszko.
42
1241. VOIEVODATELE ROMNE l$1
INDEPENDENTA
( Urmare din p. 38)
cu caracter nominal a
in Transilvania, voievodatul -
- puterea, iar auto-
ritatea regilor de la Buda a fost cu greu
nu a intrerupt
ritmul de dezvoltare a
politice De# altfel, au-
t ori tatea a mai mult un
aspect economic, de p1at a tributului, local-
nici i autonomia care le-a permis,
ulterior, o dezvoltare a existente.
O in acest sens o avem
ani mai t rziu, n 1247, prin Diploma
de regele maghiar cavalerilor ioa-
n care este pe teri-
t oriul ){unteniei Olteniei, a mai multor
cnezate voievodate (voievodatul lui Li-
tovoi cuprindea iar acel
al lui Seneslau se intindea la nord de

Izvoare contemporane, precum re-

din 1247 ale sol ului papal Giovanni
da Pian del Carpine sau cronica lui Thomas
Tu..,cus din 1276- 1277 la rindul
lor unor politice rom-
la est de Aceste
politice au constituit nucleele celor
state feudale independente, Rom-
neasci )Ioldova Dezvoltarea social-eco-
nomice\ a fost, desigur, elementul primordial
c.tru a dcternunat st atelor feudale
Pt:nt ru a tn complexi-
! ZI. acest fenomen, trebute subliniat
cd. tn urma cioc-
vtolente tntre cele -
regalitatea - a favorizat c.rearea
afirmarea a statelor feudale
altfel , procesul de creare
consolidare a acestor state a tn ul-
m aspectul unei lupte a romnilor
pentru a se su trage de sub uneia
sau alteta dmtre marile puteri vecine lor ln
de atunci. Basarab I ntemeietorul Sa
ahat inth cu Ungaria (in 1323) pentru
turarca ultimelor forme de tl-
t ar! apoi, la Posada, a indepArtat suzera-
n.ta.tea maghtara. La fel , tn ;.\toldova, Dra-
a pus dominape 1ar Bogdan,
celCl feudale au
mtr"!t astfel pe scena 1stonei, purttnd iden-
de sine
Yc l l .\.la!Jf.l: r, t ot Ci r lt nr t, ;t 97tl
' \ eZI )fa]a.z n ta tom nr 10/ 197 G.
11
{avind drept criteriu vrsta
zilor) era cele ma1 vechi
ridicate cu 3 000 ani t.e.n., iar cele mai noi
cu 1 500 ani t.e.n . Evenimentul care pustiise
aceste se petrecuse deci intre mileniul
IV mijlocul mileniului II i.e.n.
In amintirea de au
localnicii, locul purta denumirea de Mohenj o-
Daro, ceea ce, in limba lor,
Denumirea poate avea semni-
mort" sau "cimitirul". I n
momentul in care au inceput de cu-
a terenului la Mohenjo-Daro nu
s-a constatat nici de cimitir. In memoria
a locuitorilor din Valea Indului,
denuinirea se referea, desigur,
la episodul tragic care, la mijlocul mileniului
II t.e.n., provocase distrugerea Mo-
henj o-Daro, Harappa a altor antice
pe care arheologii 1e-au scos la la Rupar,
Ali-Murad, Jukhar, Nal, Chanhu-Daro.
Se, presupune deci in jurul anului 1 500
te.n., n la
vest cu Belucistanul, iar la nord cu Pen-
djabul, a avut loc un sau o invazie
de mari care a pustiit un
imens, de vreme ce atit de
tate unele de altele au fost nimicite n
ulterioare au atestat
marile din Valea Indului,
nfloritoare, ar fi invaziei arie-
nilorl. Cine erau De unde ve-
neau? Nici unul din ce pot fi date
la aceste nu este absolut sigur, iar
problema lumea

Veacurile, intemperiile au vesti-
giile acestor moarte tn de
mnt cum le-au la nceput
arheologilor. Tumulii au in
interior, urmele unor nu ale unor
"cimitireu. Dintre ruinele unei case au fost
scoase vreo de schelete de -
- scheletul unei f emei.
Aceasta de pe o cu capul inainte,
tn timp ce cobora spre un poate pentru
a se ascunde in el. oseminte nu se afla
nici un obiect.
La Harappa, a era intru
totul cu cea de la Mohenjo-
Daro, au fost dezgropate, in 1946, mai multe
schelete de femei - membrii fa-
miliei unui sculptor in care
din de invadatori, i-au
ucis; de schelete au fost doi col
de elefant, materia a sculptorului.
Tot aici, a fost descoperit un cimitir,
care mai multe trupuri tnhumate
potrivit ritualului vremii. Ele
intr-un de trestie in
sicrie de lemn; se aflau oale castroane
cu Vasele erau tmpodobite cu desene
reprezentind animale plante, comparabile
cu cele eare ceramica mesopo-
Aceste analogii
unor comerciale, poate culturale,
intre Valea Indului Valea Eufratului; ele
' In trecut, termenul era folosit pentru desemnarea
popoarelor tamJUel de llmbl lndo-europene.
Azl tndlcl pe cele din ramura lndo-lranlanll. a acestei
tamJlll.
44
i
r
1
trebuie fi fost active frecvente in decursul
mileniilor III II i.e n., n care au avut loc
schimburi foarte numeroase ntre Egipt,
Mesopotamia, India poate, chiar China .
dintre obiceiurile funerare este
izbitoare; Sicriele din lemn au fost folosite atit
de. ct de locui tor ii Ind ului;
unu cadavrele in extensiune, l
lungtte cu capul indreptat spre nord. Rapor-
turile comerciale dintre Mesopotamia In-
dia includeau schimbul de perle : pericle
de ale regelui sumerian Mes- Kalam-
Dag, inhumat n miticul cimitir regal din
Ur
2
tn Caldeea, proveneau din Valea Indului,
poate chiar de la Mohenjo-Daro.
Totul ne face credem in vremea pros-
splendorjj sale, Mohenjo-Daro
oferea negustorilor indigeni o im-
de situarea
pe marele fluvi u.
Certe din punct de vedere sint
schimburile comerciale sau chiar culturale cu
lumea de tip grecesc,
care au circulat n Creta, egiptene din
desene
cu cele egiptene, vase de steatJt verdC>, pro-
venind de la Susa (Persia) datind, probabil,
din anul 3000 i e n.;
in relief, de la Tell Ashmar (J\'{csopo-
tamia), de amazoDJt, provenand de pc
colinele din N1lgh1n, jad din Asta
coarne de cerb din

(di n care se produ-
ceau medicamente). verde de M
lapislazuli din Afganistan, toate pc
Valea Indului
Tipurile umane pe care le scheletele
din Harappa in ciuda marei dis-
dintre cele
cu cea de la Mohenjo-Daro. Examtnarca schc-
letelor le-a perm1s oamemlor de
patru rase difente de la cea me-
la cea N u- i greu
ne inchipuim mannan dm multe
ale lumii venmd spre de la
henjo-Daro
Nu "portrete" de mohcnjo-darieni
in sensul al acestui cu\'int. Exami-
narea citorva dm 5tatuetele de de
bronz sau de lut e>..humate dm de
a condus la ftxarea flztonomi<:t local-
nicilor . dm ele - un cap de calcar un
bust din steatlt - purtau
destul de lung legat cu o
care le nconjura capul se nnoda sub
Barba era cu
Chipunle celor personaje sint
foarte deosebite. Bustul cu o
cu motive n de tn-
foi care descoperit un capul are
un chip ciudat . Ochii, foarte de-abia
urcnd spre timple, t e fac
te la tipul mongoloid; dar nasul este
lung gros, amintind pe cel al iar
gura, foarte are buze proemi nente.
o personalitate att
de incit trebuie fi e, t oate
1
antic (mllenille IV-III i.e. n.) din suclul
potamlel.
, Stat tn nord-vestul peninsulei Indiene.
Stat tn sudul I ndiei.
l
imaginea unui individ-tip. Cea
capul de - ale
orbite snt adncite pentru a ochi
de abanos, de sidef sau de metal - nu repre-
un chip de mongoloid ci, mai
se apropie de tipul egiptean. Ct despre femei,
ar fi le statuete
de bronz dansatoare, una n
alta in re-
paos, ele o
nrudire cu
tipul negroid.
lungi cor-
pul slab, alungit, bu-
zele turti te ochii
le fac
semene cu
de pe cursul superior
al Nilului.

sigiliilor
efec-
Casele celor dispuneau de de
baie; existau publice, destinate oame-
nilor de rind sau celor le com-
pania prietenilor. Marile terme,
care ocupau o foarte tre-
buie fi prezentat in din Mo-
henjo-Daro o tot atit de mare ca
la romani. Zidurile de ale erau
eu ghips
sau bitum, asigurind
o
sau fintinilor.
Pentru a de
praf - care trebuie
fi fost o
tntr-o astfel de re-
giune de
vtnturi puternice -
erau pa.vate
cu cioburi de oale,
amestecate cu
de pisate.
udate
Toate acestea de-
preocu-
utilitare spi-
ritul al
mohenjo-darieni lor.
tuate la Mohenjo-
Daro de mai bine de
30 ani n-au scos la
nici o
de templu sau de
palat. Cele mai mari
edificii aveau o desti-

publice, antrepozite,
administra-
tive. erau in
general strtmte, iar
zidurile
cu
o-aveau nici o des-
chidere tn In
cartierele de
mare, se
geau, ajungind
la dimensiunile auto-
de
Aceasta presupune
un pe uscat
<Jreatii ale Mohen.jo-Daro: oap sculptat n piatr4
In p. U : o dansatoare tn bronz
cele
mai importante scoa-
se la tn
prezent stnt antre-
pozitele de grtne
marile impresio-
nante prin dimensi-
unile lor; se pare
ele nu erau la fel
de bogat decorate ca
termele de la Pom-
pei. Este drept
nu s-au
Intr-o In-
parte a o-
poate
tocmai aici se vor
palate temple.
t ot attt de intens pe
ctt putea fie pe care aducea
la cheiurile din Mohenjo-Daro metalul mi-
nelor din Arabia, pietrele de dincolo
de Himalaia, cositorul din Birmania.
Materialul de era
mida, cum e firesc pentru o unde piatra
lemnul stnt rare. dispuneau de o
de canale de aducere scur-
gere a apei, sistem pe care unii arheologi I-au
declarat cel mai ingenios din cite a cunoscut
antichitatea. Aproape fiecare avea
fntna ei, de la de canali-
zare se pare tn cartierele
foarte populate, trebuiau se apro-
vizioneze cu de la cei In jurul
ghizdurilor erau de
duind celor ce rindul se
despre zilei,
cum se tn Orient.
1
despre
spi-
a locuitorilor

Indului din mileniile IV III t.e.n. se
la ceea ce putem deduce din
cer ami ca, podoabele
acum. Sculptura se
la statuetele yomenite la torsuri
masculine, unu din din
ardezie inchis. tn schimb,
snt numeroase; mici cu
miniaturi de boi de bivoli, porumbei
pe capre - toate
cu naivitate. E greu atribui
tuturor acestor obiecte o Con-
localnicii aveau un gust artis-
tic rafinat, prelucrind cu talent metalul.
Aurul, argintul, bronzul, arama, cositorul
erau aduse de aiurea, deoarece Valea lndului
era tn mine; localnicii strn-
se cu Arabia Birmania. Giuvaergiii
pietrele dure: jaspul, agatul,
45
din care podoabe complicate ferme-

care prezidau
a locuitorilor
ne stnt cunoscute prin de pc
descoperite in mare pe
Valea Indului indeosebi la Harappa la
M;ohenjo-Daro. Ele slujeau la autentificarea
documentelor privat e publice, imagi nea
reprezentate pe ele asigurind o
a con-
tractului respectiv. Sigiliile erau folosite
pentru a garanta unui
sau a unei amfore. mobenjo-darienc
reprezentau, in majoritate, animale
populare Je atribuiau un caract er
r eligios sau o localnici i
Jnchipuiau cel care viola sigiliul avea
f1e victima tigrului, rinocerului, crocodilului,
bivolului de pe sigiliu. Uneon erau combinat e
animale fantastice, dintre care cel mai frec-
vent este licornul. Legenda despre
va n super-
evului mediu european. A-lteori, asocie-
rile erau mai bizare; un cap de li corn, un
cap de t aur un cap de legate de un
singur trup, sau un leu cu cap de elefant un
duh cu de scorpion, cu demo-
nii Mesopotamiei. de animale
de pe stnt de o
<te se pot studia pe ele, de
danturii tigrului,
pe o tn cele mai mici
nunte.
Pe unele din aceste mici sigilli, de obicei pe
cele din steatit, se scene de intre
oameni animale ca, de un care
doi tigri. Imaginea ne este
sigiliilor mesopotamiene care-I
pe tmbl!nzit orul animale-
lor pe regii Asiriei la
piept pe lei. Stilul grav..orilor de era
inspirat de tehnica estetica con-
lor sumerieni asirieni.
la Mohenjo-Daro ceva care, ptn!
tn prezent, a descuraj at pe scrierea
Indului, din caracterele gravate pe
Un erudit temer ar, de HcSvcSsy, a tncercat
demonstreze similitudinea dintre carac-
terele scrierii indusiene cele de pe "lem-
nele care vorbesc" din Insula

De
aici la a atribui o comun!
Inrudire de Intre predecesorii arieni-
lor actualilor locuitori ai I n-
sulei nu era dectt un pas, dar el
presupune unor conti-
nente, tntre timp, care au tnlesnit
aceste
att de dintre scrie-
rea din Insula cea din Mohenjo-
Daro faptul aceste grafii au
nedescifrate nu dectt din
necunoscutele care r ezolvarea
de arheologie.
In romlnette de
Sanda
1
Vezi Magula lflorle, nr. 9/i 970.
-veullaj.,ln ll&orlc, nr. 10/1969.
46
A URI $1 TR BURJ T ACICE
_..
( U,-mare dm p. 29)
croblzllor
1
despre locallzarea
erobizllor parvenlte din antichitate, ctt recentele cer-
de t oponimie stnt corecte, ar fi posibil ca
obulensu ti ocupat partea de est a Dobrogei centrale.
Nu avem ntcl o privind capitala acestui trib.
O fn acest sens poate 11 de o
potrivit c:Lrela fn limitele terlto-
rluJu1 hJstrlan din epoca a existat localitatea
Arcfdava, crndva sediul unei Importante uniuni getfce
- poate a obuleosllor - cu care grecii de pe litoral au
sa ctt mal Dar
alte centre gettce pot tl presupuse cA au fost capitala
acestua trib.
Oinensii
Tot tn partea de a provinciei romane Moesla
Interior a locuit trllJul traco-getlc al olnensllor:
localizarea lor este este posibil ca el sl rt ocupat
partea de vest a Dobrogei centrale. Nici despre capitala
acestui tri b nu avem Amintim doar ca o simpli
ipotezli, raptul Ziraxes, unul din cu care a
luptat M. Llcfnlus Cras us fn 29/ 28 f.e.n., tel avea capitala,
Genucla, undeva pe Dun:Lre cum ne spune Casslus
Dlo). Dar, ca tn cazul Arcldavel, multe alte centre
Indigene (de exemplu Capldava etc.) pot
ti considerate .drept capltaJl a olnensllor.
Al. SUCEVEANU
Derronii
Trib tracic nementionat de Izvoarele literare antice
Identificat de cu ajutorul monedelor de argint
pe care le-a emis tntre anu 520-500 t.e.n. Stnt cunos-
cute doua. tipuri principale de monede, tn greutate de
circa 40,5 g (dodecadrahme) - cele mal grele dintre
emlsfunne trlburiJor traclce - sau de circa 28 g (octo-
drahme), cu legenda DERRO (tn transcr.lere
Monede de acest fel stnt prezent e tn tezaureJe de
la I shtfb (fn sudul R.S.F. Iugoslavia), VelJclkovo (tn
Bulgaria) din Egipt, unde apar tmpreunl cu alte
emisiuni monetare, la Fayum, Zagazlg ti Asyut
(ultimul t ezaur fUnd descoperit tn 1968-t 969). Deoa-
rece unH scriitori antici, pr.lntre care se numiri
Strabon Pomponlus Mela, vorbesc despre un munte
Derrfs, situat tn Slthonla, tn partea centrali a Peninsu-
lei Chalcldlce, n-ar ti exclus ca derronu, daci tinem
seama de activitatea lor 81 fi locuit tntr--o
zoniL din veclnltatea acestuia, nu prea departe de re-
giunea mtolerJ. a Pangeulut (astlzf tn Grecia).
Orre
Trib de etnJe toci nesiguri, poate tracic. MaJ
autori antlc.l (PoJybhl'-Tttus Llvtus, Strabon, Pllnlu cel
Btrtn) n amintesc SUD numele de orestl otl sltueul la
sud de trlburUe IUrtce din Eplr. Locuind undeva tntre
Ax1os (Vardar) tJ Strymon (Struma), la apus de edonJ,
blsalU, derront, nu departe de zona mtnferl a Pangeulul,
trtbul orrescllor semneazA, Intre 520..500 J.e.n.,
octodrahmele stat erll de argint cu legenda - tran-
de not cu caractere latlne-ORR.ESKION sau
ORHESKION. Tipul Iconografie al primelor, pe aver-
sul este reprezentat un luptAtor cu doul lJ.ncll
tn mtnl. tn picioare. care tncearcl al atlplneascl doi
bol( este foarte apropiat de cel folosit de blaaJtJ, In timp
ce magtnea de pe atatert, un centaur rlplnd
o nlmtl, aeamiDI foarte mult cu reprezentlrUe de pe
monedele slmJlare emise de zalelJ.
lmpreunl cu alte monede, emJslunJJe orrescllor a-au
ln tezaureJe monetare de la Ishtlb tl Nevrotop
(Bulgaria), precum oi In tret tezaure descoperite tn
l:gtpt (Fayum, Asyut '1 Athrlbls, az1 Benha el .Ul), tn-
gropate Intre ctrca 600 ot 460 t.e.n.
Gb. POENARU BORDEA
! Vezt Ma,uln lltorle, nr. 8/1976.
J
FEBRU.ARIE 1898
NICULAE KOSLINSCHI
Incepind din a doua jumAtate a secolului
trecut, Cuba a fost teatrul unor puternice
de eliberare de sub
spanioli, care ocupaserA insula
intre 1511-1515. Primul rAzboi antispaniol
de eliberare (1868-1878), denumit "marele
incheiat printr-un tratat ntre insur-
guvernul de la Madrid, obligase metro-
pola si faci unele concesii printre care dreptul
cubanezilor de a fi reprezentati n Cortesurfl,
amnistierea abolirea formali a
sclaviei etc. de eliberare a
cunoscut un nou avint dupi Parti-
dului Cubanez (1892), condus
de Marti, care ffxase ca

La 24 februarie 1895, a inceput un nou rAz-
boi de eliberare, avind in frunte pe Marti,
Maxlmo Gomez, Antonio Maceo Calixto
Garcia
2
In luptele care au urmat,
Denumire a tn Spania.
Vezi lstotlc, nr . 12/ 1971.
au victorii importante
asupra armatei spaniole de fiind
foarte aproape de
In aceste imprejurAri, la 24 aprilie 1898, cer-
curile imperialiste din S.U.A., care urmAreau
si se substituie spanioli, sub
pretextul ajutorirH cubanezl, au
rAzboiul hispano-american. Conflic-
tul s-a inchelat in favoarea americane.
La 1 O decembrie 1898, prin Tratatul de pace
de la Paris, Spania la suveranitatea
asupra Cubel, care era proclamatA indepen-
denti (in realitate ea devenea un protectorat
al S.U.A., fiind condusi pni in 1902 de un
gu'vernator nord-american).
Un eveniment care a dus la gribirea decla-
rirll rAzboiului de citre S. U.A. a fost scufun-
darea, in noaptea de 14/ 15 februarie 1898, in
portul Havana, a navei de rAzboi nord-ame-
ricane " Maine" , episod pe care il relatAm in
paginile ce urmeazA.
1
Maine" era un cuirasat de
II cu un deplasamen t
de 6 682 tone, construit
1890-1892 avea artilene
de 4 tun un de 25 cm,
in turele duble, situate
una inspre prova, in-
spre pupa navei. Nava coman-
dorului Sigsbee se in
ba za de la Key West
de la izbucnirea
intre cubanezi
mata
Cuirasatul a sos1t la Havana
la 25 ianuarie 1898 sub .
textul
celor citeva sute de
americani in
de la intrarea in port, au fost
luate unele de sigu-
pentru prev:enirea . unei
eventuale de mmare
sau torpilare a navei,
motivate de
diplomatice dintre S.U.A.
Spania. .
La 9 februarie, o
a
spaniol la Washmgton,
de LOme, editorul unUl
ziar din Madrid, a fost
in ziare ame-
ricane. ln scnsoare,
dorul critica politica de ?onci-
liere a
niol, Sagasta, precu!D ati-
tudinea S.U.A.,
Mac Kinley, caractenzat drept
" slab
gloatele". au
inveninat ma1 rapor-
turile hispano-amencane. .
ln seara de 14 februane,
Maine" continua se afle
i'n port la Havana, legat .la o
la 500 metn de
arsenalul militar. Nu departe
de nava un
mi c spaniol.
ora 21.45, dinspre
Maine" s-a auzit o
unei lovituri de
tun de calibru greu, de
tunetul prelung al unei explozii
care a zguduit cheiurile.
de o de
fum, prova s-a
in 1ar nava a
inceput se scufund.e . Pupa a
mai plutit scurt bmp,
dintr-un echipaj de 353 oamem
au cu ?umai 87,
dintre care 39 Coman-
dantul Sigsbee a ul.ti-
mul bordul, ce
sese mai multe de
salvare a a celor
in
Mai tirziu,
au povestit o
48
'
explozie, probabil
care avusese loc i nspre prova
care rupsese carena navei.
Puntea de lemn a
fost in aer, iar
rile provocate de explozie s-au
intins spre pupa, pe sub puntea
Nu putea fi ni ci o
explozia
din turelei din prova
pricinmse scufundarea navei.
Dar din ce
oare aceste magazii de mu-
. ..
ru n .
vasului au con-
tinuat noaptea
numai oarecare timp
epava a putut fi
primejdie. P entru a se
stabili cauzele na-
vei, au fost create comisii
de una
una Cea
din trei su-
periori , comandori i Willi am T.
Sampson F .E . Chadwi ck
locotenent-comandorul W. O.
Potter, s-a intrunit la Ha van a,
la 21 februarie a exa-
minarea carenei cu ajutorul
scafandrilor . o-au
dat la resturi de
dar de pe fund, dinspre
prova tribord, forma
unui V fuse-
ndoite inspre
la puntea
Aceasta pleda, aparent, pentru
o explozie
"De stabilirea, de aceas-
comisie, a cauzei exploziei,
depindea pacea sau -
scrie istoricul naval englez
H. W. Wilson, in chip
firesc, americanii erau ndem-
Maine
fusese distrus de spanioli ".
Onestitatea membrilor co-
misiei era deasupra
indoieli . Coroborind declara-
comandantului cu cele
ale marinarilor
cu raportul scafandrilor,
cei trei au ajuns la
concluzia o ar fi
explozie sub chil a lui
"Maine". Explozia s-ar fi pro-
pagat mai departe
in aer cele magazii
de ale turelei din
prova. ln raport nu se spunea
in in ce chip ajunsese o
sub chila cuirasatului. Auto-
locale spaniole au de-
clarat tn port nu se aflau
mine marine, dar in presa ame-
a o in care
se la Biblioteca
din Washington fusese
!
o a portului
Havana, pe care figura o linie
de mi ne cu de aprin-
dere de la n preajma
acestei linii s-ar f i Mai -
" ne".
Comisia de
di n membrii
militare spamole de la Havana
a ajuns la o cu t otul con-
cl uzte anume scufundarea
navet americane se datora
explozii int erne n maga-
zuJe In spriji nul
acest ett poteze se argument a
a doua zi
navei nu indicii le
specifice unei explozii su bma-
n ne: .
tn por t, tar martoni de
pc mal nu ob-
nici o ridicare a
apelor. Ceva mai trziu,
navali englezi aveau
la concl uzie :
"Maine" se scufunda.se
unei explozi interne. Dar pen-
tru comisia forma
de fund ul navei era un
argument t n favoa-
rea tpotezei unei explozii exte-
rioare, de o
Cercurile imperialiste ame-
ricane mteresat c intr-o inter-
tn Cuba incurajau zi a-
rele care incitau opini a
mpotriva Spaniei. la
28 februarie, ziar ul New York
Herald publ ica o i n care
se preciza "Pare st abil it
explozia care a distr us nava
Maine a avut loc sub chila
navei magaziile de pul-
bere nu s nt cauza acestei
explozii, cum se crezuse la
nceput . Catastrofa ar fi fost
deci de o
La 9 martie, U.A.
a votat credite pentru
in valoare de 50 mi1t oane do-
lari : dar, pentru a da
man net americane
pc ptci or de nu a
cunoscut raportul oficial asupra
distr ugerii cuirasatului decit
' 'T
1
la 1 aprilie. In la 19
1
'
apr ilie, Congresul a votat o
prin care
Mac Kinley era mputer nici t
mi li-
t are navale ale Stat elor
Unite pentru a impune Spani ei
Cubet, care ur ma
Amba-
sadorul american la Madrid
a primit inmi neze
un ultimatum guvernului spa-
niol la 23 aprilie.
r
-
cr
ntr-un in care opera-
navale urmau joace
un rol de flota S.U.A.
avea o mare superioritate, nu-
5 cu ira-
sate 2 cuirasate,
de 1 cuirasat 5
toare cuirasate spaniole;
americane mat di spuneau
de 16 n cea mai
mare parte moderne. de 4
ale spaniolilor. I n mai
de patru luni de
americane aduse pe calea
au ocupat Cu ba Filipi ne le;
la 12 august, guvernul spaniol
mputernicea pe ambasadorul
la Washington sem-
neze un protocol de
care punea luptelor.
n 19 11 , ce Cuba deve-
nise
o comisie a marinei ame-
ricane. de contraami-
ralul 6:. E. Vreeland, a exami-
nat din nou epava lui "Mai ne".
Carena a fost prin cof-
ferdam-uri (tancuri
putindu-se astfel constata
fundul navei fusese
spre pe o
de cea 10 m
9

Accidentele ulterioare aveau
arate forma de V
turnat a chilei poate
n cazul unei explozii interne.
In orice caz, era greu de crezut
spaniolii ar fi
un vecin attt de
puternic ca
S.U.A. Dealtfel, n cei aproape
80 ani de la explozie,
nici o sau
nu a venit ateste
o astfel de
Mult mai in schimb,
a ipoteza unei ex-
plozii interne, tn
general de evenimente ul-
terioare similare. Dar la sfir-
sec. XIX nu se putea
crede explozibilele, i ndeo-
sebi pulberilc in
artileria fabricate cu
in
speciale, ar fi fost suscepttbile
de aprindere tn cazul
unor de umiditate.
In anii ce au urmat
lui "Mai ne". toate principalele
flote militare ale timpului au
inregistrat astfel de accidente
pe navele mari ; cele mai mul-
te s-au petrecut tn timpul pr i-
mului mondial. Ultimul
caz, izolat, a fost cel al
cui rasatului japonez "Mutsu",
<l istrus de o explozie
rn i unie 1943.
1
= ----
UN DOCUMENT T DE LA MIHAI VITE lUl
(Urmare di11- p. 28)
cu Rudolf se inscrie
intre multele acte consemnind
modfffclrile survenite in mo-
dul de stApinire a plmintulul.
seama de imprejurlrlle
deosebite n care Mihai a
devenit stlpin al Transilvaniei,
acest act capltl o semnlfJcaUe
deosebftl. Este cunoscut faptul
el domnul primei unlrl a
romnilor a fost acuzat de
cltre unii noblli maghiari din
Transilvania el ar fi
nat sl extermlne intreaga no-
bilime. Documentul de
demonstreazA, din contrl, el
marele volevod nu numai el
nu a si llchldeze
nobllfmea transilvlneanl, el,
dlmpotrlvl a ocrotit-o, inter-

venind in favoarea el. Domnul
romAn, cu toate el care
fusese rolul lui Tholdy
in lupta de la nu
numai el nu a trecut la re-
presalii, dar a sl duel
o politici moderati de
clasa domlnantl din Transl1-
vania. Dealtfel, cum
mai de mult acad.
Pascu, .. stApinirea Transilva-
tliei a pus in lui Mihai
o seaml de probleme de naturi
politici sociali. O nobilime
o dletl care ho-
tlra n toate treburile
Dieta era formati in marea
ei majoritate din nobili, Iar
nobiiJmea era elita oastei tran-
silvlnene, de ea depindea vo-
tarea sumelor necesare pentru
recrutarea mercenarJior etc.
Mihai era de toate
aceste ; de aceea s-a
comportat cu un politic
realist de cla! a dominantl,
care decidea in toate proble-
mele privind conducerea
Documentul a clrui traducere
o pubiJclm acum (originalul
latin se afli in Arhivele de
Stat din Viena) este
pentru el poartA semnltura
autografl a marelui domn.
Ionel GAL,
Manole NEAGOE
f
PREA
MAIESTATE
CEZA
PREA MILOSTIVE
DOAMNE

Maiestatea
a putut afla, din
spusele multora, in attea
ale vremilor, ale-
sul domn Tholdy, care
s-a distins prin
vitejie i ntru
trarea de Prea
Sacra Maiestate Ce-
n-a fost tn
Transilvaniei cel din
ba chiar printre cei de frunte.
Acesta, prin voia a
n Ungariei
sate, N agy Mana
Iztar din comitatul BihorulUI,
despre care a primit
de ele
la vrea le ca pc t e
le de la Prta.
Sacra Maiestate L c-
Cum dar ) i-a
dat osteneala ntru
osteneala Voast re
n nici un chtp
nu s-a dat inapoi o do\e-
cu vin la.
Prea Sacra Maiestate
Cezaro- a ruga,
ca pe un prea milostiv,
a-i neatmse
bunuril e a cu
de el, cel
ce cu statornicie ntru
de Prea Sacra
:Maiestate trebuie a
fi n avcrit
sale, ba chiar a fi sprij init cu
milostenie prin :\1 a.-
Voastre
Prea
Sacra Maiestate m-
va lua seama cu
milostenie la rvna stator-
nicia aceluia.
cu toate ale melc .Milostivini
Voastre. Dumnezeu
pe Maiestat ea m-
al nostru
ntru ani cu noroc.
la Al ba Iulia tn ziua
a 19-a a lunii decembrit.,
anul 1599.
Prea Sasrei Voast re 1\llaiesl(t
Cezaro-Re.t:t
t1.1ml s tri
I o A1ihail
49
Un personaj din Intimitatea luf Hlmmler,
medicul slu curant, o curajoasA
activitate de aplrare a unora dintre victimele
teroarei naziste. Acestui om temeraref sate
intreprinderi, joseph membru al Aca-
demiei Franceze, il dedfcl lucrarea Les mains
du miracle ("Miini miraculoase"), aplrutl in
Editura Gatumard, Paris.
Eroul tucrlrll, ffnlandezut Felix Kersten,
spune despre el insuti el este Arzt fiir manuelle
Therapie - medic in terapia manuall. Nof
am spune, mal simplu, masor. In 1939, faima
lui este cunoscuti in intreaga Europl apuseanA.
Joculette in Olanda, printre bolnavii pe
care il trateazA se numiri mari
politice, al industriei marii
din Germania, unde se va stabili temporar,
de la anului 1939. Unul dintre
este marele fabricant Albrecht Dlehm, prieten
cu sinistrul tef al S S-ulul Gestapoului,
Refchsfiihrerul Hefnrfctr Hfmmler. Acesta
suferi de o boalA de stomac pe care nici un
doctor nu a s-o vindece. Recomandat de
DJehm, Kersten il pe Hfmmter, al
clruf .. medic curant" devine din prfmlvara
anului 1939, ingrljlndu-1 pinl la
Germaniei hftlerJste si-i amelioreze

"Doctorul" capitl, astfel, un puternic as-
cendent asupra pacientului care incepe si 1 se
spovedeascl, transformindu-1 treptat in con-
fidentul slu. De-a lungul timpului,
.. doctorului" asupra lut Himmler
intr-atit, incit Reichsfiihrerul, la
lui Kersten, atenueazA unele mlsurf teroriste
elibereazA mii de din laglrele
hltlerfste.
La vremea cind au devenit cunoscute,
toate aceste fapte au plrut Incredibile. Dar
,.doctorului", activitatea sa cura-
fi salutari - arati cunoscutul Istoric
englez H. R. Trevor- Roper, profesor de Istorie
contemporani la Universitatea din Oxford,
50
care cartea lui J. Kessel - ,,au fost.
supuse unei verfficlri. Ele au
fost cercetate de
chiar de adversari politici al doctorului.
Din toate aceste incerclrf, Kersten a
invingAtor".
Intr-adevAr, in 1948, pe cind masorul se
reintorsese in Suedia, s-a Instituit o comisie
speciali care si investigheze activitatea lui
in calitate de medic particular al lui Hlmmler.
Membrii comisiei au examinat sute de docu-
mente au audiat zeci de martori, publicind
in 1949 un raport din care rezulta el "doctorul"
Kersten salvase mii de Dato-
rftl sale, Himmler la
hotArirea nefastA de a nfometa
unor din occidentul Europei, printre care
Olanda. Iatl de ce in 1950, pentru merite
in lupta impotriva nazismului,
felix Kersten a prfmft una dintre cele mal
importante olandeze - Ordinul
,.Orange-Nassau", in gradul de Mare
O alti cercetare, efectuati cu multi scrupulozi-
tate de cltre Institutul Vad Washem, din
Ierusalim, a scos la fveall, de asemenea, 1
meritele Incontestabile ale "medicului in tera-
pia manuall".
Pentru scrie cartea, academicianul
J. Kessel a consultat toate aceste materiale
a -stat de vorbi cu Kersten.
Doctorul f-a prezentat Jurnalul sute de
scrisori de primite de la cei
de el ceea ce este mal important, foto-
copllle scrisorilor primite de la Himmler,
prin care acesta il comunica hotArirea de a
elibera unU din inchisorile laglrele
hftlerlste.
PublicAm pentru cititorii revistei Magazin
istoric citeva fragmente, intrucitva condensate,
din cartea academfcianulul francez Joseph
Kessel.
Titlul fl subtitlurile noas-
tre.
Prima int.-evedere
cu Himmler
nainte de tn Berlin,
Potsdam, pe strada
Prinz Albert nr. 8, se putea ve-
dea o pe
care flut urau numeroase st eaguri
cu zvastica. Cind treceau prin
imobilului, oamenii
beau pasul, plecau capul sau
ntorceau privirea. Ei
-
zi noapte de santinele
ca automate -
postea statul-major cancela-
ria Reichsfiihrerului Heinrich
Himmler, SS-ului co-
mandantul Gestapoului.
10 martie 1939. O
se tn
imobilului. Un in livrea
deschiznd apoi por-
tiera unui de vreo 40 ani,
nalt, voinic bine
ce din
acesta se pe trotuar.
o imobi-
lului, apoi se tncet
spre intrare. Un soldat SS ti
iese inainte, oprindu-1:
- Ce
- pe Reichsfiihrer.
Oricit de mare est e surprin-
derea soldatului, el n-o
E deprins
sentimente1e.
- pe
spune SS-istul.
Apoi in
mai ttrziu, un locote-
nent SS iese se adre-
solicitantului :
rog.
Tonul atitudinea
dovedesc o

Felix Kersten, acesta
este numele vizitatorului, tre-
ce prin holul marelui cartier
al SS. Se mirat la
de cu plStoale
automate pre'tu-
tindeni.
"Cum se va oare
intrevederea?" se doc-
torul Kersten, care la
mintea a unma
din acceptase
examineze pe Himmler,
grav bolnav. Urmtndu-1 pe ofi-
care tl conduce, Kersten
o
de ap01 alta,
care este introdus intr-o
de Abia bine
se amu-
zat: "Uite unde m-a dus doc-
torul Ko 1"
1
; un alt care
insigna de aghiotant,
vine ia. Pornesc pe un
coridor la
n pe vizitator
pentru o deajuns ca un
aparat ascuns n perete
verifice noul sosit
sau nu arme asupra lui.
aceea, aghiotantul n
conduce pe Kerst en spre
la coridorului .
Doctorul mtna
dar nici gestul
se deschide brusc, iar
tn pervaz apare un in
de general SS. Este
Hemrich Himmler : un individ
ngust tn umeri, cu
obrajilor purtind
ochelari cu rame metalice. El
h intinde lui Kersten o

invit indu-1 in birou :
- ai venit .
Am auzit vorbindu-se mult
1
Medicul care la pe Ker
st en arta masajulut dupA.
vechile metode - n.t.
Unul d(n cele mai sinistre personaJe ale
Reichu.lut nazist - Heinrich Ht mmler
. r-
despre dumneat a. Poat e ai
alini durerile groaznice
de stomac de care
- Doctore, crezi
ajuta? el. fi
nespus de
- vesto-
nul domnule Reichs-
fiihrer ?
- Numaidect, doctore, nu-
maidect, spune Himmler ama-
bil.
- pe spate.
Himmler se Kersten
apropie un fotoliu de divan
se comod. Miinile
lui trupul slab al pa-
cientului. Acesta, crispat de
durerile ce-l chinuie necon-
tenit , nu-l din ochi
pe Kersten. Ce doctor ciu-
dat 1 Nu i-a pus nici o ntre-
bare. Him-
mler a ca le-a
uitat - 1-au
cu fel de fel de
Pe ctnd acum ... Himmler scoate
un Degetele,
atunci
tnvelite tn catifea, n
mod brut al ntr-un punct al
stomacului de unde
iradia ca un foc.
- Foarte bine ... Nu
zice Kerst en.
Sub a mti-
nii, un alt val de sfr-
bolnavului.
Apoi altul altul.
- doare tare, nu-i
de fiecare doc-
t orul.
- ngrozitor,
Himmler,
I n fine, Kersten pune
miinile pe genunchi.
- Acum mi dau seama
despre ce este vorba. De
stomac, dar mai ales de siste-
mul nervos simpatic. Nu exis-
ceva mai dureros decit spas-
mele sist emului simpatic ....
Iar nervii me-
reu nu fac dect
starea.
- putea su-
in Himmler.


- O vedem numaidect.
Doctorul
ntinde minile, pal-
mele falangele ca le
dea elasticitatea vigoarea
se pune pe lucru.
La fiecare a sa, Him-
mler tresare, un
citeva minute,
Kerst en se Il
pe pacient :
51
Cum
O Himmler nu
punde. Pare cor-
pul nu-i vine
Apoi spune,
simt... da ... e uimitor ...
simt mult mai
- \tunci,
Peste vreo zece minute,
Kersttn se
Pentru prima ajun-
ge
Hi mmler pare nu-l fi au-
zit. :::\ u face nir.i o
abia Chipul lui ex-
s tupoarea.
-- da j os, spune
doctor ul.
Himmler se incet, cu
ca ci nd trupul
ar ascunde o
Apoi, pune pi-
cioarele pe podea;
pri\ 1rca o
lui Kersten, apoi ex-

- "\ isez oare? E cu pu-
Nu mai doare .. .
d<:loc . . dar absolut deloc.
Himmler pnte-
cele cu sent imentul de a fi
cunoscut un miracol.
- capabil
ali ni durerile ?
el nedumerit.
red da.
Bolnavul se de pe
divanul pe care se ntinsese
se apropi e de Kerst en:
- Doctore, vreau t e
trez pentru mine.
dea timp

- Am te inscriu ime-
di at in SS. Cu gradul de
c olonel
"Curind vom avea
... "
Kcrst en poate
pni o cu
oroare pe acela
pc
care pantalonii, dar
care, i ncetase sufe-
sentimen-
tu 1 atotputerniciei sale.
Faptul n-are
nici o 1
H imml er . Tn SS, eu
t otul. Da, doctore,
soltmn H immler .
d uiesc : colonel plin.
Kt:rc; ten ca-
pul, ca cum exprima
Are sentimentul
t.l ntr-un domeniu
52
n care valorile snt

cu gravitate:
- Domnule Reichsfiihrer,
sint grozav de impresionat de
onoarea pe care mi-o
Dar, din mi-est e im-
posibil s-o accept.
!i lo-
in Olanda, arc
acolo famili e, foarte
...
- Dar pot revin de cte
ori avea dureri. Dealtfel,
nu plec imediat,
la Berlin tratez

- Atunci, prin-
tre ei, doctore. Te rog, vmo
in fi ecare zi, incheie Him-
mler .
In fiecare mira-
colul se durerea care
i pntecele ca
gheare este de miinile
pe care Himmler incepe le
De aceea, Reichs-
fiihrerul l pe Ker-
st en ca pe un magician. Des-
tins, relaxat sub miinile doc-
torului, cuprins de o beati-
tudine celei a
toxicomanilor, care
refl exele Himmler
simte nevoia se
nuie, ceea ce n stare
n-ar face-o de nimeni.
au loc totdea-
una n timpul tratamentelor .
Masajele, care o
au mai multe pauze, n in-
tervalul ca des-
pacientul, Kecst en di s-
cu H immler.
A opta zi a tratamentului,
n timpul unei p auze, Reichs-
fiihrerul spune cu
tate:
- Curnd vom avea ...
Kerst en pu-
t ernic degetele,

- 1 el. Cum
asta! de ce?
Himmler se
in coate imediat :
- Cind spun ceva, nu arunc
vorbe n vnt. Fuhrerul vrea
pentru binele poporu-
lui german. ii face
pe mai puternici
mai vir ili. Va fi un
scurt, victorios. De-
sint un putregai
Vor fi repede ngenunrhcat"
Ajutati de ciini pornesc pe urmel e patric;-
tilor, i n Cehoslovacia
Kersten face un mare efort
ca tntrebe cu cea mai mare

- Nu e un joc
cu focul?
- Fuhrerul foarte bine
unde trebuie
conchide Himmler.
Ctnd vine timpul ca docto-
rul Kersten se inapoieze tn
Olanda, Himmler nu mai su-
Nu s-a mai atit
de bine de ani. Se des-
parte de medicul miracu-
los plin de de recu-

O "prietenle"
cu tot dinadinsul
Au trecut ctteva luni de
atunci. Intre timp,
au atacat ocupat Polonia,
cel de-al doilea
mondial .
La 1 octombrie 1939, Ker-
sten este chemat la telefon
de unul din lui
Himmler rugat
urgent la Berlin: Reichsfiihrer-
ul este foarte bolnav.
masorului se opune cu tn-
dtrjire, certndu-i
Doctorul o tn
De fapt, este el de acord
ia primul
expres pentru Berlin, indem-
nat de un sentiment pe care
nu-l poate defini.
De daU., Himmler su-
cumplit. ascenden-
tul pe care Kersten n
asupra Reicbsfi.ihrerului de-
vine mai mare. Peste o
tngriji-
rilor lui Kersten, Himmler
se simte mai bine reca-

- impotriva Fran-
a Angliei, spuse el, nu
ne sperie. Ba chiar ne mul-
Cele vor
fi nimicite.
tratamentul terminat,
medicul il pe Him-
mler nu se va mai tnapoia
tn Germania nainte de
de
Inainte de a Ber-
linul, Kersten se duce la Le-
Finlandei, a
o Acolo, po-
tn mod
tnttlnirile cu Himmler, flrl.
a aminti el Reichs-
ftihrerul ti secrete mi-
litare politice, cu o indis-
Apoi, Ker-
sten expune scrupulele care
-
Scen4 d4 aute de ori repetat4: un avion german mitrali4%4
populatia civU4 care ae retuaia:4 dup4 cotropirea Fra.ntri
( 1140 )
U cum continue,
tn plin
pe SS-ului al Gestapo-
ului?
- Nu trebuie nici
o tl cei de
la Trebuie tratezi
pe Himmler mai mult mai
bine ca oricnd. Trebuie
uluitoare tn-
credere pe care
ne informezi pe noi.
Lucrul are acum o

Kersten
tot ce-i va sta tn
la 20 decembrie 1939, el
aduce familia la Harzwalde
1
.
un program stabilit di-
nainte, doctorul
t.-ateze bolnavii din Berlin
tn cu.-sul primelor patru luni
ale anului. apoi se Inapoieze
la. Haga. unde fixat con-
pentru perioada ur-
' SituatA la 60 km de Berli n,
fu'iese cun,p.'iratA de Ker ten cu suma
de tOO O(h) mllrei. ca onorariu
pentru tratament de la
german Rosterg - n.t.
La 27 1940,
doctorul ti lui
Himmler spre a
mai repede viza de ie ..
Dar zilele trec
tul nu se Ori de
ctte ori Kersten tl
la telefon pe Himmler spre
a-1 intreba, aproape
invariabil rlspuns :
- doctore, acum
mi-e imposibil viza
de e prea <>Cu-
la Harz-
walde.
Trec pline
de de
ln ziua de 1 O mai dis-de-
doctorul este che-
mat la cancelaria Reichsfiihrer-
ului. Zimbitor amical,
acesta U cu mna
tntinsl:
- dom-
nule Kersten, pri-
cinuit attea ai as-
cultat radioul?
-Nu.
- Trupele noastre au in-
trat in Olanda,
vesel Himmler.
53

1
4
Lui Kersten nu-i vine
urechilor. Olanda... o
atit de cu
oameni pe care ti atit
de mult.. .
de trupele hitleriste.
- In cazul acesta nu mat
am ce aici, plec tn Fin-
landa! spune Kersten.
Nu se mai poate
Nu-i mai acum -
de obicei, este foarte prudent
- furia lui Him-
mler. Dar acesta
ridice glasul:
-Sper ai aici, am
mare nevoie de d-ta.
ge- Nu mai din prietenie
te-am impiedicat pleci tn
Olanda 1 Nu este vorba doar
de pericolele de
bombardamente altele. Pe
d-ta te un pericol
mai mare: prost
de oamenii de-acolo,
de olandezi de
lor, Mussert. Iar in primele
ore ale victoriei, se fac multe

- O mai gindesc,
spune doctorul plin de
dar acum nu voi
mai vreme in
Germania.
Kerst en se duce din nou
la Finlandei, spunind
vrea plece cit mai cu-
rind posibil.
- Credem este mult mai
util pe Him-
mler, i se Este o
indatorire de
Orict de mult ti displace
acest lucru, Kersten trebuie

Sectorul po,tal
militar nr. 35 360
La lui august 1940,
Reichsfiihrerul, complet resta-
bilit o criza prin
care a trecut, ii spune cu aspri-
me 1 u i Kersten :
- E cum
mei din
Olanda, casa de
la Haga? Te-am avertizat de
ori : partidul na-
zist din Olanda
sint foa rte impotriva
54
dumitale din cauza
lor pe care le-ai avut conti-
nui le ai acolo. Crezi cumva,
nu ce scrisori
de la cine sint? Descotoro-
de casa de la Haga 1
Kersten orice
este chiar
Himmler
se cu doctorul
la fel de dur ca de oricine.
- Voi face precum
Kersten. Este
absolut indispensabil ca mu-
tarea s-o fac chiar eu.
- De acord, Him-
mler. dau zece zile, nici
una mai mult.
La 1 septembrie, Kersten
la Haga. De la tre-
buie se direct la
Gestapoului din Olanda, un
austriac pe nume Rauter bes-
tial Acesta il
cu o severitate cu
Doctorul se
gndindu-se libertatea
a milioane de oameni
depind de acest individ.
Kersten e obligat se
prezinte zilnic la biroul lui
Rauter : a chiar
Himmler. "Chestie de poli-
i-a spus el, dar pe un
ton care nici ia osteneala
doctorul se
sub o suprave-
ghere.
Cum ajunge cteva
t elefoane. Sosesc o
de prieteni fiecare i poves-
cite o ntmplare, una
mai de decit alta:
su-
mare. In Olanda nu se
de care se
Kersten pe Himmler,
trebuie fi e prudent.
Dar cind cu
prieteni de incredere,
nici o
- Cred am o oarecare
asupra lui Himmler.
regulat informa-
despre tot ce se
aici: nejustificate,
furturi , jafuri, torturi.
- Cum expediem o
atit de compro-
ne
riscuri enorme, atit pentru
no1 ct pentru d-ta? il
urietenii.

- dect s-o trimi-
la Sectorul militar
nr. 35 360, le spune Kersten.
Cineva il incredul,

- secretul va fi. ..
- Absolut ! cu ho-
Kersten.
Peste timp, prietenii
iau bun de l a doc-
tor.
Certitudinea lui Kerst en
este pe deplin sec-
torul indicat e cel al lui
Himmler.
Inainte de a Berlinul,
Kerst en, care s-a gndit cit
de util i-ar fi cores-
la de ochii
cenzorilor spionilor, i-a
turisit lui Rudolph Brandtl,
pe un ton jenat, in Olanda
se va intilni cu femei cu care
a avut amoroase
care ii vor scrie cu
Cit de ar fi ca ase-
menea scrisori fie citite de
cenzori.
- Spune-le scrie la
sectorul al lui Him-
mler, i-a Brandt. Eu
triez am dau scri-
sorile. E singura din
Berlin unde e
in viola
Pretextul de doctor
ca asigure secretul co-
- aventurile sale
sentimentale - 1-au ncntat
pe Himmler . Int re acesta
Kersten s-a creat o
cea dintre doi
complici pe amoros.
Himmler, care nu avea in-
credere in nimeni in nimic,
a acordat bucuros doctorului
dreptul de a folosi sectorul

favoare i-a lui
Kersten organizeze o ade-
de in-
n Olanda.
In de
Paul B. MARIAN
1
Doctor tn drept unul dintre cel
mai buni stenograr. din Germania:
nu era nazist , a Co' t numit s te-
nograrul lui Himmler, care ti aprecia
roarte mult. Tntre Kersten Brandt
s-a nli cut rlln 11rime!e clipe o mare
simpatie - n.t.
PE Jl CASA
EUGEN ANASTASIU
Cu sute de mii de ani n
o
gata in stinci
putea senri ca sau
atit fiarelor ctt oamenilor.
tn regiunile
au existat in paleoliti c,
alte forme de :}case
adaptate mediului local:
paravanul, groapa
cortul, coliba
1
etc.
In neolitic, cu perfectionarea
1
Vezt )lag.u;tn tit Or l c, 1 'l / t 5: .. .
tehnicii de a uneltelor,
cu dezvoltarea
plantelor
?i a animalelor,
procesul trecerii la o
incheindu-se,
modul de trai al oamenilor
schimbat,
fiind
aduse lor.
Despre din noil e tipuri de case
va fi vorba n paginile ce
55
Focul care
r n anul 1853, in urma secetei, vestitele
lacuri retras apele pe mari
intinderi. La vederea noilor de
milos, din Obermeilen, pe ma-
lul Lacului Ziirich, s-au gindit
ogoarele, ridici nd un dig de la limita
peste noapte. Dar sapele lor s-au izbit de
lemn. Fundul fostului lac era cu
bine infipte, paralele, de brne. I ntre-
descoperirii, oamenii
au chemat arheologi i, care au dezgropat,
pentru prima n istorie, un sat lacustru.
M;ai tirziu - tot in dar i n Ger-
mania, Italia, - s-au multe
asemenea urme de stind pe picio-
roange de lemn, nu departe de mal. Resturile
de descoperite in aceste
foste erau bogate: oale de lut ars
i mpodobit, boabe de cereale carbonizate,
topoare de cremene crlige de os
pentru pescuit, prsnele ceramice pentru
fuse, chiar petice de de in.
Cine era acest locuitor, agricultor, pescar,
olar, de unelte
din silex? Era omul unei etape noi de civili-
etapa pietrei noi (lustruite) - neoliti-
cul, care t ncepe spre mijlocul perioadei post-
glaciare.
Cum se de obiecte, relativ
bine conservate, cu trecerea timpului
umezeala mtlului? lacustre erau
construite, din temelie din
lemn stuf, materiale i nfl amabile. In-
cendiile le mistuiau deseor i. I nainte de a
n totul era "lins" de
intr-o de Stratul
acesta de a toate
obiectele de-a lungul a zece mii de ani. Muzeele
snt pline cu exponate i n sate
lacustre : numai la Concise, pe malul Lacul ui
N euchtel, s-au dezgropat, i n citeva zile,
25 000 obiecte. a i n tratatele
de specialitate, reconstituirea
a tipului de pe
pari sub
termenul de palaflttf sau terra mare (in ita-
pal afitta "par
in iar terra mare, ,,mal",
Cu milenii in omul neolitic a gndit
a realizat i ngenioase deasupra
apelor nu numai in zone europene, ci n
alte ale l umii, acolo unde
geografice au fost pr ielnice. nu numai
atunci, demult, ci asemenea
ln Noua Guinee, in Sulavesi
Kalimantan, in America de Sud (la Mara-
caibo) se i ntilnesc frecvent asemenea
Atit de n memoria
s-au palafit tele, incit, pe alocuri,
unele , pe ca-
talige", deasupra solul ui, fie prin (in
Nilului superior casele tukul),
ft e ca f amilia vitele
de viiturile din anotimpul plo-
ios (ca tn zona a Asiei de sud-est).
Unele europene au nceput mo-
dest, ca mici lacustre, fl uviale sau de
Cu vremea, aluviunile s-au adunat
56
sub "picioarele" caselor, s-a amestecat
s-a tasat cu 1-a
arborilor au fixat definitiv terenul.
au devenit peninsule Insulele Isoletta,
de pe Lacul Varese (Halt a), Roseninscl,
de pe Lacul Star nberg (Bavaria). s-au
actualele germane Bamberg
Wiirzburg: din simple pc pari
malul unui fluviu. au luat n anti-
chitate, vestitul centru comercial feni cian
Tir, nu mai celebrul Pharos din
portului Alexandria, in Egipt, Djezireh, in
Algeria, apoi Chioggia (Italia) : 11
din umile de
Herodot de sate lacustre n Tra-
cia cu cinci secole i.e.n.; n Belgia, pe vremea
lui Carol cel Mare, existau palafitte 1
locuite. de acest gen au fost dezgro-
pate in Urali. Aztecii au 1\lescalti-
tan pe o puzderie de ostroave.
Arheolcgii vor mai avea multe surprize
n cercetarea .,satelor de pe Recent,
pe un mic grup de insule din mijlocul Lacul ui
Titicaca, tn Anzi, la pest e 3 800 m altitudine
s-au palafittele tribului Uru, conside-
rat primul constructor al celebrclor
de stuf totora, care i-au servit de model lui
Thor pentru "Ra".
Ce impmgea pe oameni drept
temelie a un mediu atit de nepotri-
vit , la prima vedere, ca apa? Pentru omul
neevoluat slab narmat n lupta cu
(triburi fiare etc. )
oglinda lacului, ntre casa lui
uscatul plin de primejdii , avea valoarea unui
t rainic zid de cu
piroga, intr-un trunchi de copac, se
de un par; scara era pe
familiil e puteau dormi
Apa veghea. Iar in timpul zilei, apa

Palafittele au rezervat surpri ze. Pe baza
descoperirilor, zoologii au reconstituit sche-
letul unei specii de ciine necunoscut
atunci paleontologiei, tipi c satelor plutitoare
paznic al lor, de unde numele de Canls
familiarls palustrls. Iar compa-
rind diferitelor plante 1
cultivate n mitul '
nelor lacustre, au ajuns la concluzii intere-
sante. Vom aminti numai dintre toate
cerealele, se pare prima "piine" a omului a
fost meiul ; din vremea
plantele de au parcurs un drum evo-
lutiv prin lente de amelio-
rare, pe cind buruienile de pe casa omu-
lui, lipsite de lui , au identice
cu cele de acum zeci de mii de ani .
A.
In a,teptarea asediatorilor
Acum 4 000-5 000 ani, pc ctnd Hellada
sau Roma nu se puterile suc-
cesive ale lumii vechi - Egiptul, Mesopota-
mia, China - au fost de armate
de plugari, oameni de lor,
rodnic prin complicate sisteme de

Cum au rezistat plugarii la
invazii noroade? Chinezii au cel mai
mare zid din lume, pe 5 000 km de la est la
i
. , .. ,_
ves t . India a avut Himalaia, zid na-
tural de aproape 4 000 km lungime cea.
250 km Dar din Asia
cele din Peninsula sau din Africa
de Nord?
Grija lor de s-a oglindit
n felul de au casa-
satul-cetate. Le mai intilnim
azi de-a lungul vechilor de invazie, in sa-
tele afgane sau pakistaneze, iraniene, cauca-
ziene sau si ri ene, libiene, algeriene sau tunisi-
ene. Materialele de sint diferite,
predomintnd lutul piatra. Dar, pe dea-
supra tuturor deosebirilor locale, o
apare
bine a gata
reziste unui atac sau asediu. Impresia
de o dau strmte cotite, ca-
sele la scunde ingust e,
nalte ferecat e, lipsa ferestrelor la
parter, zidurile groase, plate cu
crenelur i, nch1se sau
de acareturile ocolurile vitelor
imprejmuite cu ziduri solide.
t n Afganistanul muntos, de s-au
trat kala, casele de lut fortificate, comune
pentru mai multe famil ii nrudite: sint
ferestre, tmprejmuite cu ziduri
cu turnuri metereze. Kala o
intilnim n nordul Iranului in Turkmenia.
Urcnd spre nord, spre vechea punte mun-
de trecere intre continente - Cau-
cazul - inti lnim sate (aule) asemenea unor
de cuburi ncremenite pe
abrupte. Nici un interval
intre Rnduri-rnduri de
"i n trepte" din vale sub stinca munte-
lui, atit de inctt
plate ale rindului de jos servesc drept curte
vecinilor de deasupra. La mii de ki-
lometri de Caucaz, in Atlas
din Tunisia, Alger ia Maroc, satele berbe-
rilor (ksour, in Iim ba -
car e, n sec. VIT, s-a opus cu arma
in trecerii arabilor cuceritori prin nordul
Africii - au exact o
de plate din in-
panta similare
de relief, climat istorie au generat o arhi-

Cea mai o au osetinii (popu-
I se spune gal un cu-
prinde o cu 2-3 etaje, avind
un alt turn, tn trunchi de
special pentru in curte s nt criptele
celor templul famili ei , totul inconju-
rat de o de zid nalt, din lespezi
enorme. intrarea ntr-o ase-
menea nvoirea proprietarului,
nu este un lucru
Exemple in regiuni
mai apropiate. ln Albania, o de
m untoase, bogat snt frecvente
mai mult t urnuri de cetate
decit purtind nume ca
casa di n Oltenia Muntenia veacu-
lui XVII-XVIII : cuii. pe
coline abrupte sau boturi de deal, de unde
vederea bate departe, cula este
scopului: cuib de cit mai inde-
la asediu. n
dire printr-o abia mai mult o
cu o grea de st ejar La
parter, nici o deschidere n zidul masiv
din bolovani enormi, o
spre etajul locuit , al t rei-
lea. Din loc in loc, tn peretele gros apar fcres-
truici verticale, care privesc spre
cele patru ale Pe acolo se c.u
fiinta. Sub balcoane nchise, suspen-
date in fel, inctt nici un al
de dedesubt nu scape ochiului
Asemenea balcoane, nchise cu geamlic de
existente la primul cat, chiar deasupra
a erau tipice trgurilor
din Bulgaria, Iugoslavia, din Balcani t n gene-
ral. in nceputului de veac
XX se mai puteau nttlni case cu balcon sus-
pendat. De altfel, acest element arhitectural
de este prezent ntr-o
incepind cu Spania tre-
cnd prin nordul Africii, n India musul-

Au existat oare in Lumea forme
for tifi cate de ca
un sat compact de case suprapuse, din lut
sau trebuie ai la aceste
materiale, fii legat de cultivat
ai mereu n grija de atacul ori-
Triburile din sud-vestul S.U.A ,
denumite generic

de la nord de
Rio Grande", din actualele state Colora do,
N ew-Mexico Arizona, reuneau aceste con-
de culturile din
America - maya - mem-
brii acestor triburi la
din sec. VII e.n. Mai mult, deve-
mari in canalelor
de pardosite cu lespezi de Ma i
decit rudele nomade de la
noapte, care le rivneau agoniseala efectuau
razii de "confiscare", membrii tri bului cel
mai numeros de plugari (pueblos) s-au de-
prins sate-bloc in t erase supra-
etajate, foarte cu cele din
Caucaz sau A tlas.
Cu unelte primitive transportind materia-
lul numai cu ciinii (calul a venit cu

palide"), puebl os-ii au ridicat complexe
de dispuse pe 4-5 caturi, cu fiecare
etaj retras de cel de dedesubt, ca treptele
unei de 15-18 m Eta-
jul inferior, sau ferestre,
magaziile de cereale. Pe lui ,
cu grinzi de lemn, se construia primul etaj de
deasupra altul altul. Accesul i ntre
"treptele" monoblocului se pe de
lemn mobile. Cu retrase, de
350 la 500 1 000 la 3 000
locuitori de devenea o
de necucerit. Un ram al tribului pueblo
(bonlto) ntr-un semicerc
ca anticele teatre
Soliditatea originalelor pueblo le-a
conservat azi , veritabile exponate de
i n aer liber, vizitate
chiar imitate de unii americani, dornici de
excentricitate, pe
zgirie-norilor din marile mict pueblo-
uri particulare numite penthouses.
57
. "'"' ' ' - ' ' .. -.,
. .._( . ' . ' . '
fi ":.' .....;':. . '
. .... .. ......
In aceste zile de incheiere a anului 1976 de a lui 1977, colegiul re-
revistei Magazin jstoric tuturor colaboratorilor cititorilor slf,
precum colectivului de oameni al muncii din cadrul Combinatului poligrafic
"Casa Scinteii" care s-au in acest an si edlteze la
nivelul "LA MU L 1 AN 1 r, dorlndu-le noi mari succese
tn activitatea lor de zi cu zi, putere de cit mal nume-
roase prilejuri de bucurie pentru ei familiile lor.
COLUMNA LUI TRAIAN -
DE INSPIRA
TUDOR ADRIAN din Clmpulung 'luscel.
ne semnaleaza tn legdtura cu "broasca testoast1 romant1"
ca o reprezentare similart1 celei desenate de Jean Goujon
se afl4 pe Columna Traian4: romanii iau cu asalt o forta-
reata dac4, protejtndu-se cu scuturile lor, care {ormeaz1
o carapace (tetudo). De remarcat ca numarul atacatorilor
al aparatorilor este identic tn cele doud imagini, ca
pozitia scuturilor, generala etc.
Ne intrebam, laolaltd cu cititorul nostru: sd se fi inspi-
rat Jean Goujon, care l -a ilustrat pe Vitruvius n secolttl
XV l, din basorelie{urile Columnei lui Traiarl?
ION BUTEANU
ION din satul Valea Mare, jud. Arad, ne solicitd
citeva date referitoare la I on Buteanu, unul dintre iri-
bunii revolutionari din Transilvania.
Ion Buteanu s-a mbcut in 1821 in .\lart>. A
{dcut gimnaziul la Bain Mare Cluj, m acest Ltn-
licent a in Drept. A {ost trei ani ,.cancelist" in
care s-a stabilit la Abrttd. !n timpul
revolutiei a {ost administrator al Zarandului. La 7 mai
1849 a rost prins de trttpele gttvernului maghiar, coman-
date de maiorul Hatvani inchis la Baia de
fiind sptnzurat la 23 mai 1849.
DREPTATE - NU DREPTATE
D. TU din are dreptate sl intrebe
daca decapitarea lui Mihai Viteazul a avut loc ln momen-
tul ucic:lerii sale de oamenii lui Basla ( (VPZl articolul
Ultimele zile, nr. 8/1076) satt comitertoa crtmei,
cum scriu Ilie Dumilrescu Constantin CirJan, in
numar, la p. 23. Rdspunsul r.orect este ca cele doud
fapte au fost aproape simultan.
In schimb nu are dreptate, cind ntreabd: .. Yitea-
zul a rost asasinat la Turda or i la Clmpia Turzff; .;au a
rost mutat de pe Ctmpia Turzll la Ctmpla Turzll?".
cum ar rezu.lla tot din nr. 8 / 1016, p. 10.
Subtitlul din pagina respectiva nu 8e refera la loca li/1-
lea Cmpia Turz.ii, ci la omonim, ca dovada cd, in
p. 18, articolul despre .. asasinarea lui Mihai pc
Cmpia Turzii", iar la p. 20 despre tnaltarea taberei tol
pe Cmpia Turzti.
Adoptind maniera caustica folosita de corespondPnlll
nostru, ne permitem sa-l tntrebdm daca d-sa Pl

NONAGENARULUI
Nonagenarul CRIST. N.
din ne trimite ctteva pagini de tnsemndri din
perioada insurect iei nationale armate an ti(ascislf'
antiimperialiste, de la 23 August 1044, cnd a luat partP
la alungarea din de pe Dunare, lrdind
dramatice momente din acele zile: salvarea tlz.tnel
electrice a localitdtii a unui depozit de carburantt.
aprovizionarea populatiei galdtene cu alimente, tn po{tda
dificultati create de distrugerile naziste.
58
9 SAU 19 AUGUST?
Dl:)UTRt.i HOMORODEAN din ne in-
treaba de ce lui Mihai Viteazul este datat 19
august 1601 in revista noastrd (nr. 6/197 6), tn timp ce
alte surse consemneaz4 9 august 1601.
Dintr-un singur motiv : la noi, data i ndicata este coh-
f orm .,sULului nou", spre deosebire c:l6 "stilul vechi" , u tili-
zat tn respectivele l ucrari.
t 00 ANI IN MINUS, 5 ANI IN PLUS
D. PINTICAN din ci tind l ucrarea
uomnulul, de Georges Blond din care revista noastrd'a
r>ublicat o avanpremierd editoriala fn nr . 2f1g18, ne sem-
nalecua doua istorice tnttlnite tn textul lucrarii.
1) Regina Elisabeta 1 a Angliei nu putea tf. reprezen-
tatt1 in mai 14 s 8, la instalar ea contelui de Bussex ca vice-
rt>ge aL lrtandei (p. 21 ) , deoar ece nici nu se n4Bcuse l a
acea data. Contele de Suasex a devenit vicerege tn 1668,
deci aoem de-a face cu o evidenta tipoqrafic4.
2) Elisabeta a domnit c:l6 la 1667 ptna la 1603, deci 4 6
ani, nu 50, cum se a{irm4 n lucrare (p. 23).
PASIUNEA ELEVULUI
Eleuul G. CIOCANEL din anul IV E al Liceului
Ion Maiorescu, din Giurgiu, ne trimite sinteza documen-
tard moveana, partlclpantl tn lupta
tmpotrlva la sec. XIX
Inceputul sec. X X.
Lucrarea, de 28 fagini, a obtinut premiul I I I la se-
siunea de comunicdr ale elevilor, pe teme de istorie, faza
pe tar(l., care a avut loc la Vaslui, tn luna iulie 1976.
Apreciind interesul pentru istor ie aL ttnarului nostru
corespondtnt U feli citam pentru TeUfita aa.
1589 - UN ENGLEZ PRIN ROMNE
demult am tnttlnlt tntr-un ziar numele unul
englez{ Henry Cavendtsb, care ar 11 prin Prin-
cipate e Romne, tn sec. XVI", ne scrie ALEXANDRU
STOENESCU, din intereatndu-se de itinerarul
acestui calator.
lntr-adevdr, tn 1689, l-Ienru Cavendfsh (1660- 1816),
la tntoarcerea din vizi ta ce o efectuase tn Turcia (Impreuna
cu prietenul sdu Richard Mallor Jie, negustor londonez)
a trecut prin tarile romdne. La 13 iulie 1589, au traver-
at Dunarea pe La Silistra dupd doud zile de mers,
au ajuns la Buzau. De aici, s-au Indreptat, prin
Tecuci, spre unde au a;uns La 20 iulie. Cavendish
a fost primit de domni tor ul Moldovei, Petru
care i-a daruit alimentele de care cei doi calatori aveau
nevoie ln timpul lor tn capitala Moldovei . La 22
iulie, Cavendiah prietenuL sau - avtnd "scrisori de
trecere pentru de la hotare", date c:l6 domn - au
parasit tndrepttndu-se, prin Polonia, spr e fara lor .
In Anuarul I nstitutului de Istorie arheolog e ,.A. D.
Xenopol"
1
vot. V II, 1970, dr. Paul Cernovodeanu
prez.intd JUrnaluL caLatoriei lui Cavendish in Turcia
/drile romdne.
CETATEA
RA VECA DAN din CluJ-Napoca, ne solicita ctteva
dale referitoare la Cetatea Coltului, din jud. Hunedoara.
la "portile" Retezatului, C6tatea -tn imaginea
aldturat4 - a fost construit4 tn secolul XIV ca
a cmjilor Ctnde din Rfu de Mori. Impruionant era don-
;onul, tnalt de cea 12 m, ridicat pe un colt de stinc4,
deasupra unei prdp4Btii. In sec. XVI-XV II i-au fost
addugate noi constructii. A fost locuit4 ptn4 tn sec. XV 111.
Legendele vorbesc de tritejia apdrdtorilor ei, precum
de "lrum'UBtltea unei !lene Cindea, care torC6a fire de aur".
Jn fata C6tdlii, se afl4 o alt4 constructie, o bisericd-
(ortdreatd, ridicat4 din piatrd brut6, fn sec. X IV.
t
ln scrisoare, corespondenta noastr4 ne descrie
"starea jalnicd" a aC6stor edificii, faptul c4 au devenit
pentru oi vaci".
Dacd C6le semnalate corespund adet14rului, le aducem
noi la forurilor tn drept.
RIVNA CONTEST
GH. din referindu-se la
articolul Odiseea capului VIteazului , m scrie pe un ton
categoric: sfintei Mlnll.stirl Dealu dln Ttrgo-
nu est e Curtea lul Radu cel Mare". ln articolul
citat nu se (aC6 nicdieri o asemenea asertiune, cititorul
nostru con(undfnd curtea (interiorul) m4n48tirii cu
termenul de curte Autorii artico-
lului respectiv vorbesc, de fapt, de "curtea bisericii lui

Radu C6l Mare". Pisania respectiv pe care o
dup4 lucrarea lui Comtantin Bdlan, Mlnll.s-
tlrea Dealu, ed. II, 1968 - spune: "Io
Radu, marele voieood ... tn anu 7008 ... a. fnC6put s4 zi-
deascd s4 tnnoiascd din nou a ridicat cu toate bun4t4-
tile cu mari frum'UBtlti a tn(rumusetat acest mare hram ...
a sfintit-o tn 7000 trecuti 10 ani (1501), luna decem-
brie, 4 zile".
DREPTATE!
HRISTEA din Corabia
C. din com. Orlea, Jud. Olt, m semna-
leaz4 o inadt>tll"tent4 tn articolul Podul de la
- din nr. 10/1976. "ln grupul statuar dln Cora-
bia, nu cu Intins, el femela de
ltngl el". Da, este vorba de o de tramcriere ln
redactie. Dup4 cum se poate vedea din fotografia ap4rut4
fn p. 48, femeia este acua care aratd cu bratul tntine
drumul C6 duoe BJ)re fluoiu.

Am retinut sugestiile, informatiile, propunerile
complet4rile cuprinse tn scrisorile urmdtorilor citi-
tori c4rora le multumim: I. SERB, com. Gurahont,
jud. Arad; GHEORGHE BECA, Vest; CON-
STANTIN GRAUR, IOAN C.
IOANA OLCHOWSKI, D.
com. Grlndu, Jud.
Nicolae MINEI
CERERI OFERTE
IOAN GRIGORE, com. jud. Teleor-
man solicitd coleclia 1967-1969; nr. 1011/ 1978.
COICEA ILIE, sos. Gl urglulul, nr. 104, Bl. A, se. I,
ap. 7, 7, ofer4 colectia complet4.
CUCU C. VASILE, com. Jud.
Vrancea, o(er4 colectia 1972-1975.
ILIE IONEL, str. Vodll., nr. 62, Rtmnlcu vn-
cea, Jud. VIlcea, aolicit4 nr. 1-9 / 1967.
C!RSTESCU MARIA, str. Zlmbrulul, nr. 9,
solicit4 nr. 6/ 1973.
com. Neboiu, jud. Buzlu,
solicit4: nr. 5/1987; 6, 10/1969; ofer4: nr. 11/ 1969.
OPREA MARIN, str. Doine!, nr. 9, Craiova, solicit4:
nr. 11, 6, 11/ 1968; 6/ 1969; 10/ 1972; 5, 12/ 1974; 12/
/ 1975; oferd: nr. 3/ 1967; 5/ 1989; 1, 6-8/ 1972; 1, 11/
/ 1973; 7/ 1974; 7-9/ 1975.
PANTAZESCU C., str. Racbmantnov, nr. 27, Bucu-
solicitd: nr. 4, 5, 7/1967; 1, 3/ 1968; 8, 4, 6/ 1970;
4/ 1971; 6/1 971; ofer4: nr. 9/ 1961; 10, 11, 12/ 1988 ; 1,
J-5, 8/1969; 1, 6, 12/ 1911; 5, 12/ 1971; 6, 11/ 1978;
9, 10/ 1974; 2, 1, 6/1975.
VIZITIU D., str . nr. 19 B, jud.
Suceava, solicit4 nr. 2/ 1976.
CONSTANTIN, str. Dr. Tlltarllor, nr. 30,
Clmpulung, Jud. Suceava, solicit4: nr. 1/1967; 11/ 1969;
B-4, 12/ 1970; 1/ 1971; 1, 2/ 1972.
PINTEA str. Parcul Some-
de Sus, nr. 11, Satu Mare, solicit4 nr. 3/1967.
IMATEMJIA 1
MEMORIA IMDEPEMDEMJEI ... ltOII

In cln '-le 1911.
ele intrebirl p cletallle
59
?:
Sumarul sumarelor
ISTORIA ROMNIEI
VECHE
ale
Oamenii p!imtntulul nu p!ra.slt
Unde a fost cetatea Datne
Tracll tn bazinul carpatic
O Import anta. descoperire arheologic! la Izvoru,
Gturru
Tezauru de la Bll.icenl
Semnificative ale monedelor geto--daclce
Bureblsta Dacia
cele 26 veacuri ale Tomlsulul
Tracologta - un vast domeniu de cercetare al Isto-
riografiei
)ll!.rturll arheologice despre Is toria mai multor
de getJ
Mari ale tracilor de nord tnalnte de
Bureblst a
)Iar! ale !umil trace. Burebista, Deceneu,
Decebal
unul inel. Cochetllrie acum milenii
Dacii latina
MEDIE
.. Ducele Ramunc"
ECigia Viteazului din anul 1600
Francisc Rk6czi II : o luptei
pentru libertate
Constantin Cantacuzino asediului
Petrovaradin
Negru = Seneslau?
Bllt!illa de la Valea Albli
Folclor Istorie
Bursieri al lui Brlncoveanu la Padova
Odiseea capuJul Viteazului
Lumi na tiparului r omnesc (I, Il)
t; n document inedi t de la Mihai Vi teazul
'Miron Barnovscbi - un domnitor o
:\llrcea cel Alexandr u cel Bun -
viteJi ,
.. Opera mtinilor ier omonahulul Antlm"
Un trimis al Regelui Soare In Transilvania
Acea parte a Moldova
din zilele lui Mihai Volevod
Sighetul - cetate a dacilor a romnilor
O semnirlcatlv de din vremea lui
cel Mare
Ceremonialul domnesc - a
St eagurile de la
Thomas Jordan, un clujean medic de fai m!i euro-
peanll
Litovol - un voievod tntre cnezl
Vechi biblioteci din Tara Romneascll
Ultimele zile ale lui Mihai Viteazul
Contele d 'Hauter lve despre romni
I t orfcul francez Georges Gulllet de Saint Georges
despre VJad
1784-1785: cea mai din Impe-
riul habsburgic
n fn Dacia, subiect aJ unei
lucrllri germane din 1742
l.a I tanbull pe urmele lui Dimitrie Cantemir
\nastasic Crimca
de la
Dacia Antiqua, una din .. CII celc" lui Opitz
Gindul l ui
tn amintirea lui D. Cantemir
Viteazul despre el
o o
-Bamea J.
-BJcblr Ob.
-Dtaeonu P.
- Duiek
-1\tltrea D.
{-Petrescu 1'1.,
-Dlnu lU.
-Preda C.
- RAduJeeeu A.
- Rldulescu A.
-Vulpe Al.
-Vulpe Al.
-Vulpe It.
-Vulpe n.
-
- Armbru ter A.
- Cernovodeanu D.
- CemovodoiUlu P.
- Cernovodeanu P.
- L.
- CupiJ& 1.
-Dobre Al.
-Drlgao C.
{
- Dumltrescu 1.,
- ('irjan c.
- Al.
{
-Gal 1.,
- Ne&!fOe
- Gollmas H. A.
- Grtgor aiJ N.
-Ionescu Gh. D.
{
- loslpescu .,
- Anton lUanea Cr.
- l'Uaclu V.
-lUaref Ob. 1.
-Marina M.
-
- Nlcole cu C.
- Nlstor 1.
- Petrescu A.D.
-Popa R.
- RiduJescu-Valasoglu 1.
- Rezacbevid c.
- Rezacbevtol c.
- Rezacbevtel C.
baplro A.P.
cbwann tanlslaw
Ano 1\1.
O.
- Tr6e86ny1 Z.
- Urau 1.
-Vlad 1\I.D.
Xr.
1 (1 06)
9 (lift)
10 ( 115)
2 (107)
3 ( 108)
4 ( 109)
5 (1 10)
6 (111)
t1 (116)
3 ( 10 )
8 ( 11 3)
7 ( 11 2)
9 ( 11 -i)
9 (114)
2 ( 107)
10 ( 11 5)
3 ( 10 )
3 (108)
11 (tl 6)
10 (ll5)
7 (ll 2)
9 ( 11 4)
6 ( lll)
( 1 t 3)
{
7 ( 1 1 Z)
10 (115)
It (117)
5 ( 11 0)
9 ( 114)
10 (115)
11 (116)
6 (II I )
8 (113)
12(11 7)
2 (107)
10 ( 115)
8 ( 11 3)
12 ( tl 7)
4 (1 09)
6 (111)
8 ( 11 3)
11 ( 11 6)
12 (117)
' ( 109)
5 (tiO)
3 ( 1 08)
5 (110)
1 (101))
5 ( t t
1
Il (1 :
6
1
1
8 1!IJ)
Pag
'28-32
1 O- lt
i-CI
35-37

t 8- 19
J8-39
47-!18,
1 0-1 1
27-'29
'.5-n
34- 36, 51
3-!)
19
13
34-36
37-42
5-R, 9
5-7
24
t5

'28. '9
43-48
1
5- 8

:J0- 3'!
16
t t -13
16- 17
27
2-6
26-2 ' 41
18-22
t 6-1 8
5-7
20-2'.
16
32
4 -49
26-27, 3i
41-4 2
33-:n
'1 t)
.
1',-1 6
1 1
1
1
1
1
'
1
1
Revista Hayat Tarlh 1\lt\Omuasl despre Vlad


,.S-a ridicat un cu numele ... "
Tudor Vladlmirescu tn
ecourile el tn
r omne
lui Avram I ancu la Viena
mal 1906. din
centrul
o lume cu care romnii aveau de mult contact e
Idealuri umanitare
Simion - un destoinic luptAtor pentru
libertate
1859-1866: documente privind Unirea principate-
lor
(1914-1916)
Alexandru Cocl u comunardul
Fratii
ln Romnia Gherea a devenit marxist
O - un singur domnitor
.. Despre el se cu .. .
[T. Vladlmlrescu)
FamiUa din tatl fn tiu
Tainele unei
1893: greva muncltorllor brutarl din
Cind au debutat romni In
electorale?
Demersul lut N. Bllcescu la Londra
Splru Haret - un ctitor de
:Momente din lupta poporului romn pentru for-
marea statulu national unitar
Acum 105 ani, la Putna
Ra11egna etorlea del RJeorgtmento despre
de la 1821
Palatul de la Cotroceni
Scrisoril e lui Moise Grozea de pe front (1 877)
.. Un viitor 24 Ianuarie" - tn lupta pentru
unitat e
Tudor Vladlmlrescu In presa a epocii
Serdarul Toma BrlUanu tn habs-
burgice
Podul de la Cernavodl construct orul lui
Cronici tn platrll ale
Memoria reglmentelor

Nicolae suprem al partidului -
servl rea devotata a Intereselor poporului, ale
patriei
Nicolae Milenii de Istorie
Mesajul adresat de Nicolae
Institutului de studii Ist ori ce social-politice cu
prilejul tmpllnlrll a 25 de ani de la
Mesajul Republicii Socialist e Romnlal
Nicolae adresat la ce
de-al dollea Congres de tracologle
Nicolae Scrlttl seeltl, voi. VI
C. . .lml era dor cimpiile noastre"
Republici la romni
1930: Dezbateri tn Parl amentul Romniei
Urgente pe htrtle
File din lupta r omni. Dosarul
P .I ./644
-
{
- M.,
- Cerghedean M.
-Antlp c.
- Bertnet D.
-Bodea 1.0.
- Breler T.
-CAndea V.
- Ce&Uf8141U 1.
- C&&UffliCU 1.
- Copolu N.
-Duea 1.0.
- DwnJtrtu M.
-Felea 1.
-Felea 1.
-Stau A.
- Suna
{
-Mieu E.,
- Petraru St.
- Moldo..-an FI.
- Nleolael4!u N.
-Nicolae V.
- Neltoreeeu
Bllef)ftl H.
- Oriaeu S.
-Paacu 8&.
-Popa A.
- Poplfteanu Cr.
-Potra G.
- Potcarlu S.
- Ridoleecu-Zoner
- V.
- V.
- 8&efan I.M.
- Tuei. FJ.
- Unu 1.
-
-
-
- Brealanu B.
- CAndea V.
-Dandara L.
-Dlaeonu 1.
-Dogaru M.
Nr .
9 (114)
3 (1 08)
3 (108)
7 (It 2)
6 (Iti)
it (lt6)
9 (1l4)
7 (1l2)
12 (1l7)
t (106)
2 (107)
3 (108)
4 (109)
5 (110)
6 (111)
7 (it 2)
8 (t 13)
9 (f 1 4)
to (1 15)
11 (ft6)
t 2 (f 17)
{
7 (11 2)
8 (tf 3)
9 (l 14)
3 (108)
2 (107)
4 (l09)
t (106)
3 (108)
t O ( tt 5)
6 (it t)
tO (1t5)
2 (107)
7 ( tf 2)
2 (1 07)
2 (107)
8 (113)
3 (108)
4 (109)
t t (116)
5 (ttO)
3 (108)
12 (117)
t (t06) !
5 (tt O)
6 (tit)
7 (112)
8 (f 1 3)
9 (t 14)
to (tt 5>
1t (tf 6)
12 (11 7)
{
9 (114)
10 (tf5)
5 (t t 0)
8 (t 13)
6 (tit)
t O (tt5)
t t ( tt 6)
2 (f07)
12 (117)
t O (t 15)
9 (114)
3 (108)
J3
'3-!>
2-3
5Q-5 l
18-21, 26
23-24
4Q-43
48-50
15-19
7-lt
so-u
9- l t
12-U, U
13-15
9-15
12-17
25-29
26-32
23-25
3-9
8-14
U
4-27
3-35
47-5 1, 61
33
20-23
10
t 3-14
5-6
39-42
2 1
18-19
t 9, 37
18-20
28-30
2-9
30-31
7-3, 1 t
37-38
29-32
58-61
8, 1!
18-tU
60-62
31-3t
2i
3t -3t
43
35
43
18
33
{ 36-39, u
44-47
2-5
2-3
2- 6
2
2
14- 15
2-4
29-3t
25
13-14, t 6
61
----

Itinerar Istoric. Case locuri memorabile
Amintiri
Comisarul I oan
tul Istorice
1936: Frontul popular anlltascl c; t tn

Dramaticul par curs al unul memoriu
Nu puteam lmpaslblll!
Liga Howard tn romni
Oameni de omenie tn vremuri de neomenie
File din cronica antlhitlerist . Avionul
curier a decolat la Ump
Trepte ale atirm!rll Istorice
.. Una din datele cruciale'' (presa eivetianl\
23 August 1944)
Omul - marele erou al lstorlel
L' Oaaervatore Romano: .,Trupele romne au eliberat
Capitala"
la orice sacriCi clu tn Interesul poporulUI roman
(1, Il)
Din cronica. luptei rom ni. Drumul
spre libertate
O scrisoare n lui C. Dobrogeanu- Gherea
Presa despre 23 August t 944
Un nesecat tezaur de revo-

Al doilea Congres de t racolog1e - un
moment de
Dezvelirea unul bust al lui N. I orga
{
- Dogalll lU.,
- Ptntean T.
- 01ureeeu. c.c.
- Orouvu lU.
- Ignat P.
- Ivanovtd D.
- Katona
- 'lartna
- O.
- )Jircu. 1\f.
- Oroveanu .!U.I.
- Nft' blta P.
-Popescu D.
- Popl.fteanu. Cr.
- Popltteanu. Cr.
- !:i lmJon ;L
- 1.
{
- 'l'Ait\ngescu M.,
- Toarii 1.
- TUrkkaJa
- Zabarla Gb.
IC::TQRIE UNIVI:DC
VECHE
at ul pc sLIIpi ca
lui Ala Rciks
MohenJo-Dar o, vestfgllle unei civilizatii strl'\"eth!
la traci
O carte despre o fr a
Nero lncendlatorul Romei?
Seherezada 1 storia
I nceputuri de tn sud-estul
Cintecul nlbelungilor tntre fabulatla ":-::.:::--
Istoric
stau la acolo, cJtftor .. '
1\tllenarelc contururi Nazca
Armurlle trace : artA cu .;o7.:::' -:: :-
pl!.rtate
Dln Urartu tn Danemarca prin TracicJ.
Oracolul din Deltl
Din cronici chineze. Emblerr G. :e !;:!
ln capitale Nlnrn:
Alexandria - metropola dintr e doul m.:.
Blmlleoarul Pantheon din Roma
de cerbi de la
Mari ale lumii trace.
Odris
MEDI E
Cristina, tnteleapta enigmatica a :::-:.
Pacea din WesUalla
Skanderbeg tn Europa
Martln Luther ,.cele 95 propozl111 ale
Incursiune tn lumea mongolti
t 24 L Voievodatele romne lndepenJe,.;a
flotei de argint
descoperi rea Braziliei
De ce mor Imper iile?
Actele de
Ludovic cel Slllrultor sa m<;artt.

- E.
- B:::-!cn '1.
- Br!l):tt )I.
- Dano" H.li.
- Derjavln X.S.
- Dra11>m1rtecu I.
- QaJl :M.
{
- Qaralanln M.,
-N9!tor I .
- B H.
-LehOtt A.
- IJi.tT?.t Loren
..... . ..
) ar1ncr
- Pc,.,;:: I .G.E.
- 1:;. 1.
- ba Q!a::
- Ter "i "-D.lte .l.
- Tc:nu-;.:. E.
D
-
- ....!"! -". R
- #
- . D
'=
- D!';C.tt-: K ..
-Bl'lnl G
- Bcltl
- Xea"""' ' I
- Kn,Untk '\"
- Pt'tn.'!J"
-I'N1l. L
- h t tl
- '"aiJ G
Nr.
4 (109)
6 ( 111)
3 (1 08)
1 ( 106)
2 (107)
6 (tt 1)
6 (flt)
7 (112)
6 ( 11 t)
5 ( 110)
5 ( 110)
8 ( tt 3)
7 (112)
8 (113)
{
7 (il2)
8 (tt 3)
6 (111)
4 (1 09)
8 ( 113)
5 (110)
{
9 (114)
10 (115)
7 (i1 2)

7-9
16-17
1 5-t 6
2-6
17-18
38
39-U
21-23
33-38
17-18
10-t t
t 0-11

, 9-10
1, 31

tt
t 3
7-9
{
2-3

39
0&-!11
38-U
43-46
tl-t4

56-57

16 17
33-85
55
25-27

---------------------------------------------------------------------------------------

Sub steagul Jul EmelJan Pugaclov
-Berdu
- ButanoY V.
' . .......
9
62
a-au nlseut Statele Untte ale AmerlcU
EzeQUlel Zamora, un erou venezuelean
Explozia de pe culrasatul "Malne"
Duelul mlrturUle urm&.fllor
lor
Un mare reformator: Mehmet Ali
Tadeusz KocJuszto
Nelson Inaintea bll.tlUJel de la Trafalgar
Crepuseulul unei epocJ
1910-1917: Mexicul In
19H-19t2: rll.zbol de eotroplre tn Libia
Alexandre Dumas -
1876. antlotomanll. din Bulgaria

Asasinarea lui Georges Mandel
Atentatul de pe KOnfgsallee
VIteJU lui Abd-el-Krlm
1oeul al
I tinerar Istoric- Moacova; Kiev, Erevan
1936 : Frontul popular preia conducerea
Amintirile unul ambasador la Berlin. Moartea lui
Hlndenburg
Austria 19251934
Misiunea ,.doctorului .. Kersten
Cele doul misiuni ale flotei sovietice
Champs
Inceputurile antlh1t1ertste tn Belgia
. .. La Toptapt Sarai
ln misiune pentru mea
Arnold Toynbee la rlmas bun
ln Vizttll. la Accademla del Lincel
Iranul vll.zut de aproape
Andr6 Malraux pe drumurile Istoriei
Spania eterna.
Mihail Frunze - un strateg al
Drumul mllltarfsmului german spre l:lfrtngere
Ernst Tb!llmann - o de erou
Noiembrie 1936. Bltllla pentru Madrid
Enigma statuilor pascuane ....
o tlpll..rlturll. a lut Gutenberg. Galion d!n sec. XVI
Muzeul clopotelor
Memorial de rll.zbol (19391 945)
INTERVIURILE NOASTRE
Uo Hamon : pe baricadele
Robert Aron. "Dosarele"lstorleJ contemporane
Patriarhul ecumenlc Demetrlos al Constantinopolului:
secole de cu romnii
Pror. Iact P. Greene: rll.zbolul american
Pror. Alberto s. Gh1salberti: unitatea statala. -
moment al Ist oriei noastre
Roberto Bonchlo: Istoriografie romneascl tn Italia
O complexA tn pUn avtnt. Dialoguri eu
la cel de-al doilea Congres inter-
de traeologte
ISTORIC
Primul romnesc dt neamuri triburi tractce
Rangurt noblUare
{
- ChaMhW w.,
-Minei N.
- Geoqeaca P ..
- N.
-De LaUD&f 1.
-Maxim M.
-Moldovean a M.
- Terralne 1.
-Tachman B.
-Unc Gb.
-Unc Gb.
-Vallea E.
- Vellcb1 o.
- .A.I'on B.
- Borovt6ka V.P.
- Botoran o.
{
- Obaban Delmu 1.,
- Cr.
- Draromtreacu 1.
{
- Obavardh M.,
- Zabuetcu VI.
-Poncet A.
- Gedye G.E.B.

- Keuel 1.
- Kametov N.G.
-Malraux A.
-Mar:lanP.B.
-Minei N
- Iranului
Mobammacl Resa
Pablavt Aryamebr
- Poplfteanu Cr.
- Poplfteanu Cr.
- Poplfteanu Cr.
- Poplfteanu Cr.
-Roman V.
- Sapaal AL
-81monov K.
{
- Trautsacb w.,
- Bllinlci E.
- de Lara M.
-
-
-
-
1
-Barean M.
- Marlan P.D.
-Minei N.
-Mlnef N.
- Poplfteanu Cr.
-Velcu El.
-
Nr.
1 (106)
2 (107)
3 (108)
4 (t09)
6 (1 10)
6 (111)
7 (112)
12 (117)
1 (106)
2 (t07)
12 (U7)
3 (108)
8 (1t3)
4 (109)
tt (tt6)
7 (112)
12 (U7)
5
tt H6)
3 (108)
12 (tt7)
tt (1t6)
2 (t07)
f
2 107)
3 108)
'
5 (UO
6 fU)
7 112)
8 tt3)
9 (tt4)
12 (H7)
r (ttO)
6 (1 tt)
1 (H6)
tt (tt6)
' (t09)
10
1 106)
' 109)
10 (1t5)
tt
7
tt tt6
10 (1t5)
' (109)
1 (ti 2)
9
4 109)
5 (t 10)
' (109)
8 (t 13)
5 (11 0)
3 (108)
7 (112)
2 (107)
12 (117)
ti (H6)
1 (106)
2 (107)
3 (108)
4 (109)
5 (110)
6 (tt
7l112
8 tt 3
9 114)
to
ti ti6)
12 117)
{
1o et t5)
ti (116)
Pag.
21-25
43-47
37-41
46 50
50-53
50-54
52-54
47- 49
50-51, 56
'8-50
39- 42
57-61
53-56, 60
39-U
55-58
55-57
34-35
25-27
25-27
17-19, 21
22-27
U-46
38-42
f2-66
56-60
66-51
56-60
5,-57
58-61
68-61
57-60
56-61
50-M
{20-23
42-44
4749
52-55
35-36
15-17
34-37
33-34
14
46
40-U
42-44
48-51
28-32
41-45
25
27
19
42-45, 50
32
24
20-21
46-48
3t-32
20
t 9-21
16-20
33-34
26-27
16-17
36-37
u-n
33-3,
U-45
18-19
tO,t9
22
29, 46
{
55-57
58-61
63
V. C.l.NDEA The Ancestral RepubUcs at tbe Rumanhns ... 2 c. BEZA
CHEVICI A 17tb Ccntury Frencb Hlstorlan on Vlad tbe Impaler ... 5 N. COPOIU 1866: Documents Regardlngtbe
Unlon .. 8 1. V. 1826: Slr:qlon Revolt ... 15 Romanlan Hlstoriograpby
In Italy ... 20 A.D. PETRESCU A 16tb Century CluJ Pbyslclan Who Studled Medlclne at Montpelller .. 27 I.GAL,
1\l. NEAGOE An Inedlted Document trom Mlchael tbe Brave (1593-1601) ... 28 Thraclan Poputatlons and Trfbes .. 29
M. MABINA Slgbet, a Daclan City and a Romanlan Settlement .. 30
,..._
-
v. C.l.NDEA RepUbllques des cbez les roumalns .. 2 c. REZA
CHEVICI Un hlstorlen trancaJs du 17 e sur Vlad l'Empaleur ... 5 N. COPOIU t 866: Documents concernant
l'UnJon .. 8 1. V. 1826: La de SlmJon .. 15 HlstorlograpbJe
roumalne en Italle .. . 20 A. D. PETRESCU Un mMecln de Cluj, anclen Montt>elller (16e 27
L QAL, 1\J. NEAGOE, Un document lnMlt de Hlcbel le Brave (1593-1601) ... 28 Dictlonoalre de populations et
trlbus thraces .. 29 M. MARINA Slghet, dace et commune r oumal ne... 30
B KLm]{Sl CTaPBBRLie peciiJOnmm Y PYMbtUOD ... 2 e K. PE3AREBilq
BCTOPHK 17-oro s . o Bncme Ueneme 5 H. KOUOIO 1866-wA: r: .IloKyMeaTw Boccoc;tuHcuuR . . 8
e II. 'lAYlllECKY, B. III BMAII.llAB t 826-J.Jil r .: BOCCTaBlle Cmtaoua MexenanQeauy . 15 e P)'MbiRCHaR HCTo-
poorpa4lwt B liTanBB 20 e A.]{. UETPECKY JlOKTOP 118 Rnyma, 0b1DWBB CTYnenT D Monnen&e (XVI D. ). 27
e II. rAJI, 1\J. HEArOE Hea anamJwA JtOHYMCBT MIIXa.A XpaOporo (1593-1601) . 28 e Cnooap& cfJpaHWl CKUX
Mf!B 29 M. MAPDIIA C11reT. naKIIAcHan HpenoCTb B P'fMhiBCHoe noceneBBe 30
V. CANDEA VortabrrepubUken bel den Ruml1nen ... 2 e C. REZACIJEVICI
Eln tranzOslscber Hlstorlter des XVII. 1abrhunderts lussert slcb tlber Vlad ... 5 N. COPOIU 1866 : Verei-
nlgungsdokumente ... 8 1. V. 1826 : Der Autstand Simion 15
Rum:J.nfscbe Hlst orlograpbJe In Itallen ... 20 A. D. PETRESOU Eln Klausenburger Arzt, elnstiger Student In
Montpelller (XVI. 1hdt.) ... 21 1. QAL, 1\I. NEAGOE Eln unbekantes Dokument voo Mibal der Taprere (1593-1601) . 28
WOrterbuch von tbraklscben GescbJechtern und Stl1mmeo ... 29 1\J. MARINA Sigbet .. Burg der Dalder und
Ansledlung der Ruml1nen... 30
v. C.l.NDEA RepUbUco.s antlquas a los rumanos ... 2 c. BEZA.CllEVICI Un hls-
torlco rumano eo slglo XVII concernlente a Vlad ... 5 N. COPOIU 1866 : Documcntos de la Unidad.. 8
1. V. 1826: la revuelta de Simion 15 HistoriograCia r umana en Ita-
lJa. . 20 A.D. PETRESCU Un medlco de Cluj, ex estudlante a Mootpelller (slglo XVI ) ... 27 J. GAL, l\1. EA
GOE Un documenta lnMlto de Miquel el Vallente (1593-1601)... 28 Dlcclonario de esLi rpes y tribu t raclos.. 29
1\1. 1\lARlNA. Slghet, el castlllo de los dacos e lnstaJacion de los rumaoos .. . 30
64
ABONNEMENTS : ILEXIM - Departamentul export-import strada 13
decembrie, nr. 3, P.O.B. 136-137, telex : 11226
Intrarea Ministeru-
lui nr. 2, parter - Sectorul 1,
Oficiul nr. 1,
702, telefon 16 68 72.
REDACTORI : Gheorghe David, Florentina
Dolghin, Ioan Dragomirescu, Sorin
Gorovei, Ioan Vasile Marian
Ioana Ursu, Domni ca Zavoicinschi
SECRET AR RESPONSABIL DE :
Valeriu Buduru
PREZENTAREA ARTISTICA : Radu Ion Popescu
TEHNOREDACTOR : Anton
CORECTURA : Avram,
Ana-Maria
Apar e lunar, se de vinzare la de difuzare a presei. Abonamentele se fac la
oflcllle factorii dlfuzoril din lntreprlnderl, de la s ate.
unul 5 lei, abonamentul pe 6 luni - 30 lei. pe un an - 60 lei.
Tiparul executat la Combinatul poligrafic "Cosa Scinteii" -
1 42 427 1