Sei sulla pagina 1di 14

SPATIUL SACRU AL INIMII, Locul unde are loc creatia

Daca cineva ti-ar spune, In orasul fortificat al nemuririiCorpul nostru-se afla un lotus, Iar in acest lotus, un mic spatiu: Oare ce cuprinde el, incat Cineva ar dori sa-l cunoasca? Tu trebuie sa-i raspunzi: La fel de imens precum este cest spatiu din e!terior, "ste si micul spatiu din interiorul inimii tale# Cerul si pamantul se $asesc in el, %ocul si aerul, soarele si luna, %ul$erul si constelatiile, Orice iti apartine aici, &os, 'i tot ce nu este al tau, Toate sunt adunate in acel mic spatiu Din interiorul inimii tale# (panisade O, daca ne-am putea aminti) Inainte de *abilon , scrie in *iblie ca omenirea fusese binecuvantata cu o sin$ura limba pe care toate popoarele de pe pamant o cunosteau# tunci noi traiam si simteam in acest spatiu sacru al inimii care nu implica creierul si puteam comunica si e!perimenta in moduri pe care putine persoane din lumea moderna de azi pot sa o faca# Limba care o vorbeam era prin $anduri si sentimente si nu se putea minti, era limba adevarului# Insa dupa aceea, ne-am impartit in sute de limbi vorbite care au creat bariere intre noi, separandu-ne si facandu-ne dusmani## +ai sunt si azi unele triburi indi$ene care mai traiesc ca stramosii lor tinandu-se departe de civilizatia noastra# In ustralia aborigenii sunt conectati la o straveche retea a vietii pe care o numesc timpul de vis In aceasta stare de constiinta ei continua sa e!iste in inimile lor, sa traiasca si sa respire intr-o lume care a disparut aproape complet# Maorii din ,oua -eelanda comunica in meditatiile lor cu hopii din 'tatele unite stabilind intalniri pentru a face sc.imb de profetii# Triburile !ahuna din /a0aii comunica cu +ama pamant pentru a afla care sunt locurile unde innoata pestii pentru a se .rani# ,orii de pe cer iau forma unei maini care le arata locurile cu pesti#

(n trib din Columbia din muntii Siera Nevada comunica in limba fara cuvinte pe care o foloseam si noi la inceput# Caderea din Atlantida de acum 13000 de ani, cea mentionata in Biblie si in alte traditii, a fost de fapt mutarea constiintei din inima in minte. In transformarea care deja a inceput, vom face drumul invers, mutand constiinta din minte, in inima. In profetiile lor, maiasii si popoarele indigene din Canada si tatele !nite ne transmit ca "amantul si intregul !nivers trec printr#o transformare. $or e%ista foarte multi oameni care vor parasi Pamantul. piritele lor se vor deplasa intr#o &ona din astral care le este mai familiara. Cu alte cuvinte, se vor intoarce Acasa, pentru ca de acolo au venit. Cei care vor ramane, apro%imativ sute de milioane de oameni, sunt doar cei care traiesc in inima. 'ama "amant este constienta, cunoaste pe deplin fiecare detaliu si, recunoscand vibratia specifica, va sti cine traieste asa. Acestia se vor uni in inimile lor si vor deveni o singura fiinta vie. "amantul va fi transformat intr#un ve(icul spatial si ne vom indrepta catre un nou mod de a fi, pe un alt nivel de constiinta, guvernat de legea !nitatii. 1atrunderea in spatiul sacru al inimii nu presupune un proces de invatare, ci mai degraba este vorba de un proces de reamintire# m ales sa ne indreptam atentia si sa traim prin aceasta constiinta polarizata, insa odata ce lectia va fi invatata ne vom intoarce la starea primordiala a Unitatii Inima )upa conceptie, celula fecundata se divide in * celule, apoi in + ,formand un tetraedru-, apoi in . ,formand un tetraedru stelat, care este c(eia 'er/abei- si apoi continua sa creasca formand inima. Intregul corp este inima0 Apoi corpul iese din inima, devenind fetusul, inima ajungand in interiorul corpului. Cand inima a creat creierul, a creat si o carare, o cale care duce la creier, dar spiritul obisnuia sa se afle in acel spatiu mic din interiorul inimii. Cand am ca&ut, acum 13.000 de ani, am parasit inima si ne#am dus ,prin acea cale- in creier. Asa a fost de&voltat ego#ul si ne#am uitat toata intelepciunea, toata cunoasterea. 1unctionam la un nivel foarte simplu, folosindu#ne doar puterea creierului care nu repre&inta nimic. "uterea inimii este infinit mai mareata decat cea a creierului. 'odul in care noi traiam in interiorul inimii si cel in care faceam lucrurile, era sa traim din inima, cu inima si sa controlam creierul, ca si cum am fi avut o telecomanda 2 si faceam acest lucru prin varful limbii. Iata de ce este important varful limbii 2 in interiorul corpului, in relatie cu inima. Cand, la inceput, suntem o inima si corpul iese din ea, care e primul lucru care iese3 "rimul lucru care iese din interiorul inimii este varful limbii si, in mod evident si adevarat, poti sa ve&i in acest fel legatura dintre varful limbii si locul sacru din inima. i nu numai atat, limba este fizic conectata cu inima. ,,Inima are un creier propriu # cu neuroni. 4ste foarte mic, are doar 5n jur de patru&eci de mii de celule, dar este un creier 6i, in mod evident, e tot ce are nevoie inima pentru a func7iona. Aceasta a fost o descoperire uria68, care demonstrea&a inteligen7a inimii. 9amenii de stiinta au f8cut ins8 o descoperire 6i mai mare in ceea ce prive6te inima. 4i au demonstrat c8 inima umana generea&8 un c:mp energetic cu mult mai mare 6i mai puternic dec:t al oric8rui alt organ din corp # inclusiv al creierului din craniu,de ;000 de ori-. 4i au

descoperit c8 acest c:mp electromagnetic are un diametru de doi metri, av:nd a%a centrat8 5n inim8 < Legatura dintre inima si glanda pineala si cum se creaza realitatea "e cerul gurii se afla un anume punct care este conectat direct cu talamusul, cu glanda talamus= este acea parte importanta care stabileste legatura dintre inima si creier, asa cum era inainte. >alamusul este cel ce ?aprinde undele alfa si creierul. Atunci cand iti misti limba pe cerul gurii, o relatie se%uala,legatura- este stabilita intre acestea doua, iar creierul intra in alfa, la niveluri foarte inalte. Cand se ajunge la o anumita putere, intr#un aumit fel 2 ceea ce poate lua o dupa#amia&a, sau 30#+0 de ani, apare o lumina verde in interiorul capului. "oate fi verde#galbui sau verde#albastrui, dar o lumina verde apare. In acel moment, instructiunile din timpurile stravec(i sunt sa mergi in glanda pineala, in c(a/ra pineala care se afla in centrul capului, unde va apare o bila ca un oc(i. @landa pineala insasi este realmente un oc(i= Aacob Biberman este cel care stie cele mai multe despre acest subiect si care a scris o carte ?Bumina, medicamentul viitorului, unde descrie toate astea. Acel oc(i 2 glanda pineala 2 este o sfera (alou care ar trebui sa fie de marimea unui oc(i normal, dar pentru ca nu l#am folosit s#a micsorat. Are receptori de culoare in interior, are o lentila pentru a vedea, insa lentila este indreptata in sus, pentru ca pe acolo noi primim prana vietii, de deasupra. In acel moment 2 cand ve&i lumina verde 2 trebuie prin intentie sa misti acel oc(i, de la directia in sus spre directia in fata, prin mijlocul fruntii, prin punctul celui de#al treilea oc(i. Acest loc nu este jos spre sprancene, este cumva in mijlocul fruntii, iar cei trei oc(i aproape ca formea&a un triung(i. Iar cand faci miscarea dinspre sus spre fata, te uiti spre c(a/ra pituitara care este in fata acelui punct si apoi, ceea ce se intampla este ca lumina verde se transforma intr#o spirala si, in cele mai multe ca&uri, spirala se termina in acel punct si il inc(ide 2 fi%ea&a c(a/ra pituitara. "oti realmente sa ve&i cum se intampla c(estia asta. Iti e%plodea&a mintea cand ve&i ca se intampla asta. Cateodata pot fi cercuri concentrice, din ce in ce mai mici si mai sunt alte variante in ca&uri foarte rare, dar CCD din ca&uri se intampla printr#o spirala si simti toate astea. Apoi mai este o alta c(a/ra, una c(iar in spatiul din fata fruntii, a unei alte glande din cap. Apoi se leaga toate acestea 3 impreuna si cand faci asta, . fascicule de lumina ies afara din cap, se leaga intre ele si formea&a o sfera de lumina in jurul capului care straluceste in intuneric 2 stiinta a fotografiat aceasta stare si sunt oameni care pot sa demonstre&e asta 2 astfel ai un (alou in jurul capului, asa cum avea Iisus 2 acum ai cel de#al treilea oc(i desc(is. In acest fel, in acest moment, te afli la mijloc intre constiinta umana si urmatorul nivel de constiinta. In acel moment, ai doua moduri de a merge mai departe, de obicei se alege unul dintre ele 2 si anumeE # sa folosesti creierul pentru a vedea intr#acolo. Cand faci asta, capeti capacitati e%trasen&oriale 2 stii lucruri, ve&i lucruri, poti face diverse lucruri, sa misti obiecte prin camera, sa bagi mana prin pereti 2 poti face tot felul de astfel de lucruri si poti crea orice, dar nu recomandam sa se faca asa ceva, pentru ca creierul nu are intelepciune, este un instrument polari&at 2 jumatate masculin, jumatate feminin 2 si tot ceea ce cree&i de acolo, va fi polari&at. $ei obtine ce ti#ai dorit 2 dar, in acelasi timp, vei obtine si e%act ceea ce nu iti doresti si de aceeasi intensitate. -Dar este si un alt mod de a crea, si anume din inima ceea ce este cu totul diferit, pentru ca ai ochiul inimii (cel de-al treilea ochi , prin care poti vedea. In acest fel, pe langa cele F simturi umane de ba&a, realmente apare si un alt simt, dintre posibilitatile pe care le avem. !itandu#te prin cel de#al treilea oc(i esti capabil sa ve&i lumea e%terioara, intr#un fel

care este stravec(i si te poti uita la orice, poti sa stii lucruri pe care nu le#ai gandit vreodata. Atunci cand vedem in acest fel 2 in spatiul sacru al inimii este inregistrat totul, acolo este cronica a/as(a a intregului univers 2 avem propria noastra cronica a/as(a de unde am venit inainte de a fi aici, iar cand suntem in acea stare, ne putem aminti despre orice, oricand 2 orice vrem sa stim, doar ne punem atentia si apoi intentia spre ceea ce vrem sa stim si toate amintirile revin, sau putem vedea ingerii si alte fiinte din alte dimensiuni.

"Ce ne impiedica sa intram in spatiul sacru al inimii# Inchiderea inimii-!udecarea Gn via7a personal8 tr8im ilu&ia 5n plin, c(iar dac8 credem c8 suntem spirituali. "entru c8 ne judec8m pe noi 5n6ine, suntem necru78tori cu ceilal7i. $orbim despre iubire dar nu sim7im nimic de genul acesta. Iubirea este doar un concept pe care ni#l impunem 6i care vine din minte. >rebuie s8 fiu bun, 5ng8duitor, trebuie s8 trimit iubire tuturor, etc. )ar nu sim7im nimic. 9 facem pentru c8 a6a trebuie, pentru c8 avem speran7a c8 impun:ndu#ne s8 sim7im, respect:nd regulile, 5ntr#o bun8 &i vom avea 6i noi o e%perien78 spiritual8. untem 5nstr8ina7i de noi 5n6ine, c8ci nu ne sim7im, ci ne g:ndim propria fiin78 5n mod conceptual. He dispre7uim corpul, sau 5n cel mai bun ca& 5l ignor8m, pentru c8 judecata ne spune c8 e o piedic8 5n calea spiritualit87ii. Heg8m pl8cerea pentru c8 normele spun c8 nu e divin8, ci uman8, iar umanul 6i divinul sunt diferite. Gi 5nfier8m pe cei care simt pl8cere, pentru c8 sunt supusi diavolului. untem s8raci pentru c8 avem convingerea mental8 c8 s8r8cia ne va conduce c8tre rai dup8 ce voi muri 6i avem o p8rere mi&erabil8 despre noi 5n6ine, pentru c8 am fost 5nv87a7i c8 umilin7a e cea mai bun8 cale c8tre divin. untem singuri, r8ut8cio6i, invidio6i pentru c8 judec:ndu#ne pe noi, pe ceilal7i 6i 5ntreaga lume, am devenit necru78tori. Am pus distan7a min7ii 5ntre noi si marele rest, iar lumea a devenit un tribunal interior. Bucuria a disp8rut, pentru c8 suntem incapabili s8 sim7im c8 dumne&eu se afl8 5n cele mai m8runte lucruri 6i mai ales 5n noi 5n6ine. Hu mai e%ist8 crea7ie pentru noi, nu mai e%ist8 comunicare adev8rat8, nu mai e%ist8 sim7ire, nu mai e%ist8 e%pansiune 6i nici compasiune. )oar judecat8. )umne&eu r8m:ne 5n e%terior, pierdut pentru totdeauna, str8in 6i rece, de privit doar 5n icoane 6i de citit 5n c8r7i. 4%perien7a spiritual8 personal8 se re&um8 la a citi e%perien7ele altora. Cercul este 5nc(is, c8ci cititul f8r8 e%perien78 este al min7ii. untem pri&onieri 5n propria noastr8 minte, 5n propria noastr8 ilu&ie, creat8 de noi 5n6ine. Ii totu6i, o mic8 voce interioar8 ne spune 5n ad:ncuri trebuie s8 mai fie cevaJ "go-ul. )ealtfel, ca orice lucru pe care nu#l accept8m, cu care ne lupt8m, el tinde s8 fie fortificat. Bupta7i 5mpotriva corpului, 5ncerca7i s8#l anula7i prin foame, c(inuri, abstinen78 etc 6i ve7i descoperi foate repede c8 foamea, absen7a durerii sau se%ul vor deveni obsesii. Gncerca7i s8 lupta7i 5mpotriva fricii 6i ve7i descoperi foarte repede c8 devine 6i mai puternic8. 9 ve7i (r8ni. Gncerca7i s8 anula7i g:ndirea 6i ve7i descoperi c8 flu%urile g:ndurilor devin din ce 5n ce mai greu controlabile. "entru c8 aten7ia noastr8 aduce energie. 4nergi&8m lucrurile la care suntem aten7i. A lupta cu ceva 5nseamn8 a acorda aten7ie ma%im8. "mo#iile negative. Hu le neg8m, nu ne lupt8m cu ele. 4mo7iile sunt normale. unt ale noastre. )ac8 lupt8m cu ele, le amplific8m. Iti7i deja. )oar le observ8m, suntem con6tien7i de ele, f8r8 s8 ne identific8m cu ele. 4 o c(estiune de e%erci7iu. Hu 5nseamn8, 5n nici un ca&, s8 nu le mai sim7im. Ba dimpotriv8, 5n starea de "re&en78, suntem con6tien7i de toate emo7iile care survin, suntem aten7i, c8ci dac8 nu o facem este prea u6or s8 devenim una cu ele iar

realitatea noastr8 s8 devin8 una a emo7iilor. )easemeni emo7iile, ca multe alte st8ri ale energiei interioare, sunt inductive. $e7i sim7i 5ntotdeauna emo7iile altora, ca pe propriile voastre emo7ii. !n c:mp emo7ional 5n care intra7i sau la care v8 racorda7i repre&int8 o ispit8 foarte mare. Aceea de a g:ndiE eu sunt furios, mie mi#e fric8,etc. 4%erci7iile de aten7ie, de con6tienti&are, de "re&en78 v8 vor face s8 6ti7i 5ntotdeauna dac8 o anumit8 emo7ie v8 apar7ine sau nu. )ar, indiferent dac8 v8 apar7ine sau nu, important este c8 emo7iile sunt doar energii modulate 5ntr#un anumit fel. $espira#ia con%tient& este calea cea mai rapid8 6i cea mai u6oar8 de a drena 6i transforma orice emo7ie 5n energie neutr8, nemodulat8. Aten7ia la emo7iile pe care le sim7im este deasemeni un instrument nepre7uit atunci c:nd rela7ion8m cu al7ii. )ac8 suntem focali&a7i pe interiorul nostru, atunci pur 6i simplu vom sim7i st8rile celuilalt, emo7iile lui, f8r8 a ne identifica cu ele. )oar le l8s8m s8 treac8. Important este c8 le putem percepe. -Daca !udecarea, emotiile, egoul ne inchid inima, atunci cum o putem deschide3 Deschiderea inimii. 'cceptarea Ce au descoperit marii mistici plonj:nd 5n ad:ncurile propriei fiin7e3 Gn primul r:nd c8 toate po&i7ion8rile sunt ilu&ii care pornesc din minte, din uitare, din inco6tien78, din identificare, din ignoran78. Credem c8 suntem doar trupuri, dar nu suntem doar at:t, credem c8 avem un ego, dar e doar un joc al sufletului, credem c8 marea crea7ie 6i noi 5n6ine suntem 5mp8r7i7i 5n polarit87i, dar e doar o ilu&ie, un joc cosmic al propriei con6tiin7e cobor:te 5n materie 6i c8 totul este 5ntemeiat pe capacitatea min7ii de a discrimina, de a 5mp8r7i. pirit 6i materie, lumin8 6i 5ntuneric, bine 6i r8u. !n mod de a te privi pe tine 6i tot ce e%ist8. i atunci maetrii au ales, n interiorul lor, pur i simplu S NU JUDECE. S nu mai mpart nimic n polariti. S ACCEP E realitatea, oricare ar !i ea, ca pe o mani!estare a contiinei n ansam"lul su. Ca pe o e#perien. )ivinitatea se e%perimentea&8 pe sine 6i toate infinitele posibilit87i ale propriei con6tiin7e de sine. Crea7ia nu este dec:t e%perimentarea realit87ilor interioare infinite ale Creatorului. -Care sunt consecintele deschiderii inimii prin acceptare( Clipa ma$ic a acestei %escoperiri, a acestui !el %e pri&ire interioar, este %esc'i%erea inimii. 4ste nivelul iert8rii despre care vorbe6te cre6tinismul. )oar c8 adev8rul a fost pu7intel deturnat aici, c8ci )a ierta* +nseamn& c& cineva a gre%it. Iertarea cre6tin8 este un concept care vine din ego, din presupunerea c8 e%ist8 o eroare, c8 noi am fost buni 6i al7ii au fost r8i, 6i deci pot fi ierta7i. "asul urmator dupa iertare, este marirea scanteii din interiorul nostru si aprinderea focului Iubirii si compasiunii. Iubirea iubirea mistic&, pleac& de la acceptare, de la acceptarea e,perien#ei oric&rei fiin#e, a%a cum este ea, +n orice punct al vietii sale s-ar afla. 'sta +nseamn& s& nu +ncerci s& schimbi acea fiin#&, s& nu +ncerci s& o salvezi. )oar s8 o accep7i a6a cum este, 5n deplin respect pentru ceea ce este 5n acel moment al evolu7iei sale. 'ceasta este compasiunea. A sim7i drama cuiva, a sim7i la unison cu acela, 6i a cunoa%te +n mod direct realitatea a%a cum o tr&ie%te el, f&r& a +ncerca s& o schimbi +n vreun fel. 4ste semnul Adev8rului, al cunoa6terii realit87ii. Cuv:ntul mai potrivit ar fi respectul, onorarea deplin8, acceptarea deplin8 a e%perien7ei 5n care se afl8 cel8lalt.

Compasiunea nu +nseamn& )mil&*. 'ila este non#respect fa78 de e%perien7a celuilalt, 6i este o po&i7ionare superioar8 venit8 din ego. $#a7i dori, atunci c:nd sunte7i 5ntr#o e%perien78 dificil8, atunci c:nd o 5mpart86i7i cuiva, acesta s8 v8 spun8 mi#e mil8 de tine3 Hu a7i dori doar s8 v8 asculte, f8r8 s8 v8 c8ine&e, f8r8 s8 v8 dea sfaturi3 )oar s8 stea 5mpreun8 cu voi3 Acela6i lucru 5l doresc aspectele noastre, crea7iile noastre, aceia care am fost la un moment dat, juc:nd unul dintre rolurile noastre. -ai, dar cum, s& nu +ncerc&m s&-l salv&m atunci c.nd are nevoie3 C:nd vine aceast8 5ntrebare 5ntreba7i#v8 mai bine a cui este acea nevoie de a salva3 A salvatorului sau a celui care se presupune c8 are nevoie de ajutor3 Important aici este faptul c8 5nainte de a d8rui iubire, 5nainte de a salva, 5nainte de orice ac7iune, e nevoie de acceptare 6i de non#judecata celuilalt 5n orice situa7ie s#ar afla. 4 primul pas c8tre adev8rata iubire. Ii primul pas c8tre faimoasa, dar at:t de pu7in tr8ita desc(idere a inimii. -Cum putem interpreta afirmatia ca, atunci cand a!ungem in acest spatiu al inimii, descoperim ca noi traim un vis, ca totul este un /oc( 4ste nivelul descoperirii e%traordinare c8 nimeni nu este vinovat cu nimic, pentru c8 totul nu este dec:t un joc al con6tiin7ei 6i al identific8rii cu diferite st8ri, roluri, 6i pove6ti pe care le credem cu adev8rat, pentru c8 noi suntem creatorii lor 6i pentru c8 suntem ni6te creatori uluitori de realitate. Himeni nu a murit vreodat8 5n acest joc al con6tiin7ei, c(iar dac8 noi am cre&ut c8 i#am ucis, nimeni nu a suferit vreodat8 cu adev8rat, erau doar roluri pe care sufletele noastre le#au jucat. Am ucis 6i am fost uci6i, am fost eroi 6i victime, r8&boinici 6i vr8jitoare, mame 6i copii, salvatori 6i c8l8i, buni 6i r8i, am !ost tot ceea ce poate !i i toate nu au !ost %ec(t e#periene ale acestui ni&el al Creatorului e#plor(n%u)i propria creaie. Ba cap8tul acestui joc cosmic al 5ncarn8rii, nu mai putem condamna pe cel care face r8ul, c8ci noi 5n6ine am fost c:ndva la fel de orbi ca 6i el. Itim c8 el, este 5ntr#un fel noi 5n6ine. 4ste nivelul con6tiin7ei cristice, 5n care )iau asupra mea p&catele oamenilor* +nseamn& )eu sunt acela care le-a comis* c&ci eu sunt una cu voi to#i. unt con6tient de faptul c8 am fost 5n toate rolurile 6i c8 am comis, 5n lan7ul ilu&iei, toate lucrurile rele, sunt una cu 5ntreaga umanitate. Acesta nu este, 6i nu a fost niciodat8 un concept, a6a cum l#a considerat 6i pre&entat religia, ci o realitate tr8it8, sim7it8 la cele mai directe niveluri. >r8ie6ti ceea ce simte cel ucis 6i cel care ucide, 5nving8torul 6i cel 5nvins, violatorul 6i victima, toat8 suferin7a umanit87ii poate trece prin tine, 5n c:teva clipe, f8r8 nici m8car un cuv:nt, c8ci mintea nu e%ist8 5n aceast8 ecua7ie, iar 5n7elegerea c8 eu sunt acela care a tr8it toate acestea vreodat8 5n toat8 istoria umanit87ii apare 5n con6tiin78 brusc, total, definitiv, strivitor. im7i toate acestea la nivelul fiec8rei celule a corpului. Condi7ia uman8 a 5ncarn8rii, dureroas8 6i eroic8 5n acela6i timp, se revelea&8 ar&8tor prin sim7ire. im7i. >oate pove6tile umanit87ii sunt 5n tine, 5ntr#o singur8 clip8 astral8, de neg:ndit. -0intea, corpul,emotiile sunt absolut necesare pentru a func#iona aici, +n materie( De !apt, pentru asta suntem aici. Pentru a e#perimenta %ensitatea i instrumentele %ensitii, pentru a trece %incolo %e ele i pentru a ne re$si a%e&rata natur n spatele &lului materiei. $or fi momente 5n care vom avea nevoie de minte, care se pricepe la derularea proiectelor 5n dimensiunea 3), 6i vor fi momente 5n care ea, lini6tit8, cuminte, va a6tepta 5nc8 o mare e%pansiune al8turi de st8p:nul castelului. Hu mai trebuie s8 mai judece 5ntregul univers, are 5ncredere 5n vi&iunea, intui7ia, 5n modurile de cunoa6tere ale revela7iei, se poate odi(ni uneori sau, marea ei pl8cere, 56i poate asuma rolul de ba&8 de date, de 5nregistrator al tuturor st8rilor, tr8irilor fiin7ei, de a le aduce 5n dimensiunea 5ncarnat8. 9 nou8 dimensiune a

min7ii este pe cale de a se na6te. 'intea e%tins8. 9 dimensiune care nu a mai e%sitat niciodat8 5n istoria Crea7iei. Nu existena ego-ului este problema, ci identificarea cu el. ingurul lucru de f8cut este con6tienti&area naturii sale, 6i sim7irea faptului c8 nu suntem una cu el, de&identificarea de el. 4a vine 5n mod firesc atunci c:nd descoperim celelalte dimensiuni ale fiin7ei noastre. Hu e nimic r8u 5n ego. "roblemele intervin atunci c:nd credem c8 noi suntem doar ego. 1entimentele. A sim7i o realitate, un om, o poveste, o situa7ie. 4ste cel mai spectaculos instrument de cunoa6tere, de adev8rat8 cunoa6tere, nu prin intermediul min7ii, ci prin sim7ire, instantaneu 6i complet. Are leg8tur8 cu revela7ia, cu cunoa6terea prin revela7ie, cu intui7ia profund8. "entru acum, doar faptul c8 a fi aten7i, pre&en7i 5n corpul nostru, a sim7i totul f8r8 a judeca nimic, aceasta este esen7a c8ii 'aestrului Interior. Gntregul e%terior poate fi sim7it, complet 5n interior, pentru c8 nu e%ist8 de fapt grani7e. im7im totul, doar c8 unele dintre lucrurile pe care le sim7im, le neg8m, le anul8m, le consider8m 5n afar8. au pur 6i simplu nu le lu8m 5n seam8. Corpul. 4ste fundamental pentru e%ploratorii con6tiin7ei 5n aceast8 fa&8 5n care se afl8 umanitatea. Ceea ce a repre&entat c:ndva monumentul separ8rii de marele rest, de spirit, de sufletul nostru, acum repre&int8 singura poart8, singura cale posibil8. )evine monumentul marii unific8ri, a marii 5ntoarceri Acas8, 5n noi 5n6ine. Hu vom merge undeva, 5n ceruri, dup8 sufletul nostru, c8ci el se afl8 deja aici, cu noi, a6teptand s8 fie cunoscut 6i recunoscut 5n realitatea material8, 5n densitate. Iar cone%iunea noastr8 cu densitatea este corpul 5nsu6i. 2ntoarcerea permanent& la corp, prin respira#ie con%tient&, +n momentul prezent, +n acum, aceasta este poarta. Gntoarcerea 5n a sim7i 5n corp. Aceasta ne scoate instantaneu din minte 6i ne desc(ide por7ile percep7iei.Hu#l neg8m, nu#l consider8m o barier8, nu ne lupt8m cu el, ba dimpotriv8, 5l trat8m ca pe aliatul 5n aceast8 e%plorare, ca pe biletul nostru pentru con%tien#&. Gl pre7uim 6i 5i mul7umim, oricum ar fi, avem 5ncredere 5n el, c8ci are capacitatea uluitoare de auto#ec(ilibrare 5n orice situa7ie. 4ste propria noastr8 crea7ie 6i dore6te sa fie acceptat8, v8&ut8, s8 nu fie ignorat8. C:nd suntem 5n minte, 5n trecut, viitor sau specula7ie, 5n judecat8, nu suntem 5n corp. Hu ne locuim corpul. 3lu,urile energiei vitale sunt slabe %i nelocuirea corpului este primul pas c&tre boal& fizic&. Hu v8 judeca7i corpul, indiferent 5n ce stare ar fi. Hoi suntem aceia care, la un nivel con6tient sau nu, am creat aceast8 realitate pentru motive foarte puternice. -Ce urmeaz& dup& aceast& deschidere( Dup& aceast& op#iune de a nu !udeca( Gntreaga realitate tr8it8 se transform8 miraculos. )ispare orice fric8 de pild8, c8ci frica vine doar din identific8ri, din e%cludere a ceva din noi 5n6ine sau din e%terior, 6i din judecat8. 9pusul fricii este iubirea. 18r8 nici o fric8, desc(iderea este total8. Ii invers, desc(iderea total8 nu cunoa6te fric8, c8ci recunoa6te 5n tot propria sa crea7ie. 4ste starea lui !nu, a unit87ii. Hu 5nseamn8 c8 nu vom mai c8dea nicio%at 5n identificarea cu mintea, cu ego#ul, cu corpul, nu 5nseamn8 c8 vom face minuni 6i vom merge pe ap8, nu 5nseamn8 c8 vom face vindec8ri instantanee 6i vom putea da r8spunsuri la toate 5ntreb8rile. Gnseamn8 doar c8 suntem ni6te 5ngeri care 6i#au asumat pe deplin e%perien7a umanit87ii, a 5ncorpor8rii, care au reu6it s8 unifice dimensiunea lor divin8, cu cea a densit87ii. Hu e%ist8 un prag al ilumin8rii, ci un proces enorm, la scala 5ntregii con6tiin7e, 5n plin8 desf86urare. unt mii 6i mii de oameni care trec prin acesta, poate milioane, 6i 5ntreaga umanitate 5n ansamblu trece prin asta. Hu devenim ni6te sfin7i, ci ni6te oameni con6tien7i de propria lor divinitate.

$"1PI$'4I'- 5 P674" 1P$" 0"DI4'4I" )aca puteti lucra cu respiratia, va veti intoarce imediat in pre&ent. )aca puteti lucra cu respiratia, veti atinge sursa vietii. 1olosind respiratia, veti fi in lume si# de asemenea# dincolo de ea. $I"A AHA

$ipassana este meditatia care a condus spre iluminare un numar mult mai mare de fiinte decat orice alta metoda, caci ea repre&inta insasi esenta metodelor. $ipassana este esenta pura. Hu puteti sa omiteti nimic si nici sa adaugati ceva pentru a o imbunatati. $ipassana este atat de simpla incat poate fi practicata c(iar si de un copil. )e fapt, el o poate practica mai bine decat voi, deoarece nu este plin de deseuri mentale= copilul este inca pur si inocent. -ipassana poate fi practicata in trei forme8 puteti s-o alegeti pe cea care vi se potriveste mai bine. A doua forma este ba&ata pe respiratie, pe faptul de a deveni constienti de respiratie. Cand aerul intra in interiorul vostru, abdomenul incepe sa se ridice, iar cand iese, abdomenul incepe sa se retraga. )eci a doua metoda consta in faptul de a fi atenti la miscarea abdomenului, la ridicarea si la coborarea sa. Atentia este indreptata asupra abdomenului care se ridica si coboara la loc...iar abdomenul este aproape de sursa vietii, caci copilul este in legatura cu mama sa, cu viata mamei sale, prin intermediul ombilicului. ursa energiei vitale se gaseste in spatele ombilicului, deci atunci cand abdomenul se ridica, are loc ridicarea, inflorirea acesteia= ea se ridica si se lasa inapoi cu fiecare respiratie. 4%ercitiul nu este deloc dificil, este poate c(iar mai usor, deoarece este vorba de o singura te(nica. )evenind din ce in ce mai constient de miscarea abdomenului, mintea devine tacuta, inima devine tacuta, iar starile dispar. A treia forma consta in a fi atenti la respiratie in momentul in care aerul intra, atunci cand suflul trece prin nari. imtiti suflul in nari, la celelalt pol al abdomenului, atunci cand patrunde in voi, uflul care intra va da o sen&atie de prospetime la nivelul narilor. !rmariti apoi suflul care iese, din nou suflul care intra, suflul care iese... 4ste foarte simplu. In lume persista o idee gresita in ceea ce priveste forma corecta a corpului. )esigur, corpul are o forma mai frumoasa deca pieptul este mai lat si abdomenul aproape ine%istent. Barbatul a ales sa respire numai cu pieptul= ca urmare pieptul sau devine din ce in ce mai mare, iar abdomenul se micsorea&a. Acesta il face sa para mai atletic. In intreaga lume, cu e%ceptia Aaponiei, sportivii si antrenorii insista ca respiratia sa se faca umpland plamanii, dilatandu#i cat mai mult posibil la nivelul pieptului si retragand abdomenul. Idealul il reprezinta leul, care are un piept mare si un abdomen foarte mic. >rebuie sa fiti un leu# aceasta este regula pentru sportivi si pentru cei care lucrea&a supra corpului. Aaponia este singura e%ceptieE japone&ilor nu le pasa ca pieptul trebuie sa fie lat si abdomenul mic. "entru a micsora abdomenul este

nevoie de o anumita disciplina, fiindca acest lucru nu este natural. Aaponia a ales ceea ce este natural, a ales calea fireasca, si veti fi surprinsi cum arata statuetele japone&e care il repre&inta pe Budd(a. -a puteti da seama imediat daca statueta este indiana sau !aponeza. Bucrarile indiene care il intruc(ipea&a pe @autama Budd(a il pre&inta cu un corp foarte atleticE abdomenul este foarte mic, iar pieptul foarte lat. !n Budd(a repre&entat de artistii japone&i este complet diferit. "ieptul sau este aproape ine%istent, deoarece el respira din abdomen, iar abdomenul sau este mai mare. Hu asa de frumos, caci nu se incadrea&a in canonul estetic obisnuit, insa faptul de a respira din abdomen este mai natural, mai rela%ant. Acelasi lucru se intampla noaptea, cand dormiti. Atunci nu respirati folosind mai mult pieptul, ci respirati din abdomen. )e aceea somnul va rela%ea&a atat de mult. )upa somn, dimineata, va simtiti atat de proaspeti, atat de tineri si aceasta pentru ca toata noaptea ati respirat natural...ati calatorit in Aaponia0 Acestea sunt, deci, cele doua alternative. )aca va este frica ca respiratia abdominala si atentia la miscarea ei de ridicare si coborare vor afecta negativ forma voastra atletica# barbatii s#ar putea sa fie interesati de aceasta forma# atunci este mai usor sa urmariti respiratia in &ona narilor, la intrare. 9bservati#o la intrare si# deasemenea# la iesire. "e masura ce meditatia devine din ce in ce mai naturala si mintea din ce in ce mai tacuta, ego#ul dispare. $eti fi pre&enti, insa nu va mai e%ista nici o sen&atie a eu#lui. "oarta spre inima este desc(isa. Asteptati, plini de iubire, pastrand in inima o urare de bun venit pentru marea clipa, cea mai mare clipa din viata voastra, aceea a iluminarii, a tre&irii. 9data ce sunteti in perfecta armonie, ea e%plodea&a deodata in voi, transformandu#va. 9mul cel vec(i moare, in voi se naste o fiinta noua. !K'AKIH) IH>4K$AB!B )IH>K4 IH "IKA>I4 I 4L"IKA>I4 Cand aerul patrunde in voi, observati#l. Kespiratia se opreste timp de o clipa, o fractiune de secunda, c(iar inainte de a se intoarce, de a iesi afara. Aerul intra, urmea&a un interval in care respiratia se opreste, dupa care aerul iese afara. )upa ce a iesit, pentru o clipa, pentru o fractiune de secunda, respiratia se opreste din nou. Apoi ciclul se repeta. Inaine de intrare si de iesirea aerului e%ista un moment in care nu mai respirati. 4ste momentul in care reali&area este posibila, in care ea se poate intampla, deoarece atunci cand nu respirati, nu sunteti in lume. Intelegeti urmatorul lucru= atunci cand nu respirati, sunteti morti= inca mai e%istati# dar morti. Iar durata acestui interval este atat de mica incat nu il observati niciodata. Aerul care intra este nasterea, aerul care iese este moartea. Inspiratia este sinonima cu viata. 'uriti si renasteti cu fiecare respiratie. Intervalul dintre inspiratie si e,piratie este foarte mic, insa el poate fi sesizat printr-o observatie profunda8 o atentie sustinuta va face posibil faptul de a simti intervalul. Atunci ati implinit tot ce se putea implini. unteti binecuvantati. Ati cunoscut e%perienta= ea s#a intamplat. Aceasta te(nica nu este destinata antrenarii respiratiei. Basati respiratia asa cum este ea. $a intrebati probabil cum ati putea reusi folosind o te(nica atat de simpla3 4a pare e%traordinar de simpla. "oate oare ceva atat de simplu sa va revele&e adevarul3 A cunoaste adevarul inseamna a cunoaste ceea ce nu se naste si nu moare, ceea ce este etern. $oi simtiti de obicei aerul care iese, si il puteti simti si pe cel care intra, insa nu simtiti niciodata intervalul dintre ele. Incercati. $eti simti deodata acel interval= il puteti sesi&a deoarece el este in permenenta acolo. Hu trebuie sa vi se mai adauge nimic voua sau structurii voastreE intervalul este deja pre&ent. >otul este deja in voi, mai putin o anumita forma de luciditate. Cum trebuie deci sa procedati3 In primul rand fiti atenti la aerul care intra. !rmariti#l. !itati orice

altcevaE urmariti doar aerul care intra# trecerea sa. imtiti aerul cand acesta va atinge narile. Apoi lasati#l sa patrunda in interior. Kamaneti impreuna cu respiratia, pe deplin constienti. "e masura ce coborati din ce in ce mai jos impreuna cu ea, fiti atenti sa nu o pierdeti. Hu o luati inainte= nu ramaneti in urma. Kamaneti cu respiratia. Amintiti#va mereu sa nu o luati nici inainte, nici sa ramaneti in urma ca o umbra. >ineti pasul cu ea. $espiratia si atentia trebuie sa devina una singura. Aerul intra# intrati si voi odata cu el. )oar in acest fel va fi posibil sa gasiti intervalul ce se afla intre inspiratie si e%piratie. Hu va fi c(iar atat de simplu. Intrati impreuna cu respiratia, apoi iesiti odata cu ea. Budd(a a folosit foarte mult aceasta metoda, si de aceea ea a devenit metoda budd(ista. "e masura ce atentia voastra devine din ce in ce mai precisa, mai intensa, mai profunda, pe masura ce deveniti tot mai constienti# lumea dispare din campul atentiei voastre= lumea voastra se re&uma la aerul care intra si iese# veti simti in cele din urma intervalul in care respiratia se opreste. In acea oprire gasiti adevarul, detasarea de lumea aceasta si viata voastra se va desfasura ca si cand tot ceea ce vi se intampla, s#ar intampla altei persoane, iar intreaga voastra viata va deveni o continua piesa de teatru. Aceasta practica este recomandata pentru momentele care sunteti activi, cand va aflati in timpul activitatilor obisnuite. 4a nu trebuie practicata in singuratate, ci atunci cand sunteti prinsi in alte treburi cotidiene. )aca mancati, continuati sa mancati, dar fiti atenti la interval. )aca mergeti, continuati sa mergeti fiind atenti la interval. )aca va culcati, intindeti#va in pat si lasati somnul sa vina. Insa continuati sa fiti atenti la interval. De ce trebuie sa practicati aceasta tehnica in timp ce sunteti prinsi in alte treburi( Pentru ca activitatea distrage mintea, ea va solicita in permanenta atentia.

-Ce este respiratia constienta si care sunt beneficiile ei( rairea pre*enei n %imensiunea materiala ca i n oricare alta, are o cale re$al+ respiraia contient. Este un mo% %e a recunoate, %e a asuma, %e a a!irma propria pre*en n momentul %e acum+ eu sunt. )escoperim uluitoarele daruri pe care ni le aduce respira7ia, 6i felul 5n care putem direc7iona energiile interioare cu ajutorul ei 6i al aten7iei. )escoperim felul 5n care putem interveni cu ajutorul inten7iei 6i aplica7iile nenum8rate ale acestei locuiri con6tiente a dimensiunii noastre corporale. )ar mai important dec:t orice este bucuria imens8 de a fi, bucuria e%isten7ei con6tiente 5n corp, care nu are nevoie de nimic altceva pentru a e%ista. ' fi devine o e%perien78 spiritual8 profund8, care revelea&8 pre&en7a total8 6i 5ntrinsec8 a divinului 5n orice Gn cea mai mare pare a vie7ii noastre 5ncarnate respira7ia noastr8 este incon6tient8. Hu suntem aten7i la respira7ie 6i, de fapt, nu suntem aten7i la noi 5n6ine. untem 5n e%teriorul nostru, acolo unde este 6i aten7ia noastr8. 9bi6nuin7a de a r8t8ci 5n labirinturile speculative ale min7ii, 5n trecut, 5n viitor, 5n tot felul de drame, face ca via7a s8 treac8 pe l:ng8 noi. Atunci c:nd nu suntem pre&en7i 5n noi 5n6ine ca totalitate, energia noastr8 este plecat8. Corpul este p8r8sit de fapt. Hu 6tim atunci c:nd diferitele con7inuturi ale con6tiin7ei trec prin noi, nu le sim7im, a6a cum nu sim7im nici multiplele noastre dimensiuni. 1untem obi%nui#i s& locuim nu +n corpul

fizic, a%a cum am putea s& credem la prima vedere, ci +n corpul mental. Aproape 5ntreaga noastr8 via78 trece pe l:ng8 noi 5n vreme ce noi juc8m jocul min7ii Kespira7ia este mult mai mult dec:t un sc(imb de elemente c(imice. "ste un schimb permanent de energie %i informa#ie +ntre diferitele niveluri ale fiin#ei noastre. Gn multe feluri ea este cone%iunea cu tot ceea ce e%ist8 6i de aceea ea poate fi folosit8 ca ?ve(icul al con6tiin7ei 5n procesul descoperirii de sine. "racticarea respira7iei con6tiente este o poart8 uluitoare c8tre ceea ce suntem cu adev8rat. "rimele beneficii ale ,espiraiei Contiente sunt sesi&abile rapid la nivelul corpului. "re&en7a 5n corp readuce energia corporal8, di&olv8 blocajele energetice 6i ne face con6tien7i de activitatea interioar8 la nivel emo7ional. >oate acestea se vor reg8si rapid 5ntr#o stare de s8n8tate care se 5mbun8t87e6te, 5ntr#un tonus ridicat, 5n re&olvarea problemelor generate de stres 2 care nu este dec:t o form8 de fric8 generat8 de (iperactivitatea min7ii. )easemeni ne reconect8m cu flu%urile cosmice ale enegiei, cu energiile p8m:ntului 6i ale cerului, iar 5n starea de pre&en78 sim7urile noastre se e%pansionea&8 constant. Capacitatea de a sim#i energia unei situa#ii, a unui om, loc sau +mpre!urare cre%te enorm, 6i toate acestea sunt efecte ale st8rii de "re&en78. tarea general8 de bucurie 6i capacitatea de a rela7iona cu ceilal7i cre6te, ca 6i nivelul de empatie 6i 5n7elegere. Dar cele mai importante beneficii ale Respiraiei Contiente ca mi!loc de a intra +ntr-o stare de Prezen se reg&sesc atunci c.nd vine vorba despre c&utarea de sine, despre recuperarea contactului cu acea dimensiune a fiin7ei noastre, 1ufletul nostru, a6a cum ne#am obi6nuit s8#i spunem. 'area diferen78 fa78 de te(nicile clasice de medita7ie, 5n care con6tiin7a p8r8sea dimensiunea corporal8 pentru a naviga 5n dimensiunile subtile, este aceea c8 5n ,espiraia Contient avem acces la cele mai subtile niveluri aici, acum, 5n deplin8 corporalitate. "utem accesa orice con7inut, orice memorie, orice energie, orice vi&iune acum, 5n acest moment. 4ste descoperirea ilu&iei temporale 6i spargerea tuturor sistemelor de convingeri care ne limitea&8. "ropria noastr8 divinitate devine o c(estiune de e%perien78 6i nu una de credin78 oarb8. 4ste momentul 5n care 5ncet8m s8 proiect8m 5n e%terior imaginea unui dumne&eu str8in 6i separat 6i descoperim divinitatea interioar8. )easemeni este momentul 5n care ne asum8m calitatea de creatori ai propriei noastre realit87i 6i renun78m s8 ne mai privim ca victime ale unui univers advers. -Ce este respiratia holotropica( $espira#ia 9olotropic&, un instrument de auto-e,plorare %i auto-vindecare. Darul lui 1tanislav :rof. ' observat un lucru interesant; c& +ntr-o stare de con%tiin#& e,tins&, indus& +n orice fel, respira#ia subiectului se modific&. A f8cut cone%iunea cu str8vec(i te(nici s(amanice,folosind plante cu anumite proprietati, a folosit B ), iar apoi e%perientele fiindu#i inter&ise a inceput sa lucre&e cu respiratia 6i a descoperit un lucru de o simplitate e%trem8= Procesul de e,pansiune al con%tiin#ei putea fi declan%at de un anumit tip de respira#ie. "or7ile fuseser8 desc(ise. Ceea ce 6tiau misticii din toate timpurile 6i de pe toate continentele p8trundea acum 5n mediul 6tiin7ific 6i putea fi studiat cu adev8rat. tanislav @rof a avut curajul de a continua pe un teritoriu luat 5n deri&iune de lumea din care f8cea parte. A avut tenacitatea 6i inspira7ia de a folosi mijloacele acceptate de 6tiin78, respectiv e%perimentarea cu mii 6i mii de subiec7i, 5n a6a fel 5nc:t conclu&iile sale s8 fie luate 5n seam8. 4%perimentele sale

se dovedeau repetabile 6i m8surabile. 'ii de oameni intrau 5n st8ri de con6tiin78 e%tins8 cu ajutorul respira7iei 6i astfel teritoriile necunoscute ale incon6tientului puteau fi e%plorate, aduse 5n &ona con6tien7ei ordinare. 'ai este denumita ?respira7ie de foc, preci&e& aici faptul c8 5n abordarea noastr8 folosim mai multe feluri de respira7ii, numite dup8 elementele fundamentale, 6i c8 fiecare dintre ele are propriile sale efecte 6i ne conduc 5n &one diferite ale con6tiin7ei. )ar numele de ?respira7ie de foc este foarte potrivit nu numai din cau&a vite&ei cu care se respir8, ci cel mai mult din pricina transform8rilor interioare generate de ea. 1ocul este elementul care permite transformarea, transmutarea continuturilor 6i a elementelor, ale energiilor interioare. 4ste elementul mor7ii 6i al rena6terii. #a dovedit c8 oricine putea avea acces la aceast8 uluitoare lume interioar8, c8 informa7iile, intui7iile, imaginile con6tiin7ei se afl8 undeva, 5ntr#un spa7iu atemporal 6i c8 putem avea 5n orice clip8 acces la toate acestea, dar cel mai important lucru a fost faptul c8 s#a dovedit e%isten7a unor niveluri colective de con6tiin78, apar7in:nd umanit87ii 5n anasamblul s8u. $i&iunea spiritual8 asupra 5ntregii Crea7ii 5ncepuse s8#6i fac8 loc 5n lumea 6tiin7ei. e n8scuse deja acea arip8 reformatoare a psi(ologiei, numit8 ?psi(ologie transpersonal8. Adic8 o psi(ologie e%tins8 a fiin7ei, dincolo de ceea ce am cre&ut c8 suntem. Abordarea practic8 pe care a pus#o la punct @rof a primit numele de ?Kespira7ie Molotropic8. Adic8 respira7ia care ne conduce c8tre tr8irea st8rii noastre de 5ntregire. Gntr#un fel, 1tanislav :rof a contribuit la de-dogmatizarea spiritualit&#ii. ' luat cheile +mp&r&#iei de la aceia care doreau s& controleze umanitatea prin fric& %i prin <credin#&*, %i le-a dat mul#imii. Ceea ce numeam <dumnezeu* a +ncetat s& mai fie posesiunea unora %i a devenit al tuturor. "rin acest gest, dumne&eu a 5ncetat s8 mai fie o imagine e%terioar8 6i str8in8, susceptibil8 de a fi obiect al manipul8rii, 6i a devenit un nivel al propriei fiin7e. 9amenii obi6nui7i 6i#au putut descoperi capacit87ile de creatori ai propriei lor realit87i. )up8 o lung8 c8l8torie, dumne&eu s#a 5ntors acas8. Gn inima omului. Cum &icea un mare maestru, toate c8r7ile sfinte ar putea fi reduse la o singur8 propo&i7ieE ?Ii tu e6ti dumne&eu, deasemeni. -Ce este respiratia inimii, daca ne poti spune si cateva amanunte in legatura cu ea si ce putem e,perimenta folosind-o( ,espiraia -nimii este un parcurs e%perien7ial care pleac8 de la ,espiraia Contient 6i integrea&8 progresiv toate nivelurile fiin7ei noastre. Gn fa&ele sale primare este o combina7ie sincron8 5ntre respira7ia con6tient8, mi6care 6i aten7ie focali&at8 care are ca scop alinierea tuturor nivelurilor fiin7ei 6i intrarea 5ntr#o stare de con6tien78 l8rgit8. Gn aceast8 con6tien78 l8rgit8 intr8 5n primul r:nd flu%urile universale de energie 6i felul 5n care suntem racorda7i la ele. Apoi urmea&8 integrarea nivelurilor primare, corporal 6i energetic, pentru ca 5n fa&ele ulterioare s8 acces8m nivelul corpului emo7ional 6i al min7ii. Ba nivelurile avansate ale ,espiraiei -nimii lucr8m cu nivelurile e%presiei de sine sau creativit87ii 6i cu cel al vi&iunii, iar in cele din urm8 cu integrarea dimensiunii noastre spirituale. )ac8 primele etape presupun lucrul cu respira7ia, mi6carea 6i aten7ia focali&at8, la nivelurile sale ultime mi6carea corporal8 dispare, 5ntregul proces fiind o c8l8torie interioar8 5n care respira7ia con6tient8 joac8 rolul de ?ve(icul 5ntre diferitele niveluri ale fiin7ei interioare 6i de principiu integrator al acestora. "ste vreo legatura intre $espira#ie %i Prezen#&(

A intra 5n "re&en78 5nseamn8 a recupera integralitatea fiin7ei noastre. A redeveni con6tien7i de diferitele noastre niveluri 6i de a le tr8i complet 6i simultan. Kespira7ia Inimii readuce con6tien7a 5n corp 6i ne reconectea&8 complet cu sim7urile noastre. 1oarte rapid are loc o e%pansiune a sim7urilor. Kedevenim con6tien7i de mi6carile subtile ale energiei corporale 6i mai ales de apari7ia 6i mi6carea emo7iilor. A r8m:ne conectat 5n permanen78 cu realitatea fi&ic8, energetic8 6i emo7ional8 a fiin7ei permite con6tienti&aea permanent8 a acestei realit87i. A r8m:ne 5n observarea fenomenelor interioare 5nseamn8 a nu ne identifica cu ele 6i permite con6tiin7ei s8 r8m:n8 clar8. )escoperim o enorm8 libertate, aceea de a nu fi una cu st8rile noastre 6i de a le permite e%isten7a mai ales f8r8 a le nega. Cea mai puternic8 formul8 de dep86ire a fricii e%isten7iale din c:te cunosc este practicarea respira7iei con6tiente 6i a "re&en7ei.

"asul urm8tor este con6tienti&area spa7iului mental. "u7ini sunt aceia care fac leg8tura 5ntre spa7iul sacru al inimii 6i dimensiunea noastr8 mental8. )ualitatea sim7ire#g:ndire se petrece la acest nivel, al inimii. "re&en7a aten7iei noastre sus7inut8 de respira7ie la acest nivel crea&8 posibilitatea, pur 6i simplu, ca atunci c:nd diferitele con7inuturi ale con6tiin7ei apar, s8 putem alege. "utem alege 5ntre a sim7i un lucru, un om, o situa7ie, 6i a o judeca, evalua, compara. 9 asemenea alegere nu este posibil8 5n absen7a con6tien7ei totale. )ar e%erci7iul "re&en7ei la acest nivel determin8 transform8ri magice, uluitoare ale fiin7ei. 4ste ceea ce misticii numesc ?desc(iderea inimii. Aici se afl8 op7iunea cristic8 a non#judec87ii, a6a cum ar trebui numit8 ?iertarea cre6tin8. Hon#judecat8, ?acceptare. A accepta propria noastr8 realitate f8r8 a o judeca este din nou o imens8 eliberare care ne conduce c8tre nivelul urm8tor. Iar acest nivel urm8tor, primul dintre cele pe care le numim ?spirituale, este nivelul 5n care ne reg8sim pe noi 5n6ine. 2ncet&m s& mai c&ut&m +n e,terior 6i acest lucru ne transform8 5ntreaga e%isten78. )evenim ceea ce suntem cu adev8rat. Respiraia Inimii ncepe cu respiraia contient. "ute7i 5ncepe singuri, acas8, la birou, 5n parc, 5n orice moment al vie7ii voastre, prin a fi aten7i la respira7ia voastr8, prin a fi 5n corp, prin a sim7i energia voastr8, emo7iile voastre, prin a fi aten7i la g:ndurile voastre. $e7i descoperi repede o realitate interioar8 uluitoare 6i acesta va fi primul pas.

$ugaciune scrisa la inceputul secolului al =III-lea, 1fantul 3rancisc de 'ssisi.

!"oamne, fa-ma pe mine instrumentul Pacii #ale. $asa-ma sa seman iubire...acolo unde e ura. Iertare...acolo unde e nedreptate. Credinta... acolo unde e indoiala. %peranta...acolo unde e disperare.

$umina...acolo unde e intuneric. &ucurie...acolo unde e intristare. ', Creatorule "i(in, Ingaduie-mi sa ma straduiesc mai mult Nu sa fiu alinat...ci sa alin, Nu sa fiu inteles...ci sa inteleg, Nu atat sa fiu iubit...cat sa iubesc, Pentru ca numai daruind...primim, Numai iertand...suntem iertati, Numai prin moarte...renastem intru (iata (esnica. .