Grdinia nr. 50 Sf.

Lucia

Educatoare : Marcu Nina

BLOCAJE IN COMUNICAREA DIDACTICA

O posibil definire a comunicrii didactice se poate structura pe ideea ca aceasta este o comunicare instrumentala,direct implicata in susinerea unui proces sistematic de n!are. " Sala!astru#$00% p &'0( confi)urea* un sens apro+imati! al comunicrii didactice art,nd ca -a!em de.a face cu o comunicare didactica atunci c,nd, in mod or)ani*at si in instituii speciali*ate, persoane cu o pre)tire speciala transmit cuno/tinele , formea* deprinderi si atitudini , iniia* acti!iti in !ederea educrii tinerei )eneraii0. 1andamentul comunicrii didactice nu se reduce la formularea coninuturilor !erbale, prin orientrile lor atitudinale, po*iti!e, neutre sau ne)ati!e, profesorul si ele!ul potentea* sau fr,nea* comunicarea, sporesc sau anulea* coninuturile didactice propuse. O comunicare comple+a #2, 32, N2( con!er)enta, u/urea* ndeplinirea unor sarcini diferite. 4olosirea multicanalitii in transmiterea si receptarea mesa5ului facilitea* prelucrarea si reinerea unei mari cantiti de informaii si, in acela/i timp spore/te !arietatea si atracti!itatea actului de comunicare. ". Sala!astru ncearc o delimitare a termenilor comunicrii didactice si comunicrii educaionale , art,nd ca a comunica, pentru a fi didactica, trebuie sa ndeplineasc o serie de condiii: -comunicarea trebuie sa fie un act intenionat, iar intenia sa !i*e*e sc6imbri in cunoa/terea, afecti!itatea, comportamentul sau aciunea celui ce receptea* comunicarea7 8omunicarea trebuie sa se desf/oare intr.un cadru or)ani*at si sa se derule*e dup anumite principii de eficienta paideica # in pri!ina formarii celuilalt( 9n )eneral, dar nu e+clusi!, o astfel de comunicare se desf/oar in anumite instituii speciali*ate #/coala , uni!ersitate(, preocupate si de buna or)ani*are a comunicrii in cadrul lor7 Eficienta comunicrii trebuie sa fie supusa in raport cu un ideal stabilit de modul de or)ani*are a actului0. :/adar, orice forma de comunicare didactica este si o forma de comunicare educaionala, ntruc,t profesorii e+ercita un tip de influenta si produc sc6imbri ele!ilor. : fi cadru didactic nseamn a a!ea cuno/tine de specialitate temeinice dar si capacitatea de a le -traduce0. Sc6ema comunicrii didactice cuprinde # 9. 1adu(: 4actorii comunicrii cadru didactic.ele!i #emitori.receptori(
&

Grdinia nr. 50 Sf. Lucia

Educatoare : Marcu Nina

"istanta dintre a)eni si dispo*iia lor, elemente definitorii pentru caracteri*area canalului de transmitere7 "i!ersitatea de tipuri de coduri utili*ate #sunet, )est, ima)ine, mimica, postura( ;nitatea intre comunicarea !erbala, para!erbal, non!erbal, accentul ca*,nd in funcie de situaie pe una din ele( "i!ersitatea de canale de comunicare #auditi!a, !i*uala, tactila( E+istenta a doua circuite pentru cone+iunea in!ersa: de la ele! la profesor # feed.bac< 9( si de la profesor la ele! # feed.bac< 99( 4eed.bac< 9 = re)lea* comportamentul didactic al profesorului 4eed.bac< 99 = re)lea* comportamentul ele!ului # adaptarea unui comportament adec!at( 3re*enta unor factori perturbatori #*)omote(, a unor factori de distorsiuni care perturba n!area /colara. Specificul comunicrii didactice este dat de urmtoarele elemente: Este contrata de dimensiunea co)niti!a si pe cea e+plicati!a, pe nele)erea mesa5ului transmis Este structurata conform unei lo)ici peda)o)ice fr a se ne)li5a criteriul /tiinific si fr a se nclca lo)ica /tiinei 8unoa/terea fenomenului de redundanta ca !ariabila, indirect calitati!a fiind e+presia e+istentei unei structuri informaionale transformate didactic #Neacsu 9.( Se reali*ea* prin combinarea comunicrii orale cu cea scrisa, cu particularitile de ritm, forma, coninut #ritmul comunicrii scrise e de > ori mai lent ca al comunicrii orale( 3oarta amprenta particularitilor de personalitate ale cadrului didactic care !a accentua o dimensiune sau alta a comunicrii dar si a ele!ilor crora li se adresea* L. 9acob #&''? p&?@0 pre*int sintetic c,te!a criterii de clasificare a comunicrii, pentru comunicare didactica fiind semnificati!e criteriile: in funcie de cadrul folosit: comunicare !erbal comunicarea para!erbal comunicarea non!erbal comunicarea mi+ta in funcie de finalitatea actului comunicati! comunicarea accidentala comunicarea subiecti!a

Grdinia nr. 50 Sf. Lucia

Educatoare : Marcu Nina

comunicarea instrumentala 8omunicarea didactica este o comunicare instrumentala con!er)enta, implicata direct in susinerea unui proces sistematic de n!are si care presupune cu necesitate e+istenta celor doua cone+iuni in!erse #1.E, E.1( pre*entate in sc6ema comunicrii didactice, este !orba de retroaciuni ale comunicrii didactice #feed. bac<.ul 9 si feed.bac<.ul 99(. 1eu/ita in comunicare didactica impune sa nu se ne)li5e*e bloca5ele comunicrii didactice. ". Sala!astru arata ca barierele care stau in faa comunicrii didactice sunt de o mare di!ersitate si le sistemati*ea* in funcie de natura elementului structural afectat intr.o relaie de comunicare: bloca5ele determinate de caracteristicele persoanei an)a5ate in comunicarea didactica bloca5ele determinate de relaiile social.!alorice e+istente intre participanii la relaia de comunicare didactica bloca5ele determinate de canalul de transmitere bloca5ele determinate de particularitile domeniului in care se reali*ea* comunicarea didactica 9n n!m,ntul pre/colar educatoarea stabile/te relaii la )rupa la ni!el informal si formal , u*,nd accentuat de competenta sa psi6osociala. "at fiind !,rsta copiilor relaiile comunicaionale ale educatoarei copii trebuie sa fie optim po*iti!e. Aotu/i e+ista uneori o serie de bariere care duc la bloca5e in comunicare. :cestea sunt )enerate fie de e+istenta unor competente ale educatoarei, fie de unele probleme ale copiilor. "intre acestea din urma !om meniona in continuare c,te!a aspecte. Barierele in comunicare pot fi de natura fizica: deficiente !erbale , auditi!e, de amplasament, de durata a acti!itii. 8opilul care are deficiente de !orbire, pe care nu si le.a corecta pana la 5 ani, este mai puin comunicati! din cau*a ca st,lce/te cu!intele si st,rne/te amu*amentul celorlali copii, care cu )reu se abin sa nu fac comentarii maliioase. 9n acest ca* este ne!oie de foarte multa munca a educatoarei, at,t pentru a corecta deficienta , cat si pentru a.i con!in)e pe copii sa nu mai rada c,nd altul )re/e/te. Barierele semantice: !ocabular srac, conotaii emoionale ale unor cu!inte7 trebuie sa inem seama de e+periena copilului le)ata de tema pe care o desf/uram. "aca pre/colarul nu are cuno/tine minime le)ate de tema respecti!a , atunci nu !a participa acti! la desf/urarea acti!itii pentru c nu !a nele)e mare lucru din ceea ce facem si nu !om putea comunica cu el. de aceea , noi trebuie sa ne planificam acti!itile in funcie si de e+periena de !iata a copilului, de trebuine si necesiti. Emoiile repre*int o alta ariera in comunicare. Emoia puternica este rspun*toare de blocarea aproape completa a comunicrii. 3entru a comunica
@

Grdinia nr. 50 Sf. Lucia

Educatoare : Marcu Nina

cu un copil emoti! trebuie ca educatoarea sa fie atenta , in primul r,nd, la tonul folosit, copilul sa simt cldura in )las, apropiere faa de el, susinere si ncura5are. Arebuie sa ascultam copilul ori de cate ori dore/te sa ne spun ce!a, sa.l facem sa se simt important, sa simt ca suntem alturi de el tot timpul, pentru ca altfel se !a nc6ide in sine si nu !om mai putea comunica. El trebuie ncura5at, ludat, recompensat. Timiditatea este o alta ariera nt,lnita. 3ersoanele timide se pot simi in incapacitate de comunicare si, ca urmare, apar mari re*er!e in ceea ce pri!e/te stabilirea unei relaii sau a unui dialo). Sarcina educatoarei este de a.l face pe copilul timid sa aib ncredere in forele proprii, sa.si spun aparerea, sa se desc6id. :ceasta o putem face ncura5,ndu.l si felicit,ndu.l atunci c,nd rspunde, corect,ndu.i )re/elile fr sa fie ridiculi*at de c,tre cole)i, a!,nd o atitudine po*iti!a faa de el, pentru a.i tre*i interesul pentru ceea ce face. Li!sa de cunoa"tere constituie o alta ariera in comunicare. Este dificil sa comunicam cu cine!a ale crui cuno/tine asupra unui subiect de discuie sunt mult mai reduse. ;nii copii !in la )rdinia cu un !olum mic de cuno/tine, informaii, c6iar la !,rsta de 5.> ani. "e aceea este necesara apropierea copilului de obiectele pe care nu le cunoa/te, prin folosirea lor ori nlocuirea acestora cu ni/te ima)ini reper ori cu simboluri #la 5ocurile didactice, lecturi dup ima)ini, po!estiri( tre*ind astfel interesul copilului pentru tema respecti!a. Li!sa de interes este una dintre cele mai mari ariere ce trebuie dep/ite si care duca la bloca5 in comunicarea didactica. Educatoarea trebuie sa acione*e cu abilitate pentru a direciona mesa5ul astfel nc,t sa corespunda intereselor si ne!oilor copilului. Este foarte important ce ii spunem copilului #mesa5ul , informaia(, dar si folosirea unui material didactic e+presi!, adec!at temei si !,rstei, din punct de !edere estetic. Este important modul de or)ani*are a acti!itii, precum si e+plicarea clara si pe ndelete a temei, deoarece copilul trebuie sa nelea) sarcinile pe care le are si sa doreasc sa rspund sau sa poarte un dialo) cu educatoarea sau cu un cole) din )rupa. "e e+emplu, la o acti!itate de repo!estire, un copil care are un !ocabular srac sau o e+primare deficitara, nu !a dori sa redea un fra)ment din po!estire, dar la o dramati*are, care se desf/oar pe ba*a de dialo) intre persona5e, interesul lui !a fi mult mai mare. "eci !om solicita copilul in funcie de interes, dar si de posibilitile lui intelectuale, ncura5,ndu.l pentru a cpta ncredere in forele lui. 3entru a a!ea o mai buna comunicare cu copii, educatoarea trebuie sa aib o !orbire e+presi!a, )estica corespun*toare, capacitate de demonstraie lo)ica si ar)umentaie, sa foloseasc un !ocabular care sa fie pe nelesul tuturor copiilor, sa aib capacitatea de a antrena copiii intr.un dialo) ori de cate ori este ne!oie.

Grdinia nr. 50 Sf. Lucia

Educatoare : Marcu Nina

8omunicati!itatea didactic presupune o buna cunoa/tere psi6olo)ica a copilului, adaptarea la ni!elul de cunoa/tere si nele)ere a copilului. "in cele e+puse reiese clar ca relaia de comunicare la clasa si cooperarea copilului la acti!itatea didactica depind mai mult de aspectul comunicrii educatoarei #modul cum comunica(, dec,t aspectul pur informaional #ce comunica(. Educatoarea trebuie sa aib o atitudine po*iti!a faa de toi copii, sa accepte )re/elile fr sa ridiculi*e*e sau sa permit ridiculi*area, sa iniie*e si sa sensibili*e*e indi!idul in raport cu posibilitile de care dispune, sa fie corecta, sa fie creati!a si in!enti!a, sa felicite, sa ncura5e*e si sa.i recompense*e pe copii. Numai a/a copilul se desc6ide sincer c,tre educatoare, de!ine, mai recepti! la dialo), reu/e/te sa pun ntrebri, a5un)e nestin)6erit la cooperare comunicaionala. 8opilul n!a in )rdinia sa e+plore*e lumea ncon5urtoare, sa o anali*e*e, sa pun ntrebri in le)tura cu aspectele nt,lnite, sa fac predicii pe ba*a datelor culese, sa /i e+prime opinii /i stri suflete/ti /i sa iniie*e aciuni. 9n acest conte+t, e!oluia ulterioara a copilului este determinata cu precdere de mestria /i tactul educatoarei in procesul didactic. :/adar, )rdinia influenea* de*!oltarea indi!iduala a copilului /i acolo unde familia cooperea* cu educatoarea, pro)resele sunt rapide /i n!area este de durata. Bn!area problemati*ata. :plicata /tiinific, ii a5uta pe copii sa dob,ndeasc cuno/tine, deprinderi /i comportamente noi necesare in re*ol!area problemelor multiple cu care !in in contact in procesul de in!esti)are /i cunoa/tere a mediului ncon5urtor. 8el mai eficient mi5loc prin care copiii iau contact cu lumea, nele) e!enimentele din 5ur /i n!a din ele este, fr ndoiala, #ocul. ;tili*area /i de*!oltarea limba5ului fac parte inte)ranta din acest proces. Cuc,ndu.se, copilul e+ersea* nele)erea prin comunicare, /i de*!olta capacitatea de discriminare, de 5udecata, ima)inea* /i formulea* !erbal at,t realul cat /i ima)inarul. Setul de ima)ini care ilustrea* o situaie de mediu #poluarea, !remea in diferite anotimpuri( este un prile5 cu care educatoarea ii !a conduce pe copii c,tre e+tra)erea unor ideii su)erate de ima)ini, copii pot fi antrenai in alctuirea unui scenariu le)at de tema mare su)erata de ima)inile pre*entate, scenariul ce poate fi consemnat in 5urnalul )rupei. "ramati*rile sunt cele care pot solicita copii sa reali*e*e afi/e /i postere prin care sa fac cunoscute preocuprile /i cuno/tinele lor sau prin care sa atra) atenia celor din 5ur cu pri!ire la un aspect po*iti! sau ne)ati! nre)istrat in relaia omului cu mediul# e+emplu: afi/e prin care locatarii sa fie atenionai sa prote5e*e spatiile !er*i(. "e asemenea copii pot fi pro!ocai sa redea situaia dramati*ata in ben*i desenate simple cu coninut optimist sau comic. 8opiilor le place sa pri!easc ilustraiile !iu colorate. 9at ca biblioteca le poate oferi prile5 de a./i mbo)i cuno/tinele , dar /i de a cunoa/te lucruri noi cu care nu poate intra in contact direct #polul nord, 5un)la, cosmos(. 8opiilor le place sa clasifice ima)inea unor obiecte, fenomene. 3rin 5ocuri de masa, 5ocuri didactice,
5

Grdinia nr. 50 Sf. Lucia

Educatoare : Marcu Nina

se clasifica, sortea*, asocia* obiecte, ima)ini, in funcie de mediul de !iata fa!orabil, nefa!orabil. :ceste e+erciii repetate de*!olta capacitile copiilor de a descoperi factorii pre*eni in medii care ii influenea* po*iti! sau ne)ati!. Grdinia ofer prile5ul satisfacerii curio*itii de a descoperi modul in care se de*!olta o planta, cerul in diferite momente ale *ilei, iar spre sf,r/itul prescolaritii, copii reu/esc sa./i ima)ine*e fc,nd di!erse predicii # cum ar arata !iata pe alte planete(. Or)ani*area in )rdinia a e$!oziiilor tematice cu colecii de diferita materiale didactice care in funcie de interesul manifestat de copil, de tematica parcursa pot fi cercetate /i descoperite informaii preioase care rm,n stocate in repre*entri ce se reactuali*ea*, se mbo)esc ori de cate ori le re nt,lnesc sub alta forma. Comentarea foto%rafiilor din albumul personal constituie coninutul temei -cat am crescut0 prin care copilul con/tenti*ea* e!oluia sa. Grdinia repre*int mediul cel mai fa!orabil de*!oltrii copilului din punct de !edere psi6o.fi*ic. "e aceea foto)rafiile la -serbare0 sunt comentate /i sub aspectul relaiilor ce se stabilesc intre copii: de comunicare, de5oc, de ntra5utorare, de e+primare a unor stri afecti!e #mulumire, mirare(. &osterul.ansamblu de foto)rafii aran5ate sub forma unui cola5, constituie un mi5loc de educaie pentru mass.media /i comunicare prin care se reali*ea* acti!itile dorite #lectura dup ima)ini, memori*area(. 3osterul constituie o modalitate prin care se comunica ce!a /i are scopul de a face cunoscut, de a.i crea popularitate. Bnre)istrrile !ideo repre*int cel mai bine e!oluia copiilor de la primele mi/cri, )esturi, pana la participarea in cadrul unor concursuri, serbri, festi!aluri, care este o e!oluie in timp /i spaiu pe care copiii o sesi*ea* cu u/urina, o comentea*, o nele), acestea put,nd fi folosite in cadrul 5ocului de descoperire -cum e/ti tu0. Re'istele( ziarele pot intre in colecia )rdiniei /i pot de!eni o sursa de cunoa/tere, ori de cate ori apare cate o noutate, se anali*ea* se compara /i se discuta curio*itile. Mac)etele confecionate de copii pe diferite teme #6arta tarii, ora/ul meu, )rdinia, formele de relief( a5uta copii sa /i mbo)easc cuno/tinele despre elementele din natura prin 5ocurile, po!estirile, curio*itile cunoscute anterior. 8e poate fi mai frumos dec,t sa cre*i in 5ocurile ba*ate pe /tiina, sa /tii sa utili*e*i materialele didactice e+istente, sa faci eforturi pentru a le procura prin mprumut, donaii, autofinanare, sponsori*ri, iar copiii, prin contactul direct cu di!ersitatea de obiecte sa descopere prin efort propriu, sa anali*e*e, sa compare, sa n!ee sa le utili*e*e corect, sa le pstre*e, sa ia atitudine faa de cei care ncalc re)ulile de comportare. 2ocabularul copiilor se mbo)e/te, se fle+ibili*ea* cu denumirea obiectelor, a parilor componente, cu noi substanti!e, ad5ecti!e, ad!erbe, iar anali*atorii se perfecionea*. :cesta este rolul acti!itilor prin care folosim

>

Grdinia nr. 50 Sf. Lucia

Educatoare : Marcu Nina

mi5loace diferite pentru a reali*a o buna comunicare reu/ind sa dep/im unele bariere.