Notiuni introductive GIS

1. Definire. Aspecte generale

1.1. Definitii
Un sistem GIS ese un sistem care permite manipularea informaiei de natur geografic i a caracteristicilor asociate ei. Dac ne referim la componen, un sistem GIS este format dintr-un ansablu de tehnologii, resurse de calcul i operatori care permit nregistrarea, stocarea i anali a informaiilor cu legtur geografic. Utili rile sistemelor GIS sunt di!erse" aplicaii tiinifice, managementul afacerilor, gestinea bunurilor, cartografie, managementul resurselor, planificarea resurselor naturale #de e$. aplicaii forestiere%, anali a polurilor, etc. &rimele aplicaii de cartografie asistat de calculator au fost reali ate n anii '(, ns primul sistem GIS operaional a fost creat n )*'+ de ctre Department of ,nerg-, .ines and /esources i era destinat stocrii i anali ei informaiilor din programul 0anada 1and In!entor-, program destinat stabilirii posibilitilor de de !oltare a onei rurale canadiene prin cartografierea !egetaiei, solurilor, surselor de ap, folosinei terenurilor, ariilor prote2ate. De !oltatorul acestui program, geograful /oger 3omlison, este considerat creatorul GIS. Definitie scurta: GIS = system care se bazeaza pe calculatorul electronic pentru a stoca, prelucra si pune la dispozitie date geografice. Definitie concreta : Sistem informatic geografic reprezinta un ansamblu coerent constituit din echipamente de calcul (hardware), programe (software), informatii, persoane, reguli si metode de lucru care permit conceperea, definirea, constituirea, actualizarea si exploatarea de harti geo-topografice asociate cu informatii descriptive cu repartitie teritoriala. Definitie functionala : n !"S este capabil sa inmagazineze planuri#harti (adica reprezentari grafice ale unor entitati repartizate spatial, cu constitutie vectoriala puncte, linii, poligoane carora le confera inteligenta atat prin asocierea la baze de date descriptive ( fiecarei entitati grafice corespunzandu-i o serie de atribute) cat si prin facilitati de analiza (interogare pe criterii spatiale si#sau alfa-numerice). Date descriptive sau date alfa-numeric esunt date de natura textuala (descriptiva) cat si de natura numerica (valorica, dimensionala, ordinala).

1.2. Tipuri de date folosite in GIS

,senta proiectului GIS este constituita de relatiile uni!oce dintre entitatile grafice si atributele descriptive asociate acestora.

1.2.1. Date (entitati) grafice (geo-spatiale)

4ondul grafic se poate compune din urmatoarele tipuri de entitati" 5% date !ectoriale " punct, linie si poligon 6% date raster " planuri scanate, ortofotoplanuri, imagini satelitare.

1.2.1.1. Date vectoriale ,ntitatile grafice folosite in GIS sunt definite vectorial, ceea ce inseamna ca repre entarea lor pe ecran se ba ea a pe algoritmi matematici #geometrie, trigonometrie, algebra%. 7 entitate este generata pe ecran #de catre soft8are% pornind de la coordonatele carte iene ale punctelor sale detrminante si de la definitia sa geometrica. Datele !ectoriale sunt"

a% puncte repre inta entitati punctiforme #simboluri% de pe plan 9harta #puncte de referinta geografica si geode ica: puncte de masuratori: borne: cladiri: centre
2

administrati!e: etc%, acestea sunt caracteri ate de coordoatele absolute ale plasarii sale in plan9spatiu #;, <, si e!entual =%. 5cestea se pot abate de la caracterul punctual doar atat cat sa capete un plus de sugesti!itate #fiecare mediu Gis pune la dispo itia utili atorilor cate!a eci9sute de simboluri conforme unor u ante9standarde mai mult sau mai putin consacrate9acceptate la ni!el mondial%. b% linii succesiuni de segmente liniare #inclusi! arce de cerc% costituind retele ce apar in repre entarea grafic #reteaua hidrologica, drumurile, lini electrice, etc%. c% poligoane contururi inchise repre entand entitatile caracteri ate de suprafata la sol #parcele, arii prote2ate, lacuri, etc% 1.2.1.2. Date raster &rincipala modalitate alternati!a de repre entare9stocare a entitatilor grafice este sub forma de imagini raster obtinute prin scanarea hartilor9planurilor e$istente sau prin aero-fotografierea teritoriului #planuri de ba a, ortofotoplanuri, imagini satelitare%. Imaginea raster este o matrice rectangulara de pi$eli si doar cromatica acestora a2uta ochiul uman sau soft8are-ul as distinga entitatile repre entate.

1.2.2. Date descriptive

Datele alfa-numerice repre inta cumulul organi at si structurat de informatii associate entitatilor grafice #>atribute?%. 4iecarei entitati grafice i se asignea a o linie de table in ba a de date # o >inregistrare?%. &entru ca industria ba elor de date este dominanta de peste trei decenii de modelul relational desigur ca ma2oritate aplicatiilor GIS au recurs la acesta. .odelul relational al ba elor de date se manifesta, dintr-o perspecti!a simplificata9practica, prin urmatoarele" - date @ constituie atribute ale unei familii de entitati inrudite. 5cestea sunt structurate in tabele" - coloanele de tabel definesc atributele urmarite # se mai numesc si campuri9fields%: - randurile definesc entitatile urmarite. Un rand #lini din tabel% colectea a atributele #caracteristicile% unei entitati #se mai numesc si inregistrari9records%: - intre tabele se pot stabili relatii de asociere9legatura, prin considerarea unor identificatori comuni #unei inregistrari dintr-un tabel ii poate corespunde una sau mai multe inregistrari din alt tabel%: - e$istenta mecanismelor de gestionare9e$ploatare relationala a ba elor de date #comen i9instructiuni pentru crearea, modificarea, actuali area, interogarea si raportarea datelor%. In flu$ul proiectului GIS, dupa constituirea fondului grafic al unei teme, urmea a crearea #implicita sau e$plicita% a tabelei de date asociate acelei teme. &latforma GIS construieste automat acea tabela, sau asista proiectantul sa stabileasca legaturile cu o tabela e$terna pregatita in prealabil. Desigur ca tabela asociata unei teme are atatea inregistrari cate entitati !ectoriale sunt in acel strat tematic #e$. De strat tematic" hidrografia ocolului, bornele, ua-urile, etc%. In mod firesc a!em posibilitatea de a adauga campuri9coloane noi la tabela principala asociata, pentru a colecta si alte informatii despre entitatile !estoriale modelate.
3

1.2.2.1. Tipuri de date alfa-numerice &rincipalel tipurile de date alfa-numerice utili ate in mediul GIS " Tip de data Domeniu/dimensiune/format olosinta GIS String 1ungimea specificata de Cume de entitati Asir de caractere: te$t: utili ator #ca nr. De caractere% geospatiale: atribute etichetaB te$tuale: denumiri de categorii9clase: etc Domeniul de !alori specificat 0antitati: !alori Integer A!aloare numerica prin alegerea unui subtip numerale: !arste: intreagaB #b-te, small-integer, integer, identificatori: indecsi: etc long integer% !eal: loat Domeniul de !alori specificat 0antitati: suprafete: A!aloare numerica reala prin alegerea unui subtip. densitati: producti!itati: cu ecimaleB 4ormatul #nr de cifre alocate etc partii intregi si respecti! partii ecimale% este uneori la latitudinea proiectantului. 4ormatul este deseori corelat Data constituirii: Data Data calendaristica cu formatul de afisare stabilit actuali arii: etc in sistemul de operare. /etine una din doua !alori Da9nu: po iti!9negati! "oolean A!aloare logicaB logice posibile #ade!arat9fals% 1.2.2.2. Captarea datelor alfa-numerice 7data definita structura de organi are a datelor alfa numerice se poate incepe popularea ba ei de date. In acest sense$ista urmatoarele situatii9practici" - culegere e$plicita sincrona cu de !oltarea fondului grafic: - culegerea e$plicita asincrona cu de !oltarea fondului grafic @ atributele se complectea a dupa creearea entitatilor grafice: - importul datelor din tabele ale unor ba e de date inrudite tematic cu aplicatia GIS.

1.#. $lemente de topografie si geode%ie

1.3.1. Harta si plan. Scara de reprezentare
Se considera &arti acele repre entari la scari mici ce cuprind pe aceeasi foaie suprafete de marimea unui 2udet, pro!incii sau tari #scari peste )"DE(((%, si planuri repre entarile mai detaliate ce ignora curbatura &amantului #scari sub )"DE(((%. Scara numerica a unei repre entari topografice repre inta raportul constant dinter lungimile grafice si corespondentele lor ori ontale. Se recomanda ca repre entarile grafice digitale sa fie concepute intodeauna la scara )").

1.3.2. Sisteme de coordinate. Sisteme de proiectie

7data ce omenirea a acceptat faptul ca 3erra ne este plata a inceput o noua era pri!ind >modelarea? pamantului. In foarte multe repre entari se foloseste de atunci sistemul de coordinate geografice #G0S%, e$primat in #grade%" - latitudine @ distanta unghiulara fata de linia ecuatoriala, spre unul dinte polii geografici, marcata pe glob prin paralele: - longitudine @ distanta unghiulara spre est9!est pe suprafata terstra, marcata pe glob prin meridiane.

7riginea geometrica a acestui sistem de coordonate este localitatea Green8ich #5nglia%, unde s-a ales prin con!entie meridianul (, constituind totodata o referinta internationala pentru corelarea orei pe glob #pe fuse geografice9orare%.

.ai apoi #)+)E-)FFE%, do!edindu-se ca planeta noastra nu este sferica, si nici macar perfect elipsoidala #forma GD obtinuta prin re!olutia unei elipse%, s-a generali at denumirea de geoid #elipsoid imperfect, a carui suprafata coincide cu ni!elul marilor9oceanelor, inclusi! ca e$tensie9prelungire pe ona continentala% si s-au manifestat mai multe modele de apro$imare cat mai precisa a formei terestre. 5stfel in pre ent e$ista mai multe !ariante de elipsoi ii ce incerca sa surprinda cat mai corect suprafata pamantului #5ir- @ )FG(, Helmert @ )*(', Iraso!sJ- @ )*K(, G/S F( @ )*F(, etc%. 5plicarea unui astfel de elipsoid de referinta la un teritoriu particular #continent, regiune, tara% necesita @ pentru modelarea cat mai realista @ considerarrea unor
5

deplasamente9corectii fata de elipsoidul original9ideal, >elipsoi ii particulari? re ultati poarta denumirea de datum. Datumul geodetic este modelul matematic apro$imand suprafata terestra pentru o anumita regiune. Datum ' $lipsoid ( punct de constrangere In /omania se lucrea a actualmente cu datum-ul >&ulJo!o KD? #ce poate fi gasit si sub denumirea >Dealul &iscului?%, deri!at din elipsoidul Iraso!sJ-, dar in !iitor se tinde @ pentru conformitatea cartografica cu ,uropa @ spre datumul >LGSFK? #ba at pe sferoidul G/SF(%. 0and se foloseste mediul GIS la construirea de planuri9harti se porneste de la cate!a chestiuni elementare, si anume" - sistemul de coordonate se pre inta astfel" - a$a ; este orientata spre Cord #corespunde latitudinii geografice%: - a$a < este orientata spre ,st #corespunde longitudinei geografice%: - a$a = este orientata in sus #corespunde altitudinei%. - unghiurile se masoara in sistem centesimal #unghiul drept M )(( de grade%. $e asemenea, menstionam ca nu exista sistem de proiectie care sa poata prezerva simultan caracteristicile de arie#forma, distanta si directie#unghi. mprirea lo!ului "n foi. Nntregul glob pmOntesc se mparte n '( de fuse a cOte 'P longitudine, a cror numerotare ncepe de la meridianul opus meridianului Green8ich i astfel teritoriul rii noastre este plasat n fusele GK i GE. Nmprirea pe latitudine se face n one de cOte KP, ncepOnd de la ecuator spre poli. Cotarea acestor one se face cu litere mari" 5, 6,....3eritoriul rii noastre este cuprins de onele ., I, 1. Nmparirea n foi #trape e% se face aadar dup meridiane i paralele #fig ).% 4iecare dintre trape ele formate capat un indicati! corespoun tor onelor i liniilor formate de ctre meridiane i paralele #de e$emplu 1-GE-% 1a rOndul lor aceste trape e se mpart din nou n foi, re ultOnd trape e mai mici i astfel a!em" - trape e re ultate prin mprirea n )KK de foi a trape elor notate cu indicati!e de tip 1-GE-. Coile trape e au indicati!e de tipul" 1-GE-F+, ultima cifr repre entOnd numarul de ordine #de la ) la )KK% din trape ul mare.

- fiecare trape de acest ultim tip se mparte iarai n patru re ultOnd suprafee cu indicati!e de tip 1-GE-F'-5.

- n final, foile 5, 6, 0 i D se mpart n alte patru trape e re ultOnd trape e notate cu indicati!e de tip 1-GE-F+-5,a . #eele eode$ice. /eelele geode ice sunt alctuite dintr-un ansamblu de puncte uniform rspOndite pe suprafaa fi ic a &mOntului, pentru care se cunosc coordonatele ntrun sistem unitar de referin. Din anul )*+( /omania a adoptat proiectia stereografica @ ST$!$) *+ #proiectie a imutala oblica @ proiectii care considera pentru proiectie un plan secant sau tangent intrun anumit punct la suprafata Globului%, pentru care punctul de referinta #adica punctul unde planul tangent atinge suprafata globului% se afla langa 4agaras. 7 alta con!entie interesanta este faptul ca originea sistemului de coordonate #punctul (,(% nu se aflape teritoriul tarii noastre, ci a fost translatat cu cate E(( Jm #E(( ((( m% spre stanga-2os #sud-!est% fata de punctul de referinta din 2udetul 6raso! pentru a e!ita recurgerea la coordonate negati!e.

,+- +.

#(: (%

2. Descrierea si tilizarea soft l i Arc!"S #

2.1. /re%entare generala
Din foarte multe puncte de !edere obiecti!e, compania ,S/I este numarul ) pe pietele GIS @ si este fireasca po itia de lider tinand cont de indelungata e$perienta si de masa importanta de clienti. &achetul 5rc GIS * se gaseste pe piata sub trei forme" 5rcQie8 @ pentru creearea de proiecte GIS nu foarte complicate, sau pentru e$ploatarea unora de2a create: 5rc,ditor @ pentru crearea de proiecte GIS mari, de !oltate9e$ploatate e!entual in configuratii multi utili ator: 5rcInfo @ pentru crearea de proiecte GIS oricat de mari9comple$e.

De mentionat ca toate cele trei programe GIS au aspectul identic #interfata grafica a lui 5rcQie8 este identica cu cea lui 5rcInfo%, doar ca unde!a prin meniuri9casete e$ista cate!a optiuni in minus sau in plus. Indiferent ca este !orba de configuratia 5rcQie8, 5rc,ditor sau 5rcInfo, soft8are-ul contine urmatoarele module9aplicatii #apelabile dim meniul principal al Lindo8s-ului" 5rc0atalog @ pentru gestionarea datelor GIS #cautarea si organi area surselor%: 5rc.ap @ pentru crearea de harti tematice, de proiecti9aplicatii GIS direct e$ploatabile: pentru editarea si actuali area datelor GIS: 5rc Globe @ permite lucrul cu date geografice tridimensionale: 5rcScene @ pentru anali e a datelor in format GD: 5rc/edear @ permite !i uali area de harti9proiecte GIS.

2.2. Terminologie utili%ata

3ermeni utili ati " - Shapefile @ format de fisier #SH&% folosit pentru stocarea entitatilor geo-spatiale impreuna cu atributele asociate. &oate fi de tip punct, linie sau poligon. 4ormatul ,S/I shapefile #format GIS nati! al 5rcQie8-ului% contine cel putin trei fisiere" R.SH& @ stochea a informatia grafica: R.SH; @ repre inta un inde$9catalog al entitatilor grafice din SH&: R.D64 @ inmaga inea a tabelar atributele asociate obiectelor !ectoriale din SH& #fiind un format standard foarte raspandit @ specific platformelor d65S, si 4o$&ro%: R.&/S @ AoptionalB stochea a informatii despre sistemul de proiectie al datelor geografice din SH&.

- 4ormate9fisiere 05D @ fisiere continand grafica !ectoriala si acceptate ca standard de schimb la ni!el mondial #D;4, DLG @ promo!ate de 5uto05D%. - 4ormate9fisiere raster @ fisiere continand imagini raster9bitmap, in forme standardi ate #3I4, S&G, SID, ,0L, etc%. - 3abele @ inregistrari tabelare de atribute alfa-numerice in formate standard. - 1a-er @ in conte$tul compo itiei grafice din sesiunea 5rc.ap, termenul simboli ea a generic un strat de entitati grafice #shapefile, 05D sau imagine raster% care poate fi gestionat indepentent #afisare, simboli are, editare, anali are9interogare%, traducerea fireasca ar fi >strat tematic?. - Date 4rame @ colectie9grup de straturi tematice definita #in sesiune a 5rc.ap% pentru a slu2i un scop de e$ploatare a datelor GIS.

2.#. 0rc1atalog gestionarea GIS2ului

5re o functionalitate oarecum similara cu cea a >Lindo8s ,$plorer?-ului, a2utandu-ne sa gestionam datele si proiectele GIS. 5rc0ataolg-ul se deschide din meniul principal al sistemului Lindo8s, dupa cum urmea a"

0a si managerul principal al Lindo8s-ului, fereastra acestui program este impartita in doua.

In panoul din stanga a!em >arborele catolog?, prin care accesam, e$ploram, organi am si administram urmatoarele resurse" - directoarele9foldere de pe statia de lucru #inclusi! unitati de disc%: - surse GIS #date si proiecte% : - ba e de date alfa-numerice : - cone$iuni la resurse din reteau locala de calculatoare sau la ser!ere internet. &anoul din dreapta are rol de !i uali are detaliata a resurselor informationale selectatepunctate in panoul din stanga. 5fisarea continuturilor acestora se poate face in mai multe moduri, selectabile prin etichetele din partea superioara a panoului"

))

1ontents pre inta continutul sintetic al resurselor: /revie3 pentru resursele de natura GIS #date grafice GIS905D, tabele, ba e de date alfa-numerice, imagini raster% ofera o pre!i uali are c!asi-completa: 4etadata 2 afisea a informatii e$plicati!e9descripti!e inregistrate despre anumite resurse GIS. In modul 1ontens se pot initia o serie de actiuni de e$plorare si organi are concrete si foarte importante" - crearea de foldere: - crearea de date GIS sursa #shapefile-uri, geodatabase-uri, etc%: - copierea sau stergerea unor date: - e$portarea in diferite formate, etc.

2.5. 0rc4ap crearea si editarea datelor

/epre inta o componenta esentiala a pachetului 5rcGIS, ea find folosita pentru" crearea ba elor de date geo-spatiale #aici !om crea9aduce entitatile grafice si datele alfa-numerice asociate acestora pentru a construi resursele GIS @ shapefile-uri, etc%: modificarea, complectarea si actuali area resurselor GIS: reali area de compo itii cartografice #harti tematice%: derularea de anali e si interogari specifice GIS.

5rc.ap este o aplicatie orientata catre document #fisierul creat de el are e$tensia R.m$d%, iar entitatea principala gestionata aici este >stratul tematic?. $ocumentul harta (.mxd) contine una sau mai multe compo itii cartografice, denumite cadre de date #date frame%. Straturile tematice dintr-un cadru de date trebuie sa se refere la acelasi teritoriu. Daca documentul harta se refera la doua teritorii dis2uncte #legate doar prin tema documentului, dar departate geo-spatial% atunci se recomanda definirea cate unui >dat frame? pentru fiecare teritoriu. De asemenea, daca este !orba de acelasi teritoriu dar care trebuie repre entat in document din mai multe perspecti!e #separate tematic sau prin destinatie% se poate recurge la mai multe cadre de date. 4ereastra aplicatiei este impartita in doua panouri" 3able of contents entitati punctiforme #!ectori de tip punct%

entitati de tip linie #!ectori de tip linie% entitati de tip poligon #!ectori de tip poligon% mod de afisare a datelor in arborele de gestionare
12

4ereastra din stanga denumita >3able of contents? este un arbore de gestionare sintetica a entitatilor ce se afisea a cartograficin panoul din dreapta #fereastra principala de lucru%. 5stfel, in panoul din stanga apar denumirile si simboli arile pantru resursele GIS apelate in documentul curent. 5ici !om putea alege care dintre >data frame?-uri !a fi afisat cel curent #prin optiunea >5cti!ate? din meniul conte$tual asociat acestuia%. &rima obser!atie o !om face asupra patratelului interacti! din stanga numelor de straturi tematice #din arborele de gestionare%" daca marcam acest patratel atunci stratul respecti! apare in fereastra din dreapta. De asemenea, se mentionea a ca ordinea de reprezentare a straturilor afisate in dreapta este conforma ordinii in care numele acestora in panoul din stanga. 7rdinea acesta este importanta in ca ul straturilor repre entand entitati geo-spatiale a caror suprafata se suprapune partial sau integral, deoarece deseori modelul de umplere9hasurare a straturilor nu este transparent, si deci trebuie sa le pastram >deasupra? pe cele care aar putea fi >mascate? de altele mai acoperitoare. &entru a modifica aceasta ordine se actionea a @ in panoul din stanga @ astfel " punctam9selectam stratul tematic pe care dorim sa-l aducem9ducem mai in fata9spate si-l tragem in sus92os, pana dincolo de stratul ales ca referinta pentru aceasta mane!ra. #5tentieT &entru e$ecutarea de reordonari este bine sa ne asiguram @ prin etichetele din 2osul panoului @ ca modul de afisare in arborele de gestionare este cel numit >Displa-?.% Datorita faptului ca in acest >table of contents? apar sintetic repre entarile simbolice ale entitatilor din compo itia cartografica, arborele de gestionare are si !alente de le enda cartografica #fiind insa o legenda interacti!a si administrati!a%. ,tichetele din partea de 2os a panouluidin stanga controlea a modul de afisare a resurselor GIS in cadrul arborelui de gestionare" - Displa- @ pentru gestionarea u uala a afisarii straturilor tematice: - Source @ pentru rele!area surselor straturilor tematice: - Selection @ pentru stabilirea straturilor ce pot fi selectate in sesiunea de editare. Denumirile straturilor tematice #shapfile-urilor% din arborele de gestionare pot fi modificate de catre proiectant9utili ator astfel incat sa raflecte continutul mai sugesti! decat denumirea implicita #originara% a respecti!elor resurse GIS. 1aseta principala de unelte 6Standard7 &e langa functiile9butoanele standard intalnite in aproape toate aplicatile ce rulea a in Lindo8s # Ce8, 7pen, Sa!e, &rint, 0ut, 0op-, &aste, /emo!e, Undo%, aceasta bara mai contine urmatoarele butoane9casute ce merita retinute"

1aunch 5rc0atalog .ap scale 0dd data @ permite aducerea in documentul harta a resurselor GIS #shapefile-uri !ectori, imagini raster, etc% ce !or a fi repre entate, completate, simboli ate sau anali ate: 4ap scale @ permite !i uali area9setarea scari de !i uali are a resurselor GIS din fereastra de lucru #panoul din dreapta%: 8aunc& 0rc1atalog @ deschide aplicatia 5rc0atalog.

5dd data

1aseta principala de unelte 6Tools7 0ontine urmatoarel functii9butoane de interactiune cu compo itia cartografica afisata in panoul drept al ferestrei >5rc.ap? "

9oom In @ permite marirea imaginii geografice: 9oom )ut @ permite micsorarea imaginii geografice: i:ed 9oom In @ apropie compo itia grafica in trepte, cu pastrarea punctului de centru #fara sa mai necesite punctarea in suprafata de afisare%: i:ed 9oom )ut @ indepartea a compo itia grafica treptat, cu pre er!area centrului: /an @ panoramarea compo itiei grafice spre stanga9dreapta9sus92os9mi$t prin punctarea acesteia si tragerea in directia dorita #drag-an-drop%: ull $:tent @ determina afisarea pe ecran a intregii one acoperite de compo itia cartografica: Go "ac; To /revious $:tent @ determina re!enirea la zoom-area 9 panoramarea anterioara: Go To <e:t $:tent o folosim la restabilirea afisarii9afisarilor de dinaintea aplicarii comen ii >Go "ac; To /revious $:tent7: Select eatures selectarea entitatilor grafice prin punctarea indi!iduala pe acestea sau prin incadrarea9intersectarea lor cu un dreptunghi de selectie #pentru selectarea multipla se poate recurge si la apasarea tastei >Shift? in timpul punctarilor%: Select $lements permite selectarea si interactiunea cu elementele grafice aditionale ale compo itiei cartografice #forme geometrice si te$te create cu unelte din caseta >Dra8?%: Identif= identifica entitatea geo-spatiala pe care se punctea a, prin pre entarea informatiilor descriptic!e asociate acesteia intr-o caseta distincta #caseta ce poate gestiona informatii acumulate din mai multe straturi tematice% - "dentify este deci o prima unealta de anali a GIS.

ind este si ea o unealta nati!a GIS, capabila sa caute in compo itia grafica si sa gaseasca entitatile corespun and unor nume sau atribute specificate de utili ator #categoria9eticheta >4eatures?%. &unctarea pe oricare dintre re ultatele cautarii pre entate tabelar in caseta >4ind? determina semnali area optica a entitatii respecti!e in compo itia cartografica: 4easure permite masurarea interacti!a a distantelor #reale% prin punctarea pe harta, inclusi! in mod cumulati! #incheierea masuratorilor se face printr-un dublu clicJ de mouse%. Datorita lipsei mecanismelor de prindere geometrica #snapping% masuratoarea nu poate fi e$trem de precisa: >=perlin; determina acti!are9apelarea aplicatiilor9documentelor legate de entitatea pe care se punctea a.

3. $onstit irea proiect l i !"S

5tunci cand a!em de proiectat #sau de anali at% un sistem informatic geografic #proiect GIS% !om incepe @ a!and in !edere destinatia acestuia @ cu identificarea datelor/informatiilor pe care trebuie sa le mane!re e #mane!rarea cuprin and" captare, stocare, prelucrare, administrare, distribuire, e$ploatare%. 5poi, atat pentru datele grafice cat si pentru datele descriptive, se urmaresc metodele de obtinere #introducere, culegere, importare, concatenare% in concordanta cu normele, regulile si cerintele e$istente. 1a acest ni!eltrebuie conceput sau identificat modelul de legare a familiilor de date #atat conectarea dintre entitatile grafice si datele alfa-numerice asociate @ care deseori se reali ea a implicit9fluent, cat si dintre alte categorii de date%. ?n proiect GIS se refera in general la un anumit teritoriu ,%ona/arie de interes localitate, @udet, tara, continent, etc. si colectea%a informatii ,cartografice si descriptive. referitoare la teritoriul respectiv.

#.1. 1aptarea datelor geo2spatiale vectoriale

Inainte de inceperea sesiuni de editare se recomanda a se face setarea unitatilor de masura a spatiului de lucru. &entru aceasta se face un dublu clicJ denumirea >data frame?-ului in care lucram, din arborele de gestionare, iar din fereastra nou aparuta se alege meniul >General?"

Din fereastra nou aparuta, in casetele >Units? U .ap si Displa- se setea a ca unitate de masura >meters? #metrul%. $ditarea grafica toolbar2ul 6$ditor7 ,ditarea se refera la acti!itatile de creare si de modificare a entitatilor grafice !ectoriale #definite geometric%. Dupa ce am adus un strat tematic!ectorial in compo itia cartografica de sub 5rc.ap putem incerca sa-l editam, sens in care incepem prin acti!area toolbar-ului V ,ditor W #meniul >3ools U ,ditor toolbar?%.

G D ). D. G. K. E. '.

'

.eniul principal de editare 0ursorul de selectare9editare Unealta de desenare 1ista de selectie a operatiilor de editare 1ista de selectare a stratului tinta 5ccesarea si editarea atributelor alfa-numerice

Urmatorul pas consta in alegerea optiunii >Start ,diting? din meniul editor al toolbarului acti!at anterior, ceea ce porneste sesiunea de editare. 5legem apoi stratul tematic asupra caruia sa inter!enim #selectandu-l din lista >3arget?% si incheiem preparati!ele stabilind concret in ce consta editarea, respecti! alegand din lista >3asJ? operatiune dorita"

17

1reate <e3 eature - crearea de entitati noi indi!iduale: 1ut /ol=gon eature @ determina taierea poligonului selectat dupa desenul trasat interacti! #re ultand doua poligoane adiacente%: 0uto 1omplete /ol=gon @ crearea de poligoane adiacente unora create anterior #cu care parta2ea a muchii comune%: 4odif= eature @ permite modificarea entitatii geometrice selectate #prin editarea !erte$urilor acesteia%: !es&ape eature @ ingaduie modificarea formelor geometrice ale entitatilor selectate prin deformarea dupa geometrii au$iliare trasate local: 4irror eature @ creea a copii oglindite ale entitatii selectate in raport cu a$e trasate temporar: $:tend/Trim eatures @ e$tinde sau retea a entitatile !ectoriale selectate pana la interssectia cu elemente au$iliare desenate: Select eatures ?sing a 8ine @ selectarea entitatilor ce intersectea a o linie trasat interacti!e: Select eatures ?sing a 0rea @ selectarea entitatilor oncluse si intersectate de un pol-gon trasat interacti!e.

&entru initierea sau continuarea operatiilor de editare !om recurge la unelte de desenare din cadrul toolbar-ului >,ditor?. Incheierea sesiuni de editare se face usual prin meniul >,ditor U Stop ,diting? sic ere utili atorului sa confirme sal!area modificarilor effectuate. Un alt instrument de editare important este toleranta de agatare #snapping%, adica domeniul de distante sub care cursorul de editare se prinde automat de elemente9caracteristici geometrice ale entitatilor !ectoriale @ capete, muchii, puncte de infle$iuneM!erte$-uri%. 5ceasta toleranta de agatare se stabileste din caseta >,ditor? prin meniul " >,ditor U 7ptions U Snapping tolerance?. In acelasi meniu, prin optiunea >,ditor U Snapping? stabilim care sunt straturile si elementele geometrice pe care putem >agata? cursorul in sesiunea de editare. 5lte optiuni utile din meniul de editare" 4ove mutarea, prin stabilirea deplasamentelor precise pe directiile ; si <, a entitatilor selectate: Split impartirea in doua a enititatii liniare selectate #stabilind precis punctul de rupere%: Divide impartirea9marcarea entitatii liniare selectate in mai multe portiuni #egale sau de o anumita lungime%: 4erge uneste entitatile adiacente selectate iar entitatea !ectoriala re ultatapreia atributele primei entitati: ?nion reuneste entitatile adiacente selectate, iar entitatea !ectoriala re ultata ignora atributele entitatilor initiale: 1lip taie din entitatile in!ecinate cu entitatea selectata dupa o distanta stabilita fata de aceasta.

6utonul >5tributes? #'% dintoolbar-ul >,ditor? ingaduie complectarea atributelor asociate pe masura ce se creea a entitatile. 5ceeasi caseta >5tributes? permite re!i uirea si complectarea9editarea atributelor oricarei entitati selectate. In general arhi!a de planuri9harti formea a originea datelor !ectoriale, dar deseori resursa aceasta trebuie obligatoriu completata cu masuratori pe teren #pentru !erificari,
18

actuali ari, adugari, repo itionari, etc%. De asemena, o alta sursa importanta sunt ortofotoplanurile si imaginile satelitare. Sursele de informaii digitale pentru /omania sunt destul de srace. ,$ist seturi de date !ectoriale la scar medie #)")(((((%, ns date eseniale pentru anali ele GIS nu sunt disponibile @ folosina terenurilor, proprietatea terenurilor, solurile, hidrografia, etc. ,$ist mai multe metode de creare a stratelor tematice GIS" - !ectori area planurilor topografice sau a planurilor tematice #harta solurilor, harta geologic%: - clasificarea fotogramelor aeriene sau a imaginilor satelitare: - masurtoarea n teren: Nn funcie de situaie, una sau alta din metodele enumerate mai sus poate fi cea mai potri!it. Dac ne referin la elementele care nu se modific prea decursul anilor, probabil ca drumurile, caile ferate i cursurile de ap #uneori discutabil%, conturul cu!etei lacurilor de acumulare @ se pot !ectori a de pe planurile topografice. 3erenul #curbele de ni!el, pantele, e$po iia% pot fi !ectori ate de pe planurile topo, ns acest procedeu este e$trem de costisitor din punct de !edere al timpului i resurselor. 7ricum, la ni!ele de preci ie acceptabile, e$ist surse alternati!e de modele digitale de teren din care se pot deri!a informaiile necesare ntr-un sistem GIS destinat managementului forestier. 1imitele localitilor se poate !ectori a de pe imaginile satelitare recente, planurile topo neactuali ate nefiind potri!ite pentru aa ce!a. 0lasificarea !egetaiei i a folosinei terenurilor pe suprafee mari #ocol, direcie sil!ic% este dificil de reali at. 5proape orice plan topo este foarte departe de relitate. 0hiar proiecte mari, cum este 0orine 1and 0o!er, implic durate mari pentru finali are @ !arianta 010 pentru anul D((( a fost terminat n D((K. &robabil imaginile satelitare sunt cea mai potri!it surs pentru acest tip de informaie. Dac ne referim la lucrrile sil!ice, msurtoarea n teren este probabil cea mai potri!it @ planurile topo ies din discuie pentru c se reactuali ea rar, aerofotogramele i imaginile satelitare sunt scumpe. .asurtorile pe teren se pot face n diferite moduri. 3radiional, busola topografic sau teodolitele au fost utili ate n special pentru efectuarea msurtorilor n pdure. Nn pre ent, msurtorile G&S ofer o soluie foarte buna pentru achi iia de date GIS legate de lucrrile forestiere. Se pot delimita parchetele, se poate urm%ri progresul lucr%rilor &ntr-un parchet, se pot amplasa pie'e de prob%, se pot delimita noi subparcele, zonele cu dobor(tur% sau afectate de alunec%ri de teren. Nn afar de faptul c se fac msurtorile n teren, prin combinarea unui receptor G&S cu un &D5 se pot completa pe teren datele care in mod normal se notea pe carnete de teren i se culeg mai apoi la birou. Se e!it astfel posibilitatea omiterii de informaii, nregistrarea de informaii eronate: utili area sistematic a unei astfel de metode pentru e!aluarea fenomenelor din teren permite uurea anali a GIS dac datele de pe teren sunt nregistrate sistematic i au aceeai structur. &entru a incarca datele re ultate in urma masuratorilor, efectuate cu a2utorul G&S-ului, in documentul harta se foloseste butonul X5dd data? din toolbar-ul XStandard?. Dupa incarcarea datelor se incepe editarea datelor asa cum sa amintit in capitolul anterior.

19

#.2. 1aptarea datelor geo2spatiale raster

3.2.1. Scanarea plan rilor%&artilor
Daca a!em #la dispo itie: acces la% un scanner de format mare: un soft8are de scanare si de prelucrare a imaginilor raster, putem recurge la transpunerea pe calculator a hartilor9planurilor din arhi!e. De e$emplu, destul de frec!ent se folosesc in acest fel planuri topografice sub forma de >trape e? la scarile )"E((( si )")((((. &rin scanarea simpla se obtin copiile raster ale planurilor de pe hartie, urmand ca aceste imagini as foloseasca ulterior fie pentru re ol!area unor probleme locale de cartografie si9sau cadastru #!erificari de po itionari, !ecinatati, calcule de arii, etc%. In momentul initierii scanarii #darJ si ulterior, la folosirea, imaginilor re ultate in procesele si aplicatiile GIS% trebuie as controlam cati!a parametric esentiali pentru aceasta copiere" - formatul suportului presupune corelarea formatului hartiei9suportului cu cel al scanner-ului #atunci cand foaia este mai mare decat poate !edea dintr-o data aparatul, se recurge la regionali area manuala9automata a hartii9planului sursa in !ederea scanarii fragmentate si a reunirii ulterioare a imaginilor onale%: - re%olutia se refera la densitatea pi$elilor de imagine folositi la copierea9redarea entitatilor de pe hartia sursa. 7 re olutie de >G(( dpi? inseamna ca pe o lungime de un >inch? scannerul efectuaea a G(( de citiri consecuti!e. 0u cat se !a alege o re olutie de scanare mai mare cu ata imaginea raster re ultata este mai fidela, iar fisierul imagine mai mare: - numarul de culori pentru cromatica imaginii raster re ultate prin scanare putem alege dintr-o gama larga" doua culori #alb9negru%: )' culori: )' nuante de gri: DE' de culori: DE' nuante de gri: )',+ milioane de culori #aceste siruri de !alori deri!a din numarul de biti folositi intern pentru repre entarea informatiei digitale, respecti! din puterile lui D"(,K,F,)',DK,GD%. Daca hartia sursa nu are !alente coloristice !om alege o scanare in nuante de gri # cu a!anta2e ulterioare la prodMcesarea in !ederea !ectori arii%, insa daca harta9planul este color si ne-ar fi utila aceasta culoare atunci !om scana color. ormatul fisierului a!em de ales intre mai multe formate consacrate, pentru sal!area pe disc a imaginilro raster " 6.&, GI4, 3I4, S&G, SID, ,0L, etc, iar alegerea o !om face in primul rand conform posibilitatilor de citire ale mediuluio GIS in care urmea a sa aducem aceste fisiere. /ecomandat este ca formatul imagini raster sa fie .3I4.

3.2.2. Alte s rse de date de tip raster. 'rtofotoplan ri. "magini satelitare
4otografierea unui teritoriu dintr-o na!a aeriana ce il sur!olea a are a!anta2ul producerii unei repre entari unitare #in sensul de cuprindere a tuturor entitatilor !i ibile% si actuale #spre deosebire de captarea fondului grafic din planuri9harti analogice%. /e ultatul acestui proces de aero-fotografiere este obtinerea de date !ectoriale tridimensionale si de orto2foto2planuri. 5ceste orto-foto-planuri pot fi achi itionate de la 7ficiul de 0adastru si &ublicitate Imobiliara, ele fiind furni ate de2a georeferentiate.

20

Imageria satelitara se refera la imaginile obtEinutede la sateliti speciali ati care fotografia a scoarta terestra !a uta de pe orbitele lor, precum si la tehnologiile de captare, prelucrare si anali are a acestor imagini. &rincipali furni ori de imagini satelitare sunt" - Space Imaging #satelit II7C7S @ re olutia ma$ima )m9pi$el% @ http"99888.spaceimaging.com9 - Digital Globe #satelit YuiJ6ird @ re olutie ma$ima (,') m9pi$el% @ http"99888.digitalglobe.com9 Un furni or primar de imagini satelitare este V ,urimage W gestionand satelitii YuiJ6ird, 1andsat, ,n!isat, ,/S, IJonos, etc%. &entru /omania parteneri directi pentru imagerie satelitara sunt V Space Imaging ,urasia% #888.sieurasia.com 5nJara% si V ,urimage W #888.eurimage.com /oma%.

3.2.3. !eo-referentierea datelor raster

Geo-referentierea unei imagini raster este procesul prin care o imagine raster repre entand o ona de teren este adusa @ prin translatie, rotatie, scalare si e!entual deformare @ in coordonatele sistemului de proiectie curent, astfel incat entitatile repre entate in ea sa a2unga in po itiile lor corespondente cu realitatea. Geo-referentierea se mai numeste si >constrangerea in coordonate? a unei imagini raster. 5stfel, pentru geo-referentierea imaginii, utili atorul trebuie sa aleaga9defineasca un numar de elementa identificabile - puncte de control la sol #numite si puncte de referinta%" intersectii ale a$elor de caroia2: colturi de harta9plan: borne de coordonate cunoscute: intersectii de retele stradale9electrice9telefonice: elemente punctiforme: etc. &ractic pentru a geo-referentia o imagine raster trebuie sa urmam urmatori pasi" ). 5ducem imaginea raster in 5rc.ap @ fie transferand-o prin drag-and-drop din 5rc0atalog, fie apasand butonul >5dd Data? din 5rc.ap si selectand fisierul corespun ator. D. 5cti!am toolbar-ul >Georeferencing? din 5rc.ap #un clicJ-dreapta de mouse in ona toolbar-urilor !a afisa lista din care !om impune afisarea lui%, sin e asiguram ca in aceasta campul >1a-er? se refera chiar la imaginea dorita #in lista de selectie intrand toate imaginile raster incluse in proiect%.

5dd 0ontrol &oints G. 4olosim butonul >5dd 0ontrol &oints? din acest toolbar si punctam corespun ator #dupa ce e!entual ne-am apropiat suficient prin zoom, pentru fiecare punct de control%. K. 6utonul >Qie8 1inJ 3able? ne permite sa inspectam si e!entual sa modificam !aloric coordonatele destinatie ale punctelor de control. E. Din acelasi toolbar putem folosi comanda >/ectif-? si astfel se creea a o noua imagine, adusa corect in po itia impusa de noi.
21

#.#. Datele descriptive

&entru a afisa9accesa in 5rc.ap tabelul de atribute asociat unui strat tematic se alege optiunea V 7pen 5ttribute 3able W din meniul conte$tual asociat respecti!ului strat #in arborele de gestionare se apasa cliJ dreapta pe mouse%.

In fereastra V 5ttributes of Anume stratB W se deschid urmatoarele posibilitati "

- e$plorarea tabelara a datelor #!i uali are, na!igare%: - sortarea inregistrarilor din tabelul deschis #din meniul conte$tual al antetului coloanei ce constituie criteriul de ordonare%: - a2ustarea tabelului #redimensionarea si9sau mutarea coloanelor%: - selectarea interacti!a de inregistrari, indi!iduala #prin punctare pe butonul din e$trema stanga a randului de tabel% sau in grup #mentinand apasata tasta >0trl?% @
22

selectarea de inregistrari se reflecta automat in selectarea entitatilor corespondente din repre entarea cartografica: - adaugarea de coloane noi la tabel #prin optiunea >5dd 4ield? din meniul >7ptions?%:

- definirea de relatii intre coloanele tabelului #optiunea >4ield 0alculator...? din meniul conte$tual al antetului de tabel ne a2uta la complectareaunei coloane cu re ultatele unei e$presii implicand celelalte coloane%:

- obtinerea unor e!aluari statistice asupra !alorilor dintr-un camp numeric #optiunea >Statistics? din meniul conte$tual al coloanei de tabel%:
23

- cautarea anumitor date din tabel urmata e!entual de inlocuirea cu un alt continut #butonul >7ptions? deschide lista din care selectam >4indZ/eplace?%: - selectarea inregistrarilor pe ba a unei combinatii libere de conditii logice #optiunea Select 6- 5ttributes? din lista >7ptions? deschide o caseta de tip >Yuer- 6uilder? in care se pot specifica 0onditii de selectare9filtrare a datelor%. )odificarea datelor din tabel este conditionata de startarea sesiuni de eeditare (prin comanda *+ditor , Start +diting-, asa cum am vazut la editarea grafica. In 5rc.ap pot fi aduse si tabele e$terne #D64, etc%, intr-o maniera similara integrarii resurselor GIS #prin butonul >5dd Data?%. 8egaturi intre tabele Intalnim la 5rc.ap doua metode de a asocia noi date tabelare la entitatile grafice" ). @oins adauga coloanele tabelului #asociat stratului tematic% curent coloanele dintr-un tabel de atribute, reali and legatura pe ba a cate unui camp comun din ambele tabele: D. relates stabileste o relatie intre cele doua tabele #ba ata tot pe un camp comun% dar nu adauga atributele9campurile unuia la celalalt #ingaduie insa utili atorului sa accese e la cerere datele astfel asociate%. &entru aceasta se !a selecta optiunea >Soin and /elate? din meniul conte$tual obtinut prin punctarea #clicJ dreapta% pe numele stratului !i at in arborele de gestionare. 5legerea uneia dintre cele doua abordari se face prin optiunile omonime din submeniu #>Soin? si >/elate?%.

24

Urmea a alegerea campului din tabelul curent pe ba a caruia se reali ea a legatura #cheia primara%, a tabelei din care se aduc coloanele suplimentare, si a campului de legatura din acea tabela #cheia e$terna%.

25

In ca ul legaturii de tip >Soin? !om gasi in caseta de dialog butonul >5d!anced?, cu care putem alege intre toate inregistrarile din tabela e$terna sau doar pe cele pentru care e$ista chei comune. Dupa !alidarea uniunii, tabelul asociat stratului tematic !a cuprinde9afisa si datele din tabelul e$tern, atributele astfel adaugate putand participa inclusi! la simboli area stratului respecti!.

26

(. Analize. )*ploatarea !"S- l i

0hestiunile aflate din capitolele anterioare de2a sugerea a aplicabilitatea sistemelor informatice geografice. 0oreland faptul ca a!em de a face #in primul rand% cu o cartografie digitala si precisa #adica fondul grafic poate repre enta9modela corespun ator mai toate entitatile naturale si antropice e$istente pe suprafata terestra%, cu complementaritatea adusa de informatiile alfa-numerice asociate, de2a se obtine o imagine ce sugerea a potentialul de folosinta al aplicatiilor GIS. 5ltfel spus, GIS-ul cuprinde @ intr-o abordare coerenta si unitara @ doua tipuri de date " date grafice si date atribut, legate intre ele prin identificatori unici. 5mbele componente pot participa la e$ploatarea sistemului geografic prin actiuni numite analiza, inteeogare, consultare sau raportare. 5nali ele pot fi: - anali%e pur spatiale angrenea a doar componenta grafica. 5ceste sunt bine repre entate, pornind de la banalele masuratori directe de distante si perimetre si a2ungand pana la ineractiunile dintre categorii9straturi distincte: - anali%e alfa2numerice de natura interogarilor de ba e de date: - anali%e mi:te angrenand ambele tipuri de date. De la cele mai simple @ aflarea informatiilor asociate unei entitati grafice selectate, pana la cele comple$e. Un alt tip de anali a ce trebuie mentionat este anali%a de tip buffer. 5ceasta este de obicei o selectie obtinuta prin interfata !irtuala dintre doua categorii de entitati grafice " daca se considera o entitate de referinta atunci efectul anali eiconsta in selectarea acelor entitati care se afla, in raport cu entitatea centrala, la o anumita distanta mai mica decat distanta specificata # ona tampon%.

5.1. /roprietatile si simboli%area datelor

5tat pentru reali area unei cartografii tematice cat mai utile #conform obiecti!elor proiectului GIS%, cat si pentru gestionarea altor aspecte pri!ind straturile tematice, !om accesa #fie prin dublu-clicJ pe numele stratului !i at, fie prin optiunea V &roperties W a meniului conte$tual asociat acestuia% fereastra9caseta V 1a-er &roperties W. 5ceasta are urmatoarele V meniuri W "

27

General controlea a numele stratului, !i ibilitatea #starea de afisare9neafisare %, si e!entualdomeniul de scari de afisare # oom% intre care stratul ni mai apare in compo itia cartografica : Source informea a despre intinderea stratului selectat : Selection stabileste modul de e!identiere a entitatilor selectate : Displa= configurari de afisare a stratului curent #transparenta, scalarea simbolurilor, etc% : S=mbolog= controlea a modul de simboli are in compo itia cartografica a entitatilor din stratul tematic curent : ields aici putem stabili care dintre campurile #atributele9coloanela% tabelului asociat stratului curent !a fi ascuns9!i ibil, si e!entual !om alege campul ce repre inta cel mai bine stratul tematic : Definiton Auer= conditonam afisarea9pre enta entitatilor in repre entarea grafica a stratului curent de indeplinirea unei conditii de tip interogare #pe care o utem construi asistati de >Yueri- 6uilder?%: 8abels stabileste afisarea de etichete #te$te% in dreptul entitatilor grafice din stratul curent, precum si optiunile acestei afisari #campul9atributul ce constituie eticheta: daca se etichetea a sau nu toate entitatile in aceeasi modalitate: simbolul de scrier folosit @ font, marime, culoare, formatare, orientare, spatiere, etc: alte proprietati de plasare: tratarea suprapunerilor%: Boin C !elates aici se pot defini si gestiona legaturile dintre tabele de ba e de date. Dintre aceste insistam acum asuprea posibilitatilor de simboli%are, adica studiem modalitati de repre entare @ beneficiind de culori, hasuri, simboluri liniare si punctuale @ alese9impuse cu scopul unei mai bune e!identieri distincti!e a claselor9subclaselor de entitati geo-spatiale.

28

In partea stanga a ferestrei >1a-er &roprieties? #a!and selectat meniul >S-mbolog-?% se alege modul de afisare simbologica a temei curente simbologica a temei curente #iar in dreapta se stabilesc detaliile acestei afisari%" eatures AentitatiB @ pentru repre entarea unitara9identica a tuturor entitatilor din tema: are o singura clasa" 6Single s=mbol7 permite controlarea simbolului si a legendei acestuia #inscrisul de langa simbol%: 1ategories AcategoriiB @ folosita la disocierea in categorii a temei curente" -

6?niDue values7 criteriul de impartire in categorii consta in !alorile unice ale unui camp din tabela de atribute alfa-numerice asociate temei: 6?niDue values, man= fields7 separarea categoriilor pe ba a !alorilor unice din combinatia a cel mult trei campuri din tabela de atribute: 64atc& to s=mbolls in a st=le7 e!identia a categoriile prin potri!irea !alorilor din campul ales la simbolurile dintr-un stil de simboli are predefinit: Auantities AcantitatiB @ e!identierea calitati!a a cantitatilor #!alorilor% din campuri numerice asociate temei curente"

6Graduated colors7 utili ea degradari cromatice #nuante adiacente ale aceleiasi culori, dinsore tonurile inchise spre cele deschise% pentru a repre enta calitati! !alorile dintr-un camp al tabelei de atribute #!alori cuantificate pe clase%:

29

6Graduated s=mbols7 foloseste marimi crescatoare ale unui simbol pentru a sugera !alorile relati!e dintr-un camp al tabelei de atribute: 6/roportional S=mbols7 repre inta marimile crescatoare ale unui simbol pentru a sugera !alorile absolute dintr-un camp al tabelei de atribute: 6Dot densit=7 simboli ea a cantitati! un camp al tabelei de atribute folosind !ariatia de dentitate a unor puncte #simboli are !alabila doar pentru poligoane%: 1&arts AhistogrameB @ se recomanda pentru repre entarea comparati!-procentuala a marimilor statice" 6/ie7 desenea a cate o histograma de tip >pie?: 6"ar/1olumn7 desenea a o histograma de tip >coloana?: 4ultiple 0ttributes Aatribute multipleB @ e!identia a simultan marimi calitati!e si cantitati!e diferite asociate stratului curent"

6Auantitu b= categor=7 repre inta distinct cantitatile pentru doua sau tre atribute # trei campuri numerice din tabelul asociat temei curente%. .etoda se pretea a pentru entitatile poligonale.

30

5.2. Selectarea de entitatilor

0el mai frec!ent tip de interogare asupra ba elor de date alfa-numerice are ca finalitate selectarea din multimea inregistrarilor doar pe acelea care satisfac o conditie impusa de utili ator #definite pe loc sau pregatita dinainte%. 0onditia @ care mai e$presi! ii putem ice >conditie logica? @ trebuie sa main retinem urmatoarele" se construieste9compune dupa reguli aritmetice simple, fiind o e$presie cu operan i si operatori: operan ii u uali sunt campuri ale tabelului de date, darJ si e!entual constante #numerice, string-uri, date%: operatorii sunt cei obisnuiti din matematica, cu ordinea clasica de precedenta #inmultire, impartire, insumare, scadere @ e!entuale parante e modificand succesiunea de e!aluare%: in e$presia constituind conditia logica de filtrare pot fi acceptate deseori si functii #matematice, trigonometrice, statistice, etc%: e$presia oricat de comple$a ar fi, include unde!a si un operator logic #M, [, U% care constituie efecti! criteriul de selectare a datelor din tabelul la care se refera.

&entru astfel de interogari9selectari se foloseste functiia >Yuer- 6uilder?, pentru a accesa aceasta functie trebuie urmati urmatori pasi"
31

- se punctea a stratul thematic, in care se doreste efectuarea selecatari, apoi fie prin dublu clicJ pe acel strat, fie din meniul conte$tual ce apare prin apasarea unui clicJ dreapta pe stratul thematic, se allege optiunea >1a-er &roperties? si main apoi meniul >Definition Yuer-?, apoi se apasa butonul >Yuer- 6uider\? "

5.#. /rintarea datelor

1ompo%itii cartografice modul 68a=out7 Daca obiecti!ul sesiuni 5rc .ap este tiparirea documentului, se recomanda finali area acestuia in !ederea >1a-out? #configuratie stabilita e!entual prin optiunea >Qie8 U 1a-out !ie8? din meniul principal al aplicatiei%. 5ceasta presupune pre!i uali area compo itiei grafice in conte$tual paginii de tiparire, deci e!entual !om a2usta parametric acesteia #meniul >4ile U &age setup?% si ai imprimantei #>4ile U &rint\?%. 0and se comuta in !ederea >1a-out? cadrul de date acti!e este reflectat automat in compo itia de tiparire, insa acesta permite includerea main multor cadre de date #e!entual prin comanda e$plicita >Insert U Data 4rame?%. Intrand in modul >1a-out? de!ine acti!e9accesibil toolbar-ul >1a-out?, din care putem controla di!erse optiuni de !i uali are a paginii # oom, pan, scara%.

32

.ampul *)ap Scale- din toolbar-ul *Standard- este cel care ne permite as controlom concret scara de reprezentare a vederilor cartografice din compozitia */ayout-. &entru adugarea de elemente cartografice specifice la pagina de compo itie recurge la optiunile meniului >Insert?" !om

Title @ inserea a un titlu #te$t editabil si din toolbar-ul >Dra8?%: 8egend @ asista utili atorul la construirea si inserarea unei legende e$plicati!e associate !ederii cartografice: <ort& 0rro3 @ inserea a un s-mbol de >Cord? geographic #cu orientarea asociata cadrului de date acti!e din momentul plasari simbolului%: Scale "ar @ inserea a o bara de simboli are a scarii de repre entare #corelata automat cu scara cadrului current%: Scale Te:t @ introducerea in compo itie specificatia te$tuala pri!ind scara !ederii cartografice curente.

0vem la dispozitie si toolbar-ul *$raw- pentru a introduce # edita elemente aditionale.

De asemenea, documentul harta#R.m$d% se poate e$porta in formatele grafice &D4, 6.&, 3I4.

33