ISBN 978-606-539-578-7

Chares Dckens

Over Twst
Traducere de Mara Petrescu, Lumn[a Cocr[a, Sorna Chper
Edtura
Adevaru Hodng
Captou 1
n care se spun cteva cuvnte despre ocu unde s-a nascut Over Twst, precum
ntmpar de a naterea u.
Prntre ate cadr mportante dntr-un orae anume, care dn ra[un mutpe e ma
bne sa nu fe men[onat carua nc n-o sa- dau vreun nume fctv, exsta una pe
care, dn vechme, o gaset n aproape toate oraee mar sau mc: o casa parohaa
de munca. Ac, ntr-o z a o data anume pe care nc n-are rost sa e men[onez
pentru ca nu prea sunt mportante pentru cttor, s-a nascut, n tumutu
evenmenteor, un murtor a caru nume a fost trecut a nceputu acestu capto.
Pentru destu de mut tmp dupa ce a ntrat n aceasta ume chnuta pna de
necazur, a|utat de doctoru parohe, posbtatea ca acest cop sa traasca sa ma
aba vreun nume a fost char o probema: de aceea a fost pu[n probab ca aceste
rndur sa fe scrse pubcate vreodata; daca totu urmau sa apara n vreo
cteva pagn, ar f avut mertu ncontestab de a f fost bografa cea ma concsa
ma credba dn teratura vremuror.
De nu sunt dspus sa sus[n ca fn[a nascuta ntr-o casa parohaa este, prn
natura mpre|uraror, cea ma norocoasa ma de nvdat, totu vreau sa spun ca, n
aceasta stua[e, pentru Over Twst a fost ucru ce ma bun care s-ar f putut
ntmpa vreodata. Adevaru este ca -a fost deosebt de greu sa nceapa sa respre
sngur, de atfe o func[e compexa, dar ndspensaba exsten[e noastre; ctva tmp,
a resprat cu greutate, sufocndu-se, pe o sateu[a de na, oscnd ntre aceasta
ume cea de dncoo; ar baanta ncna ma mut catre cea de dncoo. Daca n acest
scurt rastmp e ar f fost ncon|urat de bunc ubtor, matu gr|u, moae cu
experen[a, precum de doctor deosebt de nva[a[, fara ncun dubu ca ar f murt
cu ze. Dar nefnd n prea|ma dect o femee saraca, ce avea mntea nce[oata de
abur acoouu, doctoru parohe, care ac[ona fara tragere de nma, Over
Mama Natura -au dsputat vctora. Rezutatu a fost ca, dupa cteva cne, e a
nceput sa respre, sa stranute sa- anun[e pe ocatar case ca a ma aparut nca o
povara pe capu parohe, [pnd ct de tare [neau pamn u de bae[e, a caru
sngura avu[e nu era dect vocea, care se auzea de ma bne de tre mnute.
n tmp ce Over demonstra cu tare puterea pamnor u, a capatu dn fer
a patuu, pe care se afa o paturca petcta, se mca uure ceva o fata pada de
femee tnara se rdca anevoe de pe perna, rostnd cu greutate:
- Da[-m sa-m vad copu -apo pot sa mor n pace!
Doctoru statea cu fa[a a foc, rasucndu- pamee frecndu-e ca sa e
ncazeasca. Auznd-o, e se rdca , ndreptan- du-se catre capatu patuu, spuse cu
cea ma mare bnde[e, pe care nu a f ateptat-o de a unu ca e:
- Oh, sta, nu- rndu tau sa vorbet de moarte!
- 'Mnezeu s-o bnecuvnteze!, se baga moaa n vorba, vrndu- repede n
buzunar o stca verde, dn a caru con[nut uase cu mare satsfac[e o duca ntr-un
co[ fert a ncaper. 'Mnezeu sa- bnecuvnteze nmoara e buna sa traasca tot
pe ct am trat eu, dom'e sa faca tre'spe cop, ca a me au murt to[, ma am
doar do - au cu mne a ucru, da te ea ce sa faca, 'Mnezeu sa- bnecuvnteze
nmoara e buna! Hm, ca sa vez ce-nseamna adca sa f mama, sa a un puor!
Aceasta perspectva consoatoare nu a avut efectu scontat pentru proaspata
mama. Bonava dadu dn cap arata cu mna catre cop.
Doctoru - puse n bra[e, ar ea p cu o dragoste dsperata buzee rec de
fruntea mcu[uu; apo trecu pamee peste fa[a, prv ratacta de |ur-mpre|ur, se
cutremura, cazu pe spate mur. Au frecat-o pe pept, pe mn pe a tmpe, dar
nma e se oprse pentru totdeauna. Apo au tot vorbt despre speran[a uurare,
ceea ce e pssera aproape de desavrre.
- Gata, madam Cutare, a murt!, spuse doctoru n cee dn urma.
- Of, saraca de ea, aa e!, spuse moaa, sco[nd dopu de a stca cea verde,
care- cazuse pe perna atunc cnd se apecase sa a copu. Bata de ea!
- Nu te ma osten sa trm[ sa ma cheme daca pnge copu, spuse doctoru
punndu- manue cu muta gr|a. S-ar putea sa aba probeme, atunc sa- da
nte fertura de ovaz. puse paara pe cap n drum spre ua se opr pu[n nga
pat adauga: arata char bne fata asta, de unde vne?
- Supraveghetoru a adus-o ac asta-noapte de pe strada, raspunse batrna. Aba
daca a ma putut face c[va pa de obosta ce era, avea pantof facu[ ferfen[a; dar
nmen nu te de unde venea unde se ducea.
Doctoru se apeca peste trupu nert - rdca mna stnga.
- Aceea veche poveste - spuse e dnd dn cap - vad ca n-are vergheta. E,
noapte buna!
Apo peca sa cneze, n tmp ce moaa ma trase o duca dn stca e verde, dupa
care se aeza pe un scaune nga foc ncepu sa- nfase pe cop.
Ca hana- face pe om avea sa fe un proverb adevert pentru Over Twst! nfaurat
n patura, care de acum ncoo avea sa- fe snguru acoperamnt, e putea foarte bne
sa fe copu unu bogata sau a unu ceretor; nc char ce ma aprecat detectv
n-ar f putut spune dn ce neam se trage. Acum nsa, mbracat n camau[a ngabenta
de atta purtare, era pecetut, etchetat pus medat a ocu u - copu parohe,
orfanu case parohae de munca, umt, nfometat hut de toata umea, venc
batut, nghontt mbrnct -, dspre[ut oropst de to[.
Over tpa ct [nea gura. Daca ar f tut e ca nu era dect un bet orfan, ramas
a ma eptropor a supraveghetoror, poate ca ar f [pat ma tare.
Capitolul 2
n care se vorbete despre creterea educa[a u Over Twst, precum de
consu paroha
Tmp de opt sau zece un, Over a fost vctma unu r neantrerupt de neacun
dezamagr. L-au crescut cu bberonu. Conducerea case parohae de munca
raporta n permanen[a ma-maror parohe stua[a acestu cop orfan, famnd
sarac. Aceta, a rndu or, ncepusera sa se ntereseze daca pe acoo nu era vreo
femee care sa- ofere u Over Twst mngerea hrana de care avea atta nevoe.
Dn pacate, pentru ca asemenea fn[a nu exsta, ma- mar parohe au hotart cu
marnme pn de omene ca Over sa fe trms a [ara, ntr-o ata casa ma mca,
tot propretate a parohe, a vreo tre me departare, unde cam vreo douazec sau
trezec de tner certa[ cu egea se toaneau pe podee ct era zuca de unga, fara
sa ceara prea muta mncare sau hane, sub supravegherea parnteasca a une feme
batrne care, pentru vreo apte pence |umatate de cap de cop pe saptamna,
prpaea acoo pe to[ ra. apte pence |umatate pe saptamna e o suma destu de
frumuca: cu apte pence |umatate po[ cumpara o gramada de ucrur cu care sa-
ndop pe cop pna e vne rau de a stomac. Batrna era o femee n[eeapta cu
muta experen[a; ea ta exact ce e trebua copor, dar ce era bun pentru ea. Aa
ca e revenea cea ma mare parte a ctguu saptamna, ofernd tnere genera[
parohae n cretere o por[e ma mca dect se cuvenea, reund sa stoarca de
peste tot cte ceva, char de acoo de unde nu se ma putea stoarce nmc. Iata cum
se dovedea batrna a semana un foarte scust fozof materast.
Cne nu cunoate povestea aceu fozof? E a nventat o teore grozava despre un
ca care putea tra fara sa mannce pe care a reut sa o demonstreze att de bne,
nct a a|uns sa- dea acestua doar un pa pe z, transformndu- dn nmc ntr-un
anma ager focos, care a murt doar cu douazec patru de ore nante de a a|unge
sa a o gura buna de aer. Dn nefercre, sstemu fozofc materast foost de aceasta
femee hoa[a opera tot a fe pentru Over Twst; cac daca vreun cop reuea sa-
duca zee cu pu[na hrana prmta, n opt dn zece cazur or se mbonavea dn cauza
foame sau a frguu, or cadea n foc dn nebagare de seama, or se nabuea dn te
mr ce; dar orcare ar f fost ntmparea, podu ce nenoroct era chemat n ceaata
ume ca sa- cunoasca parn[ pe care nu- vazuse ncodata n umea aceasta.
Cteodata, cnd se ntmpa sa aba oc vreo ancheta ma aparte cu prvre a
vreun cop trecut cu vederea a ntorsu satee sau care murse opart atunc cnd se
spaau rufee - cu toate ca un astfe de accdent se ntmpa foarte rar, dat fnd ca
acoo a [ara nu se prea spaau rufee -, tocma atunc e venea n gnd anchetatoror
sa puna ntrebar stn|entoare, enora razvratndu-se semnnd cte o pngere.
nsa aceste obraznc erau repede muamazate de doctor, precum de martura
eptropuu; prmu deschdea ntotdeauna cadavru nu gasea nmc nauntru (ucru
adevarat, de atfe), ceaat |ura nvarab tot ce dorea paroha (dnd astfe dovada de
un devotament fara margn). n pus, membr consuu paroha faceau controae
reguate a [ara, avnd ntotdeauna gr|a sa- trmta pe eptrop cu o z nante ca sa e
anun[e venrea. Aa se face ca de fecare data to[ cop erau prmen[ cura[. Ce
putea pretnde ma mut?
Nu prea era de ateptat ca un astfe de sstem sa dea roade. La ce noua an a sa,
Over Twst era un cop pad frav, mcu[ de statura sub[re ca o trestoara. Cu
toate acestea, natura sau asemanarea cu vreunu dn ce do parn[ au facut sa- bata
n pept o nma tare cura|oasa, ntmparea ce urmeaza a f reatata se datoreaza
tocma
faptuu ca a reut sa a|unga a cea de-a noua anversare, gra[e regmuu auster
a care fusese supus nca de a natere. Indferent cum a razbt, vorba e ca a a|uns a
vrsta de noua an, pe care -o sarbatorea n pvn[a de carbun n compana seecta a
do domnor, dupa ce to[ tre fusesera snop[ n batae ncua[ acoo pentru ca
ndraznsera sa e fe foame. n acest tmp, fara veste, doamna Mann, stapna cea
buna a case, trase o speretura zdravana, vazan- du- pe domnu Bumbe, eptropu,
cum se caznea dn greu sa traga zavoru de a poarta gradn.
- Doamne, Dumnezeue! Dumneavoastra sunte[, domnue Bumbe?, spuse
doamna Mann sco[nd capu pe geam prefacndu-se grozav de bucuroasa. Suzano,
ada sus pe Over pe aa[ do poz baga- medat a spaat! Va, ce ma bucur sa
va vad, domnue Bumbe!
Domnu Bumbe era cam grasu[ cam [fnos dn fre, aa ca n oc sa raspunda
potcos a un saut att de deschs, ncepu a zg[ port[a cu fure, ba, ma trase
un ut, cum numa un eptrop o poate face.
- Va de mne! - spuse doamna Mann, aergnd ntr-un sufet afara, pe cnd ce
tre bae[ erau sco dn ascunzatoare - oare cum de nu m-am gndt?! Cum am
putut sa ut ca port[a era ncuata pe dnauntru, dar numa dn cauza copaor
acestora, drag de e! Intra[, domnue! Poft[, va rog, domnue Bumbe, dar, va rog,
poft[, domnue!
De aceasta nvta[e a fost de o pote[e excesva, putnd nmua char nma
ceu ma n[epat staroste de bserca, ea nu -a mpresonat deoc pe eptrop.
- Doamna Mann, char crez ca aceasta conduta este respectuoasa
cuvncoasa?, se ra[o domnu Bumbe, strngndu- bastonu cu putere. Sa- [ pe
reprezentan[ parohe sa atepte a poarta gradn, cnd e vn ac cu o msune
parohaa foarte cara egata de cop orfan a parohe? [ da seama, doamna Mann,
ca et, cum sa spun eu, doar o bata deegata a parohe o efegoaca?
- Va, domnue Bumbe, cum sa nu, doar ce e-am spus a vreo do puor de cop,
care va ubesc att de mut, c-a[ vent, ntoarse doamna Mann vorba, meroasa cu
muta umn[a.
Domnu Bumbe se fuduea foarte tare cu puterea u de orator era foarte mndru
de e nsu. ncepu sa se cameze, avnd n vedere ca de|a etaase oratora -
razbunase orgou.
- Bne, bne, doamna Mann, contnua e pe un ton ceva ma potot, poate ca- aa
cum spu dumneata. Fe! Dec, doamna Mann, a-o dumneata nante, eu am vent ac
cu nscava trebur am cte ceva sa-[ spun.
Doamna Mann ntroduse pe eptrop ntr-un hosor pardost cu dae de caramda
ofer un scaun, aezndu- foarte tactcos pe masa bastonu paara n forma de
trcorn. ncazt de drum, domnu Bumbe terse transpra[a de pe frunte, arunca o
prvre satsfacuta catre trcorn, apo zmb. Da, da, zmb! La urma-urme, eptrop
sunt e oamen, aa ca domnu Bumbe zmb.
- E, da' acum sa nu va supara[ de ce-am sa va spun, adauga doamna Mann cu
gas meros. Dn cte vad eu, a[ mers ceva pe |os, da' ma bne-m vad de treaba.
Domnu' Bumbe, ce-a[ zce de o bauturca?
- Nco pcatura, dar char nco pcatura, spuse domnu Bumbe, futurndu-
ntt mna dreapta cu un semn pn de demntate.
- Ba o tot cred c-o sa vre[ pu[n, spuse doamna Mann, care nregstrase
ndea|uns de bne tonu de refuz ca gestu facut. Numa' o pcatura ndota cu pu[na
apa rece o buca[ca de zahar.
Domnu Bumbe drese gasu.
-Acu' numa' o pcatur ca, zse doamna Mann convngatoare.
- Ce anume?, ntreba eptropu.
- Iaca, ntotdeauna trebue sa am cte ceva n casa ca sa- ung pe dragu[ de
mtte pe a burc, cnd nu - bne, domnu' Bumbe, raspunse doamna Mann
sco[nd o stca -un pahar dn duapu dn co[. Gn. A sa vez domnu' Bumbe, e-un
gn stranc.
- Dar dumneata, doamna Mann, e da copor aa ceva?, ntreba Bumbe
urmarnd-o cu nteres cum amesteca totu.
- Oh, bata- norocu sa- bata, cum sa nu e dau, drag de e?!, raspunse
ngr|toarea. N-a putea sufer sa- vad cum se chnuesc, doar ma cunoate[
'mneavoastra.
- Da, desgur, ncuvn[a domnu Bumbe, n-a putea. Doamna Mann, et o femee
adevarata (a auzu acestor cuvnte, batrna puse paharu pe masa). Char am sa
nformez consu cu prma ocaze. (Trase paharu spre e). Am sa spun ca pentru cop
et ca o mama. (Amesteca bne gnu cu apa). Eu, doamna Mann, beau cu bucure n
sanatatea dum- tae - dadu peste cap |umatate dn e. E, -acum sa trecem a
treaba, spuse eptropu, sco[nd dn buzunar un carne[e cu coperte dn pee. Baatu
acea care a fost botezat aa, ca va de ume, Over Twst, mpnete az noua an.
- Batu--ar norocu' sa- bata!, ntrerupse doamna Mann tergndu- ochu drept
cu co[u sortuu, pna ce se nro.
- Cu toate ca s-a ofert o recompensa de zece re sterne, care apo a fost rdcata
a douazec, cu toate eforture supraomenet, ba, char a putea spune supranaturae
dn partea parohe, spuse Bumbe, tot nu am putut sa descoperm cne este tata u
sau de unde venea mama u, cum o chema dn ce casa socaa facea parte.
Doamna Mann rdca mne a neputn[a, apo, dupa o cpa de gndre, spuse:
- Atunc cum se face ca e totu are un nume?
Lund o poz[e mpozanta pn de mndre, eptropu
spuse cu emfaza:
- Eu -am nventat.
- Dumneata, dom'e Bumbe?!
- Da, doamna Mann, char eu n persoana. Le dam nume copaor notr ub[ n
ordne afabetca. Utmu pe care -am numt a fost cu S - Swubbe, ar acesta a fost
cu T - Twst. Eu -am gast numee. Urmatoru va f Unwn, ar ce care vne dupa e
Vkns. Dupa cum vez, am numee gata pregatte pna a sfrtu afabetuu ar o
pot ua de a A pna a Z.
- Da' char ca sunte[ tare ctt, dom'e!, spuse doamna Mann.
- E, cum sa nu, spuse eptropu vadt magut de un astfe de compment; aa o
f, daca spu dumneata. Aa o f, doamna Mann. Termna de baut tot gnu amestecat
cu apa apo
spuse: ntruct Over e cam mare ca sa ma ramna pe ac, consu paroha a
hotart sa- a napo a casa. De aceea, am vent char eu n persoana. Vreau sa- vad
medat.
- Gata, acu' v- aduc, spuse doamna Mann end ute dn camera.
Cura[at att ct se putuse prntr-o smpa spaare cu apa de |egu ntart pe fa[a
pe mn, baatu fu condus n camera de protectoarea u cea pna de bunavon[a.
- Over, fa o pecacune n fa[a domnuu, spuse doamna Mann.
Over facu o pecacune ndreptata |umatate catre eptropu care era aezat pe un
scaun |umatate catre trcornu de pe masa.
- Vre sa merg cu mne, Over?, spuse domnu Bumbe cu emfaza.
Era gata-gata sa spuna ca ar f pecat medat cu orcne, doar ca rdcndu-
prvrea o ntn pe cea a doamne Mann, care se strecurase n spatee scaunuu unde
statea eptropu. arata pumnu avea o fata amenn[atoare, ntr-o frac[une de
secunda n[eese totu. Prea des ncasase pumn ca sa- f utat att de uor.
- Vne dansa cu mne?, ntreba sarmanu Over.
- Nu, dnsa nu poate ven, raspunse domnu Bumbe, va ven sa te vada doar dn
cnd n cnd.
Copu, char daca era mc, reu sa se prefaca sa arate ca- parea tare rau ca
trebua sa pece. Avea char och pn de acrm. Foamea batae ncasate de ma
mute or pe z te a|uta n astfe de cazur, cnd vre sa png; ar Over char putu sa
pnga de-adevarateea. Doamna Mann strngea a pept ntruna. Over, n schmb,
nu- dorea dect o bucata mare de pne unsa cu unt, ca sa nu para prea famnd
cnd va a|unge a casa-az. Cu fea de pne ntr-o mna cu epcu[a marone,
specfca unforme parohae, pe cap, Over fu uat de domnu Bumbe dn acest oc
nenoroct, unde ncodata nu auzse vreo vorba buna nc nu avusese parte de vreo
prvre cada, care sa- umneze an ntuneca[ a copare. n cuda ceor aratate ma
sus, e zbucn n hohote de pns cnd port[a gradn se nchse n urma u.
Char aa ra cum erau, mcu[ u tovara de sufern[a, pe care tocma parasea,
fusesera sngur preten pe care avusese vreodata; pentru nta oara n va[a u
sm[ cu adevarat ce nseamna snguratatea n umea asta mare!
Domnu Bumbe mergea cu pa mar; tropand marunt, Over [nea strns de
maneta bordata cu fretur aur tot ntreba a fecare sfert de ma daca ma
aveau mut de mers. Domnu Bumbe raspundea scurt cu [fna - bnde[ea
temporara pe care gnu amestecat cu apa o trezse n nma u tocma se evaporase,
aa ca devense eptropu de ma nante.
Over nu era n aceasta casa-az dect de un sfert de ceas aba daca avusese
vreme sa termne de mncat a doua fee de pne, cnd ata ca domnu Bumbe, care-
daduse n gr|a une babe, aparu de ncaer nformndu- ca n acea seara membr
consuu aveau sa se ntneasca ca e, Over, trebua sa apara n fa[a or negret.
Netnd prea bne ce era cu consu acesta, Over era char uut de ntegenta
eptropuu nc nu ta daca sa rda sau sa pnga. Dar nu avu prea muta vreme de
gndt pentru ca domnu Bumbe dadu una peste cap cu bastonu, aa, doar ca sa-
ma trezeasca un pc, - ma dadu nca una peste spate ca sa- ma nvoreze;
poruncndu- sa- urmeze, conduse ntr-o saa foarte mare, varuta n ab, unde vreo
opt sau zece domn mar gra stateau n |uru une mese. n capu mese, aezat
ntr-un |[, ceva ma nat dect ceeate, era un grasan cu o fa[a rotunda tare roe.
- Fa o pecacune n fa[a consuu, spuse Bumbe. Over terse cteva acrm,
care erau gata sa- curga dn och , nevaznd ncun consu, c doar o sngura masa
se ncna n fa[a e.
- Cum te cheama, bae[a?, ntreba domnu dn scaunu ce nat.
La vederea attor domn, Over se spere ncepu sa tremure; eptropu ma
nghont nca o data de a spate, ucru care- facu sa pnga. Aa ca raspunse foarte
ncet
parca nesgur, ceea ce- determna pe un domn n |etca aba sa- spuna ca e
prost. Incredb, remarca -a ma mbarbatat, facndu- char sa se smta n argu u.
- Ascuta, baete, spuse domnu dn scaunu ce nat, cred ca t foarte bne ca
et orfan.
- Ce nseamna orfan, domnue?, ntreba betu Over.
- Am zs eu ca baatu asta e prost, spuse domnu cu |etca aba.
- Lasa, spuse ce care vorbse prmu, cred ca t ca n-a nc tata nc mama
ca a fost crescut dn ma parohe, nu?
- Da, domnue, raspunse Over pngnd amar.
- De ce png?, ntreba domnu cu |etca aba. ca sa arate ca nmen nu- ca e,
contnua: char aa, oare de ce-o pnge acest cop?
- Sper ca te nchn n fecare seara ca un cretn adevarat - spuse un at domn
cu o voce raguta - ca te rog pentru ce care-[ dau de mncare care au gr|a de
tne.
- Da, domnue, se bb baatu.
Char daca nu- dadea prea bne seama, domnu care vorbse utmu avea
perfecta dreptate. Sgur c-ar f fost foarte cretnete ca e ar f fost un foarte bun
cretn daca s-ar f rugat pentru to[ ce care- hransera avusesera gr|a de e. Dar e
nu facuse aa ceva pna acum, pentru ca nmen nu- nva[ase.
- Baete, te-am adus ac ca sa te nva[am carte sa te dam a o mesere, spuse
omu cu fa[a roe, care statea pe scaunu ce nat.
- Aa ca a sa te apuc de scarmanat c[ char de mne dmnea[a, de a ora
ase, adauga domnu ce ragut, mbracat n |etca aba.
Mu[umnd pentru aceste bnefacer ca pentru su|ba cu scarmanatu c[or,
Over se ncna n fata eptropuu, dupa care fu condus catre un dormtor foarte
mare, unde adorm n cee dn urma cu suspne gree, pe un pat tare, cu o satea aspra
pe e. Doar sarac au dreptu a somn, nu?! Oh, mnunatee bndee eg
engezet!
Sarmanu Over! Nc nu vsa n somnu u de cop ca n acea z ce dn consu
uasera o hotarre ma|ora care
avea sa- nfuen[eze de acum ncoo ntreaga va[a. Asta e, hotarrea fusese uata.
Dar sa vedem despre ce este vorba.
Membr acestu consu paroha erau nte fozof cu o |udecata profunda; atunc
cnd era vorba de aceasta casa- az, e dadeau seama, ceea ce oamen de rnd n-
ar f putut, ca nevoa char se sm[eau bne ac, unde era un oc pubc de
oarecare dstrac[ pentru oamen dn casee cee ma de |os; un han unde nu patea
nmc ncodata; ac putea sa e grats mcu de|un, prnzu, ceau, char cna; un
fe de parads construt dn caramda mortar, unde tot anu nu era dect cntec, |oc
voe buna, ar munca deoc. E, dar, spusera e atottutor, odata -odata ucrure
trebue puse a punct; as' ca vedem no, una-doua. Aa ca stabra un reguament
cum ca to[ sarac (ar e nu obgau pe nmen) nu aveau dect doua posbta[: or
mureau ncet-ncet de foame n az, or mureau repede-re- pede n afara u. de
aceea au vorbt cu ce de a admnstra[a apeor sa e dea apa a dscre[e cu un
morar sa e ma dea dn cnd n cnd cte pu[n dn fana u de ovaz. Urmau sa
prmeasca prn urmare cte tre mese pe z de fertura de ovaz foarte duata, de doua
or pe saptamna cte o ceapa dumnca o |umatate de chfa. Nu ma spun ac ca
prvtor a feme ma facura ate reguamente, tot n[eepte pne de omene. tot
dn ma, hotarra ca fame sarace care dvor[au sa nu ma fe puse a pata. n oc
sa- obge pe barbat sa dea ban fame, aa cum fusese cazu pna atunc,
debarasau defntv de ea, ducnd-o n ata parte, ar pe e descarcau de toate
beeee. Nmen nu poate t c[ sarac ar f vrut sa scape dn chng, gra[e acestor
doua prveg, daca n-ar f fost ega[ de mn de pcoare de acest az sau casa
parohaa de munca. nsa membr consuu erau oamen |udeca[ prevazator, care
nu asau ucrure a voa ntmpar. n afara de munca pentru casa de fertura de
ovaz nu exsta nmc, ar asta cam spera pe oamen.
Dupa prmee ase un de a sosrea u Over Twst ac, sstemu func[ona ca pe
roate. Dn cauza chetueor tot ma mar cu antreprenor de pompe funebre, e
fusese cam
coststor a nceput. Se ma punea probema strmtar haneor saracor care,
dupa o saptamna sau doua, futurau aa pe trupure or mpu[nate de ovazu ndot
cu apa. Aa ca numaru ocataror sarac de a casa de munca a parohe se mpu[na
pe z ce trece, spre bucura fara de margn a membror consuu paroha.
ncaperea unde uau masa cop era un spa[u foarte mare, cu dae dn patra pe |os
ntr-un co[ cu un cazan dn cupru; nga e, bucataru, cu un or[ pe dnante
a|utat de una sau doua feme, servea pe fecare cu un poonc ura dn fertura aceea
apoasa. To[ cop aveau cte o strachnu[a n care prmeau dn aceasta mncare
aeasa. Nmc ma mut. Excep[a era de sarbator, cnd prmeau n pus nca doua
ngur un sfert de pne. Castronaee nu erau spaate ncodata pentru ca
strauceau de atta ns. Odata ncheata aceasta opera[e (care bneantees nu dura
prea mut, deoarece ngure erau tot att de mar ca castroanee), se opreau
se tot utau a cazanu dn cupru, cu aa nte och famnz de parca ar f vrut sa
devoreze pna caramze pe care era aezat; totodata, sugeau degetee cu srg,
ca nu cumva sa e scape pe |os vreo pcatura dn fertura de ovaz. Se te ca, n
genera, bae[ mannca ma mut dect fetee. De ma bne de tre un, Over Twst
preten u ndurau chnure une senza[ permanente de foame. n cee dn urma, au
a|uns sa fe att de hames[ de sabatc, nct un baat, care era destu de nat
pentru vrsta u care nu era prea obnut cu un astfe de regm (pentru ca tata u
avusese un mc brt n trecut), e spuse ntr-o z pretenor u prntre dn[ ca, daca nu
prmea n pus un castrone dn acea fertura de ovaz, s-ar f putut foarte bne sa-
mannce char pe bae[eu care dormea noaptea nga e care ntmpator era ma
mc ma sabu[. De atta foame, avea nte och de fara, aa ca e -au crezut. Char
n acea dupa-amaza s-au adunat cu to[, s-au sfatut au tras a sor[ cne sa mearga
a bucatar sa- ma ceara dn acea fertura; sarcna reven u Over Twst.
Ven seara cop se aezara fecare a ocure or. mbracat n unforma u bne
cunoscuta, bucataru statea pro[apt nga cazan; a|utoaree stateau cumn[ n
spatee u; se serv fertura de ovaz apo se rost o rugacune ma unga pentru a se
bnecuvnta acea mncare saracacoasa. Ovazu dsparu dn castroane ct a zce
pete. Cop ncepura sa uoteasca ceva ntre e sa se ute nsstent a Over. Ce
care stateau nga e tot nghonteau, nnebunt de foame, char nu- ma pasa deoc
de mzera dn |uru u. Se rdca de a masa , [nnd castronu ngura n mna, se
ndrepta catre bucatar, sperat char e de aa cutezan[a.
- Va rog frumos, domnue, a ma vrea pu[n.
Bucataru era un barbat gras care pesnea de sanatate;
deodata se facu pad a fa[a. Tmp de cteva cpe prv pe mcu[u razvratt, cu
och e[ dn orbte, dupa care se spr|n de cazan sa nu cada. A|utoaree nemnsera
de umre, cop de frca.
- Ce?, ntreba bucataru cu gas stns.
- Domnue, spuse Over dn nou, va rog sa-m ma da[ o por[e.
Bucataru dadu u Over una n cap cu pooncu, ua n bra[e ncepu sa strge
dupa eptrop.
Membr consuu tocma partcpau a o adunare soemna, cnd domnu Bumbe
dadu buzna n ncapere foarte tuburat, adresndu--se domnuu dn scaunu ce nat:
- Domnue Lmbkns, va cer ertare! Over Twst vrea sa- dam ma muta
mncare.
Cu to[ au ramas cu gura cascata, n tmp ce groaza umrea se puteau ct pe
fe[ee or.
-A cerut sa se dea ma mut?, ntreba domnu Lmbkns. Bumbe, cameaza-te
raspunde-m car raspcat! Dec sa n[eeg ca Over Twst a cerut ma muta
mncare, char dupa ce a mncat canttatea prescrsa n ra[a znca?
- Da, domnue, aa a facut.
- Baatu asta n-o s-o sfreasca prea bne, cu sguran[a ca va f spnzurat, spuse
domnu cu |etca aba. Va spun eu ca va f spnzurat.
Nmen n-a ndraznt sa- contrazca. Conversa[a asupra acestu subect se
ncnsese. Se dadu ordn ca Over sa fe nchs de ndata. A doua z dmnea[a a fost
pt un af pe dnafara por[. Pe e se putea ct ca se ofera o pata de cnc re
sterne orcare persoane care va avea gr|a de Over Twst, undu- astfe de pe
capu parohe. Adca, atfe spus, se ofereau Over Twst pe deasupra nca cnc re
sterne orcaru barbat sau femee care ar f avut nevoe de un ucenc a orce fe de
nego[, afacere sau mesere.
- Ncodata pna acum nu am crezut cu atta tare, spuse domnu cu |etca aba,
pe cnd batea n poarta ctea afu dn dmnea[a aceea, ncodata n-am crezut cu
atta tare ca acum ca baatu asta va sfr sgur a spnzuratoare!
ntruct nu-m propun de pe acum sa descopar daca domnu cu |etca aba are sau
nu dreptate nc nu vreau sa va strc pacerea de a ct povestrea aceasta pana a
capat (n cazu n care ea v-a strnt un nteres oarecare), ma ncumet sa va as sa
ghc[ daca Over Twst a murt n acest tragc chp sau nu.
Capitolul 3
n care se arata cum Over Twst era ct pe ce sa capete o su|ba, care n-ar f fost
char deoc o snecura
n urma hotarr pne de n[eepcune ma uate de consu paroha, Over a
ramas o saptamna ntreaga nchs ntr-o camera ntunecata zoata compet. Vna
nu era dect aceea de a f ndraznt sa ceara ma muta mncare. Pe buna dreptate
am putea spune ca, daca e ar f avut ce ma mc respect n ceea ce prvete
prorocrea domnuu cu |etca aba, atunc ar f trebut, o data pentru totdeauna, sa f
facut tot ce- statea n putn[a ca sa ntareasca spusee acestu domn, nnodndu- un
capat a batste dn buzunar de crgu dn perete spnzurndu-se de e. Totu,
ceva mpedca s-o faca, anume ca batstee de buzunar erau consderate a f
artcoe de ux , drept urmare, nu erau de nasu saracor. Acesta fusese ordnu,
semnat parafat, dat de membr consuu paroha a o adunare de-a or. Dar n
copara aceasta cruda a u Over exsta o durere ma mare.
n sufetu u de cop, pngea ntruna cu acrm amare ct era zua de unga; ar,
cnd noaptea ntunecata punea stapnre peste tot, ncerca sa se apere de ntunercu
e de nepatruns acoperndu- och cu mne ghemundu-se n cte un co[
ncercnd sa adoarma. Dn cnd n cnd se ma trezea, at atunc tremura tot se
pea dn ce n ce ma mut de peretee rece, cautnd o oarecare ocrotre n ntunercu
snguratatea apasatoare a nop[.
Sa nu cumva sa creada duman de moarte a ,sstemuu" ca, n cee apte ze ct
a stat ncarcerat, Over nu a avut parte de mcare, de vreo tovarae pacuta sau de
avanta|ee une consoar regoase. Ct despre gmnastca, afara era un frg de
crapau petree, aa ca, fara nco probema, era perms sa se spee dmnea[a a
cmeaua dn curtea pavata cu patra. Ca sa nu raceasca, domnu Bumbe ma apca
dn cnd n cnd pe spate cte o ovtura de baston, menta sa- ma furnce pe pee
sa- puna sngee n mcare. n ceea ce prvete tovaraa, era dus o data a doua ze
n ncaperea unde se ua masa era bcut pentru a se da un exempu tuturor. Cum
am spus, nc mngerea rege nu -a fost uata. Cnd venea vremea rugacun, era
mnat n fecare seara cu utur n aceea ncapere cu cea[, unde se permtea
doar sa ascute sa- ma uureze sufetu. n afara rugacun obnute, membr
consuu paroha au ma adaugat nca una, prn care cop se rugau sa fe bun, pn
de vrtu[, ascutator, mu[um[ cu soarta ce e fusese harazta paz[ de ree
precum cee facute de Over Twst, care, cu sguran[a, era stapnt de putere rauu
char ae davouu.
S-a ntmpat ca ntr-o buna dmnea[a, pe cnd trebure u Over se desfaurau
att de pacut, domnu Gamfed, care era cosar de mesere, sa coboare pe Strada cea
Mare sa se gndeasca profund a ce sa faca pentru a- pat unee mc restante a
chre, cu care propretaru u tot batea a cap. Dar cu ct se gndea ma mut, cu
att dadea seama ca to[ ban u nu puteau a|unge a mut-ravnta suma de cnc
re sterne. Cufundat n aceasta dsperare de ordn artmetc n care tot mbodea
cnd mntea, cnd magaruu, a|unse sa treaca pe nga casa de munca a parohe
sa- cada och pe afu de pe poarta.
- Hoo-o, spuse domnu Gamfed magaruuu.
Cne te nsa unde se gndea magaruu, ntrebndu-se pesemne daca avea sa
prmeasca de mncare una sau doua capa[n de varza, dupa ce ar f asat ce do sac
de funngne ce- ngreunau ma mut cotga. , fara sa- pese prea mut de porunca
stapnuu, vazu ma departe de drum.
Domnu Gamfed adresa o n|uratura stranca , aergnd dupa e, dadu una n
cap, cum numa [easta unu magar putea ncasa fara sa se sparga. Apo apucnd
free, scutura bne de zabaa, ca sa- arate cne e adevaratu stapn dntre e do.
Procednd aa, ntoarse. Apo ma zb dn nou n cap, ca sa- ame[easca de tot
pna ce avea sa se ntoarca. Pregatre fnd facute, domnu Gamfed se ndrepta
catre poarta ca sa cteasca ce scra acoo.
Domnu cu |etca aba statea n pcoare nga poarta cu mne a spate. Tocma
se ma racorse n saa de consu de vennu ce- avea. Fara sa vrea, asstase a mca
dsputa dntre domnu Gamfed magaru u. Zmb cu satsfac[e cnd vazu pe om
ca vne sa cteasca afu, pentru ca n[eese pe data ca acesta era exact stapnu
care- trebua u Over Twst. Dar domnu Gamfed zmb atunc cnd ct afu,
pentru ca u nu- trebuau dect cnc re sterne. Domnu Gamfed ta prea bne
care era reguamentu case parohae, ct despre baat, care trebua e uat odata
cu ban, spera ca baatu sa fe vreun ppernct, aa cum era u necesar a cura[atu
sobeor. Ma ct nca o data afu sabsndu- n ntregme, dupa care scoase
cacua de bana n semn de respect se adresa domnuu cu |etca aba.
- Cca, dom'e, paroha vrea sa- faca ucenc, pe baatu' asta?, ntreba domnu
Gamfed.
- Da, bre, aa e, rost domnu cu |etca aba, zmbnd condescendent. A vreo
treaba cu e?
- Pa de!, daca azu' m- da, o -a nva[a o munca uoara buna de cosar,
spuse domnu Gamfed, cam a avea nevoe de un ucenc -a ua pe asta.
- Poftete nauntru, spuse domnu cu |etca aba.
Ca sa nu fuga n absen[a u, domnu Gamfed ma zabov o cpa nga magar,
dndu- un at pumn n cap tragndu- de faca. Apo urma pe domnu cu |etca
aba n camera n care era Over.
- E o munca destu de murdara, spuse domnu Lmbkns, dupa ce Gamfed
expca tot ce voa.
- Am ma auzt no de cop care au murt asfxa[ prn coure sobeor, spuse un
at domn.
- Asta se ntmpa numa cnd paee sunt ude ard ca sa aunece baatu ma
uor pe horn, spuse Gamfed. atunc char daca nu- facara, fum este. daca-
mut fum ar nu- bne, cac fumu- adoarme pe cop, cum or e pace somnu...
apo cop ata-s tare ncapa[na[ puturo, domnor, nmca nu e pace ma
mut dect un foc bun. Aa se face cnd prnz n horn: frg a tap, ar e se zbat
coboara ma repede.
Domnu cu |etca aba parea ca se amuza de aceste expca[. Numa ca voa buna
per pe data, cnd domnu Lmbkns arunca o prvre ma mut dect gratoare.
Dupa toate acestea, membr consuu paroha vorbra att de ncet ntre e tmp de
cteva mnute, nct cu greu s-au putut dstnge cuvntee ,reducere a chetueor",
,da bne a socote", ,trebue neaparat sa pubcam un raport". Atta s-a putut auz,
restu nefnd dect cuvnte rostte cu mare emfaza.
n cee dn urma uoteaa ua sfrt membr consuu paroha ocupara
ocure or, devennd grav soemn. Domnu Lmbkns spuse:
- Am dscutat propunerea dumtae nu suntem de acord cu ea.
- Da, da, char deoc nu suntem de acord cu ea, sar domnu cu |etca aba.
- Categorc nu, ma adaugara cea[ membr.
Deoarece asupra domnuu Gamfed putea acuza[a ca
ar f snopt n bata vreo tre sau patru bae[, se gnd ca poate membr consuu
vor f [nut cont de aceste ntmpar cu totu cu totu neansemnate. Nu prea faceau
e dn astea. Dar nc u nu- prea venea a socoteaa sa dezgroape mor[. Tot
nvrtndu- cacua n mna, se ndeparta uor de masa.
- Dec nu m- da[?, ntreba domnu Gamfed, oprn- du-se pu[n nga ua.
- Categorc nu, raspunse taos domnu Lmbkns; daca ma pu ca aceasta e o
mesere tare urta murdara, atunc cred ca ar trebu sa prmet ceva ma pu[n
dect raspata oferta de no.
Domnu Gamfed se umna dn nou a fa[a , rasucn- du-se repede pe cace,
a|unse nga masa spunnd:
- dec acum ct m da[, domnor, ha, gnd[-va pu[n, o-s sarac, ct m da[?
- Cred ca tre re zece ng [ a|ung cu prsosn[a, spuse domnu Lmbkns.
- E, zece ng, e prea mut, spuse domnu cu |etca aba.
- Bne, domnor, zse Gamfed, da[-m patru re, numa' patru nu- ma vede[
pe put ncodata. E bne?
- Am spus: numa tre re zece ng, repeta domnu Lmbkns cu o voce de
necntt.
- Uta[, domnor, facem atfe, mpar[m dferen[a, nssta Gamfed. Tre re
cnpe ng.
-Nc un sfan[ n pus, ven raspunsu domnuu Lmbkns a fe de necntt.
- Sunte[ tare ra cu mne, domnor, spuse Gamfed, dnd a ehamte dn mn.
- E, asta- buna!, spuse domnu cu |etca aba. Asta e pomana curata char
daca nu [-am da ncun sfnt. Idotue, a- terge-o, baatu asta este exact ce-[
trebue [e, doar ca dn cnd n cnd ma trebue sa- ma mng n[eu cu varga pe
spnare, a sa vez ce bne- face! Ct despre chetuee cu ntre[nerea u, nu te-
ngr|ora, nu e prea obnut cu mncarea de cnd s-a nascut. Ha, ha, ha!
Domnu Gamfed se uta banutor a to[ ce care stateau n |uru mese , vaznd
numa zmbete, se destnse e n cee dn urma, zmbnd fara nco oprete. Trgu
fusese ncheat. Imedat s-au dat nstruc[une necesare domnuu Bumbe sa-
pregateasca u Over Twst certfcatee de ucenc cu care avea sa se preznte char n
acea dupa-amaza n fa[a magstratuu, acesta urmnd sa semneze sa aprobe totu.
Ca rezutat a aceste hotarr spre umrea u totaa, mcu[u Over fu eberat
dn nchsoarea u, poruncn- du--se, pe deasupra, sa se mbrace cu o camau[a
curata. De-aba sfrse cu mbracatu, ca domnu Bumbe aduse persona un castron
cu fertura de ovaz, precum ra[a de pne dn zee de sarbatoare, de doua unc
un sfert. La
o asemenea prvete ncredba, Over ncepu sa pnga n hohote, gndndu-se
ca membr consuu paroha s-au hotart sa- omoare pentru cne te ce cauza
noba, atfe nu ar f decs sa- ndoape n aa ha.
- Over, nu-[ ma nro och de pomana, ma bne trec mannca f
mu[umt, spuse domnu Bumbe cu emfaza. Nu va ma trece mut tmp -a sa dev
ucenc, Over!
- Eu, ucenc, domnue?!, spuse copu care de|a tremura ca varga.
- Da, Over, spuse domnu Bumbe. Domn acea bun mostv, care [-au fost
ca nte adevara[ parn[ - ca tu, Over, n-a nc mama, n-a nc tata - te dau a
ucence, ca sa-[ fac tu un rost n va[a, sa dev un barbat adevarat. Dar pentru
asta paroha chetuete pe tne tre re zece ng. Tre re zece ng, Over,
adca aptezec de ng, adca o suta patruzec ase de penny, adca tot acest
banet pentru un orfan obraznc natng, care nu- trebue nmanu pe care nmen
nu- ubete!
n tmp ce domnu Bumbe se ma opr pu[n sa- traga respra[a dupa acest
dscurs rostt cu o voce cumpta, acrme se rostogoeau pe fata betuu cop, care
suspna amarnc dn adncu sufetuu u.
- Ha, vno, spuse domnu Bumbe, ceva ma pu[n mperos. II ungea pe sufet sa
vada ce efect avusese dscursu u asupra copuu. Ha, vno, Over! terge-te a och
cu mneca de a hana, nu ma varsa attea acrm n fertura aa, auz, Over!
Avea dreptate domnu Bumbe: aa era ndea|uns de muta apa n castron.
ndreptndu-se catre brou magstratuu, domnu Bumbe tot dascaea pe Over
ce avea de facut: ca trebua sa arate e ma vese ca trebua sa spuna, cnd acest
domn -ar f ntrebat daca voa sa se faca ucenc, ca e char dorea acest ucru
foarte mut. Over spuse ca va face ntocma. Ca sa fe ma convngator, domnu
Bumbe dadu de n[ees cu bnde[e ca, daca nu- ascuta, e nu ma raspundea de
nmc - ua mne de pe Over. n sfrt a|unsera a brou magstratuu, unde fu
nchs sngur ntr-o
camaru[a, domnu Bumbe atragndu- aten[a sa stea acoo cumnte sa-
atepte pna se ntorcea e sa- a.
Aa ramase e acoo pre[ de vreo |umatate de ora, cu nma batndu- sa- sparga
peptu. Tocma atunc domnu Bumbe vr capu pe ua, fara sa ma poarte de
aceasta data mndre[ea u de paare n forma de trcorn zse cu gas tare:
- Over, dragu meu, te cheama domnu! spunnd acestea, arunca scrnnd
un zmbet ran|t o prvre amenn[atoare, amntndu- cu o voce optta: Sa nu
cumva sa u[ ce [-am spus, ho[oman tcaos ce et!
Netnd ce sa ma creada despre cee doua modata[ contradctor de adresare,
Over prvea oarecum uut pe domnu Bumbe, care fara sa- ase prea muta vreme
de gndre, mpnse repede n camera aaturata, a care ua statea arg deschsa. Era
o ncapere foarte mare, cu un geam ura. n spatee unu brou stateau do domn
batrn, care aveau paru pomadat cu pudra. Unu ctea un zar, ar ceaat cerceta
prn ochear u cu rama de baga o buca[ca dntr-un pergament. n pcoare, n fa[a
brouu, stateau domnu Lmbkns, de o parte, domnu Gamfed, spaat oarecum pe
fa[a, de ceaata parte. Vreo do sau tre barba[ morocano, nca[a[ cu czme nate,
se foau fara rost de coo pna coo.
Domnu ce batrn, care purta ochear, dormta apecat deasupra buca[ de
pergament, aa ca trecu un rastmp pna ce Over fu mpns de domnu Bumbe pna
n fa[a brouu.
- Am adus baatu, na[mea Voastra, spuse domnu Bumbe.
Domnu ce batrn care ctea zaru rdca prvrea pentru o cpa - trase uure
de mneca pe ceaat domn batrn, ca sa- trezeasca.
- Ah, ata baatu, -a[ adus, nu?!, spuse domnu ce batrn.
- Da, char e este, domnue!, raspunse domnu Bumbe. Bae[a, fa o pecacune
n fa[a domnuu magstrat!
Over se ndrepta de spate, dupa care se apeca frumos. Nu- putea ua och de a
magstra[ de aceea se tot ntreba daca to[ oamen asemenea or se nascusera cu
pudra aceea aba pe par daca dn aceasta cauza e se numeau magstra[.
- E, a sa vedem, spuse domnu ce batrn. Sa cred oare ca -ar pacea sa mature
coure?
- na[mea Voastra, copu de-aba ateapta, raspunse domnu Bumbe, cupndu-
uure pe Over de ceafa, ca nu cumva sa spuna atceva.
- vrea e sa devna cosar?, contnua domnu ce batrn cu ntrebare.
- na[mea Voastra, daca -am trmte cu de-a sa mne sa faca orce ata
mesere, cu sguran[a ca ar fug napo, raspunse Bumbe.
- Iar omu acesta va f stapn. Domnue, ve avea cu sguran[a gr|a de e, ve
hran bne ve avea gr|a sa nu- pseasca nmc, nu- aa?, ntreba domnu ce
batrn.
- Pa o daca spun o vorba- vorba, morma domnu Gamfed.
- Nu et prea meteugt a vorba, omue, dar se vede treaba ca et un om dntr-
o bucata bun a sufet, spuse domnu ce batrn, ntorcndu- ochear catre ce
care atepta raspata pentru Over pe chpu carua se putea ct esne cruzmea.
Doar ca magstratu era cam chor cam dus cu capu, aa ca nu- putea cere prea
mute.
- Aa zc o, dom'e, spuse domnu Gamfed aruncan- du- o prvre chora.
- Da, da, pretene, n-am nc cea ma mca ndoaa, raspunse domnu ce batrn,
n tmp ce- punea ma bne ochear pe nas cauta camara cu cerneaa peste tot
pe masa.
Pentru Over acesta fu momentu de destn. Daca nenorocta de camara s-ar f
afat exact acoo unde credea domnu ce batrn ca ar f trebut sa fe, cu sguran[a ca
e -ar f nmuat pna n ea ar f semnat certfcatu de ucence, ar Over ar f
parast medat ocu acea. Dar, ntruct ea se afa char sub nasu u, se ntmpa ca
e sa o caute peste tot pe brou sa nu o gaseasca. n tot acest rastmp, arunca dn
ntmpare prvrea a mutroara pada ngrozta a u Over Twst, care, n cuda
tuturor ocheadeor preventoare pne de n[ees a cupturor domnuu Bumbe,
se uta
ngrozt sperat a fata respngatoare a vtoruu u stapn. Char aa cum era
pe |umatate chor, magstratu remarca totu.
Domnu ce batrn se ntrerupse dn ceea ce tocma facea, puse pna pe brou se
uta cnd a Over, cnd a domnu Lmbkns, care tocma ua o prza de tutun,
arbornd o fgura vesea nonaanta.
- Ma, bae[e, spuse domnu ce batrn apecndu-se peste brou.
Auzndu-se strgat, Over tresar. nc nu era de mrare, cuvntee care fusesera
adresate erau att de bnde, nct avura daru sa- spere, aa ca ncepu sa tremure
vzb zbucn n acrm.
- Ma, bae[e, spuse dn nou domnu ce batrn, de ce et tu att de pad de
sperat? Ce- cu tne? Ce [ s-a ntmpat?
- Bumbe, da-te pu[n ma ncoo, spuse ceaat magstrat, punnd zaru deoparte
apecndu-se peste brou, cu o exprese vadt nteresata. E, acum, ma bae[a, a
spune tu deschs, ce te doare?
Over cazu n genunch , mpreunndu- mne, ncepu sa se roage de ce do sa
dea porunca sa- duca napo n camaru[a u ntunecata, ca ma bne ar f murt de
foame sau -ar f batut, sau -ar f omort dect sa- f dat acestu om ngroztor.
- Bravo, spuse domnu Bumbe, rdcndu- mne och a prosternare, bravo!
Over, tu et unu dntre ce ma prefacu[, ma vcen ma neobraza[ orfan pe care
-am vazut vreodata.
- Tu sa tac, spuse a doea domn batrn cnd domnu Bumbe ncepu sa nre a
ad|ectve.
- na[mea Voastra, va cer ertare, spuse domnu Bumbe, neputnd sa- creada
urechor ce auzse. na[mea Voastra a vorbt cu mne?
- Da, cu tne ma [ne-[ gura!
De aceasta data, domnu Bumbe char ramase cu gura cascata. Era de necrezut ca
unu eptrop sa se spuna sa- [na gura.
Domnu ce batrn, cu ochear cu rama de baga, se uta a coegu u dadu e
aprobator dn cap.
- No nu vom semna aceste documente, spuse domnu ce batrn, dnd deoparte
hrte.
- Eu trag nade|de, reu domnu Lmbkns sa artcueze cu greu, eu trag nade|de
ca domn magstra[ ac de fa[a nu se vor asa mpresona[ ndu n eroare de nte
cuvnte neghoabe spuse fara rost de un cop fara mnte.
- Nu magstra[ trebue sa- dea cu parerea asupra une astfe de probeme,
spuse taos ce de-a doea domn batrn. Sa duce[ baatu napo a casa parohaa
sa- trata[ ma cu bnde[e, ca are mare nevoe.
n seara aceea, domnu cu |etca aba a sus[nut vehement nu numa ca Over
avea sa sfreasca n treang, dar poate char schngut pe roata. Oarecum
msteros, dar atottutor, domnu Bumbe dadu dn cap spunnd ca e char
dorea ndreptarea u Over. La toate acestea, domnu Gamfed raspunse ca e char
ar f vrut sa- a pe baat ca ucenc , de n ma|ortatea cazuror e cu eptropu
erau de aceea parere, acum dorn[a u parea sa fe n totaa opoz[e cu cea a
eptropuu.
n dmnea[a urmatoare, oamen aveau sa afe dn nou ca Over Twst era pentru a
doua oara ,de nchrat" ca cnc re sterne erau oferte ceu care -ar f uat n
ngr|rea u.
Captou 4
n care se arata cum Over a capatat o ata su|ba a putut n sfrt sa- faca
ntrarea n va[a pubca
Se te de|a ca n fame cu mu[ cop se obnuete ca fu ce ma mare sa fe
facut marnar dn cauza ca nu poate f pus n posesa vreune aver, a unu bun prn
reversune sau a vreune scrsor de nten[e. Tocma de aceea, consu paroha a
hotart sa urmeze acest exempu n[eept sa- mbarce pe Over Twst pe un mc vas
comerca, care urma sa a|unga orunde n ume, n at port bun, dar, ce- drept, cu
reputa[e duboasa. Cu to[ erau convn ca acesta era ce ma bun ucru cu putn[a.
Or ntr-o seara captanu avea sa- traga o mama de batae sora cu moartea, or
trntea cumva cu capu de vreun drug de fer, de- sareau creer pe |os, ambee
varante fnd foarte posbe preferate ca metoda de corec[e pentru ce de teapa
u. Cu ct membr consuu paroha dscutau ma mut despre aceasta posbtate,
cu att ma atragator ma avanta|os se parea proectu. Aa ca, n unanmtate, au
a|uns a concuza ca sngura modatate de a face ceva pentru Over era aceea de a-
trmte ct ma repede pe mare.
Sarcna de a cerceta ct ma amanun[t probema reven domnuu Bumbe.
Acesta trebua sa gaseasca un captan sau orce at membru a echpa|uu care sa
aba nevoe de un cop sarman ca baat-bun-a-toate a bord. Pe cnd se ntorcea a
casa parohaa de munca pentru a nforma consu despre rezutatee ob[nute, se
ntn a poarta cu drcaru parohe, domnu Sowerberry n persoana, un om nat,
sfr|t de uscat ce era, cu oase mar, coturoase, mbracat ntr-un costum negru,
nvecht, ros uzat, nca[at cu corap negr crp[ ma peste tot nte pantof pe
masura. Aa cum arata, nu s-ar f potrvt vreun zmbet oarecare totu, n cuda
aspectuu genera, care desgur se dorea a f profesona, ceva dn e scotea a veaa
o fre gumea[a. Mergea cu pa uor, arbornd o fata ugubea[a , ndreptan- du-se
catre domnu Bumbe, scutura mna caduros.
- Domnue Bumbe, am uat de|a masure ceor doua feme care au murt asta-
noapte, spuse drcaru.
- A sa te mboga[et, domnue Sowerberry, spuse eptropu, bagndu- degetu
mare aratatoru n tabachera pe care -o ntnsese drcaru care, desgur, semana
cu un scru n mnatura. [ spun eu, domnue Sowerberry, a sa te mboga[et, repeta
domnu Bumbe batndu- pretenete cu bastonu pe umar.
- Aa crez dumneata?, se mra drcaru, care s-ar f ncrezut nu prea n spusee
eptropuu. Consu paroha m fxeaza nte pre[ur foarte mc, domnue Bumbe.
- Ca scree, raspunse eptropu, care dadu sa rda doar att ct permtea
poz[a u de persoana ofcaa.
Auznd acest comentaru, domnu Sowerberry se puse pe rs rse destu, cu
mare pofta. Pa de!, domnue Bumbe, spuse e n cee dn urma, nu ncape nco
ndoaa ca de cnd cu nou regm amentar, scree sunt ceva ma nguste ma
scurte dect erau nante, dar acum ceva ctg trebue sa am eu, domnue Bumbe.
t[ dumneavoastra ca emnu bne uscate scump, ca sa nu ma vorbm de
mneree dn fer, care vn tocma dn Brmngham, pe cana.
- E dumneata acum, orce afacere are nea|unsure e, spuse domnu Bumbe,
dar e car ca trebue sa fe un proft.
- Bne-n[ees, bne-n[ees, raspunse drcaru, ca daca nu ob[n un proft orct de
mc de a un artco sau de a atu, atunc de ce ma fac afacerea, n[eeg dumneata?
H! h! h!
- Exact aa cum spu, fu de acord domnu Bumbe.
- De trebue sa-[ spun, contnua drcaru, reundu- fru deor ntrerupte de
eptrop, dec repet, trebue sa-[ spun, domnue Bumbe, ca ma ma upt cu unee
mar nea|unsur.
De exempu, t dumneata ca oamen gra se duc ce dnt pe umea ceaata?
La fe se ntmpa cu ce care au dus-o bne -au patt dare toata va[a or. Cnd
a|ung a az, e sunt prm care peaca dntre no. apo sa-[ ma spun eu ceva,
domnue Bumbe, tre-patru nc n pus n cacua[e char fac o gaura n proft, ma
aes atunc cnd a n gr|a o fame ntreaga.
n tmp ce domnu Sowerberry spunea aceste ucrur cu ndgnarea prostuu,
domnu Bumbe se temea ca nu cumva de ac sa se te cne te ce ucru ce ar f
daunat magn onorabe a parohe, de aceea se grab sa schmbe subectu.
cum Over Twst era subectu ce ma ferbnte care se nvrtea mereu n mnte, se
gnd ca ar f ma bne sa aduca vorba despre e.
- Apropo, spuse domnu Bumbe, [ se ntmpa cumva sa cunot pe cneva care
ar avea nevoe de un baat bun a toate? Un ucenc a parohe, care acum e ca o
adevarata patra de moara, ca sa zc aa, ce atrna de gtu parohe? Un adevarat
chpr, domnue Sowerberry, char un adevarat chpr! pe cnd spunea toate
acestea, domnu Bumbe rdca bastonu nspre afu de deasupra capuu u
batu cu e de tre or n cuvntee ,cnc re sterne", ce fusesera scrse cu tere de-o
choapa.
- Ma sa fe, spuse drcaru, apucndu- pe domnu Bumbe de reveru hane,
brodat cu auru. Exact asta voam sa dscut eu cu dumneata. Va, Doamne, dar cum
de nu am apucat sa vad nasturee acesta att de eegant, domnue Bumbe? Char nu
-am vazut ncodata pna acum.
- Da, e frumos, spuse eptropu, utndu-se cu mndre n |osu hane a to[
nastur de aama care -o nfrumuse[au ma mut. Desenu de pe e corespunde
exact cu ce de pe tampa parohe - bunu samartean care -a vndecat pe omu
bonav ovt. M -au dat n dar n a|unu Anuu Nou membr consuu paroha. m
amntesc ca -am pus pentru prma oara atunc cnd am fost a ancheta negustoruu
aceua scapatat, care a murt a mez de noapte n pragu u.
- m amntesc, spuse drcaru. Daca [n mnte bne, |ura[ -au decarat ,mort dn
cauza frguu a pse ceor necesare ve[".
Domnu Bumbe dadu afrmatv dn cap.
- Cred ca a fost char un verdct cu totu cu totu speca, spuse drcaru, pentru
ca e au ma adaugat ate cuvnte, cum ca ,daca gardanu de servcu ar f..."
- Eh, prost!, ntrerupse eptropu. Daca membr consuu paroha s-ar potrv
sa ascute a toate nebune |ura[or, nmen n-ar ma t ce sa creada n cee dn
urma.
- Adevarat zc, spuse drcaru, char nmen n-ar ma t.
- |ura[ ata, spuse domnu Bumbe, strngnd n mna mneru bastonuu,
aa cum facea de fecare data cnd apucau fure pe cte cneva, |ura[ ata -
nte badaran, nte nenoroc[, nte tcao.
- Da, aa sunt, recunoscu drcaru.
- Nu au nc cea ma mca no[une de fozofe sau de econome potca, spuse
eptropu, pocnnd dn degete cu dspre[.
- Da, da, nu au nc cea ma mca no[une, fu de acord drcaru.
- Nu-[ da seama ct dspre[uesc eu de mut, spuse eptropu, nrondu-se a
fa[a.
- eu, cnta n struna drcaru.
- Ce m-a ma dor eu sa- am sub contro a casa parohaa doar o saptamna sau
poate maxmum doua!, spuse eptropu. I-a pune eu cu botu pe abe cu reguamentu
regmu nostru de a consu.
- Lasa- n pata Domnuu, raspunse drcaru. zcnd acestea, zmb aprobator,
ca sa ma cameze fura cocottoare a natuu su|ba paroha.
Domnu Bumbe rdca paara u n forma de trcorn, ua o batsta dn ea,
terse transpra[a de pe fa[a, puse dn nou ma bne paara pe cap , ntorcndu-
se catre drcar, spuse cam:
- cu baatu acea, ce-?
- Oh, da, raspunse drcaru, t[, domnue Bumbe, eu cam patesc o gramada de
ban ca sa a|ut sarac.
- Hm!, spuse domnu Bumbe. ce- cu asta?
- Pa, raspunse drcaru, m-am gndt ca daca tot e patesc atta, pot sa-m ma
trag eu un ctg de pe urma or, nu- aa?, domnue Bumbe, drept pentru care ma
cam socotesc sa- au pe baat a mne.
Domnu Bumbe ua pe drcar de bra[ - conduse n cadre. Acoo, drcaru statu
de vorba pre[ de cnc mnute cu membr consuu paroha. S-a uat hotarrea ca,
mergnd pe prncpu ,vazut, pacut", Over sa pece a e char n acea seara sa-
fe ucenc dn partea parohe. Daca dupa un tmp nu prea mare stapnu se arata
mu[umt de munca baatuu, fara ca sa- dea prea mut de mncare, atunc putea sa-
[na vreo c[va an sa se su|easca de e aa cum ar f socott e.
Mcu[u Over fu adus n fata ,domnor" char n acea seara. Fu nformat ca avea sa
pece de ndata ca munca u urma sa fe aceea de baat-bun-a-toate a un meter
drcar. Daca se ma pngea ar de stua[a u sau daca se ma ntorcea vreodata a
parohe, cu sguran[a ca e -ar f trms pe mare, ca sa- nece captanu sau sa- dea
cu capu de ceva, dupa cum era cazu. Doar ca e s-a aratat att de pu[n emo[onat,
nct to[ membr consuu paroha, a unson, au spus ca Over este o mare
puama nesm[ta -au dat porunca domnuu Bumbe sa- scoata de acoo medat.
nsa de aceasta data membr consuu paroha nu aveau dreptate. Pentru e era
foarte norma sa fe ngroz[ ndgna[ atunc cnd cneva nu dadea dovada de ce
ma mc respect, aa cum se ntmpase acum. Adevaru era ca n oc sa fe nesm[tor,
Over era prea sensb daca parea nsensb, acest ucru se datora numa unu
tratament bruta abuzv care- fusese admnstrat pna atunc. Aa ca tacu ascuta
ce se pregatea. ua bocceu[a cu ucrusoa- ree u n mna - nc nu- era prea
greu sa o care, pentru ca totu nu avea dect dmensunea unu pache[e - trase
epcu[a pe och , aga[ndu-se dn nou de mneca hane domnuu Bumbe, se asa
condus de onorabu su|ba catre nou u oc de sufern[a.
O vreme, domnu Bumbe trase pe Over dupa e, fara ca sa- dea nc cea ma
mca aten[e. Eptropu mergea foarte [an[o, aa cum sta bne unu eptrop adevarat
, fndca vntu batea destu de tare, mcu[u Over era ma tot tmpu acopert de
pupanee descheate ae hane domnuu Bumbe, care dezvauau, spre marea u
mndre, o vesta
umfata de a pept pna a burta nte pantaon bufan[ de catfea de cuoare
be|. Se apropau de casa. Atunc domnu Bumbe amnt prv n |os bnd
protector, ca sa- cerceteze o cpa pe baat sa vada daca era aa cum trebue
pentru nspec[a nouu u stapn.
- Over!, spuse domnu Bumbe.
- Da, domnue Bumbe, raspunse Over ncet, cu o voce tremurnda.
- Rdca-[ apca aa [ne capu sus.
Over facu ntocma cum se spusese. Se uta n sus a omu care- conducea,
trecu dosu pame peste och sm[ o acrma. Domnu Bumbe fxa starutor
aspru. Lacrma ncepu sa se rostogoeasca pe obraz. medat ncepu sa- ma curga
una nca una. Copu ncerca dn rasputer sa se ab[na, dar nu reuea. Retragndu-
ceaata mna dn cea a domnuu Bumbe, acoper fa[a cu amndoua pnse
de- [nra acrme prntre degetee u sabanoage osoase, nnodandu--se n fna
n barba.
- Dec dn asta-m et!, excama domnu Bumbe, oprn- du-se pu[n aruncndu-
o cautatura peza, dec dn asta-m et! Over, tu et ce ma nerecunoscator
ma rau cop pe care -am vazut vreodata n va[a mea. Et...
- Nu, nu, domnue, va rog!, vorb Over cu suspne, aga- tandu-se cu toata
puterea u de mna care rdcase bastonu pe care e cunotea att de bne. Nu,
nu, domnue, va rog, am sa fu cumnte, va promt eu ca am sa fu cumnte! Sunt eu
mc, domnue, att de... att de...
- Att de cum?, ntreba domnu Bumbe uut.
- Att de sngur, domnue! Att de sngur!, hohot copu. to[ ma urasc. Of,
domnue, va rog, nu ma ur[ dumneavoastra! ncepu sa se bata cu pumn u
mc n pept sa- prveasca a mporare cu och pn de acrm.
Pentru cteva cpe, uut, domnu Bumbe se uta a Over, care cerea ma
arata fara sa vrea ct este de nea|utorat, ncerca sa bgue un cuvnt , dupa ce
reu doar sa ma ngame ceva despre tusea u sctoare, ruga pe Over sa se
tearga a och sa devna acea bae[e cumnte pe
care- cunotea e. Apo, undu- dn nou de mna, mersera ma departe n nte.
Cnd domnu Bumbe facu ntrarea, drcaru tocma trasese oboanee a pravae
- trecea cfree n catastfee u, a umna pada a une umnar choare.
- Aha, zse drcaru, rdcndu- och dn terfeoage oprndu-se char n m|ocu
cuvntuu. Dumneata et, domnue Bumbe?
- Char eu n carne oase, domnue Sowerberry, raspunse eptropu. ute, -am
adus pe baat.
Over facu o pecacune.
- Aa, dec, asta- baatu, spuse drcaru rdcnd umnarea ca sa- vada ma bne
pe Over. Draga doamna Sowerberry, vre sa v pu[n?
Doamna Sowerberry e pe data dntr-o camaru[a dn spatee pravae. Era o
femee cu o fata ca de scorpe, mcu[a de statura foarte saba, de parca era ntrata
a apa.
-Draga mea, spuse domnu Sowerberry cu toata pote[ea de care era e n stare,
acesta- baatu de a casa de munca a parohe, [-am spus de e. Over ma facu o
pecacune.
- Va de mne, spuse so[a drcaruu, da' tare- mc!
- Da, e cam mcu[ - raspunse domnu Bumbe se uta apo a Over ca cum
ar f fost greeaa u ca nu era pu[n ma mare - e cam mcu[, nu zc, dar va crete,
doamna Sowerberry, va crete.
- E, da, sgur ca va ma crete, raspunse doamna cu [fna, dar pe mncarea pe
bautura noastra. Eu char nu prea n[eeg a ce sunt foostor cop ata dn parohe,
char deoc. Costa mut ma mut dect produc. Dar eu nu ma spun nmc, to[ barba[
pretnd ca tu e ma bne... Ha, gata, terge-o |os a bucatare, ma sac de oase ntr-o
pee! zcnd astea, so[a drcaruu deschse o ua ateraa - mbrnc pe Over pe
o scara cu trepte abrupte, ntr-un fe de pvn[a sau bec ntunecos pentru carbun, cu
pere[ dn patra umeda. nantea baatuu se afa aa-zsa ,bucatare". Ac zar o fata
eampata tare murdara, cu nte papuc scca[ nte corap abatr de na,
rup[.
- Charotte, strga doamna Sowerberry, care venea n urma u Over, da-
baatuu astua resture aea rec de
mncare, care erau pentru Trp. Daca tot n-a vent acasa de az dmnea[a, da--e
u! Nu prea cred eu ca e n-o sa se nghesue sa e mannce, ce zc, ma bae[a?
Auznd de cuvntee carne mncare, Over facu och mar , tremurnd de
foame de pofta, dadu dn cap ca nu. pusera n fa[a o farfure pna cu restur.
A vrea eu sa vad pe vreunu dn ace fozof cu sngee ca ghea[a nma ca
patra, sa tu ghftu[, care tot ce baga n burdhanu or- carne vn - se preface
n fere, cam ce-ar f zs daca -ar f vazut pe Over Twst cum s-a repezt sa nghta de-
a vama buca[e aceea scrboase de carne, pe care nc cnee nu vose sa e
mannce. A f vrut sa vada ct de hupav rupea Over dn buca[ cu ce pofta e
mnca! Nu m-a dor dect sa- pot vedea pe ace fozof mncnd acea fe de
mncare pe care o ngh[ea acum Over cu o avdtate o pofta de up.
- E, a termnat?, ntreba so[a drcaruu dupa ce Over sfr mncarea. II
urmarse ngrozta n tacere. Nu se gndea dect a ce-o atepta n vtor. Se vede
treaba ca baatu asta mnca tare mut.
Over nsese totu, aa ca raspunse afrmatv.
- Aa. Acum ha cu mne sus, spuse doamna Sowerberry und cu ea un sfenc
soos afumat, care de-aba umna. De acum ncoo patu tau va f ac, sub te|ghea.
Cred ca nu [-e frca sa dorm prntre scre? Orcum n-are nco mportan[a, tot n-a
unde dorm n ata parte. Ha, gata, ca doar n-am sa stau toata noaptea ac nga
tne!
Fara sa ma stea pe gndur, Over urma supus noua stapna.
Captou 5
n care Over face preten no n care, ducan- du-se a o nmormntare pentru
prma data n va[a u, face o dee nu prea straucta despre afacerea stapnuu
sau
Ramas sngur n pravae, Over puse sfencu pe un banc de ucru prv de |ur-
mpre|ur sperat ngrozt, aa cum ar f facut a[ ma mar n ocu u. n m|ocu
ncaper era un scru netermnat, ce statea pe nte pcoare negre de emn n forma
de capra. Totu n |ur era ntunecat, sumbru mrosea a moarte. treceau for pe ra
spnar or de cte or och u se opreau asupra acestu obect snstru dn care se
atepta n fecare cpa sa vada vreo aratare nspamntatoare care s-ar f rdcat -ar
f sperat foarte tare. Rezemate de perete, stateau perfect anate nte buca[ dn
emn de um, taate exact a dmensune. n umna ee pareau a f nte staf urae cu
mne vrte n buzunaree nadragor. Peste tot pe podea erau numa capace de
scre, ach dn emn de um, cue cu capete strauctoare, precum buca[ de crpa
neagra. Pe peretee dn spatee te|ghee se putea vedea o scena cu do coc, care
erau mbraca[ cu nte hane cu guere foarte scrobte. E ateptau n fa[a une por[
un drc tras de patru ca negr. Aeru dn pravae era nchs resprab, totu n |ur
parnd ca mroase a mort. Char ocu acea mc de sub te|ghea, n care stapna u
pusese amarta aceea de satea, semana perfect cu un mormnt.
Acestea nu erau snguree deta care sa- spere pe Over. Era sngur ntr-un oc de
groaza, ar no tm cu to[ ct de
nfrcoa[ de spera[ putem f ntr-o astfe de stua[e, char atunc cnd ne
sm[m foarte tar pe poz[e. Baatu nu avea preten de care sa- pese, dar nc atora
nu e pasa de e. De cne sa regrete ca s-a despar[t? Nu pastra n nma ncun chp
ubt sau pe care sa- aba aevea n fa[a ochor. Cu toate acestea avea o nma tare
grea. , strecurndu-se n cucuu acea ngust, care ar f putut foarte bne sa- fe
scru n care s-ar f ntns ca sa- doarma n nte somnu de vec n cmtru cu
arba nata uor undutoare deasupra capuu, se gnd a dangatu grav a vechuu
copot a bserc care sa- ane somnu.
Se trez a doua z ds-de-dmnea[a, auznd pe cneva care dadea tare cu pcoru n
ua pravae; ncerca sa se mbrace a repezeaa, dar ce de afara ma dadu furos nca
vreo douazec cnc de pcoare n ua. Pe cnd dezega an[u, ovture n usa
ncetara o voce ca de tunet se facu auzta.
- Deschde, n-auz?, strga puternc vocea ceu care daduse cu pcoaree n ua.
- Da, da, medat, domnue, raspunse Over desfacnd an[u nvrtnd chea n
broasca.
- Eu cred ca tu o f nou ucenc, spuse vocea prn gaura che.
- Da, domnue, raspunse Over.
- c[ an a?, ntreba ar vocea.
- Zece, domnue, raspunse Over.
- Atunc sa vez tu ce chefaneaa [ trag cnd ntru, spuse vocea. Numa' sta sa
vez. , prom[nd acestea, vocea aceea, nevazuta nca, ncepu sa fuere.
Prea de mute or fusese Over supus a un astfe de tratament ca sa se ma
ndoasca de faptu ca posesoru voc, orcne ar f fost e, s-ar f razgndt ntr-un mod
onorab. Dec, cu mne tremurnd ca varga, trase zavoru deschse ua.
Pentru cteva secunde, Over prv n susu, n |osu straz peste drum, fnd
convns ca necunoscutu care- amenn[ase prn gaura che se ndepartase c[va pa
ca sa se ma ncazeasca. Nu vazu pe nmen, dect pe un baat de prpas, ce statea
pe o borna n fa[a case mncnd acom o
fee de pne cu unt, pe care o taa cu un brceag n buca[ee ma mc ca sa- ntre
ma uor n gura.
- Ma scuza[ de ndrazneaa, domnue, spuse Over n cee dn urma, vaznd car
ca nu era nmen prn prea|ma, dumneavoastra a[ batut a ua?
- N-am batut, am dat cu pcoru, spuse ceaat.
- Vre[ sa cumpara[ un scru, domnue?, ntreba Over cu navtate.
Auznd ntrebarea, baatu se uta foros a Over - spuse ca probab e va f acea
care va avea nevoe de un scru n foarte scurta vreme, de- permtea sa faca astfe
de gume nesarate cu superor u.
- A, da' tu nc nu cred ca t cam cne-s o. A nceput sa muncet pe ac?,
contnua baatu de prpas cobornd [an[o dn natu borne dn patra.
- Nu, domnue, char nu tu.
- Eu sunt domnu Noah Caypoe, spuse baatu de prpas, ar tu et, desgur,
subaternu meu. Ha, da repe|or oboanee |os, puturos tcaos ce et!
cu aceasta, domnu Caypoe trase un ut n fund u Over - facu ntrarea n
pravae cu un aer extrem de mare[ de pompos. E greu totu sa-[ magnez cum un
va|gan greo ca asta, cu capu mare, och mc pe deasupra mbracat cu hane
vech ar putea avea vreun aer demn. Ca sa nu ma vorbm de anumte deta de
atrac[e personaa, cum ar f un nas rou ca un arde nte pantaon foarte strm[
gaben.
Atunc Over ncepu sa dea oboanee |os , stradundu-se dn rasputer ca sa duca
unu dn oboane ntr-o curtcca dn dosu case unde erau [nute n tmpu ze, se
potcn sub greutatea acestua sparse un och de geam. Noah prvea char gra[os,
consondu- cu asgurarea ca avea s-o ncaseze, dupa care se hotar sa- dea o mna
de a|utor. Imedat cobor domnu Sowerberry, urmat de doamna Sowerberry, ar
Over, care de|a o ncasase bne, ven e dupa tnaru domn Noah sa a mcu de|un.
- Noah, vno ac nga foc, spuse Charotte. Dn ce-a ramas de a mcu de|un a
stapnuu [-am pastrat o bucata buna de sanna. Over, nchde ua dupa domnu
Noah a-[ resture
pe care [ e-am asat pe capacu couu de pne. Ia-[ ceau, du-te cu e a co
bea- acoo, dar grabete-te ca stapn te ateapta sa te duc tu a pravae sa a
gr|a de ea. Auz?
- Ca sa vez, dom'e ,Casa de munca a parohe", spuse Noah Caypoe ca pentru
sne.
- Batu-te-ar norocu sa te bata, Noah, tare-[ ma pace sa gumet. Lasa baatu n
pace, spuse Charotte.
- Cum adca sa- as n pace, spuse Noah. Daca- vorba pe aa, apa char ca to[
asa-n pace. Nc taca-sau nc ma- ca-sa nu s-au bagat deoc n probemee u. n
genera toata umea cam asa n pace. Nu- aa, Charotte? H! H! H!
- Oh, ca cudat ma et tu, spuse Charotte, rznd cu gura pna a urech, n
tmp ce Noah rdea a fe. Dupa ce se ma potora dn hahat, se utara cu un dspre[
tota a betu Over, aa cum statea e tremura de frg pe o ada dn co[u ce ma
nghe[at a ncaper mnca dn buca[e aceea de pne rece veche care-
fusesera pastrate n mod speca.
O f fost Noah un baat de prpas, dar nc ntr-un caz nu era un baat orfan de a
azu parohe. Era a cuva, cunotea neamure avea parn[, care ocuau pe
undeva, prn apropere. Maca-sa era spaatoreasa cu zua, ar ta- ca-sau fusese un
sodat be[van, care acum nu ma era n armata pentru ca avea un pcor de emn o
pense znca de pu[n ma mut de do penny |umatate. To[ bae[ dn pravae de
prn |ur gaseau mereu u Noah cte o poreca - strgau pe strada n gura mare cu
tot sou de apeatve demne de dspre[, cum ar f ,pee unga", ,sarace" ate
porece smare cu acestea. Iar Noah tacea rabda fara sa zca nmc. Dar acum, ca
destnu scosese n cae un cop orfan, pe care to[ prveau - dspre[uau,
bneantees ca- vense u n sfrt rndu sa rda de cneva. sava Domnuu,
subectu avea sa fe de durata! Aa ne putem da seama ct de mnunat poate f
uneor caracteru oamenor ct de ega se pot dezvota cata[e att a ce ma
desavrt ord, ct a ce ma de pe urma baat de prpas.
Over era n su|ba drcaruu cam de tre sau patru saptamn. Pravaa era nchsa,
ar n camera mca dn spate domnu doamna Sowerberry uau nt[ masa de
seara. Dupa ma mute prvr nsstente pne de respect ndreptate catre so[a
u, domnu Sowerberry spuse:
- Draga mea..., ar f vrut e sa spuna ma mut, dar doamna Sowerberry rdca
och dn farfure - prv de sus, amenn[ator char. Domnuu Sowerberry se oprra
pe oc vorbee n gt.
- E, ce vre, spune, -o tae doamna Sowerberry scurt.
- Nmc, draga mea, nmc, spuse domnu Sowerberry.
- Of, ca prost ma et!, spuse doamna Sowerberry.
- Draga mea, te rog arta-ma, spuse um domnu Sowerberry, credeam ca nu vre
sa-[ tubur masa. Voam doar sa-[ spun...
- Ia ma asa-ma-n pace cu proste tae!, repez ea. Daca eu tot sunt nmen, te
rog nc sa nu-m spu. Nu ma baga pe mne n secretee tae. pe cnd spunea
toate acestea se puse pe un rs sterc, care nu prevestea nmc de bne, c doar
cearta a cu[te.
- Dar, draga mea, eu voam doar sa-[ cer un sfat, contnua domnu Sowerberry.
- Nu, nu, pe mne sa nu ma-ntreb, raspunse sec doamna Sowerberry. Du-te -
ntreaba pe cne vre tu! Rostnd aceste cuvnte ncepu dn nou sa rda sterc. For rec
de spama trecura pe ra spnar domnuu Sowerberry. Un astfe de ucru se ntmpa
destu de des n fam are efectu scontat: -a adus pe domnu Sowerberry n
stua[a de a o mpora pur smpu pe doamna Sowerberry, care era terb de
curoasa, sa- ase sa spuna ce avea de spus. , dupa o cearta de vreo tre sfertur de
ora, s-a acordat cu muta gra[e permsunea de a vorb.
- Draga mea, voam doar sa-[ vorbesc despre tnaru Twst, spuse domnu
Sowerberry. E un baat cu adevarat chpe.
- Pa cred eu, a ct mannca, puncta medat doamna.
- Are o exprese tare meancoca, draga mea, spuse precaut domnu Sowerberry,
ceea ce- da un aer destu de nteresant. Nu crez c-ar da bne ca boctor, ubta mea?
Uuta, doamna Soweberry rdca dn nou och dn farfure. Domnu Sowerberry
observa medat expresa fe[e so[e u contnua fara sa- ma ase tmp sa ma
spuna ceva:
- Draga mea, nu vreau sa spun un boctor n adevaratu sens a cuvntuu, c doar
pentru cop. Ar f o dee ceva nedt sa avem un boctor pentru cop, nu- aa, draga
mea? Gndete-te ce efect ar avea!
Doamna Sowerberry, care era o femee de mut bun gust n matere de drcare, a
fost de-a dreptu ocata de orgnatatea aceste de. Cum nsa nu prea voa sa-
compromta buna e magne n acest sens, se prefacu nteresata, ntrebnd pe un ton
taos de ce so[u e nu avusese o asemenea dee ma nante. Domnu Sowerberry
n[eese car ca acesta era un raspuns afrmatv a propunerea u. Prn urmare, s-a
hotart medat ca Over sa fe n[at n tanee aceste meser dec sa- nso[easca
stapnu a cea dnt ocaze ce avea sa se veasca.
N-a durat prea mut ata ca pre|u s-a vt. A doua z dmnea[a, a o |umatate de
ora dupa mcu-de|un, domnu Bumbe facu apar[a n pravae , spr|nndu-
bastonu de te|ghea, scoase dn buzunar carne[eu cu coperte dn pee, rupse o
buca[ca de hrte -o ntnse domnuu Sowerberry.
- Aha!, spuse drcaru aruncndu- prvrea vese peste not[a, o noua comanda
de scru, nu?
- Da, ma nt de scru apo pentru o nmormntare ce va f patta de parohe,
raspunse domnu Bumbe, nchzan- du- cu gr|a carne[eu, care era a fe de burdut
ca e.
- Bayton?, ct ntrebator drcaru, pmbndu- prvrea de pe hrte spre domnu
Bumbe, n-am ma auzt de numee acesta pna acum.
Dnd dn cap, Bumbe raspunse:
- Oamen capo, domnue Sowerberry, foarte capo foarte mndr, a zce eu,
domnue.
- Mndr, ha!, excama domnu Strowerberry zmbnd dspre[utor, e, ha ca-
prea de tot.
- Te doare capu, domnue Sowerberry, raspunse domnu Bumbe.
- Da, aa e, fu de acord drcaru.
- Pna noaptea trecuta nc no n-am auzt de fama aceasta - spuse eptropu -
poate ca nc atunc nu am f auzt
de e, daca n-ar f fost acea vecna care sta n aceea casa cu e care a cerut
consuu paroha sa trmta medcu parohe sa consute o femee care era foarte
bonava. Medcu nu era acoo, ca pecase a masa. Atunc, asstentu u (care- un
baat tare detept) -a trms cu de a sne putere nte medcamente pe care e-a pus
ntr-o cute de crema neagra de ghete.
- E, asta da prompttudne, spuse drcaru.
- Da, da, prompttudne, fu de acord eptropu. E, dar acum sa vez urmarea. Ce
crez c-au facut natng acea, domnue? Sta sa vez! So[u -a trms vorba baatuu
ca pastee nu-s bune pentru boaa neveste u, prn urmare ea nu trebua sa e a.
So[a a spus a fe, ca nu e a. Medcamente bune, tar, dntr-aea puternce, care au
fost admnstrate acum o saptamna cu mare succes a do munctor randez a un
carbunar. I e-a trms gratut cu cute cu tot, ar so[u trmte vorba ca nevasta-sa n-o
sa e a, auz tu, domnue!
pentru ca domnu Bumbe se tot enerva, amntndu- de tot ce se ntmpase,
zb puternc cu bastonu n te|ghea, facndu-se rou ca racu de nerv.
- Ca sa vez, spuse drcaru, eu aa ceva n-am ma vazut n va[a mea.
- Nc eu, domnue, ntar eptropu. Nu, nu. cred ca nmen n-a vazut. Dar acum
ea a murt trebue s-o ngropam. Iar nstruc[une spun: cu ct ma repede, cu att
ma bne.
Acestea fnd spuse, domnu Bumbe puse gret trcornu pe cap e n graba
dn pravae.
- De ce-o f fost aa de suparat, Over? A utat sa ntrebe char de tne!, spuse
domnu Sowerberry, utndu-se ung dupa eptrop, care se ndeparta pe strada.
- Da, domnue, raspunse Over, care se ascunsese cu gr|a de och eptropuu
care tremura ca varga doar a auzu voc domnuu Bumbe. Cu toate acestea nu avea
nevoe sa se retraga dn fa[a ochor domnuu Bumbe. Pentru eptrop, predc[a
domnuu cu |etca aba era nca ve n mnte, aa ca daca drcaru tot uase pe
Over de proba, era ma bne sa ocoeasca subectu, pna a mpnrea ceor apte
an, evtnd astfe percou de a- returna parohe nante de termnarea contractuu.
- Dec, spuse domnu Sowerberry n cee dn urma, punndu- paara pe cap, cu
ct ma repede, cu att ma bne. Noah, sa a gr|a de pravae! Iar tu, Over, pune-[
apca pe cap ha cu mne! Over se supuse - urma stapnu a treaba.
Mersera pe |os o buna bucata de vreme, prn partea cea ma agomerata ma
ocuta a orauu. Apo, o uara pe o strada foarte ngusta, cea ma murdara ma
sordda prn care trecusera vreodata. La un moment dat s-au oprt sa caute ocu unde
trebuau sa a|unga. De o parte de ata erau nte hardugh de case nate vech,
ocute de oamen foarte sarac. Pe dnafara erau toate n paragna, ar pu[n oamen,
murdar e, care treceau pe acoo, barba[ feme, se strecurau cocoa[ pe nga
zdur, cu bra[ee ncrucate. Fusesera mute prava a strada, dar acum ee erau
nchse, abandonate, darapanate |ance. Oamen ocuau n ncapere de a eta|.
Unee case, ce erau nesgure dn cauza subrezene a star avansate de degradare,
erau proptte cu brne groase pentru ca pere[ sa nu cada n strada. Grnze urae
dn emn propteau zdure, fnd bne nfpte n pamnt, dar char aceste cadr
crapate asemenea une pase de paan|en pareau a f aese de vagabonz care muna
noaptea n cautarea une u a une ferestre, care sa permta unu trup omenesc sa
se strecoare nauntru. Apa dn cana batea nemcata, murdara urt mrostoare. Ca
sa nu ma vorbm de oboan care ntrasera n putrefac[e n apa asta cocta care
aratau nspamntator dupa ce mursera de foame.
Over stapnu u s-au oprt n fa[a u. Nu avea nc cocane nc an[ de care
sa trag copo[eu, aa ca b|bnd prn cordoru ntunecat ndemnndu- sa [na
aproape de e ca sa nu se spere, drcaru a urcat a tot urcat scare pna a prmu
eta|. Lovndu-se dn ntmpare de o ua, cocan cu degetu n ea.
O fet[a n vrsta de tresprezece sau pasprezece an deschse ua. Drcaruu nu-
trebu prea mut ca sa vada ce era n camera ca acea era exact ocu unde trebua
e sa a|unga. Pa nauntru cu Over dupa e.
De focu nu ardea, un barbat se tot apeca peste soba goaa. Lnga e o baborn[a
trasese un scaune statea ea nga vatra aceea rece. n ceaat co[ a camere,
ngramad[ un n a[, erau nte cop soo mbraca[ n hane zdren[ute. n fa[a
u, ntr-un fe de na a zduu, zacea pe |os ceva acopert cu o patura veche. Prvnd
ntr-acoo, Over se nfora nvountar se p de stapnu u, cac de gramada
aceea era acoperta, ta e ca acoo era un mort.
Barbatu avea o fata cadaverca de sab pad ce era. Avea paru barba abe
och pn de vnoare de snge. Baborn[a avea fa[a brazdata de rdur. Ce do dn[
dn fa[a, sngur pe care ma avea, cacau peste buza de |os. Parca era un epure cu
och strauctor sfredetor. Lu Over se facu frca sa prveasca a femea aceea
a barbat. Semanau exact cu oboan ce mor[ pe care vazuse e prn apa.
- Sa nu se-aprope nmen de ea, spuse barbatu, oprn- du- pe drcaru care se
ndrepta spre na. Ram acoo unde et, a auzt? Ram acoo unde et, ca de nu,
te omor!
- Prost, baete, spuse drcaru, care era destu de obnut cu mzera umana sub
toate aspectee e. Prost!
- Ascuta ce-[ spun eu, zse omu, strngndu- pumn batnd nnebunt cu
pcoru n duumee. Ascuta ce-[ spun eu, nmen n-o s-o bage n mormnt! Nc ea
nu s-ar putea odhn acoo. Nc verm n-ar putea-o mnca, aa de chnuta a fost,
poate doar sa se spere de ea.
La aa nte vorbe aruncate, nc drcaru nu ma avu ce sa spuna. Scoase dn
buzunar o sfoara ngenunche o cpa nga cadavru.
- Of, Doamne, spuse barbatu hohotnd de pns caznd nga moarta. n
genunch, n genunch toata umea ascuta[ a vorbee mee! Va spun eu, de foame
a murt! Nu m-am gndt ca putea f att de bonava, pna ce n-a facut febra. Era
saba de- eeau oasee prn pee. Foc n soba nu era, umnare n-a avut, a murt fara
umna, n ntunerc! Nc macar n-a ma putut sa- vada cop pentru utma oara. No
am auzt-o cum -a strgat pe fecare. Ca sa ma strng vreun banu[, am cert
pentru ea pe strada. M-au trms a
nchsoare. Dupa ce m-au dat drumu, am vent acasa, dar ea era pe moarte. M s-
a rupt nma sa vad cum au asat-o sa moara de foame. Ma |ur c-aa a fost. Au asat-o
sa moara de foame...! Se tragea cu mne de par, racnea ca un anma n|unghat, se
tavaea pe |os de durere, avea prvrea fxa, ar dn gura curgea o sava aba,
spumoasa.
Spera[ e, cop pngeau fecare n feu u. Doar baborn[a, care pna atunc
nu spusese nmc, de parca era surdomuta, se strop a e sa ma taca dn gura. Dupa
care dezega cravata de a gtu barbatuu, care zacea n contnuare ntns pe |os, se
aprope de drcar spuse:
- Asta a fost fata mea, snguru meu cop, aratnd spre moarta. Vorbea avea o
cautatura chora tmpa, ma urta dect moartea nsa. Of, Doamne, Doamne!
cnd te gndet ca eu am nascut-o pe atunc eram tare, o femee n toata puterea
cuvntuu, ar astaz uta-te a mne, sunt dtama omu, n tmp ce ea zace acoo pe
|os, rece [eapana! Of, Doamne, Doamne! Nu ma pot, nu ma pot nc nu-m vne
sa cred ce vad!
n tmp ce faptura aceasta nenorocta morfoea nte cuvnte n vesea e vecna
cu nebuna, drcaru se rasuc pe cace se pregat de pecare.
- Sta, sta!, rost baborn[a raspcat. Cnd o-ngropat? Mne, pomne sau a
noapte? Eu nsam am pregatt-o trebue sa tu ca sa vn eu. Sa-m trmte[ o
hana mare care sa-m [na bne de cad, ca- tare frg afara. sa nu uta[ nante de
pecare de c[va coace de vn. Ba, ma bne asa, a|unge doar nte pne - doar o
bucata o cana cu apa. E, ce zc, dragu mame? Mncam no nte pne?, spuse
ea cu och avz, apucnd de pupana hane drcaruu, care tot ncerca sa se ndrepte
spre ua.
- E, cum sa nu, bneantees, spuse drcaru. Tot ce vre[, doar sa spune[. Se
desprnse dn ncetarea baborn[e se grab sa pece, tragndu- pe Over dupa
e.
n zua urmatoare (dupa ce char domnu Bumbe n persoana adusese fame ca
pomana un sfert de pne o bucata de brnza), Over stapnu u se ntoarsera n
ocu acea mzerab. Domnu Bumbe era de|a acoo, nso[t de patru
barba[ de a azu paroha care trebuau sa duca scru. Baborn[e barbatuu
se adusesera doua mant negre roase de atta purtat. Scru, facut dntr-un emn
ca va de ume, fusese batut n cue nca dn casa, apo carator -au rdcat pe umer
-au dus drect n strada.
- E, acum trebue sa cam ntnz pasu, matua, opt Sowerberry baborn[e. Am
ntrzat nu se face sa- punem pe preot sa ne atepte prea mut. Ha, da[- drumu,
bae[, repe|or, repe|or!
Odata ordnee date, purtator de cocug o pornra a drum, ducnd n spate
povara or uoara. Ce do boctor faceau efortur sa se [na de e. Domnu Bumbe
Sowerberry mergeau [an[o n frunte. Over, care nu avea pcoaree a fe de ung ca
stapnu u, aerga pe nga e, ca sa nu ramna n urma.
Dar nu a fost nevoe de atta graba, ar domnu Sowerberry ta e foarte bne.
Cnd au a|uns n co[u ce ma ntunecat a cmtruu, care era napadt de urzc
batrne unde se afau numa grope care [neau de parohe, preotu nc macar nu
sosse acoo. Dascau se ncazea a soba dn sacrste era aproape sgur ca preotu
ar ven cam ntr-o ora. Aa ca, n psa de atceva, au pus nasaa pe margnea grop.
Ce do boctor stateau nt[ n norou ud ceos. Poua marunt rece. Dn tot
acest tabou ma facea parte o eahta de bae[ zdren[aro, care erau atra de
ceea ce se petrecea prn prea|ma care se |ucau de-a v-a[ ascunseea pe dupa
petree funerare, sarnd nante napo peste groapa peste scru. Fnd preten
bun cu dascau, domn Sowerberry Bumbe stateau e pe nga foc cteau
zaru.
n cee dn urma, dupa o ora buna de ateptare, ce tre se ndreptara nspre
groapa. Imedat aparu preotu, care dn mers punea stharu pe e. Ca sa ma
saveze ntructva aparen[ee, domnu Bumbe trase de urech pe vreo do bae[.
n patru mnute, preotu ct ct putu de repede ceva dn rugacunea de
nmormntare, apo scoase oda|de, e dadu dascauu peca pe data fara sa ma
spuna nco vorba.
- Gata, B, no pecam, spuse domnu Sowerberry, po[ sa astup groapa!
Nc nu era prea greu, groapa era att de pna, nct scru era doar a o adncme
de cteva pcoare. Groparu vr cu nade|de opata n pamntu pe care- azvr n
groapa - batu cu pcoaree, apo puse opata pe umar peca urmat de bae[ care
tot vocferau ca spectacou se termnase prea repede.
- Hade, pretene, sa mergem, spuse domnu Bumbe batndu- uor pe barbat pe
spate. S-a termnat, ar e vor sa nchda cmtru.
Barbatu, care pna atunc statuse n[epent ca o stna de patra nga margnea
grop, se trez ca dn vs, rdca prvrea, prv fx pe ce care- vorbea, nanta c[va
pa, cazu a pamnt ena. Baborn[a cea nebuna avea cu totu cu totu ata
treaba - nu- gasea mantaua (pe care domnu Sowerberry -o recuperase de|a),
daramte sa- ma dea vreo aten[e barbatuu, aa nct cea[ aruncara peste e o
cana cu apa rece, ar dupa ce- reven, scoasera cu bne dn cmtr, ncuara poarta
pecara fecare n drumu u.
- E, Over, vru sa te Sowerberry n drum spre casa, cum [ s-a parut?
- Nu prea pacut, domnue, raspunse Over cu destu de muta eztare n gas, nu
prea pacut.
- Cu vremea a sa te obnuet, Over, spuse Sowerberry n-o sa ma produca
ncun efect asupra ta.
n snea u, Over se tot ntreba cam ct -a trebut domnuu Sowerberry sa se
obnuasca cu astfe de ucrur. Dar tot e se gndea ca era ma bne sa nu ntrebe. Tot
drumu de ntoarcere a fost obsedat de ce-a vazut auzt.
Capitolul 6
n care se arata cum Over, care este mereu [nta bata de |oc a u Noah, trece a
ac[une - asa cu gura cascata
Dupa ce a trecut una de proba, Over a fost anga|at ca ucenc. Era o peroada
pna de tot sou de bo. Adca, n termen comerca, scree erau a mare cautare ,
n decurs de cteva saptamn, Over capatase muta experen[a. Ingenoasa dee pe
care o avusese domnu Sowerberry depase char cee ma neateptate speran[e
ae u. Batrn nu ma amnteau de aa vremur cnd po|aru sa f fost att de
frecvent a cop. Cu o paare care avea o pangca neagra, unga pna a genunch,
mcu Over era vazut tot ma des a nmormntar, spre admra[a emo[a tuturor
mameor dn ora. Dar Over nso[ea stapnu a nmormntare oamenor mar,
ca sa dobndeasca stapnrea de sne purtarea neutra care sunt ndspensabe unu
drcar. Aa a avut e ocaza sa observe resemnarea pna de demntate tara de
caracter cu care un oamen puternc ntmpna ncercare sor[ perdere ceor
drag.
Se ntmpa uneor ca Sowerberry sa prmeasca o comanda pentru nmormntarea
une batrne bogate sau a unu domn bogat, ncon|urat de mu[ nepo[ nepoate,
pentru care durerea perder suferte nu putea f nocuta de nmc n pubc, nsa
acasa a e erau ct se poate de ferc[ - ba char vese mu[um[, vorbnd pe un
ton dega|at eberat de orce apasare sufeteasca, aa ca cum nu se ntmpase
nmc care
sa- tubure. so[ puteau suporta perderea nevesteor or cu o resemnare eroca.
So[e se mbracau cu hane de dou dupa so[ or, ca sa arate ct de mut sufera,
dar, de fapt, ee nu tau cum sa fe ma atractve. Era car ca umna ze cum
doamnee domn, care fusesera rava[ de durere n tmpu su|be de
nmormntare, reveneau ca prn mnune medat ce a|ungeau acasa , nante de a-
termna de baut ceau, erau a fe de |ova ca pe vremur. Aa ca era char foarte
pacut pdutor sa vez toate acestea. Ct despre Over, e era n cumea admra[e.
De eu sunt bografu u, nu pot totu sa afrm sus tare ca Over Twst nu era
mcat de exempee date de acet oamen deoseb[. Dar pot spune cu precze ca
tmp de ma mute un e a tot contnuat cu supunere sa func[oneze sub domna[a
tratamentu numan ae u Noah Caypoe, care acum foosea ma rau dect a
nceput. Era ma nvdos ca ncodata ca baatu fusese rdcat a rangu de a purta un
baston negru o paare cu pangca, spre deosebre de e, care era ma vech n
su|ba tot batea pasu pe oc cu apca u ca o pacnta venc u pantaon dn
pee. Pentru ca Noah se purta urt cu e, ar Charotte se purta tot a fe, doamna
Sowerberry se decarase dumanca u pe fata dn cauza ca domnu Sowerberry era
pretenu u. Aa ca, sncer vorbnd, mpar[t ntre ce tre cu attea nmormntar pe
cap, Over nu se prea sm[ea ca un pete n apa.
E, acum a|ungem a un nou foarte mportant capto dn va[a u Over. Un
fapt marunt poate fara mportan[a n reatate, dar care a produs ndrect o
schmbare radcaa n toate gndure faptee u de vtor.
ntr-una dn ze, Over Noah coborra a ceas de seara n bucatare sa mannce
dn nte cozvrte dn carne de oae - cam vreo vra |umatate dn partea cea ma
rea de a gt. Charotte tocma fusese chemata pe afara, aa ca pentru Noah Caypoe
fu ndea|uns, famnd rautacos cum era, sa- bata |oc sa- chnue pe tnaru
Over Twst.
Ca sa se dstreze ma bne facnd-o pe nocentu, Noah puse drect pcoaree
pe fa[a de masa, apuca pe Over de cap,
rasuc ureche - spuse ca era o secatura vceana, tcaoasa prefacuta. Ma
mut dect att, ma spuse cade-aba atepta sa- vada n treang, atunc cnd acest
ferct ucru avea sa se ntmpe. pentru ca nu se dezmn[ea a f un baat de prpas,
rau a sufet de proasta cond[e, contnua sa- provoace cu tot sou de ate subecte
dezagreabe. Dar cum ncuna dn aceste sage[ otravte nu au avut efectu scontat,
adca sa- faca pe Over sa pnga, Noah recurse a ate tertpur, utznd muta
retene rautate, aa cum faceau a[ ma dbac dect e, atunc cnd voau sa
para sprtua.
- Ma, saracue de a az, ce ma face maca-ta?
- Mama mea e moarta, raspunse Over. sa nu-ndraz- net s-o vorbet de rau
n fa[a mea!
Pe masura ce rostea aceste vorbe, Over se nroea a fa[a de mne, buzee
tremurau, ar nare frematau. Aceste manfestar aproape convnsera pe domnu
Caypoe ca Over avea sa zbucneasca repede n hohote de pns, ucru care
ncura|a - facu sa nsste n rautatea u.
- De ce-a murt, ma, saracue, de a az?, contnua Noah cu ntrebare.
- O moaa batrna m-a spus ca a murt de nma rea, raspunse Over, ca cum
ar f vorbt ma mut cu e nsu, dect cu Noah. Eu char cred ca tu ce nseamna sa
mor de aa ceva.
- Feacur, ma, saracue, de a az, feacur, spuse Noah, n tmp ce o acrma
amara se rostogoea pe obrazu u Over. S-acu' de ce scncet?
- Nu png dn cauza ta, sa nu crez asta, raspunse Over grabndu-se sa-
tearga acrma.
- E, nu ma spune, zse Noah sarcastc.
- Nu, zau, raspunse Over taos. Gata, a|unge, sa nu ma vorbet nmc despre ea,
a auzt?
- Da, am auzt, ngama Noah, am auzt, ma, saracue, de a az, obrazncatura ce
et. maca-ta aa! Era aa una, mama, mama!
zcnd acestea, Noah dadu dn cap cu n[ees, strmbnd cu dspre[ dn nasu u
mc rou.
- t tu, ma, saracue de a az, contnua Noah, nctat de tacerea u Over
vorbnd pe un ton bat|ocortor, cu o prefacuta ma, asta e n-a ce- face me-m
pare tare rau cred ca tuturor e pare. Da' acu t tu cum este, ma, saracue de a
az, maca-ta char era una dn aea de-o puneau |os to[ care voau.
- Ce spu?, prv Over fugerator.
- Da, cum a auzt, ma, saracue de a az, numa' cne nu voa n-o tavaea,
raspunse Noah cu condescenden[a. daca ma vre sa t, ma, saracue de a az,
afa ca ma bne c-a murt, atfe ar f trebut sa munceasca mut bne n nchsoarea
Brdewe, or ar f fost deportata, or ar f atrnat n treang. Iar asta era cea ma
sgura posbtate.
Vaznd rou n fa[a ochor, Over sar ca ars, rasturnnd scaunu masa ,
apucndu- pe Noah de gt, zg[ cu atta putere de- can[aneau dn[ dn gura,
apo dadu cu sete un pumn, de- trnt a pamnt.
Cu o secunda ma devreme, e nu era dect bae[eu acea tacut, cumnte
obnut sa fe repudat de to[. Dar acum, n cee dn urma, se trezse mndra dn e.
nvnure tota neadevarate cu prvre a mama u moarta au facut sa- cocoteasca
sngee n vne. Inma- batea sa- sparga peptu, trupu u era ca un arc ncordat,
och erau scnteetor pn de fugere; parea cu totu atu aa cum statea n
pcoare - [ntua caau as, care era trntt, ct era de ung, a pcoaree u. Over
sfda cu o nverunare de care ncodata nu banuse ca ar putea f capab.
- Charotte! Doamna! Sar[, ma omoara, bb Noah. Baatu' asta nou ma
omoara! A|utor! A|utor! A-nnebunt Over! Charotte!
La zberetee u Noah au raspuns pe data Charotte, [pnd tare, precum doamna
Sowerberry, care [pa ma tare. Prntr-o ua ateraa, prma dadu buzna n bucatare.
A doua ma zabov o cpa pe scar pna cnd se convnse ca va[a e nu era n
prme|de.
- Creatura nfama ce et, tpa Charotte, apucndu- pe Over cu toata puterea e,
care acum era a fe de mare ca cea a unu barbat bne antrenat. Ne-ru-s-na-tu-e,
cr-m-na fara ma!
cu fecare saba rostta, Charotte ma tragea cte un pumn u Over cu toata
puterea e, [pnd a e, toate acestea numa pentru bnee soceta[.
Sa f[ sgur ca Charotte nu avea un pumn prea uor. Dar, pentru ca toate acestea
nu erau ndea|uns ca sa potoeasca fura de nestapnt a u Over, doamna
Sowerberry nava ea n bucatare, apuca cu o mna ca sa- [na, ar cu ceaata
zgra pe fa[a. Devennd avanta|at de nterven[e, Noah se rdca ncepu sa- care
e pumn n spate u Over.
Dar acest exerc[u era prea voent ca sa dureze ma mut. Cnd au obost nu -
au ma putut bate, ce tre -au tras pe Over, care se zbatea tpa ct [nea gura, n
pvn[a cu carbun, ncundu- acoo. Odata treaba termnata, doamna Sowerberry cazu
epuzata ntr-un scaun zbucn n acrm.
- Doamne, a|ut-o ca se duce, spuse Charotte. Repede, Noah, adu- un pahar cu
apa! Ha, da fugu[a!
- Of, Charotte, spuse doamna Sowerberry, ncercnd sa nu ma vorbeasca
mpetct, dn cauza ca respra[a nu- aducea canttatea necesara de aer, dar dn
cauza une cantta[ ndea|uns de mar de apa rece pe care Noah -o turnase n cap
pe umer. Of, Charotte, sava Domnuu ca n-am fost omor[ cu to[ n pat!
- Da, doamna, sava Domnuu!, ven raspunsu fete. Trag nade|de ca ntmparea
aceasta va f o ec[e de neutat pentru stapnu nostru, care sa nu ma aduca pe
ac tot sou de ndvz cuda[, ce sunt crmna ho[ nca dn faa. Betu Noah!
Daca nu dadeam buzna peste e, omora.
- Da, da, betu cop!, spuse doamna Sowerberry pr- vndu- cu ma pe baatu
de prpas.
Noah, a caru nasture de sus de a vesta de-aba a|ungea a fruntea u Over, se
freca a och cu podu pameor pentru a atrage ma muta ma asupra u reu sa
stoarca prntre nte smorcae cteva acrm.
- E, acum ce- de facut?, se ntreba uuta doamna Sowerberry. Stapnu tau nu-
acasa, n-avem ncun barbat
prn prea|ma parca vad ca n zece mnute o sa dea cu ua de pamnt.
n acest tmp, Over batea cu pcoaree att de tare n ua, de credea ca o va
scoate dn baamae.
- Of, Doamne, Dumnezeue! Nc nu tu ce sa ma spun, doamna, zse Charotte,
oare n-ar trebu sa chemam po[a?
- Sau nte mtar?, dadu cu parerea domnu Caypoe.
- Nc pomeneaa, spuse doamna Sowerberry, gandn- du-se dntr-odata a
batrnu preten a u Over. Noah, du-te repede a domnu Bumbe spune- sa vna
ac de ndata, sa nu parda ncun mnut! Lasa apca! Ha, grabes- te-te! ca sa se
duca umfatura de acoo, sa [, ct fug, un cu[t pe och.
Fara a ma spune ceva, Noah o zbugh pe ua. To[ trecator erau um[ sa vada un
baat de prpas, cu capu go care [nea un brceag pe och, aergnd pe straz ct
[neau pcoaree.
Capitolul 7
n care Over contnua sa fe un razvratt
Noah Caypoe aerga pe straz ct [neau pcoaree se opr sa- traga
rasufarea doar atunc cnd a|unse a poarta case parohae de munca. Acoo statu
unu sau doua mnute, ca sa- adune o mare canttate de suspne, dar ca sa poata
|uca un teatru convngator n a- expune frca acrme. Batu cu tare n poarta se
nfa[a batrnuu sarac care- deschse, cu aa o fa[a ce nspra ma, nct char
acesta, care vazuse auzse attea a va[a u, se dadu pu[n napo uut.
- Ce e, ce s-a ntmpat ma, baete?, ntreba batrnu.
- Domnu' Bumbe! Domnu' Bumbe!, strga Noah cu o teama prefacuta, dar att
de tare dsperat, nct [petee u nu numa ca a|unsera a ureche domnuu
Bumbe, care era dn ntmpare prn apropere, dar -au sperat att de tare, nct s-a
grabt sa dea buzna n curte fara a- ma pune pe cap paara n forma de trcorn -
ucru tota neobnut care arata ca pna un eptrop poate ac[ona sub puterea
prmuu mpus pentru moment poate sa- parda stapnrea de sne, ba char
demntatea personaa.
- Of, dom'e Bumbe! Dom'e!, spuse Noah. Dom'e, Over, Over a...
- Ce-? Ce-?, ntrerupse domnu Bumbe n tmp ce o carre de bucure trecu
prn och u metac. Ce-, Noah, a fugt? Spune-m ca a fugt, nu- aa?
- Nu, dom'e, nu, n-a fugt, da' eu cred c-a-nnebunt, raspunse Noah. Dom'e, a
vrut sa ma omoare. -apo a vrut s-o omoare pe Charotte. pe doamna. Of, ca tare
ma doare. Dom'e, va rog, este nebun!
zcnd acestea, tot rasucea trupu und nte poz[ cudate, ca sa- arate
domnuu Bumbe ct de mut dureau ocure unde Over Twst ovse cu atta
fure, provocan- du- o sufern[a greu de suportat.
Vaznd ca toate cee spuse de e avusesera daru de a- amu[ compet pe domnu
Bumbe, Noah se stradu ma mut sa |oace teatru sa se vacareasca ma abtr
dect o facuse nante. Iar cnd -a ma vazut pe un domn cu |etca aba traversnd
curtea, a nceput sa faca ma rau, ca sa atraga aten[a asupra u sa strneasca
ndgnarea domnuu cu prcna.
ntr-adevar nu -a trebut prea mut, cac domnu a facut doar tre pa pentru ca
medat sa se ntoarca furos a cume sa se ntereseze de ce |avra aa mpu[ta facea
atta gaage de ce domnu Bumbe nu- mu[umea cu cteva bastoane pe spnare
ca sa- ma tae dn ogoree.
- E un baat bun, va de capu u, domnue, -am prpat no pe ac, raspunse
domnu Bumbe, era ct pe ce sa fe omort, da, da, omort, domnue, de tnaru
Twst.
- Sfnte Ssoe, excama domnu cu |etca cea aba, oprn- du-se pe data. tam eu!
Am zs eu bne char de a nceput ca tnaru acesta vagabond sabatc va sfr ntr-
o z n treang.
- Ca sa nu va ma spun, domnue, ca a ncercat sa o omoare pe servtoare,
spuse domnu Bumbe pad a fa[a.
- Ba char pe stapn, se baga n vorba domnu Caypoe.
- Parca pe stapn, n-a spus tu aa, Noah?, ma adauga domnu Bumbe.
- Nu, n-am spus, raspunse Noah, stapnu este pecat, atfe -ar f omort, aa
zcea e.
- Aha, dec ar f vrut, nu- aa, baete?, ma vru sa te domnu cu |etca aba.
- Da, dom'e, raspunse Noah. va rog, dom'e, doamna ar vrea sa te daca
domnu' Bumbe ar avea ceva tmp sa treaca pe a ea sa- bata bne cu bcu, ca
stapanu' nu- acasa.
- Sgur, sgur, baete, spuse domnu cu |etca aba, zmbnd |ova batndu-
uor cu pama pe cap pe Noah, care era cu tre nc ma nat dect e. Et un baat
bun, tu et char un baat foarte bun. Ute, a un penny de a mne. Bumbe, a da tu o
rata pe a Sowerberry cu bastonu tau cu tot vez ce- de facut pe acoo. Sa nu- er[
deoc, Bumbe!
- E, cum sa- ert, domnue?!, raspunse eptropu rasucnd cu degetee fchu dat
cu ceara dn ceaat capat a bastonuu, care era facut aa tocma pentru corec[
parohae.
- Sa- spu u Sowerberry nu care cumva sa- erte e, ca nu vor scoate nmc de a
baatu acesta daca nu- bat bne de tot, ma spuse domnu cu |etca cea aba.
- Conta[ pe mne, domnue, am eu gr|a, raspunse eptropu. Apo, dupa ce-
aeza dupa pac paara bastonu, domnu Bumbe Noah Caypoe pecara repede
catre pravaa drcaruu.
Ac, stua[a era aceea. Domnu Sowerberry nu se ntorsese nca, ar Over batea
ntruna cu aceea ndr|re n usa pvn[e pentru carbun. Auznd grozave povestte
de doamna Sowerberry de Charotte, domnu Bumbe ramase umt gnd ca era
ma sgur sa vorbeasca ma nt prn ua. Dec, ca un avertsment, dadu e cu
pcoru n ua, ar apo p gura de gaura che, strgnd pe un ton grav:
- Over!
- Da[-m drumu!, raspunse Over dnauntru.
- t cu cne vorbet, Over?, ntreba domnu Bumbe.
- Da, raspunse Over.
- nu [-e oarecum teama de mne de vocea mea, domnue?, ntreba domnu
Bumbe.
- Nu, raspunse Over cu tupeu.
Un raspuns att de dfert de ce pe care se atepta sa- prmeasca -a descumpant
cu totu pe domnu Bumbe. Se dadu un pas ndarat de a gaura che, se ndrepta de
spate , mut de umre, prv pe rnd pe ce tre care asstau a aceasta scena.
- Domnue Bumbe, cred ca- cam nebun, zse doamna Sowerberry. Ncun baat
norma nu -ar permte sa va vorbeasca astfe.
- Nu, doamna, nu- nebun, raspunse domnu Bumbe dupa cteva cpe de gndre
profunda. Carnea e de vna.
- Ce spune[?, ntreba uuta doamna Sowerberry.
- Carne, doamna, cred c-am vorbt foarte car, carne, raspunse domnu Bumbe cu
ngmfare. Dumneavoastra -a[ ofert-o, doamna, nu- aa? Pentru unu ca e, n-a[
facut dect sa crete[ un sufet o mnte prefacute, doamna! Aa v-ar spune to[
membr consuu paroha, care sunt oamen cu experen[a ndeungata cu muta
tn[a de carte. Ce sa faca sarac, doamna, cu sufetu cu mntea? Oare nu- de-
a|uns ca- asam sa traasca? Daca pe baatu acesta -a f hrant numa cu nte
fertura de ovaz, [ garantez eu, doamna, ca un astfe de ucru nu s-ar f ntmpat
ncodata.
- Of, Doamne, Dumnezeue!, zse doamna Sowerberry rdcndu- pos och catre
tavanu bucatare, daca sunt darnca, tot eu sunt de vna!
Darnca pe care doamna Sowerberry -o manfestase fa[a de Over nu consta
dect n nte cozvrte zgrcur care aratau foarte urt pe care nmen n-ar f pus
gura sa e mannce. De domnu Bumbe o acuza pe nedrept de sabcune prea
mut devotament, ea nu avea nco vna, nc cu gndu, nc cu vorba nc cu fapta.
- Da, spuse domnu Bumbe cnd doamna cobor och n pamnt dn nou,
snguru ucru care cred eu ca s-ar ma putea face acum ar f sa- [nem nchs n
pvn[a vreo z sau doua pna- ovete foamea, dupa care scoatem de acoo, ar
dumneata ve hran numa cu fertura de ovaz pna ce- va termna ucenca. Cred
ca t[ ca se trage dn neamur foarte proaste. Nte capa[, doamna Sowerberry!
Moaa doctoru m-au spus ca mama u a trecut prn mute greuta[ necazur, care
pe o ata femee ar f dat-o gata de mut.
Auznd cam tot ce spusese domnu Bumbe ma cu seama vorbee despre mama
u, Over ncepu dn nou sa oveasca cu putere n ua o facea cu atta fure, nct
vacarmu era de nedescrs. Exact n ace moment sos domnu Sowerberry, carua
se expca n amanunt ce facuse Over, exagerndu-se totu n aa ha, nct sa-
ntarte pe acesta ma mut. Aa se facu ca domnu Sowerberry
descue ntr-o cpa ua de a pvn[a - trase de guer afara pe ucencu ce
bataos.
De atta batae ce ncasase avea hanee rupte, pe fa[a avea numa vnata
zgretur, ar paru cadea vvo peste frunte. Cu toate acestea, ndr|rea nu-
dsparuse dn och, ar cnd stapnu -a scos dn aa-zsa nchsoare, Over -a aruncat
u Noah o prvre amenn[atoare pna de promsun sumbre.
- E, bravo, frumos [ ma sta!, spuse Sowerberry scu- turandu- bne de tot pe
Over dndu- o pama zdravana peste cap.
- E a vorbt urt despre mama mea, ven prompt raspunsu u Over.
- E ce daca, nenoroct ngrat, ce et!, se baga doamna Sowerberry n vorba.
Char aa era, ba, ma rau!
- Nu- adevarat, spuse Over.
- Ba e, ntar doamna Sowerberry.
- E o mncuna, ma spuse Over.
Auznd aceste cuvnte, doamna Sowerberry zbucn n acrm.
n fa[a acestor hohote de pns, domnuu Sowerberry nu- ma ramase nmc de
facut. Daca pentru o cpa tot ma ezta n a- pedeps pe Over foarte aspru sau nu,
cred ca acum a devent ct se poate de car pentru orce cttor expermentat n ae
certuror dntre so[ ca omu despre care vorbm nu era o bruta sau un so[ denaturat,
sau o creatura de |oasa spe[a, un monstru cu fa[a umana mute ate persona|e a fe
de dragaae, dar prea numeroase ca sa poata ntra n acest capto. De nu putea
face prea mute n aceasta stua[e, e ncerca totu sa- dea dreptate baatuu,
aratndu-se oarecum bnevotor cu e. Toate acestea poate dn cauza ca avea un
nteres a e sau poate pentru ca nevasta u nu- putea vedea n och pe cop. Dar n
fata acrmor e nu a ma avut de aes. Aa ca atta -a batut pe baat, nct char
doamna Sowerberry a fost satsfacuta, ar bastonu paroha a domnuu Bumbe a
devent nut. Apo -a nchs n camaru[a dn spatee bucatare, asndu- doar nte
apa o amarta de bucata de pne. Cnd a vent seara, dupa
ce a ma facut dncoo de ua cteva remarc pne de bunavon[a a adresa mame
u, doamna Sowerberry a ntrat n ncapere -a porunct sa se duca sus n umu u
cucu, n tmp ce Noah Charotte rn|eau bat|ocortor - aratau cu degetu.
De-aba atunc, ramas n snguratatea u, n ntea n tacerea nghe[ata a
pravae ntunecate a drcaruu, Over dadu fru ber sm[amnteor pe care
tratamentu de peste z trezse n sufetu u de cop. Ascutase [nuse pept cu
dspre[ tuturor ocaror auzte. ndurase toate ovture fara sa crteasca. Atta
mndre avea n sufet, nct s-ar f asat sa arda de vu, dar tot nu ar f scos nc ce
ma mc sunet de durere. Dar acum, ca nu era nmen sa- vada sau sa- auda, cazu n
genunch pe duumea - ascunse fa[a n mn pnse cu aa nte acrm amare,
nct char u Dumnezeu s-ar f facut ma sa vada ce acrm varsa n fa[a Lu un
cop att de mc!
Muta vreme a ramas Over nemcat. Cnd s-a rdcat n pcoare ma ramasese
pu[n dn umnarea care nca ma ardea n sfenc. Prv atent n |uru u - cu
ureche, apo trase uor zavoaree de a ua se uta afara.
Era o noapte rece ma ntunecata ca ate da[. n och u de cop, ca ncodata,
steee pareau ma departe de pamnt. Totu n |ur era ncrement. Umbree sumbre
aruncate de copac stateau nemcate ntr-o nte de moarte. Fara sa faca nc ce
ma mc zgomot, baatu nchse ua ncet , nante de a se stnge umnarea,
aduna pu[nee ucru- soare ntr-o bocceu[a, dupa care se aeza pe o banca n
ateptarea zoror.
La prma raza de soare ce strapunse o crapatura a oboaneor, Over se rdca
trase dn nou uor zavoaree de a ua. Prv cu teama n toate par[e, ezta pu[n, apo
nchse ua n urma u se vazu drect n strada.
Se uta n dreapta -n stnga, netnd exact pe unde sa fuga. Aba atunc amnt
ca ma demut vazuse caru[ee care urcau deau nspre ora. Le urma e ,
a|ungnd a o cararue care ducea drect n cmp care ta exact unde
urma sa- scoata, o apuca repede pe ea ndreptndu-se catre drumu mare.
amnt foarte bne ca aceasta era cararea pe care mersese cu domnu Bumbe
cnd -a dus pentru prma oara de a az a ferma. Drumu u trecea char prn fa[a e.
Inma batea puternc n pept cnd -a dat seama de acest ucru ma-ma ca s-ar f
ntors. Dar s-a gndt ca mersese destu pna atunc ca o ntoarcere -ar f costat
ma mut tmp. Ma mut dect att, era mut prea de dmnea[a , prn urmare, nu
avea de ce sa se teama ca ar f fost vazut, aa ca merse ma departe.
A|unse n dreptu ferme, care parea nca adormta a acea ora a dmne[ se opr
ca sa se ute pe fur n gradna. Un cop smugea nte buruen de pe un strat. Se
ntrerupse dn ucru, rdcndu- prvrea. Era tare pad a fa[a. Over se bucura foarte
tare sa vada nante de pecare un vech tovara de-a u, care char daca era ma mc
dect e, era preten se |ucau mpreuna. De cte or fusesera e batu[, nfometa[
nch!
- Pst! Dck!, spuse Over n tmp ce bae[eu aerga catre poarta ncerca sa-
bage mnu[ee u sabanoage prntre emnee garduu, n semn de bun vent. S-a
scuat cneva?
- Nu, nmen, doar eu, raspunse copu.
- Sa nu spu a nmen ca m-a vazut pe ac, spuse Over. Eu fug, ca nu ma pot.
Dck, m-au batut m-au chnut foarte tare. Iar acum merg sa-m caut norocu, orct
de departe ar f. Nc eu nu tu prea bne unde. Dar tare ma et pad!
Zmbnd pert trst, copu raspunse:
- I-am auzt cnd vorbeau ntre e, doctoru spune ca a f pe moarte. Tare ma
bucur sa te vad, dragu meu! Dar du-te! Du-te nu te ma opr!
- Da, da, vo peca, am vrut doar sa-m au ramas-bun de a tne, ma spuse
Over. Ne ma vedem, Dck! Sunt sgur ca ne vom ma vedea! Iar tu ve f sanatos
ferct!
- Sper, raspunse copu. Poate dupa ce-o mur, nc ntr-un caz nante. Over,
eu tu foarte bne ca doctoru are dreptate pentru ca vsez adesea cerure, nger
tot
feu de chpur bnde pe care nu e-am vazut ncodata pna acum, ma aes cnd
sunt treaz. Saruta-ma, ma spuse copu, rdcndu-se n vrfu pcoareor pe port[a
cea |oasa atrnndu-se cu mnu[ee u sabanoage de gtu u Over. Ado, preten
drag, Dumnezeu sa te aba n paza u!
De rostta de buzee unu cop, aceasta bnecuvntare a fost prma care -a fost
adresata n va[a u Over. Ncodata nu avea sa o ute n cuda tuturor ncercaror
sufern[eor, a greuta[or schmbaror ce urmau ma trzu sa survna n va[a u.
Captou 8
n care Over merge ma departe a|unge a Londra. Pe drum se ntnete cu un
tnar genteman foarte cudat
Over a|unse a preazu de a capatu cararu o apuca dn nou pe drumu mare.
Era cam opt dmnea[a. De ma avea doar vreo cnc me pna sa a|unga n ora, o
[nea tot ntr-o fuga, ascunzndu-se uneor pe dupa gardur, de frca sa nu fe urmart
prns. Aa a facut pna pe a vremea prnzuu. Aba atunc se aeza pe o patra de
hotar ca sa se odhneasca ncepu sa se gndeasca pentru prma oara cam ncotro ar
f fost ce ma bne pentru e sa mearga ca sa poata sa- ctge o bucata de pne.
Pe patra pe care statea, scra cu tere mar, de-o choapa, ca pna a Londra ma
erau exact aptezec de me. n mntea u de cop, numee a facut sa- nco[easca o
gramada de de. Londra! Ace ora mare mnunat! Nmen, nc char domnu
Bumbe nu -ar putea gas acoo. auzse adesea pe ma-mar de a azu paroha
cum spuneau ca orce baat ste[ se poate descurca de mnune acoo, numa sa vrea.
ca acoo, n ace ora ura, erau attea modata[ sa-[ ctg exsten[a, nct ce
de a [ara nc nu puteau magna. Acesta era ocu orcaru baat fara nco casa,
care poate orcnd sa moara pe straz, daca nu se gasete cneva care sa- a|ute.
gndnd a toate acestea, sar n pcoare o porn ma departe a drum.
Pna sa- dea seama ct ma avea de facut ca sa a|unga a destna[a u fnaa,
ma parcursese nca patru me. Tot
mergnd, ma ncetn pu[n pasu ca sa se gndeasca ma bne cum sa faca sa
gaseasca un m|oc de transport, care sa- duca drect ntr-acoo. Ducea cu sne n
bocceu[a u cea mca doar o coa|a de pne, o camaa ca va de ume doua perech
de corap. n buzunar avea doar un penny, pe care - daduse n dar domnu
Sowerberry dupa o nmormntare a care se aratase foarte mu[umt de presta[e u.
,Nmc nu- ma bun dect o camaa curata" - se gnd Over n snea u. Ca sa nu
ma spun de cee doua perech de corap, char daca sunt crp[; nsa a vreme de
arna nu prea te a|uta mut, ma aes cnd ma a de parcurs vreo azec cnc de
me". Dar Over cu gndure u era a fe ca cea[ oamen, care char daca erau
gata orcnd foarte dornc sa vorbeasca despre greuta[e or, se gaseau uneor n
ncurcatura pentru ca nu tau cum sa e faca fa[a. Aa ca, dupa o abordare ma
profunda a subectuu a care nu gas ncun raspuns, schmba bocceu[a de pe un
umar pe atu o porn ma departe a drum.
n acea z, Over merse douazec de me, tmp n care nu puse n gura dect o
buca[ca dn coa|a aceea uscata de pne vreo cteva ngh[tur de apa pe care e
ma cerse de pe a fermee dn drum. Se nnopta astfe se hotar sa ramna pe o
pa|te, strecurndu-se sub o cap[a de fn. La nceput -a fost frca, ntruct vntu
uera foros peste cmpure dezgote. era frg, - era foame, se sm[ea sngur
cum nu ma fusese ncodata pna atunc n va[a u. Dar pentru ca era prea obost de
atta mers pe |os, a adormt medat, utnd de toate necazure.
Cnd s-a trezt n dmnea[a urmatoare, era n[epent de frg att de famnd ca
pna a urma nu a avut ncotro a trebut sa- sacrfce snguru u banu[ ca sa-
cumpere dn prmu sat care -a et n cae o bucata de pne. aa a mers nca vreo
douasprezece me, pna s-a facut noapte dn nou. Tape dureau, se umfasera
facuse ran. Pcoaree tremurau de atta oboseaa. Aa ma petrecu nca o noapte
rece umeda ntr-un oc pustu batut de vntur, care, n oc sa aba daru de a-
odhn, facu ma rau. A doua z, cnd vru dn nou sa pece a drum, de-aba ma
putea tr pcoaree.
Atepta a poaee unu dea destu de abrupt ca sa se veasca vreo dgen[a -
ruga pe caator de pe mperaa sa- faca u un oc. Dar nu au fost prea mu[ ce
care sa- bage n seama. char acea care -au auzt -au spus sa ma atepte pna
ce dgenta ar f a|uns n vrfu deauu numa dupa aceea sa e arate cam ct ar f
putut sa fuga de |umatate de penny. Saracu Over a ncercat e sa [na pasu cu
dgen[a, dar nu a reut dn cauza obose pentru ca- dureau pcoaree. Vaznd
acest ucru, caator de pe mperaa -au bagat |umatatea de penny n buzunar, fnd
cu to[ de acord ca baatu era o puama puturoasa, care nu merta nmc. Dec,
dgenta -a vazut ma departe de drum, asnd n urma e doar un nor gros de praf.
n unee sate erau nte tab[e dn emn pctat. Pe ee se putea ct ca orcne va
cer urma sa fe aruncat n nchsoare. Desgur ca acest ucru a avut daru de a-
spera pe Over foarte tare de a- determna sa faca tot posbu ca sa e traverseze
ct ma ute. Era foarte bucuros cnd acee sate ramneau n urma u. n ate ocur,
se pea de gardure hanuror - prvea cu trste[e pe ce care ntrau eeau pna
cnd hang[a se satura trmtea pe vreunu dn br|ar care- perdeau tmpu prn
curte sa- aunge pe baatu acea cudat, care, cu sguran[a, spunea ea, statea a
pnda ca sa fure oarece. Daca se ntmpa sa cereasca pe a ferme, n ma|ortatea
cazuror era aungat, ca de nu, aveau sa puna cn pe e. Iar daca strecura capu
ntr-o pravae, ce de acoo medat pomeneau de eptrop, nct u Over nghe[a de
frca sngee n vne, ar nma contnua sa- bata cu putere mute ore dupa aceea.
Acum, ca sa spunem adevaru, daca nu ar f fost cantoneru acea bun a nma
doamna aceea batrna mostva, cu sguran[a ca toate necazure u Over nu s-ar
ma f preungt foarte mut, ar e ar f sfrt-o cu va[a tot att de repede ca mama
u, adca ar f cazut pe |os ar f murt a drumu mare. Cantoneru -a dat pne cu
brnza, ar doamne batrne, care avea un nepot naufragat ce mergea descu[ cne
te pe unde n ume, se facu ma de betu orfan - dadu ea cte ceva dn pu[nu
e, dar, ce ma mportant,
ofer vorbe frumoase bune acrm de duoe ma, care s-au ntpart n
sufetu u Over ma adnc dect toate sufern[ee pe care e ndurase pna atunc.
Foarte devreme, n dmnea[a cee de-a aptea ze dupa ce- parasse orau
nata, Over facu ntrarea n oraeu Brne[ chopatnd uor. Oboanee erau nca
trase, straze erau pust nmen nu se scuase ca sa se apuce de treaba. Frumos ca
un gob de aur, soaree se na[a pe cer, doar ca umna u nu facea dect sa- arate
pe baat ma sngur ntr-o stare ma |anca, aa cum statea e pe un prag rece a
une case, cu pcoaree tot o rana, pne de snge murdar de praf dn cap pna n
pcoare.
Dar ata ca oboanee ncepeau sa se deschda unu dupa atu, storure se rdcau,
ar oamen ncepeau sa mune care ncotro. Un dntre e se opreau pre[ de o cpa ca
sa se ute a Over. A[, char daca erau foarte grab[, se utau a e ca a cne te ce
aratare. Dar nmen nu- ntndea o mna de a|utor nc nu- batea capu sa- ntrebe
cum a a|uns acoo. Nu ma avea putere nc macar sa cereasca, aa ca se aeza pe o
treapta.
Ramase acoo ghemut ctva tmp, mnunndu-se de attea case pe care e vedea
n |uru u (se parea ca n Brne[, cam a doua-tre case dadea peste o crcuma, ma
mare sau ma mca), tot prvnd a toate trasure care treceau n sus -n |os
gndndu-se cam ct de pu[n e-ar f trebut or sa parcurga acea drum pe care e -
a facut ntr-o saptamna ntreaga cu atta cura| efort. Pe cnd se gndea a toate
acestea, prvrea fu atrasa de un baat, care trecuse pe nga e cu cteva mnute
ma nante fara sa- dea nc cea ma mca aten[e, dar care acum prvea foarte
nsstent de pe ceaata parte a drumuu. La nceput nu- prea baga n seama, dar
pentru ca ramase acoo pront - observa cu atta nssten[a, Over rdca e capu
- fxa cu prvrea. n ace moment, baatu traversa strada , apropndu-se de Over,
zse:
- Buna, ma puue, ce e? Ce s-a ntmpat?
Ce care pusese ntrebarea tnaruu nostru caator era cam tot de vrsta u, dar
unu dntre ce ma cuda[ pe care acesta vazuse pna atunc. Era un baat extrem
de
murdar, cu nasu crn, cu fruntea teta cu o fa[a nexpresva, nsa n cuda
acestu aspect genera tota nepacut dadea aere avea un comportament de om
mare. Era cam mc de na[me pentru vrsta u, avea pcoaree n paranteza, ar och
erau mc ur[; totu prvrea u era foarte voae. Paara parea sa- cada de pe
cap n orce moment desgur ca aa s-ar f ntmpat daca nu ar f fost att de scust
n a da ntr-un fe anume dn cap, gest care o aducea napo n poz[a e n[aa. Era
mbracat cu o hana de om mare, care- a|ungea aproape de cace. Ca sa nu- treaca
mnece ma |os de degete, e sufecase pna a coate, n dorn[a de a e putea
baga ct ma adnc n buzunaree pantaonor u de veur. n pus, de nu era prea
nat, botnee u cu retur confereau un aer tare cucertor, facndu- sa para un
tnar genteman foarte eegant.
- Buna, ma puue, ce e? Ce s-a ntmpat?, ntreba ar cudatu acesta pe Over.
- Sunt extrem de famnd de obost, raspunse Over, cu och pn de acrm.
Nc nu t ct de mut am mers pe |os. De apte ze tot merg merg ntruna.
-De apte ze?, se mra domnoru. Ca sa vez! Cocu [-a porunct, nu? Dar,
observnd surprza dn och u Over, adauga: pretene, cred ca nu prea t bne ce
nseamna aa coc.
Supus, e raspunse ca dn cte ta, cuvntu nseamna gura une pasar.
- Da' char ca et prostu[, excama domnoru. Coc vrea sa zca magstrat, ar
cnd unu [ spune ca merg dn porunca cocuu, adca vrea sa spuna ca nu et pe
drumu ce drept, adca et cnd sus, cnd |os. Dar a moara a fost vreodata?
- La care moara?, ntreba Over.
- Cum a care moara!? Pa, moara aa att de mca nct ntra e|er n Stone |ug.
1

Ea merge ntotdeauna ma bne atunc cnd vntu neprenc matura oamen - baga
nauntru, dar daca bate vntu bun cu putere, atunc ucrator nu prea pot ntra. Da'
nu- nmc, ha cu mne, spuse
1
Stone |ug era o nchsoare, unde munca snca se numea moara, dar ma poate
nseamna borcan de patra, ntr-un |oc de cuvnte, (n.t.)
domnoru, mncare vre, mncare [ vo da! Nc eu nu am prea mu[ ban, doar
o |umatate de penny, dar ma ma scotocesc eu de ceva vad eu ce fac! Ha, sus,
rdca-te n cee doua be[e, aa!
II a|uta pe Over sa se rdce pentru ca apo sa mearga mpreuna n pravaa unu
umnarar de unde cumpara nte unca ma grasa un sfert de pne, sau aa cum
spunea e ,o bucata de patru frfre". Scoase ute mezu dn pne facu o gaura n
care baga unca, dupa care ndesa mezu a oc. Puse pnea sub bra[, ntra apo ntr-
o crcuma - conduse pe Over ntr-o camera dn spate. Acoo, tnaru acesta
msteros porunc sa se aduca o haba de bere. mbat de nou u preten, ncepu sa
mannce cu dsperare, tmp n care baatu acesta cudat [nea sub observa[e cu
foarte muta aten[e.
- Te duc a Londra, nu?, spuse baatu ce cudat dupa ce Over termna n sfrt
de mncat.
- Da.
- A unde dorm?
- Nu.
- Ban a?
- Nu.
Baatu ce cudat fuera - vr mne n buzunare, att ct permteau
mnece de a hana u mut prea arga.
- Tu sta a Londra?, ntreba Over.
- Da, dar numa atunc cnd merg pe acasa, raspunse baatu. Cred ca a nevoe
de un oc unde sa trag a noapte, nu- aa?
- Da, aa e, raspunse Over. N-am ma dormt sub un acoper de cnd am pecat
de acasa.
- Lasa, nu-[ ma nro och de atta pns, spuse domnoru ce tnar. eu
trebue sa fu a Londra n seara aceasta. Cunosc eu acoo un batrn foarte de treaba,
care [-ar ofer gazdure fara sa-[ ceara ncun ban. Sngura cond[e este aceea de a-
f prezentat de vreun domn pe care e sa- cunoasca. Daca ma cunoate pe mne? O,
nu! Ctu de pu[n! Nc nu ma cunoate!
Domnoru ce tnar zmb cu un subantees ronc - termna de baut berea.
Aceasta oferta deosebt de tentanta de neateptata era dncoo de orce
speran[a, cu att ma mut cu ct Over nu ar f putut sa ob[na aceasta favoare dn
partea batrnuu, precum vreo munca, fara sa parda muta vreme.
Toata aceasta dscu[e a avut daru de a destnde atmosfera dntre ce do. Aa a
afat Over ca pe pretenu u chema |ack Dawkns ca era copu favort
prote|atu acestu batrn foarte de treaba.
Domnu Dawkns nu prea parea sa arate ca cum s-ar bucura foarte mut de
favorure stapnuu sau, care pe deasupra ma prote|a. Dar domnoru vorbea de
nu se ma oprea fara r, recunoscnd pe fa[a ca preten u ce ma apropa[
poreceau mecheru, de aceea Over -a dat seama n cee dn urma ca, fnd un tp
mpratat carua nu- pasa de nmc, zadarnc bnefacatoru u ncerca sa- faca sa
vna cu pcoaree pe pamnt. A|ungnd a aceasta concuze, -a pus n cap n secret
sa ctge ct ma ute cu putn[a ncrederea domnuu ce batrn, ar daca mecheru
tot nu se ndrepta, Over fnd aproape convns de acest ucru, atunc putea e sa aba
onoarea de a se mpreten ma bne cu acesta.
|ohn Dawkns nu a vrut nc n ruptu capuu sa ntre n Londra nante de caderea
nop[, aa ca au a|uns a barera Isngton doar dupa ora unsprezece. Au trecut dn
Angeo n strada Sant |ohn, apo au cobort pe stradu[a care dadea spre teatru
Sader's Wes, prn strada Exmouth caea Coppce; au trecut pe nga curtea cea
mca a azuu de munca, au traversat terenu care n trecut se numea Hockey-n-the-
Hoe, de acoo au a|uns a cona Ltte Saffron a cona Saffron the Great. Dn
acea zona, mecheru a nceput sa mearga ma repede, ndemnndu- pe Over sa
faca a fe.
De Over era foarte atent ca nu cumva sa se parda de caauza u, dn cnd n
cnd tot nu se putea opr sa nu prveasca pe fur a casee de pe margnea drumuu.
n va[a u nu vazuse ocur ma murdare ma sordde ca pe ac. Straze erau foarte
nguste pne de noro, ar aeru era
resprab pn de masme. Peste tot erau o mu[me de prava pravaoare, de
unde, cudat, avea mpresa ca sngura marfa erau corchn acea de [nc aduna[ a
un oc, care, char a acea ora trze dn noapte, se trau de-a buea peste
pragure uor, [pnd ct [nea gura. Snguree ocur ce pareau a prospera n toata
aceasta atmosfera ncarcata de murdare, cea[a pca erau aceste crcum unde
randez de cea ma proasta catate se certau ntruna. Prn nte cur[ acoperte, care
duceau prn cotoane ntortocheate n case nghesute unee ntr-atee, se tavaeau n
noro, deopotrva, barba[ feme mor[ de be[. De pe a u apareau nte ndvz cu
fgur duboase, care nt prveau n sus -n |os pentru ca apo sa o zbugheasca afara,
dar nu ntotdeauna mna[ de nte scopur bune.
Cnd au a|uns sus n vrfu cone, Over char se gndea daca nu era ma bne
pentru e sa o a a sanatoasa. Prnzndu- de mna, efu u mpnse ua une case de
pe u[a Fed , mpngndu- n ho, o nchse n urma or.
- Cne- acoo?, strga o voce de undeva, de |os, ca raspuns a fueratu
mecheruu
- Popa cu asu!, se auz raspunsu.
Vorbee sunau ca o paroa prn care se anun[a ca totu era n regua. Lumna saba a
une umnar pp uor, n ceaat capat ndepartat a cordoruu, o fata de
barbat aparu de ncaer, de pe nga o baustrada rupta dntr-o scara ce ducea ntr-o
bucatare.
- Dar parca sunte[ do, spuse barbatu, rdcnd umnarea punndu- mna
streana a och. Ceaat cne e?
- Nou meu preten, raspunse |ack Dawkns, tragndu- pe Over de guer ma n
fa[a.
- De unde e?
- Dn [ara u Papa-Lapte! Fagn e sus?
- Da, aege stergatore. Ha, sus cu vo! Lumnarea se trase napo, ar chpu
dsparu n ntunerc.
B|bnd prn ntunerc cu o mna [nndu-se foarte strns de tovarau u cu
ceaata, Over urca cu greu pe scara rupta, prn ace ntunerc de nepatruns. Spre
deosebre de e, pretenu u urca uor repede, ucru ce demonstra
ca e era foarte obnut cu toata casa. Trnt de perete ua camere dn dos -
trase pe Over dupa e.
Pere[ tavanu erau nnegr[ de vreme mzere. n fa[a focuu era o masu[a dn
emn. Pe ea era o umnare nfpta bne de tot n gtu une stce de bere. Ma erau
vreo doua-tre oae dn arama, ar pe o farfure o bucata de pne unt. ntr-o tgae,
pe foc, se pra|eau c[va crna[. Apecat deasupra or cu o furcu[a n mna, statea
un evreu foarte batrn sco- fact, ae caru prvr rautacoase chp respngator
erau umbrte de o cae de par rou. Avea pe e un haat soos dn fane, cu un
decoteu dn care se vedea un gt sab pn de vene. Parea ca- mparte aten[a
cnd nspre tgaa cu crna[, cnd nspre grataru pentru uscatu rufeor unde atrnau
ma mute batste dn matase. Pe |os erau pu un nga a[ nte sac foarte aspr,
care se doreau a f patur, ar n |uru mese stateau vreo patru sau cnc bae[, nc
unu ma mare dect mecheru. Asemenea oamenor mar, fumau dn nte ppe
ung de ut beau dntr-o bautura foarte tare. La vederea or, s-au ngramadt
mpre|ur, , n tmp ce mecheruu optea ceva a ureche evreuu ce batrn, e au
nceput sa se strmbe a Over sa rn|easca n toate feure. La fe facu batrnu,
care tot rasucea furcu[a n mna.
- Fagn, acesta este Over Twst, baatu de care [-am vorbt, spuse -|ack Dawkns.
Batrnu adresa un rn|et apecndu-se pna a pamnt n fa[a u Over, ua
de mna ncepu sa- spuna ca spera sa aba onoarea de a- cunoate ma bne. La
auzu acestor cuvnte, bae[, care pna atunc fumasera ppa, venra nga e
dadura mna cu e barbatete, scuturandu--o ma tare n speca pe cea n care-
[nea bocceu[a. Unu dntre e se stradua dn rasputer sa- a apca de pe cap, atu
sa- bage mne n buzunare u Over pentru ca, gndea e, fnd obost, sa nu ma
trebuasca sa e goeasca e persona nante de a merge a cucare. probab ca ar
f mers ma departe cu aceste pote[ur, daca nu ar f fost evreu ce batrn care sa
nceapa sa mparta cu darnce c coo ovtur cu furcu[a peste capetee mne
dragaaor de tner.
- Ne bucuram foarte mut ca te-am cunoscut, Over, da, da, char foarte mut,
spuse evreu. mecherue, da crna[ a o parte trage cubaru acea nga foc ca sa
se aeze Over pe e. Dragu meu, oh, te u[ a batste, nu- aa? Sunt foarte mute.
Le-am pus acoo ca sa e spaam att. Ha! Ha! Ha!
Partea fnaa a dscursuu a fost prmta cu adevarate urae dn partea bae[or care
promteau mut pentru domnu ce batrn vese, dupa care, n m|ocu aceste
vese de nedescrs, au pecat a masa.
Over -a mncat partea u, ar evreu -a amestecat ntr-un pahar gn ferbnte cu
apa. Cnd -a dat, -a spus ca trebua sa- bea pna a fund, pentru ca trebua sa-
serveasca pe at domn. Over facu ntocma. Imedat s-a sm[t uat pe sus de parca
era un fug pus pe sac, dupa care a adormt butean.
Captou 9
n care afam ma mute deta despre domnu ce batrn smpatc, precum
despre tneree u speran[e
Trzu n dmnea[a urmatoare, Over s-a trezt dn- tr-un somn profund odhntor.
Nu era nmen n ncapere, dect evreu ce batrn, care ferbea ntr-o cratcoara nte
cafea pentru mcu de|un fuera ncetor n tmp ce amesteca amesteca mereu
cu o ngura de fer. Dn cnd n cnd se oprea ca sa ascute daca de undeva de |os s-
ar f auzt ce ma mc zgomot. Apo, cnd era sgur ca nu se-ntmpa nmc, ncepea
dn nou sa fuere sa amestece ma departe n cafea.
Char daca Over facuse och, e nu se trezse nca de-a bneea. Exsta acea stare
de veghe, cnd et ntre vs reatate cnd doar n cnc mnute po[ vsa mut ma
mut, cu och pe |umatate desch content, dect a vsa n cnc nop[ cu och
nch cu sm[ure compet adormte. n acee momente, omu te exact ce se
petrece n mntea u, de are o dee vaga asupra puter gnduu u, a egatur u cu
teurcu a stmuuu de a se ebera de tmp de spa[u.
Exact aa se sm[ea Over n acest moment. II vazu pe evreu de avea och pe
|umatate nch, auz cum fuera uure recunoscu sunetu ngur care atngea
dn cnd n cnd margne cratcoare. Mntea u ma era preocupata de to[ ce pe
care cunoscuse pna atunc.
Termnnd de facut cafeaua, evreu trase cratcoara ntr-un co[ a pte , netnd
exact pentru cteva cpe
ce sa ma faca, se ntoarse, se uta a Over - strga pe nume. Acesta nu-
raspunse, facnd nca pe adormtu.
Fnd acum sgur ca baatu doarme, evreu se ndrepta uure catre ua, pe care o
ncue cu chea. Apo, att ct putu Over sa zareasca, scoase de undeva dn duumea
o ad[a, pe care o puse cu gr|a pe masa. Och scnteau de o bucure cudata pe
cnd sata capacu prvea nauntru. Tragndu- un scaun vech ma aproape de
masa, se aeza scoase dn ad[a un ceas superb dn aur ncrustat cu petre
pre[oase.
- Aha, spuse evreu rdcnd dn umer strmbndu-se de-[ nghe[a sngee n
vne. Detep[! Detep[! au rezstat pna a capat! Nc n ruptu capuu nu au vrut
sa- spuna batrnuu pastor unde e-au pus. ncodata nu -au turnat pe mo Fagn!
Dar char aa, de ce ar face-o? Latu nu s-ar f argt nc e nu ar f stat ceva ma
mut acoo sus pe scaune pentru atceva! Nu, nu! Bun, bae[ ata! Bun tare!
Rostnd aceste vorbe contnund sa mormae atee, evreu puse ceasu a ocu
u secret sgur. Dupa care ma scoase dn aceea ad[a nca vreo ase sau apte
ceasur pe care e examna cu aceea pacere; apo scoase nee, broe, bra[ar ate
b|uter dn metae scumpe ucrate meteugt, nct Over nc nu ta cum sa e
spuna.
Le puse pe toate a ocu or pentru ca sa scoata apo un obect de pre[ att de mc,
nct aproape nc nu se putea vedea dn pama u. Parea ca pe e era scrs ceva care
aba de se putea ct, pentru ca evreu puse pe masa [nnd mna cau pentru ca
umna sa- cada dntr-un ungh favorab, cerceta ndeung cu muta seroztate. n
cee dn urma puse napo a ocu u fara ca sa f a|uns a vreun rezutat satsfacator
, spr|nndu-se de spataru scaunuu, murmura:
- Mare ucru pedeapsa cu moartea! Doar ca mor[ nu ma apuca sa se
pocaasca ncodata nc nu pot sa ma dezvaue povest deocheate sau percuoase.
Ah, mare store pentru afacerea asta a noastra! Cnc dntre e atrnau n treang, dar
ncunu nu -a dezegat mba nc nu -a dat n gt pe mo Fagn!
pe cnd evreu se perdea n dverse consdera[ rostnd aceste cuvnte, och u
negr strauctor ca a unu vezure, care de data aceasta prveau n go nantea u,
cazura dn ntmpare pe chpu u Over. Copu prvea cu och mar, ma-ma sa-
asa dn orbte, mut de umre. , de prvre or s-au ncrucat doar pentru o
frac[une de secunda, batrnuu -a fost sufcent pentru a- da seama ca baatu
observase toate mcare. nchse capacu ad[e cu un zgomot asurztor , punnd
mna pe un cu[t de taat pne care era pe masa, se rdca ute. Tremura att de tare,
nct Over, care e era foarte sperat, putu sa observe ca cu[tu tremura de
nerv n mna.
- Ce e?, ntreba batrnu. De ce ma pndet? De cnd te-a trezt? Spune, ce-a
vazut? Vorbete, n-auz! asta ct ma repede, daca vre sa ma traet!
- N-am ma putut dorm, domnue, raspunse Over cu gas optt m pare foarte
rau daca v-am tuburat, domnue.
- Nu cumva te-a trezt ma devreme, de acum vreo ora?, ntreba evreu
ncruntndu-se amenn[ator a baat.
- Nu, domnue, nc vorba, raspunse Over.
- Sgur?, strga evreu a e, prvndu- ma amenn[ator dect nante avnd o
attudne ma amenn[atoare.
- Pe cuvntu meu de onoare, domnue, eu am dormt, raspunse Over foarte
seros. N-am fost treaz deoc, domnue!
- Bne, bne, baete draga!, spuse brusc evreu revenr - du- n fre, resprnd
parca ma uurat |ucndu-se pu[n cu cu[tu, nante de a- pune a oc, doar ca sa
ase mpresa ca mnua numa dn |oaca. Oh, da, sgur ca da, aa e cum spu tu. Am
vrut doar sa te sper. Et un baat tare bun! Ha! Ha! Da, char et un baat tare bun,
Over! Evreu freca mne rse rautacos n barba, dar, n acea tmp,
arunca o prvre stnghera spre ad[a.
- Dragu meu, a vazut vreunu dn ucruoaree acestea dragu[e?, ntreba evreu
punnd mna pe ad[a dupa o scurta pauza.
- Da, domnue, raspunse Over.
- Ah, facu evreu schmbndu-se a fa[a. Sunt ae mee, Over, aceasta este mca
mea comoara. Dn asta vo tra a
batrne[e. Toata umea spune despre mne, dragu meu, ca a f un zgre-brnza
att.
Over se gnd ca ntr-adevar domnu ce batrn mnca de sub ungh de zgrct
ce era, daca traa ntr-un oc att de murdar avea aa nte ceasur de vaoare.
Dar gndndu-se ca probab mecheru cea[ bae[ costau o mu[me de ban,
prv pe batrnu evreu ma atent - ntreba daca acesta dadea voe sa se dea |os
dn pat.
- Dar cum sa nu, dragu meu, bneantees, raspunse domnu ce batrn. Ute vez,
acoo n co[u camere, nga ua, e un ucor cu apa. Adu- ncoace, ar eu am sa-[
dau un ghean n care sa te spe, dragu meu.
Over se dadu |os dn pat, traversa camera , nante de a rdca ucoru cu apa, se
opr o frac[une de secunda. Cnd se ntoarse, ad[a cu b|uter nu ma era ncaer.
De-aba termnase sa se spee sa puna totu n ordne, sa arunce apa dn ghean
pe fereastra, ca sa- faca pe pac evreuu, cnd aparu mecheru, nso[t de un preten
de-a u, foarte sprn[ar care nu statea n oc cum nu sta nc argntu vu pe care
Over vazuse cu o seara nante cum fuma ppa. 1-1 prezenta, se numea Charey
Bates. Ce patru s-au aezat sa- a mcu de|un sa- bea cafeaua cu nte pnc
rotunde cu unca pe care mecheru e scosese dn paare.
- E, spuse batrnu evreu ntrebator, utndu-se dn cnd n cnd cu coada
ochuu a Over n tmp ce, de fapt, vorbea cu mecheru, sper ca a[ facut treaba
buna astaz, drag me, nu- aa?
- Oho!, raspunse mecheru.
- nca cum!, adauga Charey Bates.
- Stranc bae[, stranc cu adevarat!, spuse evreu. cam ce-a[ pescut az,
drag me?
- Vreo doua portofee, raspunse domnu ce tnar.
- Captute bne?, se nteresa evreu cu och ma-ma sa- asa dn orbte de
acome.
- Hm, destu de bne, raspunse mecheru, punnd pe masa cee doua portofee,
unu verde unu rou.
- Nu-s char aa de gree precum s-ar crede, spuse evreu, dupa ce e cerceta pe
dnauntru cu aten[e. Dar, n schmb,
sunt foarte curate ucrate ngr|t. Cne e-a facut e prceput, nu guma, nu- aa
Over?
- Adevarat, domnue, spuse Over.
Auznd aceste cuvnte, Charey Bates ncepu sa rda n hohote, n tmp ce Over
era uut nu n[eegea deoc ce era aa de rs n cee spuse de e.
- Iar tu ce-a adus, dragu meu?, ntreba Fagn pe Charey Bates.
- tergator, raspunse domnoru Bates, sco[nd patru batste dn buzunar.
- E, da, spuse evreu, cercetndu-e foarte atent, sunt foarte bune, da, da, char
foarte bune! Charey, teree pot f uor scoase cu un ac fn, ar eu cred ca ce ma
bne ar f sa- nva[am pe Over cum sa faca acest ucru. Ce zc, Over? H! h! h!
- Desgur, domnue, daca vre[ dumneavoastra, ven raspunsu u Over.
- Nu- aa, dragu meu, ca a vrea tu sa nve[ ca Charey Bates trucu acesta
cu batstee?, ntreba evreu.
- Cum sa nu, domnue, doar daca vre[ dumneavoastra sa ma nva[a[, raspunse
Over.
Tot acest schmb de repc se paru domnoruu Bates att de caraghos, nct
zbucn dn nou ntr-un hohot de rs rse, rse cu atta pofta ca, n oc sa nghta
cafeaua cum trebue, se neca de era ma-ma sa se sufoce.
- Ce ma papa-apte!, spuse Charey cnd ma reven pu[n, ca scuza pentru
comportamentu tota pst de pote[e fa[a de ce dn |uru u.
mecheru prefera sa taca sa- ravaeasca paru pe frunte u Over, pentru ca
ma apo sa- spuna ca n curnd va avea sa te de toate. Sesznd ca Over se face
rou ca para focuu a fa[a, batrnu domn schmba subectu pe data ntreba daca
n dmnea[a aceea fusese muta ume care sa asste a execu[e. Toate acestea faceau
sa se nvrta n capu baatuu o mu[me de ntrebar. |udecnd dupa raspunsure
ceor do bae[, era mpede ca umna ze ca e fusesera acoo atunc norma ca
Over se ntreba cum de fusese posb ca
e sa asste a execu[e sa- f facut treaba att de bne de repede.
Dupa ce au termnat de uat mcu de|un, domnu ce batrn vese, mpreuna cu
ce do bae[ ncepura un |oc cudat neobsnt, care avea urmatoaree regu: domnu
ce batrn vese baga o tabachera ntr-un buzunar de a pantaon, un carne[e n
ceaat un ceas cu un an[ petrecut n |uru gtuu n buzunaru de sus de a vesta
, nfgndu- un ac cu un damant fas n camaa, nchee hana cu to[ nastur de
|os pna a gt, apo puse tocu de ochear batsta n buzunar und un baston
n mna, ncepu sa se pmbe ncoo ncoace prn ncapere, mtndu- adoma pe
ace domn batrn pe care po[ vedea aproape a orce ora dn z pmbndu-se pe
strada. Dn cnd n cnd se oprea n fata sobe sau a u, dnd senza[a ca prvete cu
mare aten[e a vtrna vreunu magazn. , permanent n aceste momente, prvea de
|ur-mpre|ur, de teama sa nu fe atacat de ho[ tot ppaa buzunaree pe rnd ca
sa se asgure ca nu a perdut nmc ntre tmp. Toate acestea e facea ntr-un mod att
de caraghos, dar foarte fresc, nct Over ncepu sa rda rse de- curgeau
acrme. Dar n tot acest tmp, ce do bae[ se [neau dupa e, urmndu-
ndeaproape sarnd ntr-o parte -n ata, att de sprnten de fecare data cnd
batrnu se ntorcea pe neateptate, nct practc era mposb sa- vada. n cee dn
urma mecheru caca pe batrn pe pcor sau se prefacu ca se mpedca dn
greeaa de gheata u, n tmp ce Charey Bates se zb de e pe a spate. O frac[une
de secunda e-a fost de a|uns ca sa- a cu o rapdtate ncredba tabachera,
carne[eu, ceasu de buzunar cu an[ cu tot, acu de a camaa, tocu de ochear
batsta dn buzunar. Daca domnu ce batrn sm[ea o mna ntr-unu dn buzunare,
strga medat care era acea astfe |ocu ncepea de a capat.
Dupa ce s-au |ucat astfe de ma mute or, au aparut doua domnoare care au
vent sa- vzteze pe domn ce tner. Se numeau Bet Nancy. Amndoua aveau o
cae de par n cap, care nu era prea frumos strns a spate n coc erau nca[ate cu
corap cazu[ pe pcoare nte pantof scca[, ca va de e. Per tota, nu putea
spune despre ee ca erau prea
frumoase. Erau tare ro n obra| aveau o prvre sfdatoare, dar sncera n
acea tmp. Aveau un comportament manere agreabe se mcau cu muta
uurn[a. Over e gas pe data foarte dragu[e , ntr-adevar, char aa erau.
Vztatoaree au popost a e o buna bucata de vreme. Imedat a aparut rachu
pe masa, pentru ca una dntre domnoare se pngea ca ar avea o raceaa pe
dnauntru. Ca urmare, conversa[a s-a ncns dn toate par[e. n cee dn urma,
Charey Bates spuse ca era tmpu sa honareasca pu[n - adca, se gnd Over, cum
spun francez, sa faca o pmbare. mecheru Charey au pecat mpreuna cu cee
doua domnoare, dar nu nante de a f daru[ dn pn cu ban de buzunar prm[ de
a amabu evreu batrn.
- E, a vazut, dragu meu?!, spuse Fagn, asta nseamna sa traet o va[a
frumoasa! Az pot sa faca tot ce poftesc.
- Dar -au termnat treaba, domnue?, se nteresa Over.
- Da, spuse evreu. Doar daca dn ntmpare dau peste ceva prn drumu or
daca se ntmpa aa, bneantees ca n-or sa ase treaba nefacuta. Sa- e drept
exempu, dragu meu, e-xem-pu, spuse evreu aran|nd carbun ma bne n soba cu
cetee ca sa dea o mportan[a ma mare spuseor u. Sa fac tot ce-[ spun e sa-
ascu[ n toate, dar n speca pe mecher. n curnd, e va a|unge un mare om te va
a|uta pe tne sa f a fe ca e, daca urmez sfature ntocma. m atrna cumva
batsta dn buzunar, dragu meu?, spuse evreu oprndu-se brusc dn ceea ce spunea
ma nante.
- Da, domnue, raspunse Over.
- Ia ncearca sa vez tu daca nu cumva po[ sa o sco[ dn buzunaru meu, fara
ca eu sa smt. I-a vazut cum au facut az-dmnea[a.
Cu o mna Over sata captueaa buzunaruu, aa cum vazuse pe ret ca
facuse de dmnea[a trase batsta uure cu ceaata mna.
- A scos-o?, strga batrnu.
- Da, domnue, uta[-o, spuse Over futurnd-o.
- Et tare ste[, Over, spuse domnu ce batrn n |oaca, mngndu- pe Over
aprobator pe cap. Pna acum nu am
vazut un baat att de ute ca tne. Ute, a de ac un sng. Daca merg tot aa, a
sa a|ung ce ma mare om a vrem acestea. Iar acum, vno nga mne sa-[ arat cum
sa sco[ monogramee de pe batste.
Lu Over se nvrtea n cap aceea ntrebare: ce egatura exsta ntre a sustrage
o batsta dn buzunaru domnuu ce batrn ansa u de a a|unge un om mare? Dar,
gan- dndu-se ma departe ca te evreu ce spune, pentru ca avea atta experen[a
de va[a, urma n tacere a masa fu foarte atent a ceea ce se expca.
Captou 10
n care Over a|unge sa se mpreteneasca ma bne cu no sa asoca[;
dobndete experen[a patnd un pre[ foarte scump. Acesta este un capto foarte
scurt, dar deosebt de mportant pentru povestea noastra
MuLte ze de atunc ncoo Over a ramas n ncaperea evreuu fe descosnd
monogramee de pe numeroasee batste care erau aduse acasa, fe partcpnd a
|ocu pe care v -am descrs de|a pe care ce do bae[ evreu |ucau cu
reguartate n fecare dmnea[a. De a o vreme ncepu sa- fe dor sa ma asa a aer
curat de aceea ncepu sa nsste pe nga domnu ce batrn sa- dea u voe sa
mearga a ucru cu ce do tovara a u.
Over dorea sa se apuce e seros de treaba, pentru ca dadea seama ca
domnu ce batrn avea un caracter o moraa foarte drze. Or de cte or
mecheru sau Charey Bates se ntorceau noaptea trzu acasa cu mne goae, e
certa foarte aspru se pngea de obceure or proaste de bae[ nepasator
puturo, nu e dadea nmc de mncare e amntea ca trebue sa se straduasca sa
munceasca dn greu. Odata, char a a|uns sa- bata sa e dea un brnc pe scara,
numa ca acest ucru se ntmpa foarte rar, fnd ceva cu totu et dn comun.
n cee dn urma, Over ob[nu permsunea mut-rav- nta. Tmp de vreo doua sau
tre ze nu au avut de ucru cu batstee, prn urmare mesee de seara au fost cu
mncare extrem de pu[na. Poate ca tocma dn aceasta cauza domnu ce batrn -a
dat voe sa asa n ora. Dar, orcare ar f fost
stua[a, e -a spus u Over sa pece, asgurndu- n acea tmp cu
supravegherea permanenta a u Charey Bates a pretenuu u, mecheru.
Ce tre au pornt-o a drum. mecheru avea ca de obce mnece de a hana
sufecate paara pusa mecherete pe o parte. Domnoru Bates perdea tmpu
honarnd cu mne vrte n buzunare. ntre e era Over, care murea de curoztate
ca sa vada unde urmau sa mearga ce aveau e sa- nve[e nt ma nt de toate.
Mergeau att de agae pe drum, honarnd aa, fara nco [nta, nct Over ncepu
sa se gndeasca a un moment dat ca ara aveau sa- dezamageasca pe domnu ce
batrn sa nu munceasca deoc. Dar mecheru ma avea un at obce prost, acea
de a smuge epce de pe capu bae[or ma mc dect e de a e arunca pe unde
venea. Spre deosebre de e, Charey Bates avea nte de foarte arg despre dreptu
a propretate, terpend de pe tarabee nrate pe margnea Tamse mere ceapa,
pe care e baga ct ma adnc n buzunaree u abrntce care pareau ca se ntnd
peste tot pe sub hane. ntreaga stua[e char uase o turnura tota nepacuta, Over
fnd pe punctu de a decara sus tare nten[a de a se ntoarce acasa, cnd deodata
prvrea fu atrasa de un comportament cudat de msteros dn partea mecheruu.
Tocma ce esera dntr-o curte unga ngusta afata a do pa de Pa[a
Cerkenwe care, dn cauza une confuz de cuvnte, se ma numete ,Locu ce
Verde". mecheru s-a oprt brusc, a dus degetu aratator a gura -a tras pe
tovara u napo cu foarte mare precau[e crcumspec[e.
- Ce e? Ce s-a ntmpat?, ntreba Over.
- Ssst, raspunse mecheru. vez pe boorogu acea de nga taraba cu car[?
- Domnu acea batrn de dncoo de drum?, ntreba Over dn nou. Da, vad.
-Aa e, e-a nostru, spuse mecheru.
- Marfa!, nssta domnoru Charey Bates.
Mut de umre, Over se uta a ce do nu- venea sa creada ce aude ce vede.
Dar nu ma avu tmp sa ma faca nco
remarca, pentru ca bae[ traversara drumu furndu-se tpt apropndu-se
foarte tare de domnu ce batrn care e atrasese aten[a att de mut. Over facu do
pa dupa e , netnd exact daca sa mearga ma departe sau sa se ntoarca, ramase
pe oc utndu-se a e, mut uut n acea tmp.
Domnu ce batrn parea a f un barbat foarte respectab, avea paru pomadat
ochear cu rama de aur. Purta o hana de cuoare verde nchs cu guer de catfea
neagra, avea pantaon ab, ar sub bra[ [nea un baston eegant de bambus. Stnd
uor rezemat de taraba, tocma aesese o carte pe care o rasfoa o ctea cu mare
nteres, ca cum ar f stat foarte confortab n fotou u de acasa dn bboteca.
|udecnd dupa ct era de cufundat n ectura car[, cu sguran[a ca e de|a se sm[ea
ca acasa, pentru ca n |uru u nu ma exstau nc taraba, nc strada, nc bae[ n
genera nmc, c doar cartea pe care o ctea cu avdtate, ntorcnd pagne una dupa
ata contnund foarte absorbt cu mare nteres cu rndure dn pagna
urmatoare.
Spre groaza spama u Over, care era doar a c[va pa n urma or, prvnd cu
och ma-ma sa- asa dn orbte, vazu pe ret cum baga mna n buzunaru
domnuu ce batrn cum scoate batsta dn e, pe care -o pasa u Charey Bates,
dupa care o uara a fuga ct [neau pcoaree.
ntr-o frac[une de secunda, prn mntea baatuu se perndara batstee, ceasure
de buzunar, toate b|utere, evreu totu deven acum foarte car. Era ca
parazat, ar de spama sngee gonea nebunete prn tot trupu. Zapact de tot
ngrozt de ce vazuse, se rasuc pe cace o rupse a fuga ct putea e de ute.
Toate acestea s-au petrecut ntr-o frac[une de secunda. Dar exact n cpa n care
Over a rupt-o a fuga, domnu ce batrn baga mna n buzunar , observnd
dspar[a batste, se ntoarse cu fata nspre fugar. Vazndu- pe baat ca o zbughse a
fuga, frete ca trase concuza ca e |efuse atunc se puse pe strgat:
- Ho[u, ho[u, prnde[ ho[u!
Se ua dupa e, aergnd cu toata puterea u de om batrn, fugnd cu carte cu tot.
Dar domnu ce batrn nu a fost sngura persoana care sa strge pentru prnderea
raufacatoruu. Vrnd sa evte sa atraga aten[a asupra or pentru ca aergau ca nte
nebun pe strada, mecheru domnoru Bates au reut cu greu sa se ascunda n
prmu gang de dupa un co[. Nu mut dupa aceasta au auzt e strgatee -au
vazut pe Over care fugea mncnd pamntu. ntr-o frac[une de secunda au n[ees
cum stau ucrure, aa ca au et medat dn ascunzatoarea or , ca nte ceta[en
onet ce se pretndeau a f, s-au aaturat urmarr au nceput sa strge a rndu or:
- Ho[u, ho[u, prnde[ ho[u!
De Over fusese crescut de fozof, teoretc vorbnd, e nu ta prea bne ca
frumoasa axoma a nstnctuu de autoaparare este prma ege a natur. Poate ca
daca ar f tut-o ar f fost mut ma bne pregatt pentru ea. Dar fndca nu o ta, se
aarma ma mut. Aa ca aerga de parca mnca nor, urmart de domnu ce batrn
de ce do bae[, care strgau [pau n urma u.
- Ho[u, ho[u, prnde[ ho[u!
Vorbee acestea atrag ca un magnet. Negustoru ese dn pravae, caru[au asa
cau caru[a, macearu arunca tava pe |os, brutaru asa cou, aptaru don[a cu
apte, cureru abandoneaza pachetee, coaru |ocu cu be, munctoru cazmaua,
copu paeta. Fug care ncotro, de-a vama, ntr-o harababura totaa, ca nebun. Un
png, a[ tpa, ar a[ ura. Ce care es dntr-o strada ateraa au toate ansee sa fe
trnt[ a pamnt, cn asmu[[ ncep sa atre sa ure , n genera, toate oratane
sunt strnte. Peste tot, pe straz, prn pe[e prn cur[ se aud numa strgate.
- Ho[u, ho[u, prnde[ ho[u! Vorbee acestea sunt rostte de sute de voc se
aud dn ce n ce ma pregnant cu fecare cottura de drum. Zboara n vnt, sunt
cacate n pcoare prn noro, maraund de-a ungu trotuareor. Ferestree se deschd,
oamen es n graba afara dn case, umea parca marauete pe straz, toata goata
se aduna ca a bc ca sa vada sa auda ct ma mut, dar cu to[ ngroaa rndure
strga ma tare: Ho[u, ho[u, prnde[ ho[u!
- Ho[u, ho[u, prnde[ ho[u! To[ oamen sunt ahta[ ca sa prnda ceva, macar o
data n va[a or; un sarman cop neferct, care de-aba ma putea sa- traga
respra[a, fnd mort de oboseaa, ctndu--se teroarea spama dn och, cu boabe de
transpra[e aunecndu- pe fa[a ncercnd dn rasputer sa scape de urmartor u
ce se a[neau tot ma aproape de e, tot strgnd dupa e, facndu- sa- parda treptat
dn putere, strgnd dupa e dn ce n ce ma tare char bucurndu-se: Prnde[ ho[u!
Prnde[-, pentru numee u Dumnezeu, prnde[-!
Gata, -au prns. O ovtura bne gndta. L-au trntt a pamnt. Famanda de
senza[ tar, mu[mea s-a strns n |uru u, ar fecare nou-vent, ngramadndu-se
dnd dn coate dn rasputer, ncearca sa vada e ct de ct ceva. ,Face[ oc! Face[
oc!" ,Lasa[- sa respre, n-are aer!" ,E, pe naba, nc nu- trebue!" ,Unde- domnu
cu prcna?" ,Ute-, coboara strada." ,Face[- oc, domnuu!" ,Acesta- baatu,
domnue?"
- Da.
Murdar de noro de praf, cu buza sngernda, prvnd sperat a mu[mea aceea
de fete care- ncon|urau, Over zacea trntt a pamnt, n tmp ce domnu ce batrn
era trt mpns ofca de urmartor de baza.
- Da, spuse domnu, ma tem ca acesta e baatu.
- Se teme, -auz, murmura mu[mea, te pomenet ca [-o f ma!
- Betu baat!, spuse ar domnu, s-a rant.
- E, betu baat, spuse un ungan matahaos facnd un pas nante. Eu -am dat
un pumn n gura m-am taat a mna n dn[ u. Dar -am oprt, domnue!
Rn|nd, unganu duse uor mna a paare, ateptnd sa prmeasca ceva pentru
tot ce facuse. Numa ca domnu ce batrn prv vadt nepacut mpresonat, se uta
de |ur-m- pre|ur ca cum ar f vrut sa pece ct ma repede dn ace oc probab ca
ar f facut-o, fnd ndrect de acord cu o a doua vnatoare, daca n ace moment nu ar
f aparut un po[st (care se te foarte bne ca este ntotdeauna utma persoana
ce apare n astfe de cazur) care sa- croasca drum prn mu[me sa- apuce pe
Over de guer.
- Ha, scoaa-te n pcoare, spuse omu cu asprme.
- Domnue, eu spun adevaru, nu-s vnovat cu nmc. Zau, ma |ur, au fost a[ do
bae[, spuse Over mpreunndu- mne n semn de rugacune prvnd dsperat n
|uru u. Trebue sa fe pe ac, pe undeva.
- E, da, as' ca tu eu ca nu sunt, spuse po[au.
Voa e sa fe sprtua ronc, dar dn nefercre pentru Over char era adevarat,
numa ca mecheru Charey Bates o tersesera n prma curte care e ese n cae.
Ha, scoaa-te ha sa mergem!
- Sa nu- ba[!, spuse domnu ce batrn pn de ma.
- O, nu, cum a putea sa fac aa ceva?, raspunse po[au , ca sa dovedeasca
acest ucru, smuse hana de pe cop. Ha, ca va tu eu pe vo ata, dar cu mne nu
[ne! Te rdc odata, sau nu, davo mpe[at ce et?
De-aba putea sa se [na pe pcoare, dar totu ncerca sa se rdce fnd nfacat de
gueru hane ma mut trt cu pa repez. Domnu nso[ea e, mergnd pe
nga po[st, ar un dn mu[me e-o uasera bnor nante , dn cnd n cnd, se
ma ntorceau ca sa se ute napo a Over. Bae[ ma chuau de bucure [opaau pe
nga ce de pe strada.
Captou 11
n care se vorbete despre domnu Fang, magstrat oraenesc, n care se arata
cum mpar[ea e dreptatea
Furtu fusese coms pe raza de ac[une n medata apropere ae unu mportant
brou oraenesc a po[e. Mu[m nu s-a perms sa- nso[easca pe Over dect
doua sau tre straz pna a Mutton H, dupa care baatu a fost dus pe sub o bota,
a ntrat drect ntr-o curte murdara de ac ntr-un oc anume, unde cauzee se
|udecau medat. Curtea mca era pavata cu dae. Ac au dat peste un barbat ndesat
vn|os, cu nte favor[ tare stufo pe obra|, ce tot nvrtea o egatura de che n
mna.
- E, care- treaba?, ntreba omu fara sa se snchseasca prea mut.
-Am prns un ho[ de batste, raspunse ceaat, care nca ma [nea pe Over de
guer.
- Iar dumneavoastra trebue sa f[ partea cea pagubta, nu- aa domnue?,
ntreba barbatu cu chee.
- Da, ntocma, eu sunt, raspunse domnu ce batrn. Dar acum ma cam ndoesc
ca acesta ar f baatu care sa-m f furat batsta. Ma bne... Ma bne a renun[a.
- m pare rau, domnue, dar acum nu se ma poate, nu ma ave[ de aes, sunte[
obgat sa va prezenta[ n fa[a magstratuu. na[mea Sa va f dsponb ntr-o
|umatate de mnut. Ha tu, spanzuratue ce et!
Cam aa a sunat nvta[a pentru Over sa ntre ntr-o ceua cu pere[ dn patra, n
tmp ce omu descua usa. De -a cautat peste tot, fara sa gaseasca nmc asupra u,
e tot -a ncuat.
Ceua avea forma aproape marmea unu bec era ngroztor de murdara.
Sngura deosebre era ca umna dn afara nu ntra pe ncaer. Nu era dect un
dmnea[a, dar ocu fusese ocupat de ase be[van, care fusesera nch acoo de
smbata noaptea. Dar asta nu conteaza ctu de pu[n n compara[e cu arestu
po[e unde se aduc n fecare noapte barba[ feme, care sunt acuza[ de cee ma
neansemnate prcn. Vorbee rostte sentn[ee sunt date ca pe banda ruanta, ar
temn[ee, comparate cu cee de a nchsoarea Newgate, sunt adevarate paate, de
ocupate de crmna ce ma nra[ care sunt |udeca[, decara[ vnova[
condamna[ a moarte. Cne nu crede, nu are dect sa ntre acoo vada pe propra u
pee!
Asemenea u Over, domnu ce batrn fu a fe de mhnt, atunc cnd chea se
rasuc cu un zgomot strdent n broasca. De-aba n acea cpa amnt de carte, se
uta a ea ofta dn greu; doar ea era cauza, ce- drept nevnovata, a tuturor ceor
ntmpate.
- totu exsta ceva, se vede car pe fa[a acestu cop, spuse domnu ce
batrn, n tmp ce peca pand gndtor se tot batea uor cu cartea pe barbe, ceva
care ma mpresoneaza, dar ma ntrga n acea tmp. Oare char sa fe ntr-att de
nevnovat? Aa parea. Ma, sa fe!, excama domnu ce batrn, oprndu-se brusc
utndu-se catre cer. Doamne, a|uta-ma! Oare unde am vazut eu och prvrea
aceasta?
Dupa ce se concentra puternc tmp de cteva mnute, domnu ce batrn peca ma
departe cu aceea fata gndtoare, trecu prntr-o antcamera ce dadea n curte, ar de
acoo se retrase ntr-un co[ de unde putu, n nte, sa- evoce nenumaratee chpur
pe care e vazuse n toata va[a u peste care cazuse de foarte mu[ an o cortna
groasa ce nu asa sa se vada nmc dncoo de ea. Nu se poate, spuse domnu ce
batrn, dnd dn cap, sgur vsez.
ncepu dn nou sa treaca n revsta chpure, nefndu- deoc uor sa rdce vau
care e acoperse pentru atta amar de vreme. Erau fe[ee pretenor ae
dumanor, ae unora pe care nu apucase sa- cunoasca ndeaproape ncodata,
oamen zar[ dn ntmpare prn mu[me, fetee unor domnoare
tnere deosebt de frumoase, care acum nu erau dect nte batrne scofcte,
fetee descarnate prn mormnte unde capacee s-au nchs pentru totdeauna, pe care
nsa gndu cu puterea u e aduce n prezent, aa cum erau ee odnoara, proaspete,
ar acum nu sunt dect o frumuse[e vete|ta, amntnd de straucre ochor, de un
zmbet umnos de acea bunatate ce transpare prn masca de ut pe care o purtam
cu to[ care nca ne ma evoca frumuse[ea ce trece dncoo de mormnt care s-a
schmbat doar spre a f na[ata a cerur cueasa de pe pamnt ca sa fe trmsa
acoo, sus, ca o steu[a care sa emane o umna bnda dragoste pe caea ce duce n
Ra.
n cuda tuturor acestor magn care se perndau prn fa[a ochor, domnu ce
batrn nu- putea da seama cu cne anume semana Over. Aa ca ofta adnc nante
de a- reven dn vsare. , pentru ca de feu u era un tp vese nu prea dadea
mportanta detaor dn |uru u, ngropa repede aceste amntr n pagne car[
nvechte.
Totu fu trezt dn vsarea u de o uoara atngere pe umar. Era barbatu cu chee,
care -a cerut sa- urmeze n brou. nchse cartea n graba pentru a f medat
ntrodus n ncaperea unde -a vazut, stnd mpozant, pe ceebru domn Fang.
Brou era ca un fe de ncapere stuata n partea dn fa[a a cadr avea pere[
ambrsa[. Domnu Fang statea pu[n ma n spate. De o parte a u era un fe de [arc
dn emn, n care fusese de|a nchs sarmanu Over, care tremura ca varga, vazndu-
se persona|u prncpa a aceste scene.
Domnu Fang era un om sfr|t, nat nu prea, mergea cam [eapan de gt era
cam che. Avea nte smocur de par ce- creteau stufoase pe nga urech. Parea sa
aba o fa[a sumbra, n schmb era tare rou n obra|. Daca ntr-adevar nu obnua sa
traga a masea, ucru bun pentru e, era nsa n stare sa- ntenteze o ac[une a
trbuna char mpotrva u pe deasupra sa ma ob[na nte recompense foarte
grase.
Domnu ce batrn facu o pecacune adnca pna de respect, nanta spre brou
magstratuu , cu o voce perfect potrvta cu ceea ce se ntmpa n ace moment
spuse:
- Domnue, acesta este numee meu aceasta este adresa mea.
Apo, se retrase un pas sau do, dupa o ata ncnare a capuu, foarte potcoasa
bne studata pentru un domn adevarat, atepta sa se puna ntrebar.
Acum, deea e ca domnu Fang tocma ctea edtorau dn zaru de dmnea[a, care
se referea a o hotarre recenta de-a u care- crtca pentru a tre sute cnczecea
oara, afrmnd ca e ar f trebut supravegheat n mod speca de mnstru ad|unct de
a Interne. De|a se nfurase, aa ca suparat rdca prvre.
- Cne et, dumneata?, ntreba domnu Fang.
Surprns, domnu ce batrn arata cartea u de vzta.
- Sergent!, strga domnu Fang aruncnd cartea de vzta zaru cu un dspre[
tota. Cne- omu?
- Numee meu, domnue, spuse domnu ce batrn, vorbnd ca un adevarat domn,
numee meu, domnue, este Brownow. Permte[-m sa afu eu, a rndu meu,
numee magstratuu care profereaza, a adapostu scaunuu u, gratut fara nco
noma, nsute a adresa une persoane respectabe.
spunnd toate acestea rot prvrea de |ur-mpre|ur ca cum ar f vrut sa vada
daca ar f putut sa gaseasca pe cneva care sa- ofere nforma[a de care avea nevoe.
- Sergent!, strga dn nou domnu Fang, aruncnd zaru ct coo. De ce este
acuzat omu acesta?
- Nu e este ce acuzat, na[mea Voastra, raspunse sergentu. Acuza[a u este
mpotrva baatuu de acoo.
ta foarte bne na[mea Sa acest ucru, numa ca ncerca sa ma traga pu[n de
tmp.
- Aha, dec domnu are ceva de recamat mpotrva baatuu, nu- aa?, spuse
domnu Fang masurndu- cu dspre[ dn cap pna n pcoare pe domnu Brownow. Sa
|ure!
- nante sa |ur, va rog sa-m permte[ sa ma spun doar un cuvnt, adauga
domnu Brownow. acesta este ca n cuda experen[e mee, nu a f crezut
ncodata ca...
- Lnte, domnue!, spuse domnu Fang dctatora.
- Nc sa nu va treaca prn cap, domnue, ca am sa tac, raspunse domnu ce
batrn.
- Ba sa tac char dn cpa aceasta, ca, de nu, te dau afara dn saa, spuse domnu
Fang. Et obraznc mpertnent. Cum de ndraznet sa- nfrun[ pe un magstrat?
- Cum?, se mra domnu ce batrn, facndu-se rou ca racu a fa[a.
- A|unge!, pune- sa |ure, spuse Fang greferuu. Sa nu ma aud ncun cuvnt n
pus. Gata! Pune- sa |ure!
Domnu Brownow spumega de ndgnare, dar, gandn- du-se ma bne ca daca ma
contnua n acest fe nu va face dect sa- dauneze copuu, ncerca sa se
stapneasca fu de acord sa |ure.
- acum, domnue, spuse Fang, care este acuza[a pe care o aduce[ acestu
baat ce ave[ de decarat mpotrva u?
- Eram n fa[a une tarabe cu car[, ncepu Brownow.
- Gata, a|unge! Tac dn gura, domnue! Sergent! Unde- sergentu? Ah, domnue
sergent, te rog sa |ur. E, acum, domnue sergent, a spune-m cum s-au ntmpat
ucrure?
Lund o attudne pna de umn[a, sergentu reata cum -a prns cautat cu de-
amanuntu pe Over, pentru ca, n cee dn urma, sa nu gaseasca nmc asupra u
ca asta era cam tot ce ta e.
- Martor exsta?, se nteresa domnu Fang.
- Nc unu, na[mea Voastra, raspunse sergentu.
Domnu Fang tacu pre[ de cteva cpe, apo se ntoarse catre
recamant se adresa cu o voce tunatoare, pna de mne:
- A de gnd odata sa spu ce a de recamat a baatu acesta sau nu? Nu uta ca
et sub |uramnt, ar daca refuz sa spu tot ce t te vo pedeps pentru psa ta de
respect fa[a de reprezentan[ statuu. Vo porunc sa...
Contnuarea propoz[e n-a putut-o nmen desu pentru ca att greferu, ct
temnceru au nceput sa tueasca foarte tare. Ba char n aceea cpa, prmu scapa,
dn greeaa, o carte foarte grea pe |os, facnd n aa fe nct sa nu se ma auda
nmc.
n cuda tuturor ntreruperor a nenumarateor nsute, domnu Brownow a reut
sa- preznte cazu, neutnd sa men[oneze ca, de ndata ce s-a dezmetct, e a
aergat dupa baat, pentru ca- vazuse fugnd, -a exprmat speran[a
ca, daca magstratu -ar crede, e nu ar spune ca baatu ar f ho[u, c ca poate ar
f vreo egatura ntre e ho[. Ma adauga ca e -ar trata cu toata bnde[ea, daca
|ust[a -ar permte-o.
- E rant, dupa cum pute[ vedea, spuse domnu ce batrn n ncheere. m-e
teama, adauga e cu ze, utndu-se a cuca, m-e teama ca este foarte bonav.
- O, da, desgur, fu de acord domnu Fang, rn|nd respngator. Ha, gata, cu
mne nu-[ merge, goanue ce et! Cum te cheama?
De Over ncerca sa raspunda, mba era n[epenta. Era foarte pad avea
mpresa ca totu de nvrtea n |uru u.
- Cum te cheama, nemerncue nerunatue?, ntreba domnu Fang. Sergent,
cum cheama?
Utma ntrebare fu adresata unu batrne care era mbracat cu o vesta dungata
statea nga bara acuza[or, parnd foarte sperat. Se apeca pu[n asupra u Over
repetnd ntrebarea. Dar vaznd ca este ntr-adevar ncapab sa n[eeaga ntrebarea
cu prcna dndu- seama ca tacerea u -ar f nfurat ma tare pe magstrat,
ngreunndu- astfe sentn[a, se hazarda e sa- dea cu parerea sa ghceasca.
- Spune ca- cheama Tom Whte, na[mea Voastra, spuse ace bnd bnevotor
gntor de punga.
- Aha, dec e nu vrea sa ne spuna, nu?, ntreba Fang. Foarte bne, foarte foarte
bne! Pe unde sta?
- Pe unde apuca e, na[mea Voastra, raspunse sergentu, prefacndu-se ca ar
f prmt raspunsu de a Over.
- Are parn[?, ntreba domnu Fang.
-Zce ca au murt cnd era e foarte mc, na[mea Voastra, raspunse sergentu,
hazardndu-se dn nou cu raspunsu.
A|un ac cu nterogatoru, Over na[a capu , prvnd n |uru u cu och care
mporau, ruga aba optt sa- dea o pcatura de apa.
- Feacur prost, spuse domnu Fang, pe mne nu ma duce[ cu una, cu doua.
- eu cred ca e ntr-adevar bonav, na[mea Voastra, nssta sergentu.
- Las' ca tu eu ma bne, spuse domnu Fang.
- A gr|a de e, sergentue, spuse domnu ce batrn rd- cndu- mne n mod
nstnctv, o sa cada!
- Sta a ocu tau, sergentue, strga Fang, n-are dect sa cada, daca vrea.
Proftnd de permsunea data, Over cazu cu greutate a pamnt, ntr-un en
profund. To[ ce de fata s-au prvt cu umre, dar nmen nu a ndraznt sa se mte dn
oc.
- tam eu ca se preface, spuse Fang, ca cum aceasta ar f fost dovada
ncontestaba. Lasa[- sa zaca acoo pe |os. n curnd se va satura de teatru acesta
o sa se scoae.
- atunc ce hotarre ua[ n acest caz, domnue?, ntreba greferu pe optte.
- Am hotart, raspunse domnu Fang. Va sta n nchsoare tre un va presta
bneantees munca snca. Gata, acum evacua[ saa!
Deschsera ua sa asa to[ dn saa vreo do barba[ se pregateau sa- duca pe
baatu ce enat n ceua, cnd un barbat ma n vrsta cu un aspect decent, dar
mbracat saracacos, ntr-un costum negru demodat, ntra n fuga n saa , dn
c[va pa, fu exact nga masa magstratuu.
- Sta[! Sta[! Nu- ua[ de ac! Pentru numee u Dumnezeu, ma sta[ doar o
cpa!
Nou-vent se agta strga, ncercnd sa- traga sufetu dupa atta aergatura.
De ze care prezdasera edn[a ntr-o astfe de saa puteau exercta puterea
medat n mod arbtrar asupra berta[, bunuu renume, caracteruu ve[
supuor Ma|esta[ Sae, n speca asupra ceor dn casee de |os, de n nteroru
acestor pere[ au znc oc tot feu de farse care storc acrm pna de a nger, ee
nu sunt prea cunoscute oamenor, dect prn ntermedu gazeteor. De aceea domnu
Fang a fost foarte ndgnat sa vada un musafr nepoftt cum ntra a e n saa ntr-un
mod cu totu cu totu nerespectuos.
- Ce se petrece ac? cne ma e omu acesta? Da[- afara! Gata! Evacua[
saa!, ncepu sa strge domnu Fang.
- Lasa[-ma sa vorbesc, ncepu omu sa strge. Nu es afara nc n ruptu capuu,
pentru ca eu am vazut am auzt totu, ar taraba cu car[ este a mea. Va rog sa ma
asa[ sa depun |uramnt. Domnue Fang, va rog sa nu ma da[ afara, ascu- tat-ma va
rog! Nu-m pute[ refuza acest drept, domnue!
Omu acesta avea dreptate. |nea mor[ sa vorbeasca toata chesta aceasta
uase o ntorsatura mut prea seroasa ca sa nu fe ascutata.
- Da[- omuu Bba sa |ure, mr Fang tota nepacut mpresonat. E, acum ha,
da drumu, omue!
- Uta[ cum s-au petrecut ucrure. Domnu ac de fa[a ctea. Eu am vazut tre
bae[, do care nu sunt ac cu ce nchs. Se pmbau to[ tre pe margnea ceaata a
drumuu. Furtu propru-zs -a coms unu dntre ce do bae[. L-am vazut eu. E era
foarte sperat nu ta ce sa faca. Facu o mca pauza ca sa- revna pu[n ca sa
poata contnua cu reatarea ceor ntmpate, exact aa cum se petrecusera n
reatate.
- de ce n-a vent, omue, ma devreme ac?, ntreba domnu Fang dupa ce se
gnd pu[n.
- N-am gast pe nmen sa-m pazeasca taraba, raspunse omu. Ce pe care m-a f
putut baza pecasera cu puhou de urmartor. De-aba acum cnc mnute am gast pe
cneva am vent ac, ct am putut de repede.
- zc ca recamantu ctea, nu?, ntreba dn nou domnu Fang dupa o scurta
pauza.
- Da, raspunse omu. Char cartea aceasta pe care o are acum n mna.
- A, da, cartea aceasta, spuse Fang. Dar a patt-o?
- Nu, n-a patt-o, raspunse omu cu un zmbet.
- Doamne, arta-ma, char am utat de tot, excama cu nevnova[e domnu ce
batrn dstrat .
- Aa un domn stat sa se pnga de un bet baat!, spuse Fang, stradundu-se dn
rasputer sa para bun bnd, dar fnd doar foarte caraghos. Domnue, eu cred ca
dumneavoastra a[ ntrat n posesa aceste car[ n nte mpre|urar foarte duboase
ma pu[n ortodoxe. a noroc ca braru nu vrea sa te recame ca -a furat cartea. Sa
nu u[ acest
ucru ncodata, daca nu cumva vre ca |ust[a sa te pedepseasca aa cum se
cuvne. Ebera[ baatu evacua[ saa!
- La naba!, strga domnu ce batrn, dnd fru ber mne pe care o [nuse n e
atta vreme, a naba! Eu...
- Evacua[ saa!, spuse dn nou magstratu, sergen[ n-a[ auzt? Evacua[ saa!
Porunca a fost executata fara nco ntrzere, ar domnu Brownow a et e,
furos a cume, cu cartea ntr-o mna cu bastonu de bambus n ceaata mna. Se
ma poto doar atunc cnd a|unse n curte. Mcu Over Twst era ntns pe spate pe
trotuar. Avea camaa descheata era ud pe a tmpe. Era vd a fa[a dn cnd n
cnd avea un tremur care- scutura tot trupu.
- Betu de e, betu de e!, spuse domnu Brownow, apecndu-se uor peste e.
Aduce[-m o trasura, repede, repede, o trasura!
A aparut trasura, ar Over a fost aezat cu muta gr|a pe o perna. Dupa care,
domnu ce batrn s-a urcat e aatur.
- Pot sa va nso[esc eu, domnue?, spuse braru utan- du-se a ce do
dnauntru.
- Doamne, cum sa nu, pretene!, spuse domnu Brownow repede. Of, Doamne,
cum de am putut sa te ut? am utat de carte, care tot a mne e. Ha, sus! Betu
cop! N-avem tmp de perdut.
Lbraru s-a urcat e n trasura aa au pecat cu to[.
Captou 12
n care se arata cum Over este ngr|t cum nu a fost ncodata pna atunc n
va[a u n care ma afam nouta[ despre batrnu evreu, precum despre ce do
bae[ prote|a[ a u
Trasura o ua a goana nantnd zgomotos catre Mount Peasant, urcnd apo pe
strada Exmouth parcurgnd aproape acea traseu pe care Over -a parcurs atunc
cnd a sost a Londra, fnd nso[t de mecheru. Apo a uat-o pe un at drum,
a|ungnd de a Ange a Isngton oprndu-se n fa[a une case deosebt de frumoase,
care se afa pe o strada ntta umbrta de copac de pe nga Pentonve. Ac
domnu Brownow a dat porunca sa se atearna un pat medat, pentru ca baatu sa
fe aezat n e cu gr|a sa se smta ct ma confortab. Aten[a bnde[ea
batrnuu erau de-a dreptu debordante.
Pentru o buna bucata de vreme, Over a ramas nsensb a aten[a deosebta cu
care- ncon|urau no u preten. Soaree rasarse apusese de nenumarate or, dar
baatu contnua sa zaca n patu u, topndu-se dn cauza febre mar care- cuprnsese
care- chnua de moarte. Nc vermee nu poate roade cu atta tenactate dntr-un
trup mort aa cum dstruge ferbn[eaa, ncet, dar sgur, o fn[a ve.
Sabt, fara vaga pad a fa[a, putu n cee dn urma sa se rdce dn ceea ce
parea sa f fost un vs ung ntortocheat. Reund cu greu sa se scoae n ezut, cu
capu spr|nt pe o mna tremurnda, prv sperat n |uru u.
- Ce fe de ncapere e aceasta? Unde sunt?, ntreba Over. Eu nu am dormt ac
ncodata.
Rost aceste cuvnte cu o voce tare scazuta. Char daca vorbee au fost aba optte,
ee au fost totu auzte, perdeaua de a capu patuu fnd ute trasa a o parte. A
aparut chpu bnd a une batrne, care era foarte curat corect mbracata. Se
scuase dn fotou de nga pat, unde statuse pna atunc mpetse.
- Sta ntt, puue, spuse ncetor doamna cea batrna. Sta cumnte, atfe te
ve mbonav dn nou. A fost foarte bonav. Nc nu-[ nchpu ct de bonav a putut sa
f. Ha, ntnde-te napo pe pat, aa, puue. spunnd acestea, batrna aeza cu
muta gr|a pe Over pe perna, dadu uor paru peste cap - prv cu atta dragoste
bnde[e, nct e pur smpu nu s-a ma putut ab[ne -a uat mne ca sa e
petreaca pe dupa gtu u.
- Mu[umescu-[, Doamne!, spuse doamna cea batrna cu acrm n och, ce pu
de baat recunoscator, betu de e! Oare ce-ar f spus mama u daca ar f putut sa
stea nga e aa cum am stat eu daca -ar putea vedea n aceasta cpa?
- Poate ca ntr-adevar ma vede, opt Over, mpreunan- du- mne a
rugacune, poate ca n tot acest tmp m-a vegheat ndeaproape, aa smt eu, poate ca
a fost ac nga mne.
- Nu, puue, asta e dn cauza febre, spuse cu bnde[e batrna doamna.
- Da, cred ca ave[ dreptate, raspunse Over. E att de departe pna sus a cer,
ar ce de acoo de sus trebue sa fe foarte ferc[ ca sa se ma gndeasca sa ma
coboare ac, |os, pe pamnt nga patu unu bet baat. Dar eu tot ma cred ca daca
ea ar f tut ca sunt bonav, -ar f fost ma de mne pentru ca ea a fost foarte
bonava nante de a mur. Dar poate ca nu ma te nmc despre mne, adauga Over
dupa o tacere scurta. Cred ca ar f sufert foarte mut pentru mne sa ma te att de
zbt dn toate par[e. Snguru ucru e ca or de cte or o vsez are o fata tare ba|na,
suava este foarte fercta.
Doamna cea batrna nu- raspunse deoc. terse ma nt och, apo ochear pe
care asase pe papuma, ca cum ar f facut parte ntegranta dn fn[a e, aduse
u Over o bautura racortoare, -o ofer, apo antndu- pe obra| ma spuse ca
trebua sa stea foarte cumnte, daca nu cumva voa sa se mbonaveasca dn nou.
Aa ca Over se aeza ma bne pe pat; odata pentru ca dorea cu tot dnadnsu sa
nu asa dn cuvntu batrne doamne apo, ca sa recunoatem adevaru, pentru ca
facuse un efort peste masura de mare se sm[ea de|a stovt de cee spuse. Curnd,
cazu ntr-o duce somnoenta dn care nu- trez dect umna une umnar, ce ardea
deasupra capuu u. Un domn statea apecat [nea n mna un ceas foarte mare de
aur ce tcaa puternc. Domnu ua pusu - spuse ca era mut ma bne.
- Nu- aa ca te sm[ mut ma bne, puue?, ntreba domnu.
- Da, domnue va mu[umesc, raspunse Over.
- Vez, tam eu ca aa va f, spuse domnu a rndu u. ma cred ca [ este
foame, nu- aa?
- Nu, domnue, raspunse Over.
- Hm!, spuse domnu. Da, nu [-e foame. Nu este foame, doamna Bedwn, reua
dn nou domnu, care pe deasupra ma parea foarte n[eept.
Doamna Bedwn ncna dn cap cu foarte mut respect, dnd de n[ees ca ea
dntotdeauna tuse ca doctoru era un om cu muta tn[a de carte, aceea parere
avnd-o e despre sne.
- |-e somn, nu- aa, puue?, ntreba doctoru.
- Nu, domnue, raspunse Over.
- Nu, repeta doctoru, cu o carre patrunzatoare satsfacuta n och. nc nu
[-e sete?
- Ba da, sete m este, raspunse Over.
- Exact aa cum am banut, doamna Bedwn, spuse doctoru. E norma sa- fe
sete. A[ putea sa- da[ pu[n cea nte pne pra|ta, dar fara unt. v-a ma ruga,
doamna, sa nu- face[ n camera nc prea cad, nc prea rece.
Batrna doamna facu o pecacune adnca. Dupa ce gusta pu[n dn bautura aceea
racortoare, doctoru fu de acord ca ea sa- fe admnstrata u Over, apo peca n
graba, cacnd ntr-un anume fe n tmp ce cobora scare, de- scr[au czmee a om
foarte mportant bogat.
Imedat dupa aceasta vzta, Over cazu ar ntr-un somn profund dn care nu se
trez dect aproape de mezu nop[. Cu muta bnde[e, doamna Bedwn ura de
ndata noapte
buna - asa n gr|a une ate feme batrne grase, care tocma ntrase n
ncapere, aducnd cu ea, egate ntr-o basma, o cartcca de rugacun o boneta
uraa de pus pe cap. spuse u Over ca urma sa stea toata noaptea sa- pazeasca,
ndesa boneta pe cap, aeza cartea de rugacun pe masa, trase scaunu ma
aproape de emneu adorm pe oc, tresarnd dn cnd n cnd, ba, uneor capu
cadea n fa[a, mormand cefand, ateor char frecndu- cu nade|de nasu, pentru
ca ma apo sa adoarma dn nou.
Aa s-a scurs ncet noaptea. Over ma ramase treaz pentru o vreme, numarnd
cercure pe care e refecta umna umnar pe tavan sau urmarnd cu och modeee
de pe tapet. ntunercu ntea adnca dn ncapere erau cu adevarat soemne,
asnd sa se fureze n mntea baatuu spama ca attea nop[ ze e fusese
bntut de amenn[area mor[ ntunecate nfrcoatoare. ascunse fa[a n perna
ncepu sa se roage dn tot sufe[eu u.
Se trez treptat dn ace somn ntt, care parca te ebereaza de tot rau pe care -
a sufert pna atunc, acea odhna care [ toarna pace n sufet dn care parca e
pacat sa te trezet. Oare cne -ar dor, daca acesta ar f somnu mor[, sa se scoae
dn e sa fe dn nou zbt de vaure ve[, de necazure prezentuu nesguran[a
vtoruu, dar ce ma mut de ngr|orarea amntror apasatoare dn trecut?
Soaree straucea de mut sus pe cer, cnd Over s-a trezt. Era dn nou vese
ferct. Crza [nea de domenu trecutuu, ar e apar[nea um dn nou.
Dupa tre ze putea dn nou sa stea spr|nt de perne, confortab, ntr-un fotou ,
pentru ca era prea sabt ca sa poata merge, doamna Bedwn a dat ordn sa fe dus
|os, n camera servtoror, care apar[nea de drept aeza nga foc. Buna
doamna se aeza ea nga e , bucurndu-se foarte tare ca vedea mut ma bne,
ncepu sa pnga n hohote.
- Lasa, sa nu ma e n seama, puue, spuse batrna, ute aa m-a vent me sa
png, dar gata, acum ma smt ma bne.
- Doamna, sunte[ att de buna cu mne!, spuse Over.
- Bne, ha asa, puue, spuse doamna Bedwn, asta nu are nco egatura cu supa
ta ar cam trebu sa o be. Doctoru spune
ca n dmnea[a aceasta va ven char domnu Brownow n persoana sa te vada
trebue sa ara[ ct ma bne, ca sa- facem ct ma mut pe pac. zcnd acestea,
doamna cea batrna turna ntr-o cratcoara o canttate substan[aa de supa, care
daca ar f fost ndota cu apa, ar f fost ndea|uns de concentrata sa hraneasca bne
vreo tre sute cnczec de sarantoc.
- [ pac taboure, puue?, ntreba doamna vaznd cum Over se tot uta a un
portret care era pe peretee dn fa[a u.
- tu eu?!, raspunse Over fara sa- a och de a pctura. Am vazut foarte
pu[ne tabour a va[a mea, aa ca nu prea tu ce sa spun. Ct de frumoasa de
bnda pare a f acea doamna!
- Ah, spuse doamna cea batrna, pctor fac ntotdeauna portretee femeor ma
frumoase dect sunt ee n reatate, atfe -ar perde to[ cen[. Ce care a nventat
manara aceea care face poze ar f trebut sa te ca nu va avea prea mut succes cu
ea. Poza e prea adevarata, prea sncera, spuse doamna cea batrna, rznd dn tot
sufetu de remarca e oarecum ma[oasa.
- aceasta e o poza, doamna?, ntreba Over.
- Da, spuse doamna cea batrna, rdcnd och, doar pentru o secunda, dn
cratcoara cu supa, e un portret.
- Portretu cu, doamna?, ma ntreba Over.
- Pa ce sa-[ spun, eu nu tu a cu e portretu, raspunse doamna cea batrna,
tare bne dspusa. Nu e poza cuva pe care tu sau eu sa o cunoatem. S-ar parea ca te
ntereseaza foarte mut, puue draga.
- E att de frumoasa, raspunse Over.
- Nu cumva [-e frca de ea!?, nssta doamna cea batrna observnd surprza
teama respectuoasa cu care copu prvea tabou.
- O, nu, nc vorba de aa ceva, raspunse Over pe data. Doar ca are och foarte
trt de ac de unde stau eu se uta tot tmpu fx a mne, ar me m bate nma
foarte tare de emo[e, ma adauga Over aba optt, parca ar vrea sa-m spuna ceva,
dar nu poate.
- Doamne, nu ma asa!, excama doamna Bedwn tresarnd. Sa nu ma spu
ncodata aa ceva, puue! Eu cred ca tu ma degraba et tare sabt nervos dupa
boaa. Sta sa
te mut n ceaata parte, ca sa nu te ma u[ att de mut a tabou. Aa, spuse
doamna cea batrna, trecnd de a vorba a fapta. E, dec acum nu- ma po[ vedea.
Char daca schmbase poz[a, Over tot ma vedea portretu cu och mn[, dar
s-a gndt ca ma bne era sa nu o ngr|oreze pe doamna cea batrna buna ma
mut dect o facuse pna atunc, aa ca zmb cnd ea se uta a e. Doamna Bedwn
era ea mu[umta ca u era ma bne , cu un aer foarte soemn, puse sare n supa
rupse n ea cteva buca[ee de pne pra|ta. Over o sorb n vteza aba ca
ngh[se utma ngura, cnd auz o batae uoara n ua.
- Intra[, spuse batrna.
n ua aparu domnu Brownow.
Intrnd sprnten n ncapere, e rdca ochear pe frunte duse mne a
spate ca sa- vada ma bne pe Over, cnd deodata fa[a se schmonos cudat de tot.
Dn cauza bo, Over arata epuzat foarte pad , char daca dn respect pentru
bnefacatoru sau a ncercat n zadar sa se scoae, dn cauza sabcun, e nu a reut
dect sa se afunde ma mut n fotou n care statea aezat. Adevaru e ca domnu
Brownow avea o nma mare, care ar f putut cuprnde nme a nca ce pu[n ase
domn a fe de batrn ca e atunc, prn nu se te ce fe de proces nexpcab,
och u s-au umput de acrm.
- Betu baat, betu baat!, spuse domnu Brownow ncercnd sa- stapneasca
emo[a dn gas. Ma cam doare n gt, doamna Bedwn, cred ca am ract.
-Va, domnue, sper ca nu, spuse doamna Bedwn, eu nsam am aerst am
uscat perfect toate ucrure dumneavoastra.
- tu eu, doamna Bedwn, ce sa ma zc, spuse domnu Brownow. Ma gndesc
doar ca aseara a cna m-a dat un ervet cam umed. Dar bne, ha sa asam asta, nu-
nmc, tu, puue, cum te ma sm[?
- Domnue, eu nu pot sa va spun ct sunt de ferct ct va sunt de recunoscator,
raspunse Over, pentru toata bunatatea dumneavoastra.
- Doamne, ce baat manerat, spuse domnu Brownow cu convngere. Doamna
Bedwn, -a dat ceva de mncare, nte zeama, ceva, acoo?
- Tocma -am dat o farfure pna-och cu supa, domnue, raspunse doamna
Bedwn ndreptndu-se uor de spate accentund cuvntu supa, ca sa arate foarte
car ca ntre zeama supa nu exsta nc cea ma mca egatura.
- E, mda, fu de acord domnu Brownow, scuturat parca de un mc for. Poate ca
vreo doua pahare de vn de Porto -ar f facut ma bne, nu- aa Tom Whte?
- Dar, domnue, pe mne ma cheama Over, raspunse mcu[u ce bonav uut.
- Over?!, repeta domnu Brownow. Over ma cum? Over Whte, nu?
- Nu, domnue, Twst. Over Twst.
- Hm, ce nume cudat, spuse domnu ce batrn. de ce, ma rog, -a spus
magstratuu ca te cheama Whte?
- Eu, domnue, eu nu am spus ncodata aa ceva, raspunse Over mrat.
Pentru domnu ce batrn totu parea acum a f o mare mncuna, aa ca se uta a
baat destu de sever. Dar nc nu putea sa nu- crez, pentru ca fa[a u, char aa
sabta asprta de boaa, arata car ca e spunea adevaru.
- Poate ca e vreo greeaa a m|oc. , char daca nu ma avea de ce sa se
ndoasca de cee spuse de Over, deea aceea, ca trasature baatuu erau famare
ca e semana foarte tare cu cneva cunoscut, faceau sa nu poata sa- a och de
a baat.
- Sper dn tot sufetu, domnue, ca nu v-a[ suparat pe mne, adauga Over,
prvndu- cu och care mporau ma.
- Nu, nu, raspunse domnu ce batrn, de ce sa ma f suparat? Dar ce- asta,
Bedwn, a uta-te ac!
spunnd toate acestea, arata cu degetu spre tabou care atrna deasupra
capuu u Over apo a fa[a baatuu. Era copa u fdea. Och, capu gura erau
dentce. Expresa fe[e era att de perfecta, nct avea mpresa ca totu fusese
copat ntocma pna n cee ma mc deta.
Over nu n[eese care era cauza aceste expoz , pentru ca nu se restabse pe
depn, ca sa fe n stare sa suporte o asemenea emo[e puternca, ena.
Aceasta sabcune a u ne da noua ocaza sa- dezvaum cttoruu ce s-a ma
ntmpat ntre tmp cu ce do bae[ prote|a[ a batrnuu evreu.
mecheru, mpreuna cu pretenu sau, domnoru Bates, s-au aaturat mu[m
care fugea ura n dezordne urmarn- du- pe Over. Aa cum am aratat de|a, n
cuda faptuu ca e nsusera ega un bun a domnuu Brownow, au ascutat de
un sfat auntrc foarte audab foostor pentru e, anume acea de a- sava ma
nt propra pee. Ac trebue sa ma adaugam ca, pentru orce engez mndru
adevarat, bertatea ndvduu, ca bertatea u nteroara sunt pe prmu oc, dec
trebue sa- rog um pe cttor sa n[eeaga car ca aceasta attudne nfacareaza
patrotsmu dn oamen. Par[a, acest ucru este o dovada ve a nstnctuu or de
conservare sguran[a care este egat ndsoub confrma acest mc cod de eg pe
care un fozof profunz cu scaun a cap e-au stabt ca fnd ne drectoare ae
fapteor ac[unor natur nsa. Totu, acet fozof foarte n[eep[ nu au facut
dect sa reduca faptee bune Doamne Natura a enun[area de maxme teor ,
foosndu-se meteugt de compmente frumos aese care sa- preamareasca
n[eepcunea capactatea de a n[eege, au asat compet a o parte orce
consdera[e de ordn sentmenta, pentru ca astfe de prcn sunt mut ma pre|os
dect vaoarea unanm recunoscuta a une astfe de Doamne, care sta cu mut
deasupra mcor sabcun gree specfce sexuu e.
Daca ar f ca eu sa ma emt pe deasupra unee consdera[ de natura strct
fozofca n ceea ce prvete comportamentu ceor do domnor, n stua[a aceea
decata n care se afau, e-a putea gas pe data n faptu (care a ma fost de|a
povestt n aceasta carte) ca e au parast goata au taat-o pe drumu ce ma scurt
catre casa, numa atunc cnd aten[a generaa s-a fxat cu totu asupra u Over. Nu
a vrea sa sus[n ca oamen nva[a[ au obceu de a se duce cu deea drect a [nta,
ca sa a|unga repede a concuza mut rvnta. Tactca or este ma degraba aceea de a
ung dstanta foosndu-se de dverse exprmar contorsonate ocour care decurg
unu dntr-atu, asemenea be[vanor care se afa sub presunea unu uvo de de
prea mare pentru mntea or, de nu ma tu cum sa asa dn
e. Dec, ceea ce vreau eu sa spun - o sus[n sus tare - este ca aceasta-
practca nvaraba a tuturor fozofor redutab n a- sus[ne teore or, n a-
demonstra marea or n[eepcune carvzune atunc cnd preznta sstemee or,
care, n cee dn urma, a|ung sa- afecteze char pe e n. Aa se a|unge ca,
nante de a face un mare bne, sa f obgat sa fac uneor pu[n rau sa te po[
prevaa de orce fe de m|oace pe care scopu sa e |ustfce. Luate separat, bnee
rau - sau dstnc[a dntre bne rau -vor f compet asate a attudnea fozofuu,
u revenndu- sarcna decata de a stab determna totu prn prsma u cara,
competa mpar[aa.
Aba dupa ce bae[ au fugt ct au putut de repede pe nte stradu[e ntortocheate
au traversat nenumarate cur[, s-au utat unu a ceaat au fost de acord dn
prvr sa se opreasca pu[n sub o poarta botta ntunecata. Ramasera mu[ pentru
cteva secunde, att ct sa- traga sufetu. Domnoru Bates excama ceva, dupa
care ncepu sa chue de bucure , zbucnnd ntr-un hohot de rs de nestapnt, se
prense ct era de ung de-a ungu por[, tavandu-se pe |os [nndu-se cu mne
de burta.
- Ce e, de ce rz n aa ha?, ntreba mecheru.
- Ha!, Ha!, hohotea Charey Bates fara sa se poata opr.
- Termna, [ a|unge cu atta rs, apostrofa mecheru utndu-se precaut de
|ur-mpre|ur, sau vre sa ne nha[e careva, prostue?!
- Nu pot, pur smpu nu ma pot ab[ne sa nu rd, spuse Charey. Cnd ma
gndesc cum o uase a sanatoasa, cotnd-o pe u[e ovndu-se de to[ stp de
parca era facut dn fer, nu ata, ar eu aveam batsta n buzunar strgam ct ma
[nea gura dupa e ,prnde[-, prnde[-", zau, nc nu-m vne a crede! Imagna[a
domnoruu Bates era att de ve, nct a|ungnd cu reatarea n acest moment, reu
doar sa- ma cameze pu[n respra[a, dupa care se prense dn nou pe poarta
ncepu sa rda char ma tare dect nante.
- Fagn? Fagn ce-o sa spuna?, ntreba mecheru, proftnd dnante de mca
pauza pe care pretenu u spera ca urma sa o faca.
- Ce sa spuna?, repeta Charey Bates.
- Da, ce-o sa spuna?, ntreba dn nou mecheru.
- Dar cam ce-a vrea tu sa spuna?, ntreba Charey, oprn- du-se brusc dn vesea
u debordanta pentru ca- vazuse pe ret att de seros. Da, exact, cam ce-a vrea tu
sa spuna?
Domnu Dawkns fuera vreo doua mnute, apo, scotan- du- paara, se scarpna
dadu dn cap de vreo tre or.
- Ce vre sa spu cu asta?, ntreba Charey.
-Aa-baa-portocaa, coc-boc, trec a oc!, spuse mecheru cu un rn|et vadt
sfdator pe chpu u de baat nteectua.
Desgur ca era aceasta o expca[e, dar domnoru Bates nu o prea gas
satsfacatoare, aa ca ntreba dn nou: ce vre sa spu cu asta?
mecheru nu- raspunse, c puse paara a oc pe cap , adunndu- buendree
de dedesubt pupana hane pe sub bra[, mpnse obrazu cu mba se batu
gndtor de cteva or cu degetu peste nas, n stu u propru persona, se rasuc
pe cace o zbugh afara dn curte. n urma u e domnoru Bates, numa ca
era ceva ma ngndurat.
Zgomotu paor or pe scare care scr[au ngroztor se auz doar a cteva cpe
de a aceasta conversa[e, fnd seszat de batrnu ce vese care statea nga foc,
[nnd n mna stnga o bucata de pne peste care era uncarnat foarte ute, ar n
dreapta un brceag. Pe un co[ de soba era o oaa dn costor. Se ntoarse, pe fata
putandu--se vedea un zmbet mrav. Pe sub sprncenee u rocate stufoase prv
[nta spre ua, p urechea de ea ascuta cu foarte muta aten[e.
- Cum adca?, murmura evreu schmonosndu-se a fa[a. De ce numa do? A
treea unde-? Ia sa vedem ce s-a ntmpat!
Pa se apropau tot ma mut pna ce a|unsera sus. Ua se deschse ncetor pe
ea ntrara mecheru mpreuna cu Charey Bates; apo, nchsera ua ncetor n urma
or.
Captou 13
n care cttoru ntegent cunoate nte persona|e no, care sunt mpcate n
dverse ntmpar pacute ce au de-a face cu povestea noastra
- Unde- Over?, ntreba furos evreu, prvnd amennta-
tor ce
* Unde- baatu?
ngroz[ de vocea u tunatoare, mcu[ ho[ se utau spera[ a maestru , nefnd
prea n argu or, prefera sa taca dn gura.
- Ce s-a ntmpat cu baatu?, ntreba batrnu evreu dn nou, apucndu- fara
ma pe ret de guer bestemndu- de-[ nghe[a sngee n vne. Vorbete, n-auz?
Sau te strng de gt!
parea att de hotart n ceea ce spunea, nct Charey Bates, care pna atunc
statuse ma retras pentru ca dadea seama ca e ma sgur sa f n spate, ncepu sa
se gndeasca foarte seros ca e va f a doea care va f strns de gt. Cazu n
genunch se puse pe un uret puternc contnuu, ceva ntre un taur foarte nfurat
o trompeta dezacordata hodorogta.
- Vorbete odata, n-auz?, tuna batrnu evreu scuturar - du- pe ret att de tare
nct a fost o adevarata mnune ca a ma ramas cu hanee aceea arg pe e.
-E, ce s-a-ntmpat? L-au prns gata!, spuse mecheru suparat. Asta s-a
ntmpat. Ha, asa-ma-n pace! rasucn- du-se meteugt, e ute dn hanee u
aa pe care e abandona fara ovaaa n mne evreuu, dupa care nfaca
furcu[a cea cu coada unga dn mna facu o fandare catre
batrn, fandare care, daca ar f avut efectu scontat, -ar f facut pe acesta mut
ma seros pentru vreo una sau doua.
Ct a cp, evreu se dadu un pas ndarat cu o agtate ncredb de mare n
compara[e cu vrsta u matusaemca , und oaa n mna, se pregat sa -o arunce
n cap atacatoruu sau. nsa tocma n ace moment Charey Bates scoase un uret
ngroztor, dstragndu- aten[a facndu- astfe sa- schmbe [nta catre e.
- He, ce naba face[ ac?, se auz mrnd o voce barto- naa. Cne a aruncat cu
nenorocta asta de oaa n mne? Noroc ca n-a fost dect berea nu oaa, ca atfe
vedea e acea. Nu m-a f gndt ncodata ca un batrn ca tne, nferna, bogat, ho[
turbat pe deasupra, -ar putea permte sa arunce n oamen cu atceva dect cu apa,
aceea prmta de pomana de a compana apeor. Ce-ave[ de va bate[ ca chor?
Fagn! E, draca dracuu! M-a[ udat toata earfa de a gt cu berea voastra! tu,
sarace |egoasa ce et, ce sta afara de parca [-ar f rune de stapanu-tau, mars
nauntru!
Barbatu care tocma rostse aceste vorbe era un tp ndesat bne facut, cam de
vreo trezec cnc de an. Era mbracat ntr-o hana de catfea dn bumbac de
proasta catate, pantaon bufan[ de postav de cuoare be|, soo de atta purtat, era
nca[at cu nte ghete ncheate cu retur ncrucate pna a |umatatea gambe,
care veneau peste nte corap grosoan dn ana gr. Avea nte pupe drepte nte
pcoare care, ntr-un astfe de costum, pareau a f netermnate, daca nu ar f avut
nte an[ur de |ur-mpre|uru or. Pe cap era ndesata o paare maro, ar n |uru
gtuu avea acea earfa murdara n forma trunghuara, destramata pe a co[ur cu
care, pe cnd vorbea, tot tergea berea de pe fa[a. Ispravnd cu tersu, asa sa se
vada un chp urt, cu o barba deasa, nerasa de tre ze, do och care prveau crunt,
dntre care unu avea mpre|ur ma mute cuor ce aratau car ca prmse de curnd un
pumn stranc.
- Ce sta? N-a auzt sa ntr?, mr dn nou tharu.
n odae se strecura un cne ab a[os, zgrat pn de ran.
- Pe unde m-a umbat pna acum?, ntreba barbatu. Nu cumva et tu mut
prea mndru ca sa te acuez pe nga mne? Cucat!
odata cu comanda aceasta dadu cneu un ut de- trmse tocma n capatu
ceaat a ncaper. Dar cnee era foarte obnut cu un astfe de tratament, cac se
chrc fara sa scheaae ntr-un co[ cpnd foarte des dn och, parea ca cerceteaza
ceva cu muta aten[e.
- Ce te-a apucat de- asupret n hau asta pe bae[, batrn zgrct, acom hot
ce et?, ntreba omu aezndu-se pe un scaun ca cum era a e acasa. Ma mr cum
de nu [-au tras una n cap ca sa te omoare! Ca eu daca eram n ocu or o faceam
sgur. Iar daca ma eram ucencu tau, o faceam de muta vreme. dupa aceea, nu,
dupa aceea n-a f putut sa te vnd, ca nu et bun nc sa te puna ntr-un borcan ca o
cuda[ene a natur, ca nu cred sa dea cneva ceva pe un batrn att de urt ca tne.
- Gata, gata, tac, domnue Skes, spuse evreu care de|a tremura ca varga, nu
ma vorb att de tare!
- Ia nu ma ma tot domn atta!, repez tharu rautacos. Or de cte or m-a
vorbt aa de meros, a pus tu ceva rau a cae. Sa nu zc ca nu [-am spus! nc sa
nu-[ nchpu ca taman eu am sa-m fac numee de rs.
- Bne, bne, am n[ees, B Skes, spuse evreu cu o umn[a vrednca de tot
dspre[u. S-ar parea, B, ca astaz nu prea et n toane bune.
- Se prea poate, raspunse Skes, dar eu tot ma cred ca [e [-a cam sart
[andara de-a nceput sa arunc cu oaa cu bere dupa oamen turu ntruna ca o
moara hodorogta.
- A nnebunt?, spuse evreu apucndu- brusc de mneca aratnd catre bae[.
nsa domnu Skes se mu[um doar sa mmeze ca -ar ega un nod magnar dupa
urechea stnga, apo cu o mcare brusca dadu capu pe spate spre umaru drept.
Doar evreu parea ca prcepuse exact semnfca[a acestu mba| gestc. Cu o pocrze
greu de ascuns, ceru n termen goanet, pe care cu sguran[a nmen nu -ar f putut
n[eege, un pahar cu tare.
- nu care cumva sa-m torn nscava otrava n e, spuse domnu Skes,
punndu- paara pe masa.
Vorbtoru o spusese n guma, dar daca ar f apucat sa vada cautatura rautacoasa
feu n care evreu muca buzee u vnete sub[r pe cnd se ndrepta spre
duap, -ar f dat seama ca aceasta precau[e nu era char psta de sens, avnd n
vedere dee nastrunce ae batrnuu ce vese, carua cu sguran[a -ar f trecut prn
cap sa modfce unee produse dn ndustra dsteror.
Dupa ce bause vreo doua sau tre pahare bune cu tare, domnu Skes catadcs sa
e dea aten[e domnoror dn prea|ma u, care, cu muta maestre, atrasera ntr-o
conversa[e, povestndu- cu ux de amanunte cum fusese prns Over, ofernd deta,
mbunata[nd aternd adevaru cu tot sou de ate ate expca[ pe care
mecheru e consdera neaparat necesare.
- Teama mea e, zse evreu, ca nu cumva e sa spuna ceva sa ne bage n beee.
- Tot ce- posb, -o ntoarse Skes, rn|nd pn de rautate, daca spune ceva, a
dat de naba, Fagn!
- m-e teama, vez tu, adauga evreu prvndu- atent nterocutoru
prefacndu-se ca nu a observat ntreruperea, m-e teama ca daca |ocu ne cuprnde
pe no, e va ma cuprnde pe a[ ca nc [e, dragu meu, nu-[ va f ma bne.
Omu fu scuturat de un for puternc , ntorcndu-se catre batrn, prv
amenn[ator. Numa ca acesta rdcase umer pna n dreptu urechor prvea
aurea a peretee dn fa[a u.
Tmp de cteva cpe bune toata umea tacu fecare membru dn aceasta gasca
deosebt de respectaba parea cufundat n propre u gndur. Snguru carua nu-
pasa de nmc era cnee, care se ngea pe bot cu rautate care parea ca se
gndete profund cum sa mute pcoru prmuu domn sau prme doamne care -ar f
et n cae pe strada.
- Unu dntre vo trebue sa afe cam ce s-a ntmpat pe a po[e, spuse domnu
Skes cu o voce ceva ma potota dect atunc cnd facuse ntrarea n ncapere.
Evreu dadu dn cap n semn ca era e de acord cu acest ucru.
- Daca n-a crpt nmc pna acum -au bagat a zdup, n-avem de ce ne teme
pna ce- dau drumu, spuse domnu Skes, numa dupa aceea trebue sa- avem n
paza noastra, dar orcum eu cred ca trebue sa punem aba pe e.
Evreu dadu dn nou afrmatv dn cap.
Pruden[a fnd mama n[eepcun, era mpede ca acesta era drumu pe care
trebuau sa- urmeze. Exsta totu un mpedment, anume ca mecheru, Charey
Bates, Fagn domnu Wam Skes nutreau o antpate vadta profunda ca sa se
aprope de vreun brou po[enesc ndferent de pretext.
Este greu de spus cam ct au stat s-au tot utat unu a atu netnd ce sa faca,
ntruct nesguran[a nu era prea pacuta pentru e. Dar nu trebue sa ne batem capu
prea mut ca sa ghcm cam ct a durat totu, pentru ca pe usa au ntrat dntr-odata
cee doua domnoare pe care Over e ntnse ma demut care au dat un nou
sufu conversa[e.
- Char aa, spuse evreu, am gast, va merge Bet, nu- aa, draga mea?
- Unde?, se nteresa domnoara.
- Pu[n pe ac, pe a broure po[e, draga mea, spuse evreu ngutor.
Adevaru e ca domnoara nu a raspuns categorc ca ea nu ar merge acoo nc n
ruptu capuu, dar -a exprmat parerea cu emfaza seroztate ca ma bne ar mur
- o manera foarte potcoasa decata de a se eschva de a aceasta rugamnte,
ucru ce ne arata ct de bne-crescuta era de nu putea sa refuze sau sa repeada pe
cneva n mod drect.
Evreuu cazu fata se ntoarse de a aceasta dragaaa domnoara a ceaata
domnoara, care era foarte frumos mbracata care atragea prvre cu roch[a e
roe, ghetu- tee e verz paru bond pus pe moa[e de hrte.
- Nancy, draga mea, spuse evreu cu gas meros, tu cam ce parere a?
- Ca nu [ne, aa ca as-o bata, Fagn, raspunse fata.
- Adca ce vre sa spu?, ntreba domnu Skes prvnd-o ca un cne pouat.
- Exact ce [-am spus ce-a auzt, B, raspunse doamna cu raceaa.
- Dar de ce, et exact omu de care avem nevoe, cauta domnu Skes sa o
convnga, nmen nu te nmc despre tne.
-S nc nu vreau sa te, raspunse Nancy cu aceea raceaa n gas. Dec B,
hotarrea mea e uata, raspunsu meu e nu.
- Lasa, Fagn, ca va merge, spuse Skes.
- Ba nu, Fagn, n-o sa merg, spuse Nancy.
- Ba da, Fagn, o sa mearga, spuse Skes.
domnu Skes avea dreptate. Prntre amenn[ar, promsun ademenr, doamna
cu prcna a cedat n cee dn urma a fost de acord sa mearga a brou po[e.
Adevaru e ca ea nu avea aceea opret ca ncntatoarea e pretena, pentru ca
tocma se mutase n apropere de Fed Lane dn ndepartata, dar dstnsa mahaa
Ratcffe , prn urmare, nu avea de ce sa- fe teama ca s-ar f putut ntn cu una
dntre nenumaratee e cunotn[e.
Drept care -a pus un or[ curat strauctor de ab n |uru tae -a aran|at
zuuf sub o paaru[a de pa, toata costuma[a provennd dn garderoba nepuzaba a
evreuu. astfe costumata, domnoara Nancy a pecat sa vada ce poate afa.
- Ia, sta pu[n, draga mea, spuse evreu, sco[nd de pe undeva, dntr-un coton
numa de e tut, un coue[ cu capac. Du asta ntr-o mna, prezn[ ma muta
garan[e.
- Fagn, ma da- o chee ma mare de a vreo poarta, sa se |oace cu ea n
ceaata mna, spuse Skes, da bne face mprese buna.
- Da, da, a dreptate, aa e, face mprese buna, spuse evreu, aga[nd o chee
mare de poarta de degetu aratator de a mna dreapta a domnoare. E, aa da!
Perfect, draga mea, spuse evreu frecndu- mne cu satsfac[e.
- Oh, va de fra[oru meu, betu meu fra[or, nevnovatu de e!, se tngua
Nancy, hohotnd de atta pns strngnd cu putere a pept coue[u chea. Ce-o
f cu e, ce-o f cu e? Oare pe unde m -or f dus? Domnor, fe-va ma spune[-m
ce s-a ntmpat draguu meu fra[or! Domnor, va rog, va mpor!
spunnd toate acestea cu o voce care-[ rupea nma, sugrumata de suspne
de acrm, spre decu nemargnt a
audtoruu, domnoara Nancy se opr, facu cu coada ochuu catre spectator e,
zmb ncnnd uor dn cap dsparu pe ua.
-E, asta da fa[a stea[a, drag me, spuse evreu prvndu- preten cu satsfac[e
dnd dn cap cu muta consdera[e, ca cum ar f vrut sa e spuna or sa urmeze
acest exempu fara cusur, pe care tocma vazusera cu propr or och.
- E o adevarata mndre pentru reprezentan[ee sexuu e, confrma domnu
Skes umpndu- paharu batnd cu pumnu u enorm n masa. Beau n sanatatea
e e doresc a toate sa fe ca ea!
n tmp ce se rosteau a adresa u Nancy toate aceste aude dscursur eogoase,
tnara domnoara tocma a|unsese cu bne n dreptu po[e, n cuda une re[ner
fret de a merge pe straz sngura neansotta.
Intra prntr-un cordor dn spatee cadr batu uure cu chea a ua une ceue,
dupa care ascuta. ntruct dnauntru nu se auzea nmc, tu ascu[ urechea dn
nou ca sa auda ma bne. Tot nmc. Aa ca ncepu sa vorbeasca.
- Noy, dragu meu, murmura Nancy cu un gas tare duce, Noy?
nauntru nu era nmen, dect un nenoroct de crmna descu[, care fusese bagat
a racoare pentru ca avusese ndrazneaa sa cnte a faut, vna ndreptata mpotrva
comunta[ dovedta fara tagada, fapta care fusese condamnata cum se cuvne de
Fang prn pedeapsa cu o una de nchsoare a casa de corec[e, mpreuna cu remarca
|usta amuzanta pe care o facuse cum ca daca tot avea atta respra[e de
mpratat, ma bne ar f foost-o ca sa nvrta o moara de vnt, dect sa sufe ntr-un
nstrument muzca. Dar ntruct e nu- raspunse, pentru ca tot pngea dupa fautu
ce fusese confscat n foosu comunta[, Nancy trecu ma departe a ceua
urmatoare batu a ua e.
- Ce-?, ntreba de dncoo o voce saba care de-aba se putea face auzta.
- E cumva dn ntmpare vreun bae[e cu tne acoo?, ntreba Nancy, dar nu
nante de a suspna dn greu.
- Nu, raspunse vocea, asta m-ar ma trebu!
Ac era un ceretor care avea cam vreo azec cnc de an care nu fusese
bagat a nchsoare pentru ca ar f cntat a faut, sau ca ar f vagabondat pe straz, c
pentru ca- perdea tmpu fara sa faca nmc, nc macar pentru va[a u. n ceua
aaturata era un at barbat, care fusese nchs pentru ca facuse comer[ ambuant cu
tga, fara sa aba cen[a; dec, e ncercase sa faca ceva ca sa- ctge exstenta, dar
actvtatea sa fusese n dauna tmbruu fsca ce trebua apcat pe cen[a.
Dar ntruct ncunu dntre acet borfa nu raspundea a numee de Over nc
nu ta nmc despre e, Nancy se hotar sa mearga drect a temncer, care era
mbracat cu o |etca n dung , pngnd, suspnnd, eganndu- cosu- etu
nvrtnd chea n |uru degetuu, ob[nnd astfe un efect ma mare, ntreba de
fra[oru e drag.
- Draga mea, nu avem pe nmen asemenea u pe ac, raspunse batrnu.
-Atunc unde ar putea f?, gemu Nancy dstrusa.
- Pa, -a uat domnu acea, raspunse temnceru.
- Care domn? Of, Doamne, Dumnezeue! Care domn?!, se mra Nancy.
Ca raspuns a aceste ntrebar care veneau de-a vama, batrnu ncepu sa- spuna
fete dstruse de suparare ca Over enase n saa de |udecata ca, n urma
marture depuse de un om care spusese ca un at baat comsese furtu, e fusese dat
n custoda domnuu care ma nt acuzase ca ma apo recamantu uase cu e,
aa enat cum era ca sa- duca a e acasa, despre care nformatoru ta doar ca ar f
pe undeva prn Pentonve, ca aa auzse e cnd se dadu adresa br|aruu.
Dstrusa de ndoaa nente, domnoara cea chnuta de durere porn
catnndu-se catre poarta, pentru ca apo sa- schmbe pe data mersu nesgur cu
unu hotart, ute apasat. O apuca pe o u[a ntortocheata nu se opr dect atunc
cnd a|unse a casa evreuu ce batrn.
De ndata ce auz raportu msun ce- fusese ncredn[ata, domnu B Skes
ndesa paara pe cap, chema repede cnee peca foarte grabt, fara sa ma dea
nco aten[e pote[uror de ramas bun.
- Drag me, trebue neaparat sa tm unde se afa, trebue neaparat sa- gasm,
spuse evreu foarte tuburat. Charey, a-[ pcoaree a spnare sa nu te ntorc pna
ce nu v cu vet despre e. Nancy, draga mea, tu trebue sa m- gaset! Eu n-am
ncredere dect n tne, n tne n mecheru acesta! Ia sta[, sta[!, ma adauga
evreu descund un sertar cu o mna tremurnda. Ute, ua[ nte ban, drag me!
n noaptea aceasta nchdem pravaa ac. Iar vo t[ unde sa ma gas[. Dragu[or,
nu ma perde[ tmpu, nc macar o secunda!
rostnd aceste cuvnte mpnse afara dn ncapere, dupa care ncue ua de
doua or cu mare gr|a , pe deasupra, ma trase n spatee e drugu de fer. Odata
facute toate acestea, scoase dn ascunzatoare ad[a, pe care fara voa u -o aratase
u Over, pentru ca apo, n cea ma mare graba, sa nceapa a- ndesa a gramada n
buzunaree de sub hane ceasure b|utere dn ea.
O batae n ua ntrerupse dn ceea ce facea cu atta nfrgurare.
- Cne- acoo?, ntreba e cu o voce vadt rtata.
- Eu, se auz vocea mecheruu prn gaura che.
- Acum ce ma vre?, tpa evreu aproape perzndu- cumpatu.
- Nancy vrea sa te daca, dupa ce punem aba pe e, ducem a cubu ceaat,
ntreba mecheru.
- Bneantees, raspunse evreu, medat cum pune[ aba pe e. Numa gas[-,
gas[-, asta- tot pentru moment! Ca dupa aceea tu eu ce am de facut, as' pe mne!
Baatu morma ceva cum ca a n[ees o ua a goana pe scar dupa tovara u.
- Nu prea cred eu c-a crpt ceva pna acum, spuse evreu, vazndu- ma
departe de treaba.
Captou 14
n care se dau no amanunte egate de ederea u Over n casa domnuu
Brownow, precum despre prezcerea surprnzatoare a domnuu Grmwg cu prvre
a baat a msunea pe care acesta a trebut sa o ndepneasca odata, cnd a pecat
de acasa
Over reven repede dn enu cauzat de excama[a brusca a domnuu
Brownow. Subectu cu prcna, adca tabou, a fost de atunc ncoo evtat cu gr|a,
att de domnu ce batrn, ct de doamna Bedwn. Nu s-a facut nco auze a
trecutu u Over, dscu[e abordnd numa subecte care sa- bnedspuna. Era nca
prea sabt ca sa poata cobor a mcu de|un. Dar cnd a vent a doua z dmnea[a n
camera mena|ere, prmu ucru pe care -a facut a fost acea de a prv nspre perete,
n speran[a de a vedea dn nou chpu acea frumos a doamne dn tabou. Numa ca
speran[ee -au fost spuberate, pentru ca tabou fusese uat de acoo.
- Oh, spuse mena|era urmarnd drec[a nspre care prvea Over, dupa cum vez -
au uat.
- Da, vad ca -au uat, raspunse Over cu un oftat adnc, dar de ce?
- Puue, -au dat doar |os de pe perete pentru ca domnu Brownow a spus ca
avea o nfuen[a prea mare asupra ta ca poate dn cauza aceasta tu nu te fac bne
ma repede, t cum e, reua doamna Bedwn.
- O, nu, doamna, nu-m facea rau deoc, spuse Over, m pacea sa- vad ac
char m era drag.
- Bne, bne spuse doamna pna de bunavon[a. Fa-te tu bne, puue, ct ma ute
cu putn[a, ar eu [ promt ca
am sa- pun a ocu u. E bne aa? [ promt. E, acum ha sa ma vorbm no de
ate ucrur.
Acestea au fost snguree ucrur pe care Over a putut sa e afe despre tabou a
acea vreme. ntruct doamna Bedwn a fost att de buna cu e atunc cnd a fost
bonav, e, a rndu u, s-a stradut sa nu se ma gndeasca sa ma aduca vorba
despre subectu cu prcna. Aa ca ascuta cu aten[e povete pe care ea e spuse
despre fca e cea deosebta foarte frumoasa care se casatorse cu un barbat foarte
chpe cum ce do traau undeva a [ara. Despre un fu a e care era func[onar a
un negustor dn Inde de Vest care era un fu desavrt, ce- scra de patru or pe
an nte scrsor att de pne de duoe, ca de fecare data venea sa pnga cnd
vorbea despre ee. Dupa ce batrna a termnat de vorbt pe arg despre ct de bun
sunt cop e despre ct de bun era fostu e so[, care murse se dusese de mut
de tot, betu de e, cu douazecssase de an n urma, s-a a|uns a ora ceauu. Dupa
cea, ea a nceput sa- nve[e pe Over sa |oace crbbage, pe care e -a deprns
numadect, dupa care au |ucat amndo cu mut nteres seroztate, pna cnd
pentru Over a vent tmpu sa bea nte vn cad amestecat cu apa sa mannce o
fee de pne pra|ta, apo sa mearga bnor a cucare.
Fercte au fost acee ze n care Over se nsanatoea vaznd cu och! Totu n
|uru u era att de panc, de curat de pus a punct, to[ ce dn |uru u erau att de
bnz de aten[, nct, pe nga zarva nesguran[a n m|ocu carora trase de
cnd se nascuse, parea ca acum traa n parads. Nu era nca ndea|uns de puternc sa
se mbrace, cnd domnu Brownow dadu un costum nou, o apca noua o pereche
noua de nca[ar. Spunandu--se ca putea face ce dorea cu hanee cee vech, e e
dadu une servtoare, care fusese tare buna cu e - ceru sa e vnda vreunu evreu
sa- pastreze ban pentru ea. Lucru pe care s-a grabt sa- faca , pe cnd Over
prvea de a fereastra saonauu, vazu pe evreu cum nfaura punea hanee n
sac cum se ndeparta. Aba atunc se sm[ ma uurat fu ncntat sa constate ca
ee fusesera vndute acum cu trebua ca pentru e nu ma era ncun perco sa e
ma mbrace vreodata. Ca
sa spunem adevaru, acestea erau numa nte bete zdren[e, ar Over ncodata
nu avusese ocaza sa se mbrace cu nte hane nou-nou[e.
ntr-o seara, cam a vreo saptamna dupa ntmparea cu tabou, pe cnd statea
vorbea cu doamna Bedwn, domnu Brownow trmse vorba u Over Twst ca daca
se sm[ea ndea|uns de bne, poftea n brou ca sa- spuna ceva.
- Mu[umescu-[ Doamne a|uta-ne! Spaa-te pe mn asa-ma sa-[ aran|ez
pu[n paru sa-[ fac o carare pe m|oc, puue, spuse doamna Bedwn. Doamne,
Dumnezeue, daca a f tut ca te cheama a e, a f pregatt un guera curat te
aran|am cum se cuvne.
Over facu ntocma aa cum spusese doamna cea batrna , char daca ea se
tot framnta ca nu avea tmp sa- pseze gueru cama, e arata a fe de decat
de chpe fara aceste gate. Char fara vreo nstruc[une pe care sa o f prmt n
tmp ut, ea tot nu ar f putut face ma mut pentru e. Era aa de frumos!
Astfe mbarbatat, Over batu a ua brouu. Domnu Brownow -a poftt nauntru,
ar e s-a gast pe data ntr-o ncapere pna de car[ destu de mca, dn spatee
case. Unca fereastra dadea ntr-o gradn[a pna de for verdea[a, ar n fa[a e era
o masa a care statea domnu Brownow n persoana ctea. Cnd vazu pe Over,
asa cartea deoparte - spuse sa se aprope sa a oc pe scaun. Baatu facu
ntocma, mrndu-se cum de pot exsta at[a oamen care sa cteasca mun[ de car[,
ce fusesera scrse numa numa cu scopu de a- face pe oamen ma n[eep[, ucru
care de atfe e de mrare pentru oamen cu mut ma muta experen[a dect un
bae[e ca Over Twst.
- E, ce zc de attea car[, baete?, spuse domnu Brownow, observnd medat
umrea cu care Over se uta a rafture pne de car[ care urcau de a podea pna
sus a tavan.
- Cu adevarat, domnue, sunt foarte mute, raspunse Over. n va[a mea nu am
vazut attea car[.
- Daca ve f un bae[e ascutator, e ve ct tu, spuse domnu cu bnde[e.
sunt aproape convns ca ve vrea ma
mut sa e ctet dect doar sa te u[ a ee, asta doar n unee cazur, pentru ca
exsta ntr-adevar car[ a care numa copertee sunt sngura parte foarte buna.
- Cred ca va refer[ a car[e aceea, domnue, spuse Over aratnd nte raftur
cu car[ n format n-cvarto, care au o egatura aurta.
- Nu, nu neaparat aceea, spuse domnu Brownow, batndu- uure pe Over cu
pama pe cap zmbndu-. Ma sunt atee tot att de gree ca acestea, char daca
sunt ma mc. |-ar pacea sa nve[ mut cnd ve f mare sa scr tu car[ cum
sunt acestea?
- Cred ca ma degraba m-ar pacea sa e ctesc, domnue, raspunse Over.
- Cum adca, nu [-ar pacea sa f scrtor?, ntreba domnu ce batrn.
Over se gnd pu[n , n cee dn urma, spuse ca e crede ca ar f ma bne sa
vnda car[. Auznd acest ucru, domnu Brownow ncepu sa rda dn toata nma
zcnd ca afrma[e baatuu sunt ntr-adevar un ucru tare bun. Over se bucura e
de ceea ce spusese, char daca nu prea avea habar nca de sensu cuvnteor u.
- Bne, bne, spuse domnu Brownow, devennd ara omu sobru de ma nante,
nu-[ fe teama! Nu vom face dn [ne vreun scrtor, atta tmp ct ma exsta ate
meser bune cnstte pe umea asta, cum ar f sa fac caramz.
- Va mu[umesc, domnue, adauga Over. Prvndu- aa seros cum raspunsese,
domnu ce batrn ncepu sa rda dn nou spuse ceva despre cuda[ene
nstnctuu, dar Over nu n[eese aceste cuvnte prn urmare nc nu e dadu prea
mare aten[e.
- E acum, spuse domnu Brownow, vorbnd pe un ton bnd, dar n acea tmp
foarte seros, aa cum Over nu ma auzse vreodata, a vrea, puue, sa f foarte
atent a ce-[ vo spune. Vo f foarte drect pentru ca sunt sgur ca tu et ndea|uns de
matur, ca sa ma n[eeg ca un om mare.
- Domnue, va rog, va mpor sa nu ma da[ afara dn casa!, se tngu Over,
sperat de tonu seros cu care domnu ncepuse sa vorbeasca. Nu ma gon[ de ac, ca
sa trebuasca
sa ratacesc dn nou pe straz. Lasa[-ma sa stau ac sa fu servtoru
dumneavoastra. Va rog, nu ma trmte[ napo n ocu acea ngroztor dn care am
vent. Domnue, va mpor, fe-va ma de un bet cop sarman!
- Drague, spuse domnu Brownow, mcat de rugamntea ferbnte neateptata
a u Over, sa nu-[ fe teama, pentru ca eu nu am sa te parasesc, dect daca tu ma
obg sa fee acest ucru prn comportamentu tau.
- Eu? Ncodata, domnue, ncodata, ntrerupse Over.
- Aa nada|duesc eu, ntar promsunea domnu ce batrn. Iar n pus, eu
char nu cred ca tu ve face ceva rau, care sa ma dezamageasca. Am fost neat de
mute or n va[a de oamen sau ucrur n care am crezut foarte mut, dar n
contnuare sunt dspus sa am ncredere n tne sunt ma nteresat de tne de
soarta ta dect de a mea. Ce pe care -am ubt ce ma mut pe umea aceasta zac de
mut n pamnt, dar, char daca fercrea bucura ve[ mee au fost ee ngropate
acoo odata cu e, eu nu am pus capacu scruu peste nma mea peste
sentmentee mee cee ma bune. Ba, dmpotrva, durerea adnca nu a facut dect sa
m e ntareasca sa m e ascuta.
pe cnd domnu ce batrn spuse toate acestea aproape optt, ma mut pentru
e nsu dect pentru nterocutoru u, tacu a un moment dat, ceea ce facu Over.
- Ha, gata, spuse domnu Brownow n cee dn urma, dar, de data aceasta, cu o
voce mut ma uurata ma vesea. |-am spus toate acestea pentru ca et de-aba
un cop , dn cauza ca eu am trecut prn necazur sufern[e foarte mar, sper ca
macar tu sa f ma atent, ca sa nu-m ranet sufetu vreodata. Spu ca et orfan ca
nu a pe nmen pe umea aceasta. Toate cercetare mee m-au confrmat acest ucru.
Hade, spune-m care este povestea ve[ tae, de unde v, cne te-a crescut cum a
a|uns sa f n compana ceor cu care te-am gast. A cura| spune-m adevaru a sa
vez ca n mne ve avea un preten toata va[a ta.
Lacrme suspnee -au oprt pe Over sa vorbeasca pentru cteva mnute.
exact n momentu n care se pregatea sa povesteasca cum crescuse e a ferma
apo cum fusese
dus a azu paroha de catre domnu Bumbe, se auzra a ua de a ntrare doua
bata ma nsstente o su|nca urca scare n goana ca sa anun[e ca sosse domnu
Grmwg.
- Urca ac?, ntreba domnu Brownow.
- Da, domnue, raspunse su|nca. m-a ma ntrebat daca avem broe n casa, -
am spus ca da atunc a spus ca ramne a no sa a ceau.
Domnu Brownow zmb se ntoarse spre Over, ca sa- spuna ca domnu
Grmwg era un preten vech foarte bun de-a u ca, prn urmare, nu trebua sa-
a prea mut n consderare daca parea a f ma aspru n comportament, pentru ca, per
tota, era un om nemapoment, ucru de care e urma sa- dea seama.
- Vre[ sa pec de ac sa merg |os, domnue?, vru sa te Over.
- Nu, raspunse domnu Brownow, char a vrea sa ram.
Exact n acea cpa pe ua ntra un domn batrn, dar vonc,
ce se spr|nea ntr-un baston gros chopata de un pcor. Era mbracat cu o
hana abastra sub care se vedea o vesta dungata, avea pantaon ghete cu eastc,
toate de un gaben pa, pe cap purta o paare aba cu borur mar, tvte cu verde pe
margne rdcate pu[n n sus. Dn decoteu veste eea e|er un |abou ce avea
pseur foarte mc un an[ dn o[e foarte ung, de a caru capat atrna o che[a.
Cravata aba era nnodata meteugt. Much fe[e erau foarte mob, asgurndu-
astfe o expresvtate greu de magnat. Cnd vorbea, avea un fe anume de a- da
capu ntr-o parte a prv cu coada ochuu, ucru care amntea nterocutoruu de
mcare unu papaga. Intra teatra n camera , [nnd n mna o buca[ca de coa|a
de portocaa, ncepu sa strge cu o voce morocanoasa tota nemu[umta:
- Uta-te ac! A ma vazut aa ceva? Nu- aa ca- un ucru nemapoment
extraordnar sa nu pot ntra n casa unu preten sa nu gasesc o coa|a de portocaa,
spre bucura ne[armurta a be[or chrurg? Am ramas chop dn cauza une co| de
portocaa sunt convns ca tot dn asta m se va trage moartea. Ascuta a mne,
domnue, moartea
m se va trage de a o coa|a de portocaa, sa-m nght eu capu, domnue, daca nu
va f aa!
De fecare data domnu Grmwg rostea aceea ncheere, care era cu totu cu
totu aparte, pentru ca, sa fm de acord macar de dragu argumentuu, tn[a
avanseaza da posbtatea unu domn sa- nghta capu, adm[nd ca ar vrea sa
faca un astfe de gest. Dar capu domnuu Grmwg era destu de mare char un
om mncacos putea cu greu sa spere ca ar f putut sa- devoreze, ca sa nu ma
vorbm de stratu gros de pudra ce- pomada.
- Da, da, cum [ spun eu, domnue, sa-m nght eu capu, repeta domnu Grmwg
batnd cu bastonu n podea. Buna zua! Dar ce- aratarea asta?, ntreba e prvndu-
pe Over cu och ma-ma sa- asa dn orbte dndu-se vreo do pa napo.
- Este Over Twst, baatu despre care [-am vorbt, nforma domnu Brownow.
Over facu o pecacune adnca.
- Adca vre sa spu ca acesta este baatu care a zacut de febra?, ntreba domnu
Grmwg retragndu-se ma mut. Dar a sta! Nu ma spune nmc! Sta! Sta!,
contnua domnu Grmwg porunctor utnd, dn cauza trumfuu pe care -a dat
descoperrea, pna de frca u morbda de a se mops de febra. Acesta- baatu
care a mncat portocaa! daca nu- e, domnue, ce care sa f mncat portocaa
care sa f aruncat pe scar coa|a aceasta atunc cne-, ca- nght eu u capu.
- Nu, e nu a mncat nco portocaa, spuse domnu Brownow rznd. Hade ntra,
pune-[ paara ac vor- beste- tnaruu meu preten.
- Las' ca tu eu ce spun, domnue, spuse stropt batrnu domn n tmp ce-
scotea manue. Nu exsta z pe care sa nu o traesc sa nu vad co| de portocae pe
trotuaru de pe strada noastra tu eu sgur ca baatu chrurguu de a co[u straz
e acea care e mprate. Ier-seara, o femee ma tnara a cacat pe o bucata de
portocaa, a aunecat a cazut cu fa[a peste gardu de fer a gradn mee, ar cnd s-
a rdcat, am vazut-o cum se uta cu cuda a umna roe
dus a azu paroha de catre domnu Bumbe, se auzra a ua de a ntrare doua
bata ma nsstente o su|nca urca scare n goana ca sa anun[e ca sosse domnu
Grmwg.
- Urca ac?, ntreba domnu Brownow.
- Da, domnue, raspunse su|nca. m-a ma ntrebat daca avem broe n casa, -
am spus ca da atunc a spus ca ramne a no sa a ceau.
Domnu Brownow zmb se ntoarse spre Over, ca sa- spuna ca domnu
Grmwg era un preten vech foarte bun de-a u ca, prn urmare, nu trebua sa-
a prea mut n consderare daca parea a f ma aspru n comportament, pentru ca, per
tota, era un om nemapoment, ucru de care e urma sa- dea seama.
- Vre[ sa pec de ac sa merg |os, domnue?, vru sa te Over.
- Nu, raspunse domnu Brownow, char a vrea sa ram.
Exact n acea cpa pe ua ntra un domn batrn, dar vonc,
ce se spr|nea ntr-un baston gros chopata de un pcor. Era mbracat cu o
hana abastra sub care se vedea o vesta dungata, avea pantaon ghete cu eastc,
toate de un gaben pa, pe cap purta o paare aba cu borur mar, tvte cu verde pe
margne rdcate pu[n n sus. Dn decoteu veste eea e|er un |abou ce avea
pseur foarte mc un an[ dn o[e foarte ung, de a caru capat atrna o che[a.
Cravata aba era nnodata meteugt. Much fe[e erau foarte mob, asgurndu-
astfe o expresvtate greu de magnat. Cnd vorbea, avea un fe anume de a- da
capu ntr-o parte a prv cu coada ochuu, ucru care amntea nterocutoruu de
mcare unu papaga. Intra teatra n camera , [nnd n mna o buca[ca de coa|a
de portocaa, ncepu sa strge cu o voce morocanoasa tota nemu[umta:
- Uta-te ac! A ma vazut aa ceva? Nu- aa ca- un ucru nemapoment
extraordnar sa nu pot ntra n casa unu preten sa nu gasesc o coa|a de portocaa,
spre bucura ne[armurta a be[or chrurg? Am ramas chop dn cauza une co| de
portocaa sunt convns ca tot dn asta m se va trage moartea. Ascuta a mne,
domnue, moartea
m se va trage de a o coa|a de portocaa, sa-m nght eu capu, domnue, daca nu
va f aa!
De fecare data domnu Grmwg rostea aceea ncheere, care era cu totu cu
totu aparte, pentru ca, sa fm de acord macar de dragu argumentuu, tn[a
avanseaza da posbtatea unu domn sa- nghta capu, adm[nd ca ar vrea sa
faca un astfe de gest. Dar capu domnuu Grmwg era destu de mare char un
om mncacos putea cu greu sa spere ca ar f putut sa- devoreze, ca sa nu ma
vorbm de stratu gros de pudra ce- pomada.
- Da, da, cum [ spun eu, domnue, sa-m nght eu capu, repeta domnu Grmwg
batnd cu bastonu n podea. Buna zua! Dar ce- aratarea asta?, ntreba e prvndu-
pe Over cu och ma-ma sa- asa dn orbte dndu-se vreo do pa napo.
- Este Over Twst, baatu despre care [-am vorbt, nforma domnu Brownow.
Over facu o pecacune adnca.
- Adca vre sa spu ca acesta este baatu care a zacut de febra?, ntreba domnu
Grmwg retragndu-se ma mut. Dar a sta! Nu ma spune nmc! Sta! Sta!,
contnua domnu Grmwg porunctor utnd, dn cauza trumfuu pe care -a dat
descoperrea, pna de frca u morbda de a se mops de febra. Acesta- baatu
care a mncat portocaa! daca nu- e, domnue, ce care sa f mncat portocaa
care sa f aruncat pe scar coa|a aceasta atunc cne-, ca- nght eu u capu.
- Nu, e nu a mncat nco portocaa, spuse domnu Brownow rznd. Hade ntra,
pune-[ paara ac vor- beste- tnaruu meu preten.
-Las' ca tu eu ce spun, domnue, spuse stropt batrnu domn n tmp ce-
scotea manue. Nu exsta z pe care sa nu o traesc sa nu vad co| de portocae pe
trotuaru de pe strada noastra tu eu sgur ca baatu chrurguu de a co[u straz
e acea care e mprate. Ier-seara, o femee ma tnara a cacat pe o bucata de
portocaa, a aunecat a cazut cu fa[a peste gardu de fer a gradn mee, ar cnd s-
a rdcat, am vazut-o cum se uta cu cuda a umna roe de deasupra frme
doctoruu. Sa nu te duc a e, am avertzat-o eu de sus de a fereastra, e un asasn!
Un om fara scrupue! Asta e! Sa nu-m spu me, ca de nu, am... rostnd aceste
cuvnte, suparat batrnu domn batu tare cu bastonu n podea, ucru care arata
pretenor u ca acesta era un at mod obnut de a- exprma oferta u
bnecunoscuta. Apo, spr|nndu-se n baston cu toata greutatea u, se aeza -
deschse monocu dubu care atrna de o pangca mare neagra, prv pe Over,
care, vaznd ca era obectu une cercetar amanun[te, se facu rou a fa[a ca para
focuu facu dn nou o pecacune adnca.
- Asta- baatu?, ntreba domnu Grmwg n cee dn urma.
- Da, e e, raspunse domnu Brownow.
- Ce ma fac, ma bae[e?, ntreba domnu Grmwg.
- Cu mut ma bne dect acum ctva tmp n urma, va mu[umesc, domnue,
raspunse Over.
Sesznd ca mcu u preten era pe cae sa spuna ceva dezagreab, domnu
Brownow ruga pe Over sa coboare sa- spuna doamne Bedwn ca e doreau sa a
ceau, ucru pe care baatu facu, cu mare graba bucure, ntruct nu- pacuse
deoc musafru nc feu u de a se comporta.
- E dragu[ baatu acesta, nu?, ntreba domnu Brownow.
- tu eu?, raspunse domnu Grmwg, suspcos rtat n acea tmp.
- Ce vre sa spu ca nu t?
- Nu tu gata. Eu nu-m dau seama de dferen[ee dntre bae[, n speca. Pot
sa-[ spun doar ca pot recunoate bae[ pufo ab a fa[a pe ce faco.
- Over cum e?
- Pufos ab a fa[a. Dar cunosc o beste de baat, fu unu preten de-a meu,
care este dn acea faco. Parn[ u sunt tare mndr de e spun ca- frumos foc,
dar eu cred ca are un cap rotund ca o farfure, e rou n obra| are och de o
straucre metaca. Arata groaznc. Are mn pcoare nefresc de mar, ce- es afara
dn hanee abastre, tare caraghoase strmte, de stau sa pesneasca pe e.
Vorbete p[gaat mannca pna crapa.
- E, hade tu, spuse domnu Brownow, doar vez bne ca Over nu- ncdecum
ca e, aa ca nu te ma agta ma mut dect e nevoe.
- Da, poate ca nu- ca unu dntre aceta, raspunse domnu Grmwg, poate ca e
char ma rau dect e.
La auzu acestor cuvnte, domnu Brownow tu cam nervos, ucru care- prcnu
domnuu Grmwg o mare satsfac[e.
- Eu [ spun, poate ca e char ma rau dect e, repeta domnu Grmwg. De
unde vne? Cne e? Ce e cu e? A avut febra mare. E , ce daca? Ce, numa oamen
bun fac febra? oamen ra ma fac febra uneor, nu- aa? tu eu pe unu dn
|amaca. L-au spnzurat pentru ca -a ucs stapnu. De ase or a zacut de febra nu
-a gra[at nmen dn aceasta cauza. Ptu, ce proste!
Acum, adevaru era ca, n adncu sufetuu u, domnu Grmwg era foarte dspus
sa recunoasca despre Over ca avea o nfa[are manere aese, dar, dn nefercre,
avea aceasta meteahna de a se contrazce, accentuata n acest caz de faptu ca
gasse coa|a de portocaa pe scar. n foru u nteror nu accepta ca atcneva sa-
dcteze ce sa spuna despre un baat, daca arata bne sau nu, de aceea era hotart
nca dnante de a avea aceasta dscu[e sa se opuna cu vehemen[a pretenuu u.
Iar cnd domnu Brownow ma recunoscu pe deasupra ca nu putea sa- raspunda a
ncuna dn ntrebare puse de e ca amnase orce fe de nvestga[e cu prvre a
Over dn cauza star u precare de sanatate, domnu Grmwg rse cu ma[oztate
- ntreba rn|nd dspre[utor daca mena|era -a facut de|a un obce n a numara
argntara noaptea, nante de cucare, ca nu cumva sa aba surprza nepacuta de a
gas vreo doua ngur ma pu[n ntr-o buna dmnea[a, ca de nu o f aa, sa- nghta
e... aa ma departe, cu vorbee u bne-cunoscute de|a.
De nc domnu Brownow nu era prea uor de manevrat, cunoscnd cuda[ene
pretenuu u, tacu e ngh[ cu un mare sm[ a umoruu. Ct despre domnu
Grmwg, a cea a fost foarte ncntat de broe, aa ca ucrure s-au ma nduct
atmosfera s-a ma camat, ar Over, care facea e parte dn aceasta socetate,
ncepu sa se smta ma n argu u, ma
mut dect fusese ma nante n fa[a batrnuu domn care era tare de temut
[fnos.
- cam cnd crez ca am putea sa ascutam povestea ntreaga, adevarata
detaata a ve[ aventuror u Over Twst?, ntreba domnu Grmwg pe domnu
Brownow, prvnd oarecum dntr-o parte a Over ncercnd dn nou sa deschda
subectu pe cnd termnau ceau.
- Mne dmnea[a, raspunse domnu Brownow. Dar a prefera sa fm doar no do
a aceasta conversa[e. Puue, te atept sus a mne n brou, mne pe a zece
dmnea[a.
- Da, domnue, raspunse Over, doar ca avea o voce pu[n ma tmda, deoarece
se uta cam sperat a domnu Grmwg care, a rndu u, prvea cu asprme.
- Vre sa-[ spun eu ceva?, opt domnu a urechea domnuu Brownow. Mne
dmnea[a nu va ven. L-am vazut eu cum ezta. Te mnte, pretenu meu drag.
- Eu pun mna n foc pentru e, raspunse domnu Brownow ceva ma enervat.
- Daca nu va f aa cum [ spun eu, contnua domnu Grmwg sa nsste pe deea
u, sa-m nght eu... batu cu putere dn nou cu bastonu n podea.
- Dar eu ma pun cheza cu va[a mea ca baatu acesta spune adevaru
numa adevaru, se nferbnta domnu Brownow zbnd cu pumnu n masa.
- eu m pun capu sus[n sus tare ca e mnte!, raspunse domnu
Grmwg, ovnd e tare cu pumnu n masa.
- Ma vedem no cne va avea dreptate pna a urma, spuse domnu Brownow,
stapnndu- cu greu mna care cocotea n vne.
- Da, da, char aa, ma vedem no cne va avea dreptate pna n cee dn urma,
raspunse domnu Grmwg zmbnd provocator, ma vedem.
Dar aa cum hotarate uneor numa destnu, doamna Bedwn se nmer sa ntre n
camera char n ace moment sa aduca un pache[e cu car[ pe care domnu
Brownow e cumparase n dmnea[a aceea char de a acea vnzator
de car[ despre care am ma vorbt ma nante n storoara noastra. Le asa pe
masa paras ncaperea.
- Doamna Bedwn, te rog oprete baatu, spuse domnu Brownow, trebue sa-
ma dau ceva.
- Dar a pecat, domnue, raspunse doamna Bedwn.
-Nu- nmc, chemat- napo, nssta domnu Brownow, este char foarte
mportant. Negustoru de car[ e sarac, ar eu nu am patt car[e. Pe deasupra ma
sunt ate car[ pe care trebue sa e napoez.
Ua case era deschsa. Over o zbugh ntr-o drec[e, ar servtoarea n ceaata.
Numa doamna Bedwn ramase n pragu case strgnd dupa baat. Dar e dsparuse
ca prn farmec. Over cu fata s-au ntors sufnd de parca dadeau duhu, spunnd
ca nu -au gast ncaer.
- Of, Doamne, ce rau m pare, spuse domnu Brownow, char doream dn tot
sufetu sa trmt aceste car[ napo n seara aceasta.
- De ce nu- trm[ pe Over sa e duca?, ntreba domnu Grmwg zmbnd
vorbnd ronc. Sunt convns ca- va ndepn msunea negret.
- Da, char aa, domnue, va rog sa ma asa[ sa e duc eu, spuse Over, ma duc
ma ntorc tot ntr-o goana.
Domnu ce batrn se pregatea sa nu- permta u Over sub nco forma sa asa dn
casa pentru e, cnd o tuse rautacoasa ce eea dn gtu domnuu Grmwg
determna sa- ase sa pece. Poate ca numa ndepnrea prompta a acestu comson
ar f dovedt dn partea u ca se facea o nedreptate cu aceste suspcun care panau
asupra-.
- Bne, puue, du-te, spuse domnu ce batrn. Car[e sunt pe scaunu de nga
masa. Adu-e ac, |os.
Ferct ca n sfrt putea sa se faca e foostor cu ceva, Over cobor scare n
goana cu car[e subsuoara atepta cu apca n mna ca sa auda ce nstruc[un
avea de ndepnt.
- Sa- spu, zse domnu Brownow fxandu- pe domnu Grmwg cu prvrea, sa-
spu ca -am trms car[e napo ca -a adus patru re zece penny, ban pe care
datorez. Ute ac a o bancnota de cnc re, dec trebue sa-m resttu zece ng.
- n zece mnute m-am dus am vent napo, domnue, raspunse Over pn de
entuzasm. Vr ban n buzunaru |achete pe care nchee cu nasturee, strnse bne
car[e, facu o pecacune respectuoasa paras ncaperea. Doamna Bedwn conduse
pna a ua case, spunndu- cum sa a|unga ma repede a ocu cu prcna, cum
chema pe vnzator, numee straz nu asa sa pece dect atunc cnd Over spuse
ca a n[ees car toate nstruc[une e. Dupa ce ma dasca sa fe atent sa nu
raceasca dn nou, doamna cea batrna dadu n sfrt voe sa pece.
- Dumnezeu sa- aba n paza u, ura doamna Bedwn utndu-se dupa e cum se
ndeparta. Nu tu de ce, dar nu-m pace sa tu ca nu- am prn prea|ma sub och
me.
Exact n aceasta cpa Over ntoarse capu, o vazu pe doamna Bedwn n prag, o
sauta dn nou o ua pe ceaata strada. Doamna zmb, raspunse ea a saut,
dupa care nchznd ua, se napoe n camera e.
- E, acum sa vedem; n ce ma rau caz trebue sa se ntoarca n douazec de
mnute, spuse domnu Brownow sco- tandu- ceasu dn buzunar punandu- cu gr|a
pe masa. n douazec de mnute se va face ntunerc.
- Hm! Dumneata char crez ca se va ma ntoarce, nu?, ntreba domnu Grmwg.
- Dumneata nu crez?, ntreba domnu Brownow zmbnd.
n ace moment, domnu Grmwg char era stapnt de un
puternc sentment de contradc[e, care era a[[at de zmbetu provocator a
pretenuu u.
- Nu, spuse e, batnd dn nou cu pumnu n masa. Eu nu cred. Nu cred pentru ca
baatu are un costum nou, nte car[ de mare vaoare sub bra[ pe deasupra ma are
n buzunar o bancnota de cnc re sterne. A sa vez ca se va ntoarce a vech u
preten, a ho[ u ca vor rde to[ de dumneata. Iar eu, domnue, m vo ngh[
capu cu sguran[a, daca vreodata acest baat se va ma ntoarce n aceasta casa.
spunnd aceste ucrur, trase scaunu. Aa statura ce do preten, ntr-o
tacere ncordata pna de ateptare cu ceasu aezat pe masa ntre e.
Pentru a demonstra mportanta pe care o acordam |udeca[or noastre, precum
mndra cu care ne grabm sa tragem concuz, trebue sa subnem faptu ca domnu
Grmwg, de nu era un om han, cu sguran[a -ar f parut nespus de rau sa- vada
pe respectabu sau preten dezamagt tras pe sfoara, dorea dn sufet, n acea
cpa, ca Over sa nu se ma ntoarca.
Se facuse att de ntunerc, nct nu se ma puteau vedea nc cfree de pe
cadranu ceasuu. Doar ce do domn batrn contnuau sa stea acoo nemca[, n
tacere cu ceasu pe masa ntre e.
Captou 15
n care se arata ct de mut ubeau evreu ce vese domnoara Nancy pe
Over Twst
ntr-o ncapere unde umna nu patrunsese ncodata, apar[nnd une bodeg de
cea ma |oasa spe[a dn carteru ce ma murdar, pe care toata umea cunoate sub
numee de Ltte Saffron H, o speunca ntunecata n care putea o pca pcoasa,
respraba murdara unde arna, ct era zuca de unga, de-aba ppa facara
une amp cu gaz, ar vara nu patrundea ncodata nc cea ma mca raza de soare,
statea tot cocnd n mntea u, n fa[a une can dn costor a unu pahare, duhnnd
a rachu prost, un om care era mbracat cu o hana dn catfea de bumbac, pantaon
scur[ de postav de cuoare be|, ghete corap ce- a|ungeau pna a |umatatea
gambe, care, cu toata umna aceea choara, -ar f ndrepta[t char pe ce ma
neexpermentat po[st sa- recunoasca sa spuna pe data ca acesta era domnu
Wam Skes. La pcoaree u era un cne ab, cu och ro, care cnd cpea des
utndu-se a stapnu u, cnd tot ngea rana de pe bot, ce cu sguran[a era
rezutatu une ncaerar care se petrecuse nu cu mut tmp n urma.
- Sta cumnte, |gode, ma taca-[ feanca!, se strop domnu Skes dntr-odata,
rupnd tacerea.
Gndure u erau att de adnc, nct sa fe tuburate de cnee care cpea foarte
des, sau sm[amntee sfredeeau att de mut mntea, nct, ca sa se ma
nteasca, ma dadea cte un ut cneu. Ramne de vazut de dscutat.
Dar orcare ar f fost stua[a, efectu era sgur acea, adca un ut o n|uratura
br|areasca, ce se abateau amndoua deodata asupra betuu anma.
Orce s-ar ntmpa, cn nu se razbuna pe stapn or, dar cnee domnuu
Skes fnd a fe de nebun ca stapnu u consdernd ca de data aceasta ovtura
a fost tota nemertata, nu ma atra deoc pe mutete nfpse drect co[ n
czmee stapnuu, de care ncepu sa traga cu putere. Apo se ascunse sub un scaun,
scapnd ca prn ureche acuu de cana de costor pe care domnu Skes -o aruncase
drect n cap.
- Fac dn astea cu mne?, ntreba Skes und cetee ntr-o mna deschznd
ama unu brceag pe care scoase ute cu ceaata mna dn buzunar. Vno, vno ac,
davoe! Vno, n-auz?
Cnee auzea e foarte bne, deoarece domnu Skes racnea ca scos dn mn[, dar
cum nu -ar f surs foarte mut sa se ase taat n patru nc char de propru u
stapn, ramase ptt acoo unde era, mrnd ma nrat apucnd cetee cu co[
u ascu[[ muscandu- de a f zs ca- turbat.
Numa ca mpotrvrea cneu nu a avut dect daru de a- nfura a cume pe
domnu Skes, care, caznd n genunch, ncepu sa- oveasca pe anma pe unde
nmerea. Cnee sarea de a dreapta a stnga de a stnga a dreapta, ncercnd sa
mute, mrnd atrnd. Omu ma croa dn cnd n cnd, n|ura de mama
focuu, ma dadea cte un ut - bestema. probab ca upta ar f a|uns sa fe
ma ndr|ta, daca ua nu s-ar f deschs pe neateptate, perm[ndu- astfe cneu
sa o zbugheasca afara, asandu- pe B Skes cu cetee ntr-o mna cu brceagu n
ceaata.
O vorba dn batrn spune ca obgatoru ntr-o cearta trebue sa fe do, ar pentru
ca domnu Skes era foarte dezma- gt de cne, n genera, precum de attudnea
u a gas cu cae sa- verse nadufu asupra nou-ventuu.
- De ce dracu' nterv tu ntre mne cnee meu?, ntreba Skes amenn[nd cu
pumnu.
- De unde sa tu eu, draga, de unde sa tu?!, raspunse Fagn cu umn[a, pentru
ca e era ce care tocma ntrase.
- E, n-a tut, hot frcos a ce et, mr Skes. Ce, n-a auzt toata zarva?
- Nmca, nmcu[a, sa nu ma apuc zua de mne daca te mnt, B, raspunse
evreu.
- E nu zau, ca n-a auzt nmc, -o ntoarse Skes rn|nd amenn[ator. Numa tu te
furez nauntru sau e tpt afara nmen nu te aude! Ma bne, cu o secunda n
urma, era tu n ocu cneu meu, Fagn.
- De ce?, ntreba evreu zmbnd for[at.
- De ce, de ce, pentru ca ceor de sus dn guvern e pasa de nu ma pot de va[a
unor |avre neghoabe ca tne nu ne asa sa va omorm, dar cu un cne nu au nc
cea ma mca treaba - raspunse Skes, nchzndu- brceagu prvn- du- ntr-un
mod foarte semnfcatv - ute de aa!
Evreu freca mne cu satsfac[e , aezndu-se a masa, ncepu sa rda
mnzete de guma pretenuu u, dar se vedea de departe ca nu se prea sm[ea n
argu sau.
- N-a dect sa rn|et ct vre tu, spuse Skes punnd cetee a oc pandndu-
cu o bucure sabatca, aa cum face psca cnd sta a pnda sa prnda oarecee, n-a
dect, ca de mne nu po[ sa rz dect atunc cnd [-o vedea ceafa fara ognda.
Acum, te |oc eu cum vreau, Fagn, auz tu, cum vreau eu! Aa! Daca eu o pa[esc, o
pa[et tu, aa ca ma bne a gr|a cum te por[ cu mne!
- E, asa B, hade tu acum, spuse evreu, asa ca n-am utat nmc dn ce
trebue sa tu, no, no do avem aceea nterese, B, nterese comune.
- Hm, facu Skes ca cum s-ar f gndt ca nteresu era ma mut a evreuu
dect a u persona. E, me ce vre sa-m spu atunc?
- Totu a trecut foarte bne prn cadarea de topt - raspunse Fagn - ac vne
partea ta. E char ma mut dect [ s-ar f cuvent, dragu meu, dar eu m-am
obnut de|a ca a rndu tau tu a sa-m fac ata data vreun favor.
- Ha, gata, a vorbt destu, ntrerupse ho[u perzan- du- rabdarea, unde e,
scoate tot pe masa!
- Da, da, B, sta pu[n, sta pu[n, raspunse evreu cam. Ute! Asta- tot! pe
cnd spunea toate acestea, scoase dn san o batsta veche dntr-o crpa murdara
desfacnd un nod foarte mare de a un capat a e scoase un pache[e dn hrte maro.
Skes - smuse dn mna, deschse n graba mare ncepu sa numere monedee de
aur.
- Numa att?, ntreba Skes.
- Numa att, raspunse evreu.
- Nu cumva [-a trecut prn cap ca vennd ncoace sa deschz pache[eu sa
ngh[ una sau doua monede?, ntreba Skes banutor. Lasa, nu ma ua fgura asta de
rant n arpa, ce daca te ntreb, a ma facut-o ata data, [ amntet, nu? Ha,
scoate tot!
ntr-o engeza de bata, aceste cuvnte nsemnau o comanda, anume ,sa sune
copo[eu". Aa ca de ncaer a aparut un at evreu, ma tnar dect Fagn, dar
aproape a fe de rau de urt ca e.
B Skes nu facu dect sa arate cu degetu cana de costor care era aproape goaa.
Evreu prcepu pe data gestu, ua cana peca sa o umpe dn nou, dar nu ma nante
de a schmba o prvre pna de subn[eesur cu Fagn, care -a rdcat och spre e
doar pentru o frac[une de secunda, ca cum ar f stat n ateptarea a ceva care
dadu dn cap n semn ca a n[ees, un gest aba perceptb pentru o a trea persoana.
Skes nu observa nmc dn toate acestea, deoarece era foarte ocupat cu egarea
sreturor pe care cnee e dezegase de a ghetee u. Poate ca daca ar f observat
schmbu scurt de prvr dntre ce do, ar f n[ees, cu sguran[a, ca acest ucru nu-
era deoc de bun augur.
- E cneva pe ac, Barney?, ntreba Fagn prvnd n |os, tocma acum cnd Skes
se rdca.
-Nue nmen, raspunse Barney, care vorbea ntotdeauna pe nas, ndferent ca
vorbee veneau dn nma sau nu.
- Nu e nmen?, ntreba Fagn surprns tota, ceea ce nsemna ca Barney spunea
adevaru.
- Nu, nmen n afara de domnoara Nancy, raspunse Barney.
- Nancy?, excama Skes. Unde-? Sa orbesc daca eu nu apuc s-o cnstesc pe fata
asta cu un pahare pentru taentee e nnascute!
- I-am dat eu de|a sa mannce o por[e buna de raso de vaca, e a te|ghea,
raspunse Barney.
- Ia trmte-o ac, spuse Skes, turnndu- rachu ntr-un pahare. Trmte-o ac!
Barney se uta ma tmd a Fagn cerndu- parca permsunea. Vaznd ca evreu nu
zce nmc ca nc nu- rdca och, se retrase se ntoarse, pentru ca apo sa o
ntroduca pe Nancy, care era gatta cu bone[ca pe cap, sortu n fata roch[e,
coue[u pe mna, ar de deget atrna chea.
- Nu- aa ca a mrost tu ceva pe undeva, Nancy?, ntreba Skes oferndu-
paharu.
- Da, am mrost eu ceva, B, raspunse tnara dnd o duca buna pe gt. Uf, ca
obosta ma sunt. E, acum sa va spun: taca a nostru a fost bonav a zacut a
cneva acasa. ...
- Ah, Nancy, draga mea, spuse Fagn rdcnd n sfrt och.
Probab ca o anumta carre dn och pe |umatate nch a evreuu, adnc[ n
orbte stra|u[ de sprncene ro, dadu a n[eege domnoare Nancy ca vorbea
prea mut. Dar s-ar parea ca acest detau este prea pu[n reevant pentru ceea ce se
petrecea ac. Pe no ne ntereseaza numa faptee, aa ca ea schmba foaa dntr-
odata aruncndu- domnuu Skes nte zmbete pne de gra[e, abatu conversa[a
pe ate subecte. Zece mnute ma trzu, domnu Fagn avu un atac de tuse foarte
puternc. Nancy puse au pe umer anun[a ca era tmpu ca e sa pece. Vaznd
ca o bucata de drum aveau sa mearga mpreuna, domnu Skes exprma nten[a de
a o nso[, aa ca pecara cu to[, urma[ a mca dstan[a de cne, care s-a facut
nevazut ntr-o curte, medat ce stapnu u dsparu e dupa un co[ de strada.
Dupa pecarea u Skes, evreu scoase capu pe ua, se uta dupa e cum urca n
susu u[e nguste ntunecate, amenn[a cu pumnu ncetat, morma o n|uratura
cumpta apo, cu un rn|et orb, se aeza dn nou a masa, cufundan- du-se n
ctrea nteresantuu zar ,Urmarrea".
ntre tmp, Over Twst, care nc nu vsa ca ar putea f att de aproape de batrnu
evreu, se grabea sa a|unga ct ma repede a negustoru de car[. Cnd a|unse n
Cerkenwe, o ua dn greeaa pe o ata stradu[a, pe unde nu ar f trebut sa mearga,
dar nu dadu seama de acest ucru pna ce nu a|unse cam pe a |umatatea e ,
gndndu-se ca daca merge tot nante va a|unge tot acoo, nc nu- trecu prn cap sa
se ntoarca, aa ca- vazu ma departe de drum, ct de repede putea e, cu car[e sub
bra[.
Astfe mergea Over gndndu-se ct de ferct de mu[umt ar f trebut sa fe
ca ar f dat orct sa- ma vada macar o data pe betu Dck, care, mort de foame
batut cum era, poate ca pngea amarnc n acea cpa, cnd dntr-odata se spere de
moarte de [petee une tnere:
- Of, fratee meu, fra[oru meu drag!
E nc macar nu avu tmpu necesar sa n[eeaga ce se petrece, cnd fu oprt de
nte bra[e, care se ncoacsera bne de tot n |uru gtuu.
- Nu, asa-ma, ncepu Over sa [pe sa se zbata. Lasa-ma! Nu te cunosc, cne
et? De ce ma opret dn drum?
Snguru raspuns a toate aceste ntrebar nu a fost dect o poae de vacare de
pnsete care veneau necontent de a tnara femee, care- [nea foarte strns a
peptu e care avea ntr-o mna un coue[ o chee.
- Of, Maca Domnuu!, spuse tnara. L-am gast! Va, Over, Over! Raue ce et,
puteam sa ma mbonavesc sa mor de suparare! Hade, puue, sa mergem acasa,
hade! O, Doamne, [ mu[umesc dn sufet ca -am gast n sfrt! Doamne, [
mu[umesc ca -am gast! Auznd aceste pnsete vaete care veneau de-a vama dn
gura tnere, care ncepea dn nou sa pnga sterc, nte feme, ce tocma treceau pe
acoo dn ntmpare, ntrebara pe ucencu unu macear, care avea o ceafa grasa,
strauctoare unsuroasa de atta transpra[e care se uta e a ce se ntmpa,
daca nu ar f fost ma bne sa mearga sa aduca un doctor. La care, ucencu de
macear, ce nu parea a f grabt de ceva
pe umea aceasta, ca sa nu spunem ca era char puturos, raspunse ca e nu credea
sa f fost cazu de aa ceva.
- O, nu, asa[, nu- nevoe, spuse fata apucandu- pe Over de mna, ma smt ma
bne. Ha, repede acasa, raue ce et! Ha sa mergem!
- Dar ce s-a ntmpat, doamna draga?, ntreba una dn cee doua feme.
- Va, doamna, raspunse tnara, ce sa va spun, a fugt de acasa, cam acum o
una, de a parn[ u care muncesc dn greu sunt nte oamen foarte respectab
s-a nhatat cu o eahta de ho[ de raufacator, nct mama-sa era ct pe ce sa
moara de nma rea.
- Ca sa vez ce cop tcaos!, afrma una dntre feme.
- Ha, du-te acasa, raue ce et!, spuse ceaata.
- Nu ma duc ncaer, raspunse Over, sperat de moarte, nc n-o cunosc cne e, n-
am nc sora, nc tata, nc mama. Sunt orfan ocuesc n Pentonve.
- Ia auzt- ce spune, cum o ma face pe grozavu, ncepu tnara sa strge dn nou.
- Ce? Dumneata et, Nancy?, excama Over pn de umre pentru ca de-aba
acum vazuse bne chpu fete se dadu un pas napo.
- Vede[? Vede[ ca ma cunoate!, strga Nancy utndu-se a prvtor dn |uru e.
Char e nsu a recunoscut. Oamen bun, a|uta[-ma sa- duc acasa, ca de nu mama
tata vor mur, ar eu o sa ma mbonavesc de nma rea.
- Ce dracu' se ntmpa ac?, ntreba un barbat care nava afara dntr-o bodega
cu un cne ab dupa e. Ia te uta! Over! Ha, terge-o acasa a bata maca-ta,
puama ce et! Du-te acasa medat!
- Nu ma asa[, nu tu cne sunt nc nu- cunosc. A|utor! A|utor!, ncepu Over
sa strge sa se zbata n strnsoarea ca de cete a barbatuu.
- A|utor!, ngna omu, mamu[arndu-se dupa e. Sa vez tu ce a|utor [ dau eu,
puama ce et! cu car[e astea ce-? Nu cumva e-o f furat de undeva! Ia da-m-e
ncoace! spunnd acestea, e smuse de sub bra[ - dadu o pama peste cap.
- Aa, da-, strga cneva care prvea de a fereastra une mansarde. Numa aa o
sa se cumn[easca.
- Ca bne zc, ma adauga un tmpar care avea o fa[a cam beaga, utndu-se
n sus spre fereastra de a mansarda.
- Aa- trebue!, fura de acord cee doua feme.
- - ma dau eu, se aatura omu, dndu- nca una u Over apucandu- de
guer. Ha, da drumu, put tcaos ce et! Ac! Och-de-Fara! Aa, baete, pazeste-!
Sabt foarte tare de boaa de care suferse att de mut, neputnd sa creada ce se
ntmpa ce pame prmete, nspamntat de moarte de mrtu amenn[ator a
cneu de cruzmea barbatuu , ma aes, copet de faptu ca to[ ce care
asstau a aceasta scena credeau cu adevarat un raufacator, cum ma putea e sa se
opuna cu sabee u puter? Se asa noaptea nu se vedea nc [pene de om, dec a
cne putea sa strge dupa a|utor? Iar ca sa se ma zbata sa se ma mpotrveasca era
fara sens. Dntr-odata, fu uat prntr-un abrnt de stradu[e nguste ntunecate
trt att de repede mpotrva von[e u, nct char cee cteva strgate pe care
ma ndrazn sa e scoata nu au fost auzte de nmen. Dar de fapt ce ma conta daca
erau auzte sau nu, att tmp ct nmanu nu- pasa, pentru ca nmen nu era n
prea|ma?
Se aprndeau fenaree, ar doamna Bedwn atepta cu nerabdare n pragu u,
su|nca fugse pe strada de zec de or sa vada daca Over aparea de undeva, ar ce
do domn batrn contnuau cu ncapa[nare sa stea n tacere sa atepte n odaa
de|a cufundata n ntunerc, cu ceasu aezat pe masa ntre e.
Captou 16
Unde se povestete despre ce s-a ntmpat cu Over Twst, dupa ce a fost preuat
de Nancy
Straze cur[e nguste dadeau a un moment dat ntr-un spa[u arg, unde se
puteau vedea [arcur pentru anmae, dar ate urme care ndcau ca acoo ar f fost
un trg de vte. Skes ncetn pasu cnd se apropara de acest oc, fata nemafnd
n stare sa [na pasu rapd n care mersesera pna atunc. ntorcndu-se spre Over,
spuse pe un ton porunctor rastt sa o a de mna pe Nancy.
- M-auz?, mr Skes, n tmp ce Over se uta n |ur, ovator.
Se afau ntr-un oc ntunecos, destu de departe de cae batatorte de trecator.
Over dadu seama, nca foarte bne, ca nu avea rost sa se opuna. ntnse
mna, ar Nancy -o apuca o [nu strns.
- Ia da-m-o pe ceaata, spuse Skes, apucandu- de mna bera. Ac, |nta!
Cnee se uta n sus mr.
- Och a mne, baete!, zse Skes, punndu- ceaata mna n |uru gtuu u
Over. Daca scoate vreo oapta, nhata-! A n[ees?
Cnee mr dn nou , ngndu-se pe bot, se uta a Over ca cum aba ar f
ateptat sa- sara a beregata.
- n[eege de parc-ar f om, sa-m zc me Cu[u daca nu- aa!, spuse Skes, prvnd
anmau cu un fe de aprobare snstra
feroce. Acuma t a ce sa te atep[, domnorue, po[ sa [p ct [-e voa,
cnee te ce are de facut sa te opreasca. Ha, a-o nante, bae[ca!
|nta dadu dn coada ca raspuns a acest mod neobnut de bnd de a- vorb ,
soboznd nca un mrt de admonestare a adresa u Over, se puse nantea or sa
e deschda drumu. Traversara Smthfedu, dar Pa[a Grosevenor de ar f fost,
pentru Over era totuna, cac nu avea habar pe unde sunt. Noaptea era neagra
ce[oasa, ar umne pravaor cu greu puteau strabate cea[a deasa, care se nte[ea
cu fecare moment nvaua straze casee n ntunecme, facnd dn ocu acea
stranu unu ma stranu n och u Over, ar nesguran[a u deven nca ma
accentuata ma deprmanta.
Un tmp mersera n pas grabt, pna cnd copotu une bserc ncepu sa bata
apasat ora exacta. La prma batae, cee doua caauze se oprra - ntoarsera
capetee n drec[a de unde veneau sunetee.
- Ora opt, B, zse Nancy, cnd copotu nceta.
- La ce-m foosete sa-m spu asta, aud eu, nu- aa?, repca Skes.
- Eu ma ntreb daca e aud, zse Nancy.
- Bnen[ees ca aud, repca Skes. Cnd m-au prns, era trg de Sfntu
Bartoomeu auzeam toate trompetee amarte de prn trg. n noaptea aceea, dupa
ce m-au nchs, gaaga arma de afara faceau dn nchsoarea aa veche soda un
oc att de groaznc de tacut, ca m venea sa ma dau cu capu de faree u.
- Betu de e, zse Nancy, a care fata nca era ntoarsa spre partea dn care
sunase copotu. Va de mne, B, aa nte faca fan!
- Da, femeor numa a asta e sta gndu, raspunse Skes, ,faca fan". E, bne,
acuma sunt ct se poate de mor[, aa ca nu ma conteaza. Cu aceasta consoare,
domnu Skes paru ca- reprma o pornre de geoze , apucnd ma zdravan mna
u Over, porunc s-o porneasca dn nou a drum.
- Sta aa, zse fata: eu nu m-a grab ncoo, daca ma gndesc ca dumneata, B,
a putea pa spre spnzuratoare cnd
bate dn nou de ora opt. A ncon|ura ocu pna nu a ma putea, char de ar f
zapada pe |os eu nu a avea cu ce sa ma acopar.
- a ce-ar foos asta, ma rog?, ntreba nsensbu domn Skes. Daca n-a putea
sa-m fac rost de o pa de 20 de yarz de frnghe tare, po[ tu sa ocoet 50 de
me, sau sa nu fac ncun pas, ca pentru mne e tot aa. Hade, nu ma sta sa-m [
predc acuma.
Fata zbucn n rs; strnse au n |uru trupuu cu to[ contnuara drumu.
Dar Over sm[ mna tremurnd , prvnd-o drept n fa[a pe cnd treceau prn
dreptu unu fenar, vazu ca se facuse aba ca varu.
Mersera ma departe, pre[ de |umatate de ora, prn ocur neumbate murdare.
Pu[n oamen pe care- ntnra, dupa ct dadura seama, purtau cam acea hram
ca domnu Skes. n cee dn urma, o apucara pe o stradu[a ngusta nfecta, pna
de prava cu vechtur; cnee o ua nante, ca cnd ar f fost content ca nu va
ma avea ocaza sa pazeasca ceva se opr n fa[a une dughene care avea ua
nchsa parea parasta; casa era n runa; pe ua era o tab[a ce parea ca atrna
acoo de an de ze pe care scra ca e de nchrat.
- Ca umea!, strga Skes, utndu-se atent n |ur.
Nancy se opr sub oboane, ar Over auz cnchetu unu
copo[e. Traversara strada ramasera cteva momente sub un fenar. Se auz un
zgomot ca cum s-ar f rdcat uor un geam , curnd dupa asta, se deschse ua
ncet. Atunc domnu Skes nfaca de guer pe baatu aa sperat, fara prea muta
ceremone, to[ tre patrunsera repede n casa.
Cordoru era tota n ntunerc. Ateptara, n tmp ce persoana care- prmse
nauntru ncue ua - puse un drug de fer.
- E cneva pe-ac?
- Nu, repca o voce, pe care Over se gnd ca o ma auzse.
- I-ac moneagu?, ntreba ho[u.
- Da, se auz vocea, nu n toane prea bune. Tare s-ar ma bucura sa te vada.
- Char?
- Stu n care vorbea vocea pareau famare urechor u Over, dar nu putea
dstnge nc macar sueta vorbtoruu n ntunerc.
- Fa pu[na umna, zse Skes, ca ne rupem gtu pe ac dam peste cnee
asta. ar f va de pcoaree noastre daca s-ar ntmpa asta!
- Sta[ aa un moment va fac umna mntena, repca vocea.
Se auzra pa vorbtoruu ndepartndu-se , n cteva cpe, aparu fgura
domnuu |ohn Dawkns, aas mecheru. Avea n mna dreapta o umnare nfpta n
capatu unu ba[ crapat.
Tnaru domn nu se opr ca sa- acorde u Over vreun at fe de recunoatere
dect un rn|et comc; dar, ntorcan- du- spatee, e facu semn cu mna vztatoror
sa- urmeze n |os pe nte scar. Traversara o bucatare goaa , deschznd ua une
camaru[e ce mrosea a pamnt care parea ca fusese construta ntr-o curte
nencapatoare, fura prm[ cu un hohot de rs.
- Va, ce fgura!, strga Charey Bates, dn a caru pamn se auzse hohotu de
rs, ac era! Va, ute, acea este! Va, Fagn, uta-te a e! Fagn, da' prveste-! Nu se
poate aa ceva, nu ma pot! Sa ma [na cneva ca mor de rs.
Cu aceasta zbucnre vesea de nestavt, Bates se trnt a podea chcot
convusv pre[ de cnc mnute, n extaz. Apo, sarnd n pcoare, smuse ba[u de a
mecheru, , nantnd catre Over, stude de |ur-mpre|ur, n tmp ce evreu,
sco[ndu- boneta de noapte dn cap, ncepu a face pecacun adnc n fa[a baatuu
mrat a cume. n acest tmp, mecheru, care era dn fre ma posac care rareor se
asa dus de vesee atunc cnd era vorba de mesera u, cotrobaa cu mare asdutate
prn buzunaree u Over.
- Ia uta-te a hanee u, Fagn!, zse Charey, punnd facara umnar aa de
aproape de hanee no, ca erau aproape sa a foc. Uta-te a hane! Ce stofa fna ce
ucratura de mare tab! Va de mne, ce cheste! car[e u! Nu ncape nco ndoaa
ca e un domn, Fagn!
- Ma bucur sa vad ce bne ara[, drague, spuse evreu, facnd o pecacune n
batae de |oc. mecheru tre' sa-[ dea un at costum, dragu meu, ca sa nut- strc pe
ce de ze mar. De ce n-a scrs sa ne anun[ ca v? Am f pregatt ceva cad a cna.
La asta, Bates se hz dn nou, att de tare, nct Fagn se reaxa, ar mecheru
zmb; dar cum acesta dn urma tocma scosese a umna bancnota de 5 re, se prea
poate ca descoperrea asta sa- f strnt vesea.
- Ehe, ce- aa?, se nteresa Skes, facnd un pas nante, n tmp ce evreu puse
mna pe bancnota. A mea este, Fagn.
- Nu, nu, dragu meu, zse evreu. A mea. Tu po[ sa e car[e.
- Daca nu- a mea, zse B Skes, punndu- pe cap paara cu un aer foarte
hotart, a mea a u Nancy, vreau sa spun, am sa- duc napo pe baat.
Evreu tresar. La fe Over, dar dntr-o cu totu ata cauza; e crezu cu adevarat
ca dsputa or char -ar f putut trmte napo.
- Hade, da-m-o, te rog, zse Skes.
- Dar nu e drept, B, char deoc, nu- aa Nancy?, ntreba evreu.
- Drept or nu, trnt Skes, da-m-o, [-o spun! Crez ca Nancy cu mne nu avem
atceva de facut cu tmpu nostru pre[os dect sa- petrecem scotocnd rapnd
bae[e cazu[ n ghearee copoor dn prcna dumtae? Da-o ncoace, prapadt batrn
avar, da-o ma repede!
Cu aceasta admonestare uoara, domnu Skes terpe bancnota dntre degetee
evreuu , prvndu- pe batrn n fa[a cu raceaa, o mpatur -o puse bne n
basma.
- Asta e partea noastra pentru osteneaa, zse Skes, nu e nc pe |umatate dn
ct ar trebu. Po[ sa pastrez car[e, daca te ntereseaza cttu. Daca nu, e po[ vnde.
- Sunt tare dragu[e, spuse Charey Bates, care, cu strmbatur dverse, chpure
ctea dn unu dn voumee n cauza; ce frumos scre, nu- aa Over?
La vederea spame cu care Over prvea caa, Bates, care era bnecuvntat cu
un rea sm[ a umoruu, cazu ara ntr-o vesee, char ma ceva ca prma data.
- Sunt a batrnuu domn, spuse Over, frngndu- mne, a bunuu
batrnuu domn care m-a uat acasa a e m-a ngr|t cnd eram aproape sa mor de
febra. Va rog dn sufet sa e trmte[ napo; trmte[- car[e ban. Pe mne ma
pute[ [ne ac toata va[a; dar va mpor, trm- tet-e napo. O sa creada ca e-am
furat, batrna de atfe to[ ce de acoo care au fost att de bun cu mne or sa
creada ca eu e-am furat. Ave[ ma de mne trmte[-e acoo!
Cu aceste cuvnte, care fusesera rostte cu toata energa patma deznade|d,
Over cazu n genunch a pcoaree batrnuu evreu mpreuna mne ntr-un
gest dsperat.
- Baatu are dreptate, remarca Fagn, n tmp ce se uta pe fur n |ur,
ncruntndu- sprncenee a[oase ct putea de tare. A dreptate, Over, ca bne spu;
vor crede ca tu e-a furat. Ha! Ha!, se hz batrnu, frecndu- mne. Nc ca se
putea brod ma bne!
- Sgur ca nu se putea, repca Skes, eu tu bne asta, nca de cnd -am zart
vennd pe Cerkenwe, cu car[e sub bra[. E ct se poate de bne. Sunt oamen cu
frca u Dumnezeu, de aceea -au uat a e; n-or sa ntreprnda nmc n prvn[a
baatuu, de teama ca agta[a or ar putea pune copo pe urmee u aa ar a|unge
a zdup. E n depna sguran[a.
Over se uta cnd a unu, cnd a ceaat ct a [nut dscu[a asta, ca cum nu -
ar f putut crede urechor de zapact ce era. Dar cnd Skes termna fraza, sar n
pcoare se repez ca un nebun afara dn camera, strgnd att de dsperat dupa
a|utor nct facu sa se cutremure casa aceea goaa darapanata.
- |ne cnee, B, strga Nancy [nnd spre ua nch- zand-o, asta fndca
evreu ce do dscpo a sa se repez- sera dupa baat. |ne cnee ca o sa- faca
buca[ pe baat.
- Sa- faca!, tuna Skes, n tmp ce se chnua sa scape dn strnsoarea fete. Da-te
dn caea mea ca-[ crap capu de pere[ ata!
- Nu-m pasa, daca vre sa t, B, nu-m pasa de asta; strga fata, chnundu-se
sa- [na ocuu - copu nu va f sfat de cne, va trebu sa ma omor pe mne ma
nt.
- Nu ma spune!, zse Skes, scrnnd dn dn[. Pa am s-o fac daca nu te da a o
parte.
Tharu o arunca pe fata n ceaat capat a ncaper, taman cnd facura
apar[a evreu ce do bae[, tra- gandu- pe Over dupa e.
- Ce se petrece ac?, zse Fagn, utndu-se n |ur.
- Fata asta a nnebunt, daca e sa ma ntreb pe mne, repca rastt Skes.
- Ba nu, n-a nnebunt, zse Nancy pada epuzata de ncaerare. Nu te ua dupa
e, Fagn, n-am nnebunt ctu de pu[n.
- Atunc [ne-[ gura, ma auz?, spuse evreu, prvnd-o amenn[ator.
- Ba n-am sa m-o [n, repca Nancy, pe un ton rdcat. Ce spu de asta?
Domnu Fagn era sufcent de famar cu frea apucature spece dn care facea
parte Nancy ca sa- dea ndata seama ca nu era cazu sa ungeasca vorba cu ea. ca
sa ma dstraga aten[a ceor prezen[, se ntoarse catre Over.
- Dec a vrut sa fug, dragaaue, nu- aa?, ntreba evreu, punnd mna pe un
comag rupt noduros care zacea ntr-un co[ a camnuu. Aud?
Over nu raspunse. Dar urmarea mcare batrnuu cu nma batndu- dn ce n
ce ma tare.
- [ trebua a|utor, a chemat po[a, nu- aa?, mr Fagn, prnzandu- pe baat
de-o mna. Te vndecam no, domnorue, de toate astea.
Evreu apca u Over o ovtura peste umer cu comagu se pregatea sa
oveasca dn nou, cnd fata, repezn- du-se nante, - smuse dn mna. Apo arunca
n foc cu aa o for[a, nct carbun se mpratara prn ncapere.
- Nu pot suporta sa vad aa ceva, Fagn, strga fata. A baatu, ce-[ ma trebue?
Lasa- n pata Domnuu, ca acuma crestez pe cne-m vne a ndemna, char de tu
ca m-or duce a spnzuratoare.
Fata batu cu fure dn pcor a rostrea aceste amenn[ar , cu buzee strnse
mne ncetate, se uta cnd a evreu, cnd a ceaat ho[, cu fa[a vda de fura ce
o cuprnsese.
- Dar de ce, Nancy?, zse Fagn, pe un ton bnd; apo, dupa o pauza, tmp n care
e domnu Skes se prvra oarecum nedumer[: et stea[a rau n seara asta. Ha,
ha, draga mea, [ |oc bne rou.
- Oare?, spuse fata. Roaga-te sa nu- |oc prea bne. Ar f spre rau tau, Fagn; aa
ca-[ spun de pe-acuma, pazea!
E ceva n fura une feme, ma aes atunc cnd peste toate se ma adauga
mpusure voente provocate de nebune dsperare, de care pu[n barba[ nu se
tem. Evreu dadu seama ca nu avea rost sa nu a n seros fura u Nancy , dndu-
se aproape nvountar c[va pa napo, se uta pe |umatate rugator, pe |umatate
temator a Skes, ca pentru a- sugera ca e era ce care s-ar f cuvent sa contnue
daogu.
Domnu Skes, a care se facuse ape pe mutete ae caru mndre autortate
dadeau ghes sa o aduca pe domnoara Nancy a reatate, soboz vreo cteva
n|uratur besteme cu o u[eaa care facea cnste sprtuu sau nventv. Cum nsa
acestea nu produsera ncun efect asupra cee carea erau destnate, e recurse a
argumente ma papabe.
- Ce vre sa spu cu asta?, zse Skes, competnd ntrebarea cu obnutu bestem
egat de cea ma frumoasa trasatura a fe[e omuu care, daca ar f auzta n cer,
macar o data a 50 de m de or de rostr de pe pamnt, ar face orbrea o boaa a fe
de comuna ca po|aru. Ce vre sa zc cu asta? Fr-a a nab! [ da seama cne et
ce et tu?
- Oh, da, tu prea bne, repca fata, rznd sterc mcndu- capu ntr-o
parte n ata, ncercnd, fara prea mut succes, sa para ndferenta.
- Pa atunc [ne-[ gura, raspunse Skes, cu un mrt ca acea pe care- foosea
cnd se adresa cneu, or te fac eu sa tac pentru muta vreme de acum nante.
Fata rse dn nou, char ma tare ca prma data, , arun- cndu- o prvre fugtva
u Skes ntoarse capu ntr-o parte muca buzee pna- dadu sngee.
- t ca-m pac?, adauga Skes, prvnd-o cu dspre[; sa fac pe moasa
generoasa! Da bne n fa[a copuu, cum spu tu, sa [- fac preten.
- Dumnezeu m-e martor ca sunt cu adevarat pretena, strga fata cu tare;
ma bne m-a f pravat fara sufare n drum or a f fost n ocu ceor pe nga care
am trecut aa de aproape n noaptea asta, dect sa- f adus ac. Dn noaptea asta nu
va ma f atceva dect un ho[, un mncnos, un nemernc, tot ce e ma rau. Nu- a|unge
oare batrnuu fara sa- oveasca?
- Hade, Skes, zse evreu, adresndu--se pe un ton de admonestare, aratnd
catre bae[ care cueau ureche a tot ce se petrecea; ha sa fm n[eegator, sa
foosm cuvnte bnde, B.
- Cuvnte bnde, strga fata, a care patma era nspamntatoare de-a dreptu.
Cuvnte bnde, tcaosue. Da, de a mne e mer[. M-a pus sa fur pentru tne, cnd
aveam |umatate vrsta u, arata spre Over. tu ce mesere e asta, 12 an te-am
servt. A utat? Spune! Nu ma t?
- E, ha, acuma, repca batrnu evreu cu o ncercare de mpacure, asta este
va[a ta, cu asta te ocup.
- Da, este, raspunse fata, ma mut tunnd dect rostnd cuvntee, ntr-un strgat
contnuu vehement. Este va[a mea, ca straze rec, umede murdare unde m-e
casa, ar tu et tcaosu care m-a trt acoo, cu mut tmp n urma, care ma va [ne
aa z noapte, z noapte pna a sfrtu zeor mee!
-Vez ca te pate un at rau, o opr batrnu, ofensat de aceste reprour; unu
char ma mare, daca ma sco[ vreo vorba!
Fata nu ma zse nmc, dar smugndu- paru dn cap hanee de pe ea ntr-un
acces de fure, se repez att de naprasnc spre evreu ca -ar f asat semnee
razbunar e, daca Skes nu ar f apucat-o de mn a tmp. Dupa ce ma upta un
tmp, fara sor[ de zbnda, ena.
- Acuma e n regua, spuse Skes, ntnznd-o pe |os ntr-un co[ a oda. Are n
mn o putere de nestavt cnd se nfure.
Batrnu se terse pe frunte zmb, ca cnd s-ar f sm[t uurat ca s-a termnat
crcu. Dar nc e, nc Skes, nc cnee nc bae[ nu pareau sa se mre de ce se
ntmpase, era fresc pentru mesera or.
- Grea treaba cu femee astea, zse evreu, punnd comagu a ocu u. Dar
nu-s proaste, n mesera noastra nc nu se poate fara ee. Charey, condu- pe Over
a cucare.
- Eu cred ca n-ar trebu sa poarte hanee u de sarbatoare mne, Fagn, ce zc?,
ntreba Charey Bates.
- Frete ca nu, repca evreu, ntorcndu- u Chares rn|etu cu care acesta
pusese ntrebarea.
Bates, care parea tare bucuros de sarcna pe care o prmse, ua ba[u cu
umnarea conduse pe Over ntr-o bucatare aaturata, unde se afau doua sau
tre patur pe care Over ma dormse ata data. Iar ac, caznd prada unu nou
acces de rs, dadu u Over aceea hane de care acesta se fectase ca scapase,
pe cnd ocua a domnu Brownow, care pentru Fagn reprezentasera un ndcu ce-
pusese pe urma u Over.
- Scoate-t-e pe astea bune, spuse Charey, ca sa e dau u Fagn, sa aba e gr|a
de ee. E dstractv, nevoe mare!
Betu Over nu avu ncotro se supuse. Conu Bates, cu hanee mpaturte sub
bra[, e dn camera, asandu- pe Over n ntunerc ncund ua n urma u.
Rsu zgomotos a u Charey vocea domnoare Betsy, care a|unse taman a
tmp pentru a o strop cu apa pe pretena e pentru a face ate ucrur spre foosu
acestea, ar f putut [ne muta ume n pcoare, daca mpre|urare ar f fost ma
fercte dect cee n care se afa Over. Dar e era bonav a capatu puteror, aa ca
n curnd cazu ntr-un somn adnc.
Captou 17
Soarta potrvnca a u Over aduce a Londra un persona| mportant care- pateaza
reputa[a
n umea teatruu se obnuete ca atunc cnd e vorba
despre meodrame amarnce sa se faca prezentarea sce
neor tragce n perfecta aternanta cu cee comce, pre
cum strature abe ro dntr-o bucata de cost[a. Erou se afunda ntr-un pat de
pae, apasat de an[ur nevo; n scena urmatoare, vaetu u credncos sarac cu
duhu ncanta auden[a cu un cntec vese. Urmarm cu emo[e cum erona, rapta de
un baron trufa fara scrupue, ce- pune vrtutea va[a n perco, scoate
pumnau pentru a- sava una cu pre[u ceeate. char n cpa n care ateptare
noastre atng apogeu, se aude un fuerat suntem numadect transporta[ n hou
unu caste, unde un curtean cu paru sur trage o cntare de toata frumuse[ea,
acompanat de un cor de vasa care cu asta se ocupa care umba prn bserc
paate [nnd-o numa ntr-o cntare.
Astfe de schmbar pot parea absurde, dar nu sunt char att de neobnute cum
par a prma vedere. n va[a reaa, trecerea de a mese mbeugate a patu de
moarte or de a hanee de nmormntare a cee de sarbatoare se face uneor pe
nesm[te. Numa ca ac no suntem actor, nu nte spectator pasv, ceea ce face
dferen[a. Actor dn teatru nu smt pe peea or schmbare voente or mpusure
pasunor pe care e nterpreteaza, de aceea n och spectatoror acestea apar ma
degraba scandaoase stupde.
Schmbare brute de scena, ca cee de tmp spa[u nu numa ca sunt fooste
de cnd umea n car[, dar sunt consderate de mu[ deme n marea arta a scrsuu.
Taentu terar, dupa un crtc, se masoara tocma dupa demee n care sunt asate
persona|ee a sfrtu fecaru capto. Aceasta scurta ntroducere ar putea foarte bne
sa pseasca. n acest caz, cttoru trebue sa te ca nu e dect o decata prevenre
dn partea autoruu ca se va ntoarce cu storsrea n orau n care Over s-a nascut,
asgurandu- ca are toate motvee s-o faca, fndca atfe nc nu -ar nvta a o
asemenea exped[e.
Domnu Bumbe e ds-de-dmnea[a pe poarta azuu o porn cu trupu sau
greo cu pa hotar[ spre buevard. Era tare mndru de demntatea u de
ntendent: paara hana strauceau n soaree dmne[ - mnua bastonu cu
vgoarea omuu ncrezator sanatos. Domnu Bumbe se [nea mereu seme[, dar n
dmnea[a asta era parca ma seme[ ca de obce. Avea un aer superor, care parca
sugera orcaru prvtor ca prea mare[ee gndur care -ar f putut trece prn cap nu
erau de mpartat. Domnu Bumbe nu se opr sa schmbe vreo vorba cu negustora
a[ amar[ care se adresau cu mare respect. Aba daca e raspundea a saut,
futurndu- mna nu se opr dn mersu u mndru pna ce nu a|unse n dreptu
ferme unde doamna Mann se ocupa cum putea ea de cop orfan.
- Ce naba ma vrea ntendentu asta?!, zse doamna Mann, recunoscnd feu n
care acesta tragea de poarta gradn. Cne atu ar putea f aa de dmnea[a! E,
domnue Bumbe, ma gndeam eu ca dumneata trebue sa f! Va, dar char ma
bucur! Poftm, ntra, te rog!
Prmee vorbe fusesera rostte pentru ureche Susane, ar excama[e de
ncntare fura adresate domnuu Bumbe, n tmp ce |upneasa deschdea poarta
gradn - conducea cu mare aten[e respect n casa.
- Doamna Mann, zse domnu Bumbe, neasezandu-se de-a dreptu pe scaun, ca
orce necopt, c ma cu gr|a fara graba; buna dmnea[a, doamna Mann!
- Buna dmnea[a dumneavoastra, repca doamna Mann, toata numa un
zmbet, sper ca sunte[ bne sanatos!
- Aa aa, doamna Mann, raspunse ntendentu. Va[a de az nu e tocma
uoara, doamna Mann.
- Pa sgur ca da, domnue Bumbe, fu de acord femea. Iar be[ orfan ar f fost cu
to[ de acord n cor, daca -ar f auzt vorbee.
- Va[a a az, doamna, contnua domnu Bumbe, ovnd masa cu bastonu, e o
va[a pna de gr|, de psur de greuta[; ar persoanee pubce a spune ca sunt
sortte nedrepta[or.
Doamna Mann, de nu n[eese prea bne ce voa sa spuna ntendentu, rdca
mne n semn de smpate scoase un oftat.
- A dreptate sa oftez, doamna Mann, spuse e.
Vaznd ca se da dreptate, doamna Mann ma ofta o data,
spre satsfac[a persoane pubce, care, dupa ce- opr un zmbet de mu[umre,
se uta cu un aer seros a trcornu sau zse:
- Doamna Mann, eu pec a Londra, sa t[.
- Va de mne, nu ma spune, domnue Bumbe, strga doamna Mann, dndu-se
pu[n napo.
- Char a Londra, doamna, reua nfexbu ntendent, cu dgen[a. Eu do orfan
de a az, doamna Mann. E vorba de o ac[une egaa ce s-a ntentat n egatura cu un
pasament; ar consu admnstratv m-a aes pe mne, pe mne, doamna Mann, sa
ma ocup de chestune sa o preznt n fa[a Cur[ trmestrae dn Cerknwe.
acuma stau ma ntreb, adauga domnu Bumbe, aezndu-se ma bne pe scaun,
daca nu cumva or s-o bage pe mneca ce de a Curtea dn Cerknwe, cnd or vedea
de ce-s n stare.
- Va, dar nu trebue sa f[ prea aspru cu e, zse doamna Mann, parca vrnd sa-
ndupece.
- -au facut-o cu mna or ce de a Curtea dn Cerknwe, raspunse domnu
Bumbe, daca treaba o sa asa ma rau dect se ateapta e, e doar vna or.
Era atta hotarre convngere ca are dreptate n feu amenn[ator n care
domnu Bumbe rostse cuvntee acestea, nct doamna Mann se spere. ntr-un trzu
spuse:
- zce[ ca merge[ cu dgen[a? Ma gndeam ca se obnua sa fe trm cu
caru[a cac ata.
- Da, dar asta atunc cnd sunt bonav, doamna Mann, zse ntendentu. Punem
orfan n caru[e descoperte, cnd e vreme pooasa, ca sa nu raceasca.
- Aha!, zse doamna Mann.
- Pe aceta do a concurenta, nca eftn, raspunse domnu Bumbe. Amndo
sunt ntr-o stare |anca ne-am facut socoteaa ca em ma eftn cu doua re daca-
mutam dect daca- ngropam, asta daca- putem muta a o ata parohe, ceea ce cred
ca se poate, daca nu cumva mor pe drum, ca sa ne faca n cuda. Ha! ha! ha!
Dupa ce rse o vreme, dadu ara cu och de mandra- paare deven
numadect sobru.
- Dar utam ce- ma mportant, doamna, spuse domnu Bumbe, poft[ stpendu
unar ce v se cuvne de a parohe.
Domnu Bumbe scoase nte ban de argnt, ce fusesera nve[ ntr-o bucata de
hrte, dn carnetu u de buzunar ceru o chtan[a, pe care doamna Mann o scrse
pe data.
- Nu prea se cunoate ce scre, domnue, zse ngr|toarea de orfan; dar scre ce
trebue, nco gr|a. Mu[umesc, domnue, va sunt ct se poate de recunoscatoare, sa
t[.
Domnu Bumbe dadu dn cap, ncuvn[nd cuvntee curtentoare ae doamne
Mann ntreba de cop.
- Drag de e, spuse doamna Mann cu emo[e, sunt ct se poate de bne, mcu[!
Sgur, n afara de ce do care au murt saptamna trecuta, mcu[u Dck.
- Dec nu -a revent nca mcu[u?, se nteresa domnu Bumbe.
Doamna Mann facu semn ca nu.
- E un orfan bonavcos, mofturos neascutator, se supara domnu Bumbe.
Unde-?
- V- aduc numadect, domnue, raspunse doamna Mann. Dck, vno a mne!
Aba dupa ce- ma strga de cteva or, descoper pe baat. Dupa ce- spaa
repede a pompa - terse cu rocha e, tr n camera, n fata nspamntatoruu
domn Bumbe.
Copu era sfr|t pad, obra| erau sup[, ar och mar ardeau de febra. Hanee
erau ponoste, vreaua mzeraba atrna pe trupu u frav, ar pcoaree u de cop
se uscasera, ca aceea ae batrnor.
Cam aa arata bata fn[a omeneasca ce statea tremurnd sub prvre domnuu
Bumbe, nendraznnd sa- rdce och dn podea nforndu-se doar a auzu voc
domnuu Bumbe.
- Da' ce a de nu te u[ a domnu, ncapa[natue?, apostrofa doamna Mann.
Copu rdca temator och - ntn pe ce a domnuu Bumbe.
- Ce- cu tne, orfanue Dck?, ntreba domnu Bumbe, cu un ton gume[, numa
bun pentru stua[e.
- Nmc, domnue, repca baatu, aproape enat.
- Pa aa ma zc eu, zse doamna Mann, care se amuzase nevoe mare de
guma domnuu Bumbe. Nu- aa ca nu vre nmc?
- Ba, a vrea, spuse aproape fara gas copu.
- E, ha, acuma, ntrerupse doamna Mann, doar n-a sa spu ca-[ trebue ceva,
char! Tcaos mc ce et!
- Ia sta aa, doamna Mann, sta!, zse ntendentu, rdcnd mna ntr-un gest
autortar. Spune ce vre, domnue, ce?
- A vrea, morma copu, sa- scru cteva cuvnte de pretene betuu Over
Twst sa- martursesc de cte or am stat sngur am pns gndndu-ma cum
trebue sa f honart e sngur pe straz, noaptea trzu, fara cneva aatur care sa-
poata a|uta. a ma vrea sa- pot spune, se nsufe[ copu, mpreunndu-
mnu[ee, ca nu-m pare rau ca mor aa tnar, fndca, probab, daca a f trat sa
a|ung barbat, a f mbatrnt, suroara mea care se afa n Ra m-ar f utat, or s-ar
f ndepartat de mne, aa ca ar f mut ma bne sa fm cop amndo sa fm
mpreuna n cerur.
Domnu Bumbe anaza pe mcu[u vorbtor dn cap pna-n pcoare, cu o mrare
fara seaman , ntorcndu-se spre partenera de dscu[e, zse:
- To[ traesc nca n aceea poveste, doamna Mann. Bestematu acea de Over
e-a suct mn[e a to[.
- Nu m-a f gndt a aa ceva, domnue, spuse doamna Mann, rdcndu-
mne aruncndu- u Dck o prvre ma[oasa. N-am ma vazut aa un tcaos
nrat!
- Sa nu- ma vad n fa[a ochor, doamna, spuse domnu Bumbe pe un ton
mperatv. Consu admnstratv trebue sa te toate astea, doamna.
- Sper ca domn de acoo sa n[eeaga ca eu nu am nco vna n toata chesta
asta, scnc doamna Mann patetc.
- Vor n[eege, doamna, fndca se va spune adevaru, raspunse domnu Bumbe.
Gata, du- de-ac, nu ma suport sa- vad.
Dck fu medat uat ncuat n pvn[a cu carbun. Curnd dupa asta, peca
domnu Bumbe, care avea sa se pregateasca pentru caatore.
La ora ase a doua z, domnu Bumbe, care- schmbase trcornu cu o paare
rotunda, se nfaura ntr-un paton abastru cu guga ocupa ocu dn fa[a a
dgente, aatur de nenoroc[ a caror cauza avea sa fe dscutata, cu care a|unse
a Londra a tmp. Pe drum nu ntmpna ate greuta[ dect comportamentu pervers
a ceor do sarantoc, care se zgrbura se pnsera ntruna de frg n aa ha, ca
domnu Bumbe se trez ca- can[anesc u dnt ca se smte rau, de avea o
hana groasa pe e. Dupa ce e aran|a bestema[or sa doarma n noaptea aceea,
domnu Bumbe se caza e nsu a hanu unde trase dgen[a comanda o masa
frugaa cu frptura, sos de strd o bere nu prea de so. Dupa aceea, puse un
pahar cu vn fert pe camnu nga care trasese scaunu, refecta trst a pacatu de
a f mereu nemu[umt de a se pnge, dupa care se pregat sa cteasca zaru.
Char prmu paragraf pe care- cazura och anun[a urmatoaree:
Recompensa cnc gunee
Un baat pe nume Over Twst a fugt or a fost rapt, n seara de |o, de a domcu
u dn Pentonve de atunc nu s-a ma auzt nmc de e. Se ofera recompensa de
ma sus
orcare persoane care ne va a|uta cu nforma[ sa- gasm pe numtu Over Twst
sau care ne poate aduce orce ndcu despre va[a u anteroara, n care autoru
anun[uu este dn mute motve foarte nteresat.
Apo urma o descrere competa a feuu n care era mbracat Over, cum arata
cum a dsparut se men[onau numee adresa exacta a domnuu Brownow.
Domnu Bumbe facu och mar, ct anun[u ncet cu mare aten[e de ma mut
de tre or n cnc mnute ceva se afa n drum spre Pentonve; n marea u
graba asa paharu cu bautura de pe camn neatns.
- E acasa domnu Brownow?, ntreba domnu Bumbe pe fata care deschse ua.
La aceasta ntrebare fata dadu un raspuns pe ct de neobnut, pe att de evazv,
anume:
- Nu tu; dar dn partea cu ven[?
Domnu Bumbe nc nu apuca sa rosteasca bne numee u Over, ca raspuns, ca
doamna Bedwn, care ascutase a ua saonuu, se nfn[a cu sufetu a gura.
- Poft[, poft[, zse batrna, tam ca o sa afam ceva de e, mtteu! tam eu!
De fapt eram sgura. Dumnezeu sa- pazeasca, v-am spus eu.
Dupa ce zse acestea, batrna mostva se grab spre saon , aezndu-se pe o
canapea, zbucn n acrm. Fata, care nu era char aa ncrezatoare, se repezse sus
pe scar ntre tmp acuma se ntorcea cu nvta[a ca domnu Bumbe s-o urmeze
medat, ceea ce se ntmpa.
E fu condus n brou ce mc, unde se afau domnu Brownow pretenu sau,
domnu Grmwg, cu nte pahare n fa[a.
Acesta dn urma excama de cum vazu:
- Un ntendent de a o parohe, ma sa fe!
- Te rog, nu ne ntrerupe char acum, zse domnu Brownow. Lua[ oc, va rog.
Domnu Bumbe se aeza, destu de derutat de zbucnrea domnuu Grmwg.
Domnu Brownow ntoarse ampa n aa
fe, nct sa- poata vedea ma bne pe ntendent, spuse destu de nerabdator:
- Aadar, domnue, a[ vent n egatura cu anun[u?
- Da, domnue, raspunse domnu Bumbe.
- e adevarat ca sunte[ ntendent, nu- aa?, se nteresa domnu Grmwg.
- Sunt ntendent paroha, stmate domn, repca domnu Bumbe pn de mndre.
- |-am spus eu, strecura Grmwg pretenuu sau, tam eu ca e ntendent,
gata.
- t[ cumva unde se afa betu baat acum?
- Char deoc, repca domnu Bumbe.
- E, bne, ce t[ despre e, atunc?, se nteresa batrnu domn. Spune[ ce ave[
de spus, ce t[ de fapt despre e?
- Nu prea ave[ vet bune despre e, nu- aa?, spuse caustc domnu Grmwg,
dupa ce- cerceta atent pe domnu Bumbe.
Domnu Bumbe, grabt sa raspunda, dadu dn cap cu gravtate, n semn ca aa
este.
- Vez?, zse domnu Grmwg, utndu-se trumfator a domnu Brownow.
Domnu Brownow prv cu ngr|orare a aeru pre[os a u Bumbe - ruga sa-
spuna pe scurt ce te n egatura cu Over.
Domnu Bumbe scoase paara, deschee hana, ncruca bra[ee, apo
ncna gndtor capu, ar dupa cteva momente de refec[e ncepu sa povesteasca.
Ne-am ung prea mut daca a reproduce fecare cuvnt rostt de ntendent n cee
douazec de mnute de povestre, dar esen[a era ca Over era un prpat, ar parn[
u nte netrebnc de cea ma |oasa spe[a. Ca nca de mc se vedea ca e so rau,
prefacut ngrat, ca -a sfrt scurta trecere prn ocu u de batna atacnd cu
sabatce atate un bae[a nofensv, ca dupa aceea sa fuga ho[ete dn casa
stapnuu sau, n tou nop[. Pentru ca sa nu ma fe nco ndoaa cu prvre a
denttatea sa, domnu Bumbe scoase pe masa documentee pe care e adusese cu e.
Facnd apo
dn nou gestu de ncrucare a bra[eor, atepta observa[e domnuu Brownow.
- Ma tem ca e foarte adevarat ce spune[, zse batrnu domn cu trste[e, dupa ce-
arunca och pe hrt. Ce va dau eu nu e prea mut pentru servcu pe care m -a[
facut, dar v-a f dat de tre or pe-atata, daca nforma[e ar f fost de bne despre
baat.
Daca domnu Bumbe ar f tut asta dn tmp, e foarte probab ca -ar f coorat
atfe povestoara. Acuma era prea trzu nsa ca sa ma schmbe ceva, aa nct facu
o pecacune pn de gravtate, baga n buzunar cee cnc gunee se retrase.
Domnu Brownow se pmba prn camera de cteva or, pre[ de cteva mnute,
afectat n mod evdent de povestea ntendentuu, drept care nc domnu Grmwg nu-
ma neca|. n cee dn urma, se opr trase cu voen[a de cordonu copo[euu.
- Doamna Bedwn, spuse e, cnd aparu mena|era, sa t ca Over e un mpostor.
- Nu se poate, domnue, pot sa pun mna n foc pentru asta, spuse cu convngere
batrnca.
- Ba este, daca-[ spun, raspunse batrnu domn. Cum adca nu se poate? Tocma
am ascutat nte martursr despre va[a u de cnd s-a nascut, am afat ca a fost
mereu un mare tcaos.
- Eu nu cred, domnue, nu cred pentru nmc n ume, repca batrnca ferm.
- Vo, astea ma batrne, nu crede[ dect n doctor aratan n povet
mncnoase, morma domnu Grmwg. Eu am tut de a nceput. De ce nu m-a[
ascutat sfatu, a nceput? poate a[ f facut-o daca nu ar f avut febra, nu- aa? Era
nteresant, aa-? Bah!
domnu Grmwg atta focu cu un ba[.
- Ba era un cop cumnte, respectuos bun a sufet, -o tae doamna Bedwn,
ndgnata. tu sa ma port cu cop, domnue, fac asta de patruzec de an, nu ca a[,
care nu se pot auda cu asta, care n-ar trebu sa- dea cu parerea. Eu aa cred!
Asta -a vzat drect pe domnu Grmwg, care era necasatort. Cum nsa nu provoca
dect un zmbet pe buzee domnuu cu prcna, batrna se pregatea sa- contnue
dscursu, catnnd dn cap tragndu- sor[u, doar ca domnu Brownow o
ntrerupse.
- Ia ma tace[, spuse batrnu domn, smund o fure ma mare dect sm[ea cu
adevarat. Nc nu ma vreau sa aud pomenndu-se numee baatuu asta. De asta te-
am chemat de fapt. Ncodata, sub nco forma, sa nu- ma aud, a n[ees? Acuma po[
sa pec, doamna Bedwn, dar [ne mnte, vorbesc seros!
A fost trste[e mare n casa domnuu Brownow n noaptea aceea.
Ct despre Over, avea e nma amara cnd se gndea a preten u de sufet;
bne ca nu ascutase ce se spusese despre e, ca s-ar f rupt nma de-a dreptu.
Captou 18
Cum Over -a petrecut un tmp ncompana educatva a venerabor sa preten
Cam pe a oree prnzuu, a doua z, n tmp ce mecheru domnu Bates esera
sa- practce mesera, domnu Fagn foos ocaza sa- predce u Over ndeung
despre pacatu de neertat a ngrattudn, de care demonstra car ca se facuse
vnovat, nca grav, vaduvndu- pe preten sa ngr|ora[ de prezen[a sa; dar nca
ma grav era faptu ca ncercase sa fuga dupa ce e depusesera atta efort
chetuaa n ncercarea de a- recupera. Domnu Fagn nssta pe faptu ca oferse un
acoper deasupra capuu tratase parntete pe Over, ntr-un moment n care,
fara a|utoru u, ar f murt de foame. spuse apo povestea mpresonanta a unu
baat ce se afase ntr-o stua[e asemanatoare pe care, n marnma u, Fagn
a|utase, dar acesta nu fusese demn de ncrederea u, ncercnd sa- denun[e
bnefacatoru a po[e. Dn nefercre, ace baat sfrse ntr-o buna dmnea[a n
treang, a Od Baey. Domnu Fagn nu- ascunse faptu ca avusese e un ro n
tragcu deznodamnt, dar cu acrm n och se pnse ca doar prosta nerunarea
aceu tnar for[asera a asta, char daca nu era n sprtu adevaruu, ceea ce
facuse era ndspensab pentru sguran[a u (a u Fagn) a ctorva preten de so.
Domnu Fagn nchee aratnd ce rau e sa f spnzurat, asta descrnd tabou
nspamntator a spnzurator, dupa care, cu un ton pretenos
potcos, exprma speran[a ca nu va f ncodata nevot sa- expuna pe Over a
un aa tratament nepacut.
Lu Over nghe[a sngee n vne ascutandu- pe evreu, cac n[eese, de nu n
totatate, amenn[are pe care acee vorbe e ascundeau. Faptu ca |ust[a nsa
putea sa confunde pe nevnovat cu vnovatu, cnd aceta se gaseau dn ntmpare
aatur, era de|a cunoscut. Iar unetre mpotrva ceor prea gurav puse a cae
ndepnte nu doar o data de catre batrnu evreu, nu se pareau deoc mprobabe
acum, cnd aducea amnte de certure dntre batrn Skes, certur care aveau ca
subect o conspra[e de feu asta. Cnd se uta tmd n sus ntn och nchztora
a evreuu, sm[ cum fata sa pada membree nesgure nu trecusera neobservate
batrnuu versat.
Rn|nd hdos, evreu atnse pe Over pe cretet spuse ca vor f preten daca-
[ne gura daca- vede de treaba. Apo, undu- paara tragnd pe e o hana
ponosta, paras camera ncue ua dupa e.
aa ramase Over toata zua aceea o mare parte dn zee ce urmara, fara sa
vada pe nmen, de dmnea[a pna seara, doar cu gndure u. gndure- erau
trste fnd- ca- duceau a bun u preten a parerea proasta pe care aceta
pesemne au capatat-o despre e.
Asta dura pre[ de o saptamna, dupa care evreu asa ua deschsa, ar Over se
putea pmba ber prn toata casa. Era un oc murdar. Cameree de sus aveau pere[
na[, duba[ cu pac de emn, ue mar, ar co[ure tavanuu, de erau negre de
praf de trecerea vrem, aveau fe de fe de ornamente.
Dn toate aceste observa[, Overnteese ca nante ca evreu sa se f nascut, dec
cu mut tmp n urma, casa apar[nuse unor oamen de buna-credn[a ca pe vremea
aceea arata atfe, ma vesea ma eeganta, nu snstra nengr|ta ca acum.
Paan|en construsera pnze prn toate ungheree , uneor, cnd Over se
pmba prn camere, oarec pe care- surprndea pe podee fugeau spera[ spre
gaure or. Cu excep[a acestora, nu se auzea nu se vedea nco fn[a; , adesea,
cnd se facea ntunerc se sm[ea obost de pmbare prn camere, Over obnua
sa se acueze n co[u
de nga ua care dadea afara, ca sa fe ma aproape de trecator; ramnea
acoo, numarnd oree, pna ce aparea batrnu or bae[.
n toate cameree, oboanee mucegate erau ferecate, ar drug care e [neau erau
strns nurubate n emn. Lumna nu putea ntra dect prn nte gaur care se
facusera n partea de sus a oboaneor, facnd ocu nca ma sumbru, umpandu-
de umbre cudate. Se ma afa totu un geam a mansarda cu nte zabree rugnte pe
dnafara, dar care nu avea oboane. E, bne, pe geamu acesta prvea Over cu
meancoe, ore n r cteodata, de nu se putea dstnge mare ucru, doar o
agomerare confuza de acoperur, cour nnegrte corne. Uneor ma vedea cte
un cap ce se zga peste vreun parapet n departare, dar pentru pu[n tmp, cum
fereastra de observa[e a u Over era bne batuta n cue murdara de poae fum,
aa nct aba putea dstnge formee obecteor de dncoo de ea, ce sa ma vorbm
sa- poata auz or vedea cneva de acoo, e ca cum ar f stat n gobu dn vrfu
catedrae St. Pau.
ntr-o dupa-amaza, fndca mecheru Bates erau anga|a[ ntr-o msune pe-
afara, prmu dn ce do cavaer se gas sa se preocupe de feu n care arata e nsu
( trebue sa recunoatem ca nu se nazarea prea des), drept care porunc u Over
sa- a|ute medat sa se aran|eze.
Over era cum nu se poate ma ferct ca poate f de a|utor ca ma vede nte
fete, char nesuferte; era prea dornc sa ntre n voa ceor cu care venea n contact,
cnd avea ocaza, ca sa se ma mpedce n astfe de consdera[. Aa nct
manfesta pe data acordu, ngenunchnd pe podea, pentru a [ne pcoru
mecheruu n poaa, se apuca sa faca ceea ce domnu Dawkns numea ,acurea
copteor", adca sa- faca ghetee.
Sa f fost sm[u acea a berta[ ndependen[e care- cuprnse pe mecher, smt
pe care orce anma cugetator are cnd sta afandu-se pe o masa, fumnd dntr-o
ppa eganndu- cte un pcor n fa[a n spate, medtnd, pe cnd cneva
curata ghetee, asta fara ca e sa se f deran|at macar sa e scoata or sa se
gndeasca a perspectva de
a e pune sngur? Or o f fost vorba de efectu benefc a tutunuu care nmuase
frea mecheruu, or poate de ce a ber, de se nmuasem gndure aa? Dar
orcum fu cuprns deodata de un so de entuzasm romantc, foarte neobnut feuu
u de a f. Se uta n |os a Over cu un aer preocupat, dar pentru pu[n tmp, apo,
rdcndu- capu soboznd un suspn, spuse, pe |umatate pentru sne pe
|umatate adresndu-se u Bates:
- Pacat ca nu- un sterpetor de-a nostru!
- E, zse Charey Bates, nu te ce- bun pentru e.
mecheru suspna dn nou - reua fumatu dn ppa, ca
Charey Bates de atfe. Fumara amndo, pre[ de cteva cpe, n nte.
- Macar t ce- aa sterpetor?, zse mecheru morocanos.
- Cred ca tu, repca Over, utndu-se n sus. E ho..., Dumneata et dn aa, nu-
aa?
- Aa e, raspunse e, nc n-a vrea sa fu atceva.
Dupa aceste vorbe, domnu Dawkns zb cu putere
paara se uta a Bates, ca cum ar f ateptat o provocare dn partea u.
- Asta sunt, repeta mecheru, Charey e tot aa Fagn, Skes. Nancy
Bet sunt dn aceea tagma. To[, char cnee e. E e ce ma nespecazat dn
banda.
- Dar ce ma pu[n ncnat spre prcun, adauga Charey Bates.
- Nc macar n-ar atra dn boxa martoror, ca sa nu se dea de go; nu, nc egat
nemncat doua saptamn, de-ar f sa fe, zse mecheru.
- Nc vorba, ntar Charey.
- E un cne cam trasnt. Cum se uta e foros a oamen care se veseesc,
contnua mecheru, cum atra a to[, ma aes cnd aude vreun scrpcar! Ca sa nu
ma spun ca- dumanete pe to[ cn care nu-s ca e. Zau!
- E un adevarat cretn, zse Charey.
Toate vorbee acestea erau mente sa aude cata[e cneu, dar Bates nu ta ca
ee puteau f rastamacte, fndca sunt destu domn doamne care se cred cretn,
char au mute n comun cu cnee domnuu Skes.
- E, bne, zse mecheru, reund fru de unde- asasera, cu acea perspcactate
specfca profese u, asta n-are nmc de-a face cu tnaru necopt de ac.
- Nu, nu ma are, zse Charey. De ce nu te pu tu a dspoz[a u Fagn, Over?
-S sa te mboga[et ct a zce pete, adauga mecheru, cu un rn|et.
- apo sa te retrag a propretatea ta sa fac pe domnu, aa cum vo face
eu, a Patee caor or a Sfntu Ateapta, zse Charey Bates.
- Nu-m pace, raspunse tmd Over, a vrea sa-m dea drumu sa pec, a prefera
sa pec.
- Iar Fagn ar prefera sa ram.
Over ta asta prea bne , de teama ca ar f percuos sa- exprme ber
sentmentee, se mu[um sa ofteze sa- vada de ustrutu gheteor.
- Hade, excama mecheru, de ce, unde [-e capu? Nu a tu mndra ta? Vre
sa contnu sa depnz de a[?
- Ha ca asta- prea de tot, zse Charey Bates, sco[nd nte batste de matase dn
buzunar aruncndu-e ntr-un duap, e prea de tot!
- Eu unu n-a putea s-o fac, zse mecheru, cu un aer de dezgust tota.
- Cu toate astea, [ po[ paras preten, zse Over cu |umatate de zmbet,
asndu- sa fe pedeps[ pe nedrept.
- E, asta, facu mecheru, futurndu- ppa, asta s-a ntmpat de dragu u
Fagn, fndca po[t tu ca no ucram mpreuna, ar f dat de dracu' daca no nu
eram pe faza, asta a fost mcarea, nu- aa Charey?
Bates dadu afrmatv dn cap ar f vrut sa spuna ceva, dar amntrea fug u
Over ven att de brusc n mnte, ca vrnd sa rada se neca, asta fndca fumu
se urca a cap apo cobor dn nou n gt, aa ca se puse pe tut pe batut dn
pcoare, pre[ de vreo cnc mnute.
- Ia uta-te acea!, zse mecheru, ntnzndu- o mna pna de ban. Ce va[a! Ce
conteaza de unde vn? Pune mna pe e, ma sunt o gramada acoo de unde au fost
ua[. Dar tu nu- vre, aa-, va, dragaau de e!
- E groaznc, nu- aa, Over?, ntreba Charey Bates. E ar putea sfr atrnat,
daca ne gndm.
- Nu n[eeg ce nseamna asta, raspunse Over.
- Ute ceva de genu asta, pretene, zse Charey.
, n tmp ce vorbea, apuca un capat a cravate tragandu- n sus asa
capu pe umar scoase un sunet cudat prntre dn[, aratnd prn aceasta nsprata
panto- mma ca atrnat spnzurat nsemnau acea ucru.
- Asta nseamna, contnua Charey. Ia ute ce se hobeaza, -|ack. N-am poment
unu ma netutor! Ma omoara, pur smpu.
Domnu Charey Bates, dupa ce rse cu pofta dn nou, duse dn nou ppa a gura,
cu acrm n och.
- Nu prea te-au nva[at bne, zse mecheru, utndu-se cu satsfac[e a ghetee
u, dupa ce Over termna sa e us- truasca. Fagn are sa faca ceva cu tne, or
poate tu a sa f prmu de pe urma carua nu va scoate ncun proft. Ma bne a
ncepe medat, ca a sa e a ucru ma devreme dect te atep[, aa ca nu ma
perde tmpu, Over.
Bates ntar cee spuse cu pove[e morae de-ae u, dupa care e domnu Dawkns
se ansara ntr-o auda a paceror ve[ pe care o duceau e, strecurndu- u Over o
gramada de auz a faptu ca ucru ce ma bun ar f sa- faca u Fagn pe pac fara
ntrzere, cu aceea m|oace pe care e foossera e.
- ma [ne mnte, Noy, zse mecheru, pe cnd se auzea cum evreu deschde
ua de sus, daca nu pu mna sa fur...
- Ce rost are sa- vorbet aa?, nterven Bates, habar n-are ce vre sa spu.
- Adca daca nu bag mna n buzunare dupa batste ceasur, zse e,
coborndu-se a nveu de n[eegere a u Over, or s-o faca a[, aa ca acea care
stau cu mne-n sn, ca tne, n-or sa aba ncun ctg, nc tu n-o sa a, de a
avea tu dreptu, ca e.
- Aa-, nu ncape vorba, zse evreu, care ntrase fara sa- smta Over. E smpu
ca buna zua, dragu meu, ca buna zua, ascuta ce spune mecheru, ca spune bne.
Ha, ha, ha! E n[eege cum stau ucrure n mesera asta.
Batrnu freca mne cu satsfac[e, ncuvn[nd cta dreptate avea Dawkns
rse pe nfundate, mu[umt de performan[ee eevuu sau.
Conversa[a se opr ac pentru moment, fndca evreu se ntorsese mpreuna cu
mss Betsy cu un domn, pe care Over nu- ma vazuse ncodata, dar carua
mecheru zcea Tom Chtng, care, zabovnd pe scar pentru un schmb de
amabta[ cu domnoara, aba acum aparu.
Domnu Chtng era ma n vrsta dect mecheru, sa f avut vreo optsprezece an,
dar era ceva n comportamentu u care arata ca se smte cumva nferor n fata
genuu profesonasmuu u. Avea och mc ager urme de varsat de vnt pe
fa[a; purta o cacua de bana, o vesta groasa, nchsa a cuoare, nte pantaon
ponos[ pn de grasme un or[. E drept ca hanee u aratau |anc, dar se scuza
fa[a de ce de fa[a, spunnd ca spase o pedeapsa aba de o ora ca, deoarece
purtase unforma ocuu tmp de ase saptamn, nu ma daduse aten[e haneor
personae. Domnu Chtng ma adauga, vzb rtat, ca noua metoda de deznfectare
a haneor de acoo era nfernaa neconsttu[onaa, fumga[a asnd gaur n
[esatura or, dar ca nu avea cum sa te mpotrvet. Vorb n acea termen despre
regua de a tunde paru de a ocu cu prcna, regua pe care o consdera de-a dreptu
n afara eg. E nchee observa[e crtce decarnd ca nu pusese nmc n gura n
tmpu ceor patruzec doua de ze nfernae de munca grea ca se |ura ca e uscat
ca o varn[a.
- De unde crez tu ca vne domnu, Over?, ntreba evreu, cu un rn|et, n tmp ce
bae[ puneau o stca de tare pe masa.
- Nu, nu tu, domnue, raspunse Over.
- Da' asta cne-?, ntreba Tom Chtng, aruncndu- u Over o prvre
dspre[utoare.
- Un preten de-a meu ma tnar, draga, repca evreu.
- E, are noroc atuncea, zse tnaru, cu o prvre pna de n[ees spre Fagn. Nu
conteaza de unde vn, baete, a sa af ct de curnd tu unde vne asta, pun
ramaag.
Bae[ rsera a auzu acestor vorbe. Dupa nca ate cteva gume pe seama
aceua subect dupa ce- optra ceva u Fagn, se retrasera.
Fagn nou-ventu schmbara cteva vorbe deoparte apo trasera scaunee
nga foc. Iar evreu, nvtandu- pe Over nga e, ncepu sa vorbeasca despre ceea
ce credea ca va nteresa pe ascutator, anume mare avanta|e ae mesere or,
taentu mecheruu, generoztatea u Charey Bates propra u cumsecadene. ntr-
un trzu, epuzara subectu, ar domnu Chtng dadea e semne de epuzare, cac
scoaa de corec[e te vaguete dupa o saptamna, doua. Aa ca mss Betsy peca -
asa sa se odhneasca.
Dn acea z, Over rareor ma fu asat sngur. E nso[ea ma tot tmpu pe ce do
bae[, care se antrenau cu batrnu n fecare z. daca era ma mut n foosu or sau
a u Over, asta doar Fagn ta. Uneor batrnu e povestea de |afure pe care e
facuse e n tnere[e, dar presarate cu atta umor, ca Over nu se putea ab[ne sa nu
rda cu pofta, amu- zandu-se, n cuda ma buneor u sentmente.
Cu ate cuvnte, vceanu evreu avea pe baat n puterea u. Pregatndu- mntea
sa prefere orce socetate n afara de propre gndur negre ntr-un oc att de sordd,
asta expunandu- mereu sotudn amaracun, strecura acum ncet n sufet
otrava ce, spera e, avea sa - ntunece sa - schmbe pentru totdeauna.
Captou 19
n care se dscuta se hotarate un pan mportant
Era o noapte rece, cu poae vnt, cnd evreu,
nchendu- hana strns n |uru corpuu u uscat
tragndu- gueru peste urech, aa nct sa-
ascunda partea de |os a fe[e, e dn vzuna. Se opr pe scara, n tmp ce bae[
ncuau trageau an[u dupa e; aba dupa ce se asgura ca aceta facusera
bne treaba ca pa or de retragere nu se ma auzeau, o porn n |osu straz, ct de
repede putu.
Casa n care statuse Over era n apropere de Whtechape. Evreu se opr pentru
un moment n co[u straz , prvnd cu suspcune n |ur, traversa strada o apuca
spre Sptafeds.
Strada era acoperta de un strat gros de noro era o cea[a deasa; poaa cadea
greo totu parea rece pcos. Era noaptea perfecta pentru ca evreu sa asa. Cum
auneca pe fur, strecurndu-se pe sub zdur por[, hdosu moneag parea o repta
scrboasa, aparuta dn norou ntunercu prn care se mca, trndu-se practc
nante n noapte, n cautarea unor restur de mncare. Trecu prn mute straz nguste
ntortocheate, pna a|unse n Bethna Green. De ac o ua a stnga se pomen
ntr-un abrnt de stradu[e murdare, care de atfe abunda n carteru acea
suprapopuat. Evreu era n mod evdent prea famarzat cu ocu pe care- strabatea,
ca sa fe mrat de ntunecmea nop[
or de ncceaa stradu[eor. Se grab sa treaca prntr-un r de ae straz, ca
pna a urma sa o apuce pe una care era umnata de un sngur fenar ce se gasea n
ceaat capat. Batu a ua une case de pe aceasta strada , dupa ce schmba cteva
cuvnte n oapta cu persoana care deschse, o apuca n sus pe scar.
Se auz mrtu unu cne cnd atnse mneru une u, ar o voce de barbat
ntreba cne este.
- Cne atu dect mne, B, eu sunt, dragu meu, zse evreu, utndu-se nauntru.
- Arata-te, dara, zse Skes. tu sta ntt, anma prost! Nu- ma cunot pe
davou asta daca -a tras o hana pe e?
Cnee se pare ca fusese cu adevarat dus n eroare de hanee domnuu Fagn;
fndca dupa ce acesta se deschee a paton arunca pe un scaun, cnee se
retrase n co[u de unde aparuse, dnd dn coada n tot acest tmp pentru a- arata
mu[umrea.
- E, bne!, zse Skes.
- Da, dragu meu, raspunse evreu. Ah, Nancy!
Utmee vorbe fura rostte cu o |ena care exprma ndoaa u n egatura cu
prmrea dn partea u Nancy; asta fndca domnu Fagn n-o ma ntnse pe tnara de
cnd aceasta uase apararea u Over. Dar toate ndoee u se rspra de ndata ce
vazu cum se poarta fata cu e. Ea ua pcoaree de pe grataru sobe, ndeparta
scaunu de acoo - nvta pe Fagn sa - aduca pe-a u ma aproape, fara sa ma
spuna nmc, fndca era car pentru orcne ca era o noapte rece.
- ntr-adevar e frg, draga Nancy, zse evreu, n tmp ce- ncazea mne osoase
n fa[a focuu. [ patrunde pna-n nma, adauga batrnu, ducndu- mna n partea
stnga.
- Trebue sa fe a nab de patrunzator daca a|unge a nma ta, zse Skes. Da-
omuu ceva de baut, Nancy. umba ma repede, a dracu'! M se face rau sa- vad
aa sab batrn tremurnd de frg de parca ar f un strgo et dn mormnt.
Nancy se prezenta repede cu o stca scoasa dntr-un duap n care se afau mute
atee, care, |udecnd dupa feu
n care aratau, erau pne cu feurte bautur. Turnndu- conac ntr-un pahar, Skes
ndemna pe evreu sa bea.
- A|unge, a|unge, mu[am, B, raspunse batrnu, punnd paharu |os, dupa ce
doar nmue buzee.
- Ce, [-e teama ca te-om otrav?, ntreba Skes, prvn- du- [nta pe acesta. Uf!
Cu un mrt pn de dspre[, domnu Skes apuca paharu arunca ce ramase n
cenua, asta ca sa- pregateasca pentru a f dn nou umput, de data aceasta pentru e
nsu.
n tmp ce pretenu sau dadu pe gt a doea pahar, evreu prv prn ncapere, nu
dn curoztate, fndca o ma vazuse de mute or nante, c ntr-un fe banutor,
specfc batrnuu. Era un apartament n care domnea saraca, doar con[nutu
duapuu de hane trada faptu ca nu era vorba de un munctor ce ocua acoo;
aceea suspcune pana nsa asupra ator artcoe nrate a vedere, cum ar f tre
comege ce se afau ntr-un co[ a camere o ata arma ,de aparare" care atrna
deasupra camnuu.
- Da, zse Skes, ngndu- buzee, acuma sunt gata.
- Gata, sa trecem a afacer!
- La afacer, raspunse Skes, aa ca da- drumu, spune ce a de spus.
- E vorba de casu[a de a Chertsey, B, zse evreu, tragndu- ma n fata
scaunu vorbnd foarte ncet.
- Da, care- probema cu ea?, ntreba Skes.
- E, t tu ce vreau sa spun, dragu meu, spuse evreu. te sgur ce vreau sa
spun, Nancy, nu- aa?
- Ba nu te, mr domnu Skes, or nu vrea sa te, ceea ce- acea ucru.
Spune ce a de spus fara ocour nu ma sta acoo, prostndu-te vorbnd n dod,
ca cum nu tu a f fost acea care a pus a cae furtu. Care- treaba, de fapt?
- t, B, ncet, zse evreu, care ncercase n zadar sa opreasca aceasta
manfestare de ndgnare, s-ar putea sa ne auda cneva, dragu meu. Daca ne aude
cneva?
- Las' s-auda, zse Skes, pu[n m pasa. Numa ca dadu seama medat ca de
fapt pasa, aa ca rost cuvntee ma ncet se cama.
- Hade, acuma, zse evreu, mpacutor. Am fost doar precaut, nmc ma mut.
n egatura cu casu[a dn Chertesey, dragu meu, cnd o facem, B? Spune! Cnd ne
ncumetam? La cta argntare este acoo!, zse acesta, frecndu- mne
rdcndu- sprncenee, antcpnd parca ovtura.
- Nu- posb, raspunse Skes, cu raceaa.
- Nu- posb, repeta evreu, asndu-se n scaun.
- Nu, char deoc, raspunse Skes. Adca trebure nu stau aa cum ne-am f
ateptat.
- Pa asta nseamna ca nu a fost bne gndta treaba, zse evreu, ngabenndu-se
de fure. Nu ma spune!
- Ba am sa-[ spun, -o tae Skes. Cne et dumneata ca sa nu-[ spun? [ spun ca
Toby Crackt, care de doua saptamn da trcoae case, nu a reut sa dea pe brazda
ncun servtor.
- Vre sa spu, B, zse batrnu evreu potot, n tmp ce ceaat se ambaa, ca
ncunu dn ce do servtor nu cedeaza?
- Da, char asta vreau sa spun, raspunse Skes. E sunt n servcu batrne
mena|ere de vreo douazec de an, aa ca nc cu cnc sute de re daca e futur pe a
nas, nu se prnd.
- Dar asta vrea sa zca, dragu meu, reua evreu, ca nc femee n-au putut f
convnse?
- Nc vorba!, repca Skes.
- Dar nc smpatcu Toby Crackt nu a reut?, zse evreu, nencrezator. tm doar
cum sunt femee.
- Iaca, nc e n-a reut, raspunse Skes. Zce ca nc favor[ nc vesta u a
moda nu -au foost a nmc, tot tmpu ct s-a perndat pe acoo.
- Dar ar f trebut sa ncerce cu musta[ pantaon de unforma mtara, dragu
meu, contnua evreu.
- A ncercat aa tot degeaba.
Batrnu evreu ramase mut a aceste cuvnte. Dupa ce refecta cu barba n pept
vreo cteva mnute, rdca prvrea zse oftnd ca daca e adevarat ce spune Toby
Crackt, e teama ca nu se ma poate face nmc.
- totu, zse batrnu, coborndu- mne pe genunch, ce pacat sa perz
atta, dragu meu, cnd am pus atta sufet.
- Asta aa-, raspunse domnu Skes. Ce ghnon!
Urma o tacere unga, tmp n care batrnu cazu pe gndur, cu o exprese
demonca pe fa[a u scofcta. Skes arunca dn cnd n cnd cte o prvre pe fur,
ar Nancy, carea parca era teama sa nu- rte cumva pe spargatoru de case, statea
cu och a[nt[ a foc, ca cum n-ar f auzt nmc dn ce se ntmpa.
- Fagn, zse Skes, rupnd brusc tacerea care se nstaase, ar merta nca cnczec
de gaben, daca se rezova dn afara?
- Da, raspunse evreu, parca trezt deodata.
- Batem pama?, ntreba Skes.
- Da, sgur, dragu meu, sgur, spuse evreu cu och strauctor fa[a
schmonosta de emo[a pe care -o provocase ntrebarea.
- Atuncea, zse Skes, ndepartnd mana evreuu, cu oarece dspre[, o s-o facem
ct de repede [- voa. Toby cu mne am cercetat de|a ue oboanee, aataer,
cnd am sart gardu gradn. Casa e barcadata ca o nchsoare pe tmpu nop[, dar e
un oc pe care- putem sparge, fara rscur fara zgomot .
- Care- aa, B?, ntreba nerabdator evreu.
- Pa, opt Skes, dupa ce trec de pa|te...
- Da, zse evreu, apecndu- urechea hobndu- och.
- Dar..., - contnua Skes, oprndu-se un moment, fndca fata mcndu- uor
capu utndu-se n |ur, ndrepta aten[a cu un semn dscret, spre fa[a batrnuu -
nu are mportan[a care este. Orcum n-o po[ face fara mne, tu asta. Dar prefer sa
fu precaut cnd am de-a face cu dumneata.
- Cum vre, dragu meu, cum vre, raspunse evreu. Va descurca[ sngur, tu
Toby, nu ave[ nevoe de a|utor?
- Nu, zse Skes, dect un burghu un baat. II avem pe prmu, pe a doea
trebue sa n- gaset dumneata.
- Un baat, excama evreu. A, pa atunc e vorba de un geam, aa-?
- Nu asta- probema dumtae, repca Skes. Am nevoe de un baat nu tre' sa
fe unu mare. Sta aa, ma zse Skes,
facnd un efort de gndre, ce n-a da sa- am pe baatu u Ned, cosaru!
Inten[onat nu- asa sa creasca - foosea pentru astfe de trebur. Dar -au prns pe
taca-sau apo au vent ce de a coaa de corec[e -au smus dn medu n care
facea ban, -au nva[at sa scre sa cteasca -au dat sa nve[e o mesere. Ute asta
au facut, zse domnu Skes, carua cretea mna pe masura ce amntea de toate
astea, asta fee e; daca ar avea destu ban (ceea ce este o mnune ca nu au) no n-
am ramne nc cu |umatate de duzna de bae[ pentru mesera noastra, ntr-un an or
do.
- Ca bne zc, fu de acord batrnu, care se gndse a ae u n tmpu acestu
dscurs prnse doar aceasta utma parte. B!
- Ce ma vre, acuma?, ntreba Skes.
Evreu arata catre Nancy, care se uta n contnuare a foc, - dadu acestua de
n[ees ca ar f bne ca ea sa paraseasca ncaperea. Skes dadu nervos dn umer ca
cum ar f consderat ca nu e nevoe de o asemenea precau[e, dar se conforma, n cee
dn urma, cerndu- u Nancy sa- aduca o cana cu bere.
- N-a tu nevoe de nco bere, zse Nancy, ncrucsan- du- bra[ee ramnnd
fara gr|a pe scaun.
- Ba char am, daca-[ spun!, raspunse Skes.
- Prost, rposta fata cu raceaa. Da- drumu, Fagn. tu ce vrea e sa-[ spuna,
B, nu trebue sa se fereasca de mne.
Evreu nca ovaa. Skes se uta cnd a unu, cnd a ceaat, oarecum surprns.
- Ha, doar nu [-o f |ena de fa[a, Fagn, zse e n cee dn urma. O t de prea
muta vreme ca sa nu a ncredere n ea, ce naba! Nu crpete ea, spune tu, Nancy.
- Pa sgur ca nu, repca tnara, tragndu- scaunu ma aproape de masa
punndu- coatee pe ea.
- Nu, nu, draga mea, tu ca n-o fac, zse evreu, dar...
batrnu facu dn nou o pauza.
- Dar ce?, ntreba Skes.
- Nu tam daca nu- ma ese dn fre, t tu, dragu meu, cum a pa[t ma sere
trecute, repca evreu.
La aceasta confesune, pe Mss Nancy o pufn rsu; , tragnd pe gt un pahar de
conac, scutura capu cu un aer dspre[utor ncepu sa excame tot sou de
ucrur, cum ar f ,nu va asa[, contnua[ ac[unea" or ,merge[ fara teama!" atee.
Astea pareau sa aba efectu de a- nt pe ce do domn; drept urmare, evreu dadu
satsfacut dn cap - reua ocu pe scaun, ar domnu Skes facu e as|de rea.
- E, ha, Fagn, zse Nancy rznd, spune- repede u B ce- cu Over!
- Ehe, da' deteapta ma et, draga mea, nc n-am poment una ma deteapta
ca tne pna acuma, zse evreu, atngnd-o n chp de ant peste gt. Bnen[ees ca
despre Over voam sa vorbesc, n-avea gr|a. Ha, ha, ha!
- Pa, ce-a de zs?, ntreba Skes.
- E e baatu de care a tu nevoe, dragu meu, raspunse evreu ntr-o oapta cam
raguta, ducndu- degetu a nas rn|nd nfrcoator.
- E!, excama Skes.
- De ce nu, B?, zse Nancy. Eu -a ua, daca a f n ocu tau. tu ca nu se
compara cu cea[, dar nc nu- nevoe, dn moment ce nu trebue dect sa deschda
o ua. E de ncredere, B.
- Aa zc eu, ntar Fagn. S-a tot pregatt n utmee saptamn ar cam f
tmpu sa- ctge e pnea. apo, to[ cea[ sunt prea mar pentru asta.
- Da, e drept ca e ntocma marmea de care am nevoe, zse domnu Skes, nca
medtnd.
- va face tot ce- spu, draga B, ma adauga evreu. N-are cum atfe. Ma aes
daca- sper ct trebue.
- Sa- sper, repeta Skes. t bne ca n-ar f o probema s-o fac. Dar daca- trece
prn cap sa ne ncurce, odata nceputa treaba, n-o sa- ma vez n va[a, Fagn.
Gndete-te bne a ce-[ spun, nante de a m- trmte. Ia amnte!, zse ho[u, [nnd
n mna o bara de meta, pe care o scosese de sub pat.
- M-am gndt a toate, zse evreu convns de ce spune. L-am... -am observat
dragor, ndeaproape, zau aa. Trebue doar sa- fac sa creada ca e unu de-a notr;
odata ntrata
n capu u deea ca e ho[, a nostru e! asta pentru totdeauna. Ehe, nc ca se
putea ma bne!
Batrnu ncruca bra[ee a pept , nfundndu- capu ntre umer, sar n sus
de bucure.
- A nostru?!, zse Skes, a dumtae, poate.
- Da, fe, dragu meu, spuse evreu, rznd pe nfundate, a meu, daca zc tu, B.
- ce, zse Skes, ncruntndu-se tare a pretenu sau bne dspus, ce te face sa
te ngr|orez atta pentru putu acea nea|utorat, cnd t ca a[ cnczec asemenea
u haaduesc prn gradna pubca, n fecare seara, dec a avea de unde sa aeg?
- Fndca nu-m foosesc a nmc, dragu meu, repca evreu oarecum confuz, nu
are rost sa- au. Mutra or da de go cnd ntra n beea, aa perd pe to[. Cu
baatu asta, daca e bne nstrut, drag me, pot sa-m fac treaba ma bne dect cu
douazec dn aa. unde ma pu ca, urma evreu, dupa ce- recapata sguran[a de
sne, ne are a mna, daca ne scapa ara, aa ca trebue mort-copt sa fe n gasca
noastra. Nu conteaza cum, daca a partcpat a un furt, e de|a n puterea mea asta e
nteresu meu. Gnd[-va ca e ma bne aa dect sa fm nevo[ sa ne descotorosm
de betu baat, ceea ce ar f nu numa percuos, c pagubos.
- cnd vre[ s-o face[?, ntreba Nancy, ntrerupnd pornre agresve ae
domnuu Skes, care dorea sa- exprme grea[a cu care prmse manfestare de
mostene dn partea u Fagn.
- Ah, buna ntrebare, zse evreu. Cnd o face[, B?
- Am panut cu Toby sa o facem pomne noapte, pre- cza Skes ursuz, cu
cond[a sa nu- trmt vorba ca m-am razgndt.
- Aa dec, zse evreu. nu e una, cumva?
- Nu, raspunse Skes.
- - pregatt totu ca sa aducem prada, presupun, zse evreu.
Skes dadu dn cap afrmatv.
- cu...
- Va de mne, totu e bne pus a punct, repca Skes, ntrerupandu-. Lasa
detae. Ocupa-te ma bne ca baatu sa fe ac mne seara. O vom porn a o ora
dupa ce se face zua. vez de-[ [ne gura. Fa rost de oaa de topt, n-a atceva de
facut.
Dupa o vreme, dupa ce se ma sfatura to[ tre, ramase stabt ca Nancy avea
sarcna sa mearga a evreu a asarea ser, a doua z, sa- a pe Over cu ea.
Vceanu Fagn ta ca n cazu n care baatu ar f fost ncnat sa refuze treaba, e ar
accepta ma degraba sa o nso[easca pe fa[a, care se uptase pentru e nu de mut,
dect pe orcne atcneva. Se ma hotar n mod soemn ca betu Over avea sa fe
ncredn[at fara drept de ape domnuu Skes, ca acesta dn urma va face cu e ce
va crede de cuvn[a nu va f tras a raspundere n fata evreuu, nc pentru vreun
rau ce s-ar putea ntmpa baatuu nc pentru vreo pedeapsa pe care ar socot de
cuvn[a sa -o apce, asta, se n[eege, cu cond[a ca tot ce decara domnu Skes sa
fe confrmat coroborat n toate punctee esen[ae cu martura domnuu Toby
Crackt, Scptoru.
Acestea fnd spuse, domnu Skes se apuca de baut conac n netre de nvrtt
bucata aceea de meta ntr-un mod aarmant, urnd n acea tmp par[ dntr-un
cntec, dar par[ nemuzcae, amestecate cu besteme orbe. n cee dn urma, ntr-un
exces de ze profesona, nssta sa e arate trusa u de spart case. Dar nu apuca bne
sa o aduca, potcnndu-se cu ea n mna deschznd-o ca sa e expce ce cum, ca
cazu peste ea pe podea, acoo adorm.
- Noapte buna, Nancy!, spuse evreu, nfofondu-se ca atunc cnd vense.
- Noapte buna!
Och or se ntnra, ar evreu o scruta cu prvrea. Fata nu sch[a ncun gest. Ea
era a fe de cnstta de corecta n prvn[a mesere or, ca Toby Crackt .
Batrnu ura dn nou noapte buna , pe cnd ea era cu spatee, trase pe fur un
pcor n trupu cazut a domnuu Skes o porn b|bnd pe scar n |os.
- Aa- ntotdeauna!, morma evreu ca pentru sne, n tmp ce se ndrepta spre
casa. Ce- ma rau cu femee astea e
ca un nmc e poate strn sm[amnte de mut adormte, dar ce e bne e ca nu
dureaza ncodata prea mut. Ha! ha! Omu mpotrva copuu, pentru un sac cu ban!
Omorndu- tmpu cu asemenea pacute gndur, domnu Fagn gas drumu,
prn noro murdare, catre trstu u saa, unde mecheru era nca treaz - atepta
cu muta nerabdare.
- Over s-a dus a cucare? Vreau sa- vorbesc, fura prmee u vorbe, n tmp ce
coborau scare.
- Acu' muta vreme, raspunse mecheru, n tmp ce deschdea o ua. Ute-!
Baatu dormea dus, pe o rogo|na ntnsa pe |os. Era aa pad de frca suparare
de cond[a de przoner n care traa, nct parca era mort, dar nu aa, ca n scru -n
gugu, c ca n momentu n care va[a parasete trupu, ca atunc cnd un sufet
tnar nob s-a na[at a cerur, ar aeru nfect a um nu a ma avut tmp sa prnda
prafu acea sfnt.
- Nu acum, zse evreu, ntorcndu-se uor de a ua. Mne, mne.
Captou 20
n care Over este ncredn[at u Wam Skes
Cnd Over se trez de dmnea[a, mare fu mrarea sa vada a capatu patuu sau
o pereche de ghete no, cu tap groase, n ocu ceor vech. La nceput bucura
descoperrea, gndndu-se ca ar putea f un prm pas spre eberarea u, dar gndu nu
dura mut, fndca, stnd aatur de evreu a masa de dmnea[a, afa, ntr-o manera
care nu facu dect sa- sporeasca ngr|orarea, ca avea sa fe dus acasa a B Skes,
char n seara aceea.
- Ca sa... ca sa ramn acoo, domnue?, ntreba Over, cu teama.
- Nu, nu, dragu meu. Nu ca sa ram, raspunse evreu. Nu vrem sa te perdem.
Nu-[ fe teama, Over, a sa te ntorc a no. Ha, ha, ha! Nu suntem no aa han ca sa
te aungam, dragu meu, nc vorba!
Batrnu, care se apeca deasupra focuu sa- pra|easca o fee de pne, se uta n
|ur, n tmp ce- aburea pe Over astfe, rse pe nfundate, parca pentru a- arata ca
te ca ar f bucuros sa scape, daca ar putea.
- Sunt sgur, contnua batrnu, fxandu- cu prvrea pe Over, ca vre sa t de ce
te ve duce a B, nu- aa, dragu[a?
Over se coora a fa[a, fara sa vrea, cnd n[eese ca batrnu hot ctete
gndure, dar spuse destu de hotart ca voa desgur sa te asta.
- Dar tu ce crez?, ntreba Fagn, amnnd raspunsu.
- Char nu tu, domnue, repca Over.
- Bah, zse evreu, ntorcndu-se dezamagt, dupa o cercetare atenta a fe[e
baatuu. Ateapta sa-[ spuna B, atuncea.
Batrnu parea destu de suparat de faptu ca Over nu se arata a f prea curos n
egatura cu subectu; dar adevaru e ca, de era tare ngr|orat, baatu era zapact
de prvrea vceana a u Fagn de propre u banue, ca sa ma ntrebe ceva.
nc nu ma avu nco ocaze sa ntrebe, fndca evreu ramase tacut fara chef de
vorba pna seara, cnd se pregat de pecare.
- Po[ sa aprnz o umnare, zse batrnu, punnd una pe masa. ute o carte,
ca sa ctet pna vor ven sa te a. Noapte buna!
- Noapte buna!, raspunse fara putere Over.
Evreu se ndrepta spre ua, utndu-se peste umar a baat. Deodata se opr -
strga pe nume.
Over se uta n sus, ar evreu, aratnd spre umnare, facu semn s-o aprnda. E
se supuse , pe cnd punea sfencu pe masa, vazu cum evreu se uta fx a e, prn
ntunercu camere, cu sprncenee ncruntate.
- F atent, Over! F atent!, zse batrnu, rdcndu- mna dreapta n semn de
avertzare. E un om nemos, cnd e peea u n |oc nu- pasa de cea[. Orce s-ar
ntmpa, nu te pnge fa ce-[ poruncete e sa fac. Pazea! Apasnd anume pe
utmu cuvnt, se for[a sa- asa un rn|et , cat- nandu- capu, e dn camera.
Over spr|nse capu pe o mna, dupa ce dsparu batrnu, se gndea cu
nma tremurnda a cuvntee pe care tocma e auzse. Cu ct se gndea ma mut a
avertzarea batrnuu evreu, cu att era ma greu sa ghceasca adevaratu e sens
scop. Nu se putea gnd a nmc rau n egatura cu trmterea u a Skes, ceea ce nu
se putea spune de stua[a n care ramnea cu Fagn. Dupa ce se gnd mut bne,
a|unse a concuza ca e fusese aes sa- faca spargatoruu mc servc pe nga casa,
pna ce vor gas un baat ma potrvt pentru asta, pe care sa- anga|eze. Era prea
obnut sa sufere suportase prea mute acoo unde era acum, ca sa ma pnga a
gndu une schmbar. Ramase perdut n
gndur un tmp, apo, dupa ce cura[a umnarea, ua cartea pe care -o asase
evreu , cu un oftat greu, ncepu sa cteasca. Dadea pagna dupa pagna, neatent a
nceput, dar ntnnd un pasa| care- atrase aten[a, deven curnd absorbt de carte.
Era vorba despre ve[e procesee unor mar crmna, ar pagne car[ erau
murdare uzate de mu[mea mnor prn care trecusera. Ct despre crme orbe
care [ nghea[a sngee n vne, despre ucder secrete care fusesera savrte a
margne de drum, despre corpur ascunse de och oamenor n grop adnc or
fntn, dar care aparusera a suprafa[a, dupa mu[ an, facndu- pe ucga
nnebun[ de spama, a vederea or, sa marturseasca sa- ceara sngur pedeapsa
ca sa e fe curmata agona. Ma ct despre oamen care fusesera spt[ (dupa
propre or martursr) condu dn patu or, noaptea trzu, de gndur negre, spre
crme att de groaznce, ca [ se rdca paru n vrfu capuu ram parazat de
spama. Iar descrere acestor terbe fapte erau aa de bne facute ca pagne,
gabene a nceput, pareau ca se nrosera de snge nchegat, ar cuvntee de acoo
sunau ca cum sprtee ceor mor[ e-ar f optt a ureche.
Mort de frca, baatu nchse cartea o arunca departe. Apo, caznd n genunch,
se ruga a Dumnezeu sa- fereasca de asemenea nenorocr sa- dea ma bne
moartea dect asemenea oror. ncet-ncet, se nt mpora cu voce |oasa
perduta sa fe scapat dn prme|de ve[ u prezente, fndca daca ar f sa prmeasca
a|utor unu ca e, care nu cunoscuse ncodata dragostea pretena ceor dn |ur,
atunc era momentu, cnd, descura|at sngur, trebua sa faca fa[a attor rauta[
nenorocr.
De termnase rugacunea, ramase cu fa[a n mn, cnd un fonet facu sa
tresara.
- Ce- asta?, strga e, rdcndu-se zarnd o fgura care statea n pcoare nga
ua. Cne- acoo?
- Eu, doar eu, raspunse o voce nesgura.
Over rdca umnarea deasupra capuu prv spre ua. Era Nancy.
- Pune umnarea |os, zse fata, ntorcndu- prvrea, m face rau a och.
Over observa ca era pada de-a bneea, o ntreba potcos daca se smte rau.
Fata se arunca pe un scaun, cu spatee a e freca mne, fara sa- raspunda.
- Sa ma erte Dumnezeu!, strga ea dupa un tmp. Dar ncodata nu m-am gndt
a aa ceva.
- S-a ntmpat ceva?, ntreba Over. Pot sa te a|ut cumva? t ca a face-o, daca
a putea. Po[ sa f sgura.
Ea se egana nante -napo cu scaunu, se prnse de gt, apo sco[nd un horcat,
se chnua sa traga aer.
- Nancy!, tpa Over. Ce se ntmpa?
Fata batu genunch cu pamee, trase un tropat pe podea , oprndu-se
deodata, strnse au n |uru trupuu ncepu sa can[ane de frg.
Over atta focu. Fata trase scaunu ma aproape ramase acoo un tmp, fara
a rost vreun cuvnt, dar n cee dn urma na[a capu se uta n |ur.
- Nu tu ce ma apuca, uneor, zse ea, preocupata sa- aran|eze rocha. O f
camera asta umeda mzeraba. Da' acuma, Noy, drague, et pregatt?
- Trebue sa vn cu tne?, ntreba Over.
- Da, vn dn partea u B, raspunse fata. Trebue sa v cu mne.
- De ce?, ntreba Over, facnd un pas napo.
- De ce?, repeta fata, rdcndu- och coborndu- ar n momentu n care
vazu fa[a baatuu. Oh! Pentru nmc rau.
- Nu te cred, zse Over, care o urmarse cu mare bagare de seama.
- Atuncea, fe pe-a ta, raspunse fata, cu un rs for[at. Pentru nmc bun, dec.
Over dadu seama ca are oarece putere asupra buneor nten[ ae fe[e ,
pentru o cpa, se gnd sa profte de compasunea e pentru starea dsperata n care
se afa. Dar apo trecu prn cap ca, fnd aba oree unsprezece, ma erau nca mu[
oamen pe strada, ca s-o gas vreunu care sa- creada povestea. Dendata ce se
gnd a asta, pa nante spuse, oarecum grabt, ca era gata.
Nc gndu u nc nten[e pe care parea sa e aba Over nu scapara
neobservate de Nancy, care- urmar atent
n tmp ce vorbea - arunca apo o prvre dn aceea care- doved car ca- ghcse
gndure.
- Sst, facu fata, apecndu-se peste e aratndu- spre ua, n tmp ce se uta cu
gr|a n |ur. Nu a cum sa scap, am ncercat n zadar sa te a|ut. Et pazt dn toate
par[e. Daca ar f sa scap vreodata de ac, nu acuma- momentu.
Impresonat de energa cu care vorbea, Over se uta n sus a fa[a e, cu mrare.
Parea sa spuna adevaru, era pada agtata tremura dn toate maduaree.
- Te-am savat o data de a ree tratamente am s-o ma fac, o fac acum, zse
fata cu voce tare, fndca daca ar f pus mna pe tne a[, acea ar f fost mut ma
nemo. M-am pus obrazu ca a sa f ntt cumnte, ar daca nu ve f aa a sa-[
fac rau [e, dar me, daca nu cumva m se va trage moartea dn asta. Uta-te ac!
Pentru tne e-am suportat, |ur pe ce am ma sfnt ca aa este.
Ea arata grabta spre nte vnata pe care e avea pe gt pe bra[e contnua
sa- vorbeasca repezt.
- |ne mnte nu ma fa sa sufar ma mut pentru tne acuma. Te-a a|uta, dar
nu-m sta n putn[a. E nu vor sa-[ faca vreun rau; orce te-ar pune sa fac nu e vna
ta. Tac! Orce a spune ar f greu de suportat pentru mne. Da mna ha ma repede!
Ea prnse mna pe care Over -o daduse nstnctv , stngnd umnarea, trase
dupa ea pe scar n sus. Cneva ascuns n ntunerc deschse ua , dupa ce era e, o
nchse repede a oc. O trasura atepta, ar fa[a, cu aceea vehementa de care
daduse dovada ma nante, urca nga ea nauntru trase bne perdeee. Br|aru
nu atepta nco comanda, c dadu bce caor, fara sa ma parda vreo cpa.
Fata [nea n contnuare strns de mna pe Over, n tmp ce- optea a ureche
aceea vorbe de aten[onare compasune pe care e spusese de|a. Totu se
petrecuse cu aa o repezcune, nct e nc nu- dadu seama unde era cum
a|unsese acoo, cnd trasura se opr n fa[a aceea case n care ntrase evreu cu o
seara nante.
Pre[ de o secunda, Over arunca o prvre grabta de-a ungu straz pust era ct
pe ce sa strge dupa a|utor. Dar
vocea fete starua n ureche, mporandu- att de dsperat sa nu o ute, nct nu
avu nma s-o faca. Momentu de eztare -a costat scump, fndca ocaza s-a evaporat,
fara sa- dea seama, erau de|a n casa ua era nchsa dupa e.
- Pe ac, zse fata, eberandu- n sfrt dn strnsoare pe Over. B!
- Saut!, raspunse Skes, aparnd n capu scaror, cu o umnare. O! Aa ma zc
eu. Hade[ sus!
Asta era semn de mare mu[umre de o neobnut de buna prmre dn partea
unu om de feu domnuu Skes. Nancy, sm[ndu-se ea nsa aprecata, sauta
corda.
- Pe |nta -a uat Tom cu e, nforma Skes, n tmp ce e umna drumu n sus.
Ne-ar f stat n cae.
- Asta cam aa-, remarca Nancy.
- Dec a adus baatu, zse Skes, cnd a|unsera cu to[ n camera dupa ce
nchse ua.
- Da, e ac, raspunse Nancy.
- A fost cumnte?, se nteresa Skes.
- Ca un meue, raspunse Nancy.
- Ma bucur sa aud asta, zse Skes n tmp ce- arunca o prvre severa u Over,
de dragu propruu u spate, care ar f avut de sufert atfe. Ia vno-ncoace,
putuca, sa te nva[ eu cteva ucrur de baza.
Spunnd asta nouu sau nva[ace, domnu Skes scoase apca de pe cap -o
arunca ntr-un co[ a camere, ar apo, nsfacandu- de umer, se aeza a masa -
puse pe baat n pcoare n fa[a u.
-Acuma, pentru nceput, a sa vedem: t ce- asta?, ntreba Skes aratndu- un
psto de buzunar care zacea pe masa.
Over dadu dn cap afrmatv.
- Atuncea uta-te-ncoa', contnua Skes. Asta- praf de puca, ar acea a un gon[;
asta e o bucata dntr-o paare veche, pentru captueaa.
Cum Over murmura ca n[eese a ce se refera, domnu Skes ncepu sa ncarce
pstou cu mare precze precau[e.
- Acuma- ncarcat, zse domnu Skes cnd termna treaba.
- Da, m dau seama, domnue, raspunse Over.
- E, atuncea, contnua spargatoru, apucandu- pe Over de ncheetura mn
punndu- arma att de aproape de tmpa, nct atnse, moment n care baatu nu
se putu ab[ne sa nu tresara, daca sco[ vreo vorba, fara sa te ntreb eu, cnd suntem
afara, toata ncarcatura pe care a vazut-o va nmer n capu tau, ct a zce pete.
Aa ca, daca te hotarat sa crpet fara voe, po[ sa-[ spu rugacunea de|a.
Arucand o prvre ncruntata ceu carua se adresa, pentru a se asgura de efectu
vorbeor u, domnu Skes contnua:
- Dn cte tu, nu prea ar avea cne sa se ntereseze de soarta ta, n cazu n care
[ s-ar ntmpa ceva, aa nct de ce m-a chnu sa-[ expc toate astea, daca nu de
dragu tau. Ma n[eeg?
- Ca sa prceapa ma bne ce vre sa spu, zse Nancy, subnnd cuvntee
ncruntndu-se pu[n a Over ca pentru a- re[ne ma mut aten[a asupra vorbeor
e - treaba e ca daca face vreo greeaa n msunea care urmeaza, nu o sa ma aba
ocaza sa crpeasca dupa aa, fndca o sa prmeasca un gon[ n cap, ar tu s-ar putea
sa atrn n treang pentru asta, aa cum s-ar putea pentru mute ate ucrur pe care
e fac n mesera ta, ma tot tmpu.
- Aa este!, fu de acord Skes, femee tu cum sa spuna ucrure ma smpu.
Asta n cazu n care nu e sare [andara, fndca atunc o ungesc a nesfrt. E,
acuma, daca tot s-a amurt, ha sa mncam ceva sa tragem un somn nante de a
ncepe treaba.
Raspunznd cerer u Skes, Nancy puse repede o fata de masa e pentru
cteva mnute. Se ntoarse cu o cana de bere o farfure de capete de oae, care
strnra cteva comentar gume[e dn partea domnuu Skes, asta egat de
|argonu or profesona. Se pare ca onorabu domn, stmuat de perspectva
apropate msun, era tare bne dspus, ca dovada, bau dntr-o sorbtura toata berea
apo nu ma rost dect n|uratur ct tmp [nu masa.
Dupa masa, a care e de n[ees ca Over nu a avut mare pofta de mncare,
domnu Skes a ma dat pe gt vreo doua pahare de bautura cu apa, dupa care s-a
trntt pe un pat -a porunct u Nancy sa- trezeasca a ora cnc fx, amenn[nd-o
cu besteme, daca cumva uta. Over se ntnse mbracat, a porunca aceea
autorta[, pe o satea pusa pe |os. n acest tmp, fa[a statea sa pazeasca focu,
pregatta sa- trezeasca a ora stabta.
Over, care a ramas treaz muta vreme, se gndea ca s-ar putea ca Nancy sa ma
gaseasca vreun pre| sa- ma opteasca nte sfatur a ureche; dar fa[a statea
nemcata deasupra focuu , doar dn cnd n cnd, se ocupa ca umnarea sa arda
n contnuare. Obost sa stea cu och desch dobort de gr|, baatu adorm n cee
dn urma.
Cnd se trez, masa era pregatta de cea, ar Skes burduea buzunaree
patonuu, care era pus pe spataru unu scaun, cu tot feu de chest. n tmpu
acesta, Nancy se stradua sa pregateasca mcu de|un. Nu se facuse nca zua, fndca
umnarea nca ma ardea, ar afara era destu de ntunerc. Poaa batea cu putere n
ferestre, ar ceru era negru pn de nor.
- Hade!, mr Skes, n tmp ce Over se rdca, e de|a cnc |umate, umba
repede, ca atfe ram fara mncare, aa e trzu.
Lu Over nu- ua mut tmp sa se mbrace , dupa ce mbuca ceva repede,
raspunse soctar ursuze a domnuu Skes, spunnd ca e pregatt de pecare.
Nancy, aproape fara sa se ute a baat, arunca o basma de pus a gt, ar Skes
dadu o peerna arga pe care sa -o puna peste umer. Astfe echpat, e ntnse
mna ho[uu, care, se opr o cpa aratndu- cu un gest amenn[ator ca are nca
pstou n buzunaru hane, dupa care nfaca mana baatuu , undu- ramas bun
de a Nancy, pecara.
Over se ntoarse pentru o cpa, cnd a|unsera a ua, cu speran[a ca fata se va
uta a e, numa ca ea se ntorsese a ocu dn fa[a focuu statea acoo nemcata.
Captou 21
Exped[a
Era o dmnea[a posomorta, cnd au et n strada, batea vntu poua tare, ar
ceru pn de nor prevestea furtuna. noaptea fusese pooasa, drumu era pn de
ba[, ar canazarea dadea pe dnafara. Se zarea o geana de umna, semn ca se arata
zua, dar asta ma degraba agrava dect umna stua[a; carrea aceea servea doar
ca sa estompeze oarecum umna fenareor de pe strada, fara a coora ma vu or
ma cad acoperure ude drumure dezoante. Parea ca nmen nu se trezse n
partea aceea a orauu, ferestree caseor erau zavorte, ar straze strabatute erau
goae tacute.
Cnd apucara pe Bethna Green Road, se umna de zua. Mute fenare erau de|a
stnse doar cteva caru[e de a [ara nantau ncet spre Londra. Dn cnd n cnd,
ma trecea cte o dgen[a, pna de noro grabta, ar br|aru ma admnstra cte
un bc cauu nendemnatc, ce ntrza sosrea a sta[e cu |umatate de mnut,
numa fndca nu mergea pe partea u de drum. Locure pubce, care aveau umna
nauntru, erau de|a deschse. Pe masura ce nantau, se ma deschdeau ate prava
ma ntnra char cte un om pe c, pe coo. Ma apo, aparura grupur de
munctor ndreptndu-se spre ucru, barba[ feme purtnd pe cap cour cu pete,
caru[e trase de magaru ncarcate cu egume, caru[ur trase de oamen pne cu
anmae v or carne, aptarese cu gae[ cu apte, un r nentrerupt de oamen,
chnundu-se sa a|unga cu dferte marfur n
suburbe estce ae orauu. Cu ct se apropau de ora, cu att zgomotu
trafcu se ntensfcau, ar odata ntra[ pe straze dntre Shoredtch Smthfed, totu
se transforma de-a dreptu ntr-un vacarm. Era ct se poate de zua, ar ondonez dn
|umatate de ora ncepusera actvtatea.
Apucnd-o pe Sun Street Crown Street traversnd pa[a Fnsbury, domnu Skes
a|unse, trecnd prn Chswe Street, n Barbcan, apo n Long Lane n sfrt n
Smthfed, de unde se auzra nte zgomote cudate care- umra pe Over.
Era z de trg. Pe |os era numa noro murdare care-[ a|ungeau pna a gezne.
Un abur gros, care se rdca dn trupure anmaeor, se amesteca cu cea[a care atrna
greu de coure caseor. Toate [arcure dn centru aceste zone arg, dar atee
ncropte pe moment n spa[e bere, erau pne cu o. Prponte de stp, de-a ungu
canauu, se ma puteau vedea ate anmae, bo vac, nghesute ntr-un r ung.
Oamen de a [ara, macear, negustor de vte, bae[andr, ho[, oamen fara ocupa[e
vagabonz de cea ma |oasa spe[a formau o masa. Fuerature cobanor, atratu
cnor, mugetu vteor, behatu oor, grohatu gu[atu porcor, chnchetu
copo[eor zumzetu vocor care se auzeau de a fecare crma, agomera[a,
mbuzeaa strgatee de tot feu, ca fetee nespaate, nengr|te or murdare care
aergau de c-coo, ngramadndu-se, formau o scena att de ame[toare, ca ramnea
nauct.
Domnu Skes, tragandu- dupa e pe Over, facu oc cu coatee pe unde era
mu[mea ma mare nu baga n seama aproape deoc sumedena de sunete
apar[, care pareau sa- mre aa de tare pe baat. E raspunse de cteva or a cteva
sautur , rezstnd spte de a serv ceva de baut mpreuna cu e, se grab nante,
pna ce scapara de agomera[e gasra drumu spre Hoborn, prn Hoser Lane.
- E, bae[ca, zse Skes, prvnd a ceasu de a bserca St. Andrew, se face de
apte, da ma repede dn pcoare. Hade, nu ma ramne n urma, mpedcatue!
Spunnd acestea, smuc de mna pe mcu[. Over, marnd pasu ntr-un fe de
trap, ntre mers repede aergat, facea efortur sa se [na de pasu mare a
spargatoruu.
Mersera aa pna trecura de Hyde Park o cotra catre Kensngton. Atunc Skes
ncetn pasu pna aparu a mca dstan[a n spatee or o caru[a goaa. Cum vazu
scrs pe ea Hounsow, e ruga pe vztu, cu toata pote[ea de care era n stare, sa-
duca pna n Iseworth.
- Urca, zse omu. Asta- baatu dumtae?
- Da, e baatu meu, raspunse Skes, utndu-se urt a Over ducndu- dstrat
mana n buzunaru cu pstou.
- Merge cam repede tata tau, pentru tne, nu- aa, baete?, ntreba vztu,
observnd ca baatu gfa.
- Nc vorba, nterven Skes, e obnut cu rtmu. Ia da mna urca-te sus, Ned!
Adresndu-se astfe u Over, a|uta sa urce n caru[a, ar caru[au, aratndu- un
morman de sac, spuse sa se ntnda acoo ca sa se odhneasca.
Cum treceau pe nga bornee kometrce, Over se ntreba dn ce n ce ma mut
unde dorete tovarau u de drum sa- duca. Trecusera de|a de Kensngton,
Hammersmth, Chswck, Kew Brdge Brentford mergeau nante, ca cum
caatora era aba a nceput. La un moment dat a|unsera a o crma numta Dgenta
cu ca, n spatee carea se deschdea un at drum. ac, caru[a se opr.
Skes se grab sa coboare, tnandu- de mna pe Over, n tot acest tmp, ar cnd
cobor dn caru[a arunca o prvre furoasa - atnse buzunaru cu mna, ntr-un
gest sugestv.
- Cu bne, baete, zse omu.
- E runos, nterven Skes, dndu- un ghont, e runos neumbat. Nu- ua n
seama.
-Nc vorba!, raspunse ceaat, n tmp ce se urca n caru[a. S-a facut frumos afara,
pna a urma. peca ma departe.
Skes atepta pna se ndeparta, apo spuse u Over ca poate sa se ute a ce-
n |ur - urmara drumu.
O uara a stnga, dupa ce trecura de crma apo, cotnd-o a dreapta, mersera
o buna bucata de drum, trecnd pe nga case boeret gradn care se afau de o
parte de ata a straz. Nu s-au oprt dect pentru o bere mca, nante de a a|unge
ntr-un ora. /Ve, pe zdu une case, Over ct Hampton. Ma zabovra pe cocaur
vreo cteva ore, dupa
care se ntoarsera n ora oprndu-se a o crma veche, cu o frma tearsa de
trecerea tmpuu, comandara ceva de mncare, nga focu de a bucatare.
Bucatara era o ncapere veche |oasa, sus[nuta de o grnda care strabatea
m|ocu tavanuu. Lnga foc erau nte banc cu spataru nat, pe care stateau nte
ndvz morocano, mbraca[ n hane de ucru, care beau fumau. Pe Over nc nu
-au bagat n seama, ar pe Skes aba daca -au observat. cum nc Skes nu paru sa
e dea prea mare mportan[a, aese un co[ pentru e camaradu sau ma tnar,
unde sa nu fe deran|a[ de nmen.
Au mncat ceva carne rece au ma zabovt ceva tmp, atta ct sa traga domnu
Skes vreo tre-patru ppe. De aceea Over avea motve sa creada ca nu vor ma peca
ncaer. Fnd aa de obost de pe drum ncepndu- zua aa devreme n dmnea[a
aceea, mo[a pu[n a nceput, dar apo, dobort de oboseaa de fumu de tutun,
adorm de-a bneea.
Era de|a noapte cnd se trez zg[t de Skes. Rd- cndu-se atta ct sa poata
vedea ce- n |ur, vazu pe onorabu domn Skes stnd de vorba cu un om de prn
partea ocuu, a o cana cu bere.
- n[eeg ca merg a Lower Haford, nu- aa?, se nteresa Skes.
- Da, aa este, repca omu, care parea cam afectat de bautura, am de gnd sa
a|ung repede. Cau meu nu ma tre' sa traga marfa dupa e, aa cum a fost cazu cnd
am vent dmnea[a, aa ca n-o sa- a prea mut tmp. Ha noroc pentru e! E un anma
de nade|de!
-A putea sa ne e pe mne pe baatu meu pna acoo?, ntreba Skes,
mpngnd berea spre nou sau preten.
- Pa daca acoo merge[, pot, raspunse barbatu, prvnd dncoo de cana cu bere.
Merge[ a Haford?
- Ne ndreptam spre Shepperton, precza Skes.
- Atunc va pot f de foos, pna unde merg eu, zse ceaat. E totu patt, Becky?
- Da, domnu a patt totu, raspunse fata.
- Pa sta aa, zse omu, cu gravtatea unua care a baut cam mut. Nu aa se
cade.
- De ce nu? Dumneata ne fac un servcu, aa ca nmen nu ma mpedca sa-[
ofer o bere-doua n schmb.
Stranu medta a acest utm argument cu o fgura foarte preocupata, dupa care
ua pe Skes de mna decara ca consdera un om pe cnste. Skes raspunse ca
probab gumete, ceea ce, daca nu ar f fost ame[t de bautura, omu -ar f dat
seama sngur.
Dupa ce se ma compmentara recproc, uara a revedere de a ce de fa[a o
uara dn oc. Fata strnse cane paharee de pe masa ndreptndu-se spre ua,
cu mne pne, se asgura ca au et.
Cau, n sanatatea carua cocnsera, atepta afara, gata nhamat a caru[a. Over
Skes se urcara sus fara prea mute ceremon, ar barbatu carua- apar[nea
anmau zabov cteva momente sa- pregateasca de drum sa se aude a crmar
a cea[ ca nu e atu ma bun ca e, dupa care urca e. II ruga pe crmar sa a
cau de capastru pentru a- scoate a drum, dar se ntmpa un ucru tare urt
anmau se smuc nmer n casa de peste drum, dupa care, spr|nndu-se pe
pcoaree de dnapo, o porn n mare vteza gaopa vte|ete afara dn ora.
Noaptea era tare ntunecoasa. O cea[a groasa se rdca dnspre rau dnspre
matne dn |ur cuprnse cmpure goae. Era un frg sec, totu era negru
posomort. Nmen nu scotea ncun cuvnt. Vztu era cam adormt, ar Skes nu avea
chef de vorba. Over statea zgrbut ntr-un co[ de caru[a, tuburat de teama
ngr|orare magnan- du- tot feu de obecte cudate prn copac ae caror ramur
se mcau nfrcoator nante napo, ca ntr-un so de vesee fantastca n dezoarea
generaa a tabouu.
Cnd treceau prn fata bserc Sunburry, ceasu batu de ora apte. Se putea zar o
umna n fereastra case de vzav. Ea umna oarecum strada arunca o umbra
ma cudata peste o tsa care sta deasupra unor mormnte. Se auzea zgomotu une
cader de apa prn apropere, ar frunzee batrnuu copac dansau duse de vntu
nop[. Parea ca se ngna o meode specaa pentru ntea mor[or.
E strabatura Sunburry se afau acum dn nou pe drumu pustu. Caru[a se opr
dupa nca vreo cteva me. Skes
se repez sa coboare, ua de mna pe Over pornra dn nou a drum pe |os.
Nu se oprra a nco casa n Shepperton, spre dezamagrea u Over, c contnuara
sa mearga, prn noro ntunerc, pe drumur dezoant de pust rec, pna zarra
umne unu ora nu a mare departare. Utndu-se ma atent n|ur, Over se pomen
cu un rau drept a pcoaree or, cu un pod nga e.
Skes contnua drumu drept, pna a|unsera n dreptu poduu, apo o ua pe ma a
stnga.
- Va, apa, se gnd Over, mbonavndu-se de teama. M-a adus n ocu asta
pustu ca sa ma ucda!
Era pe punctu de a se arunca a pamnt, ca sa se upte pentru va[a u frageda,
cnd dadu seama ca se afau n fa[a une case sotare, n totaa runa. Cte o
fereastra se afa de fecare parte a ntrar, care arata |anc. Casa ma avea un eta|,
dar nu se putea zar nco umna. Era n ntunerc, darapanata , dupa toate
probabta[e, neocuta.
Skes, nca tnandu- de mna pe Over, se aprope uor de ntrare trase de
can[a. Ua ceda e para nauntru.
Captou 22
Spargerea
Sautare, strga o voce cam dogta, de cum pusera pcoru n casa.
Nu fa aa un zgomot, zse Skes, nchznd ua cu zavoru. Fa umna, Toby.
- Aha, amce, strga aceea voce. Lumna, Barney, nu auz? Arata- drumu
domnuu, Barney, ha trezete-te odata!
Ce care vorbea paru sa arunce cu un caapod de ghete, sau ceva asemanator, n
ce carua se adresa, pentru a- trez dn somn, fndca se auz zgomotu facut de un
obect de emn care cade cu voen[a, ar apo mormatu cuva aba trezt dn somn.
- Nu m-auz?, strga aceea voce. B Skes ateapta pe ho nmen nu se ocupa
de e, tu dorm, ca cum a f uat auda - num a fecare masa, nmc ma mut!
Te-a ma dezmetct, or e nevoe de sfencu de fer ca sa te trezesc de-a bneea?
Se auz trtu unor papuc n graba, pe podeaua goaa a camere, n tmp ce
nterogatoru nca ma contnua, aparu dntr-o camera dn dreapta, ma nt o
umnare anemca apo persoana care a ma fost descrsa ac, anume omu acea
care suferea de nfrmtatea de a vorb pe nas era chener a crma de pe Saffron
H.
- Dobnue Skes, excama Barney cu o bucure sncera or prefacuta, ndrat,
ndrat, dobnue!
- Ha, ntra tu prmu, zse Skes, punandu- pe Over nantea u. Ma repede ca te
cac pe pcoare.
Mormand o n|uratura a adresa ncetne baatuu, Skes mpnse pe Over n
fa[a patrunsera amndo ntr-o camera |oasa ntunecoasa, cu un camn care
scotea fum, cteva scaune strcate, o masa o canapea foarte veche, pe care statea
afandu-se un barbat, cu pcoaree rdcate ma sus de na[mea capuu fumnd
dntr-o ppa unga de ut. Era mbracat cu o hana bne crota, de cuoarea tutunuu, cu
nastur de meta mar, o basma portocae, o |etca cu revere cam [patoare
pantaon de cuoare nchsa. Domnu Crackt, fndca despre e vorbm, nu prea avea
mut par pe cap or pe fa[a, dar ce avea era de cuoare rocata - purta n buce ung
n forma de sfrede, peste care apca ocazona nte degete foarte murdare, dotate cu
ghuur eftne. Era de statura pu[n peste mede avea pcoaree cam sabe, dar
asta nu- mpedca ncdecum sa- admre czmee, a care se tot uta cu vadta
satsfac[e.
- B, baete, zse ndvdu ntorcndu-se catre ua, ct ma bucur sa te vad. Eram
ct pe ce sa cred ca a renun[at, ceea ce m-ar f st s-o fac de unu sngur. Saut!
Rostnd utma excama[e pe un ton de mare surprza, n tmp ce- studa pe Over,
domnu Toby Crackt schmba poz[a ntr-una eznd ntreba cne e baatu.
- E baatu, doar att, raspunse Skes, tragndu- un scaun nga foc.
- Udu dn bae[ dobnuu Fagn, excama Barney, cu un rn|et.
- A u Fagn, dec!, excama Toby, utndu-se a Over. Ce potrvt ar f e pentru
buzunaree babeor de prn bserc. II a|uta tare mut mutra pe care o are.
- E, gata cu proste astea, ntrerupse Skes, nerabdator, apecndu-se
deasupra pretenuu sau, opt ceva a ureche, ceea ce- facu pe domnu Crackt sa
rda cu pofta sa- onoreze pe Over cu o prvre unga pna de umre.
- Acuma, zse Skes, pe cnd reocupa ocu pe scaun, daca ne-a[ da ceva de
mncare de baut, ct ma avem de stat, ne-a[ face un mare bne, sau ce pu[n me.
Vno te aaza nga foc, baete, ncearca sa te odhnet, cac a sa
a treaba cu no n noaptea asta, cnd o sa em, dar nu prea departe de ac.
Over se uta a Skes fara sa spuna vreun cuvnt, mrat curos. Tragndu- e
un scaun nga foc, asa capu care- durea n mn, nedndu- prea bne seama
unde se afa sau ce se petrece n |uru sau.
- Iaca, zse Toby n tmp ce tnaru evreu punea ceva de mncare o stca de
bautura pe masa. Succes a ntreprnderea noastra! Se rdca sa onoreze toastu,
asa cu gr|a ppa ntr-un co[, nanta spre masa, umpu un pahar cu bautura -
dadu pe gt. Tot a fe facu domnu Skes.
- O pcatura pentru baat, spuse Toby umpnd un pahar cu vn pe |umatate. Da-
pe gt, nocenta!
- Dar domnue, spuse Over, utndu-se rugator n sus spre fa[a barbatuu, eu
char...
- Da- pe gt, repeta Toby, crez ca eu nu tu ce-[ trebue? Spune- s-o faca, B!
- Pa ar f bne s-o faca, spuse Skes batndu-se peste buzunar. Sa fu a dracuu
daca nu-[ da ma muta batae de cap dect o fame ntreaga de mecher. Bea,
nenoroctue, bea-!
Sperat de gesture amenn[atoare ae ceor do barba[, Over ngh[ repede
con[nutu paharuu fu medat cuprns de un acces de tuse, spre decu u Toby
a u Barney. Char ursuzuu Skes smuse un zmbet toata treaba.
Dupa acest epsod, dupa ce Skes satsfacu foamea (Over nu putu mnca
dect o coa|a de pne, aceea cu for[a), ce do barba[ se ntnsera pe nte scaune
sa traga un somn scurt. Over ramase cu scaunu nga foc, ar Barney, nvet ntr-o
patura, se ntnse pe |os, aproape de camn.
E dormra, sau ce pu[n aa pareau, un tmp. Nu se mca dect Barney, o data
sau de doua or, ca sa ma puna nte carbun pe foc. Over cazu ntr-un somn adnc,
n care se facea ca nanteaza prn cmpure ntunecoase sau honarete prn curtea
cmtruu, retrand scene dn zua precedenta, cnd fu trezt de Toby, care sar
spunnd ca se facuse unu |umatate.
ntr-o cpa, cea[ do fura n pcoare to[ se apucara de pregatr. Skes
pretenu sau pusera nte basmae mar care e acopereu gtu barba -
trasera patoanee pe e.
Barney scoase dntr-un duap nte obecte pe care e nghesu n buzunaree ceor
do.
- Latratoaree, Barney, zse Toby Crackt.
- Ac sunt, raspunse Barney, aparnd cu o pereche de pstoae. Le-a ngargat
ghar du.
- n regua, raspunse Toby, pamandu-e. acuma convngatoaree?
- Ac sunt, zse Skes.
- Chee, carpee, drabaree, umnatoaree, n-am utat nmc?, ntreba Toby,
atandu- un nstrument mc de meta, a o cheutoare dn nteroru hane.
- E totu n ordne, adauga pretenu sau. Adu be[ee, Barney! cam asta e.
Dupa ce rost aceste vorbe, ua un comag sanatos dn mne u Barnes, dndu-
u Toby unu, care se ocupa acum cu aran|atu peerne u Over.
- La drum, zse Skes, ntnznd mna.
Over, care era stupefat de neobnutu exerc[u, de aer de bautura pe care
for[asera s-o nghta, puse mecanc mana n cea pe care Skes -o ntnsese.
- Ia- de mna ceaata, Toby, zse Skes, vez daca e cneva pe afara, Barney!
Omu se duse a ua se ntoarse anun[nd ca e nte pace. Ce do spargator
pornra, tnandu- pe Over a m|oc. Barney, termnnd tot ce avea de facut repede,
se nfaura dn nou n patura, ca ma nante, n scurt tmp adorm.
Noaptea era de nepatruns, ar cea[a era mut ma deasa dect n prma parte a
nop[. Atmosfera era aa de umeda, nct, de nu poua, paru sprncenee u
Over, a cteva mnute dupa ce parasra casa, erau de|a [epene de a promo- roaca
de afara. Traversara podu se ndreptara spre umne pe care e ma vazuse baatu
nante. Nu erau departe , cum au mers destu de repede, a|unsera medat a
Chertsey.
- S-o uam prn ora, opt Skes, n-o sa ne ntnm cu nmen, n noaptea asta,
care sa ne vada.
Toby fu de acord se grabra sa strabata strada prncpaa a oraeuu, care a ora
aceea trze era puste. Cte o umna dfuza se ma putea vedea dn cnd n cnd de
pe a
cte o fereastra de dormtor, ar atratu ragut a cte unu cne ma rupea
uneor ntea nop[. Dar n rest nu era nmen. Iera dn orae cnd ceasu bserc
batu oree doua noaptea.
Grabnd pasu, o uara pe o strada a stnga. Dupa ce facura cam un sfert de ma,
se oprra n fa[a une case ma zoate, mpre|muta de un zd, pe care Toby Crackt
urca fara sa stea prea mut pe gndur.
- Acuma baatu, zse Toby. Rdca-, eu am sa- prnd.
nante ca Over sa aba tmp sa se ute n |ur, Skes
nfaca n bra[e n tre sau patru secunde, e Toby stateau ntn pe |os pe
arba de pe partea ceaata a zduu. Skes urma se ndreptara cu pruden[a spre
casa.
acum, pentru prma data, Over, nnebunt de suparare teama, dadu seama
ca scopu exped[e or era spartu caseor, |afu, daca nu cumva crma. mpreuna
mne scoase nvountar un suspn de groaza. Vederea se ntuneca, pe fata
vne[e se scurgea o transpra[e rece, pcoaree cedara cazu n genunch.
- Rdca-te, spuse Skes prntre dn[, tremurnd de fure sco[ndu- pstou dn
buzunar. Rdca-te ca de nu, [ zbor creer prn arba asta.
- Va, n numee Domnuu, asa[-ma sa pec, se tngu Over. Lasa[-ma sa fug
sa mor pe cmp. N-am sa ma ma aprop de Londra ncodata, ncodata! Ave[ ma de
mne, va rog, nu ma pune[ sa fur. De dragu sfn[or dn cer, fe-va ma!
Omu carua adresa aceasta ruga n|ura naprasnc, dupa care pregat pstou
sa traga, cnd Toby, reund sa - a dn mna, puse pama a gura baatuu - tar
catre casa.
- Ssst, facu e. Asta n-o sa a|ute a nmc. Cu mne nu-[ merge aa, o rezovam cu
o ovtura n moaee capuu. Asta se face fara zgomot, e sgur char ma bnd. B,
ha, deschde obonu. Acuma -a revent baatu, ma mut ca sgur. Am vazut eu
ma bre| ca e, care s-au perdut cu frea pre[ de cteva mnute, pe o noapte rece ca
asta.
Skes, bestemandu- pe Fagn ca -a asat pe baat ntr-o asemenea msune, fxa cu
putere o bara de meta sub obon, fara sa
faca prea mut zgomot. Dupa o vreme, dupa ce ma puse mna Toby sa a|ute,
obonu cu prcna se deschse dn baamae.
Era o mca fereastra (cu zabree), cam a vreo cnc pcoare ceva de a pamnt,
n partea dn spate a case, ce apar[nea fe une debarae, fe une pvn[e de vn de a
capatu unu ho. Deschzatura era aa de mca, nct ocatar au consderat ca nu e
nevoe s-o ma asgure. Era nsa sufcent de arga pentru a asa un baat de statura u
Over sa ntre. Nu- ua deoc mut tmp prceputuu Skes sa sparga acatu, aa ca
ferestruca se deschse arg.
- acuma ascuta a mne, mucosue, uera Skes, sco[nd o anterna dn
buzunar fxnd umna pe fa[a u Over. Am sa te urc pe acoo. Ia umnatoarea
asta, strecoara-te sus pe scare care vor f char n fa[a ta, e pe hou mc, pna
a|ung a ua de afara, descu-o da-ne drumu nauntru.
- Este un zavor ma sus, pe care n-a sa a|ung sa- deschz, nterven Toby. Urca-
te pe unu dn scaunee de pe ho. Sunt tre pe acoo, B, toate cu cte un uncorn
abastru o furca aurta pe ee, bazonu babe.
- Ma tac odata!, se rast Skes, cu o prvre amenn[atoare. Ua de a camera e
deschsa, nu- aa?
- Char arg, ncuvn[a Toby, dupa ce arunca o prvre nauntru. Chesta e ca
ntotdeauna asa ua asta deschsa, nct cnee, care are cucuu pe acoo, sa se
pmbe n voe cnd nu doarme. Ha! Ha! Barney -a amu[t n seara asta. Buna treaba!
De domnu Crackt vorbea de-aba auzndu-se rdea fara zgomot, Skes
porunc dn nou sa taca sa se apuce de treaba. Toby ascuta, prmu ucru pe
care- facu fu sa- scoata anterna s-o puna |os. Apo se aeza sub fereastra, cu
capu pt de perete cu mne pe genunch, aa nct spatee u sa fooseasca
drept scara pentru careva. Nc nu apuca bne sa se aeze ca Skes se urca peste e,
ntroduse uor pe Over pe fereastra, cu pcoaree nante , fara sa- dea drumu de
guer, panta pe podeaua dn ncapere.
- Ia anterna asta, zse Skes, utndu-se prn camera, vez treptee dn fa[a ta?
Over, ma mut mort dect vu, reu sa scnceasca un da. Skes arata cu [eava
pstouu drumu spre ua de afara,
asgurndu-se astfe ca baatu a nota de percou care- paste n tot acest tmp,
ca daca da gre va f spuberat.
- E treaba de un mnut, zse Skes, tot n oapta. Cum [ dau drumu, te apuc
de treaba. Pazea!
- Ce- asta?, opt ceaat barbat.
Ascutara amndo cu aten[e.
- Nmc, hotar Skes, sobozndu- dn strnsoare pe Over. Acuma!
n pu[nu tmp pe care- avusese a dspoz[e ca sa- vna n sm[r, baatu se
hotar, cu rscu de a- perde va[a, ca va ncerca sa fuga pe scar ca sa- anun[e pe
ocutor case despre ce se petrece.
Cu asta n mnte, o ua tpt nante spre scar.
- ntoarce-te!, strga Skes deodata, de-a dreptu dsperat, napo, napo!
Sperat de brusca spargere a nt de pna atunc de [patu puternc ce urma,
Over asa sa- cada anterna nu ta ncotro s-o a, sa mearga nante or s-o a a
sanatoasa. |patu se repeta, aparu o umna apo do oamen pe |umatate
mbraca[ nspamnta[ aparura n capu scaror, aunecnd prn fa[a u; apo urma
o umna puternca, un zgomot asurztor, fum, o bufntura undeva, dar nu vazu unde,
baatu se mpetc, caznd pe spate.
Skes dsparuse ntre tmp, dar reaparu medat, - apuca pe baat de guer nante
de a se rsp fumu. E trase cu propru psto asupra ceor do oamen, care se
retrageau de|a, - rdca pe baat de |os.
- Apuca-ma ma bne, zse Skes, n tmp ce- scotea pe fereastra. Da[-m o
basma, ceva. L-au nmert. Repede, hade[ ca sngereaza tare, mucosu.
Apo se auz sunetu puternc a unu copot, amestecat cu zgomotu unor focur de
arme de [pete de oamen, ar Over se sm[ purtat pe sus foarte repede, pe un
drum cu hopur dmbur. Zgomotee se perdura curnd n departare, o raceaa de
moarte cuprnse, nu ma vazu nu ma auz nmc.
Captou 23
Care con[ne pacuta conversa[e dntre domnu Bumbe o doamna; dn care se
n[eege ca pna un ntendent are sensbta[e u
Noaptea era a nab de rece. Erau stratur groase 41 f ntarte de zapada pe
straz aa ca vntu ce batea V- naprasnc nu spubera doar acee gramez de zapada
ramase pe a co[ur de strada or prn ocur ma dosnce. cnd e gasea, vntu
parca se repezea asupra unor praz, rdcndu-e spuberndu-e n vrte|ur prn aer.
O aa noapte rece, neagra dezoanta e una n care ce cu case mar va[a
ndestuata se strng n |uru focuu mu[umesc u Dumnezeu ca au un camn, ar
ce fara un acoper deasupra capuu famnz se pregatesc de moarte. Mu[
nenoroc[ hames[ nchd och pentru totdeauna pe o asemenea vreme, char n
strada, ca sa- redeschda n ata ume, una care, orcum a ua-o, nu poate f ma rea
dect cea de acum, ndferent ce crme or f savrt e.
Cam aa stateau ucrure afara, cnd doamna Corney, drectoarea azuu paroha
pe care cttor notr cunosc drept ocu de natere a u Over Twst, statea n fa[a
unu foc mbetor n camaru[a e se uta cu mare pacere a o masa mca, rotunda,
pe care se afa o tava cu tot ce trebua pentru o masa dn cee ma aese care sa
bucure nma une stapne ca ea. De fapt, doamna Corney era pe punctu de a savura
o ceaca de cea. Mutndu- astfe prvrea de a masa a focu pe care ce ma mc
ceanc posb susura ncetor un cntece, satsfac[a e nteroara crescu nca ma
mut, aa de mut, nct doamna Corney sch[a un zmbet.
- E, bne, zse drectoarea, spr|nndu- cotu de masa utndu-se gndtoare a
foc. Sunt convnsa ca avem motve sa fm recunoscator pentru ce ne-a dat
Dumnezeu! nca cum! Ah!
Doamna Corney dadu dn cap cu parere de rau, a gndu ca orfan, sarac cu duhu
cum se afau, nu n[eegeau asta. vrnd o ngur[a de argnt (propretate prvata)
pna a fundu une cut de cea de vreo doua unc, se apuca sa pregateasca ceau.
Dar ce uor ne poate f tuburata mntea de ucrur marunte! Ceancu negru fnd
att de mc umpndu-se repede, dadu n foc, n tmp ce doamna Corney facea
aceste refec[ morazatoare, ar apa ferbnte opar pu[n mna.
-A nab ceanc!, zse veneraba doamna, punandu- napo medat. Un nmc dn
asta, n care ncap doar cteva cet de apa! La ce dracu' foosete asta cuva? Dect,
zse doamna Corney facnd o pauza, une bete fn[e ca mne. Va de mne!
Cu aceste cuvnte, drectoarea noastra se asa pe scaunu e , punndu- dn nou
cotu pe masa, se gnd a soarta e de femee ramasa sngura. Mcu ceanc ceaca
e cu cea trezra trste amntr despre domnu Corney (care murse cu doar douazec
cnc de an n urma) amntr ce o copera n cee dn urma.
- N-am sa ma ntnesc unu ca e!, zse doamna Corney, cu trste[e. Ncodata
unu aa ca e.
Nu se poate t daca remarca se referea a so[u e sau a ceanc. Se prea poate sa
f fost vorba de ceanc, fndca doamna Corney se uta a e n tmp ce vorbea apo
ua de a ocu u, sa- toarne cea. Tocma termnase de baut prma cecu[a, cnd
fu deran|ata de o uoara batae n ua.
- E ha, ntra odata!, zse doamna Corney, n[epata. Ma moare vreo baba, nu-
aa? Ca ntotdeauna gasesc sa moara cnd sunt eu a masa. Nu ma sta acoo n
ua ca se racete n camera. Spune, ce s-a ntmpat?
- Nmc, doamna, nmc, raspunse o voce de barbat.
- Va de mne!, spuse doamna Corney, pe un ton mut ma duce. Dar e domnu
Bumbe!
- Char e, doamna, a dspoz[a dumneavoastra, zse domnu Bumbe care
ramasese afara sa- cure[e ghetee
sa- scuture zapada de pe hana, ar acum aparuse cu paara u trcorn ntr-o
mna cu un pache[e n ceaata. Pot sa nchd ua, doamna?
Doamna ezta cu modeste sa raspunda, gndndu-se ca poate ar f nepotrvt sa
stea de vorba cu domnu Bumbe cu ua nchsa. Domnu Bumbe profta de aceasta
eztare , [nnd cont ca era tare nfrgurat, nchse ua fara sa ma atepte
permsunea.
- Ce vreme rea, domnue Bumbe!, zse femea.
- Cu adevarat rea, ntar ntendentu. Una antparoh- aa, a zce. A trebut,
doamna Corney, sa dstrbum vreo douazec ceva de pn o roata |umatare de
brnza n aceasta dupa-amaza bestemata. cac tot nemu[um[ sunt.
- E, pa cum atfe? Dar cnd au fost e mu[um[, domnue Bumbe?, zse
drectoarea sorbnd dn ceaca de cea.
- Da, ave[ perfecta dreptate, doamna, ntar domnu Bumbe. Ute, de pda un
sngur om s-a facut cu nc ma mut, nc ma pu[n de o pne ntreaga o vra de
brnza pentru hrana so[e a fame u numeroase. crede[ ca a fost mu[umt,
recunoscator, doamna? Nc vorba de aa ceva. t[ ce a facut? A ma cerut carbun
pe deasupra, macar ct sa puna ntr-o batsta, a zs e. Carbun, auz, ce sa faca e cu
carbun? Poate sa puna brnza sa sfre apo sa vna sa ma ceara. E, bne, cu de-
ata avem de-a face, doamna. Le da un bra[ de carbun az apo vn sa-[ ceara dn
nou n fecare z, ca nte mamu[e nerunate.
Doamna fu ntru totu de acord cu aceasta compara[e, ar ntendentu contnua:
- Nu credeam ca se va a|unge aa de |os. Iata, nu ma departe de er, un om -
a[ fost martata, doamna, aa ca va pot spune - un om pe |umatate go, cu vreo
doua zdren[e pe e (ac doamna Corney cobor och), vne sa se pnga a ua
nspectoruu nostru, cnd acesta avea musafr a masa, cernd a|utor, doamna
Corney. Cum nu se dadea dus apar[a u scandaza musafr, nspectoru -a trms
o vra de cartof nte fana de ovaz. ,Va, me", strga tcaosu nerecunoscator, ,a
ce-m foosete asta, orcum, nu ma mut
dect m-ar foos o pereche de ochear". ,Foarte bne", zse nspectoru undu-
napo totu, ,n-a sa ma prmet nmc dn partea mea". ,Pa atunc am sa mor n
strada", zse vagabondu. ,Ba aca n-a sa mor", raspunse nspectoru.
- A, asta m-a pacut! Tpc pentru domnu Grannett, nu- aa?, ntrerupse
drectoarea. ce s-a ma ntmpat?
- E, bne, doamna, contnua ntendentu, omu a pecat , n-o sa crede[, dar char
a murt pe strada. Ca sa vez ce nenoroct ncapa[nat!
- N-am ma auzt aa ceva!, comenta femea accentund cuvntee. Dar nu crez
ca a|utoaree astea date de az oamenor de afara nu sunt deoc n regua, domnue
Bumbe? Dumneata et o persoana cu experen[a trebue sa t, aa ca spune-m!
- Doamna Corney, zse ntendentu zmbnd superor, ca unu care te ca de[ne
nforma[ mportante, a|utoaree dn partea azuu, daca sunt bne admnstrate, dec
bne admnstrate, doamna, repreznta un fe de asgurare a parohe. Ceea ce
conteaza ac este sa e da saracor exact ceea ce nu e trebue, n feu acesta e se
satura sa ma ceara.
- Ca sa vez!, excama doamna Corney. cu asta m-a dat gata!
- Da, ntre no fe vorba, doamna, raspunse domnu Bumbe, asta e ceea ce
conteaza, maree prncpu adca, de aceea, daca te u[ prn zaree noastre
nerunate, a sa vez ca famor de sarac bonav se daduse brnza ca a|utor. Cam
asta- regua n toata [ara acuma, doamna Corney. Dar astea, contnua ntendentu,
oprndu-se sa deschda pache[eu pe care- adusese, astea sunt secrete ofcae,
doamna, nmen nu trebue sa afe de ee, dect ce care ucreaza a parohe, aa
cum suntem no do. Iata, acesta- vnu de Porto, pe care Consu -a comandat
pentru nfrmere, un vn adevarat, bun curat, scos dn buto n dupa-amaza asta; e
mpede ca acrma nu are nco depunere!
Dupa ce scoase prma stca a umna o agta bne ca sa- demonstreze cata[e,
domnu Bumbe e pasa pe amndoua pe un duap, mpatur a oc sacoa n care
fusesera mpachetate -o puse cu gr|a n buzunar. Apo ua paara se pregat
sa pece.
-Ve avea de nfruntat un ger naprasnc, domnue Bumbe, zse drectoarea.
- Sufa a nab de tare, doamna, raspunse domnu Bumbe n tmp ce- rdca
gueru de a hana, e sufcent ca sa-[ degere ureche de frg.
Doamna se uta a ceanc apo a ntendent, care acum se ndrepta spre ua.
cum e tu, pregatndu-se sa- spuna noapte buna, ea ntreba tmd daca... nu ar dor
totu o ceaca cu cea.
Domnu Bumbe ntoarse medat a oc gueru hane, puse paara bastonu
pe un scaun trase un at scaun a masa. n tmp ce se aeza cu gr|a, se uta a
femee. Ea statea cu och a[nt[ a ceancu ce mc. Domnu Bumbe tu dn nou
sch[a un zmbet uor.
Doamna Corney se rdca sa ma aduca o ceaca o farfuroara dn duap. n tmp
ce se aeza, prvrea e o ntn dn nou pe cea a gaantuu ntendent; se coora a
fa[a, dar parea n contnuare foarte preocupata sa- faca ceau. Domnu Bumbe ma
tu o data, de data asta nsa ma pronun[at ca ma nante.
- Duce, domnue Bumbe?, ntreba drectoarea, rdcnd zaharn[a.
- Char foarte duce, doamna, raspunse Bumbe. E o fxa cu prvrea n tmp ce
spunea asta daca vreodata un ntendent a parut cu adevarat tandru, pa acea era
domnu Bumbe n char cpa aceea.
Ceau era gata - fu ofert ntendentuu n tacere. Cum aternuse o batsta
peste genunch, ca sa nu- strce frumuse[e de pantaon, domnu Bumbe ncepu sa
mannce sa bea, strecurnd dn cnd n cnd cte un oftat adnc. Dar asta nu
parea sa- afecteze pofta de mncare, c dmpotrva, parea ma degraba sa- a|ute sa-
coordoneze ma bne mcare ntre cea pnea pra|ta.
- Dar vad ca ave[ o psca, doamna, zse domnu Bumbe, utndu-se a un
anma care statea afandu-se nga foc, n m|ocu fame e, ute ca are pu.
- M-s tare drag, nc nu-[ po[ magna ct, raspunse femea. Sunt aa ferc[,
|ucau vese, ca-m face pacere compana or.
- Cu adevarat dragaae aceste anmae, doamna, ncuvn[a, att de cumn[!
- Oh, da, raspunse drectoarea cu entuzasm, se ataeaza de casa, e o
adevarata pacere, zau!
- Doamna Corney, zse Bumbe sacadat, marcnd cuvntee cu ngur[a de cea,
ce vreau sa-[ spun este ca orce psc or motan care ar putea sa traasca pe nga
dumneata fara sa se ataeze de casa dumtae, nu ar f nmc atceva dect nte
magar, doamna!
- Va, domnue Bumbe!, protesta doamna Corney.
- Sa spunem ucruror pe nume, doamna, zse domnu Bumbe, mcnd ngur[a
ncet, cu un so de demntate amoroasa care facea ma convngator. Eu nsum a
neca cu pacere un asemenea anma.
- Asta nseamna ca et un om crud, spuse drectoarea bne-dspusa, n tmp ce
ntndea mna sa a ceaca ntendentuu, unu cu nma de patra.
- Cu nma de patra, doamna, zse domnu Bumbe, char aa? nemaspunand
ncun cuvnt n tmp ce- asa ceaca, strnse degetu ce mc a doamne Corney.
Apo, punndu- ambee mn pe vesta sa dchsta, soboz un oftat - trase
scaunu ceva ma departe de foc.
Masa era rotunda cum doamna Corney domnu Bumbe statusera nga foc,
unu n fa[a ceuat destu de aproape, e car ca departndu-se de foc ramnnd
a masa, domnu Bumbe se ndepartase de fapt de doamna Corney. Asemenea gest
va strn fara ndoaa o mare admra[e dn partea unor cttor ma pruden[,
consderandu- un act de erosm dn partea domnuu Bumbe, deoarece ocu,
momentu ocaza ar f putut sa- determne sa rosteasca vorbe duc, care ar f sunat
bne pe buzee unor nesabu[, uuratc, dar care sunt sub demntatea unu magstrat,
a unu paramentar, a unu mnstru a statuu, prmar or nat func[onar pubc, ca sa
nu ma vorbm ca sunt cu totu nepotrvte pentru statutu seroztatea unu
ntendent paroha, care (dupa cum se te) trebue sa fe ce ma rguros ma
nfexb dntre to[.
Dar orcare ar f fost nten[e domnuu Bumbe ( nu ne ndom ca erau dntre cee
ma bune), masa era dn nefercre rotunda, aa cum am ma preczat de doua or
pna acuma, ceea ce nseamna ca, mcndu- ncet-ncet scaunu, domnu Bumbe
mcorase de fapt dstan[a dntre e drectoare, contnund sa caatoreasca n
|uru mese, a|unse pna a urma nga scaunu pe care era aezata doamna Corney.
Iar cee doua scaune char se atnsera, moment n care domnu Bumbe se opr.
Acuma, daca femea -ar f mutat scaunu a dreapta, s-ar f ars a foc, ar daca s-ar
f mcat a stnga ar f cazut drect n bra[ee domnuu Bumbe; de aceea (fnd o
femee dscreta dndu- seama dntr-un foc unde ar duce toate astea) ramase pe
oc - ma ntnse domnuu Bumbe o ceaca cu cea.
- Inma de patra, doamna Corney, zse domnu Bumbe, amestecnd n ceaca cu
cea utndu-se drept n och drectoare; dar dumneata nu a nma de patra?
- Va de mne, excama femea, ce ntrebare neobnuta dn partea unu burac!
De ce te-ar nteresa pe dumneata asta, domnue Bumbe?
Intendentu bau ceau pna a utma pcatura, termna de mncat pnea
pra|ta, ndeparta frmture de pe genunch, se terse a gura , nc una, nc
doua, fura o sarutare doamne drectoare.
- Domnue Bumbe, strga dscreta doamna n oapta, asta fndca spama o
facuse sa- parda vocea. Domnue Bumbe, ma fac sa [p!
Domnu Bumbe nu raspunse, c o cuprnse uor cu bra[u de m|oc, ntr-un gest de
demntate mascuna.
Doamna -ar f [nut promsunea char ar f [pat a aceasta noua ndrazneaa a
domnuu Bumbe, daca un cocant grabt n ua nu ar f facut gestu nut.
Cu mare u[eaa, domnu Bumbe fug a stcee de vn, ncepu sa e tearga de
praf cu mare asdutate, n tmp ce drectoarea ntreba cu o voce aspra cne- a ua.
Merta aadar sa remarcam ac, ca pe un exempu curos de cum poate o surprza
subta sa contracareze efectee spame, ca vocea doamne recapatase aproape
tota seroztatea e ofcaa.
- Daca nu va e cu suparare, con[a - zse o caca batrna zbrcta urta ca
dracu', aratndu-se a ua - batrna Say da duhu.
- E, ce ma ntereseaza pe mne asta?, ntreba drectoarea suparata. Doar nu
pot eu s-o [n n va[a, nu?
- Nu, sgur ca nu, con[a, raspunse batrna, nmen nu poate asta. Nmen n-o ma
poate a|uta acuma. Eu am vazut mu[ oamen murnd, de a prunc a oamen n toata
frea, tu destu de bne cum stau ucrure cnd se aprope moartea. Dar femea
asta e tuburata rau cnd nu are durer, ceea ce se ntmpa rar, fndca e dat sa
aba un sfrt greu, tot spune ca are ceva sa va marturseasca. Nu poate mur ntta
pna nu ven[, con[a.
Drept raspuns, veneraba doamna Corney rost o mu[me de nsute a adresa
babeor care nc sa moara nu puteau fara a- deran|a pe a[. Apo, nfofondu-se ntr-
un sa gros pe care- gas n graba, ceru domnuu Bumbe s-o atepte pna se
ntoarce, daca nu se ntmpa ntre tmp ceva neprevazut, desgur.
Poruncnd mesagere sa mearga ma repede sa nu se tre toata noaptea pe
scar, o urma pe aceasta afara dn camera, ndspusa contnund s-o mutruuasca.
Odata asat acoo sngur, domnu Bumbe avu un comportament nexpcab. Deschse
duapu, numara ngur[ee, cntar n mna cetee de zahar, nspecta cu aten[e un
vas mare pentru apte, ca sa se convnga daca e autentc, ar dupa ce- satsfacu
aceste curozta[, puse paara pe cap aurea dansa cu gravtate n |uru mese,
ncon|urnd-o astfe de patru or.
Dupa ce reu aceasta extraordnara performan[a, scoase dn nou paara ,
aezndu-se cu spatee n fa[a focuu, paru ca face nventaru exact a mobeor dn
|ur.
Captou 24
Se refera a o poveste foarte trsta, dar scurta, care ar putea f mportanta
pentru storsrea noastra
Cea care tuburase ntea pacea dn camera drectoare noastre nu era deoc
nepotrvta pentru rou de vesttoare a mor[. Adusa de spate dn cauza vrste
nantate, cu pcoaree tremurnd de paraze, cu fa[a schmonosta de o utatura
hdoasa, ea semana ma mut cu o carcatura grotesca, desenata de o mna nebuna,
dect cu opera Natur.
Va, ct de pu[ne fete omenet facute de Natura sunt asate sa ne ncnte cu
frumuse[ea or! Gr|e, trste[e nea|unsure um e schmba, aa cum schmba
nme or; doar atunc cnd aceste apasar amu[esc nu e ma pot atnge
ncodata, nor negr se rspesc asa ceru mpede. Aa se ntmpa adesea cu
nfa[area mor[or; char starea or de necntre rgda se poate transforma n
expresa aceea de mut utata de cop adormt, revennd astfe a fgura pe care o
aveau n prma parte a ve[. Att de cam de mpacat e e dn nou chpu, nct ce
care -au cunoscut n copara or fercta ngenuncheaza nga cocug smer[, ca
cum ar vedea un nger pe pamnt.
Baba trecu catnndu-se pe cordoare pe scar, boborosnd nte cuvnte
ncoerente a mustrare nso[toare sae. ntr-un trzu, fnd nevota sa- traga
sufetu, dadu drectoare umnarea ramase n urma trndu-se cum putea
210
Chares Dckens
ea. n acest tmp, ceaata, ma ute, facu repede drum spre odaa n care zacea
femea bonava.
Era o odae goaa dn podu case, unde se zarea o umna saba n partea dn fund.
Lnga pat se afa o ata batrna care veghea, ar nga foc statea asstentu
farmacstuu de a parohe, care- facea de zor o scobtoare dntr-o pna.
- Rece noapte ma este, doamna Corney, zse tnaru domn cnd ntra
drectoarea.
- Cu adevarat rece, domnue, raspunse ea, cu ce ma bnd ton de care era n
stare ncnndu-se uor n tmp ce vorbea.
- Ar trebu sa e cere[ carbun de ma buna catate furnzoror dumneavoastra,
zse asstentu farmacstuu, spargnd o bucata de carbune dn foc, cu a|utoru unu
cete rugnt. Ata nu-s bun deoc pe o noapte frguroasa ca asta.
- Asta hotarate consu, domnue, repca drectoarea. Trebue sa ne asgure
macar cadura, ca aa nu ne este deoc uor.
Dscu[a e fu ntrerupta de un geamat care venea dnspre femea bonava.
- Oh, facu tnaru tamadutor ntorcndu-se spre pat, ca cum -ar f adus
deodata amnte de pacenta, este totu perdut n prvn[a e, doamna Corney.
- Aa sa fe oare, domnue?, ntreba drectoarea.
- M-ar mra s-o ma duca cteva ore, zse tnaru, preocupat ma mut de
scobtoarea sa. ntregu organsm e termnat. Ce face acuma, mo[ae, batrna
doamna?
nso[toarea se apeca deasupra patuu sa verfce dadu afrmatv dn cap.
- Atuncea poate se va sfr aa, ntt, daca nu ma face[ gaage. Pune[
umnarea pe podea. N-o s-o vada acoo.
nso[toarea facu ntocma cum se ceruse, catnnd nsa dn cap, n semn ca
femea nu- va da duhu aa uor. Dupa asta se aeza dn nou nga ceaata
ngr|toare, care se ntorsese ntre tmp. Cu o exprese de nerabdare, drectoarea se
nfaura ma bne n sa se aeza a capatu patuu.
Asstentu, termnndu- ndeetncrea cu coptu scobtor, se posta n fa[a
focuu ncepu s-o fooseasca de zor
Over Twst
211
pre[ de aproape zece mnute. Cnd se pcts, ura doamne Corney servcu uor
e n vrfu pcoareor.
Dupa ce ramasera tacute un tmp, cee doua batrne se rdcara de pe pat, ,
ghemundu-se nga foc, ntnsera mne zbrcte sa e ncazeasca. Facare
aruncau o umna dfuza pe chpure or scofcte, facndu-e ma hdoase, acum ca
ncepusera sa vorbeasca ncet.
- A ma spus ceva, draga Ann, ct tmp am fost eu pecata?, ncepu mesagera.
- Nc macar un cuvnt, raspunse ceaata. S-a framntat s-a tras de mn un
pc, dar eu e-am [nut bne atunc n-a ma facut-o. Nu prea -a ma ramas muta
vaga, aa ca m-a fost uor s-o potoesc. Sunt destu de puternca sa ma descurc ac,
cu o femee batrna, asta fara doar poate.
- A baut vnu fert pe care a spus doctoru sa- bea?, ntreba prma.
- Am ncercat sa - dau, raspunse ceaata, dar [nea dnt prea strns cnd a
apucat cana cu dn[, o musca aa tare, ca aba am reut sa -o trag. Aa ca -am baut
eu m-a facut tare bne!
Utndu-se cu aten[e n |ur, sa se convnga ca nu e aude nmen, cee doua hrc
se apropara ma mut de foc contnuam sa sporovaasca cu spor.
- Eu m amntesc de vremea cnd, zse prma, ea ar f procedat exact a fe,
dupa care ar f facut un haz nebun de asta.
- Da, aa ar f facut, fu de acord ceaata, era o fre vesea. c[ mor[ a ma avut
pe mna, frumo cura[ ca ceara. Och me batrn -au vazut, va, mne
astea batrne -au atns, fndca am a|utat-o de nenumarate or.
ntnzndu- degetee tremurnde n tmp ce vorbea, batrna e futura
trumfatoare prn fa[a ochor, cau- tandu-se prn buzunare gas o tabachera veche,
decoorata de vreme, dn care varsa cteva fre de tutun n pama ntnsa a tovarae
e cteva n propra pama. Pe cnd babee se ocupau cu asta, drectoarea, care
ateptase cu nerabdare ca femea sa se trezeasca dn nconten[a, se aprope de ee
nga foc ntreba enervata ct ma are de ateptat.
- Nu prea mut, con[a, raspunse a doua femee, utan- du-se drept n och e. Nu
tre' s-ateptam ncunu prea mut moartea. Rabdare, rabdare va ven curnd pentru
to[.
-Tne-[ gura, toanta sena!, -o tae drectoarea cu asprme. Martha, spune-m tu,
a ma fost n starea asta pna acuma?
- Da, deseor, raspunse prma femee.
- Dar nu va ma f ncodata a fe, adauga a doua, vreau sa spun ca nu se va ma
trez dect o data asta nu pentru mut tmp, ascuta a mne con[a!
- Mut sau pu[n, o repez drectoarea, pe mne n-o sa ma ma gaseasca ac cnd
se trezete. sa va fe car a amndoua sa nu ma ma deran|a[ ata data pentru
feacur. Nu e de datora mea sa veghez a toate babee care mor n azu asta, de
aceea nc n-am s-o ma fac, aa sa t[. Ascuta[ bne, cotoroan[e nerunate. Daca
ma ndrazn[ sa va ma bate[ |oc de mne, va vn eu de hac, o sa vede[ vo!
Se ndrepta grabta sa asa, cnd se auz un [pat dnspre cee doua batrne, care
se ntorsesera a pat, [pat care o facu sa se ute napo. Pacenta se rdcase ncapu
oaseor ntndea mne spre ea.
- Cne- acoo?, strga ea cu o voce sparta.
- Sst! Sst, facu una dntre feme, napustndu-se asupra e. Sta acoo ntta,
cuca-te!
- N-o sa ma stau ncodata cucata, dect moarta!, spuse femea agtndu-se. Am
sa- spun ce am de spus. Vno ac, ma aproape, sa-[ optesc ceva a ureche.
Ea o prnse pe drectoare de mna, snd-o sa se aeze pe un scaun de nga
pat, se pregatea sa vorbeasca. Dar cnd se uta n |ur, baga de seama ca cee doua
babe se [eau s-o ascute.
- Scoate-e afara, zse femea doborta de toropeaa, gra- beste-te, grabete-te!
Cee doua babat, vorbnd cnd una, cnd ata, nu ma prddeau cu vacaree,
spunnd prntre atee ca, fnd cu mn[e ratacte, bata femee nu ma ta cne- sunt
adevaratee pretene, bgund n contnuare feurte proteste spusera ca n-or s-o
paraseasca orcum. Cu toate acestea, drectoarea e mpnse afara dn camera se
ntoarse nga pat. Fndca fusesera aungate, babee schmbasera tonu urau
prn
gaura che ca batrna Say e beata, ceea ce nu era char mposb, [nnd cont
ca, pe nga doza normaa de opum prescrsa de farmacst, ea ma facea fa[a
efecteor utmuu pahar de gn cu apa pe care- gustase ma nante, prn marnma
ceor doua batrne de sprava.
- acuma ascuta, zse murbunda cu voce tare, n sfor[area de a- aduna
utmee puter. Char n camera asta n char patu asta, am ngr|t odata o tnara
tare dragu[a care fusese adusa a az cu pcoaree numa ran de a ct mersese
toata pna de praf de snge. Ea a nascut un bae[e, dupa care a murt. Sta sa ma
gndesc... n ce an o f fost asta oare?
- Lasa anu acuma, zse cu nerabdare ascutatoarea. Spune, ce- cu ea?
- Va, murmura bonava, recaznd n starea e de toropeaa, ce- cu ea? Aha, da,
tu, strga ea, sarnd n sus deodata, cu fa[a roe och bubuca[. Am furat de a ea,
asta am facut, nc nu se racse bne cnd -am furat.
- Ce -a furat, pentru numee u Dumnezeu?, ura drectoarea, pregatndu-se sa
ceara a|utor.
- Lucru acea, raspunse femea, astupnd gura ceeate. Era sngura e avu[e. Ar
f avut nevoe de hane sa- [na de cad, de mncare sa se hraneasca, dar ea -a
pastrat -a ascuns n sn. Era aur, asta era! Aur adevarat, care ar f putut sa-
saveze va[a.
- Aur zc?, repeta drectoarea, apecndu-se curoasa peste femea care cazuse
pe spate. Spune ma departe, aa dec, ce s-a ntmpat pna a urma? Cne era
mama, cnd s-a ntmpat asta?
- M -a ncredn[at spre pastrare, raspunse femea cu un geamat, a avut
ncredere n mne ca n sngura fn[a care a stat a capatu e. Cu gndu -am furat
nca dn cpa n care m -a aratat n |uru gtuu e; ar de moartea copuu probab
ca tot eu ma fac vnovata! Ata -ar f tratat ma bne pe mcu[, daca ar f tut toata
povestea!
- Ce sa te?, ntreba ceaata. Spune-m!
- Baatu, pe masura ce cretea, semana tot ma mut cu maca-sa, zse femea,
fara egatura cu ntrebarea ce se pusese, aa ca de fecare data cnd vedeam
chpu m amnteam de
214
Chares Dckens
maca-sa. Bata fata, bata de ea! ct de tnara ma era, bnda ca o
meuea. Ateapta, ma am ceva sa-[ spun. Nu [-am spus totu.
- Nu, n-a termnat, raspunse drectoarea, apecndu- capu pentru a prnde
fecare oapta, fndca ee se auzeau dn ce n ce ma sab de a murbunda. Grabete-
te, cac atfe s-ar putea sa fe prea trzu.
- Mama, contnua femea, facnd un efort ma mare dect nante, mama, cnd
au apucat-o prma data for mor[, m-a optt a ureche ca daca se va nate vu
copu e daca va tra dupa aceea, s-ar putea sa vna zua n care nu se va ma
runa a auzu numeu bete sae mame. ,Rogu-te Doamne", ma spusese ea,
mpreunndu- mne fne, ,de-o f baat or fa[a, gasete- nte preten, n umea
asta tubure, fe-[ ma de un bet cop sngur, asat n voa sor[".
- Care- numee baatuu?, ntreba drectoarea.
- I-au pus numee Over, raspunse femea sabta. Iar auru pe care -am furat e...
- Da, da, spune, strga ceaata.
Se apeca nerabdatoare peste femee ca sa- ascute raspunsu, dar dadu napo
nstnctv, fndca murbunda ara se rdca ncet ramase [eapana n poz[e
eznda, apo, prnzndu-se cu ambee mn de cuvertura, boboros nte sunete
ndescfrabe, dupa care cazu fara sufare pe pat.
- Moarta de-a bneea, zse una dn cee doua batrne, grabndu-se sa dea buzna
nauntru, de cum se deschse ua.
- nc n-a avut nmc sa-m spuna, pna a urma, spuse drectoarea,
ndepartndu-se, nepasatoare.
Cee doua hrc, fnd se pare prea ocupate cu ndatorre or fa[a de moarta, nu
ma zsera nmc, c contnuara sa tre- bauasca n |uru e.
Captou 25
n care domnu Fagn compana u revn n poveste
n tmp ce toate acestea se petreceau a azu dn pro
vnce, domnu Fagn statea n vechea u vzuna, ace
eas dn care uase fata pe Over, medta n fa[a
unu foc mc fumegnd. |nea pe genunch nte foae, cu care se pare ca
ncercase sa a[[e focu. Dar cum cazuse pe gndur, cu mne pe foae cu barba
spr|nta n degete, och u ramasera fxa[ pe baree rugnte ae camnuu.
La o masa dn spatee u, mecheru, conu Bates domnu Chtng erau absorb[
ntr-un |oc de whst, n care mecheru |uca mpotrva ceora[ do.
Fgura ntegenta a prmuu numt devense char ma nteresanta prn feu n care
urmarea |ocu n care ncerca sa- cteasca mna domnuu Chtng, a care se [ea
de cte or avea ocaza, |ucnd practc n func[e de ct putea vedea dn car[e
vecnuu sau de |oc. Fnd o noapte rece, acesta avea paara pe cap, un ucru obnut
de atfe n cazu u, char daca se afa ncasa. Ma avea o ppa de ut ntre dn[, pe
care o scotea doar atunc cnd sm[ea nevoa sa guste nte gn cu apa dntr-o cana ce
se afa pe masa, tocma pentru a- bucura pe ce de fa[a.
conu Bates urmarea cu aten[e |ocu, dar fnd o fre ma zburdanca dect
venerabu sau preten, se apeca ma mut asupra can cu gn se ansa n fe de fe
de remarc gume nepotrvte pentru partda tn[fca a care uau parte.
E drept ca mecheru, bzundu-se pe vechea or pretene, nu de pu[ne or
mustruu n egatura cu aceste abordar nepotrvte, numa ca Bates ua n uor aceste
reac[, cerndu- pretenuu sau fe sa- vada de treaba, fe sa- bage ma bne capu
ntr-un sac. Dar ma spuse ate gume bne tcute, tot n acea sprt, ctgnd
astfe admra[a sncera a domnuu Chtng. Ceea ce era cudat era faptu ca de
acesta dn urma parteneru sau perdeau mereu, n oc sa- nfure pe conu Bates,
nu facea dect sa- amuze n ce ma nat grad pe acesta, att de mut, nct a
sfrtu fecaru |oc rdea zgomotos spunea ca n va[a u n-a ma vazut un |oc aa
de vese.
- Am doua perech rubberu, zse domnu Chtng, cu o fa[a unga, n tmp ce
scotea dn buzunaru veste |umatate de coroana. N-am ma vazut unu ca tne, |ack,
mereu ctg; char cnd avem no mna buna, Charey cu mne tot nu putem
face nmc sa ctgam.
Fe persoana u, fe feu n care a rostt e asta, adca ntr-un mod pngacos,
amuza att de tare pe Charey Bates, nct hohotu de rs care urma trez pe evreu
dn revere - facu sa ntrebe ce s-a ntmpat.
- Ce s-a ntmpat, auz! Fagn, strga Charey, pacat ca n-a urmart |ocu. Tommy
Chtng nu a ctgat nc macar un punct, ar eu am fost parteneru u mpotrva
mecheruu a mortuu.
- A, zse evreu, cu un rn|et care demonstra ca prcepuse despre ce- vorba. Ma
ncearca- o data Tom, nu te asa!
- Mu[umesc, nu-m ma trebue, Fagn, raspunse domnu Chtng, m-a a|uns. Asta
are aa un noroc, ca nu are rost sa- stau mpotrva.
- Ha, ha!, dragu meu, facu evreu, tre' sa ma treaca mut tmp ca sa- po[ tu bate
pe mecher.
- Trezrea!, zse Charey Bates, poate vre sa spu ca tre' sa sta cu pcoaree n
apa rece, sa a cte un teescop a fecare och sa ma a un bnocu dn acea cu
care merg a opera, daca vre sa- ba[.
Domnu Dawkns prm aceste mnunate compmente cu muta demntate,
provoca sa puna cte un sng fecare
ca sa e demonstreze ca e va scoate prma fgura dn pachetu de car[. Cum
nmen nu- accepta provocarea tutunu dn ppa se termnase, ncepu sa se
dstreze desennd un pan a nchsor Newgate pe masa, cu bucata de creta pe care
o foosse pentru scor, fuernd n acea tmp, destu de tare.
- Ce ngroztor de pctstor et, Tommy, zse mecheru, oprndu-se dn fuerat
dupa un ung moment de nte, adresndu-se domnuu Chtng. La ce crez
dumneata ca se gndete e, Fagn?
- De unde a vrea sa tu eu, dragu meu, raspunse evreu, utndu-se n |ur, n
tmp ce strngea foaee. S-o f gndnd a ce a perdut poate, sau a ocu de odhna
de a [ara de unde tocma s-a ntors, ma degraba! Ha, ha! Asta o f, dragu meu?
- Nc vorba de aa ceva, raspunse mecheru, oprnd conversa[a char cnd
domnu Chtng se pregatea sa raspunda. Ia spune tu, Charey!
- Eu a spune, zse conu Bates, cu un rn|et, ca se da n vnt dupa Betsy. Vede[
cum s-a nrot? Va de mne, dar omu asta nu se ma poate opr. Dec Tommy Chtng
e ndragostt. Oh, Fagn, Fagn! Ce ma ma dstreaza asta!
De-a dreptu trasnt a gndu ca domnu Chtng ar putea f vctma une pasun
amoroase, Bates se arunca aa brusc pe spataru scaunuu sau, nct perdu
echbru cazu (accdentu neschmbndu- ctu de pu[n starea) ntnzan- du-se pe
podea ct era de ung pna termna de rs, dupa care se ntoarse a ocu sau
ncepu dn nou sa rda.
- Nu te ua dupa e, dragu meu, zse Fagn, facndu- semn dn och domnuu
Dawkns ovndu- do|entor pe Bates cu capatu foaeor. Betsy e o fata fana. N-o
asa sa-[ scape. N-o asa, [ spun.
- Ce vreau eu sa spun, Fagn, spuse domnu Chtng, tot rou a fa[a, e ca asta nu
va prvete pe ncunu dn ce de fa[a.
- Da, sgur ca nu, facu evreu. t ca Charey vorbete aurea, nu- ua n seama
drague, n-are rost. Betsy e o fata pe cnste. Fa ce-[ spune ea a sa vez ca o sa
a|ung departe.
- Asta fac, exact cum m spune ea, raspunse domnu Chtng, daca nu ma uam
dupa ea nc nu a|ungeam dupa grat. Dar pentru tne a fost ca umea, nu- aa, Fagn?

parca ce mare ucru sa sta ase saptamn acoo? Orcum se ntmpa odata -
odata, de ce sa nu se ntmpe arna, cnd nu prea-[ arde de pmbat pe straz, zc
bne, Fagn?
- Sgur ca da, dragu meu, raspunse evreu.
- Nu te-a supara sa ma sta o data, Tom, ntreba mecheru, facndu-e cu ochu
u Charey evreuu, daca u Bet -ar conven, aa-?
- Nu, nu m-a supara, repca Tom furos. E? Ma este cneva care ar face asta, a
vrea sa tu. Spune, Fagn!
- Pa, nmen, drague, raspunse evreu, nc vorba, Tom. Nu ma tu pe ncunu
dntre e care ar face asta n afara de tne, char ncunu, dragu meu.
- Eu a f putut scapa basma curata daca a f dat-o pe ea n gt, spune daca nu-
adevarat, Fagn, contnua suparat betu nenoroct fara mnte. Numa sa f spus eu o
vorba era va -amar de ea, nu- aa Fagn?
- A dreptate, dragu meu, raspunse evreu.
- Dar eu n-am facut-o, aa-, Fagn?, ntreba Tom, nesatu- rndu-se sa ntrebe
facnd-o dn ce n ce ma ambaat.
- Aa-, sgur ca da, raspunse evreu, tu et prea cura|os ca sa fac aa ceva. Char
prea-prea, dragu meu.
- Poate ca a dreptate, reua Tom, utndu-se n |ur, daca- aa, ce-a[ gast de
rs n asta, spune-m, Fagn?
Evreu observnd ca domnu Chtng e pe cae sa- asa dn fre, se grab sa-
asgure ca nmen nu rde, ca sa- dovedeasca ce sero erau to[ ce de fa[a, se
adresa conuu Bates, prncpau banut. Numa ca, dn pacate, char cnd se pregatea
sa deschda gura pentru a spune ca nu a fost ncodata ma seros n va[a u, Charey
nu se putu ab[ne sa nu sobozeasca un hohot de rs att de puternc, nct
bat|ocortu domn Chtng, fara sa- prevna n vreun fe, se repez sa strabata camera
pentru a- pocn pe vnovat. Charey nsa, fnd prceput sa scape de prme|d, se
apeca sa evte ovtura, aese att de bne momentu, nct nmer drect n
peptu batrnuu gume[, ovndu- de perete, unde acesta ramase horcand, n tmp
ce domnu Chtng prvea totu cu o mare spama.
- Ia, tace[, strga mecheru n momentu acea. Am auzt copo[eu. apucnd
umnarea, se strecura n sus pe scar.
Sunetu se auz ma mpacentat ca prma data, ar ce dnauntru ramasera n
ntunerc. Dupa o scurta pauza, mecheru reaparu opt ceva evreuu a ureche.
- Ce spu, strga evreu, sngur?
mecheru dadu afrmatv dn cap , umbrnd n[e cu mna umnarea, se uta
sugestv a Charey Bates, dndu- de n[ees acestua ca nu ma era cazu sa se
hzeasca n momentee aceea. Dupa ce facu acest gest pretenesc, se uta atent a
fata evreuu ca pentru a prm nte nstruc[un.
Batrnu muca degetee ngabente, medtnd cteva secunde, n tmp ce fata-
trada ngr|orarea une presm[r ree. n cee dn urma rdca prvrea.
- Unde-?, ntreba e.
mecheru arata spre tavan facu un gest care voa sa spuna ca e ar trebu sa
paraseasca odaa.
- Da, raspunse evreu ntrebar u mute, adu- ac, |os! Sst! Lnte, Charey, tu
Tom! Vaea, ha!
Aceasta porunca scurta data u Charey Bates opozantuu sau de ma nante fu
ndepnta medat, fara comentar. Nu se ma auzea ncun zgomot dn partea or,
atunc cnd mecheru cobor scare cu umnarea n mna, urmat de un om mbracat
n saopeta, om care, dupa ce arunca o prvre grabta prn camera, scoase o basma
care- acoperse pna atunc partea de |os a fe[e dezvau chpu ravat, neras
pad a u Toby Crackt.
- Ce ma fac, Faguey?, zse onorabu domn Crackt, sau- tandu- pe batrnu
evreu. Arunca au aa n castoru meu, mecherue, ca sa tu de unde sa- au cnd
am s-o roesc de-ac. Aa te vreau! A sa a|ung un mare prceput, ma ceva dect ce
batrn!
Zcnd acestea, scoase buza de ucru de pe e , nfasu- randu-s-o n |uru
m|ocuu, trase un scaun nga foc - ntnse pcoaree pe vatra.
- Ia ute-ac, Faguey, zse e, prvnd neconsoat a ghetee u murdare. Nco
pcatura de ceara, t tu de cnd, ncun fe de ustru, sa-nnebunesc daca nu- aa!
Dar nu te uta n feu
asta ntrebator a mne, omue! Toate a tmpu or. Eu nu pot vorb de afacer pna
nu mannc nu beau, aadar, adu ce trebue asa-ma sa ma ghftuesc pentru
prma data n utmee tre ze.
Evreu facu semn mecheruu sa aduca pe masa ce se ma gasea de mncare ,
aezndu-se n fata spargatoruu de case, atepta sa nceapa povestrea.
Dupa cum se vedea, Toby nu ardea de nerabdare sa nceapa vreo poveste. La
nceput, evreu se mu[um sa- prveasca ntt, ca cum ar f vrut sa- cteasca
gndure n trasatur. Dar fu n zadar.
Arata obost vagut, dar era destns , char aa murdar, cu barba favor[
netuns, fercheu Toby Crackt arata seducator se sm[ea foarte bne n peea u.
Evreu, aproape bonav de nerabdare, urmarea fecare mbucatura pe care o
ducea a gura, pmbndu-se n tot acest tmp n ung -n at prn camera, enervat a
cume. Dar nc asta nu- a|uta. Toby contnua sa mannce nepasator, pna se ghftu.
Apo, poruncndu- mecheruu sa asa, nchse ua, prepara un pahar de tare cu
apa se pregat de conversa[e.
- Ma nt a-nceput, Faguey, zse Toby.
- Da, spune, se repez evreu, tragndu- scaunu ma aproape.
Domnu Toby Crackt se opr sa soarba o ngh[tura de bautura dn pahar sa
decare ca gnu este exceent. Apo, punndu- atent pcoaree pe margnea vetre,
astfe nct sa- aduca ghetee a nveu ochor, reven ntt cu aceea repca:
- Ma nt a-nceput, Faguey, zse spargatoru, ce ma face B?
- Ce zc?, ura evreu sarnd de pe scaun.
- Doar nu vre sa spu ca..., ncepu Toby, pad a fa[a.
- Sa spun eu?, tuna evreu batnd cu pcoru n podea. Unde sunt ata? Skes
baatu? Unde sunt acum, unde au fost pna acum? Unde se ascund? De ce n-au vent
pe ac?
- Spargerea a euat, zse Toby aba auzt.
- tu asta, raspunse evreu, smugndu- un zar dn buzunar aratandu--. Ce
atceva s-a ma ntmpat?
- Au tras cu arma -au nmert pe baat. Am ras-o de-a dreptu peste cmp,
tnandu- pe baat ntre no, peste gardur grop. Ne-au urmart, fr-ar sa fe, toata
umea era n pcoare au asmu[t cn asupra noastra.
- baatu?
- B -a sut n spate -a dus ca vntu. Ne-am oprt sa- punem ntre no. Capu
atrna ntr-o parte era rece. Erau pe urmee noastre, e sm[eam respra[a n ceafa;
n asemenea stua[, fecare pentru e, t cum e, ma aes ca ne patea
spnzuratoarea, aa ca ne-am separat -am asat pe mcu[ ntr-un an[, nu tu daca
e mort sau vu a ora asta.
Evreu nu ma suporta sa ascute ma departe. Sco[nd un uret zbndu-se peste
cap, e ca o furtuna dn camera dn casa.
Captou 26
n care face apar[a pe scena un persona| msteros se ma ntmpa nca
mute ucrur egate de povestea noastra
Batrnu a|unse n co[u straz nante de a- reven dn efectu produs de vete
aduse de Toby Crackt. Nu se oprse dn goana u, c se grabea besmetc nante, n
feu acea sabatc dezordonat, tpc pentru e, cnd trecu o trasura n goana; doar
strgatee trecatoror, care vazura prme|da n care se afa, facura sa treaca napo
pe trotuar. Evtnd ct era posb straze prncpae strecuran- du-se doar pe
drumur margnae fundatur, a|unse ntr-un trzu n Snow H. De ac o ua ma
tare a sanatoasa nu se ma opr pna nu a|unse n dreptu une cur[, ar ac, ca
cnd s-ar f sm[t dn nou n eementu u, reven a pasu sau greo, parea sa
respre ma bne.
Aproape de ocu n care se ntretae Snow H cu Hoborn H, se afa pe mna
dreapta, cum v dnspre ora, o stradu[a ngusta mzeraba ce da n Saffron H. n
pravae nfecte dn zona sunt expuse batste de matase uzate, de toate feure
marme, cac ac ocuesc ace comercan[ care e cumpara de a ho[ de buzunare.
Sute de batste atrna afara aga[ate de ferestre u, ar rafture dnauntru sunt pne
cu mormane de astfe de batste. Afata a margnea carteruu Fed Lane, mahaaua
are propra e va[a, cu barber, cafenee, crme ocur unde se gasete peste
pra|t. E un fe de coone comercaa de sne statatoare. Ac e rau ho[or, unde
negustor tacu[ vn ds-de-dmnea[a or cnd se ntuneca
de|a, fac treaba n camaru[ee ntunecate dn spatee pravaor apo dspar a
fe de cudat cum au aparut. n acest oc, negustor de hane, pantof zdren[e
expun marfure prntre ho[. E un oc n care tncheee, oasee grameze de restur
de materae texte rugnesc or putrezesc n pvn[ee sooase.
E, bne, tocma n ocu acesta a popost evreu. Era bne cunoscut de toate
scursure dn zona, fndca mu[ dn ce care cumparau or vndeau pe-acoo sautara
pe batrn pretenete cnd vazura. E e raspunse a saut n acea fe, dar nu se
manfesta atfe pna nu a|unse n capatu ceaat a stradu[e. Ac se opr sa-
vorbeasca unu vnzator mc de statura, ngramadt ct se putea ntr-un scaun de
cop fumnd dntr-o ppa a ua pravae sae.
- t, domnue Fagn, vederea dumtae parca m face bne a hoftame!, zse
respectabu negustor ca raspuns a ntrebarea evreuu despre cum ma sta cu
sanatatea.
- Zona observ ca e destu de ferbnte, Lvey, spuse Fagn, rdcnd dn sprncene
ncrucndu- mne pe coate.
- E drept ca am ma auzt nemu[umrea asta a vreo do oamen pna acuma,
raspunse negustoru, dar se racete repede a oc, nu crez?
Fagn dadu dn cap afrmatv. Apo aratnd catre Saffron H, se nteresa daca era
cneva n seara aceea pe-acoo.
- La ,chop"?, ntreba omu.
Evreu catna dn nou capu.
- Sta sa ma gndesc, contnua negustoru, refectnd. Da, sunt vreo |uma' de
duzna du acoo, dn cte tu eu, dar nu cred ca pretenu dumtae e acoo.
- Dec Skes nu e pe-acoo, dn cte zc?, nssta evreu cu o fgura dezamagta.
- Non st ventus - cum zc oamen eg, repca scundu, dnd dn cap afnd
un aer tare mecher. A cumva ceva pentru mne n seara asta?
- Nu, nmc n seara asta, zse evreu peca.
- Merg a ,chop", acuma, Fagn?, strga dupa e ptcu. Sta aa, nu m-ar
dspacea sa bem ceva mpreuna acoo.
Dar cum evreu, utndu-se napo, facu semn cu mna ca prefera sa fe sngur
cum, pe deasupra, scundu nu putu prea repede sa asa dn scauneu u, frma ,La
chop" fu vaduvta un tmp de prezen[a domnuu Lvey. Cnd reu n sfrt sa se
rdce dn scaun, evreu dsparuse de|a, aa nct dupa ce se rdca n zadar pe vrfur,
n speran[a ca- va putea zar pe batrn, for[a dn nou trupu n scaun facnd un
semn dn cap a ndoaa nencredere doamne de a pravaa de vzav, reua
fumatu dn ppa cu un aer grav.
Crma ,La Tre chop", sau ma degraba ,La chop", cum era cunoscuta prntre
cen[, era ace oca n care domnu Skes cnee u ma fusesera vazu[. Doar
facndu- un semn unu ndvd de a bar, Fagn urca drect pe scar , deschznd ua
une camere, ntra pe nesm[te scruta cu prvrea ocu, punndu- pama a och,
ca cum ar f cautat pe cneva anume.
Camera era umnata de doua amp cu gaz, ce nu se vedeau de afara, dn cauza
oboaneor nchse a perdeeor de un rou decoorat, bne trase. Tavanu era vopst
n negru, pentru a nu f afectata cuoarea u de fumu ampor, ar ocu era aa pn
de fum, nct a nceput nc nu se prea vedea nmc. Treptat nsa, cum fumu ma
eea pe ua deschsa, se puteau dstnge nte capete, dar asta a fe de necar ca
zgomotee care- a|ungeau a ureche. Cnd ochu se ma obnua cu scena,
spectatoru putea vedea o gramada de ume, barba[ feme, ngramad[ n |uru une
mese ung, n capatu carea statea un preednte, cu un cocan n mna, semn ca era
abtat sa stea acoo, n tmp ce un artst profesonst, cu nasu vne[u faca egata
dn prcna une durer de masee, cnta a un pan vech undeva ntr-un co[ ndepartat
a camere.
Cnd Fagn se strecurase pe nesm[te nauntru, artstu tocma pmba degetee
pe cape, ntr-un preudu, ceea ce- facu pe ce de fa[a sa ceara un anumt cntec.
Cnd ncetara, aparu o tnara care ncnta cu o baada n patru par[, ar ntre ee
acompanatoru nterpreta refrenu, ct putea de tare. Cnd termnara, preedntee e
mu[um urmara artt ce se afau n dreapta n stnga sa care se ansara ntr-
un duet raspatt acesta cu mute apauze.
Era nteresant de observat nte fgur care eeau n evden[a dn grup. Unu era
nsu preedntee (nmen atu dect propretaru case), un ndvd masv, cu
trasatur aspre, care, n tmp ce artt cntau, rotea och ncoace ncoo, de
parea ca se dstreaza, nu- scapa nmc dn ce se ntmpa; avea ochu urechea
formate pentru asta. Lnga e se afau cntare[ care prmeau cu o ndferen[a
profesonaa compmentee spectatoror dadeau pe gt o mu[me de pahare de
bautura cu apa oferte de ce ma nfoca[ admrator a or. Fetee acestora dn urma,
care exprmau parca fecare vcu posb, atrageau aten[a tocma fndca erau aa de
respngator. Vcena, bestatatea be[a n toate fazee or se afau n toata
spendoarea or ac, ar femee, unee ramase doar cu vag urme ae tnere[,
aceea pand a o prvre ma atenta, atee aratnd urmee destrabaar or ae
crmeor savrte, ar atee, aba fete or feme tnere ncunee trecute de prma
tnere[e, formau cea ma sumbra ma trsta parte a acestu dezoant tabou.
Fagn, care nu se asa tuburat de emo[, se uta atent a fecare fata, n tmp ce
toata dstrac[a contnua, dar se pare ca nu- vazu pe ce pe care- cauta. Reund ntr-
un trzu sa- prnda prvrea preednteu, sauta uor, dupa care paras ncaperea a
fe de dscret cum ntrase.
- Ce pot face pentru dumneata, domnue Fagn?, ntreba omu, end dupa e.
Nu vre sa petrec cu no? S-ar bucura cu to[.
Evreu scutura dn cap cu nerabdare ntreba n oapta:
- E ac?
- Nu, raspunse omu.
- n-a nco veste de a Barney?, ma ntreba Fagn.
- Ncuna, raspunse propretaru crme ,chopor". Fndca e a fost... nu va
da ncun semn pna nu se vor nt ucrure. Sunt pe urmee u ata, daca se
mca, - rdca n cap. Se pare ca e bne Barney a nostru, ca atfe a f afat. Ma
prnd pe orce ca Barney o scoate a capat pna a urma. O sa vez.
- Va ven ceaat n seara asta pe-ac?, ntreba evreu, accentund dn nou
pronumee.
- Monks, vre sa spu?, ntreba eztnd propretaru.
- Ma ncet!, facu evreu. Da.
- Sgur, raspunse omu, sco[nd un ceas de aur dn buzunaru pantaonor. nca
ma atept. Daca ma sta zece mnute va f...
- Nu, nu, zse evreu grabt, ca cum, orct de mut ar f dort sa vada persoana
respectva, era ma ntt acum ca psea. Spune- ca am trecut sa- caut ca trebue
musa sa vna a mne n noaptea asta. Nu, ma bne mne. Cum nu e ac, e ma bne
s-o asam pe mne.
- E-n regua, spuse omu. Nmc atceva?
- Nmc n pus, precza batrnu, cobornd scare.
- Ce zc, spuse ceaat, utndu-se a baustrada sco[nd nte oapte ragute,
de o vnzare? am pe Ph Baker ac e aa beat ca un cop -ar putea face.
- Aha, dar nu e nca rndu u Ph Baker, zse evreu, utndu-se n sus. Ph ma
are cte ceva de facut nante de a ne putea permte sa ne descotorosm de e. Aa ca
merg napo a petrecere, dragu meu, spune-e tuturor sa se veseeasca atta ct
ma pot. Ha! Ha, ha!
Crcumaru ncepu sa rda e se ntoarse a oaspe[ u. Pe chpu evreuu se
reasternu expresa de nente preocupare medat ce ramase sngur. Dupa ce se
gnd pu[n, chema o br|a - ceru omuu sa se ndrepte spre Bethna Green. Se opr
cam a un sfert de ma de reedn[a domnuu Skes parcurse restu dstan[e pe |os.
- Acuma, morma batrnu, n tmp ce batea a ua, daca se pune ceva a cae
acea, am s-o afu eu de a tne, fata draga, orct de vceana te-a crede.
- Era n camera e, zse femea care- deschse ua.
Fagn se strecura uor pe scar ntra fara ate ntroducer. Fata era sngura
statea cu capu pe masa cu paru rasfrat n |ur.
- O f baut, se gnd evreu nepasator, sau poate e doar nefercta.
n tmp ce gndea asta, batrnu se ntoarse sa nchda us, zgomotu pe care-
facu trez fata. Utndu-se a fa[a u vceana, ea ntreba ce ma te, dupa ce ascuta
povestea
despre Toby Crackt. Dupa asta reven a starea e dnante nu ma scoase ncun
cuvnt. mpnse apo cu nerabdare umnarea dn fa[a e - ma schmba de vreo
doua or poz[a cu nervoztate, frecndu- pcoaree de podea, dar att.
Ct dura tacerea, evreu se uta nentt prn camera, parca pentru a se asgura ca
Skes nu s-a ntors pe ascuns. Oarecum satsfacut de rezutatee nspec[e sae, e tu
o data sau de doua or facu tot attea efortur sa nceapa o conversa[e, dar fata
trata ca cum ar f fost un obect, n cee dn urma, ma ncerca o data , frecndu-
mne, ncepu, ct de meros putu:
- unde crez tu ca o f B acuma, draga mea?
Fata boboros aba auzt ca nu are cum sa te, parea, dn geamatu pe care-
scapa, ca pnge.
- baatu?, contnua evreu, for[ndu- och sa surprnda vreun semn pe fa[a e.
Betu cop! Parast ntr-un an[, draga Nancy, gndete-te tu!
- Copu, sar fata, utndu-se deodata n sus, e ma bne acoo unde este dect
prntre no, daca B nu pa[ete nmc dn cauza asta, sper sa zaca mort n an[
sa- putrezeasca oasee pe acoo.
- Ce spu!, se mra evreu.
- Da, da, asta e, zse fata, ntnndu- prvrea. A vrea sa nu- ma vad sa tu
ca s-a termnat cu rau. Nu ma suport sa- ma am n prea|ma mea. Vederea u ma
ntoarce mpotrva propre mee fn[e mpotrva voastra.
- Puah!, facu evreu cu dspre[, dar et beata.
- Nu, zau?, strga fata cu amaracune, dar nu e vna dumtae daca nu sunt! De
atfe, dumneata te-a bucura sa ma vez mereu ntr-o astfe de stare, afara de acuma,
poate. Nu-[ prea pace dspoz[a mea, aa-?
- Nu, se rast evreu, ncdecum.
- Schmba-m-o, atunc!, raspunse fata rznd.
- Sa [-o schmb eu?, excama evreu, exasperat a cume de ncapa[narea
neateptata a tovarae u de dscu[e de necazure pe care e adusese seara. Pa,
sa t ca am sa [-o schmb! Ascuta bne ce-[ spun, numa cu ase cuvnte
pot sugruma pe Skes, e ca cum a avea char acum gtu u gros ntre degetee
mee. Daca se ntoarce fara baat daca scapa neprns fara sa m- aduca mort sau
vu, ma bne ucde- daca vre sa- scap de spnzuratoare. fa- feu n cpa n care
pune pcoru n camera asta, sau atfe, ascu- ta-ma pe mne, va f prea trzu.
- Ce vre sa spu cu toate astea, strga fata nvountar.
- Ce vreau?!, contnua furos Fagn. Cnd baatu asta vaoreaza m de re pentru
mne, pot eu sa perd o asemenea ansa de a ma capatu, dn cauza une bande de
be[v pe care- pot face sa dspara medat? ma ma bate a cap davou acea
care nu vrea dect testamentu are putere sa, sa...
Ramnnd fara sufu, batrnu se opr sa caute cuvntu potrvt, dar char n cpa
aceea poto mna - schmba attudnea. Cu doar pu[n tmp n urma
ncetase mne, och se datasera, ar fa[a se abse de a nerv; acum nsa, se
prabuse pe un scaun tremura a gndu ca -a dezvaut unee dn tcaoe sae.
Dupa un scurt moment de tacere, ndrazn dn nou sa se ute a fa[a. Paru oarecum
mu[umt de faptu ca o gasea n aceea stare de nepasare dn care o trezse a
nceput.
- Draga mea Nancy, croncan evreu, cu obnuta- voce. A uat seama a ce [-am
spus, draga?
- Nu ma ma baga n boae, Fagn!, raspunse fata, rd- cndu- capu ncet. Daca
B n-a reut treaba de data asta, are s-o faca ata data, te-a servt de mute or, o
va ma face de cte or va putea, ar cnd nu va putea, n-o va face, aa ca sabete-
ma cu asta.
- Ha sa revenm a baat, draga mea!, zse evreu, fre- cndu- nervos pamee
una de ata.
- Copu va trebu sa mpartaeasca soarta ceora[, ntrerupse Nancy, repezt.
-[ ma spun o data: sper sa f murt, ca sa scape de sufern[a de dumneata. Asta,
daca B nu pa[ete nmc. Dar daca Toby a reut sa scape, B e n sguran[a fara
doar poate, fndca B face ct do de Toby orcnd.
- despre ce [-am povestt eu, draga?, se nteresa batrnu, sfredend-o cu
prvrea.
- Trebue sa-m ma spu o data, daca e vreo treaba pe care vre s-o fac, spuse
Nancy, , daca este, a face ma bne sa atep[ pna mne. M-a trezt dumneata
pentru un mnut, dar acuma m-a perdut dn nou.
Fagn ma puse cteva ntrebar, toate cu aceea nten[e - de a se asgura ca fata
nu proftase de psa u de aten[e n mpartarea unor secrete de-ae u - dar ea
raspunse aa prompt parea att de ntta a prvre u scodtoare, nct mpresa
u n[aa ca fata era doar sub mpresa bautur fu confrmata. E adevarat ca Nancy
avea ea vcu acesta, aa cum aveau cee ma mute prote|ate ae evreuu, dat
fnd faptu ca, nca de a o vrsta frageda, ee fusesera ma degraba ncura|ate sa-
practce dect sa se fereasca de e.
Aspectu e dezordonat damfu de acoo care umpea apartamentu ntareau
convngerea evreuu; cnd ma vazu ca dupa zbucnrea de voen[a descrsa ma
sus fa[a cade ma nt n etarge apo ar se agta, dec acuma varsa acrm amare
n secunda urmatoare se anseaza n afrma[ optmste cum ar f sa nu renun[
ncodata, ma ncepe sa medteze despre care ar f nepacere atunc cnd
cneva, barbat or femee, este ferct, domnu Fagn, care avea sufcenta experen[a n
prvn[a asta a vrsta u, constata cu mare satsfac[e ca era cu adevarat ame[ta de
bautura.
Reaxat de aceasta descoperre consdernd ca- ndepnse cee doua scopur
pentru care vense, unu de a- mparta fete toate cte afase n noaptea aceea a
doea sa se convnga cu och u ca Skes nu se ntorsese, Fagn se ndrepta catre
casa, asnd-o pe fata adormta, cu capu pe masa.
Era n |ur de ora unu noaptea. Vremea foarte rece ntunercu de afara nu-
mbau pe batrn sa zaboveasca prea mut pe drum. Vntu care rascoea straze
parea sa f aungat trecator sa f spuberat tot prafu norou, fndca erau pu[n
oamen pe-afara cu to[ se grabeau sa a|unga acasa. Vntu sufa dn fa[a, aa ca
evreu tremura can[annd dn dn[ a fecare rafaa care- ovea.
A|unsese a co[u stradu[e pe care ocua se cauta de|a n buzunar dupa chee,
cnd o fgura ntunecata aparuta dn umbra trecu strada se nfn[a nga e pe
nesm[te.
- Fagn, opt o voce n urechea u.
- Ah!, excama evreu, ntorcndu-se ct putu de repede, dumneata et...
- Da!, ntrerupse stranu. M-am tot pmbat pe ac n utmee doua ore. Unde
naba a fost?
- Sa-[ rezov trebure, dragu meu, raspunse evreu, utndu-se ncurcat a
parteneru de dscu[e ncetnndu- pasu n tmp ce vorbea. Trebure dumtae,
toata noaptea.
- Da, cum sa nu!, zse stranu, cu un rn|et. E, ce-a reut sa fac?
- Nmc bun, raspunse evreu.
- Dar nc rau, sper!, zse stranu oprndu-se dn mers ntorcndu- o prvre
mrata batrnuu.
Evreu dadu dn cap se pregatea sa raspunda, cnd stranu ntrerupse, arata
casa n fa[a carea a|unsera de-acuma spuse ca ar f ma bne sa afe ce are de spus
nauntru, fndca nghe[asera toate maduaree ct ateptase, ar vntu patrunsese
peste tot.
Fagn nu parea prea ncntat sa aduca pe cneva ncasa a ora aceea nepotrvta
char morma ca nu ar f foc n casa, dar cum tovarau sau nssta, e deschse ua -
ceru acestua s-o nchda ncet, n tmp ce e cauta o umnare.
- E un ntunerc de mormnt acea, zse omu, b|bnd pe scar. Grabete-te!
- nchde ua, opt Fagn de a ceaat capat a cordoruu, cum spuse asta, ua
se nchse cu zgomot.
- Nu eu am facut asta, spuse ceaat, cautndu- n contnuare drumu. Fe a
trntt-o vntu, fe s-a nchs pur smpu. Ha ma repede cu umna ca-m sparg
capu dnd peste ceva n gaura asta nenorocta.
Fagn cobor potcnndu-se n scare de a bucatare, dupa o absen[a scurta, se
ntoarse cu o umnare aprnsa cu vestea ca Toby Crackt dormea n camera dn
spate ca bae[ sunt n cea dn fa[a. ndemnandu- pe stran sa- urmeze, conduse
sus pe scar.
-Am putea sa avem mca noastra dscu[e ac, dragu meu, zse evreu, dnd de
perete ua une camere de a prmu eta|, cum sunt gaur n oboane, cum nu e
aratam no vecnor umna pe ac, o sa punem umnarea pe scar, ute acoo!
Spunnd acestea, batrnu evreu se opr puse umnarea |os, pe partea de
deasupra a scaror, char n fa[a u camere. Dupa asta conduse pe ndvd n
apartament. Acesta nu con[nea ncun fe de mobe n afara unu fotou strcat a
une canapee fara fata, care se afa dupa ua. E, bne, ac se aeza stranu cu un aer
obost, ar evreu, tragndu- fotou dn partea ceaata, se aeza n fa[a u. Nu era
char ntunerc, ua era par[a deschsa, ar umnarea de afara arunca o umna
pada pe peretee dn fa[a.
Un tmp vorbra n oapta. De nu se n[eegea ma nmc dn ce spuneau, dect
cte un cuvnt pe c, pe coo, un ascutator ar f prceput ca Fagn se apara mpotrva
unor acuza[ facute de stran ca acesta dn urma e foarte furos. Sa f vorbt aa
vreun sfert de ora sau ceva ma mut, cnd Monks, nume cu care evreu strga de
cteva or pe stran n cursu dscu[e, spuse rdcnd n[e vocea:
- [ spun nca o data, nu a fost bun panu. De ce nu -a [nut ac, prntre cea[
sa fac dn e un sterpetor de buzunare ca umea?
- Ia te uta a e!, excama evreu, rdcnd dn umer.
- Ce, vre sa spu ca nu a f putut face asta daca a f vrut dumneata?, ntreba
Monks furos. Nu a ma facut-o cu a[ bae[ de attea or? Daca a ma f avut
rabdare vreo douasprezece un, ce mut, nu a f putut dumneata face sa fe
condamnat apo trms undeva afara dn regat n sguran[a, poate pe va[a?
- Cu -ar f foost, draga?, ntreba batrnu um.
- Me, raspunse Monks.
- Dar nu me, zse evreu cu un aer supus. E ar f putut sa-m fe de foos. Atunc
cnd sunt mpcate doua par[ ntr-o afacere e bne sa fe uate n seama nteresee
amndurora, nu- aa pretene?
- ce- cu asta?, ntreba Monks.
- Pa, am vazut ca nu e deoc uor sa- antrenez pentru afacerea noastra,
raspunse evreu, nu era ca cea[ bae[ care ma a|ung n stua[a u.
- Fr-ar e sa fe! Aa este!, bomban omu, ca atfe de mut ar f fost ho[.
- N-am fost n stare sa- nraesc, contnua evreu, urmarnd atent reac[e
tovarauu sau, nu facuse nmc rau nu aveam cu ce sa- amenn[, t ca aa
procedam no pentru nceput, atfe muncm degeaba. Ce puteam sa fac? Sa- trmt a
furat cu mecheru cu Charey? Am facut-o pe asta a nceput , mut tmp dupa
aceea, m-a tremurat nma pentru no to[.
- Nu- vna mea pentru asta, nterven Monks.
- Nu, dragu meu, ncuvn[a evreu. nu ma eg eu de asta acuma, fndca daca
nu s-ar f ntmpat cum s-a ntmpat, poate ca n-a f pus ncodata och pe baat ca
sa descoper ca tocma pe e cauta. E, bne, -am prns dn nou pentru dumneata, cu
a|utoru fete, ca dupa aceea sa constat ca ea se ataeaza de baat.
- Pa, fa- feu fete!, zse Monks, enervat.
- Nu prea ne putem permte sa facem asta acum, dragu meu, raspunse evreu
zmbnd. apo, no nu ne ocupam cu astfe de ucrur, fndca atfe a f fost bucuros
ca aa ceva sa se ntmpe, n una dn utmee ze. Cunosc eu fetee de teapa e,
Monks, nca prea bne. Daca baatu se nraete, e nu- va ma pasa deoc de e.
Dumneata vre ho[. Daca traete, am sa- fac pna a urma, daca..., daca,
contnua evreu, apropndu-se de ceaat, ceea ce nu e probab, dar, daca se
ntmpa ce- ma rau baatu e mort...
- ce vna am eu daca a murt?, nterven barbatu, cu o prvre ngrozta
apucandu- tremurnd pe evreu de mna. Ia amnte, Fagn! Eu nu am nmc de-a face
cu asta. |-am spus de a nceput ca nu- vreau mort, n rest se poate ntmpa orce.
Nu vreau varsare de snge, ntotdeauna se descopera asta te ma urmarete
fantoma u. Daca -au mpucat morta, nu-s eu ce vnovat, ma auz? Ce vzuna
nfernaa! Dar ce- asta?
- Care?, strga batrnu, prnzandu- pe frcos cu ambee bra[e, cnd acesta sar n
pcoare. Unde?
- Ute, acoo!, raspunse omu prvnd peretee dn fa[a. O umbra, am vazut o
umbra de femee cu peerna paare, trecnd de-a ungu pereteu n mare graba.
Evreu dadu drumu dn strnsoare amndo se repezra afara dn camera.
Lumnarea, cu facara ppnd de a curent, se afa tot acoo se puteau vedea doar
scare goae fetee or pade. Ascutara aten[, dar o nte profunda domnea peste
toata casa.
- O nchpure de-a dumtae, zse evreu, rdcnd umnarea ntorcndu-se spre
tovarau sau.
- |ur ca am vazut-o!, raspunse Monks, tremurnd. Statea apecata nante cnd
am zart-o prma data, ar cnd am nceput eu sa vorbesc s-a evaporat.
Evreu se uta cu dspre[ a fa[a vda a asocatuu sau, spunndu- sa- urmeze,
daca vrea, porn pe scar n sus. Cercetara toate cameree nu gasra dect ca erau
rec, goae tacute. Coborra n ho de ac n pvn[a. Ac, umezeaa verde domnea
pe zdure |oase, ar urmee mecor strauceau n umna umnar, dar totu era
ncrement ca de moarte.
- E, acuma ce ma zc?, ntreba evreu cnd se ntoarsera n ho. n afara de no,
de Toby de bae[ nu ma e nmen n casa asta. n prvn[a or m-am asgurat, uta-
te!
Ca dovada ca tot ce spunea era adevarat, batrnu evreu scoase dn buzunar doua
che - zse ca atunc cnd coborse e prma data scare ncuase acoo, tocma
pentru a preven orce ntruzune n mca or dscu[e.
Cu attea dovez, Monks se ma nt. Protestee sae devenra dn ce n ce ma
sabe, pe masura ce cercetau constatau ca nu e nmen, ar acum rdea char,
martursnd ca se poate sa f fost doar magna[a u de vna. Nu ma dor sa ma
contnue dscu[a or n noaptea aceea, amntndu- deodata ca era trecut de ora doua
noaptea. astfe, smpatcu cupu se despar[.
Captou 27
Afam despre repararea unu gest nepotcos, savrt ntr-un capto precedent, n
care o doamna fusese parasta neceremonos
Cum nu se cuvne sub nco forma ca un um scrtor sa ase n ateptare un
persona| aa mportant ca ntendentu nostru paroha, asta stnd n pcoare cu
spatee a foc cu pupanee hane [nute sub bra[, pna n momentu n care se va
hotar (scrtoru) sa- ebereze, cum, pe de ata parte, nu e cuvncos pentru un
scrtor nc sa neg|eze o doamna pe care ace ntendent o prvse cu muta afec[une
tandre[e n ureche carea optse cuvnte duc, care, vennd dn partea unu
asemenea om, ar f putut tubura nma orcare domnoare or doamne de orce rang
- povesttoru care nra aceste rndur, n[eegnd rou sau respectndu- pe ce
care ndepnesc func[ mportante n aceasta ume, se grabete sa e acorde
mportanta cuventa ranguu or sa- trateze cu toata reveren[a mertata. n acest
sens, e propusese sa aduca n dscu[e ac dreptu dvn a ntenden[or paroha
sa asgure cttoru ca un astfe de om nu este supus gree, asta pentru a face
ectura att proftaba, ct pacuta pentru cttoru n[eept. Dn nefercre, se vede
st sa amne dn psa de tmp spa[u acest proect, pentru un moment ma propce
dezvotar u. Cnd acest moment va ven, e va f pregatt sa demonstreze ca un
ntendent paroha adevarat, adca unu ataat une case parohae, nvestt de
bserca n acest sens, este nzestrat, n vrtutea func[e sae, cu toate cata[e
vrtu[e omenet, n tmp ce a[ ntenden[, cum ar f ce ataa[ admnstra[or
or cur[or de |ust[e, sau char unor sucursae parohae (e adevarat ca ata dn urma
au e unee merte, dar ma pu[ne net nferoare ceora[) nu au cum sa pretnda
ca au asemenea cata[.
Domnu Bumbe numarase ar ar ngur[ee de cea, recntarse ar ar cetee
de zahar, nspectase de-a fr a par cana pentru apte se asgurase ca starea mobe
e buna , ma mut char, se asgurase ca scaunee sunt umpute cu par de ca.
Repetase tot acest proces de ce pu[n cnc-ase or nante de a ncepe sa se
gndeasca a doamna Corney, care ar cam f trebut sa se ntoarca de-acuma. cum
un gnd [ nspra atu, ar doamna Corney nu dadea semne sa se ntoarca, domnu
Bumbe se gnd ca un mod numa bun de a- petrece tmpu era sa- satsfaca n[e
curoztatea aruncnd un och n scrnu doamne Corney.
Ascutnd ma nt prn gaura che, ca sa se asgure ca nu vne nmen, domnu
Bumbe ncepu cu partea de |os a scrnuu facu cunotn[a cu con[nutu ceor tre
sertare ung, garnste cu fe de fe de ucrur de buna catate, prote|ate de doua
rndur de zare vech, presarate cu evan[ca uscata. Paru foarte satsfacut de ce gas
acoo. A|ungnd a un moment dat a sertaru dn partea dreapta (n care se afa o
chee), zar o cutu[a ncuata, care, mcata fnd, facu un zgomot ca de zornat de
monede, moment n care domnu Bumbe se ntoarse cu pa sgur a camn, unde
reundu- postura dnante, zse cu un aer grav hotart: ,O vo face!". Dupa
aceasta decara[e, catna dn cap pre[ de zece mnute, cu o mna atottutoare, ca
cum s-ar f fectat pentru ct de bne a facut totu, ar apo ncepu a se uta cu mut
nteres pacere a propre sae pcoare dn prof.
Era nca anga|at n aceasta contempare cnd doamna Corney, ntrnd grabta n
camera, se arunca pe un scaun de nga foc, gfnd acoperndu- cu o mna och
cu ceaata apasndu- nma, ca cum s-ar f sufocat.
- Doamna Corney, zse domnu Bumbe, apecndu-se peste drectoare, ce v s-a
ntmpat, doamna? S-a ntmpat ceva, doamna? Va mpor, spune[ ceva, ca stau ca
pe, pe...
Domnuu Bumbe, n starea de tuburare n care se afa, nu- ven medat cuvntu
,ghmp", aa ca spuse ,stce sparte".
- Va, domnue Bumbe, se tngu doamna, ce m-au ma scos dn sarte!
- V-au scos dn sarte, doamna?, excama domnu Bumbe. Dar cne a ndraznt
sa...? tu!, zse domnu Bumbe, recapa- tandu- aeru demn, tre' sa fe nenoroc[ de
cac!
- Ma apuca groaza daca ma gndesc, zse doamna, nforndu-se.
-Atunc, nu va ma gnd[, doamna, facu domnu Bumbe.
- Dar n-am cum, suspna drectoarea.
- Atunc, ua[ ceva, doamna, zse decat domnu Bumbe. Poate pu[n vn?
- Nc vorba!, raspunse doamna Corney. Nu am cum, va! Raftu de sus, pe partea
dreapta, oh!
Rostnd aceste cuvnte, buna doamna arata dstrata spre duap, dupa care ntra
ntr-un fe de convuse. Domnu Bumbe se repez a duap, de unde nfaca o stca de
cuoare verde de pe raftu ndcat de doamna n ncoeren[a e, umpu o cecu[a de
cafea cu ce era nauntru -o puse a buzee drectoare.
- Ma smt ma bne acuma, zse doamna Corney asan- du-se pe spate, dupa ce
bau |umatate dn con[nutu cet.
Dumnu Bumbe rdca och, mu[umnd ceruu ntr-un gest pos, apo
coborndu- napo catre margnea cet, -o duse a nas.
- Menta, excama doamna Corney, cu voce perduta zmbndu- duce
ntendentuu n tmp ce vorbea. ncearca! Ma con[ne pu[n... pu[n dn atceva.
Domnu Bumbe gusta coarea cu nencredere, pesca dn buze, ma ua o gura
puse ceaca goaa a oc.
- E foarte bun, zse doamna Corney.
- Sa t ca a dreptate, doamna, raspunse ntendentu.
n tmp ce vorbea trase un scaun nga drectoare o
ntreba decat ce se ntmpase de o suparase aa tare.
- Nmc, raspunse doamna Corney, sunt eu o proasta sentmentaa prea saba.
- Saba, n-a zce, protesta domnu Bumbe, apropndu- ma mut scaunu de
a e. Sunte[ o fn[a saba, doamna Corney?
- Cu to[ suntem doar nte creatur sabe, stab doamna Corney ca prncpu.
- Asta cam aa este, fu de acord ntendentu.
Pre[ de un mnut sau doua, ncunu dn e nu ma rost ncun cuvnt. Dupa ce
aceasta peroada expra, ca sa- arate poz[a n egatura cu prncpu enun[at de
drectoare, domnu Bumbe muta bra[u de pe spataru scaunuu doamne Corney,
unde- [nuse pna atunc, spre m|ocu doamne, n |uru carua strnse.
- Cu to[ suntem nte creatur sabe, spuse domnu Bumbe.
Doamna Corney scoase un suspn.
- Nu ma suspna[, doamna Corney, facu domnu Bumbe.
- Dar nu ma pot ab[ne, zse ea suspna dn nou.
-Avet ac o camera cu adevarat pacuta, doamna Corney, spuse domnu Bumbe
utndu-se n |ur. nca o camera ar f dea.
- Dar ar f prea mut pentru o sngura persoana, murmura doamna.
- Da, dar nu pentru doua, adauga domnu Bumbe, cu un accent dscret. E,
doamna Corney?
Doamna peca fruntea cnd auz acestea, ar ntendentu - asa e, pentru a
vedea ma bne fa[a drectoare. Apo, doamna Corney, ntr-un gest de demntate,
ntoarse capu ntr-o parte, ebera mna pentru a- scoate o batsta dn buzunar,
dar apo o strecura dn nou pe nesm[te n mna ntendentuu.
- Consu paroha va aoca carbun, nu- aa, doamna Corney?, se nteresa
domnuu Bumbe, apasndu- mna cu afec[une.
- umnar pe deasupra, adauga doamna Corney, ntorcndu- gestu cu
dscre[e.
- Carbun, umnar casa, zse domnu Bumbe. Va, doamna, ce comoara ma
sunte[!
Doamna nu era char pregatta pentru o astfe de zbucnre sentmentaa. Cazu n
bra[ee domnuu Bumbe, care n agta[a respectva apca un sarut pe nasu e
neprhant.
- Ce perfec[une parohaa!, excama domnu Bumbe cu patma. t ca domnu
Sout e ma rau n seara asta, adorata mea?
- Da, raspunse doamna, nrondu-se.
- N-o duce ma mut de o saptamna, dupa cum spune doctoru, contnua domnu
Bumbe. E e conducatoru aceste nsttu[, ar moartea u va ebera postu, postu
va trebu sa fe ocupat de cneva. Va, doamna Corney, ce perspectva se deschde! Ce
ocaze de a aduce doua nm mpreuna pentru a ntemea un camn!
Doamna scoase un oftat.
- Un cuvnt trebue sa-m spu doar!, zse domnu Bumbe, apecndu-se asupra
frumuse[ aceea sfoase. Cuvn[eu acea mc, mc, comoara mea!
- Da, d... da!, suspna drectoarea.
- nca unu, contnua ntendentu, pregatete-[ nma pentru nca unu. Data.
Doamna Corney ncerca de doua or sa vorbeasca, dar nu putu. Pna a urma,
adunndu- cura|u, arunca bra[ee n |uru gtuu domnuu Bumbe spuse ca
data ar putea f ct de repede dorete e, - ma spuse ca e un ra[o rezstb.
Lucrure aran|ndu-se aa de amca satsfacator, contractu fu consfn[t cu o
ata ceaca de coare de menta, care orcum se cerea, avnd n vedere starea de
agta[e a doamne. n tmp ce se ocupau cu asta, doamna povest ntendentuu
despre moartea batrne.
- Prea bne, zse domnu, sorbnd dn bautura. Am sa trec pe a Sowerberry n
drum spre casa am sa- spun sa vna mne dmnea[a. Asta te-a sperat aa tare,
ubrea mea?
- N-a putea spune ca neaparat asta, dragu meu, spuse evazv doamna.
- Dar ceva trebue sa f fost, ubre, nssta domnu Bumbe. Nu vre sa- spu
ub[euu B., ce zc?
- Dar nu acuma, raspunse doamna, [ vo spune n una dn zee urmatoare. Dupa
ce ne casatorm, drague!
- Dupa ce ne casatorm?, excama domnu Bumbe. Doar nu vre sa spu ca o f
ndraznt ceva vreun cac...
- Nu, nu, ubtue!, ntrerupse doamna repezt.
- Daca a afa aa ceva, contnua domnu Bumbe, daca a afa ca vreunu a
ndraznt sa- rdce prvrea vugara a chpu acesta rados...
- N-ar ndrazn ncunu, ubrea mea, raspunse doamna.
- Atta e-ar trebu!, zse domnu Bumbe, ncetndu- pumn. Arata-m unu de
ac de a az sau dn afara care s-ar gnd macar s-o faca, te asgur ca nu -ar ma
da prn cap s-o ma gndeasca vreodata!
Daca nu ar f fost nso[te de voen[a gesturor, aceste cuvnte ar f putut parea
ma pu[n magutoare pentru farmecee doamne, dar cum domnu Bumbe acompana
amenn[are cu o mu[me de gestur razbonce, ea fu cu adevarat mcata de aceasta
dovada de devotament protesta, cu mare admra[e, spunndu- ca e un porumbe.
Apo porumbeu rdca gueru hane, puse paara pe cap , mbra[nd-o
ung dragastos pe vtoarea u partenera de va[a, porn dn nou prn frgu nop[,
oprn- du-se doar pentru cteva mnute n saonu barba[or, ca sa- mutruuasca
n[e sa se asgure ca avea tara de caracter pentru a ndepn demntatea de
drector de az. Convns acum de cata[e sae, domnu Bumbe paras azu cu nma
uoara cu mntea pna de vzun strauctoare ae vtoare sae func[. Asta ocupa
gndure pna a|unse a pravaa antreprenoruu de pompe funebre.
Cum domnu doamna Sowerberry erau peca[ n ora sa a cna ceau, Noah
Caypoe era ce care [nea magaznu nca deschs, de era de mut trecut de ora
nchder, asta fndca nu era dspus, cum nu era de obce, sa practce e
exerc[e fzce necesare performan[e obnute de a mnca a bea n ora. Domnu
Bumbe batu cu bastonu sau n te|ghea de cteva or, dar neprmnd ncun raspuns
zarnd o umna prn geamu u de a o camera dn spate, facu pna a urma cura|
se duse sa se ute nauntru sa vada ce se ntmpa. cnd vazu ce se ntmpa, nu
mca- fu mrarea.
Masa era pregatta de cna. Pe masa era pne, unt, farfur pahare, o cana cu
bere o stca cu vn. La un capat a mese, domnu Noah Caypoe se afaa pe un
scaun, [nndu- pcoaree rdcate peste bra[u scaunuu, cu un cu[t ntr-o
mna o bucata buna de pne cu unt n ceaata. Lnga e se afa Charotte, care
era ocupata sa deschda strd dntr-o cute, strd pe care domnu Caypoe e ngh[ea
cu mare acome. O roea[a ma pronun[ata a nasuu tnaruu domn un fe de cpt
contnuu a ochuu sau drept dovedeau ca era bne-dspus. Smptomee acestea ma
erau confrmate de vouptatea cu care apuca strde, carora e apreca ma aes
cata[e racortoare, foarte efcente n caz de febra.
- Ute una mare decoasa, Noah, draga!, zse Charotte, ncearc-o, ha, numa
pe asta.
- Ce grozav ma sunt strde astea!, remarca domnu Caypoe dupa ce o
ngh[. Ce pacat ca daca mannc prea mute [ se face rau, nu- aa, Charotte?
- E char groaznc, zse Charotte.
- Da, aa e, ncuvn[a domnu Caypoe, dar [e nu-[ pac strde?
- Nu cne te ce, raspunse Charotte, m pace ma degraba sa te urmaresc pe
tne mncndu-e, dect sa e mannc eu nsam.
- Va, zse gndtor Noah, cam cudat!
- Ma a una, facu Charotte, ute asta, ce frumoasa decata e!
- Nu ma pot, raspunse Noah. m pare rau, zau. Dar vno-ncoa' sa-[ dau o
sarutare.
- Ce-a zs?, nterven domnu Bumbe, dnd buzna n camera. Ia repeta ce a spus,
domnue!
Charotte scoase un strgat - ascunse fa[a n ort. Domnu Caypoe, fara a-
schmba poz[a, dect ca- puse pcoaree pe pamnt, se hoba a ntendent, cu o
prvre ngrozta de be[van.
- Ma spune o data ce a spus, tcaos obraznc ce et!, zse domnu Bumbe. Cum
ndraznet sa rostet astfe de cuvnte, domnue? Iar dumneata, cum ndraznet sa-
ncura|ez, destrabaata nsoenta? Auz, s-o sarute!, excama domnu Bumbe cu mare
ndgnare. Pfu!
- Dar nu vorbeam seros!, raspunse Noah, bbndu-se. Ea e cea care ma saruta
mereu, fe ca vreau, fe ca nu vreau.
- Va, Noah, strga Charotte pna de repro.
- Ba char aa este, t ca aa este, -o tae Noah. Ea ncepe ntotdeauna,
domnue Bumbe, ma mnge pe sub barbe ma dragaeste n tot feu.
- Lnte!, ura domnu Bumbe furos. Trec sus, domnoara! Noah, tu du-te de
nchde pravaa sa nu ma aud o vorba pna [ vne stapnu, ca a[[a-[ trebue! Iar
cnd se ntoarce, sa- spu ca a trecut domnu Bumbe pe a e -a rugat sa trmta un
scru pentru o batrna de a az, mne dmnea[a dupa mcu de|un. Ma auz, dom'e?
Sarutur, auz!, ura domnu Bumbe rdcndu- mne n aer. Pacatu rautatea
domnesc prntre oamen de |os dn acest dstrct paroha, e ngroztor! Daca
paramentu nu face nmc n egatura cu acest comportament abomnab, [ara asta
va a|unge rau de tot caracteru sanatos a omuu de a [ara se va perde pentru
totdeauna.
Dupa ce rost aceste vorbe, ntendentu o terse dn pravaa antreprenoruu de
pompe funebre, cu un aer trst demn.
acuma, daca tot -am nso[t tot drumu u catre casa am asstat a pregatre
de nmormntare ae batrne de a az, sa ne ntoarcem a tnaru Over Twst sa
vedem daca ma zace nca n an[u n care -a asat Toby Crackt.
Captou 28
n care este vorba despre Over de contnuarea aventuror sae
Sa va mannce up!, bomban Skes, scrnnd dn dn[. Macar c[va daca a[ f
pe mna mea, ce v-a ma face sa ura[!
n tmp ce rostea aceste cuvnte cu o sabatce de nedes- crs, aeza copu rant
pe genunch ntoarse capu o cpa, sa vada daca e urmart.
n cea[a ntunercu dens de afara nu putea desu nmc, doar strgatee
puternce ae oamenor atratu cnor, strn[ de copotu de aarma, rasunau dn
toate par[e.
- Sta, nemerncue!, strga ho[u, ndreptnd arma spre Toby Crackt, care,
foosndu- cum putu ma bne pcoaree u ung, o uase nante a sanatoasa. Sta!
Cnd Skes strga a doua oara, Toby ncremen pe oc. Nu era sgur daca se afa n
bataa pstouu, dar ta ca nu se poate |uca cu Skes.
- A|uta-ma sa car copu, strga Skes amenntandu- cu pumnu pe tovarau sau.
Vno ncoace!
Toby dadu sa se ntoarca, dar ndrazn ma nt sa bombane ceva gfnd aba
apo reven ncet.
- Ma repede!, strga Skes, asezandu- pe baat ntr-un sunt uscat, apo scoase
pstou dn buzunar. Cu mne nu-[ merge!
Dn ace moment, zgomotu se auz ma tare. Utndu-se n |ur, Skes vazu cum
oamen care erau pe urmee or se
apropau dn ce n ce ma mut sareau de|a preazu, n tmp ce c[va cn erau
de|a cu c[va pa nantea or.
- Pna ac ne-a fost B!, strga Toby. Lasa copu ha sa fugm!
Cu acest sfat de separare, domnu Crackt prefernd sa fe mpucat de pretenu
sau dect sa fe prns de duman, facu stnga-mpre|ur o rupse a fuga ct putu de
repede. Skes strnse dn dn[, arunca e o prvre n |ur, azvr peste trupu nert a
u Over mantaua cu care nvese ma nante n graba o ua a sanatoasa de-a
ungu garduu, ca cum ar f vrut sa dstraga aten[a urmartoror de a ocu unde
se afa baatu. Apo se opr un moment n fata atu gard care facea ungh drept cu
prmu, trase cteva goan[e n aer, sar ute gardu se facu nevazut.
- He!, se auz o voce de departe. Pncher, Neptune, ven[ ac.
Cn, care asemenea stapnor or nu prea pareau ncnta[ de sportu n care
erau anga|a[, raspunsera medat a comanda. n acest tmp, tre dntre urmartor
nantasera pna spre m|ocu cmpuu se oprra ca sa se sfatuasca.
- Sfatu meu, sau ordnu meu ma bne-zs, spuse ce ma gras dntre e, e sa ne
ntoarcem medat acasa.
- Eu sunt de acord cu tot ce zce domnu Gfes, se amesteca unu scund
amart, dar foarte potcos, aa cum sunt n genera oamen spera[.
- N-a vrea sa par badaran, domnor, spuse ce de-a treea, care chemase napo
cn. Domnu Ges te sgur ce face.
- Bnen[ees, raspunse ce scund, orce ar spune domnu Ges n-o sa ndraznm
no acuma sa- contrazcem. Nu, nu, eu char m dau seama n ce stua[e ma afu.
Mu[umesc u Dumnezeu, char tu.
ntr-adevar, barbatu ce mtte parea ca- da perfect de bne seama ca nu era ntr-
o stua[e tocma buna, cac can[aneau dn[ n gura cnd vorbea.
- |-e frca Brttes, zse domnu Ges.
- Ba char deoc, raspunse Brtt es.
- Ba da, zse Ges.
- Va nea[ domnue Ges, facu Brttes.
- Et un mncnos Brttes, zse domnu Ges.
Acest schmb nepacut de cuvnte fusese provocat de observa[a rautacoasa a
domnuu Ges. De fapt, domnu Ges uase peste pcor pe Brttes fndca era
ndgnat ca cea[ consderau pe e responsab pentru retragere, de tratau ca
cum -ar f compmentat. A treea partcpant nchee dscu[a cu o observa[e
fozofca.
- Am sa v-o spun pe-a dreapta, domnor. Ne e frca a to[.
- Vorbete doar n numee dumtae, domnue, zse Ges, care era ce ma pad
dntre to[.
- Dar asta fac, raspunse ceaat. Este fresc sa-[ fe frca n asemenea
mpre|urare. Eu martursesc ca sunt sperat.
- eu a fe, spuse Brttes, numa ca nu se cade s-o spu aa, drect, omuu n
fa[a.
Aceste martursr sncere mbnzra pe domnu Ges, care recunoscu medat ca
u era frca. Dupa aceasta pornra napo catre sat cu to[, n depna unanmtate,
pna cnd domnu Ges, care cam gfa ma cara o furca n spate, ceru ct putu
e de potcos sa se faca o oprre, ca sa se scuze pentru vorbee u repezte de ma
nante.
- Nu-[ vne sa crez, spuse domnu Ges, dupa ce se expca, ce poate spune un
om cnd se urca sngee a cap. Eram n stare sa comt o crma, seros acuma, daca-
prndeam pe vreunu dn thar acea, spuse domnu Ges.
Pentru ca cea[ do mpartaeau parerea pentru ca acum e ma coborse
sngee de a cap, ncepura sa specueze asupra motvuu care e adusese aa o
neateptata schmbare de dspoz[e.
- Eu cred ca tu ce a fost, spuse domnu Ges. De vna e poarta.
- Nu m-a mra sa fe asta, excama Brttes, fnd medat de acord cu deea.
- Ma mut ca sgur, zse Ges, ca poarta ne-a taat tot eanu. Eu pe-a meu -am
perdut cnd m-am ca[arat pe poarta aa.
Dn pura concden[a, se pare ca cea[ do avusesera aceea senza[e
nepacuta n char acea moment. Era evdent dec ca poarta era de vna, ma aes ca
to[ ce tre amnteau ca vazusera ho[ n cpa cnd se pregateau sa sara.
Persona|ee acestu daog erau ce do oamen care surprnsesera pe ho[, pus un
cadarar nomad ce dormea ntr-un opron care fusese trezt mpreuna cu ce do
cn a sa, ca sa partcpe a urmarre. Domnu Ges avea duba func[e de ma|ordom
ntendent a batrne propretare. Brttes era suga buna a toate , ntrnd n acest
servcu dn frageda copare, era tratat tot ca un tnar de nade|de, de trecuse de 30
de an.
ncura|ndu-se un pe a[ cu vorbe de feu acesta tnan- du-se aproape unu de
atu, dar prvnd temator n|ur, or de cte or batea vntu crenge, ce tre se
ndreptara repede spre un copac n dosu carua asasera fenaru, de teama ca nu
cumva umna u sa ndce ho[or drec[a n care sa traga. Rdcnd umna, o uara
repe|or spre casa, mut tmp dupa ce suetee or dsparura n noapte, umna
fenaruu nca starua n departare, ca o nauca nascuta dn atmosfera aceea umeda
dezoanta.
Se facea tot ma frg pe masura ce se umna de zua, ar ceata se prengea
deasupra pamntuu, ca un nor des de fum. Iarba era uda, drumure grope erau
pne de noro apa, ar o rafaa de vnt umed nesanatos trecu agae, ca o
tngure. Over ramase nemcat nesmtror n acea oc n care asase Skes.
ncet, ncet, se umna de zua. Aeru deven ma n[epator, cnd prmee semne ae
sfrtuu nop[, ca sa nu spunem ae nceputuu de z, se aratara dscret pe cer.
Lucrure care parusera sumbre n ntunerc prndeau acum contur, capatnd forma or
obnuta. O poae deasa grabta ovea cu un ropot sonor tufure desfrunzte. Dar
Over n-o sm[ea cum cade pe e, cac zacea nea|utorat pe patu de ut.
n cee dn urma, un strgat tngutor, pn de durere, rupse tacerea dn |ur,
copu se trez. Bra[u u stng, care- fusese nfaurat a repezeaa ntr-un sa,
atrna nert greu de-a
ungu corpuu, ar banda|u era pn de snge. Era att de sabt, nct cu greu
reu sa se rdce n capu oaseor. Cu prvrea stnsa, se uta n|ur dupa a|utor, gemnd
de durere. Tremurnd dn toate maduaree, de frg oboseaa, facu o sfor[are sa se
rdce n pcoare, dar, tremurnd tot, se prabu moae a pamnt. Dupa ce ma
ramase o vreme n starea de nconten[a n care statuse de|a atta tmp, cum sm[
ca o durere crete n nma, parca dndu- de tre ca daca ma ramne acoo va mur
cu sguran[a, Over se rdca n pcoare ncerca sa mearga. Era ame[t se catna
ca un om beat. Reu totu sa ramna n pcoare , cu capu cazndu- pe pept,
nanta mpetcndu-se, fara sa te ncotro se duce. Gndur nedesute ncepura sa-
treaca prn mnte. Parca nca ma mergea ntre Skes Crackt, care se certau furo,
ar vorbee or nca rasunau n urech. char atunc cnd avea nevoe de toata
aten[a u ca sa nu cada, se trezea vorbnd tot cu e. Apo se parea ca e sngur cu
Skes umbnd fara oprre, ca n zua precedenta sm[ea strnsoarea mn
bandtuu atunc cnd oamen treceau pe nga e ca nte umbre. Deodata tresar a
zgomotu une arme, apo auz [pete harmaae. Nte umn strauceau n fa[a
ochor u, era mut zgomot agta[e, n tmp ce o mna nevazuta ducea parca
repede undeva. n tot tmpu petrecut cu aceste veden care se deruau cu
repezcune, Over sm[ea o durere dfuza suparatoare care- obosea - chnua
contnuu.
nanta astfe mpetcndu-se, strecurndu-se nstnctv prntre zabreee garduror
or prn gaure zapazuror care- eeau n cae, pna cnd e a drum. Ac se porn o
poae voen[a care dezmetc. Prvnd n |ur, nu departe, vazu o casa pna a care se
gnd ca ar putea a|unge. Vaznd poate hau n care era, oamen vor avea ma de e.
, char de n-ar f aa, tot ar f ma bne, se gnd e, sa mor ncon|urat de fn[e
omenet dect sngur pe cmp. Aa nct aduna toate putere, ca pentru o utma
ncercare, se ndrepta ntr-acoo cu pa ovaenc.
Apropndu-se de casa, avu senza[a ca ar ma f vazut-o. Nu- amntea deta, dar
forma feu n care arata casa se pareau famare.
Gardu acea a gradn... Pe arba dn curte cazuse n genunch noaptea trecuta,
cernd ndurare de a ce do thar. Era char casa dn care ncercasera sa fure!
Over sm[ ca- cuprnde aa o spama cnd recunoscu ocure, nct pentru o cpa
uta de agona durer ce- chnua nu se gnd dect cum sa fuga ma repede de
acoo. Sa fuga?! Aba daca se putea [ne pe pcoare. char daca ar f dspus de toata
agtatea u de cop, ncotro ar f putut s-o a? mpnse port[a gradn care,
nencuata fnd, se deschse arg. Se tr de-a ungu pa|t, apo urca treptee batu
uor a ua; apo, parasndu- toate putere, se prabu peste unu dn stp portcuu
de a ntrare.
Se face ca a acea ora, domnu Ges, Brttes cadararu stateau n bucatare,
refacndu-se dupa oboseaa spama dn tmpu nop[, cu cea ate bunata[. Nu ca
ar f stat n obceu domnuu Ges sa se traga de retur cu servtor, fa[a de care
arata ma degraba o bunavon[a superoara, pentru a- face sa- amnteasca mereu
de na[mea poz[e sae socae, dar moartea, focu |afu face ega pe to[.
Domnu Ges statea aadar cu pcoaree ntnse n fa[a focuu, cu bra[u stng
rezemat de masa, ar cu dreptu gestcua povestnd n amanunt atacu nocturn, n
tmp ce ascutator (n speca bucatareasa servtoarea, care erau ee pe acoo)
erau cu rasufarea taata.
- Sa tot f fost vreo doua |umatate, zse domnu Ges, de nu pun mna-n foc
ca nu era aproape tre noaptea cnd m-am trezt , ntorcndu-ma n pat aa (ac
domnu Ges se suc pe scaun, tragnd peste e capatu fete de masa, ca cum ar f
fost un cearaf), m s-a parut ca aud un zgomot.
Cnd a|unse n acest punct a povestr, bucatareasa se facu pada o ndemna
pe servtoare sa nchda ua. Fata se adresa u Brttes, acesta, a rndu sau, se
adresa cadararu- u, ar acesta dn urma se facu ca nu aude.
- Am auzt un zgomot, contnua domnu Ges. M-am spus nt: ,E doar o
nchpure a mea" m-am cucat a oc, dar am auzt dn nou zgomotu, char car de
data asta.
- Ce fe de zgomot era?, ntreba bucatareasa.
- Un zgomot nfundat, spunse domnu Ges, prvnd n |ur.
- Ca cum ar scr|e cneva un gratar de fer, amur Brttes.
- Aa o f fost cnd a auzt dumneata, -o tae Ges. Dar n momentu despre care
spun eu, se auzea numa un zgomot nfundat. Am dat a o parte cuvertura, contnua
Ges, facnd acea gest cu fa[a de masa, m-am rdcat n capu oaseor am nceput
sa ascut.
- Doamne sfnte!, strgara ntr-un gas bucatareasa servtoarea - apropam
scaunee unu de atu.
- am auzt, car, reua domnu Ges. ,Cneva, m-am zs, ncearca sa for[eze o
ua sau o fereastra, ceva. Ce sa fac?" Am et sa- sco pe betu Brttes, ca nu cumva
raufacator sa- asasneze n pat. ,Poate acuma, m zc eu, tae gtu de a o ureche
a ceaata fara ca omu sa poata face ceva."
Ac, to[ se hobara spre Brttes, care se uta fx a povesttor, cu gura cascata cu
o mutra ngrozta.
- Dau a o parte cuvertura, spuse Ges, aruncnd pe |os fa[a de masa prvnd
ntens a bucatareasa servtoare, ma dau ncet |os dn pat, m trag o pereche de...
- Sunt doamne ac de fa[a, domnue Ges, spuse cadararu.
- De ghete, domnue, zse Ges, ntorcndu-se spre e accentund cuvntee.
Apuc pstou ncarcat, pe care- au ntotdeauna sus cu mne, mpreuna cu cou cu
argntare, ma strecor tpt spre camera u. ,Brttes, spun eu, dupa ce trezesc,
nu te spera!"
- Da, char aa m-a spus, domnue Ges, ncuvn[a Brttes cu voce scazuta.
- ,Suntem mor[, Brttes", zc eu, ,adca aa cred", contnua Ges, ,dar nu te
spera".
- s-a sperat?, ntreba bucatareasa.
- Nc pomeneaa. A fost a fe de cura|os... hm! Aproape a fe ca mne.
- A f murt pe oc de frca, sunt sgura, se baga n vorba servtoarea.
- Dar dumneata et femee, repca Brttes, care ma prnsese e pu[n cura|
ntre tmp.
- Are dreptate Brttes, spuse domnu Ges, ncuvn[nd dn cap. Nu te po[
atepta a atceva de a o femee. Dar no, barba[ fnd, am uat fenaru de pe
margnea vetre u Brttes am cobort pe b|bte scare, cam aa.
Domnu Ges se rdca de pe scaun facu c[va pa cu och nch ca sa
nso[easca descrerea de mcarea potrvta, cnd, deodata, tresar n acea tmp cu
to[ cea[ se repez ute a scaunu u. Bucatareasa servtoarea ncepura a [pa.
- S-a auzt o batae n ua, spuse senn domnu Ges. Deschde[ careva.
Dar nmen nu facu nco mcare.
- Ar f cudat sa bata cneva a ua aa de dmnea[a, spuse domnu Ges,
cercetnd fetee pade ae ceor dn |ur devennd char e foarte pad. Dar ua
trebue deschsa. Ma aude cneva?
Domnu Ges se uta a Brttes n tmp ce vorbea, dar acesta, modest fnd
nendraznnd sa se creada cneva, se gnd ca treaba asta nu are egatura cu e;
orcum, nu spuse nmc. Domnu Ges se uta cu subn[ees a cadarar, dar acesta se
pare ca adormse subt. Femee nu ntrau n dscu[e.
- Daca Brttes are nevoe de martor ca sa deschda ua, eu ma ofer.
- eu, spuse cadararu, trezndu-se acuma, tot aa dn senn cum adormse.
Brttes se dadu batut to[ cea[ erau acum ceva ma nt[, cnd deschznd
oboanee descoperra ca se facuse zua, aa ca urcara scare cu cn n frunte.
Femee, carora e era frca sa ramna sngure a urma, venra ee n fa[a. Urmnd
sfatu domnuu Ges, to[ ncepura sa vorbeasca tare ca sa- dea de-n[ees
eventuauu raufacator ca sunt mu[ a numar. Lovt de genu, Ges ma avu nca o
dee grozava: sa strnga tare cn de coada, n ho, ca sa e strneasca un atrat
furos.
Lund toate aceste masur, domnu Ges apuca pe cadarar de bra[ (ca sa nu o
rupa a fuga, dupa cum gum e), ordona ca sa se deschda ua. Brttes facu
ntocma ,
ngramad[ cum erau, utndu-se cu teama un peste umer ceora[, vazura n
ocu unu presupus hot doar pe betu Over Twst care, vagut fara gas, rdca
och cu greu mpora ma or dn prvr.
- Un cop!, strga domnu Ges, mpngandu- vte|ete pe cadarar napo. Dar ce-
o ma f asta? Ma, sa fe!.. Brttes... uta-te, cne-o f?
Brttes, care se trasese dupa ua cnd o deschse, scoase un [pat cnd vazu pe
Over. Prnzandu- pe baat de o mna de un pcor (dn fercre nu de ce beteag)
duse drect n ho, unde- puse |os pe podea.
- L-am prns!, strga Ges, spre scar, ntr-o stare de mare entuzasm. Am pus
mna pe unu dn ho[, doamna! Unu dn ho[ zace rant ac, domnoara! Char eu -
am mpucat, domnoara, ar Brttes ducea umnarea.
- Ba un fenar, domnoara, ura Brttes punndu- mna pne a gura ca sa
poata f auzt ma bne.
Cee doua servtoare urcara ute scare ca sa duca vestea ca domnu Ges prnsese
pe unu dntre ho[. n acest tmp, cadararu se chnua sa- trezeasca pe Over dn
en, de teama ca nu cumva sa moara nante de a f dus a spnzuratoare. n m|ocu
zgomotuu genera a zapace, se auz o voce duce de femee care- poto pe data.
- Ges!, murmura vocea dn capu scaror.
- Ac sunt domnoara, raspunse domnu Ges. Nu va spera[, nu sunt rant. Nu a
opus prea muta rezsten[a, domnoara! Nu s-a putut e pune cu mne!
- Sst!, facu tnara fata. O s-o spera[ pe matuca ma ceva dect au facut-o ho[.
E rant tare, betu de e?
- E rant de moarte, domnoara, raspunse Ges foarte mndru.
- Arata de parca n-ar ma avea mut, domnoara, racn Brttes, n aceea
manera ca ma nante. N-a[ vrea sa ven[ sa- vede[, domnoara, n caz ca aa e?
- Lnte, va rog! Betu de e! Atepta[ ac n nte, sa vorbesc nt cu matua.
Cu un pas a fe de gnga pacut cum era vocea, cea care vorb se departa,
apo reven ndata cu nstruc[une ca
rantu trebua sa fe transportat cu bagare de seama sus n camera u Ges, ar
Brttes trebua sa puna aua pe pone sa pece ct ma ute a Chertsey, de unde sa
cheme ct ma repede cu putn[a un po[st un doctor.
- Dar n-a[ vrea sa va uta[ ma nt a e, domnoara?, ntreba Ges, cu aa
mare mndre, ca cum Over ar f fost cne te ce pasare rara pe care e o doborse
vte|ete. Macar pu[n!
- Acuma, pentru nmc n ume, raspunse fata. Betu om, sa va purta[ bnd cu e,
Ges, de dragu meu!
Batrnu servtor se uta dupa fata care se ndeparta, cu o mna grava
admratva, ca cum ar f fost propru u cop. Apo, apecndu-se asupra u Over,
a|uta sa fe carat sus pe scar cu o aten[e o gr|a demne de o femee.
Captou 29
n care se face o scurta prezentare a ceor dn casa n care a nmert Over
ntr-o camera eeganta, de moba avea un aer ma degraba nvecht dect a
moda, stateau doua doamne n fa[a une mese cu un mc de|un mbeugat. Domnu
Ges, mbracat foarte ngr|t, ntr-o hana neagra, facea ofce de ma|ordom. Stnd
cumva ntre bufet masa, cu o statura semea[a, cu capu pe spate pu[n apecat pe
un umar, cu pcoru stng n fa[a, cu mna dreapta bagata n vesta, ar cu ceaata, n
care [nea un ervet, atrnnd, avea aeru unu om care ucra convns de propre sae
merte de mportan[a sa.
Una dn cee doua doamne parea bnor nantata n vrsta, dar se [nea a fe de
dreapta ca scaunu de ste|ar cu spatar nat pe care se afa aezata. mbracata ct
se poate de ngr|t potrvt pentru ocaze, cu un costum de moda veche, adaptat
oarecum cern[eor moderne, dar ntr-un fe n care scotea ma mut n evden[a na
mode de atadata, n oc s-o nedrepta[easca, ea statea mndra, cu mne
mpreunate pe masa dn fa[a e. Och e ( vrsta nu e uase nca straucrea) erau
a[nt[ a tanara- tovaraa.
Aceasta era n prmavara nforr femeet, a vrsta aceea a care, daca vreodata
nger ar mbraca forme de murtor cnd coboara pe pamnt pentru a mpn von[a
u Dumnezeu, ar putea aege, fara sa comta un sacregu, o asemenea forma.
N-avea ma mut de aptesprezece an; era sub[rca gra[oasa, aa de gngaa
de bnda, aa de pura de frumoasa, nct parea ca nu venea de pe pamnt,
aoata cu creature brute de ac. Integen[a ce se ctea n och e abatr care-
umna ntregu chp parea nefreasca pentru vrsta e char pentru umea asta; dar
schmbarea exprese n bnde[e vesee, ce- strauceau acum pe fa[a, neasnd
nco umbra, dar ma aes zmbetu, zmbetu mbetor ferct, erau dntre aceea
care dau pacea fercrea unu camn.
Ea era preocupata de mce ndatorr de gospodna, dar rdcndu- dn ntmpare
och spre doamna ma n vrsta vaznd ca aceasta o prvete, dadu |ucau paru
pe spate, n och aparu o exprese de afec[une de neprefacuta dragoste, nct
n-o putea prv fara sa zmbet.
- zc ca Brttes are ma mut de o ora de cnd a pecat?, ntreba doamna n
vrsta, dupa o cpa de tacere.
- O ora douasprezece mnute, doamna, spuse Ges, utndu-se a un ceas de
argnt, egat cu o pangca neagra.
- Aa se mca e, ncet, remarca batrna.
- Dar ntotdeauna a fost cam greo Brttes a nostru, doamna, raspunse servtoru.
[nnd cont ca Brttes e aa cam de trezec de an, e foarte pu[n probab sa
devna vreodata ma ute.
- Eu cred ca merge spre rau, spuse doamna ma n vrsta.
- Ar f de neertat sa se ma opreasca acuma pe drum sa se |oace cu a[ bae[,
spuse zmbnd tnara.
Domnu Ges tocma se gndea ca ar putea sa- permta e un zmbet
respectuos, cnd o trasura se opr n fa[a por[. Un domn cam grasu[ sar dn ea se
repez drect spre ua de a ntrare, patrunse nu se te cum n casa nc una, nc
doua dadu buzna n sufragere, unde era gata sa- dea |os pe Ges sa rastoarne
masa cu mcu de|un.
- Unde s-a ma poment una ca asta pna acuma!, excama rotofeu. Draga
doamna Maye... ce sa ma spun... n tou nop[... n-am ma auzt aa ceva!
Cu aceste excama[ de consoare, domnu rotofe dadu mna cu doamnee ,
tragndu- e un scaun nga masa, se nteresa cum e ma merge.
-At f putut sa f[ moarte! De frca, vreau sa spun. De ce n-a[ dat un semn? t[
bne ca omu meu putea f ac ntr-o cpta, eu a fe, ar asstentu meu ar f fost
ncntat. De fapt orcne ar f fost, n asemenea mpre|urare. Doamne! Aa de
neateptat a fost! n tmpu nop[, pe deasupra!
Doctoru parea sa fe tare tuburat de faptu ca ho[ se hotarsera sa vna pe
neateptate ma cu seama noaptea, ca cum e, ca nte adevara[ domn, ar
obnu sa- faca treaba n tou ze, sa- ma anun[e vzta prntr-o scrsoare,
eventua cu vreo doua ze nante.
- dumneata, domnoara Rose, spuse e ntorcndu-se catre fata, sgur ca...
- Aa este, da, ntrerupse Rose. Dar avem sus un bet amart pe care matua
mea ar vrea sa- consu[.
- A! da, sgur, raspunse doctoru, sa vedem. n[eeg ca e opera dumtae, Ges.
Domnu Ges, care tocma punea n ordne cete de cea, se nro tare raspunse
ca e adevarat ca avusese aceasta onoare.
- Onoare, zc?, facu doctoru; nu tu nc eu ce sa spun. Poate ca e a fe de
onorab sa mput un ho[ n bucatare or pe unu ntr-un due, de a cncsprezece
pa departare. Po[ sa presupu ca e a tras n aer ca tu a ctgat dueu, Ges.
Domnuu Ges nu se paru deoc potrvt feu acesta zefemtor de a prv toata
povestea consdera ca e o ncercare de a- mcora gora. De aceea se mu[um sa
raspunda respectuos ca nu este e n masura sa |udece asta, dar crede ca dn partea
tharor n-a fost deoc o guma.
- Asta aa e!, spuse doctoru. Unde- e acuma? Condu-ma a e! O sa trec dn nou
pe a dumneavoastra cnd cobor, doamna Maye. A! Asta- ferestruca prn care s-a
strecurat ho[u, nu- aa? N-a f crezut ca e posb!
Vorbnd aa tot drumu, doctoru urca scare n urma u Ges. n tmp ce urca,
cttoru trebue sa afe ca domnu Losberne, chrurgu dn ocatate, cunoscut pe o
raza de zece me sub numee de Doctoru, se ngraase ma mut dn prcna bune u
dspoz[ dect a ghftue. Era un burac tomnatc, excentrc nmos cum nu gasea
atu pe o raza de cnc or ma mare.
Doctoru zabovse sus ma mut dect antcpase e or doamnee. Trmse sa se
aduca dn trasura o cute mare, ar copo[eu camere suna nencetat n acest tmp,
facndu- pe servtor sa aerge n sus -n |os pe scar. Dupa cum se agtau to[, putea
spune, pe buna dreptate, ca se petrecea ceva mportant acoo sus. ntr-un trzu,
doctoru cobor, dar n oc sa raspunda medat a ntrebarea ngr|orata despre starea
pacentuu, e ua un aer msteros nchse ua cu gr|a.
- Se petrece ceva de-a dreptu extraordnar, doamna Maye, spuse e, stnd n
pcoare, rezemat cu spatee de ua ca cum ar f vrut s-o [na neaparat nchsa.
- Sper ca e n afara percouu!, presupuse doamna.
- Nu este excus, dupa cum stau ucrure, spuse doctoru. Cred ca nu e n perco.
L-a[ vazut pe ho[?
- Nu, raspunse batrna.
- nc n-a[ auzt nmc despre e?
- Nu.
- Ma scuza[, doamna, nterven Ges, eu voam sa va nformez n egatura cu e,
nante de a ven domnu doctor Losberne.
Adevaru era ca domnuu Ges nu- dadea mna sa marturseasca faptu ca trasese
asupra unu cop. Fusese copet de attea aude pentru vte|a u nct pentru nmc
n ume n-ar f putut scurta prntr-o expca[e, fara sa fe nevot, acee cpe mnunate
n care se sm[se nfornd, acum a batrne[e, pentru actu u de cura|.
- Rose a dort sa- vada, spuse doamna Maye, dar nc n-am vrut sa aud de-aa
ceva.
- Hm!, facu doctoru. Nu- nmc neobnut n nfa[area u. A[ accepta sa-
vede[ daca sunt eu de fa[a?
- Daca trebue neaparat sa- vedem, fe, spunse batrna.
- Eu spun ca trebue, zse doctoru. t[ cum e, ntotdeauna regre[ daca n-a
facut-o pna a urma. Acum baatu se smte bne e ntt. Da[-m voe, domnoara
Rose, va rog, nu va fe frca, crede[-ma pe cuvnt.
Captou 30
n care se povestete ce cred gazdee u Over despre e
Dupa ce e asgura n repetate rndur ca vor f pacut surprnse de nfa[area
crmnauu, doctoru o apuca pe fa[a de bra[, - ofer pe ceaat doamne , cu un aer
ceremonos, e conduse sus pe scar.
- acuma, zse doctoru n oapta, pe cnd apasa can[a, o sa-m spune[ cum v
se pare. E cam nebarbert, dar nu arata deoc feroce. Atepta[ totu un moment, sa
vad ma nt daca e pregatt sa prmeasca vzte.
O ua nantea or se uta prn camera. Facndu-e apo semn cu mna sa
avanseze, nchse ua dupa ee dadu uor a o parte perdeee patuu. Acoo, n ocu
tharuu respngator nfrcoator pe care se ateptau sa- vada, dadura cu och de
un bet cop care, chnut de durere de oboseaa, cazuse ntr-un somn adnc.
[nea bra[u banda|at sus[nut de o earfa pe pept, capu se spr|nea pe ceaat
bra[, ar fata era pe |umatate ascunsa de paru u ung, rasfrat pe perna.
Respectabu domn [nu cortna n mna - prv aa tacut, pre[ de un mnut, doua.
ntre tmp, fata se strecura pe nga e , aezndu-se pe un scaun de nga pat,
ndeparta baatuu paru de pe fa[a. Apecndu-se peste e, cteva acrm cazura pe
fruntea u Over.
Baatu se mca zmb prn somn, ca cum aceste gestur de ma
compasune -ar f trezt n sufet un vs frumos
de dragoste afec[une, pe care e nu e cunoscuse ncodata. Uneor, acordure
une meod or susuru ape ntr-un oc tacut, parfumu une for, or auzu unu gas
cunoscut ne pot trez amntr vag ae unor ntmpar ce n-au exstat nccnd n
aceasta va[a, amntr ce dspar ca un sufu care parca vn dntr-o ata va[a ma
fercta, de mut utata reuata numa pentru o cpa, dar pe care nu [-o po[ amnt,
orct a vrea.
- Dar ce poate sa nsemne asta?, ntreba doamna n vrsta. E mposb ca acest
cop sa f fost compcee ho[or.
- Vcu, raspunse doctoru, asnd perdeaua sa cada, vcu se cubarete n mute
tempe. Cne te daca nu saauete dncoo de aceasta nfa[are nevnovata?
- Dar a o vrsta aa de frageda!, adauga Rose.
- Draga mea domnoara, raspunse doctoru, catnnd dn cap cu trste[e. Crma,
ca moartea, nu au neaparat egatura cu batrne[ea sabcunea. ce tner
frumo sa t[ ca e cad adesea vctme.
- Dar dumneata char crez ca acest cop papnd a a|uns de bunavoe tovarau
unora dntre ce ma tcao oamen?, ntreba Rose.
Doctoru catna dn cap, dnd a-n[eege ca e posb, apo, observnd ca ar putea
sa- deran|eze pe bonav cu vorba, e conduse pe doamne ntr-o camera aaturata.
- char corupt daca ar f, contnua Rose, gnd[-va a ct de tnar este, ca
poate n-a cunoscut ncodata dragostea une mame confortu unu camn adevarat.
Abuzure foamea poate -au for[at sa se nhateze cu oamen care -au ndreptat
spre pacat. Matuca, draga matuca, mostves- te-te gndete-te a asta nante
de a asa sa ntre a nchsoare un bet cop bonav. Ar nsemna sa nu ma fe nco
ansa pentru e sa se ndrepte. Dumneata, care ma ubet t ca n-am sm[t
ncodata ca nu am parn[, fndca dragostea bunatatea pe care m e-a aratat au
nocut doru de parn[, gndete-te ca eu a f putut pa[ a fe, adca sa fu
parasta psta de a|utor, ntocma ca acest baat sarman, a ma de e ct nca
nu- prea trzu.
- Scumpa mea copa, spuse doamna strngnd-o a peptu e pe fata care
pngea, crez ca m-a putea atnge macar de un fr de par dn capu u?
- A, nu!, raspunse mu[umta Rose.
- Sgur ca nu, zse batrna. Zee m sunt aa numarate. Dumnezeu se va
ndura de mne aa cum ma ndur eu de a[; cum a putea oare sa- savez,
doctore?
- Sa ma gndesc, doamna, sta[ sa ma gndesc.
Domnu Losberne baga mne n buzunare facu turu
camere de cteva or, oprndu-se eganndu-se pe cace, uor ncruntat. Dupa
ce strga de cteva or: ,Ah, am gast!" sau ,Ba, nu!" se opr n sfrt spuse:
- Daca-m acorda[ puter depne sa- pun a punct pe Ges pe bae[au nostru
Brttes, cred ca vo reu. tu ca Ges e un vech servtor credncos, dar va pute[
revana fa[a de e ntr-o me de ate feur, pute[ da un premu ca bun [nta. Sper ca
n-ave[ nmc mpotrva.
- Nu, raspunse doamna Maye, daca nu e at fe n care pot sava copu.
- Pa nu este atu, spuse doctoru, pute[ sa ma crede[ pe cuvnt.
- Atunc matua te nvestete cu puter depne, spuse Rose prntre acrm, numa
nu f ma aspru dect trebue cu be[ oamen.
- Dupa cum se vede treaba, domnoara Rose, astaz ncn sa crez ca n afara de
dumneata toata umea este nenduratoare. Tare m-a dor ca prmu pretendent a
mna dumtae sa te gaseasca ntr-o astfe de dspoz[e ngadutoare cnd [ va
mpora ma; -m pare sncer rau ca nu ma sunt tnar, fndca eu nu a perde
ncodata o ocaze ca aceasta.
- Sunte[ a fe de coparos ca betu Brttes, raspunse Rose nrondu-se.
- E, bne, raspunse doctoru rznd cu pofta, dar asta nu e aa grav. Ha sa
revenm a cop acuma. Ce ma mportant este sa ne gndm ce vom face de acum
nante. E se va trez dupa toate probabta[e cam peste o ora , de -am spus
mbecuu de comsar, care este |os, ca bonavu e n prme|de sa moara daca se
mca or vorbete, cred ca no putem sta
de vorba cu e fara a ne teme. Cu o cond[e nsa: sa- cercetez n prezen[a
dumneavoastra daca, dupa raspunsure u ne vom convnge ca e unu dn acea
nra[ (ceea ce e perfect posb), vom asa n voa sor[, ar eu nu ma vo ma
amesteca deoc n aceasta poveste.
- O, nu, matuco!, se ruga Rose.
- O, da, matuco!, repca doctoru. Aa ramne n[eegerea noastra?
- Nu se poate sa fe un tcaos nrat, spuse Rose. Pur smpu nu se poate!
- Cu att ma bne!, raspunse doctoru. Atunc cred ca va convne propunerea
mea.
n cee dn urma, tratatu se nchee cee doua par[ se aezara pe scaune,
ateptnd cu nente trezrea u Over.
Rabdarea doamneor fu ncercata ceva ma mut tmp dect e asase doctoru
Losborne sa creada. Oree se scursera una dupa ata Over contnua sa doarma un
somn adnc. Se nserase de-a bneea, cnd doctoru ce nmos ven sa e ntn[eze
ca baatu revense sufcent ct sa poata sta de vorba cu e. Copu era tare bonav,
spuse e, sabt de a perderea de snge, dar cum mntea u era att de tuburata
preocupata de dorn[a de a marturs ceva, doctoru consdera ca era ma bne sa-
ndepneasca dorn[a, dect sa- ndemne sa stea ntt pna a doua z dmnea[a,
cum avusese de gnd sa faca a nceput.
ntrevederea dura foarte mut. Over e spuse toata povestea u, de se oprea
adesea dn cauza durer a dorn[e de a- ma trage sufetu. Camera aceea
ntunecoasa capata un aer soemn, cnd vocea saba a copuu bonav ncepu sa
dezvaue nesfrtu an[ de nenorocr sufern[e care se abatusera asupra u. Ah!
Daca ne-am gnd, atunc cnd asuprm nedrepta[m pe semen notr, a erore
grave ae |udeca[ umane, care asemenea unor nor de gre se rdca ncet, dar
sgur, catre cer, pentru a se razbuna apo pe no! Daca am putea auz macar pentru o
cpa voce attor vctme, pe care nco putere nu e poate amu[, ar ma f oare pe
ume atta sufern[a, mzere, cruzme nedreptate, cu care no ne confruntam de
fapt n fecare z?
n acea noapte, Over avu parte de nte mn bnde care- potrvra perna sub
cap; frumuse[ea vrtutea vegheara somnu. Copu se sm[ea att de ntt de
ferct, nct ar f murt aa, fara sa scoata macar un suspn.
Odata termnat ntervu acea hotartor, Over fu ndemnat sa se odheasca n
contnuare, ar doctoru, dupa ce- terse acrme de a och, mustrndu-e pe de ata
parte pe cee de fa[a ca sunt prea sabe, cobor scare pentru a amur ucrure cu
domnu Ges. Cum nu gas pe nmen prn camere, se gnd ca poate ar f ma nmert
sa nceapa procesu char n bucatare, aa ca ntra drect acoo.
Acoo se afa n mare adunare paramentara toata servtor- mea: femee, domnu
Brttes, domnu Ges, cadararu (care fusese nvtat speca a o gustare care sa- [e
de foame pe tot restu ze, drept raspata pentru servce aduse) comsaru. Acesta
dn urma avea un baston mare, un cap mare, trasatur arg, czme mense arata de
parca ar f ngh[t o canttate de bere pe masura u, ceea ce facuse de atfe.
Evenmentee dn noaptea trecuta nca ma erau dezbatute. Cnd aparu doctoru,
domnu Ges tocma povestea cu amanunte cta prezenta de sprt trebuse, ar
domnu Brttes, cu o cana cu bere n mna, ncuvn[a dnante tot ceea ce spunea
superoru sau.
- Sta[ acoo ntt!, spuse doctoru, facndu- semn cu mna.
- Va mu[umm, domnue, raspunse domnu Ges. Stapna a dort sa servesc
personauu bere cum n-aveam deoc chef sa stau sngur n camaru[a mea, c ma
degraba chef de vorba, am vent eu cu e.
Domnu Brttes scoase un murmur aprobator, dmpreuna cu to[ ce de fa[a,
aratndu- n acest fe recunotn[a ce-o purtau domnuu Ges pentru cnstea ce e-o
facuse cobornd prntre e. Domnu Ges se uta n |ur cu un aer protector, ca cum
ar f vrut sa- asgure pe ce de fa[a ca, atta vreme ct se vor purta cum trebue, e va
avea gr|a de e nu- va paras a greu.
- Cum se ma smte pacentu n seara asta, domnue?, ntreba Ges.
- Aa aa, raspunse doctoru. Ma tem ca dumneata nsa a ntrat ntr-un mare
bucuc, domnue Ges!
- Sper ca nu vre[ sa spune[, domnue, zse domnu Ges, tremurnd, ca- pe
moarte! Nu m-a erta-o ncodata. N-a curma va[a unu cop, fe e char Brttes,
domnue, nc pentru toata argntara dn ume!
- Nu asta- buba, spuse doctoru, cu un aer msteros. Et cumva protestant,
domnue Ges?
- Da, domnue doctor, dn cte tu, raspunse Ges, ngabenndu-se.
- Dar tu, baete?, ntreba doctoru pe Brttes cu aceea severtate.
- Doamne apara-ma pazete-ma!, sar sperat Brttes. Eu... ca domnu Ges.
- Atunc sa-m raspunde[ amndo, zse doctoru, fecare pe rnd! Pute[ sa |ura[
ca baatu de sus dn camera e unu acea cu ce care a ntrat noaptea trecuta prn
ferestruca? Acuma, sa aud, |ura[!
Doctoru, care era tut de to[ ca unu dntre ce ma bnz oamen dn ume,
pusese ntrebarea cu un ton aa de furos amenn[ator, nct Brttes Ges, care
erau cam ame[[ de a bere de a atta agta[e cta fusese, se utau unu a atu
stupefa[.
- F foarte atent a raspunsu or, domnue comsar, spuse cu soemntate
doctoru, facnd semne de amenn[are cu aratatoru ovndu-se apo cu e peste nas,
pentru ca efectu sa fe ma mpresonant. S-ar putea sa asa ceva dn treaba asta,
ma devreme dect va atepta[.
Comsaru ncerca sa- a un aer ct ma demn cu putn[a, drept care apuca
bastonu, semnu func[e sae, baston ce statuse pna atunc rezemat n co[u de
nga camn.
- E doar o smpa chestune de dentfcare, e spuse doctoru.
- Da, sgur ca da, domnue, raspunse comsaru, tund voent, cac daduse pe gt
berea n prea mare graba o parte dn ea o uase pe ata cae.
- Avem de-a face dec cu o spargere acea, zse doctoru, do oamen zaresc
pentru o cpa, prn fumu asat de prafu
de puca, n ntunecmea zapaceaa generaa, un cop. Iata ca nu ma trzu de
cteva ore dupa asta, dmnea[a, un baat se preznta a ua aceea case , doar
pentru ca are bra[u banda|at, ace oamen trateaza cu brutatate, ceea ce- pune
va[a n perco, apo |ura ca ace cop e ho[u. Acum, ntrebarea pe care ne-o punem
este daca e aveau dreptate sa se poarte astfe , daca nu, n ce stua[e se pun e
atuncea.
Comsaru dadu dn cap ncuvn[nd se ntreba: daca nc aceea nu e ege, apo
ce ar putea f?
- Eu va ma ntreb o data, tuna doctoru, pute[ sub |uramnt sa dentfca[
copu?
Brttes se uta cu ndoaa a domnu Ges, domnu Ges se uta cu ndoaa a
Brttes, comsaru puse mna dupa ureche ca sa auda ma bne raspunsu, cee
doua feme cadararu se apecara nante ca sa ascute, doctoru se uta atent n |ur,
cnd, deodata, suna copotu de a poarta n acea tmp se auz hurutu unor
ro[.
- Stce[!, strga Brttes, parnd ca rasufa uurat.
- Cum e-a zs?, ntreba doctoru, tuburat e.
- Po[t dn Bow Street, adca, raspunse Brttes, und un sfenc n mna.
Domnu Ges cu mne am trms dupa e az-dmnea[a.
- Ce?, racn doctoru.
- Da, contnua Brttes, e-am trms ntn[are prn vztu dgente acuma
char ne mram ca nu ma sosesc.
- A! Aa a[ facut dec? La naba cu dgentee astea, cu ncetneaa or cu tot, asta
este, zse doctoru, end pe ua.
Captou 31
Impca o poz[e crtca
Cne- acoo?, ntreba Brttes, crapnd doar pu[n ua fara sa scoata an[u,
facnd efort sa vada afara, n tmp ce apara cu mna facara umnar.
- Deschde[, raspunse o voce de afara. Suntem of[er dn Bow Street. A[ trms
dupa no az dmnea[a.
Venndu- nma a oc n momentu n care auz acestea, Brttes deschse arg ua
se trez n fa[a unu om cu nfa[are mpunatoare, mbracat ntr-o hana unga, om ce
pa nante fara sa spuna nmc - terse pcoaree de pre, ca a e acasa.
- Po[ trmte pe cneva sa- a|ute pe coegu meu care a ramas sa pazeasca
trasura, tnere? Este pe undeva vreun adapost unde sa o putem [ne pentru 5-10
mnute?
Brttes spuse ca da arata cu degetu cadrea. Omu se-ntoarse a poarta -
a|uta tovarau sa- puna a adapost trasura, n tmp ce Brttes e [nea umnarea
- prvea cu mare admra[e. Dupa asta, se ntoarsera n casa, unde fura poft[ ntr-un
saona. Ac scoasera patoanee paare, dnd a veaa adevarata or nfa[are.
Ce ce batuse a ua era un om bne facut, de statura m|oce, cam a 50 de an, cu
paru negru, ucos, favor[ scur[, fa[a rotunda nte och scodtor. Ceaat era un
rocovan coanos, cam urt a fa[a cu un nas crn, care- dadea un aer de-a dreptu
snstru.
- Spune- stapnuu dumtae ca Bathers Duff sunt ac, zse ce dnt,
trecndu- mna prn par aeznd pe masa o pereche de catue. A!, buna seara,
domnue. Am putea schmba cteva vorbe ntre patru och?
Cuvntee erau adresate domnuu Losberne, care tocma aparuse. facu semn u
Brttes sa asa afara e nvta pe cee doua doamne nauntru, nchznd ua dupa
ee.
- Doamna este stapna case, spuse domnu Losberne, aratnd spre doamna
Maye.
Domnu Bathers se ncna , fnd poftt sa a oc, trase un scaun, puse
paara pe podea facu semn u Duff sa faca acea ucru. Acesta dn urma se pare
ca nu era obnut cu nata socetate, sau poate nu se sm[ea n argu u ntr-o
asemenea compane, aa ca se aeza destu de stn|ent.
- acum sa vorbm despre furt, domnue. Care sunt crcumstan[ee n care s-a
ntmpat?, ntreba po[stu.
Doctoru, care parea ca dorete sa ctge tmp, povest pe ndeete cu ux de
amanunte toata ntmparea, n tmp ce domn Bathers Duff pareau ca n[eeg
faceau dn cnd n cnd semne dn cap.
- Nu ma pot pronun[a deocamdata, nante de a face cercetare de rgoare, zse
Bathers, dar dupa uma mea parere, cred ca nu ma ne, ovtura n-a fost comsa
de un mran. Ce zc, Duff?
- Cu sguran[a ca nu, raspunse Duff.
- ca sa traducem cuvntu mran pentru doamnee de fa[a, presupun ca
nseamna ca acea care a dat ovtura nu era un om de a [ara?, ntreba Losberne
zmbnd.
- ntocma, domnue, raspunse Bathers. Asta e tot ce ne pute[ spune despre furt,
domnue?
- Da, asta- tot, raspunse doctoru.
- Dar ce- cu baatu acea despre care tot vorbesc servtor?, ma ntreba
Bathers.
- A, nmc!, raspunse doctoru. Unu servtor sperat s-a nazart ca baatu ar f
partcpat a |af. E doar o absurdtate.
- Asta n-ar f greu de dovedt, observa Duff.
- Ce spune coegu meu e foarte adevarat, ncuvn[a Bathers, dnd dn cap
aprobator |ucndu-se dstrat cu
catuee, ca cum ar f fost o pereche de castanete. Cne- baatu de fapt? De
unde vne? Ce spune e despre toata povestea asta? Doar n-o f cazut dn cer?
- Desgur ca nu, raspunse doctoru, prvnd cu nente spre doamne. tu toata
povestea u, dar despre asta vom vorb medat. Probab dor[ sa vede[ ma nt pe
unde au ncercat sa ntre ho[.
- Cu sguran[a, ncuvn[a domnu Bathers, ma nt facem cercetar a fa[a
ocuu, apo nterogam pe servtor. De obce aa se procedeaza, t[.
Se adusera umn, ar domnu Bathers Duff, nso[[ de comsaru oca, de
Brttes Ges, ntr-un cuvnt de toata casa, ntrara cu to[ ntr-o camera mca de a
capatu cuoaruu se utara pe fereastra; dupa asta, au mers afara, au ncon|urat
peuza au prvt pe fereastra nauntru. Apo au cerut o umnare ca sa nspecteze
obonu un fenar ca sa gaseasca urmee paor, ar a urma au cerut o furca pentru
a scormon tufure. Dupa toate astea prntre spectator curo, e ntrara n sfrt
dn nou n casa. Acum Ges Brttes au fost nevo[ sa- povesteasca roure dn
noaptea precedenta au dat o reprezenta[e meodramatca pe care o repetara de
vreo ase or. Prma data s-au contrazs numa ntr-un sngur oc, ar pna a sfrt au
a|uns sa se contrazca n douasprezece ocur. Cnd se a|unse n acest punct, Bathers
Duff dadura pe to[ afara [nura o consfature att de msteroasa soemna,
nct fa[a de aa ceva, un consut de doctor vest[, dscutnd cea ma dfca
probema medcaa, ar parea un |oc de cop.
n tot acest tmp, n camera de aatur, doctoru se pmba ncoo -ncoace ncurcat,
ar doamna Maye Rose prveau ngr|orate.
- Pe cuvntu meu, spuse domnu Losberne oprndu-se deodata n oc, dupa un
mpresonant numar de ture, ca nu ma tu ce- de facut.
- Sunt sgura, zse Rose, ca daca e-am spune povestea adevarata a betuu baat,
ar f sufcent ca sa nu- ma banuasca.
- Ma ndoesc, draga domnoara, zse doctoru dnd dn cap, nu cred ca -ar
dezvnova[ n och acestor oamen, nc n och unor func[onar ma na[ n grad.
Ce hram poarta e de fapt, s-ar ntreba e, e un fugar? De atfe, povestea u, |udecata
ma seros, nu prea sta-n pcoare.
- Dar dumneata o crez, nu- aa?, ntrerupse Rose.
- Eu o cred, de e cam cudata, urma doctoru, poate ca sunt un mare nav ca o
cred; dar aceasta nu e o poveste pe care un po[st cu experen[a s-o poata crede.
- De ce nu?, ntreba Rose
- Iata de ce, scumpa mea nterocutoare, raspunse doctoru. Pentru ca povestea
aceasta, vazuta prn och or, are ma mute puncte necare dect care. E poate
doved doar ntmpare care sunt nefavorabe nmc dn ceea ce -ar f favorab.
La naba cu ata, e vor sa cerceteze de-a fr a par totu nu vor ua nmc dn ce
spune e drept bun. Pe de ata parte, dupa cum spune e sngur, a fost ma mut tmp
tovara cu ho[; a fost prns dus n fa[a comsaruu de po[e, acuzat fnd de furtu
une batste dn buzunaru unu domn; a fost rapt apo de a ocun[a aceu domn
dus ntr-un oc despre care nu poate da nco amurre nc nu are habar pe unde ar
putea f. E adus a Cherstey de nte oamen care se pare ca s-au pus pe capu u ,
cu sau fara voa u, mpng pe o fereastra ntr-o casa ca sa fure, ar acoo, char n
cpa n care voa sa dea aarma ceor dnauntru sa faca astfe snguru ucru care -
ar putea reabta, ese n cae ca dn senn o nama de ma|ordom care- mpuca! Ca
cum toate -ar f stat mpotrva. Nu-[ da seama ca de fapt aa stau ucrure?
- Bnen[ees ca-m dau seama, raspunse Rose zmb a patosu cu care
doctoru povestea. Totu nu vad nmc care sa- ncrmneze pe baat.
- De buna seama ca nu, zse doctoru. De aa va straucesc voua och! Vo nu
pute[ vedea car nc n bne, nc n rau, vo ua[ de buna doar o atura a probeme,
ntotdeauna prma care v se preznta de fapt.
Dupa ce formua aceasta refec[e zvorta dn experen[a sa, doctoru baga
mne n buzunare ncepu dn nou sa
strabata camera n ung -n at, de data asta ma repede ca nante.
- Cu ct ma gndesc ma bne, cu att m dau seama ca daca po[t ar f pu a
curent cu povestea copuu, n-am avea dect nesfrte necazur dfcuta[. Sunt
sgur ca nu -ar crede, char daca vava pubctatea dn |uru banueor ar putea sa
coste sa strce panure dumneavoastra generoase de a- sava dn necaz pe cop.
- Ce- de facut atunc?, strga Rose. Doamne! Doamne! De ce-or f trms e dupa
oamen ata?
- Da char, de ce?, zse doamna Maye. Eu nu -a f chemat pentru nmc n ume!
- Tot ce tu, zse domnu Losberne, aezndu-se cu un fe de nte dsperata, e
ca trebue sa ncercam s-o scoatem a capat cu ndrazneaa. Avem un scop nob, asta
e scuza noastra. Baatu are febra nu e n stare sa vorbeasca, asta e n avanta|u
nostru. Sa facem tot ce putem daca ese rau, macar sa nu fe dn vna noastra...
Intra!
- Iata ce este, domnue, zse Bathers ntrnd n camera, urmat de Duff
nchznd ua cu gr|a. Nu a fost o ovtura pusa a cae...
- Ce dracu' n[eeg dumneata prn ovtura pusa a cae?, ntreba nervos doctoru.
- No numm o ovtura pusa a cae, doamneor, zse Bathers, ntorcndu-se spre
ee, cu oarecare ma pentru netn[a or, cu dspre[ pentru cea a doctoruu, atunc
cnd au parte servtor.
- Dar nmen nu -a banut pe e n cazu de fa[a, spuse doamna Maye.
- Posb, doamna, raspunse Bathers, asta nu nseamna ca nu s-ar putea sa fe
amesteca[, totu.
- Ba e cu att ma mut posb, adauga Duff.
- No credem ca |afu a fost pus a cae de nte oraen, contnua ra[onamentu
Bathers, se cunoate ca aveau st.
- Da, bne tcut totu, observa Duff cu |umatate de gas.
- Au fost do, zse Bathers, aveau un cop cu e. Lucru asta reese foarte car,
avnd n vedere marmea ferestre. Asta- tot ce se poate spune pna n acest
moment.
Vom sta medat de vorba cu baatu pe care- ave[ sus, daca nu va supara[.
- Dar poate ar f bne sa se serveasca ceva de baut ma nt, doamna Maye,
spuse doctoru cu fa[a umnata deodata, ca cum -ar f vent o dee savatoare.
- Da, sgur ca da, excama Rose, nerabdatoare. Char acum daca dor[.
- Va foarte mu[umm, domnoara!, zse Bathers, ster- gandu-se a gura cu
mneca hane. Mesera asta a noastra ne cam [ne pe uscat. Da[-ne ce ave[
dumneavoastra a ndemna. Nu va deran|a[ pentru no.
- Ce sa fe dec?, ntreba doctoru, urmnd-o pe fa[a a bufet.
-O tare mca, domnue, daca se poate, raspunse Bathers. Am cam nghe[at de
frg de a Londra pna ac. Cred ca ne-ar f de a|utor sa ne ma ncazm n[e.
Aceasta comuncare nteresanta era adresata doamne Maye, care o prm cu
gra[e. n acest tmp, doctoru se fura pe ua afara.
- Ah!, facu Bathers, und paharu ntre degetu mare aratator, n oc sa- a de
pcoru, tnandu- n dreptu peptuu. Am vazut mute de astea a va[a mea.
- Cum ar f spargerea dn fundatura de a Edmonton!, zse Duff, vrnd sa
mprospateze memora coeguu sau.
- Cred ca era cam aceea stua[e ca ac, amnt Bathers. O ovtura data de
Conkey Chckweed, daca nu ma ne!...
- ntotdeauna da vna pe e, raspunse Duff. A fost nsa Razgatu, [ spun eu.
Conkey n-a avut de-a face cu ea cum n-am avut eu.
- E, ma sabete-ma!, spuse Bathers. Eu tu ma bne. Dar [ ma amntet tu
cnd -au furat ban char u Conkey? Ce ma scanda! Nc n romne nu ntnet aa
ceva.
- Cum a fost?, ntreba Rose, dornca sa ncura|eze orce semn de buna-dspoz[e a
musafror nedor[.
- A fost un furt cum nu s-a ma poment vreodata, spuse Bathers. Era unu
Conkey Chckweed...
- Conkey nseamna Nasosu, doamna, competa Duff.
- Cred ca domnoara te asta!, facu Bathers. Nu ma ma ntrerupe, dom'e. Ace
Conkey, domnoara, avea o crcuma nga Buttebrdge o pvn[a unde veneau
mu[ orz tner ca sa vada upte de coco, |ocur cu cn atee. nu era deoc rau
organzata treaba, pot sa va spun fndca ma duceam destu de des pe acoo. Pe atunc
Conkey nu facea nca parte dn tagma ho[or. ntr-o noapte s-au furat 327 de
gunee pe care e [nea ntr-un sac de pnza. I-au fost fura[ dn dormtor ban, spunea
e, de un om nat cu pasture negru pe och ce se ascunsese sub pat dupa furt
sarse pe fereastra de a eta|u nt. A fost ute tare, omu. Dar Conkey era ute;
trezt dn somn de zgomot, a sart dn pat a tras dupa e cu arma, scund to[
vecn. ce harmaae a ma fost; apo cnd oamen s-au utat ma atent au crezut ca
Conkey ranse pe ho[, asta dupa urmee de snge care a|ungeau pna departe, a un
gard, unde deodata dspareau. Orcum, ho[u a scapat cu ban, ar perderea aceasta
-a runat pe Conkey carcu- maru, aa ca numee u a aparut prn zare pe sta
fa[or. S-au strns tot feu de fondur pentru a|utorarea betuu om, care- perduse
mn[e de suparare vreo tre-patru ze a ratact pe straz, smugndu- paru dn
cap, n asemenea ha de dsperare nct umea se temea sa nu- a zee. ntr-o z, a
aparut ca o furtuna a comsaratu de po[e a avut o ntrevedere ntre patru och cu
magstratu, care, dupa un tmp, -a chemat pe -|em Spyers (Spyers era un agent de
nade|de) -a spus sa mearga mpreuna cu domnu Chckweed sa prnda presupusu
hot care- sparsese casa. ,nchpue-[, Spyers, ca -am vazut er dmnea[a, trecnd
prn fa[a u mee", zse Chckweed. ,De ce nu -a nfacat de guer?", ntreba Spyers.
,Eram att de surprns de parca eram cu mne pcoaree egate - spuse betu
om - dar cred ca vom putea sa- prndem, cac a trecut dn nou aseara ntre oree
zece unsprezece."
De ndata ce auz asta, Spyers ua schmbur curate un peptene, pentru cazu
n care ar f trebut sa pseasca vreo doua ze. Apo merse se aeza a una dn
ferestree crcum, n spatee une draper ro, cu paara pe cap, gata sa se
repeada afara n orce cpa. Fuma dn ppa sa, noaptea trzu, cnd aude deodata pe
Chckweed urnd: ,Sar[!
Pune[ mna pe crmna!" Spyers se repez afara - vazu doar pe Chckweed
fugnd pe strada strgnd n gura mare. Spyers fugea acuma dupa e; Chckweed
fugea nante, umea fugea n toate par[e, fecare strgnd n egea u ,Ho[!"
Chckweed strga ntruna, ma tare ca to[, ca un turbat. Spyers perdu dn och o
cpa a o cottura, se uta n |ur, vazu un grup mc de oamen se repez ntrebnd
,Care-?" ,La naba! - zse e - -am scapat!"
Cudata ntmpare, dar char nu ma era nc urma de ho[. Drept urmare, to[ se
ntoarsera a crcuma. A doua z dmnea[a, Spyers se aeza ar n acea oc, n
spatee aceea perdee, se uta sa vada trecnd un barbat nat cu pasture negru
pe un och, numa ca ncepura sa- usture tare och, a un moment dat. Nemaputnd
rabda, nchse o cpa ca sa- odhneasca; ca un facut, char n momentu acea
auz pe Chckweed zbernd dn nou: ,Ute-!" Se repez ar afara o porn dupa
Chckweed care era de|a a |umatatea stradu[e; , dupa ce aergara de doua or ma
mut dect n zua trecuta, perdura de data asta pe ho[. Acea ucru se ma
ntmpa nca de vreo doua-tre or, pna ce o |umatate dn mahaa raspndse brfa
cum ca pe domnu Chckweed -ar f pradat davou nsu, care acuma se |uca cu e,
ar ceaata |umatate sus[nea ca betu Chckweed pur smpu o uase razna de
suparare.
- |em Spyers ce spunea?, ntreba doctoru, care se ntorsese n camera pu[n
dupa nceputu povestr.
- |em Spyers, contnua po[stu, n-a spus muta vreme nmc, dar era atent a
toate, fara sa para ca face asta, ca dovada ca- cunotea bne mesera. Dar ntr-o
buna dmnea[a ntra n crcuma omuu , sco[ndu- tabachera, zse: ,Chckweed,
am descopert cne a savrt furtu ac." ,Char?", zse Chckweed. ,Ah! Draga Spyers,
a|uta-ma sa ma razbun, ca sa mor eu ntt! Dragu meu Spyers, unde-
nemerncu?" ,Hade, zse Spyers, oferndu- o prza de tabac, termna odata comeda
asta! Char dumneata a facut-o." Aa era, -n acest fe ctgase o suma destu de
frumuca de ban. Nu s-ar f descopert ncodata daca banutu n-ar f avut atta gr|a
sa ndeparteze banuee!, spuse n ncheere
domnu Bathers, punnd paharu cu bautura pe masa zornand catuee.
- Foarte curos, ntr-adevar, comenta doctoru. Acum, daca dor[, pute[ sa
merge[ sus.
- Cu voa dumneavoastra, domnue, raspunse Bathers. ce do po[t urcara n
urma domnuu Losberne, n camera u Over, nso[[ de Ges care e umna caea.
De dormse, Over arata ma rau acuma, se parea ca febra sporse char. Cu
a|utoru doctoruu, zbut sa se rdce dn pat tmp de cteva mnute. Se uta a stran
fara sa prceapa ce se ntmpa de fapt fara sa para ca- amntete unde se afa
ce se ntmpase ma nante cu e.
- Acesta, zse domnu Losberne, cu voce |oasa totu foarte hotarta, este
baatu care a fost rant dn greeaa de un gon[, pe cnd se |uca cu a[ cop n
gradna domnuu, cum zce?!, care ocuete pe undeva, pe ac, n spatee case.
Copu a vent a no, az dmnea[a, sa ceara a|utor, numa ca acest taentat domn,
care [ne acum umnarea, a pus medat mna pe e -a matratat, ceea ce -a pus
seros va[a n perco, dupa cum pot eu nsum sa confrm, ca doctor.
Domn Bathers Duff se utara a Ges, astfe recomandat de doctor, ar
ma|ordomu, zapact, se uta de a e spre Over, de a Over a domnu Losberne, cu
un amestec amuzant de spama perpextate.
- Presupun ca n-a de gnd sa neg?, spuse doctoru, cu- candu- dn nou cu gr|a
pe Over.
-Am facut totu pentru bnee... Aa am crezut, domnue, raspunse Ges. Eram
convns ca e baatu or, atfe nu m-a f atns de e. Nu sunt un om fara nma,
domnue.
- Ce baat zcea ca a crezut ca e?, ntreba of[eru ce ma n vrsta.
- Baatu spargatoror, domnue!, raspunse Ges. Fara doar poate ca... ca aveau
un cop cu e.
- Da? Acuma crez dumneata asta?, ntreba acea of[er.
- Ce sa cred?, raspunse Ges, utndu-se cu o prvre perduta a po[st.
- Ca e acea cop, cap-patrat ce et!, repeta Bathers, cu nerabdare.
- Nu tu, drept sa va spun ca nu ma tu, spuse cu o voce saba Ges, n-a putea
sa |ur.
- Dar parerea dumtae care-?, ntreba Bathers.
- Nu ma tu ce sa cred, raspunse betu Ges. Parca nu ar f acea cop; sunt
aproape sgur ca nu- acea, totu. Dumneavoastra t[ prea bne ca nu poate f.
- Omu acesta a baut?, ntreba Bathers, ntorcndu-se catre doctor.
- Et un natafe[, spuse Duff, adresndu-se u Ges, cu profund dspre[.
n tmpu acestu scurt daog, domnu Losberne uase pusu bonavuu. Scundu-
se acum de pe scaunu de nga pat, ntn[a pe domn po[t ca, daca ma au
vreo ndoaa n aceasta prvn[a, pot sa mearga n camera aaturata ca sa- ancheteze
pe Brttes.
Acceptnd propunerea, po[t trecura n ata camera, unde nvtara pe
Brttes; acesta reu sa se ncurce, nefa- cnd atceva dect sa- bage pe
respectabu u superor ntr-o aa mare ncurcatura de contrazcer mposbta[
no, nct nu zbut sa mpezeasca atceva dect doar faptu ca se nease cu totu
sa decare ca n-ar putea recunoate baatu char daca -ar avea n fa[a ochor.
Crezuse ca era Over, fndca aa spusese domnu Ges, dar a fe ca domnu Ges, cu
cnc mnute n urma, martursse n bucatare ca tare- era teama ca se grabse sa
traga aceasta concuze.
Prntre ate banue care ma de care ma nteresante, se puse ntrebarea daca
domnu Ges char ranse pe cneva; cercetnd astfe pstou cu care decarase ca a
tras, gasra ncarcat doar cu pubere nfundat cu hrte marone. Descoperrea
uu pe to[, n afara de doctor, care extrasese un gon[ dn trupu rantuu cu doar
zece mnute ma nante, dar ce ma uut dntre to[ fu Ges care, dupa ce fusese
chnut cteva ceasur de teama de a f rant morta o fn[a omeneasca, se aga[a
acum cu toata fn[a u de deea cea noua o sus[nu cu fervoare. n cee dn urma,
po[t, carora nu e pasa prea mut de stua[a u Over, asara n casa pe
comsaru dn Chertsey se dusera sa doarma peste noapte n ora, prom[nd ca
se vor ntoarce a doua z dmnea[a.
n dmnea[a urmatoare aparu de|a zvonu ca do oamen un bae[a fusesera
aresta[ n mpre|urar suspecte peste noapte du a nchsoarea dn Kngston; aa
ca domn Bathers Duff se pornra pe data ntr-acoo. Snguree crcumstan[e care-
ncrmnau pe respectv se reduceau a faptu ca fusesera descoper[ dormnd sub o
cap[a de fn; ceea ce este fara ndoaa o mare crma, dar care nu- pedepsta dect
cu nchsoarea pe care och ndurator a eg engezet apecarea pna de
n[eegere pentru supu e n-o socotea sufcenta, n psa de ata dovada, pentru a
stab ca ace sau ace oamen care au fost gas[ dormnd sunt vnova[ de furt prn
spargere merta, prn urmare, pedeapsa cu moartea. Iata de ce domn Bathers
Duff trebura sa se ntoarca de unde pecasera.
Pe scurt, dupa o noua examnare a fapteor nesfrte dscu[ despre subect, se
hotar ca un magstrat de prn zona avea sa ncaseze o cau[une, ar doamna Maye
domnu Losberne aveau sa raspunda de Over n cazu n care ar f cautat de po[e.
Bathers Duff fura raspat[ cu vreo cteva gunee, apo se ntoarsera a Londra,
fecare cu parerea u n egatura cu excursa aceasta. Duff, dupa o cercetare ma
matura a tuturor crcumstan[eor furtuu, ncna ma degraba sa creada ca ncercarea
de spargere fusese pusa a cae de Razgatu. Ct despre Bathers, e atrbua tot
mertu vesttuu Conkey Chckweed.
ncetu cu ncetu, Over ncepu sa- revna sa prnda puter, sub ngr|re atente
reunte ae doamne Maye, ae Rose ae bunuu doctor Losborne. Daca ceru
aude ruge ferbn[ ae nmor pne de recunotn[a (ce rugacun ar putea avea ma
muta trecere!), atunc bnecuvntare orfanuu trebue sa f cobort n sufetee
bnefacatoror u, raspndnd dragoste fercre.
Captou 32
Despre va[a fercta pe care o ncepe Over aatur de bun u preten
Sufern[ee u Over nu fura nc pu[ne nc uoare. Pe nga durerea starutoare
prcnuta de bra[u rupt, frgu umezeaa pe care fusese st sa e ndure nante -au
crescut febra, care de atfe -a [nut ma mute saptamn, vagundu- trupu. Dar n
cee dn urma, ncet, a prns puter atta ct sa spuna prntre acrm ct de mcat era
de bunatatea ceor doua doamne ct de mut spera ca dupa ce se va sm[ ma bne
sa poata face ceva pentru a e arata recunotn[a u; ceva care sa e arate ct de
pna era nma u de dragoste devotament, ceva care sa e demonstreze ca
bunatatea or fara margn nu a fost n zadar ca baatu sarman, pe care ma or
scapase de mzere de moarte, era gata sa e fe de foos dn tot sufetu.
- Betu de e!, spuse Rose, dupa ce Over se chnuse sa rosteasca cee cteva
vorbe de mu[umre. Ve avea destue ocaz sa ne mu[umet pentru bnee facut,
daca doret. No vom peca a [ara matua mea vrea sa ne nso[et. Lntea, aeru
curat, toate bucure frumuse[e prmaver te vor face bne n cteva ze. Ne ve
putea f de foos n o suta de feur, atunc cnd ve f n stare sa supor[ oboseaa.
- Oboseaa!, spuse Over. Va!, doamna, de-a putea munc pentru
dumneavoastra! Ce n-a da sa va pot strop fore, sa va ngr|esc pasareee, sa aerg
ncoo ncoace de dmnea[a pna seara, daca a t ca asta va poate mu[um!
- Ba n-a sa da nmc, zse domnoara Maye, zmbnd. Dupa cum [-am ma
spus, [ vom da tot feu de sarcn daca a face numa |umatate dn ceea ce
doret tu sa fac pentru no, sa t ca ma ve face foarte fercta.
- Fercta, domnoara!, strga Over. Ce dragu[ dn partea dumneavoastra sa-m
spune[ asta!
- A sa ma fac char ma fercta dect crez, zse tnara fata. Numa a gndu ca
ubta mea matua a putut sa saveze pe cneva dn nenorocrea pe care m-a descrs-
o, m se umpe sufetu de bucure. Iar sa ma tu ca acea care -a strnt bunatatea
ma este sncer recunoscator devotat, m-ar face ma fercta dect [ po[ tu
magna. Ma n[eeg?, ntreba ea, utndu-se a fgura gndtoare a u Over.
- Da, sgur, domnoara, raspunse cu entuzasm Over, dar ma gndeam ca sunt
nerecunoscator char acuma.
- Fa[a de cne?, ntreba tnara fata.
- Fa[a de domnu ce bun batrna mena|era, care au avut atta gr|a de mne,
raspunse Over. Daca ar t ce ferct sunt acum, sgur s-ar bucura.
- Nu ma ndoesc de asta, urma bnefacatoarea u Over, ar domnu Losberne a
avut bunatatea sa promta ca de ndata ce ve putea suporta caatora, te va duce sa-
vztez.
- Adevarat, domnoara?, strga Over, cu fa[a umnata de veste. N-o sa ma pot
de bucure cnd o sa- vad dn nou!
La scurt tmp dupa asta, Over se nzdraven destu ca sa poata suporta oboseaa
une astfe de depasar, aa ca ntr-o buna dmnea[a peca mpreuna cu domnu
Losberne ntr-o trasurca apar[nnd doamne Maye. Cnd a|unsera nsa a Chertsey
Brdge, Over deven deodata pad scoase un [pat.
- Ce-o f cu baatu?, strga cu vocea u repezta doctoru. E ceva ce a vazut? A
auzt poate? Or a sm[t ceva?
- Aa, domnue!, raspunse sperat Over, aratnd cu mna prn fereastra trasur.
Casa aceea!
- Da, vad, ce- cu ea? Oprete, ac vztue! Ce e cu casa aa, tnere?
- Ho[... e casa n care m-au adus!, opt Over.
- E, drace!, strga doctoru. He! Deschde repede sa es!
Dar nante ca vztu sa apuce sa coboare de pe capra, doctoru sarse de|a dn
trasura, aergnd pna a casa puste, ncepu sa bata cu pcoru n ua ca un nebun.
- He, zse un om urt cocoat, deschznd ua att de brusc, nct doctoru
aproape cazu peste e n hou de a ntrare, ce se ntmpa ac?
- Ce se ntmpa, ura doctoru uandu- de guer fara a ma sta prea mut pe
gndur. Se ntmpa ceva care se numete ho[e.
- S-ar putea sa se ntmpe char o crma, raspunse cocoatu netuburat, daca
nu-[ e mne de pe mne, auz?
- Aud, raspunse doctoru scuturandu- bne pe om, unde dracu- aa, cum -o f
chemnd pe tcaos, Skes, aa, unde- Skes, tharue?
Cocoatu se hoba acuma a doctor cu un amestec de mrare ndgnare, apo
smugndu-se dn strnsoarea doctoruu, mproca pe acesta cu nte n|uratur
cumpte se retrase n casa. Dar nante de a putea nchde ua, doctoru ntrase de|a
n ho, fara a- ma adresa vreo vorba. Prv n |ur cu ngr|orare; nco moba, ncun
sufet, nmc care sa se potrveasca descrer facute de Over.
- Ce-?, zse cocoatu, care- studase dn cap pna-n pcoare. Ce- asta sa ntr
aa voent ncasa mea? A de gnd sa ma |efuet, or poate sa ma omor, spune!
- A ma poment vreodata pe cneva sa vna ntr-o trasura cu do ca ca sa fure,
strgo batrn caraghos ce et!, spuse doctoru ute dn fre.
- Atunc, ce vre?, ntreba cocoatu. terge-o de ac nante sa-[ fac de
petrecane, fr-a afurst!
- Am sa pec atunc cnd am sa vreau eu, spuse domnu Losberne, tragnd cu
ochu n ceaata camera, care nc ea nu semana ma mut ca prma cu descrerea u
Over. Las' ca ne-om ma ntn no pe-afara, pretene!
- Aa, dec?, rn| ntr-un dnte cocoatu. Daca a nevoe de mne vreodata, ac
ma gaset. Doar n-am trat eu sngur cuc 25 de an, ca sa ma spere unu ca tne! A
sa patet pentru asta! A sa m-o patet!
Spunnd aceasta, mca poctane scoase un strgat ncepu sa danseze ca cum
-ar f et dn mn[.
- Ma smt cam rdco, murmura doctoru pentru sne. S-o f neat baatu. Ia asta,
bag-o n buzunar ncue-te ar nauntru! Spunnd asta, arunca cocoatuu un ban
de argnt se ntoarse a trasura.
Omu se ua dupa e pna a portera, bestamand n|urnd nevoe mare, dar cnd
doctoru se ntoarse ca sa vorbeasca vztuu, cocoatu se uta n trasura dnd cu
och de Over arunca acestua o prvre att de aprga dumanoasa, nct Over
n-o putu uta nc treaz, nc n somn un de ze dupa asta. Contnua astfe sera u de
besteme n|uratur pna ce vztu se su pe capra, dar char cnd se ndepartara
de|a vazura tot batnd dn pcoare smu- gndu- paru dn cap ntr-un acces de
fure adevarata sau smuata.
- Sunt un dobtoc, zse doctoru dupa o unga tacere. ta asta, Over?
- Nu, domnue.
- Atunc [ne mnte, sa t pentru ata data. Un dobtoc, repeta doctoru dupa un
at ragaz de tacere de cteva mnute. Pa char daca ar f fost casa cu prcna -a f
gast pe ndvz pe care- cautam, ce a f putut face eu sngur? char de a f avut
vreun a|utor, nu vad ce mare brnza a f putut face, dect sa ma fac de rs. Dar
cred ca tot m-a foost a ceva. Mereu ma bag n tot feu de stor, fndca nu ma pot
ab[ne, asta ar trebu sa-m fe de nva[atura.
E drept ca smpatcu nostru doctor char reac[onase sub mperu prmuu mpus
ma toata va[a sa, dar nu era cazu sa se bameze, atta vreme ct nu numa ca nu
ntrase n mar bucucur nepacer, c dn contra, ctgase stma respectu
ceor care cunoteau. Daca e sa spunem adevaru go-gou[, e drept ca ese dn
fre vreo cteva mnute, asta fndca fusese dezamagt ca nu descoperse dovez
care sa arate adevaru spuseor u Over atunc cnd se vse aceasta ocaze. Dar
reven repede, vaznd ca Over raspundea a ntrebar tot att de car ogc, dar
ma aes ca parea aa sncer, se hotar ca baatu merta toata ncrederea u.
Cum Over ta numee straz pe care ocua domnu Brownow, nmerra uor
acoo; cnd trasura a|unse a co[u straz, nma baatuu ncepu sa- bata cu atta
putere ca aproape ramase fara respra[e.
- Acuma, baete, care e casa?, ntreba doctoru.
- Aceea! Aceea!, raspunse Over, aratnd nerabdator cu mna pe fereastra. Casa
cea aba. Hade[ ma repede, va rog! m vne sa mor, aa de tare tremur!
- Hade acuma, spuse doctoru mpresonat, batandu- pe umar. A sa- vez
medat, ar e se vor bucura sa te revada sanatos.
- Oh! Aa sper eu!, strga Over. Au fost att de bun cu mne, ca nc nu am
cuvnte sa spun!
Trasura ma merse o bucata de drum, dupa care se opr. Nu, nu asta era casa, c
urmatoarea. Ma mersera pu[n se oprra ar. Over se uta n sus spre ferestre cu
acrm de bucure rostogondu--se pe fa[a.
Dar va! Casa cea aba era goaa pe un geam se vedea un af: ,De nchrat!"
- Ha sa batem a ua de aatur, spuse domnu Losberne, uandu- de bra[ pe
Over. Nu t cumva ce s-a ntmpat cu domnu Brownow care ocua aatur?
Servtoarea nu ta, dar s-a dus sa ntrebe. S-a ntors medat e-a spus ca domnu
Brownow vnduse tot pecase n Inde Occdentae cu vreo ase saptamn n
urma.
Over mpreuna mne se asa fara putere pe spate.
-A pecat mena|era?, ntreba doctoru dupa un moment de pauza.
- Da, domnue, raspunse servtoarea. Domnu ce batrn, mena|era nca un
domn, preten de-a domnuu Brownow, au pecat mpreuna.
- Atuncea ha sa ne ntoarcem acasa, spuse doctoru catre vztu, sa nu te
opret pna nu em dn orau asta afurst!
- Dar braru, domnue?, zse Over. tu cum se a|unge acoo, hade[ a e, va
rog!
- Sarmane cop, au fost destue dezamagr pentru o sngura z, pentru amndo,
raspunse doctoru. Daca ma
mergem a brar, cu sguran[a vom afa ca or a murt, or -a ars casa, or a fugt
de-ac. Nu, drect acasa vom merge! ascutnd astfe de prmu mpus a domnuu
doctor, se ntoarsera acasa.
Aceasta amara dezamagre mhn tare pe Over, char n m|ocu fercr u.
facea adesea pacere, n tmpu bo u, sa- nchpue ce -ar spune domnu Brownow
doamna Bedwn cu cta pacere e-ar povest cum ze nop[ n r amntea
tot ce facusera e pentru e ct suferse ca a fost despar[t de e. Speran[a ca va
ven o z n care e va putea marturs totu, cum a fost rapt, -a fost spr|n n mute dn
utmee sae ncercar. Iar acum, gndu ca pecasera aa de departe, convn fnd ca
e era un ho[, era de nesuportat.
ntmparea aceasta nu schmba nsa cu nmc generoztatea bnefacatoareor u
fa[a de e. Dupa ate doua saptamn, cnd afara ncepu sa fe cad, ar copac
fore se mbracara n verdea[a noua, e se pregateau sa pece de a Chertsey pentru
cteva un. Dupa ce asara n gr|a unu bancher argntara care strnse acoma u
Fagn, - ncredn[ara u Ges nca unu su|tor paza case, pecara a un conac de
a [ara, - uara pe Over cu ee.
Cne ar putea descre bucura pacerea, thna ntea pe care bonavu e
sm[ea n aeru acea mbasamat prntre conee nverzte padure dese, dn satu
acea! Cne ar putea spune cum se ntparesc acee scene pne de pace thna n
sufetee unor fn[e care au cunoscut numa nenorocr ocur zgomotoase
nghesute, ct de adnc patrunde n nme or frnte prospe[mea aceste ve[?
Un oamen, care au dus o va[a pna de apasar n ocur strmte agomerate
care n-au dort ncodata o schmbare, fndca obnun[a devense o a doua natura
pentru e, care a|unsesera aproape sa ubeasca fecare patra fecare caramda
care acatuau medu or znc, char astfe de oamen, trand mereu cu amenn[area
mor[ deasupra capuu, au fost tenta[ macar o data sa stea n m|ocu natur,
departe de ocure vechor sufern[e bucur, au parut atunc a trece ntr-un at fe
de exsten[a. Trndu-se cu greu n fecare z catre un oc verde nsort, acet
oamen au sm[t trezndu-se n e
attea amntr doar utndu-se a cer a mun[, vae or rure dn |ur, nct
sfrtu e-a fost mngat de presm[rea rauu, aa ca au ntrat n mormnt a fe de
nt[ ca soaree a apus, aa cum vazusera e de a fereastra or snguratca
dsparnd pentru totdeauna dn fa[a ochor or sab[ nce[oa[! Amntre trezte
de prvete edence de a [ara nu sunt dn umea asta n-au nco egatura cu
gndure or speran[ee pamntet. Ee ne nva[a sa cuegem for proaspete ca sa e
punem a mormntee ceor drag, ne purfca gndure ne reprma sentmentee de
ura, dar dncoo de toate astea, ee trezesc char n mn[e ma pu[n refexve o
vaga tubure contn[a ca au ma avut cndva aceste senza[ e deschde soemn
por[e ndepartate ae unor vremur vtoare, asnd n urma vantatea pacatee
aceste um.
Era un oc ncntator acoo unde a|unsera, ar u Over, care trase pna atunc n
m|ocu unor mu[m sordde, a zgomotuu a certuror, se parea ca traete o ata
va[a. Trandafr caprfo se ca[arau pe zdure case, edera se ncoacea n |uru
copacor, ar fore dn gradna nmresmau aeru cu parfumure or decoase. n
apropere era un cmtr mc n care se puteau vedea, n ocu petreor de mormnt,
nte mov[e modeste, acoperte de much arba, sub care dormeau n thna
batrn satuu. Over honarea adesea pe acoo , gndndu-se cu trste[e a
mormntu nenoroct n care zacea propra sa mama, se aeza acoo suspna fara
sa- vada nmen; dar cnd rdca och catre ceru nat de deasupra, nu se ma
gndea ca ea zace n pamnt contnua sa o pnga, dar nu cu un pns amar.
Era o peroada fercta. Zee treceau ntte senne, ar nop[e n-aduceau cu ee
nc teama, nc gr|a. E nu ma zacea acuma ntr-o nchsoare mzeraba nc nu se
ma nso[ea cu tcao, nu ma ta dect de gndur vesee fercte. n fecare
dmnea[a mergea a casa unu domn batrn, cu paru ab, care ocua nga bserca
care- nva[a sa scre sa cteasca vorbndu- cu atta bnde[e, nct Over facea tot
posbu sa- mu[umeasca. Apo ma eea a pmbare cu doamna Maye Rose, e
ascuta vorbnd despre car[ sau
se aeza ntr-un oc umbros, pe cnd Rose ctea cu voce tare, ar e ascuta cu
nesa[, pna cnd se asa ntunercu nu se ma desueau teree. Dar ma avea
ec[ de facut pe a doua z, n prvn[a asta dovedea toata sn[a, stnd n oda[a
u care dadea nspre gradna pna se nsera. Atunc doamnee uau dn nou a
pmbare, ar e ascuta cu mare pacere tot ce spuneau ee se bucura nespus cnd
avea ocaza sa se ca[ere dupa o foare pe care o doreau sau sa se ntoarca dupa vreun
ucru pe care- utasera! Cnd se nnopta de-a bneea se ntorceau acasa, Rose se
aeza a pan cnta o are pacuta, sau cnta dn gura, c-o voce decata domoaa,
cntece vech, ce- paceau matu. n asemenea momente, umnare nu erau
aprnse, ar Over se aeza de obce aproape de una dn ferestre ascuta n extaz
muzca aceea duce.
cnd venea dumnca, ce dfert o petrecea e fa[a de cum facea pna atunc
ce ferct era! Dmnea[a se duceau a bsercu[a aceea unde copac futurau
frunzee n fa[a ferestreor, pasareee cntau peste tot, ar aeru mbasamat ntra pe
ua mca umpnd ocu de mresme. Oamen sarac, aa cum se afau, erau att de
cura[ ngr|t mbraca[, ngenuncheau cu atta smerene ca sa se roage, nct era
o pacere sa te af acoo nu o datore. De nu se prea prcepeau sa cnte, u Over
cntare enoraor se pareau ma v ma muzcae dect toate ceeate pe care e
ascutase e pna atunc a bserca.
Dupa asta se pmbau, ca de obce, ntrau adesea sa- vzteze pe saten n
casee or curate. Seara, Over obnua sa cteasca un capto or doua dn Bbe, pe
care e studase n tmpu saptamn se sm[ea ma mndru ma ferct dect daca
ar f fost nsu pastoru, facnd aceasta.
Dmnea[a, pe a ase, Over era de|a n pcoare. Aerga n voe pe cmp or se
ducea pna ma departe ca sa cueaga for sabatce dntre gardure v, se ntorcea
acasa pn de for, cu care mpodobea cu mare gr|a prcepere masa dn sufragere.
Ma aducea pante proaspete pentru pasareee domnoare Maye, cu care, aa
cum nva[ase preotu satuu, dchsea cu muta prcepere cove. Dupa ce
pasareee erau astfe pregatte, ma facea cte un drum prn sat, ca sa dea de
pomana oamenor nevoa, sau cnd nu trebua sa faca asta, |uca crcket pe
pa|te. Se gasea ceva de facut mereu, de pda n gradna a for, pe care nva[ase sa
e ngr|easca tot de a preot, acesta fnd un gradnar scust. ucra astfe cu pacere,
pna cnd domnoara Rose cobora - umpea de aude pentru tot ce facuse.
Aa s-au scurs tre un, tre un care n va[a ceor ma noroco oamen ar f fost
tre un de fercre netuburata, dar care pentru Over au fost fercrea nsa. Avnd
pe de o parte o aa sncera suava generoztate, ar pe de ata o att de sncera
cada recunotn[a, nu- de mrare ca, n scurt tmp, Over s-a obnut perfect cu
doamna Maye nepo[ca e. Devotamentu u sncer, zvort dntr-o nma tnara
sensba, era pe depn raspatt de dragostea afec[unea or.
Captou 33
n care fercrea u Over a pretenor sa prmete o ovtura neateptata
Prma vara zbura repede se nstaa vara. Daca nca 1 de a nceput satu paruse
frumos, acum natura se arata char n toata spendoarea boga[a e. Copac mar,
ce care n une precedente ramasesera go cufu[, reuau acum seva cu putere
vgoare, ntnzndu- bra[ee or de verdea[a deasupra pamntuu nsetat,
prefacnd ocure deschse goae n co[oare de umbra deasa pacuta, de unde
putea vedea prvete ntnse scadate de soare. Pamntu mbracase manta
u de verdea[a, raspndnd peste tot mresme parfumate. Era peroada de nforre a
anuu, n care totu era vese, ntt umnos.
n casu[a de a [ara contnua aceea va[a thnta, ar ocutor e erau tot vese
senn. De trecuse muta vreme de cnd Over se nsanatose se nzdravense, e
nutrea aceea sentmente cade pentru ce dn |uru sau, ceea ce nu se ntmpa prea
des cu a[ oamen. Ramasese acea baat devotat afectuos ca atunc cnd,
suparat sufernd, era dependent de aten[a gr|a or.
ntr-una dn sere frumoase petrecute acoo, e facura o pmbare ma unga dect
de obce, ntruct zua fusese neobnut de cada, ar a vremea aceea una straucea
pe cer se scase o boare de vnt ma racoroasa ca de obce. Cum Rose era ntr-o
foarte buna-dspoz[e, se tot pmbasera spo- rovand, pna cnd a|unsera mut ma
departe dect de obce.
Doamna Maye, sm[ndu-se obosta, hotarra sa se ntoarca cu to[ ncet acasa.
Rose, doar ce- scoase paara se aeza ca de obce a pan, dupa ce pmba
dstrata degetee peste cape cteva mnute, ncepu sa cnte o are foarte enta
soemna, ar n tmp ce cnta, o auzra cum suspna, de parca ar f pns.
- Draga mea Rose!, zse batrna doamna.
Rose nu raspunse, dar ncepu sa cnte ma repede ca cum cuvntee aceea ar f
trezt-o dn nte gndur chnutoare.
- Rose, scumpa mea!, zse doamna Maye rdcndu-se repede apecndu-se
asupra e. Ce se ntmpa? Lacrm? Copa draga, ce-a pa[t?
- Nmc, matua, nmc, raspunse fata. Nu tu ce am, nu pot sa descru, dar ma
smt...
- Nu cumva et bonava, scumpa mea?, o ntrerupse doamna Maye.
- A! Nu, nu sunt bonava!, raspunse Rose, nforndu-se ca cum o raceaa de
moarte ar f trecut pe deasupra e. m trece repede. Dar nchde fereastra, daca vre!
Over se grab sa- ndepneasca rugamntea. Fata, ncercnd sa- recapete buna-
dspoz[e, ncepu o meode ma vesea, dar degetee cazura neputncoase pe cape.
Acoperndu- fata cu mne, se arunca pe o sofa dadu drumu acrmor, pe care
nu e ma putu stapn.
- Copa mea!, spuse batrna, cuprnznd-o cu bra[ee. Dar nu te-am ma vazut
ncodata aa.
- Nu te-a neca| daca a putea n vreun fe evta asta, am ncercat, dar n-am
reut sa te scutesc de asta, zse Rose. Ma tem ca sunt bonava, matua.
Era ntr-adevar bonava; cnd se adusera umnare, e observara ca n scurtu
tmp ce trecuse de a ntoarcerea acasa, paoarea f[e e se schmbase era acum
aba ca varu. Expresa chpuu e nu- perduse frumuse[ea, dar era schmbata. Avea
acum o exprese nentta obosta pe care n-o ma avusese ncodata. Dupa ncun
mnut, fata deven de un rou aprns un aer tubure greu patrunse n frumo e
och abatr. Dar asta trecu repede, ca umbra unu nor trecator redeven vda, ca
un cadavru.
Over, care prvea ngr|orat a doamna Maye, observa ct de aarmata era de
smptomee acestea, cum de atfe era e. Vaznd nsa ca ea ncearca sa a ucrure
fara panca, ncerca sa faca e a fe, aa nct zbutra s-o nteasca pe Rose, ar
cnd aceasta se asa convnsa sa mearga a cucare, era ntr-o mut ma buna-
dspoz[e parca arata ma bne, asgurndu- ea nsa ca a doua z dmnea[a se
va trez absout sanatoasa.
- Sper, doamna, zse Over cnd se ntoarse doamna Maye, ca nu- nmc
ngr|orator! Nu arata prea bne n seara asta, dar...
Doamna Maye facu semn cu mna sa nu ma vorbeasca , aezndu-se ntr-un
co[ ntunecat a camere, ramase un tmp tacuta. ntr-un trzu, spuse cu voce
tremurnda:
- N-am speran[a asta, Over, am fost foarte fercta nga ea at[a an de ze,
poate prea fercta. De aceea, se vede ca a vent tmpu sa trec prntr-o ncercare, de
nada|duesc sa nu fe asta.
- Ce sa fe, doamna?
- Lovtura de gra[e, spuse batrna, adca sa-m perd copa, care a fost atta
vreme sngura mea mngere bucure.
- Va, Doamne ferete!, se grab Over sa excame.
- Amn, draga cope!, zse batrna doamna, mpreunan- du- mne.
- Sunt sgur ca nu poate f vorba de un ucru att de groaznc, zse Over. Acum
doua ore se sm[ea ct se poate de bne.
- Acum nsa e foarte bonava, raspunse doamna Maye, sunt sgura ca va f
ma rau. Draga mea Rose! Doamne, ce m-a face fara ea?
Doamna Maye cazu ntr-o aa stare de suparare, nct Over, stapnndu-
propra- emo[e, ndrazn sa o mustre sa o mpore dn sufet ca, de dragu scumpe
or bonave, sa- [na camu.
- gnd[-va, doamna, spuse Over, n tmp ce- poddeau acrme, cu toate
eforture u de a se stapn, gan- dt-va ct de tnara de buna este cta pacere
mngere aduce tuturor ceor dn |uru e. Sunt sgur... sunt ncredn[at... foarte
ncredn[at... ca de dragu dumneavoastra,
care sunte[ att de buna... de dragu e nsa, de dragu tuturor ceor pe care -
a facut att de ferc[, n-are sa moara. Ceru nu va permte ca ea sa moara att de
tnara.
- Sst!, zse doamna Maye, punndu- mna pe capu u Over. Gndet ca un
cop, betu de tne. Dar, n orce caz, m-a aratat care m-e datora. O utasem pentru
o cpa, Over, dar sper sa fu ertata, cac sunt batrna am vazut destu oamen
mor[ sau bond, ca sa cunosc prea bne agona ceor ce ramn n va[a, dupa e. Am
vazut destue ca sa ma tu ca nu ntotdeauna ce ma tner ma bun sunt cru[a[
de dragu ceor care ubesc. Dar asta ar trebu sa ne ntareasca n supararea noastra,
cac Dumnezeu este drept, ar asemenea ucrur ne nva[a ca exsta o ume ma buna
dect aceasta, ca trecerea spre ea e scurta. Faca-se voa Domnuu! O ubesc E
te ct de mut!
Over fu surprns sa vada ca medat ce rost vorbee acestea doamna Maye nceta
dntr-odata sa se ma vate , rd- cndu- capu, reua attudnea e ntta
ferma. Fu nca ma mrat sa constate ca fermtatea e ramne de necntt ca, n
m|ocu tuturor gr|or care urmara, doamna Maye pastra camu, ndepnndu-
toate ndatorre ce- reveneau, fara ovare , n aparen[a, char vooasa. Dar Over
era nca tnar nu n[eegea de ce sunt n stare mn[e cura|oase n stua[ gree.
Cum ar f putut e n[eege asta, cnd nc ce n cauza nu se ma n[eegeau?
Urma o noapte pna de gr|. Cnd se facu dmnea[a, presm[re negre ae
doamne Maye se adeverra. Rose era cuprnsa de o febra mare rau prevesttoare.
- Trebue sa facem ceva, Over, nu trebue sa ne asam prada une durer
neputncoase, spuse doamna Maye, ducnd un deget a buze utndu-se n och
u. Scrsoarea aceasta trebue sa a|unga ct ma repede a domnu Losberne. Ma nt
trebue dusa n sat, care nu e a ma mut de vreo patru me de ac, daca o e pe
poteca de peste cmp, de acoo trmsa a Chertsey cu o tafeta caare. Oamen de
a han te vor a|uta am toata ncrederea ca a sa duc nsarcnarea aceasta a bun
sfrt.
Over nc nu putu raspunde de nerabdator ce era sa pece medat.
- Iata nca o scrsoare, spuse doamna Maye, oprndu-se o cpa, ca sa se ma
gndeasca. Dar oare s-o trmt acum, or sa atept sa vad cum merge u Rose ma
nt apo s-o trmt? Ma bne o trmt doar n ce ma rau caz.
- Tot pentru Chertsey, doamna?, ntreba Over, nerabdator sa- ndepneasca
msunea ntnznd mna tremu- randa spre scrsoare.
- Nu, raspunse batrna, dndu--o totu, ntr-un gest mecanc.
Over arunca och pe pc vazu ca era adresat u Harry Maye, a casteu
unu ord de a [ara, dar nu putu dstnge adresa.
- S-o duc, doamna?, ntreba Over, prvnd nerabdator n sus spre doamna Maye.
- Nu, spuse ea, undu--o napo, am sa atept pna mne.
Dupa asta, ea nmna u Over comsonu baatu se
porn medat n goana.
Aerga ute peste cmpur de-a ungu haturor ce e despar[eau uneor, cnd
ascuns de grnee nate de pe ambee atur, cnd end n oc deschs, unde cosa
secerator vedeau de treaba or. Nu se opr tot drumu dect sa- traga sufetu
dn cnd n cnd, pna ce a|unse, ncazt prafut, n pa[a satuu.
Acoo se opr se uta n |ur dupa han. Vazu o banca varuta n ab, o crcuma
toata n rou, un fe de casa ofcaa vopsta n gaben ntr-un co[ a pe[e o casa
mare, cu toata emnara vopsta n verde, purtnd frma ,La George". Cum dadu cu
och de ea, se ndrepta grabt acoo.
Vorb cu un vztu care mo[aa sub portc care, dupa ce auz despre ce e vorba,
trmse a gra|daru hanuu, care, a rndu sau, dupa ce ascuta ce are Over de spus,
trmse a hangu. Acesta era un om nat purta o cravata abastra, paare aba,
pantaon de cuoare nchsa czme rasfrnte, ar baatu gas stnd rezemat de o
cmea, nga ua gra|duu, scobndu-se n dn[ cu o scobtoare de argnt. Omu
merse fara sa se grabeasca n han ca sa scre recpsa, ceea ce dura o gramada de
tmp. Dupa
ce hrta fu scrsa patta, omu care fu desemnat sa pece trebu sa se mbrace
sa puna aua pe ca, ceea ce ma dura nca ce pu[n vreo zece mnute. n tot acest
tmp, Over era ntr-o aa stare de nerabdare ngr|orare, nct ar f preferat sa se
urce e nsu pe ca sa nu se ma opreasca dn goana pna a hata urmatoare. n
cee dn urma, pregatre uara sfrt , dupa ce mesageru prm scrsoarea cu
dspoz[a rugamntea sa fe nmnata ct ma repede, omu dadu pnten cauu
care, avntandu-se pe pava|u nega a pe[e, e n cteva mnute dn ora, und-o
n gaop pe drumu ce ducea spre barera.
Cum se sm[ea bne sa te ca se trmsese dupa a|utor ca nu se perduse tmp,
Over peca dn curtea hanuu cu nma oarecum ma uurata. Tocma eea pe poarta,
cnd se zb dn greeaa de un om nat, nfaurat ntr-o peerna, care ntra char
atunc dn han.
- He!, strga omu, fxandu- pe Over dndu-se deodata napo... Ce dracu' ma
nseamna asta?
- Ierta[-ma domnue, spuse Over, ma grabeam foarte tare sa a|ung acasa nu
v-am vazut vennd.
- Dracu sa te a!, murmura omu, ca pentru sne, tragnd o utatura aprga
baatuu, cu nte och mar, negr. Cne -ar f putut nchpu? De-ar f prefacut n
cenua, dn mormnt de patra ar sar, numa ca sa-m tae me caea!
- m pare rau, domnue, bb Over, ncurcat mrat de prvrea sabatca a
omuu, sper ca nu v-am ovt.
- Nu [-ar mur mu[ nante!, mr prntre dn[ omu, stapnt de o fure oarba.
De-a f avut cura|u sa spun doar un cuvnt atunc, a f scapat de tne ntr-o noapte.
Bestemat sa f sa a parte de-o moarte naprasnca, mpe[atue! Ce cau[ ac?
Omu rdca pumnu asupra u Over n tmp ce rostea aceste cuvnte fara r, se
avnta spre e ca cum ar f avut de gnd sa- traga una, dar dntr-odata se prabu a
pamnt, zvrcondu-se facnd spume a gura, ca ntr-un atac.
Over se uta o cpa cum se zvrcoea nebunu (cac asta nchpua ca este),
apo se repez n han dupa a|utor. Dupa ce se asgura ca e dus n han, Over o apuca
spre casa, aergnd ct [neau pcoaree ca sa ctge dn tmpu perdut,
neputndu- scoate dn mnte comportamentu cudat a omuu de care se
despar[se nu de mut.
Dar amntrea aceste ntmpar nu dura prea mut cac, ndata ce a|unse acasa,
avu destue ucrur care- recamara pe data aten[a, aa nct sa- aunge orce fe de
preocupar.
Starea Rose Maye se nrauta[ea pe z ce trecea , nante de mezu nop[, ncepu
sa aureze de|a. Un doctor de prn partea ocuu o ngr|ea fara ntrerupere. Dupa ce o
consuta prma data pe pacenta, acesta o trase pe doamna Maye deoparte spuse
ca boaa fete avea o forma foarte grava.,Drept sa va spun, o amurse e, ar f de-a
dreptu un mraco daca ar scapa."
de cte or nu se scua Over n noaptea aceea ca sa se strecoare n vrfu
degeteor pna a scar sa ascute pna ce ma mc zgomot care venea dn
camera bonave! De cte or nu tremura nu- sm[ fruntea pna de sudoare rece,
cnd vreun zgomot de pa facea sa se teama ca s-a ntmpat char atunc o
nenorocre a care nc n-avea cura|u sa se gndeasca! Iar rugamn[e pe care e e
consderase cee ma ferbn[ pna atunc nu erau nmc n compara[e cu aceea pe
care e facea acum dn tot sufetu cu toata deznade|dea, pentru va[a sanatatea
gngae creatur care se afa acum a un pas de moarte!
Oh! Ateptarea, ateptarea aceea chnutoare nenduratoare, cnd sta
neputncos nga fn[a ubta care se zbate ntre va[a moarte! Ah! Agona
gnduror care se ngramadesc n mntea noastra care ne fac nma sa bata ma
tare, ne tae rasufarea, cu puterea magnor care ne poddesc! Dorn[a dsperata de
a face ceva pentru a uura sufern[ee or a mcora prme|da mpotrva carea n-avem
nco putere, necarea mn[ a sprtuu, pe care neputn[a o produce n no, ce
tortur ma mar pot exsta! apo, nmen nmc nu te poate mnga n cpee
aceea de febra dsperare!
Se facu dn nou dmnea[a casu[a de a [ara era tacuta trsta; to[ vorbeau n
oapta, a poarta apareau dn cnd n cnd tot feu de fete ngr|orate, ar pe feme
pe cop apuca pnsu. Ct fu zuca de mare, muta vreme dupa ce se nsera,
Over se pmba n sus -n |os prn gradna cu pas domo, rdcnd och mereu catre
odaa bonave nforndu-se cnd
vedea fereastra ntunecndu-se, ca cum umbra mor[ ar f fost de|a nauntru.
Domnu Losberne sos noaptea trzu.
- Grea ovtura!, zse smpatcu doctor, ntorcndu-se ntr-o parte n tmp ce
vorbea. Aa de tnara, aa de draga tuturor! speran[e sunt foarte pu[ne.
Ma trecu o z, n care soaree se rdca strauctor, att de strauctor ca n-a f zs ca
a stat deasupra vreune nenorocr, or sufern[e , pe cnd n |ur totu era verde
nfort, pn de va[a, vgoare vesee, tnara suava fata zacea ntnsa n pat
topndu-se vaznd cu och. Over se strecura n cmtru ce vech , aezndu-se pe
o movta acoperta de verdea[a, pnse se ruga pentru ea n tacere.
Era atta pace frumuse[e acoo, atta straucre vesee n prvetea nsorta,
atta vooe n cntecu pasareeor ver, atta bertate n zboru ute a corbor ce
croncaneau pe deasupra, atta va[a vesee peste tot, nct atunc cnd baatu
rdca och nro[ de pns prv n |ur, ven n gnd deodata ca asemenea vreme
nu- de murt, ca Rose nu poate sa moara cnd pna veta[e cee ma mc ma
nensemnate sunt att de pne de va[a voe buna; ar mormntee se potrvesc ma
degraba cu frgu trste[ea ern, ncdecum cu soaree cu aeru mbasamat a
ver. Se ma gnd ca gugu e doar pentru batrn nfrm ca ncodata n-a
nvaut n fadure- funebre trupur tnere gra[oase.
O sngura batae a copotuu bserc fu de a|uns sa- trezeasca pe Over dn
gndure- coparet. nca o batae! nca una! Era semnu ca urma un servcu
funerar. Pe poarta cmtruu ntra un grup de saten ndoa[. E purtau banderoe
abe, fndca ce ce murse era tnar. Se oprra cu capetee descoperte n fa[a une
grop prntre e era o mama, o mama care acum nu ma avea cop! cu toate
astea, soaree straucea vese pasare cntau n contnuare.
Over se ntoarse acasa, gndndu-se a tot bnee pe care- prmse de a tnara
domnoara, dorndu- sa dea tmpu napo, pentru ca e sa- poata arata ct era de
devotat de recunoscator. Nu- putea reproa ca a neg|at-o n vreun fe, cac o
su|se cu tot sufetu. totu reveneau acum n mnte o mu[me de mpre|urar
marunte n care se parea ca ar f
putut f ma zeos ma seros. E bne sa fm ma aten[ cum ne purtam cu ce dn
|uru nostru, pentru ca fecare moarte ne conduce a ce care ramn dupa, ne arata
ct de pu[n am facut pentru ce du ct de mut am f putut face! Nu exsta
remucare ma cumpta dect cea care- de|a nuta, daca vrem s-o evtam, ar f
bne sa ne amntm de asta a tmp.
Cnd a|unse acasa, doamna Maye statea n saona. La vederea e, u Over sar
nma de spama, fndca de obce nu parasea camera bonave, aa ca se gndea
ngr|orat acuma ce schmbare ar f putut-o ndeparta de nga nepoata e. Afa ca
Rose cazuse ntr-un somn adnc, dn care se va detepta fe ca sa traasca ma
departe sa se nsanatoeasca, fe ca sa- a ramas bun de a e sa moara.
Statura aten[ a orce zgomot, dar fara a ndrazn sa vorbeasca, pre[ de ma mute
ore. Mncarea fu dusa napo n bucatare neatnsa, cu gestur mecance care aratau
ca gndu or era n ata parte, urmareau cu prvrea soaree care cobora ncet spre
asfn[t care, pna a urma, nvau ceru pamntu n acee cuor v care vestesc
apusu. Ureche or atente desura zgomotu unor pa care se apropau. Se repezra
amndo odata spre ua n care aparu doctoru Losberne.
- Ce face Rose?, strga batrna. Spune repede! Nu ma pot suporta sa nu tu! Ha
spune-m, pentru numee u Dumnezeu!
- Trebue sa f[ cama, zse doctoru, spr|nnd-o. Va rog, [ne[-va frea, doamna!
- Pentru Dumnezeu, asa-ma sa ma duc a ea! Scumpa mea copa! E moarta, nu-
aa? Sau e pe moarte!
- Nu!, strga cu putere doctoru. Cum Dumnezeu e bun ndurator, ea va tra ca
sa ne ma faca nca muta vreme ferc[.
Doamna Maye cazu n genunch ncerca sa- mpreuneze mne, dar energa
care o [nuse atta vreme zbura spre cer odata cu prma e ruga de mu[umre cazu
n bra[ee pretenet pregatte sa o prmeasca.
Captou 34
Con[ne amurr asupra unu tnar domn care apare acum n scena. Iar Over are o
noua aventura
Fercrea u Over era nemasurata. La auzu neateptate vet, Over ramase
stupefat; nu putea nc sa pnga, nc sa vorbeasca, nc sa- gaseasca ntea. Nu
prea prcepea ce se ntmpase, dar umbnd mut prn aeru curat a ser, apuca
deodata un pns nestapnt, care avu daru sa- ma potoeasca, facandu- sa- dea
dntr-odata seama de schmbarea fercta ce se ntmpase care- uase de pe nma
povara nsuportaba a ngr|orar.
Se facuse noapte n toata regua cnd o porn napo spre casa cu bra[ee pne de
for, pe care e cuesese cu mare gr|a ca sa mpodobeasca odaa bonave. Cum
mergea aa grabt pe drum, auz n spatee u hurutu une trasur ce se apropa cu
mare u[eaa. Utndu-se n spate, observa ca era o dgen[a condusa n goana, cum
ca veneau amenn[ator, ar drumu era ngust, Over se spr|n de o poarta, ca s-o
ase sa treaca.
De trecu ute, Over putu zar un ndvd cu scufe aba de noapte pe cap, a caru
fgura paru cunoscuta, dar nu avu sufcent tmp sa recunoasca persoana. O cpa
ma trzu, scufa de noapte [n afara pe portera o voce de stentor ura vztuu
sa opreasca, ceea ce acesta facu, de-ndata ce putu opr ca. Atunc scufa de
noapte aparu dn nou aceea voce strga pe Over pe nume.
- He!, strga vocea. Over, ce vet a? Domnoara Rose?... Domnue Over!
- Dumneata et, Ges?, strga Over, aergnd a portera dgente.
Scufa u Ges se v dn nou stapnu e tocma se pregatea sa raspunda, cnd
deodata se trez tras napo de un domn tnar afat n ceaat co[ a trasur care
ntreba nerabdator care erau nouta[e.
- ntr-un cuvnt, zse e, e ma bne or ma rau?
- Ma bne, mut ma bne!, se grab sa raspunda Over.
- Mu[umesc u Dumnezeu!, excama tnaru. Dar et sgur?
- Foarte sgur domnue, raspunse Over. Schmbarea s-a petrecut aba acum
cteva ore domnu Losberne spune ca toata prme|da a trecut.
Tnaru nu ma spuse ncun cuvnt, c deschse portera, sar dn trasura ,
apucandu- repede pe Over de bra[, trase a o parte.
- Zc ca et absout sgur? Nu se poate sa te f neat cumva, baete?, ntreba e
cu vocea tremurnda. Sa nu ma amaget cu speran[e zadarnce.
- N-a face asta pentru nmc n ume, domnue, raspunse Over. Pute[ avea
ncredere n mne. Cuvntee domnuu Losberne au fost ca ea va tra ca sa ne ma faca
nca muta vreme ferc[. L-am auzt eu nsum cnd a spus asta.
Och u Over se umpura de acrm cnd amnt de cpee aceea care
nsemnasera nceputu fercr u, ar tnaru ntoarse capu ramase tacut cteva
mnute. Lu Over se paru ca aude suspnnd, nu doar o data, dar se fer sa-
deran|eze cu ate vorbe, ghcnd prea bne ce sm[ea, aa ca se dadu ma a o parte,
prefacndu-se ca e preocupat de aran|area buchetuu.
n tot acest tmp, Ges, tot cu scufa de noapte pe cap, statuse pe scara trasur, cu
coatee pe genunch, tergndu- och cu o batsta abastra cu pca[ee abe. Se
vedea ca emo[a aceu om cumsecade nu era deoc prefacuta, ucru dovedt de atfe
cu prsosn[a de och nro[ cu care prvea spre tnaru ce acum se ntoarse catre e
ca sa- vorbeasca.
- Cred ca- ma bne ca dumneata sa-[ contnu drumu n trasura, pna acasa a
maca-mea, spuse e. Eu prefer s-o au
ncet pe |os, ca sa ma ma ntesc n[e, nante de a o vedea. Po[ sa- spu ca
sosesc eu ndata.
- Va cer ertare, domnue Harry, spuse Ges, dnd un ustru fna cu batsta
chpuu sau ravat, dar a prefera sa faca asta vztu. Nu se cade sa ma vada
servtoaree n starea n care sunt. N-a ma avea autortate asupra or.
- Bne, raspunse Harry Maye zmbnd. Fa cum vre. Lasa- sa pece e cu baga|ee
, daca vre, po[ ven cu no. Numa fa bne schmba-[ scufa aceea de pe cap cu
ceva ma potrvt, ca sa nu ne creada umea nebun pe to[.
Domnu Ges, amntndu- deodata cum era mbracat, scoase repede scufa, o
baga n buzunar o nocu cu o paare sobra seroasa pe care o ua dn trasura.
Dupa aceea, vztu peca nante, ar Ges, Maye Over urmara ncet pe |os.
n tmp ce mergeau, Over se uta dn cnd n cnd cu mare nteres a nou vent.
Parea de vreo douazec cnc de an, de statura m|oce, avea o nfa[are pacuta
deschsa, un fe de a se purta natura pacut. n cuda deosebr mar de vrsta,
semana aa de mut cu doamna Maye, nct u Over nu -ar f vent greu sa
ghceasca rea[a or de rudene, char daca tnaru n-ar f vorbt de|a de ea ca despre
mama u.
Doamna Mye atepta cu nerabdare fu, cnd a|unse e n dreptu case, ar
ntnrea fu pna de emo[e dntr-o parte, dn ceaata.
- Mama!, opt tnaru. De ce nu m-a scrs ma devreme?
- Dar [-am scrs, raspunse doamna Maye, numa ca dupa ce m-am gndt ma
bne, m-am hotart sa nu trmt scrsoarea nante de a afa parerea domnuu
Losberne.
- de ce ma rog sa atep[ sa se ntmpe nt ceea ce [ era frca sa banuet?
Daca Rose ar f... nc nu pot rost cuvntu, daca boaa e s-ar f termnat atfe, a f
putut vreodata sa [-o er[? Iar eu cum a ma f putut f vreodata ferct?
- Daca s-ar f ntmpat cum spu, Harry, raspunse doamna Maye, cred ca
fercrea ta orcum ar f fost dstrusa, ca sosrea ta ac cu o z ma devreme or ma
trzu n-ar f schmbat nmc.
- de ce sa nu vorbm pe fa[a, mama?, contnua tnaru, sau de ce sa spunem
daca, atunc cnd tm ca acesta- adevaru, dumneata t prea bne asta.
- tu ca ea merta dragostea cea ma frumoasa ma pura de care e n stare
nma unu barbat, spuse doamna Maye. Ma tu ca natur e afectuoase devotate
merta sa se raspunda cu sentmente a fe de adnc de durabe. Daca n-a f
ncredn[ata ca aa este, ca o purtare schmbatoare dn partea ceu pe care -ar ub
nu -ar sfa nma, datora mea n-ar f att de grea nu m-a ma framnta atta, ca
sa-m fac datora cum trebue.
- Ma nedrepta[et, mama, spuse Harry. Tot ma ma crez un bae[a ncontent,
care se nsaa asupra sentmenteor u?
- Cred, dragu meu cop, raspunse doamna Maye, spr- |nndu- mna pe
umaru u, ca tnere[ea are mute mpusur care nu dureaza ca prntre ee sunt
unee care, dupa ce- gasesc mpnrea, nu ma conteaza. ma aes cred, spuse
doamna, prvndu- n och, ca atunc cnd un tnar entuzast, nfacarat amb[os a
n casatore o fata a care nume poarta o pata de care ea n-are nco vna, dar pe care
oamen ra nvdo o vor foos mpotrva e a copor or cu rn|ete vorbe ree,
cu att ma ndr|te cu ct va f ma mare succesu u n va[a, atunc se poate
ntmpa ca, orct de bun de generos ar f e, sa regrete ntr-o buna z ca s-a
hotart sa faca aceasta egatura n tnere[e. Iar ea s-ar putea sa sufere, tnd asta.
- Mama, se repez sa raspunda tnaru, omu care s-ar purta astfe n-ar f dect o
bruta egosta, nedemn sa poarte numee de om nedemn de femea pe care a
descrs-o.
- Aa crez acum, Harry, raspunse mama u.
- am sa cred ntotdeauna a fe, zse tnaru. Agona n care am trat n utmee
doua ze ma sete sa-[ martursesc o pasune care, dupa cum bne t, nu s-a nascut
er, nc nu e neseroasa. daruesc nma u Rose, copa aceasta bnda
gngaa, crede-ma ca ncodata un barbat nu -a darut nma cu ma muta
nfacarare une feme. Toate gndure mee, speran[ee panure mee sunt egate
de ea. daca dumneata te opu acestor speran[e ae mee, e ca cum m-a ua n
mn pacea fercrea m e-a mprata
n vnt. Mama, gndete-te bne a asta a mne nu-m nesocot fercrea!
- Harry, zse doamna Maye, vorbesc fndca pre[uesc o nma sm[toare cada
vreau sa o feresc de sufern[a. Dar cred ca am vorbt de|a prea mut despre asta,
de-acum.
- Sa hotarasca Rose atunc, o ntrerupse Harry. Cred ca n-a sa merg aa de
departe cu parere dumtae, mama, nct sa-m pu pedc n cae.
- N-am de gnd sa fac asta, raspunse doamna Maye. Dar a dor ca tu sa ma
refectez.
- Am refectat de|a!, ven prompt raspunsu. De an de ze ma tot gndesc a asta.
Ma gndesc mereu de cnd sunt n stare sa ma gndesc seros. Sentmentee mee
sunt neschmbate vor ramne aa pentru totdeauna. atunc de ce sa amn
martursrea or ca sa sufar fara ncun rost? Nu! nante de a paras aceasta casa, Rose
va ascuta ce am sa- spun.
- Va ascuta, spuse doamna Maye.
- Este ceva n feu n care m spu asta, mama, care aproape ma face sa cred ca
Rose ma va prm cu raceaa, zse tnaru.
- Nu, nu cu raceaa, raspunse doamna Maye, nc vorba de aa ceva.
- Atunc cum?, nssta tnaru. Are o ata egatura?
- Asta nu, spuse maca-sa, cac, daca nu ma ne, ocup de|a un oc foarte
mportant n nma e. Ce a vrea sa-[ spun totu, contnua doamna Maye, oprndu-
pe tnaru care voa sa vorbeasca, este ca nante de a te daru cu totu acestu gnd,
nante de a te asa dus de aceste speran[e, ma gndete-te un pc, dragu meu cop,
a povestea Rose gndete-te ce efect ar putea avea asupra e cunoaterea
adevaruu despre naterea e nvauta n mster, ubndu-ne aa cum ne ubete ea,
cu toata ntenstatea nm e nobe cu sprtu e de sacrfcu, care a fost
ntotdeauna fondu caracteruu e.
- Ce vre sa spu?
-Asta te as pe tne sa descoper!, raspunse doamna Maye. Acum trebue sa ma
ntorc a ea. Dumnezeu sa te a|ute!
- Crez ca te vo ma vedea n seara asta?, ntreba nerabdator tnaru.
- Sgur, raspunse doamna Maye. Cnd ma ntorc de a Rose.
- ve spune ca sunt ac?, ntreba Harry.
- Bnen[ees, raspunse doamna Maye.
- a sa- spu ct de ngr|orat am fost, ct de mut am sufert ce dor m e de
ea? Et sgura ca po[ face asta, mama?
- Da, raspunse batrna. I e vo spune pe toate. strngnd afectuos mana fuu
e, se grab sa paraseasca odaa.
Domnu Losberne Over, n tot acest tmp a conversa[e or grabte, statusera n
ceaat capat a oda, ar acum doctoru se aprope ca sa dea mna cu Harry Maye
amndo schmbara sautur amcae. Apo, ca raspuns a mu[mea de ntrebar cu care
asata tnaru u preten, doctoru facu un raport amanun[t asupra star bonave,
raport care era de atfe tot att de consoator optmst ca vete pe care e
daduse de|a Over. n tot acest tmp, Ges, agtndu-se n |uru baga|eor, tragea ct
putea cu urechea a tot ce se spunea.
-A ma mpucat ceva deosebt n utmu tmp, Ges?, ntreba doctoru dupa ce
sfr cu amurre.
- Nu, nmc deosebt, domnue, raspunse Ges, nrosn- du-se pna n vrfu
urechor.
- Nc n-a ma prns ho[ or spargator?, zse doctoru.
- Char ncunu, raspunse cu gravtate Ges.
- Pacat, spuse doctoru, fndca et de-a dreptu taentat a astfe de trebur.
daca tot ven vorba, ce ma face Brttes?
- Baatu face bne, domnue, zse Ges recapatndu- tonu obnut, protector,
va trmte sautar respectuoase.
- Ma bucur, zse doctoru. Vazndu-te, m-am amntt, Ges, ca-n a|unu ze n
care am fost chemat att de neateptat a trebut sa pec, am ndepnt, a cererea
stapne dumtae, un mc comson n favoarea dumtae. Et bun sa v un moment
cu mne n co[u acea?
Ges urma pe doctor spre co[u camere cu un aer foarte demn pu[n cam
mrat, fnd onorat de scurta convorbre pe care o avu cu e n oapta, dupa care se
ncna catre
domnu Losberne de ma mute or se retrase cu un pas ma mare[ ca de
obce. Subectu mc or dscu[ nu fu dvugat n saon, dar a bucatare se afa
numadect despre ce era vorba, asta fndca Ges se duse puca acoo , dupa ce
ceru o cana cu bere, anun[a cu un aer maestuos, care avu efectu scontat, ca
stapna bnevose, avnd n vedere purtarea sa exempara cu ocaza sparger, sa
depuna a banca dn ocatate, n benefcu u, suma de 25 de re sterne. La auzu
une asemenea vet, cee doua servtoare rdcara mne och n sus, spunnd ca
domnu Ges avea de-acum motv sa fe mndru; a care domnu Ges raspunse
tragndu- |abou: ,Nu, nu". ca daca vreunu dn e ar observa ca se [ne mndru
fa[a de subatern, e-ar f recunoscator sa -o spuna. Apo produse o sere ntreaga de
refec[ ce erau mente sa demonstreze ncna[a sa catre modeste, care fura tare
bne prmte apaudate, cac erau tot att de orgnae a obect ca toate refec[e
oamenor mportan[.
La eta|, restu ser se scurse vese, cac doctoru era ntr-o foarte buna dspoz[e,
ar Harry, orct de ostent ngndurat se aratase a nceput, pna a urma se dadu
dupa buna dspoz[e a doctoruu, care se ntrecu n tot feu de gume nostme
amntr dn carera sa, nct Over se prapadea de rs, gasndu-e cee ma amuzante
ucrur pe care e auzse vreodata, asta spre evdenta satsfac[e a doctoruu care
rdea e n hohote, mopsndu- pe Harry de vesea or. Aadar, erau ct se poate
de vese, n asemenea crcumstan[e, se facuse de|a trzu cnd se despar[ra cu
nme uoare pne de mu[umre, ca sa se duca a odhna de care char aveau
nevoe dupa ndoee gr|e prn care trecusera.
A doua z dmnea[a Over se trez ma bne dspus - reua ndeetncre u
obnute cu ma muta speran[a pacere dect sm[se n utmee ze. Pasareee
fura scoase dn nou afara n ocu or obnut, ca sa cnte, cee ma frumoase for
de cmp fura adunate ntr-un buchet care s-o bucure pe Rose. Meancoa cu care
pareau nvaute toate ucrure n och trt ngr|ora[ a baatuu, cu cteva ze
nante, se rspse acum, ca prn farmec. Roua parea ca straucete ma tare pe
frunzu verde, vntu parea ca optete
un cntec ma duce, char ceru parca era ma abastru ma umnos, att de
mare este nfuen[a pe care o exercta starea noastra sufeteasca asupra ucruror dn
|ur. Oamen care contempa natura pe semen or constata ca totu e ntunecat
sumbru, au dreptate n feu or, fndca aceste cuor ntunecate sunt refexe
propror or star sufetet de frustrare. Adevaratee nuan[e sunt greu de n[ees
cer o prvre mpede.
Trebue sa spunem un ucru, pe care Over -a remarcat atunc, anume ca
pmbare u de dmnea[a nu ma erau snguratce. Harry Maye, char dn prma z n
care -a vazut pe Over ntorcndu-se acasa cu bra[u pn de for, fu cuprns deodata
de aa o pasune pentru for doved un gust att de rafnat n aran|area or, nct
ntrecu pe tovarau u ma mc. Dar daca n prvn[a asta Over era pe ocu do, n
schmb e cunotea ma bne ocure unde se gaseau cee ma frumoase for, aa ca n
fecare dmnea[a cutreerau mpreuna cmpe aduceau acasa ce era ma frumos
de peste tot. Fereastra de a camera fete era acum deschsa, fndca u Rose pacea
sa respre aeru nmresmat a ver sa se nvoreze cu prospe[mea u, ar pe
pervazu ferestre se afa ntotdeauna, ntr-un vas cu apa, un anume buche[e care era
aran|at cu gr|a nocut n fecare dmnea[a. Over observa ca fore veste|te nu
erau ncodata aruncate, char daca erau nocute mereu cu atee proaspete, ma
observa ca, or de cte or doctoru ntra n gradna, e ndrepta n mod nvarab
prvre spre ace oc speca ma nt, a vasu cu for, apo catna dn cap cu n[ees
nante de a- ncepe pmbarea de dmnea[a. aa zee trecura, ar Rose se
nsanatoea repede.
Dar nc u Over nu- mergea rau, de Rose nca nu- parasse camera de bonava
pmbare de seara nu se ma faceau dect rar pe dstan[e mc numa n
compana doamne Maye. Era foarte contncos cu ec[e predate de batrnu cu
paru ab muncea cu atta srgun[a, ca se mra e de repezcunea cu care
progresa. E, bne, tocma n m|ocu unor astfe de ndeetncr se ntmpa un ucru
ce- nspamnta - ngroz.
Oda[a n care edea e de obce facea ec[e era a eta|u de |os, n partea
dn spate a case. Era o adevarata oda[a de [ara cu o fereastra cu zabree, ncadrata
de asome caprfo care se ca[arau de |ur-mpre|uru pervazuu umpnd camera de
parfumur decoase. Avea vedere nspre gradna, care a rndu e era despar[ta de
un padoc, prntr-o poarta. Ma ncoo erau paun bogate padure. Nu ma erau ate
case n zona, ar prvetea se ntndea pna foarte departe.
ntr-o seara frumoasa, cnd cee dnt umbre ae amurguu coborau pe pamnt,
Over statea a fereastra, cufundat n car[e u. Statuse apecat deasupra or o buna
bucata de vreme, cum zua fusese cancuara, ar e muncse destu de mut, n-or sa
se supere autor aceor car[, cne or ma f e, daca am sa spun ca ncetu cu ncetu
Over adorm.
Exsta un anume fe de somn care ne cuprnde fara sa ne dam seama, care, de
ne [ne trupu przoner, ne asa sa fm conten[ de ucrure ce ne ncon|oara
sprtu ber sa honareasca dupa voe. Asta daca se poate num somn acea greutate
apasatoare, starea de neputn[a generaa ncapactatea de a-[ controa gndure
mcare. totu suntem conten[ de tot ce se petrece n |uru nostru daca se
ntmpa sa vsam, cuvntee sunetee rostte n momentee aceea vn sa se
amestece cu vsee noastre, potrvndu-se att de surprnzator cu vedene noastre,
ar reatatea se mbna cu nchpurea att de cudat, nct e aproape cu neputn[a sa
e deosebm. Dar fenomenu ce ma cudat a aceste star e atu, anume faptu ca
de vazu ppatu sunt amor[te, totu gndure dn somn magne care se
pernda prn fa[a noastra vor sufer o nfuen[a materaa, daca ntervne prezenta
tacuta a unu obect dn afara care se poate sa nu f fost n prea|ma noastra cnd am
nchs och de a caru vecnatate nu ne dam seama n tmpu treze.
Over reaza faptu ca se afa n camera u, ca n fa[a u, pe masa, se afau car[e,
ca vntu ada prntre pantee aga[atoare de afara. totu dormea. Dntr-odata
scena se schmba nsa: acum aeru deven nsufcent greo se trez gndndu-se
cu groaza ca se afa dn nou nchs n casa evreuu. vedea pe batrnu ce hdos
stnd n co[u u
obnut, aratandu- pe e cu degetu optnd ceva a urechea atu ndvd, pe
care nsa nu- putea dstnge care statea aatur.
- Sst! Dragu meu, se paru u ca- aude pe evreu spunnd, e este, fara nco
ndoaa. Ha sa mergem.
- E e cu adevarat, raspunse ceaat. Cum a putea sa ma ne?! De-ar f prntre o
me de strgo, to[ cu chpu u, tot -a ghc care-. Daca -ar ngropa a 15 metr
adncme m-a nmer deasupra aceu oc, cred ca a sm[ ca- ngropat acoo char
daca n-ar f nco patra de mormnt cu numee u!
Omu parea ca rostete cuvntee acestea cu o ura att de sabatca, nct Over se
trez bonav de spama.
Doamne sfnte! Oare de ce sm[ea sngee zvcnnd n nma, de ce perse
grau nu se ma putea mca? Acoo, acoo a fereastra, char n fa[a u, att de
aproape, ca ar f putut sa- atnga daca nu s-ar f dat napo, statea evreu, utandu--se
drept n och! Iar nga e, gaben de fure sau de frca, or poate de amndoua, era
chpu schmonost a omuu care se rastse a e n curtea hanuu.
Nu dura dect o cpa, ca ntr-o strafugerare, apo dsparura. Dar e sgur
recunoscusera, aa cum e recunoscuse foarte bne. Chpure or erau att de
adnc ntparte n mntea u, ca cum ar f fost datute n patra aezate n fa[a u
de cnd se nascuse. Ramase o cpa ncrement, apo, sarnd pe fereastra n gradna,
ncepu sa strge dupa a|utor ct [nea gura.
Captou 35
Cuprnznd rezutatu nepacut a aventur u Over
o convorbre ntructva mportanta dntre Harry
Maye Rose
Cnd ocutor case, atra de strgatee u Over, se repezra a ocu de unde
veneau, gasra pe baat pad agtat, aratnd cu degetu spre veze dn spatee
case, aba putnd sa rosteasca: ,Evreu! Evreu!"
Domnu Ges era nedumert de rostu acestu strgat; dar Harry Maye, carua
mergea mntea ma repede care afase povestea u Over de a mama sa, prcepu
totu pe data.
- ncotro s-a dus?, ntreba e, apucnd un comag care statea spr|nt ntr-un co[
a ncaper.
- ncoo, zse Over, aratnd cu mna caea pe care o uasera ce do. I-am perdut
dn och ntr-o cpta.
- Pa, atunc sunt n an[!, spuse Harry. Ven[ dupa mne! [ne[-va ct de
aproape pute[. zcnd asta, o zbugh peste maracn prnse dn prma cpa o aa
mare vteza, nct ceorat e era foarte greu sa [na pasu cu e.
Ges urma ct putu e de repede; Over se [nu aproape, ar dupa un mnut sau
doua, domnu Losberne, care fusese a pmbare tocma se ntorcea, dadu peste
gard vadndu-se ma ager dect s-ar f crezut, se avnta e n aceea cursa cu o
vteza de nvdat, strgnd necontent dn rasputer a cea[, ca sa afe ce s-a
ntmpat.
aa aergara fara oprre, nc macar pentru a- trage rasufarea, pna ce
conducatoru grupuu, a|ungnd a por[unea de cmp aratata de Over, ncepu sa
caute ndeaproape
prn sunt gardu vu ncon|urator; ceea ce e dadu ragaz ceora[ sa- a|unga dn
urma, ar Over avu vreme sa- povesteasca domnuu mpre|urare care au dus a o
aa aprga urmarre.
Cautarea fu zadarnca. Nu gasra nc macar urme proaspete de pa. Stateau acum
pe vrfu unu deuor de unde cuprndeau cu prvrea cmpure deschse care se
ntndeau pre[ de tre-patru me de |ur-mpre|ur. Satu se zarea ntr-o vcea dn
stnga; dar, ca sa a|unga acoo pe drumu aratat de Over, barba[ ar f trebut sa
treaca prn cmpu descopert, e-ar f fost cu neputn[a sa f parcurs dstanta ntr-un
tmp aa de scurt. De ceaata parte, o padure deasa margnea unca nu ar f putut
a|unge acoo dn aceea prcna.
- Trebue sa f fost un vs, Over, spuse Harry Maye.
- O, nu, domnue, n-a fost aa, raspunse Over, cutremu- rndu-se a amntrea
chpuu batrnuu tcaos; -am vazut prea bne ca sa ma f neat. I-am vazut pe
amndo, a fe de mpede cum te vad pe dumneata acum.
- Cne era ceaat?, ntrebara Harry domnu Losberne ntr-un gas.
- Acea om de care v-am vorbt, care s-a napustt deodata asupra mea a han,
spuse Over. Ne-am utat fx unu n och ceuat, a putea |ura ca era e.
- Et sgur ca au uat-o ncoace?, ntreba Harry.
- La fe de sgur cum sunt ca -am vazut a fereastra, raspunse Over, aratnd, pe
masura ce vorbea, spre gardu vu care despar[ea gradna conacuu de cmpe.
Barbatu nat a sart gardu char acoo; evreu, aergnd un pc spre dreapta, s-a
strecurat prn spartura de coo.
Ce do barba[ prvra chpu cnstt a u Over n tmp ce vorbea, mutndu-
prvre de a unu a atu, parura mu[um[ de precza vorbeor sae. totu, ncaer
nu se ntrezareau urmee trecer n graba a ceor do barba[. Iarba era nata, dar
ncaer nu era cacata, dect acoo pe unde trecusera e. Lature margne
an[uror erau dn ut |av, dar ncaer nu se putea dstnge urma de nca[ar nc
ce ma mc semn care ar f aratat ca trecuse pe acoo pcor de om cu cteva ore n
urma.
- Asta e cudat!, spuse Harry.
- Cudat?, repeta doctoru. Nc Bathers Duff nu putura prcepe nmc.
Macar ca vazura ct de zadarnca e fusese cautarea, nu se asara pna cnd
caderea nop[ natura orce nade|de de reuta; char atunc renun[ara cu nma
strnsa. Ges fu trms prn crcume dn sat, dupa ce Over a descrs ct de bne a
putut nfa[area straee stranor. Dntre e, evreu avea, n orce caz, o nfa[are
destu de strane pentru ca sa- amnteasca cneva de e, presupunnd ca ar f fost
vazut bnd sau umbnd fara rost. Ges totu se ntoarse fara nco veste care ar f
putut sa amureasca sau sa mcoreze tana.
A doua z reuara cautare ntrebare dn nou, dar fara sor[ de zbnda. Ceaata
z, Over domnu Ges mersera ar mpreuna n trg, tragnd nade|de sa vada sau
sa afe acoo ceva despre fugar, nsa acest efort fu a fe de pst de roade. Dupa
cteva ze, taraena ncepu sa fe data utar, aa cum se ntmpa de obce cnd
curoztatea, nemaavnd hrana proaspata care sa o ntre[na, se stnge sngura.
ntre tmp, Rose se nsanatoea vaznd cu och. De|a nu ma statea n camera e.
Putea sa asa afara reund parte a va[a de fame, aducea bucure n nme
tuturor.
Dar, macar ca aceasta schmbare fercta avu un efect vadt asupra mcuu cerc
fama, macar ca se auzeau dn nou voc vesee rsete fercte n casu[a de a
[ara, uneor se sm[ea asupra unora dn ce prezen[ o re[nere neobnuta, char
asupra domnoare Rose, nu se putu ca Over sa nu bage de seama acest ucru.
Doamna Maye fu sau se nchdeau deseor sngur n camera, pentru vreme
ndeungata , de ma mute or, Rose aparu cu urme de acrm pe obra|. Dupa ce
domnu Losberne stab o z pentru pecarea a Chertsey, aceste smptome
devenra ma pronun[ate n mod vadt se petrecea ceva care tubura pacea
domnoare a atcuva n afara e.
n sfrt, ntr-o dmnea[a, cnd Rose era sngura n saa unde se servea mcu
de|un, ntra Harry Maye , dupa o oarecare ovare, ceru voe sa vorbeasca pre[
de cteva cpe.
- Doar cteva - foarte pu[ne - vor f de a|uns, Rose, spuse tnaru, tragndu-
scaunu nga a e. Ceea ce am a-[ spune nu se poate sa nu-[ f trecut prn mnte
de|a. Speran[ee cee ma drag nm mee nu [ sunt strane, macar ca nca nu e-a
auzt rostte de buzee mee.
Rose se facuse foarte pada dn cpa n care Harry Maye a ntrat, dar acesta ar f
putut f rezuatu bo e recente. Se ncna doar , apecndu-se asupra unor pante
care se afau n prea|ma, atepta n nte ca e sa nceapa sa spuna ce avea de spus.
- Eu... eu ar f trebut sa f pecat de ac de ma demut, spuse Harry.
- ntr-adevar, ar f trebut, raspunse Rose. Sa ma er[ ca [ spun asta, dar a f
preferat sa f pecat.
- Am fost adus ac de teama cea ma de temut cea ma chnutoare, spuse
tnaru, teama de a perde o fn[a draga n care m-am pus toate dorn[ee
speran[ee. A fost pe moarte, tremurnd ntre pamnt cerur. Se te ca atunc cnd
fapture tnere, frumoase bune sunt prnse de boaa, sufetee or curate se
ndreapta cu nepasare spre ocau umnos a odhne vence; se ma te -
fereasca Sfntu! - ca faptur ca tne, cee ma bune ma frumoase, deseor se
ofesc tocma cnd e-a vent vremea sa nforeasca.
n och fete aparura acrm, pe masura ce e rostea aceste cuvnte; cnd una
dn ee cazu pe foarea desupra carea era apecata strauc puternc n cupa e,
facnd-o ma frumoasa, paru ca sm[amntee nmoare e tnere se nrudeau, n
mod fresc, cu cee ma mnunate ucrur dn natura.
- O faptura, contnua tnaru cu nfacarare, o faptura att de gngaa psta de
vcene, adoma unu nger a Domnuu, s-a zbatut ntre va[a moarte. ()!, cne ar f
putut nada|du, cnd umea ndepartata cu care se aseamana s-a deschs pe
|umatate prvr, ca aceasta faptura se va ntoarce a durerea necazu aceste um!
Rose, Rose, sa tu ca te duc ca o umbra duce, pe care o face pe pamnt o umna de
sus; sa nu am nco nade|de ca ve scapa, pentru ce rama n urma; sa nu tu
aproape ncun motv pentru care sa contnu sa ext; sa smt ca apar[ acee sfere
umnoase unde
s-au dus de|a n zbor, prea curnd, att de mu[ dn ce ma frumo ma bun;
totu sa ma rog, n m|ocu acestor gndur mngetoare, sa f redata ceor care te
ubesc - acestea m-au fost chnur aproape cu neputn[a de suportat. Au stat n
sufetu meu z noapte; cu ee a vent un uvo de temer, groaza parer de rau
egoste ca nu cumva sa mor fara sa f tut vreodata cu cta credn[a te-am ubt,
uneor m parea ca m perd mn[e uzu ra[un. Te-a facut bne. Z de z,
aproape ceas cu ceas, [ revenea o pcatura de sanatate care, aaturndu-se froruu
de va[a vagut stovt care curgea agae n tne, -a facut sa se nvobureze ara
sa se faca va nat tumutuos. Te-am vazut ntor- cndu-te aproape de a moarte a
va[a, cu och care ma ca au orbt de nerabdare dragoste adnca. Nu-m spune ca
a f dort sa perd aceasta ntoarcere, cac ea m-a nduoat nma fa[a de tot neamu
omenesc.
- Nu asta am vrut sa spun, zse Rose, n acrm. A f vrut doar sa f pecat, sa te f
ntors a [eur nate nobe, a [eur vrednce de dumneata.
- Nu este [e ma vrednc de mne, ma vrednc de frea cea ma aeasa de pe fa[a
pamntuu, dect upta pentru a ctga o nma ca a dumtae, spuse tnaru und-o
de mna. Rose, draga mea Rose! An de ze - sunt an de ze - de cnd te ubesc,
nazund sa parcurg drumu spre fama, ca apo sa ma ntorc cu mndre acasa sa [
spun ca m-am zbatut doar ca sa te fac partaa; gndndu-ma, n vsee mee cu och
desch, cum [ vo amnt, n ace moment ferce, de mutee dovez tacute de
afec[une pe care [ e-am dat n copare ca [ vo cere mna ca urmare a une
n[eeger vech, doar de no tute! Vremea aceea nu a sost nca, dar, fara sa m f
facut un nume fara sa m f ndepnt vreun vs dn tnere[e, [ daruesc nma mea
care de att de muta vreme [ apar[ne soarta mea va f hotarta de cuvntee cu
care ve prm aceasta ofranda.
- Purtarea dumtae a fost dntotdeauna cumsecade noba, spuse Rose,
stapnndu- emo[e care o tuburau. cum nu ma socot nc nepasatoare, nc
nerecunoscatoare, ata care e raspunsu meu.
- Raspunsu e ca trebue sa ma straduesc sa te mert. Aa este, draga Rose?
- Trebue, raspunse Rose, sa te straduet sa ma u[; nu ca pe o tovaraa draga
de demut, cac acest ucru m-ar ran cumpt, c ca pe ubta. Uta-te bne n |uru tau;
gndete-te cte nm sunt pe umea asta pe care a f mndru sa e ctg.
ncredn[eaza-m ate sentmente, [ vo f cea ma devotata ma credncoasa
pretena dntre to[ preten pe care a.
Urma o pauza, tmp n care Rose, acoperndu- fata cu o mna, dadu drumu
acrmor sa curga n voe. Harry o [nea nca de ceaata mna.
- care ar f motvee tae, Rose - spuse e ntr-un sfrt, cu vocea scazuta -
motvee pentru aceasta hotarre?
- A dreptu sa e cunot, raspunse Rose. Nu po[ spune nmc care sa m schmbe
hotarrea. E o datore pe care trebue sa o ndepnesc. O datore fa[a de a[ fa[a de
mne.
- Fa[a de tne?
- Da, Harry. E o datore fa[a de mne nsam ca eu, ca o fata fara preten fara
avere, cu o pata pe numee meu, sa nu e dau pretenor ta prcna sa creada ca am
cedat |osnc n fata prmeor pornr ae pasun dumtae, ca m-am aga[at de
nazun[ee panure tae, nabundu-e. Sunt datoare fa[a de dumneata ce drag
dumtae sa te mpedc ca, dn prea pnu fr tae cade generoase, sa pu aceasta
mare pedca n caea urcuuu spre succes n ume.
- Daca sentmentee [ sunt acordate a sentmentu datore... - ncepu Harry.
- Nu sunt, raspunse Rose, mbu|orndu-se puternc.
- Prn urmare, m mpartaet dragostea?, spuse Harry. Spune-m macar att,
draga Rose! Spune-m macar asta nducete amaracunea aceste dezamagr
cumpte!
- Daca a f putut-o face fara sa- provoc un mare rau ceu pe care ubesc,
raspunse Rose, a f putut...
- Sa prmet aceasta decara[e ntr-un mod cu totu dfert?, spuse Harry. Ce
pu[n, nu m ascunde asta, Rose!
- Poate, spuse Rose. Destu!, adauga ea, desprnzndu- mna dn a u, de ce am
ma ung aceasta dscu[e chnutoare? E foarte dureroasa pentru mne, totu
datatoare
de fercre tranca - cac fercre va f, ntr-adevar, sa tu ca odata am avut n
och dumtae ocu nat pe care ocup acum, orce vctore pe care o ctg n
va[a ma va nsufe[ cu tare hotarre sporte. Ram cu bne, Harry! Aa cum ne-am
ntnt astaz, nu ne vom ma ntn vreodata, c prn ate rea[ dect cee n care ne-
ar f pus convorbrea aceasta, am putea f un[ pentru muta fercta vreme. fe ca
toate bnecuvntare pe care rugacune une nm cnstte curate e poate cobor
de a zvoru adevaruu sncerta[ sa te bucure sa te a|ute sa reuet!
- nca un cuvnt, Rose, spuse Harry. Spune-m, cu cuvntee tae, care e motvu.
Vreau sa- audt char de pe buzee tae!
-Vtoru care [ se deschde este unu strauctor, raspunse Rose cu tare. Te
ateapta toate onorure pe care barba[ pot sa e atnga n va[a pubca, cu taente
mar protector puternc. Dar protector aceta sunt mndr; eu nu vreau sa am
de-a face cu e, ca nu cumva sa o dspre[uasca pe mama care m-a dat va[a; nc
nu- vo n|os, nc duce spre eec, pe fu cee care a [nut att de bne ocu mame
mee. ntr-un cuvnt, spuse tnara ntorcndu- capu, pe masura ce tara e de
moment o paras, numee meu e patat, cu pata pe care umea o pune pe capetee
ceor nevnova[. Vo purta aceasta pata doar n sngee meu doar asupra mea va
ramne reprou um.
- nca un cuvnt, Rose. Mut prea draga mea Rose! Doar un cuvnt!, strga Harry,
aruncndu-se a pcoaree e. Daca a f fost ma pu[n... ma pu[n favorzat de soarta,
cum zce umea, daca m-ar f fost harazt un tra modest ntt, daca a f fost
sarac, bonav, nea|utorat, m-a f ntors atunc spatee? Sau, poate, ateptatu meu
urcu spre boga[e onorur te face sa a aceste scrupue egate de numee tau?
- Nu ma s sa-[ raspund, repca Rose. ntrebarea nu- are rostu, nc nu- va
avea vreodata. E nedrept, aproape crud, sa o pu.
- Daca raspunsu tau ar f acea pe care aproape ndraznesc sa- sper, raspunse
Harry, m-ar arunca o raza de fercre pe drumu meu snguratc, m va umna
cararea care m se deschde. Nu e ucru de nmc sa fac att de mut, doar rostnd
cteva cuvntee, pentru ce care te ubete ma mut dect orce
pe ume. O, Rose, n numee sm[amnteor mee ferbn[ statornce; n numee a
tot ce am ndurat pentru tne a osnde a care ma supu, raspunde-m, te rog,
numa a ntrebarea asta!
- Bne, atunc, daca soarta dumtae ar f fost ata, raspunse Rose, daca a f fost
doar cu pu[n, nu aa de mut, deasupra mea; daca [-a f putut da a|utor
mngere ntr-o va[a smpa, panca retrasa, nu o pata o pedca n m|ocu
mu[mor amb[oase preten[oase, a f fost scutta de aceasta ncercare a ve[
mee. Acum am toate motvee sa fu fercta, char foarte fercta, dar atunc, Harry,
martursesc ca a f fost ma fercta.
Pe cnd facea aceasta martursre, amntr ae nazun[eor trecute, care fusesera
drag cu mut tmp n urma, n vremea copare, se napustra n mntea u Rose
aducnd cu ee acrm, aa cum se ntmpa cnd nazun[e de demut se ntorc n
gndu nostru, ofte, acrme o uurara.
- Nu-m pot stapn sabcunea prn aceasta, hotarrea mea se face ma
puternca, spuse Rose ntnzndu- mna. Acum char trebue sa te parasesc.
- [ cer o sngura fagaduaa, spuse Harry. O data, doar o sngura data, sa zcem
peste un an, de s-ar putea sa fe mut ma devreme, sa-m ngadu sa [ ma vorbesc
ar despre acest ucru, pentru utma oara.
- Dar nu ca sa ma ndupec sa m schmb hotarrea, raspunse Rose, cu un
zmbet trst; ar f zadarnc.
- Nu, spuse Harry - numa ca sa te aud repetnd-o, daca a bnevo, pentru
utma oara! Vo pune a pcoaree tae orce avere sau stua[e o sa dobndesc;
daca ve sta necntta n hotarrea de acum, n-am sa caut nc prn cuvnt, nc prn
fapta, sa [-o schmb.
- Atunc aa sa fe, raspunse Rose. Pentru mne va f doar o sufern[a n pus,
pna atunc s-ar putea sa fu n stare sa o port cu ma muta uurn[a.
ma ntnse o data mna. Dar tnaru o strnse a peptu sau, o saruta pe
fruntea e frumoasa e n graba dn camera.
Captou 36
Este unu foarte scurt, poate ca acum nu pare foarte mportant, dar cu toate
acestea ar trebu ctt ca urmare a captou anteror drept chee a unu capto care
va urma cnd va ven tmpu
Carevasazca et hotart sa ma nso[et a drum
n dmnea[a aceasta, aa-?, spuse doctoru, cnd
Harry Maye ven a masa unde e Over serveau
mcu de|un. Ma sa fe, nu te [ne nc macar |umatate de ora daca te hotarat a
ceva, sau daca te razgndet!
- Peste cteva ze [ ve schmba parerea, spuse Harry rond fara vreun motv
anume.
- Nada|duesc ca o sa am motve seroase sa m-o schmb, raspunse domnu
Losberne, de martursesc ca nu cred ca o sa fe aa. Doar er dmnea[a te-a
hotart, cu mare zor, sa sta ac sa [ nso[et mama, ca un fu bun, a mare.
nante de prnz a dat de tre ca o sa m fac cnstea de a ma nso[ pna a
destna[a mea, n drumu dumtae spre Londra. seara, m-a rugat n chp tanc sa
pecam nante de a se scua doamnee. Urmarea e ca tnaru Over sta ac [ntut, a
mcu de|un, cnd de fapt ar f trebut sa cutreere unce dupa tot feu de mnuna[
botance. Pacat, nu- aa, Over?
- M-ar f parut tare rau, domnue, daca n-a f fost acasa cnd dumneavoastra
domnu Maye a[ f pecat, raspunse Over.
- Dragu[ dn partea dumtae, spuse doctoru. Po[ sa v sa ma vez cnd te ntorc.
Dar, ca sa vorbm seros acum, Harry, a prmt vreo veste de a grangur ce mar, de
et aa, deodata, nerabdator sa pec?
- Grangur ce mar, raspunse Harry, banuesc ca ncuz sub aceasta
denumre pe unchu meu, care- ce ma mare dntre to[, nu m-au trms nco veste
de cnd sunt ac, nc nu cred ca n aceasta peroada a anuu o sa ntervna ceva
care sa ma obge sa fu medat aatur de e.
-E, bne, spuse doctoru, et un om cudat . Dar, cu sguran[a, o sa te bage n
parament a aegere de dnante de Cracun, aceste schmbar neateptate
razgndr sunt o buna pregatre pentru va[a potca. Se poate trage un foos dn asta.
O pregatre buna e ntotdeauna de dort, fe ca este vorba despre o cursa pentru un
oc, pentru o cupa sau o suma frumuca.
Harry Maye arata de parca ar f putut sa contnue aceasta convorbre scurta cu
una-doua repc care -ar f zgudut bne pe doctor, dar se mu[um sa spuna doar ,Vom
vedea", nu ma zse nmc ma departe. La pu[n tmp dupa aceea, d- genta trase
n fa[a u. Ges ntra sa a baga|ee doctoru se napust afara, sa nspecteze
aezarea or.
- Over, spuse Harry Maye n oapta, a vrea sa dscut ceva cu tne.
Over se aprope de cadru ferestre unde statea domnu Maye, tare mrat de
amestecu de trsete nsufe[re ce se vedea n comportamentu tnaruu.
- Po[ scre bne acum?, spuse Harry, apucandu- de bra[.
- Cred ca da, domnue, raspunse Over.
- Poate ca o sa treaca muta vreme pna cnd o sa ma ntorc acasa. A dor sa m
scr - sa zcem o data a doua saptamn, unea, a Ofcu Genera a Pote dn
Londra. Et de acord?
- Desgur, domnue. Char sunt mndru ca pot sa o fac, excama Over, ncntat
peste masura de aceasta nsarcnare.
- M-ar pacea sa tu ce ma fac mama domnoara Maye, spuse tnaru -
po[ umpe pagna spunndu-m ce pmbar face[ despre ce vorb[, daca ea -
adca ee, sunt fercte sanatoase. Ma n[eeg?
- Foarte bne, domnue, foarte bne, raspunse Over.
- A prefera sa nu e spu acest ucru or, spuse Harry n graba, pentru ca mama
s-ar s sa m scre ma des asta ar f greu pentru ea o gr|a n pus. Sa fe aceasta
o tana ntre mne tne. nu uta sa m scr despre toate! Ma bazez pe tne!
Over, mndru foarte ncntat de mportanta rouu sau, fagadu cu credn[a sa
pastreze tana sa scre ct ma amanun[t n scrsore sae. Domnu Maye ua
ramas bun de a e, asgurandu- de stma protec[a sa.
Doctoru era de|a n dgen[a. Ges (care, dupa cum se stabse, ramnea a [ara)
[nea portera deschsa cu mna, ar servtoaree se utau dn gradna. Harry ma
arunca o prvre fugara spre fereastra cu oboane sar n trasura.
- Da- drumu - strga e - mna cu strance, a gaop, ct ma ute! Nmen
nu va [ne pasu cu no az, macar dac-ar zbura!
- He!, strga doctoru, cobornd grabnc geamu dn fa[a, rastndu-se a vztu.
Cneva va [ne pasu cu mne, char dac-ar zbura. A auzt?
Cu zg[e durutur, pna cnd sunetee se stnsera n departare, trasura
nanta rapd aba se ma vedea; urma erpurea osee, apo dsparu dn och,
aproape ngh[ta de un nor de praf. Ba dsparea tota, ba se vedea dn nou, dupa cum
dadeau voe obstacoee dn cae, sau suure cobo- rasure drumuu. Iar prvtor
se mpratara doar dupa ce noru de praf dsparu cu desavrre.
Ma era nsa un prvtor care ramasese cu och a[nt[ asupra ocuu unde dsparu
trasura, vreme ndeungata dupa ce se ndepartase de|a pre[ de mute me, cac n
spatee perdee abe, care o ascunsese prvr cnd Harry -a rdcat och spre
fereastra, statea char Rose.
- Pare foarte bne-dspus ferct, spuse ea n cee dn urma. M-am temut pentru
o vreme ca ar putea sa fe atfe. M-am neat. Sunt foarte, foarte bucuroasa.
Lacrme sunt semne de bucure, dar de durere; ar cee care au cobort pe
chpu u Rose, pe cnd statea cufundata n gndur, a fereastra, utndu-se nca n
aceea drec[e, pareau sa zvorasca ma degraba dn durere dect dn bucure.
- Grangur ce mar, raspunse Harry, banuesc ca ncuz sub aceasta
denumre pe unchu meu, care- ce ma mare dntre to[, nu m-au trms nco veste
de cnd sunt ac, nc nu cred ca n aceasta peroada a anuu o sa ntervna ceva
care sa ma obge sa fu medat aatur de e.
-E, bne, spuse doctoru, et un om cudat . Dar, cu sguran[a, o sa te bage n
parament a aegere de dnante de Cracun, aceste schmbar neateptate
razgndr sunt o buna pregatre pentru va[a potca. Se poate trage un foos dn asta.
O pregatre buna e ntotdeauna de dort, fe ca este vorba despre o cursa pentru un
oc, pentru o cupa sau o suma frumuca.
Harry Maye arata de parca ar f putut sa contnue aceasta convorbre scurta cu
una-doua repc care -ar f zgudut bne pe doctor, dar se mu[um sa spuna doar ,Vom
vedea", nu ma zse nmc ma departe. La pu[n tmp dupa aceea, d- genta trase
n fa[a u. Ges ntra sa a baga|ee doctoru se napust afara, sa nspecteze
aezarea or.
- Over, spuse Harry Maye n oapta, a vrea sa dscut ceva cu tne.
Over se aprope de cadru ferestre unde statea domnu Maye, tare mrat de
amestecu de trsete nsufe[re ce se vedea n comportamentu tnaruu.
- Po[ scre bne acum?, spuse Harry, apucandu- de bra[.
- Cred ca da, domnue, raspunse Over.
- Poate ca o sa treaca muta vreme pna cnd o sa ma ntorc acasa. A dor sa m
scr - sa zcem o data a doua saptamn, unea, a Ofcu Genera a Pote dn
Londra. Et de acord?
- Desgur, domnue. Char sunt mndru ca pot sa o fac, excama Over, ncntat
peste masura de aceasta nsarcnare.
- M-ar pacea sa tu ce ma fac mama domnoara Maye, spuse tnaru -
po[ umpe pagna spunndu-m ce pmbar face[ despre ce vorb[, daca ea -
adca ee, sunt fercte sanatoase. Ma n[eeg?
- Foarte bne, domnue, foarte bne, raspunse Over.
- A prefera sa nu e spu acest ucru or, spuse Harry n graba, pentru ca mama
s-ar s sa m scre ma des asta ar f greu pentru ea o gr|a n pus. Sa fe aceasta
o tana ntre mne tne. nu uta sa m scr despre toate! Ma bazez pe tne!
Over, mndru foarte ncntat de mportanta rouu sau, fagadu cu credn[a sa
pastreze tana sa scre ct ma amanun[t n scrsore sae. Domnu Maye ua
ramas bun de a e, asgurandu- de stma protec[a sa.
Doctoru era de|a n dgen[a. Ges (care, dupa cum se stabse, ramnea a [ara)
[nea portera deschsa cu mna, ar servtoaree se utau dn gradna. Harry ma
arunca o prvre fugara spre fereastra cu oboane sar n trasura.
- Da- drumu - strga e - mna cu strance, a gaop, ct ma ute! Nmen
nu va [ne pasu cu no az, macar dac-ar zbura!
- He!, strga doctoru, cobornd grabnc geamu dn fa[a, rastndu-se a vztu.
Cneva va [ne pasu cu mne, char dac-ar zbura. A auzt?
Cu zg[e durutur, pna cnd sunetee se stnsera n departare, trasura
nanta rapd aba se ma vedea; urma erpurea osee, apo dsparu dn och,
aproape ngh[ta de un nor de praf. Ba dsparea tota, ba se vedea dn nou, dupa cum
dadeau voe obstacoee dn cae, sau suure cobo- rasure drumuu. Iar prvtor
se mpratara doar dupa ce noru de praf dsparu cu desavrre.
Ma era nsa un prvtor care ramasese cu och a[nt[ asupra ocuu unde dsparu
trasura, vreme ndeungata dupa ce se ndepartase de|a pre[ de mute me, cac n
spatee perdee abe, care o ascunsese prvr cnd Harry -a rdcat och spre
fereastra, statea char Rose.
- Pare foarte bne-dspus ferct, spuse ea n cee dn urma. M-am temut pentru
o vreme ca ar putea sa fe atfe. M-am neat. Sunt foarte, foarte bucuroasa.
Lacrme sunt semne de bucure, dar de durere; ar cee care au cobort pe
chpu u Rose, pe cnd statea cufundata n gndur, a fereastra, utndu-se nca n
aceea drec[e, pareau sa zvorasca ma degraba dn durere dect dn bucure.
Captou 37
n care cttoru poate observa un contrast destu de des ntnt n casnc
Domnu Bumbe edea n brou azuu, cu och moro- canos a[nt[ asupra vetre
trste a sobe de unde, vara fnd, nu se vedea nco carre, n afara unor raze pade
care erau refectate de suprafa[a e rece strauctoare. O hrte de prns mute
atrna dn tavan, dn cnd n cnd rdca och spre ea, cu gnd apasator; , pe
cnd nsectee nepasatoare zburau pe deasupra gra|uu strauctor, domnu Bumbe
scotea cte un oftat adnc nfa[area se ntuneca ma tare. Domnu Bumbe era
cufundat n cugetare. Se prea poate ca gngane sa- f readus n mnte vreun epsod
dureros dn va[a.
Dar posomorrea domnuu Bumbe nu era snguru ucru care putea trez o duce
meancoe n peptu cttoruu. Ma erau ate semne, strns egate de persoana sa,
care aratau ca se petrecuse o schmbare nsemnata n stua[a u. Unde erau hana cu
fretur paara trcorn? Purta nca pantaon strn sub genunch corap negr dn
bumbac, dar nu ma erau ca nante. Hana avea pupane mar, ca cea de dnante,
dar ct era de dferta! Paara trcorn mpunatoare fusese nocuta cu una modesta,
rotunda. Domnu Bumbe nu ma era ntendent.
Sunt unee poz[ socae care, n afara avanta|eor materae substan[ae pe care
e ofera, dobndesc o anumta vaoare demntate de a [nuta aferenta. Mareau
are unforma; epscopu are oda|d de matase; conseru are e o [nuta de matase;
ntendentu are paara trcorn. Daca- e epscopuu
oda|de sau ntendentuu paara freture, ce ma ramne dn e? Nte oamen.
Oamen obnu[. Demntatea, char sfn[ena uneor, sunt chestun care [n de
hana ma mut dect poate cneva nchpu.
Domnu Bumbe se nsurase cu doamna Corney era drectoru azuu. Un at
ntendent a|unsese a onorur. Trcornu, hana cu fretur aurte bastonu, toate
revensera u.
- Mne se fac doua un de atunc!, ofta domnu Bumbe. Parc-ar f trecut o
vence.
S-ar f putut ca domnu Bumbe sa vrea sa spuna ca n ntervau scurt de opt
saptamn s-a concentrat o ntreaga exsten[a de fercre; dar oftatu... oftatu acea
spunea mute.
- M-am vndut, spuse domnu Bumbe, urmarndu- fru gnduror, pentru ase
ngur[e de cea, un cete de zahar o ucca de apte; ceva moba de mna a doua
douazec de re. Am fost foarte chbzut. Ieftn, grozav de eftn!
- Ieftn?!, rasuna o voce ascu[ta n urechea domnuu Bumbe. Orce pre[ ar f fost
prea mare pentru tne , Domnu dn cerur te, te-am cumparat destu de scump!
Domnu Bumbe se ntoarse dadu de chpu nteresante sae consoarte care,
n[eegnd doar cteva cuvnte dn tngurea u, raspunse aa, a ntmpare.
- Doamna Bumbe!, zse e, cu re[nere sentmentaa.
- E?, strga doamna.
- F buna uta-te a mne, spuse domnu Bumbe, tn- tundu- och asupra e.
(,Daca suporta sa fe prvta aa, spuse domnu Bumbe, nseamna ca poate sa
suporte orce. Cu prvrea asta n-am dat gre ncodata cu cac. Daca n-are ncun
efect asupra e, s-a dus autortatea mea").
Parere dfera daca o prvre foarte scurta poate f ndea|uns sa ntmdeze pe
sarac care, fnd prost hran[, nu sunt ntr-o forma foarte buna, sau daca fosta
doamna Corney era muna a asemenea prvr vuturet. Cert e ca drectoarea nu s-a
aratat deoc ntmdata de sprnceana rdcata a domnuu Bumbe; dmpotrva, trata
cu mare dspre[ char zbucn ntr-un hohot de rs care parea a f adevarat.
La auzu acestu sunet neateptat, domnu Bumbe paru ma nt nencrezator,
apo umt. Dupa aceea cazu dn nou n
gndur meancoce nu se rdca de acoo pna cnd aten[a nu fu dn nou
trezta de gasu consoarte.
- A de gnd sa sta toata zua ac sa sfora?, ntreba doamna Bumbe.
- O sa stau ac ct cred eu de cuvn[a, doamna, raspunse domnu Bumbe.
macar ca nu sforaam, o sa sfora, o sa casc, o sa stranut, o sa rd or o sa png, dupa
cum m vne. E dreptu meu.
- Dreptu tau\, spuse doamna Bumbe, cu dspre[ fa[.
- Aa- cum zc eu, doamna, spuse domnu Bumbe. Dreptu barbatuu este sa
porunceasca.
- , pentru numee Domnuu, dreptu feme atunc care e?, strga vaduva
raposatuu domn Corney.
- Sa ascute, doamna, tuna domnu Bumbe. Asta ar f trebut sa te nve[e betu
dumtae so[, raposatu; atunc, poate, ar ma f trat astaz. Ce bne ar f fost sa fe
aa, sarmanu!
Doamna Bumbe, dndu- seama dntr-o prvre ca sosse cpa hotartoare, ca
orce ovtura data acum pentru stapnre asupra ceuat era neaparat totaa de
neschmbat, se prabu ntr-un scaun de ndata ce auz aceasta auze a ce pecat pe
umea ceaata, racnnd ca domnu Bumbe era o bruta cu nma de patra, se apuca
sa pnga n netre.
Dar nu cu acrm se putea a|unge a sufetu domnuu Bumbe; nma u era
mpermeaba. Adoma cacuor de castor care se fac ma frumoase de a poae,
nerv u deveneau ma rezsten[ ma vguro sub roaee acrmor care, fnd
semne de sabcune de recunoatere tacta a puter u, ncntara mu[umra.
Se uta a doamna u cu o prvre foarte satsfacuta o ruga, ncura|ator, sa- verse
toate acrme, tut fnd ca exerc[u este foarte bun pentru sanatate.
- Ha, png ct vre, spuse domnu Bumbe. Aa se aersesc pamn, se spaa
fa[a, se ntre[n och se nmoae frea.
nchend cu aceasta guma, domnu Bumbe ua paara dn cuer, o tuf pe-o
ureche, ca orce barbat care smte ca -a aratat superortatea aa cum trebue,
vr mne n buzunare o porn satare[ spre ua, aratnd tare pozna mecher.
Fosta doamna Corney ncercase sa- mpresoneze prn acrm fndca erau ma
pu[n suparatoare dect un atac cu
mne; acum, nsa, era ct se poate de pregatta sa ncerce aceasta a doua
metoda, dupa cum domnu Bumbe nu ntrze sa descopere.
Prma ntn[are a schmbar de tactca pe care o prm fu un zgomot nfundat,
ndata zbura paara dn cap n ceaata parte a camere. Cum aceasta procedura
premnara asa cu capu descopert, doamna, cu muta ndemnare, apuca strns
de grumaz cu o mna, ar cu ceaata trase o poae de ovtur, cu muta for[a
prcepere. Dupa aceea, ntroduse pu[na varetate, zgarndu- pe fa[a smugndu-
paru; apo, socotnd ca pedepsse ndea|uns pentru ca a |gnt-o, mpnse ntr-un
scaun, care se nmer parca anume n cae, sfda, zcndu- sa ma vorbeasca
despre dreptu u, daca are cura|.
- Scoaa!, porunc doamna Bumbe, dspar de-ac, daca nu vre s-o pa[et ma
rau.
Domnu Bumbe se rdca cu o fgura |anca, ntrebndu-se ce atceva ma rau ar f
putut patm dn partea e. Rdcndu- paara, se uta nspre ua.
- Te duc az?, ntreba doamna Bumbe.
- Desgur, draga mea, desgur, raspunse domnu Bumbe, facnd o mcare rapda
nspre ua. Nu aveam de gnd dar... ma duc, draga! Et att de aprga taoasa ca,
crede-ma, eu...
n acea cpa, doamna Bumbe pa cu repezcune nante ca sa puna a ocu u
covoru care fusese strns n tmpu upte. Domnu Bumbe o zbugh medat dn
camera, fara sa se ma gndeasca a faptu ca nu termnase ceea ce avea de spus
asnd-o pe fosta doamna Corney stapna absouta a terenuu de upta.
Domnu Bumbe fusese uat prn surprndere batut destu de bne. Avea o
ncna[e spre a- ntmda pe cea[ nu mca era pacerea cnd arata cruzmea
|osnca; , nu ma ncape vorba, era un frcos. Nu spunem asta ca sa ponegrm, cac
mute persoane care se bucura de nata pre[ure admra[e sunt vctme ae unor
asemenea sabcun. Observa[a aceasta e n favoarea sa urmarete sa a|ute pe
cttor sa faca o parere |usta despre cata[e cu care era nzestrat pentru func[a
sa.
Dar nu a|unsese nca a capatu umn[e. Dupa ce facu un tur a azuu, gndndu-
se, pentru prma data, ca ege sunt
prea aspre cu ce sarac ca barba[ care fug de so[e or, asndu-e n seama
parohe, nu ar trebu sa fe deoc pedeps[ de ege, c, dmpotrva, prema[ ca oamen
mertuo care au sufert prea mut, domnu Bumbe ntra ntr-o ncapere unde cteva
feme sarace spaau, dupa obnun[a, rufara parohe. De acoo se auzea zarva de
voc.
- Hm!, facu domnu Bumbe, recapatndu- freasca demntate. Aceste feme ce
pu[n vor contnua sa-m respecte dreptu. He! Vo de coo! Ce- cu zarva asta,
tcaoaseor?
Zcnd aceste cuvnte, domnu Bumbe deschse ua ntra mnos amenn[ator.
nsa de ndata ce, n mod neateptat, dadu cu och de so[a sa, se schmba ua o
nfa[are uma supusa.
- Draga mea, spuse domnu Bumbe, nu tam ca et ac.
- Nu ta ca sunt ac?!, repeta doamna Bumbe. Ce cau[ tu ac?
- Am crezut ca vorbesc prea mut ca sa faca treaba cum trebue, draga mea,
raspunse domnu Bumbe, utndu-se dstrat a doua batrne dn spatee abe, care
schmbau parer admratve a adresa nfa[ar smerte a drectoruu azuu.
- A crezut tu ca vorbesc ee prea mut?, spuse doamna Bumbe. Ce te prvete
asta pe tne?
- Pa, draga mea..., ncepu domnu Bumbe cu supunere.
- Ce te prvete pe tne?, ntreba doamna Bumbe, dn nou.
- Aa este, tu et stapna ac, draga mea, recunoscu domnu Bumbe; dar am
crezut ca poate nu et ac, char acum.
- Ascuta-ma bne, domnue Bumbe, repca doamna. Nu avem nevoe sa te
amestec n trebure noastre. [ pace prea mut sa [ bag nasu n ucrur care nu te
prvesc; to[ dn az rd de tne de ndata ce te ntorc cu spatee, te fac sngur de
rs a orce ceas dn z. Hade, peaca!
Domnu Bumbe ova o cpa, vaznd cu durere chnutoare ct de ncntate
chcotesc cee doua babe. Doamna Bumbe, care a|unsese a capatu rabdar, apuca o
strachna pna cu zoae aratndu- usa, porunc sa pece pe data, atmnter
amenn[a sa verse tot con[nutu pe ustra sa persoana.
Ce putea sa faca domnu Bumbe? Se uta descura|at n |ur se strecura afara, ar
cnd a|unse a ua, chcotee
sarantoaceor se transformara ntr-un rs zgomotos de ncntare nestavta. Asta
era utmu ucru pe care dorea. Era dezonorat n och or; perduse prestgu
prestanta char n fata sarantocor. Decazuse de a starea mndra fanca de
ntendent a mcmea barbatuu ccat, [nut sub papucu neveste.
- Totu n doar doua un!, spuse domnu Bumbe, pn de gndur dureroase. Doua
un! Acum doua un eram doar propru meu stapn a ceora[ care aveau vreo
egatura cu azu, acum...
Era prea mut. Domnu Bumbe trase doua pame peste ureche baatuu care
deschse ua (cac, vsnd aa, a|unsese a ua de|a) o porn, dstrat, pe strada.
Urca pe o strada, cobor pe ata, pna ce mersu domo prmu cocot a durer;
apo revota sm[uror facu sa- fe sete. Trecu pe nga mute crcum , n cee dn
urma, se opr n fa[a unea, ntr-o fundatura, a care saon, dupa cum dadu seama
aruncnd o prvre grabta pe deasupra obonuu, era pustu. Doar ntr-un co[ era un
muteru snguratc. n cpa aceea ncepu sa poua cu gaeata. Asta facu sa se
hotarasca. Domnu Bumbe ntra , dupa ce comanda ceva de baut de a bar, se duse
spre separeu pe care vazuse dn strada.
Barbatu care edea acoo era nat negrcos purta o hana arga. Parea a f
stran dupa nfa[area- obosta prafu de pe hane se vedea ca facuse drum ung.
Cnd Bumbe ntra, se uta a e cu suspcune aba daca ncna capu ca raspuns
a saut.
Char daca stranu ar f fost ma deschs a vorba, domnu Bumbe avea demntate
ct pentru do, aa ca bau gnu cu apa n tacere ct zaru cu aer pompos
ceremonos.
cum adesea se ntmpa cnd do oamen sunt aoata n asemenea mpre|urar,
aa se facu acum. Domnu Bumbe sm[ea dn cnd n cnd dorn[a puternca, de
nestapnt, de a arunca o prvre pe fur nspre stran; or de cte or facea asta,
asa och n pamnt, stn|ent, vaznd ca stranu se uta a e pe fur n cpa
aceea. Stn|eneaa domnuu Bumbe era sporta de expresa ntru totu deosebta a
ochor stranuu, care erau v strauctor, dar adumbr[ de
banuaa nencredere. Asemenea och nu ma vazuse ncodata, erau
respngator cnd se uta a e.
Dupa ce -au ntnt astfe prvre de ma mute or, stranu rupse tacerea cu o
voce adnca aspra:
- Pe mne ma cauta cnd te-a utat nauntru pe geam?, ntreba e.
- N-a zce, dect daca et domnu... - ac domnu Bumbe se opr brusc cac era
curos sa afe numee stranuu crezu ca, nerabdator, acesta -ar putea duce a
sfrt fraza.
- Vad ca nu- aa, spuse stranu, cu o exprese de sarcasm potot n |uru gur;
atfe, m-a f tut numee. Nu- cunot. Te-a sfatu nc sa nu ncerc sa- af.
- Tnere, n-am avut ncun gnd rau, atrase aten[a domnu Bumbe, cu mare[e
n gas.
- nc n-a facut vreun rau, spuse stranu.
Schmbu acesta scurt de vorbe fu urmat de o ata tacere, ntrerupta ara de
stran.
- Cred ca te-am ma vazut cndva, spuse e. Pe vremea aceea te purta atfe
mbracat am trecut doar pe nga tne pe strada, dar te recunosc. Cndva a fost
ntendent ac, nu- aa?
- Am fost, spuse domnu Bumbe pu[n surprns, ntendent paroha.
- Char aa, raspunse ceaat dnd dn cap. n aceasta poz[e te-am vazut.
acum ce et?
- Drectoru azuu, raspunse domnu Bumbe, rar cu mportan[a, ca sa se
asgure ca stranu nu o sa a un aer de famartate nepotrvta. Drectoru azuu,
tnere!
- nu ma ndoesc ca-[ urmaret propru nteres, ca de obce, nu- aa?,
contnua stranu, utndu-se fx n och domnuu Bumbe, cnd acesta rdca, umt
de ntrebare. Nu te sf sa-m raspunz pe eau, omue! Dupa cum vez, te tu destu
de bne.
- Banuesc ca un om nsurat - raspunse domnu Bumbe, adumbrndu- och cu
mna cercetandu- pe stran dn cap pna-n pcoare, cu vadta umre - nu e ma
pu[n dortor dect un burac sa faca un ban cnstt cnd poate. Su|ba paroha nu
sunt ntr-att de bne pat[ nct sa permta
sa zca nu a un ban n pus, atunc cnd pot sa- ctge cnstt, cum se cuvne.
Stranu zmb dadu ar dn cap aprobator, ca cum ar f zs ca nu se nease n
prvn[a omuu, apo suna copo[eu.
- Umpe ar paharu, spuse e, dnd stapnuu ocauu paharu go a domnuu
Bumbe. Sa fe tare ferbnte. Banuesc ca aa-[ pace, nu?
- Nu foare tare, raspunse domnu Bumbe, tund uor.
- n[eeg dumneata ce vrea sa nsemne asta, efu'!, spuse stranu cu raceaa.
Omu zmb, se facu nevazut se ntoarse ndata cu un pahar dn care se rdcau
abur; de a prma sorbtura, domnuu Bumbe dadura acrme de a tara bautur.
-Acum, ascuta-ma, spuse stranu, dupa ce nchse ua geamu. Am vent az
ac ca sa te ntnesc; , dntr-o ntmpare - dn aceea pe care davou e azvre
uneor n caea pretenor sa - a ntrat char n ncaperea unde edeam eu, char
cnd ma gndeam ma mut a tne. Am nevoe de nte nforma[ de a tne. Nu-[ cer
sa m e da de pomana, orct ar fe ee de nensemnate. Pune bne astea, pentru
nceput.
n tmp ce vorbea, mpnse spre ceaat capat a mese, nspre tovarau sau, doua
re de aur, cu bagare de seama, de parca s-ar f temut ca nu cumva sa se auda n |ur
zornatu banor. Dupa ce domnu Bumbe cerceta ndeaproape monedee, sa vada
daca erau adevarate e puse n buzunaru hane, cu mare satsfac[e, gra ara:
- Du-te cu gndu... sta sa vad - s-au facut dosprezece an arna trecuta.
- E cam mut, spuse domnu Bumbe. Foarte bne. M-am dus napo n tmp, cu
gndu.
- Scena e azu.
- Bne!
- e noapte.
- Da.
- Iar ocu e hruba aceea nemernca, pe unde-o f fost, n care nte sarantoace
tcaoase aduceau pe ume va[a sanatatea de care adesea ee nu aveau parte -
dadeau natere a
cop gaago pe care paroha trebua apo sa creasca apo ee, ua-e-ar
moartea, ascundeau runea n mormnt!
- Saa de nater, despre ea vorbet?, spuse domnu Bumbe, nen[eegnd exact
unde batea descrerea amanun[ta a stranuu.
- Da, spuse stranu. Acoo s-a nascut un baat.
- Oho, mu[ bae[ char, corecta domnu Bumbe, catnnd dn cap cu
nedumerre.
- Da- ncoo de drac de cop!, se rast stranu. Pe mne ma ntereseaza unu -
un baat bnd pad, care a facut ucence ac a un meter de coscuge - bne ar f
fost sa f facut sngur cocugu, sa f ntns trupu n e pe vence, care
dupa aceea s-a zvont ca ar f fugt a Londra.
- A, vorbet de Over! Tnaru Twst!, spuse domnu Bumbe. II [n mnte, cum nu.
N-a fost o puama ma ndaratnca dect e...
- Nu despre e vreau sa-m vorbet. Am auzt de|a destue, spuse stranu,
oprndu- pe domnu Bumbe char de a nceputu une trade despre vce betuu
Over. Ma ntereseaza o femee, zgrp[uroaca aceea care a ngr|t-o pe ma- ca-sa.
Unde- acum?
- Unde-?, spuse domnu Bumbe, carua gnu cu apa dadu chef de gume. Greu
de zs. Unde s-a dus ea nu ma e ncun oc de mot - aa ca-m nchpu ca a ramas,
orcum, fara munca.
- Ce tot bgu acoo?, ntreba stranu posomort.
- A dat ortu pop ama trecuta, raspunse domnu Bumbe.
Barbatu se uta fx a e cnd prm aceasta nforma[e ,
de nu retrase och ceva vreme dupa aceea, prvrea deven treptat goaa
absenta paru perdut n gndur. Pentru un tmp, paru ca nu se poate hotar daca ar
trebu sa rasufe uurat sau sa fe dezamagt de aceasta veste, dar n cee dn urma
respra ma n voe ntorcndu- prvrea, spuse ca asta nu avea mare mportan[a.
apo se rdca, gata de pecare.
Dar domnu Bumbe era destu de vcean pe data prcepu ca se vse ocaza sa
traga fooase dntr-o tana pe care o ta |umatatea sa. |nea bne mnte noaptea n
care a murt batrna Say. Avea motve ntemeate sa o faca, ntruct atunc ceruse
mna doamne Corney. macar ca doamna nu destanuse
ncodata cee petrecute cnd a ramas sa prmeasca spovedana murbunde,
auzse ndea|uns de mute ca sa te ca avea de-a face cu ceva care se ntmpase n
prezen[a e, cnd ucra a az o ngr|ea pe mama u Over Twst. De ndata ce
amnt aceasta mpre|urare, ntn[a pe stran, cu un aer tanc, ca o femee fusese
sngura cu zgrp[uroaca char nante de a- da duhu, ca acea femee ar putea, dn
cte dadea e seama, sa aduca umna n prvn[a ntrebar sae.
- Cum pot sa dau de ea?, spuse stranu uat prn surprndere vadnd ca toate
temere (orcare ar f fost aceea) -au fost reaprnse de aceasta veste.
- Doar prn mne, raspunse domnu Bumbe.
- Cnd?, ntreba stranu n graba.
- Mne, raspunse Bumbe.
- La noua ceasur ae ser, spuse stranu, sco[nd o bucata de hrte scrnd pe
ea o adresa obscura, undeva pe mau ape, cu sove care dadeau de go tuburarea.
La noua seara sa m-o aduc acoo. Nu ma e nevoe sa [ ma spun sa-[ [ gura. E n
nteresu dumtae.
Acestea fnd zse, peca prmu spre ua, dupa ce se opr sa pateasca bautura.
Zcnd grabt ca drumure or erau dferte, se ndeparta fara prea mute pote[ur,
repetnd doar apasat ora ntnr de a doua z.
Utndu-se a adresa, su|bau paroha baga de seama ca nu avea ncun nume.
Stranu nu se ndepartase prea tare, aa ca se ua dupa e ca sa ntrebe.
- Ce doret?, strga barbatu, ntorcndu-se ute cnd Bumbe atnse bra[u. Ma
urmaret?
- Doar ca sa pun o ntrebare, spuse ceaat, aratndu- bucata de hrte. Pe cne
sa caut cnd a|ung acoo?
- Pe Monks!, raspunse barbatu se ndeparta n graba.
Captou 38
Unde afam ce s-a ntmpat ntre domnu doamna Bumbe domnu Monks n
tmpu ntreveder or nocturne
Era o seara de vara posomorta ntunecata. Nor,
care toata zua atrnasera amenn[ator, se mpras-
tara ntr-o pnza groasa enea de abur, de|a
dadura drumu a cteva pcatur mar de poae pareau sa prevesteasca o
furtuna aprga, cu fugere tunete. Tocma atunc domnu doamna Bumbe, end
de pe strada prncpaa a orauu, o cotra spre un pc de case darapanate, ce se
zareau a vreo ma |umatate departare care erau rdcate pe un teren matnos
nesanatos, pe mau rauu.
Erau amndo mbraca[ pe deasupra cu hane vech ponoste, care ar f putut sa
aba un ro dubu: sa- apere de poae sa- ascunda de prvre atora. So[u ducea
un fenar dn care, totu, nu razbatea nco umna mergea cu c[va pa nantea
consoarte ca cum, drumu fnd noroos, sa poata caca n urmee adnc ae
pcoareor sae. Mergeau aa, cufunda[ n tacere; dn cnd n cnd, domnu Bumbe
ncetnea rtmu se uta n urma ca cum ar f vrut sa fe sgur ca tovaraa sa
urmeaza; apo, vaznd ca a|unge dn urma, potrv rtmu de mers o ua nante,
cu vteza sporta, spre destna[a or.
Locu acea avea ma mut dect o fama ndoenca; de muta vreme era cunoscut
drept un cub de thar netrebnc care, chpure, traau dn munca or, dar care de
fapt ctgau pnea znca furnd facnd fe de fe de tcao. Era
o adunatura de cocoabe mzerabe unee rdcate n graba, dn caramz
netencute atee, dn cherestea veche de corab, mncate de car, zvrte unee
peste atee fara nco ncercare de a e pune n ordne nfpte, n mare parte, doar a
c[va pa de mau rauu. Cteva barc gaurte erau trase pe namo egate de un
parapet scund care ncon|ura; dn oc n oc se vedea o opata sau o bucata de
frnghe. Ma nt, ee pareau sa arate ca ocutor aceor cocoabe mzerabe se
ndeetnceau cu vreo mesere care avea de-a face cu rau; dar vazndu-e att de
dstruse de paragnte, trecatoru -ar f dat seama fara nco greutate ca erau puse
aa, de och um, nu ca sa fe fooste vreodata a ucru.
n nma acestu muuro de cobe, char pe mau rauu deasupra carua atrnau
eta|ee superoare, se afa cadrea foosta cndva pe post de fabrca. Pe vremur,
probab ca asgurase ocur de munca ceor care stateau n casee dn |ur. Dar se
paragnse de|a de muta vreme. oboan, care ac[unea umeze sabsera
mncasera stp pe care statea; o parte consderaba a cadr se prabuse de|a
n apa. Restu, ct ma ramasese dn ea, statea apecat deasupra rauu ntunecat
parnd ca ateapta doar ocaza potrvta ca sa mearga pe urmee ceeate par[ de
cadre, sa mpartaeasca aceea soarta.
Char n fa[a aceste cadr se opr respectaba pereche, cnd prmu bubut
ndepartat a unu tunet se auz preung n vazduh ncepu sa toarne cu gaeata.
- Pe-ac pe undeva trebue sa fe, spuse Bumbe, cercetnd bucata de hrte pe
care o [nea n mna.
- He, vo de coo!, strga o voce de sus.
Cautnd sa vada de unde vense strgatu, domnu Bumbe rdca prvrea
vazu, a eta|u a doea, un om care se uta a e de a o ua aa de scunda ca aba
a|ungea pna a pept.
- Sta[ aa, un mnut - strga vocea - cobor numadect. zcnd acestea,
capu se facu nevazut ua se nchse.
- E e barbatu?, ntreba consoarta domnuu Bumbe.
Domnu Bumbe ncuvn[a dn cap.
- Atunc, [ne mnte ce [-am spus, zse doamna, a gr|a sa vorbet ct de pu[n
cu putn[a, ca de nu, ne da de go ntr-o cpta.
Domnu Bumbe, care scodse cadrea cu och pn de remucare, era pe punctu
de a da gas ndoeor sae refertoare a ct de potrvt era sa mearga ma departe cu
panu or, cnd fu mpedcat sa graasca de apar[a u Monks, care deschsese o
u[a char nga ocu unde stateau e e facu semn sa pofteasca nauntru.
- Intra[!, strga e nerabdator, batnd cu pcoru n prag. Nu ma [ne[ ac!
Femea, care ovase ma nt, pa cu ndrazneaa nauntru, fara sa ma atepte
ata nvta[e. Domnu Bumbe, carua era rune sau teama sa ramna n urma, o ua
dupa ea, n mod vadt tare stngher fara urma dn mare[a aceea remarcaba care
caracterza de obce.
- Ce naba facea[ acoo, stnd aa n poae?, ntreba Monks, ntorcndu-se spre e
adresndu-se u Bumbe, dupa ce trase zavoru a ua n urma or.
- Pa... Ne racoream doar, bgu Bumbe, utndu-se ngr|orat n|ur.
- Va racorea[!, e-o ntoarse Monks. Toata poaa care a cazut vreodata, care va
ma ven, nu va putea sa stnga adu pe care poate purta un om n e. Sa nu va
nchpu[ ca va pute[ racor aa uor!
Cu aceasta cuvntare ncntatoare, Monks se ntoarse spre doamna se uta de
sus a ea pna cnd char ea, care nu se asa uor ntmdata, peca och se uta
n pamnt.
- Asta- femea?, ntreba Monks.
- Hm!... Asta-, raspunse domnu Bumbe, [nnd cont de sfatu so[e.
- Dumneata, banuesc, crez ca femee nu pot [ne ncodata o tana, spuse
drectoarea, ntrerupndu- pe ce do ntorcndu- u Monks, pe masura ce vorbea,
prvrea scodtoare.
- tu doar ca pot ntotdeauna sa [na una pna cnd e descoperta, spuse Monks.
- care ar putea f aceea?, ntreba drectoarea.
- Perderea propruu bun nume, raspunse Monks. Aadar, dupa aceasta regua,
daca o femee e partaa a o tana care -ar putea aduce spnzuratoarea sau
deportarea, nu ma tem ca ar crp; nu eu! n[eeg, cucoana?
- Nu, spuse ea, mbu|orndu-se uor pe masura ce vorbea.
- Pa cum atfe?, spuse Monks. Cum sa n[eeg?
Cu o mutra pe |umatate zmbtoare, pe |umatate ncruntata, ndemnndu- dn
nou pe ce do tovara a sa sa urmeze, traversa ncaperea, care era destu de
mare, dar cu tavanu |os. Se pregatea sa urce nte trepte abrupte, ca o scara aproape
vertcaa, care ducea a un at eta| a case, cnd un fuger strabatu ncaperea prn
deschzatura, urmat de un tunet, care zgudura cadrea dn teme.
- I-auz!, racn e, dndu-se ndarat. I-auz cum se rostogoete bubue de parca
ar trece prntr-o me de peter unde se ascund drac de e. Urasc acest sunet!
A ramas tacut cteva cpe apo, undu- brusc mne de a och, domnu
Bumbe vazu ca avea chpu schmonost, ravat ab, fara cuoare n obra|.
- Ma apuca dn cnd n cnd crzee astea, spuse Monks, cnd vazu aarmat;
uneor e aduce tunetu. Nu va face[ gr| dn prcna mea, m-a trecut de data asta.
Zcnd acestea, caauz pe scara , nchznd n graba obonu ncaper n care
a|unsera, cobor un fenar care atrna de o sfoara trecuta prntr-un scrpete prns de o
brna groasa dn tavan, care arunca o umna pada peste masa veche cee tre
scaune dn |ur.
- Acum, spuse Monks, dupa ce se aezara cu to[, cu ct ntram ma repede n
mezu probeme, cu att e ma bne pentru to[. Femea te despre ce e vorba, nu-
aa?
ntrebarea era adresata u Bumbe; dar so[a sa a ntut raspunsu, aratnd ca ta
foarte bne despre ce e vorba.
- Are dreptate cnd spune ca era cu vra|toarea aceea n noaptea n care a murt
ca [-a spus ceva...
- Despre mama baatuu despre care vorbea?, raspunse drectoarea
ntrerupandu-. Da.
- Prma ntrebare este: de ce natura a fost destanurea e?, spuse Monks.
- Asta- a doua, atrase aten[a femea cu muta hotarre. Prma e, ct vaoreaza
destanurea?
- Cne naba ar putea sa spuna asta fara sa te despre ce e vorba?, ntreba
Monks.
- Nmen atcneva dect dumneata, sunt sgura, raspunse doamna Bumbe, carea
nu- psea absout deoc ascu[mea mn[, dupa cum tovarau e de |ug putea sa dea
dn pn marture.
- Hm!, facu Monks cu n[ees cu o prvre cercetatoare; nseamna ca a ceva
ban de ctgat, aa-?
- Tot ce se poate, fu raspunsu re[nut.
- Ceva care -a fost uat, spuse Monks. Ceva ce purta. Ceva ce...
- Ma bne a ven cu o propunere de pre[, ntrerupse doamna Bumbe. Am auzt
de|a destu ca sa m dau seama ca et omu cu care trebue sa vorbesc.
Domnu Bumbe, pe care |umatatea sa nu amurse ma mut n prvn[a tane
dect ta de a nceput, ascuta acest schmb de repc cu gtu ntns och hoba[,
cu care se uta cnd a so[a sa, cnd a Monks, pe rnd, cu mrare nepre- facuta.
Mrarea crescu cnd ce dn urma ntreba aspru ce suma se cerea pentru destanure.
- Ct pre[uete pentru dumneata?, ntreba femea, cu aceea stapnre de sne
ca ma nante.
- S-ar putea sa nu pre[uasca nmc, a fe de bne ar putea sa pre[uasca
douazec de re, raspunse Monks. Vorbete, vo t eu ct face.
- Ma pune cnc re nga ceeate; da-m douazec cnc de re de aur, spuse
femea, -[ vo spune tot ceea ce tu. Nu nante.
- Douazec cnc de re!, zbucn Monks, dndu-se napo.
-Am vorbt ct se poate de car, raspunse doamna Bumbe.
nc macar nu e o suma mare.
- Nu e mut pentru un fecute[ de secret, care se poate sa nu faca nc ct o
ceapa degerata cnd -o spune!, strga Monks scos dn sarte, care a zacut mort de
ma bne de do'spe an!
- Asemenea ucrur se pastreaza bne , ca vnu bun, deseor dubeaza
vaoarea n decursu tmpuu, raspunse doamna, cu acea ton ndferent hotart de
a nceput. Ct despre faptu ca a zacut mort, sunt tane care o sa ma zaca moarte
do'spe m de an de ac ncoo, or do'spe moane - ce tm no? - care pna a
urma vor da a veaa povest cudate!
- daca azvr ban de pomana pentru tana asta?, ntreba Monks, ovaenc.
- Po[ foarte uor sa [- recape[, raspunse drectoarea. Nu-s dect o bata femee
sngura psta de aparare.
- Nu et sngura, draga mea, nc psta de aparare, adauga domnu Bumbe, cu
vocea tremurndu- de frca. Eu sunt ac, draga mea. n pus, spuse domnu Bumbe,
can[annd dn dn[ n tmp ce vorbea, domnu Monks e un genteman, nu o sa ncerce
sa fooseasca voenta fa[a de persoane dn parohe. Domnu Monks te prea bne ca
nu ma sunt tnar, draga mea, c un om copt, ca sa zc aa. a auzt - n-am nco
ndoaa ca domnu Monks a afat, draga mea - ca sunt un su|ba foarte hotart, cu o
for[a neobnuta, daca ma strnete cneva. Nu trebue dect sa ma strneasca
cneva, doar att.
n tmp ce vorbea, domnu Bumbe facu o |anca ncercare sa nface fenaru cu
hotarre se vazu car, dupa ct era de agtat chpu, ca avea nevoe sa fe strnt,
nu de pu[n, c char de ma mut, ma nante de a o face pe razboncu, ma aes
atunc cnd nu avea de-a face cu sarantoc sau ate persoane nstrute pentru
asemenea sprav de vte|e.
- Et un prost, spuse doamna Bumbe, n repca, ma bne [-a [ne gura.
- Ma bne -ar f taat mba nante de a ven ncoace, daca nu poate sa
vorbeasca ma ncet, spuse Monks, ncudat. Carevasazca e barbatu tau, ha?
- E, barbatu meu!, ngama aceasta, ocond ntrebarea.
- M s-a parut me, cnd a[ ntrat, raspunse Monks, vaznd prvrea furoasa pe
care doamna -o azvrse so[uu cnd vorbea. Cu att ma bne; am ma pu[ne
ovae cnd
am de-a face cu do oamen un[ de-o sgura von[a. Sncer va spun. Ia uta[-va
ac!
vr mna ntr-un buzunar atera sco[nd o punga de pnza, puse douazec
cnc de re sterne pe masa e mpnse nspre femee.
-Acum, spuse e, aduna- a-t-, dupa ce trece bestematu asta de tunet, care
smt ca o se sparga char deasupra case, sa auzm ce a de zs.
Dupa ce s-a stns tunetu, care, de fapt, paru sa f fost ma aproape, sa se f spart
cu tremur char deasupra capeteor or, aproape, Monks sata capu de pe masa
se apeca nante ca sa auda ce avea sa spuna femea. Chpure ceor tre aproape ca
se atngeau, cac ce do barba[ se apecasera asupra mese mc fnd nerabdator sa
auda, ar femea se apecase nante ca oapta e sa poata f auzta. Lumna
bonavcoasa a fenaruu atrnat deasupra cadea char pe e, e accentua paoarea
nentea de pe chpure care, ncon|urate de un ntunerc adnc snstru, aratau
ca de strgo.
- Cnd a murt aceasta femee, carea no zceam batrna Say, ncepu
drectoarea, eu eram sngura cu ea.
- Nu ma era nmen n prea|ma?, ntreba Monks, cu aceea voce optta
gaunoasa. Vreo baba beteaga or vreo proasta pe at pat? Nmen care ar f putut auz
ar f putut sa prceapa ce zcea[?
- Nc [pene, raspunse femea. Eram sngure. Eu sngura am stat nga trupu e
cnd a vent moartea a uat-o.
- Bne, spuse Monks, prvnd-o cu aten[e. Contnua.
- A vorbt de o faptura tnara, contnua drectoarea, care a adus pe ume un cop
cu c[va an n urma; nu doar n aceea ncapere, c char n acea pat n care ea
atepta sfrtu.
-A!, facu Monks, cu buze tremurnde utndu-se peste umar. Drace! Cum s-a
nmert!
- Copu era ce pe care -a poment er seara, spuse drectoarea, aratnd
nepasatoare cu capu nspre so[u e; ngr|toarea a pradat-o pe aceasta mama.
- Ve fnd?, ntreba Monks.
- Moarta, raspunse femea, parca o trecu un for. A furat de pe eu care nca nu
se racse ceea ce mama raposata o rugase, cu mba de moarte, sa pastreze pentru
cop.
- A vndut prada?, strga Monks, nerabdator dsperat sa afe. A vndut? Unde?
Cnd? Cu? Cu ct tmp n urma?
- Dupa ce m-a spus, cu mare greutate, ce fapta savrse, spuse drectoarea, a
cazut pe spate -a dat duhu.
- Fara sa ma zca nmc?, strga Monks, cu o voce care, tocma prn tonu-
nfundat, parea ma mnoasa. E o mncuna! Sa nu crez ca te |oc cu mne. A spus
ma mut. Va omor pe amndo, tot o sa afu ce-a zs.
- N-a ma rostt ncun cuvnt, spuse femea, care (spre deosebre de domnu
Bumbe) nu parea deoc afectata de cudata rabufnre de voen[a a barbatuu. Dar s-a
aga[at de hana mea, sabatc, cu o mna, care era nchsa pe |umatate cnd am
vazut ca murse -am ndepartat mna cu for[a, am descopert ca [nea o buca[ca
de hrte murdara.
- Care con[nea... - o ntrerupse Monks, apecndu-se nante.
- Nmc, raspunse femea, era o recpsa de a amanet.
- Pentru ce?, ntreba Monks.
- Ateapta ca [ spun, zse femea. Socot ca a pastrat b|utera pentru o vreme,
nazund sa scoata un foos ma mare, dar apo a amanetat-o a pus deoparte, sau a
adunat de c-coo ban ca sa pateasca suma pentru amanet, ca sa nu o parda ,
daca e cazu, sa o poata rascumpara. Nu a fost cazu , cum [ spun, a murt cu
petcu de hrte n mna, vech mototot. expra termenu n doua ze; am socott
ca poate, ntr-o z, o sa asa ceva de ac, aa ca am scos-o de sub amanet.
- Unde se afa acum?, ntreba Monks repede.
- Iat-o!, raspunse femea. , ca cum ar f fost bucuroasa sa scape de ea, arunca
ute pe masa un sacue[ de pee aa de mc ca aba ar f ncaput n e un ceas de
buzunar. Monks, napustndu-se asupra u, deschse cu mne tremurnde. Gas un
mc medaon de aur n care se afau doua buce de par o vergheta de aur masv.
- Are cuvntu ,Agnes" gravat nauntru, spuse repede femea. Este un spa[u
ber -pentru numee de fame -s
apo urmeaza data, care este cu un an nante de a se nate copu. Eu am afat
asta.
- asta- tot?, spuse Monks, dupa ce cerceta cu de-ama- nuntu cu mare
aten[e con[nutu sacue[uu.
- Tot, raspunse femea.
Domnu Bumbe rasufa adnc, ca cum s-ar f bucurat ca s-a termnat toata
povestea, n-a ma zs nmen ca o sa a cee douazec cnc de re napo; acum
ndrazn sa- tearga sudoarea care se prense de-a ungu nasuu, nestngherta, pe
parcursu convorbr de ma sus.
- Nu ma tu nmc atceva dn toata povestea asta n afara de ceea ce pot ghc,
spuse so[a adresndu-se u Monks, dupa o scurta tacere. nc nu vreau sa tu ma
mute, cac e ma bne aa. Dar a putea sa-[ pun doua ntrebar?
- Po[ sa ntreb, spuse Monks, vadt umt, dar daca o sa raspund sau nu, asta-
ata ntrebare.
- Dec, cu asta, sunt tre, observa domnu Bumbe, ncercnd sa gumeasca.
- Asta atepta sa ob[ de a mne?, ntreba drectoarea.
- Da, raspunse Monks. Ceaata ntrebare?
- Ce a de gnd sa fac cu ucrure astea? Pot f fooste mpotrva mea?
- Ncodata, raspunse Monks, nc mpotrva mea. Uta[-va ac! Dar nu face[
ncun pas nante, atfe va[a voastra nu ma face nc ct o ceapa degerata.
Cu aceste cuvnte, mpnse deodata masa deoparte , tragnd de un ne de fer
dn podea, deschse o usa-capcana care se casca char a pcoaree domnuu Bumbe
facu sa se retraga cu c[va pa napo, foarte grabnc.
- Uta[-va n |os, spuse Monks, cobornd fenaru n gaura. Nu va teme[ de mne.
V-a f putut scufunda pe nesm[te cnd statea[ ac, deasupra, daca ntr-adevar asta
a f urmart.
Prnznd cura| a auzu acestor vorbe, drectoarea se aprope de margne char
domnu Bumbe, mpns de curoztate, ndrazn sa faca acea ucru. Apa tubure,
umfata de poaa puternca, se scurgea navatoare dedesubt toate ceeate sunete
se perdeau n vuetu vrte|uu care se zbea
de stp verz sno. Cndva acoo, dedesubt, fusese o moara de apa; vrte|u
nspumat care se freca de cee cteva axe putrede de rama[ee dn manara
mor parea sa se azvre nante, cu no puter, cnd era sobozt dn zagazure care
ncercau zadarnc sa- potoeasca goana naprasnca.
- Daca a arunca ac trupu unu om, unde ar a|unge mne dmnea[a?, ntreba
Monks, egannd fenaru ncoace ncoo n pu[u ntunecat.
- Cu vreo douasprezece me n |os, n pus facut buca[, raspunse domnu
Bumbe, dndu-se cu groaza napo, a acest gnd.
Monks scoase sacue[u dn san, unde vrse n graba, egandu- de o greutate
de pumb scoasa dntr-un scrpete care zacea pe podea, azvr n uvo. Sacue[u
cazu drept cu vteza, despca apa cu un pescat aba auzt dsparu.
Ce tre, utndu-se unu n och ceuat, parura sa respre uura[.
- Gata!, spuse Monks, nchznd usa-capcana care cazu cu zgomot a oc. Daca
marea scoate vreodata mor[ a umna, cum scre n car[, o sa- pastreze pentru
sne auru argntu, prntre care ace guno. Nu ma avem ce sa ne spunem, prn
urmare putem sa punem capat pacu[e noastre ntnr.
- Negret, se grab sa raspunda domnu Bumbe.
- O sa [ [ gura, nu- aa?, ntreba Monks, cu o cautatura amenn[atoare. Nu m
fac gr| n prvn[a so[e tae, domnue Bumbe.
- Te po[ baza pe mne, tnere, raspunse domnu Bumbe, facnd ntruna
pecacun de pote[e apropndu-se ncet- ncet de scara. E n nteresu tuturor,
tnere, , dupa cum t, a meu, domnue Monks.
- Sunt bucuros, n ceea ce te prvete, sa aud asta, raspunse Monks. Aprnde
fenaru! peca[ de-ac ct ma repede!
Domnu Bumbe a avut noroc ca s-a ncheat ac convorbrea, atfe, cum se tot
poconse pna a|unse a doar c[va centmetr de scara, ar f cazut negret cu capu
n |os, n camera de dedesubt. aprnse fenaru de a acea pe care Monks
dezegase de sfoara pe care acum ducea n mna fara sa ma zaboveasca
pentru a ung dscu[a, cobor n tacere, urmat de so[a sa. Monks cobor utmu, dupa
ce se opr pe scara ca sa se ncredn[eze ca nu se ma auzeau ate zgomote dect
ropotu po de afara vuetu ape.
Strabatura ncaperea de |os ncet cu gr|a. Monks tresarea a fecare umbra, ar
domnu Bumbe, [nndu- fenaru rdcat a un pcor deasupra podee, paea nu
doar cu o sporta bagare de seama, dar cu un pas umtor de uor pentru un barbat
de propor[e sae, utndu-se ncordat n |ur sa vada daca nu ma sunt trape secrete.
Monks descue uor deschse ua prn care ntrasera. Apo, dupa ce sch[ara o
ncnare a capuu n semn de saut spre cunotn[a or msteroasa, ce do so[ era
n ntunercu umezeaa de afara.
Nc nu pecara bne ca Monks, care parea sa aba o nendupecata sa de
snguratate, strga pe un bae[a care statuse ascuns undeva n partea de |os a
case. Facndu- semn sa mearga nante sa duca fenaru, se ntoarse n ncaperea
pe care doar ce o parasse.
Captou 39
Preznta unee persona|e respectabe pe care cttoru e-a ntnt de|a arata ce
au urzt Monks evreu
n seara care a urmat aceea n care dstnsee perso
na|e dn captou anteror -au rndut trebure aa
cum s-a aratat n povestre, domnu Wam Skes,
trezndu-se dntr-un somn scurt, ntreba mormand cte ceasur dn noapte puteau
f.
ncaperea n care domnu Skes rost aceasta ntrebare nu era una ca aceea pe
care e uase cu chre nante de exped[a a Chertsey, de se afa n acea carter
dn ora destu de aproape de fosta sa ocun[a. Dupa cum arata, nu era un
apartament a fe de confortab precum ce de odnoara, fnd o amarta de ncapere
mca, strmta prost mobata, n care umna patrundea doar prntr-o ferestruca dn
acoperu povrnt, dnd spre o u[a ngusta murdara. Nc nu ma era nevoe de
ate semne care sa arate ca de curnd bunu domn scapatase, cac pu[natatea
mobeor psa desavrta a confortuu, mpreuna cu dspar[a ucruror marunte,
precum hane aternutur de schmb, vorbeau de a sne despre starea de sarace
uce. daca ar ma f fost nevoe sa ntareasca cneva aceste smptome, chpu
scofct mpu[nat a domnuu Skes ar f putut orcnd sa te ncredn[eze ca aa
stateau ucrure.
Spargatoru de case statea ntns pe pat, nfaurat n redngota- aba n chp de
haat de casa. Paoarea cadaverca, tcha |egoasa de noapte barba neagra, [epoasa,
nerasa de
o saptamna, nu faceau deoc ma atragator. Cnee statea nga pat ba
utndu-se a stapn cu o prvre gndtoare, ba cundu- ureche sco[nd un
mrt nfundat cnd vreun zgomot dn strada sau dn partea de |os a case atragea
aten[a. O femee edea a fereastra, foarte ocupata sa petceasca o vesta veche care
facuse parte dn [nuta obnuta a spargatoruu. Era att de pada de sabta de
nop[ de veghe de psur, nct cu greu ar f putut sa o recunoasca cneva ca fnd
aceea Nancy pe care am ma ntnt-o n aceasta povestre. Doar vocea cu care a
raspuns a ntrebarea domnuu Skes era aceea.
- Nu mut dupa apte, spuse fata. Cum te sm[ n seara aceasta, B?
- Moae ca o crpa, raspunse domnu Skes, besteman- du- och oasee. Ha,
da-m o mna de a|utor sa ma sco odata dn patu asta afurst.
Boaa nu- nmuase deoc frea domnuu Skes. Pe cnd fata a|uta sa se rdce
sa a|unga a scaun, o n|ura n fe chp pentru nendemnarea e, char o ov.
- Scncet?, spuse Skes. Ha! Nu sta ac sa te smorca. Daca nu po[ face
atceva ma bun, as-o bata. Auz ce-[ spu eu?
- Aud, raspunse fata, ntorcnd capu ntr-o parte sn- du-se sa rda. Ce-[ ven
acum?
- Aha! |-a bagat mn[e n cap, nu- aa?, bomban Skes, vaznd acrma care
carea n och e. Cu att ma bne pentru tne.
- Pa, doar nu vre sa zc ca o sa f rau cu mne n seara asta, B, spuse fata,
punndu- mna pe umaru u.
- Nu!, strga domnu Skes. de ce nu?
- Nop[ a rnd, spuse fata cu tandre[e specfc femnna care nducea gasu,
attea nop[ am avut rabdare cu tne, ngr|ndu-te ca pe un cop, acum e prma
data cnd [-a revent; nu te-a f purtat aa cu mne daca te-a f gndt a asta, nu-
aa? Ha, ha spune ca n-a f facut aa.
- Pa, bne, atunc, raspunse domnu Skes, n-a f facut-o. Na!, sa ma a naba, ar
a apucat-o pnsu!
- Nu- nmc, zse fata trandndu-se pe un scaun. Nu ma baga n seama. O sa m
treaca n curnd.
- Ce o sa treaca?, ntreba domnu Skes cu o voce sabatca. De ce neroz a de
gnd sa te apuc ar? Ha, coaa da- zor, nu ma ma bate a cap cu prost
mueret.
nate mpre|urar, aceasta mustrare tonu n care a fost spusa ar f avut efectu
scontat, dar fata fnd foarte sabta trudta, asa capu pe spataru scaunuu
ena nante ca domnu Skes sa scoata cteva dn n|urature pe cnste cu care, n
asemenea ocaz, obnua sa asorteze amenn[are. Netnd foarte bne ce sa faca
n aceasta nemantnta stare de urgen[a - ntruct stercaee domnoare Nancy
aveau de obce acea voen[a cu care pacentu se upta dn care ese brutor, fara
prea mut a|utor - domnu Skes ncerca pu[na basfeme. Totu, gasnd ca acest
tratament nu dadea ncun rezutat, strga dupa a|utor.
- Ce s-a ntmpat ac, draga?, spuse Fagn, utndu-se nauntru.
- Da- fe[e o mna de a|utor!, raspunse Skes nerabdator. Nu sta acoo
bodogannd rn|ndu-te a mne!
Cu un strgat de umre, Fagn se grab sa- vna n a|utor fete, n vreme ce domnu
|ohn Dawkns (de atmnter cunoscut sub numee de mecheru), care ntrase n urma
venerabuu sau preten n camera, asa n graba pe podea bocceaua pe care o
carase , smugnd o stca dn mna |upanuu Chares Bates care a|unse dn urma,
o destupa cu gura turna o parte dn con[nut pe gtu pacente, dupa ce e nsu
ua o duca, de parca ar f vrut sa se asgure ca aceea era batura de care avea nevoe.
- Fa- vnt cu foaee, Charey, spuse domnu Dawkns, ar tu, Fagn, pesnete-o
peste mn, ar tu, B deschde- rocha.
Aceste eacur, aoata, admnstrate cu muta energe, ma aes ce care revense
|upanuu Bates, carua se parea ca sarcna u era o guma ct se poate de haze, nu
ntrzara sa faca efectu. Fata reven treptat , mergnd cat- nandu-se spre un
scaun de nga pat, ascunse fa[a ntr-o
perna, asandu- pe domnu Skes sa se ocupe sngur de nou- sos[, mrat
ntructva de apar[a or neateptata.
-Ma sa fe, ce vnt turbat v-a mnat ncoace?, ntreba pe Fagn.
- Ncun vnt turbat, draga, cac vnture ree nu aduc nmanu ncun bne. Eu n
schmb am adus ceva bun, care o sa [ faca pacere sa vez. mechere, draga, a
deschde bocceaua da- u B feacure pe care ne-am prapadt to[ ban
dmnea[a.
Ascutnd cererea domnuu Fagn, mecheru desfacu bocceaua, care era mare
facuta dntr-o fa[a de masa veche nmna toate ucrure, unu cte unu, u
Charey Bates, care e punea pe masa audndu-e n toate feure rartatea
catatea.
- T! Te patnta cu carne de epure, B!, strga tnaru sco[nd a vedere o
pacnta uraa. Te fn[e zngase, cu aa oase fragede, B, ca oasee se topesc n
gura n-a te sa ma da deoparte. O zumatate de vra de ta verde, aa de tare ca
daca amestet cu apa cocotta, o sa spubere capacu ta- ncuu. Ma e o vra
zumatate de zahar tos pe care negr nu muntesc deoc, nante de a- adute a aa
ducea[a, a doua pnoare de casa, o vra de unt proaspat o bucata de brnza
grasa de Go'ster ... ca sa punem capac a toate, teva aa de bun de gras cum n-a
dat pe gt vreodata!
nchend cu aceasta utma auda, |upanu Bates scoase dn unu dn buzunaree
sae adnc o stca mare de vn, bne nfundata, ar domnu Dawkns, n aceea cpa,
umpu un pahar de vn cu [uca dn stca pe care o ducea, bonavu o turna pe gt
ct a zce pete.
- A!, spuse Fagn, frecndu- mne cu mu[umre. Merge, B, merge, a?
- Merge!, zbucn domnu Skes. Puteam sa crap de douazec de or pna acum,
pna sa fac ceva sa ma a|u[. Ce vasa- zca asta, fa[arncue vagadontue, sa a un
om n starea asta, ma bne de tre saptamn?
- I-auz[, bae[!, spuse Fagn, rdcnd dn umer. no am vent sa- aducem
toate bu-na-ta-t-e astea.
- Sunt bne-vente, zse domnu Skes, un pc mngat sa e vada pe masa; dar ce
ave[ de spus n apararea voastra, cum de m-a[ asat ac, cu gura uscata, bonav,
ramot, fara de nc unee fara sa va pese de mne, n tot tmpu' asta cumpt, nc
ct de cnee asta? Goneste- de-ac, Charey!
- N-am ma vazut aa cne hazu de cnd ma tu, zse |upanu Bates, ndepnnd
ce se spusese. Adumeca merndee ca o cumatra batrna a pa[a! Da, da, te-ar f
umput de ban daca |uca pe scena, -n pus, ar f adus dn nou a moda meodrama.
- Taca-[ feanca, strga Skes, pe cnd cnee se fura sub pat mrnd furos. Ce
a de zs n apararea ta, babate uscata, a?
- Nu am fost n Londra, draga, de ma bne de o saptamna, c a o fabrca,
raspunse evreu.
- n ceeate doua saptamn?, ntreba Skes. Ce-a facut n ceeate doua
saptamn de cnd m-a asat ac sa zac ca un oboan cumat, n gaura asta?
- N-am avut ce face, B. Nu ma pot ung acum a expca[ de fa[a cu a[
oamen, dar n-am avut ce face, pe cuvntu meu.
- Pe ce?, morma Skes scrbt. He! Bae[, unu dn vo, a taa[-m o bucata de
pacnta, sa-m dreg gustu dn gura, ca ma omoara.
- Nu-[ perde cumpatu, draga, ndemna Fagn, supus. Nu te-am dat nccnd
utar, B, ncodata.
- E, nu! m pun capu ca nu m-a utat, raspunse Skes, cu un rn|et amar. Tu
punea fe de fe de magar a cae pe cnd eu zaceam ac, ceas de ceas, tremuram
ma pr|oeam; pe urma, cum se nzdravenete, B sa faca cutare ucru; B s-o faca
pe-aata, pe nmca toata. Toata munca asta ca sa ramn sarac pt pamntuu.
Daca n-ar f fost fata, a fu putut da ortu' pop.
- Pa vez, B, mustra Fagn, prnznd ocaza sa fooseasca acest cuvnt cu
dbace. Daca n-ar f fost fata! Cne atu daca nu batrnu Fagn [-a fost m|octor sa a
o asemenea fata a ndemna?
- Ac are dreptate!, spuse Nancy, apropndu-se de e n graba. Da- pace, ha,
asa-.
Venrea u Nancy dadu o noua ntorsatura convorbr cac bae[, vaznd ca evreu
e facu cu ochu, ncepura s-o mbe cu bautura. Ea nu bau dect foarte pu[n, ar
Fagn, cuprns de-o vesee neobnuta, aduse treptat pe domnu Skes spre o stare
de ma buna-dspoz[e, prefacndu-se sa- treaca cu vederea amenn[are ca pe nte
gume cumn[ pne de duh , char ma mut, rznd dn nma a una-doua gume
pe care a bnevot sa e faca, dupa ce s-a ntors n repetate rndur a stca de rachu.
- Toate-s bune, zse domnu Skes, dar trebue sa ma aeg cu ceva ban de a tne
n seara asta.
- N-am nco e[cae a mne, raspunse evreu.
- Atunc a o gramada acasa, raspunse e, trebue sa-m da de-acoo.
- O gramada?, zbucn Fagn, rdcnd mne n aer. N-am aa de mu[ nct sa...
- Nu tu ct a -ndraznesc sa spun ca nc tu nu t, ca [-ar ua muta vreme sa
numer, spuse Skes. Dar trebue sa m da ceva ban n seara asta, negret.
- Bne, bne, spuse Fagn oftnd, o sa- trmt acu pe mecher sa-[ aduca.
- Ba n-a sa fac asta, raspunse domnu Skes. Smecheru- prea mecher are sa
ute sa se ntoarca, or are sa se rataceasca, or are sa cada n vreo capcana
nenorocta care o sa mpedce sa a|unga, aa sa se dezvnova[easca, daca- da
sarcna asta. Nancy o sa mearga a vzuna ta sa- aduca, ca sa fu sgur ca- prmesc,
ar eu o sa ma ntnd oeaca sa dorm ct e ea pecata.
Dupa mute corovae tocme, Fagn mcora suma ceruta ca avans de a cnc
re a tre re, patru ng ase penny, protestnd ncredntandu- soemn ca
ramne numa cu optsprezece penny pentru chetuee dn casa. Cum domnu Skes
dadu seama mbufnat ca nu avea sa ob[na ma mut ca trebue sa se
mu[umeasca cu att, Nancy se pregat sa nso[easca acasa, n tmp ce mecheru
|upa- nu Bates au pus merndee n duap. Atunc evreu, undu-
ramas bun de a pretenu sau ubt, o porn spre casa nso[t de Nancy de bae[.
Domnu Skes, ntre tmp, se trnt n pat pregatt sa doarma pna a ntoarcerea fete.
La tmpu potrvt, a|unsera a ocun[a u Fagn unde gasra pe Toby Crackt pe
domnu Chtng cufunda[ n a cncsprezecea partda de car[. Aproape ca nu ma e
nevoe sa spunem ca domnu Chtng a perdut partda odata cu ea utm u
cncsprezece penny, spre hazu tovaraor sa tner. Domnu Crackt, carua parea sa-
fe rune ca e vazut perzndu- vremea cu cneva cu mut nferor u n rang
ntegenta, prnse sa cate , ntrebnd ce ma face Skes, ua paara ca sa pece.
- N-a fost careva pe-ac, Toby?, ntreba Fagn.
- Nc [pene de om, raspunse domnu Crackt, tragan- du- gueru n sus. M-am
pctst de moarte. S-ar cuven sa ma raspatet cum se cuvne, Fagn, ca am gr|a de
casa de atta vreme. Ce naba? M s-a urt de pctseaa. A f tras un pu de somn sa
ta emnee pe mne daca m-ar f asat nma sa nu- [n de urt tnaruu asta. Ce ma,
sunt groaznc de pctst!
Cu astfe de proteste atee asemenea, domnu Toby Crackt aduna ctgu
nfunda ban n buzunaru veste, cu un aer dspre[utor, ca cum ace banu[ de
argnt erau tota nedemn de un om ca e. facnd aceasta, paras ncaperea cu un
mers att de eegant de dstns ca domnu Chtng, admrndu- dn prvr pcoaree
ghetee pna dsparura, asgura pe ce de fa[a ca cncsprezece monede de ase
penny erau un pre[ mc pentru o asemenea edn[a ca nu- pasa nc ct negru sub
unghe de ban perdu[.
- Ce om cudat et, Tom!, spuse |upanu Bates, facnd mare haz de decara[a u.
- Ncdecum, raspunse domnu Chtng. Tu ce crez, Fagn, sunt?
- Et un tp foarte ste[, draga, spuse Fagn, batandu- pe umar facnd cu ochu
spre cea[ nva[ace.
- Iar domnu Crackt este un persona| de so, nu- aa, Fagn?, ntreba Tom.
- Nc nu ma ncape ndoaa, draga.
- pretena u cred ca este de mare pre[, nu- aa, Fagn?, contnua Tom.
- Char aa e, draga. Dar or - cuda, Tom, fndca e nu vrea sa fe preten cu
mne.
- A!, strga Tom trumfator, asta e! M-a cura[at de ban dar pot orcnd sa merg sa
ctg a[, orcnd am chef, nu- aa, Fagn?
- Negret, cu ct te duc ma repede, cu att e ma bne, Tom. Aa ca scoate-[
nentrzat preaa nu ma ros nco cpa. mechere! Charey! La ora asta ar f
trebut sa f[ pe cmpu de ac[une. Ha! E aproape zece n-a[ facut nmc.
n semn de ascutare fa[a de acest ndemn, bae[ o sautara pe Nancy, uara
paare parasra ncaperea. Pe cnd eeau, mecheru pretenu sau hazu
facura o gramada de gume pe socoteaa domnuu Chtng a caru purtare, s-o zcem
pe eau, nu avea nmc remarcab sau deosebt, dat fnd ca un numar mare de tner
cu preten[ dn ora ar pat ma mut dect domnu Chtng ca sa fe vazu[ n nata
socetate, un mare numar de gentom (care acatuesc sus-numta nata socetate)
cadesc reputa[a cam n feu n care o face eegantu Toby Crackt.
- Acum, spuse Fagn dupa ce au parast camera, o sa ma duc sa-[ aduc ban,
Nancy. Asta- doar chea de a un dua- por unde pastrez cteva ucrur ma deosebte
pe care e aduc bae[, draga mea. Nu-m ncu ncodata ban ca n-am parae de-
ncuat, draga... ha! ha! ha! N-am ce [ne sub chee. Mesera nu merge bne, Nancy,
nu da satsfac[. Dar m pace sa ma vad ncon|urat de tner e suport pe toate, pe
toate e rabd pentru asta. Sst!, facu e, ascunznd n graba chea a pept. Care-
acoo? I-auz!
Fata, care statea a masa cu bra[ee ncrucate, nu paru ca o ntereseaza cne vne
nc daca persoana, orcne ar f fost, venea sau peca, pna cnd mormatu une
voc de barbat a|unse a ureche. n cpa n care a auzt sunetu, -a scos boneta
au cu vteza fugeruu e-a vrt sub masa. Imedat dupa aceea, evreu se
ntoarse cu fa[a, ar ea bgu ca e mut prea cad, cu o angoare n voce care
contrasta foarte
vadt cu graba sporta voenta fapte sae. Fagn, orcum, nu baga de seama,
cac statuse cu spatee a ea tot tmpu.
- Na!, opt e parca suparat de aceasta ntrerupere. E barbatu pe care
ateptam ma nante; coboara acum scare. Sa nu suf o vorba despre ban, Nancy,
ct tmp e e ac. N-o sa stea mut. Nc macar zece mnute, draga.
Punndu- aratatoru sabanog pe buze, n semn de tacere, evreu se duse spre
ua cu o umnare n mna, pe cnd afara se auzea pas de barbat pe scara. A|unse a
ua odata cu musafru care, ntrnd grabnc n ncapere, se trez char nga fa[a
nante macar de-a vedea ca e acoo.
Nou-ventu era Monks.
- E doar unu dntre oamen me ce tner, spuse Fagn, vaznd ca Monks se trage
napo a vederea unu stran. Nu peca, Nancy!
Tnara ven nga masa , utndu-se a Monks cu un aer nepasator, retrase
apo prvrea, dar cnd acesta ntoarse capu spre Fagn, ma arunca o cautatura
att de agera, de scodtoare de pna de n[eesur, ca daca vreun martor ar f vazut
schmbarea exprese cu greu ar f crezut ca amndoua au vent de a aceea
persoana.
- A vreo veste?, ntreba Fagn.
- Grozava.
- ... ... buna?, ntreba Fagn, ovand ca cum s-ar f temut sa supere pe
ceaat barbat cu nerabdarea u.
- Orcum, nu- rea, raspunse Monks cu un zmbet. De data asta am ac[onat a
tmp. Vreau sa schmb doua vorbe cu dumneata.
Fata se aprope ma mut de masa nu sch[a ncun gest sa asa dn ncapere, de
vedea foarte bne ca Monks aratase spre ea. Evreu, temndu-se probab sa nu zca
ceva de ban daca ar f ncercat sa scape de ea, facu un semn spre eta|u de sus e
cu Monks dn camera.
- Poate nu ma duc n bestematu acea de coton unde am ma fost o data, auz
pe Monks zcnd n vreme ce urca scare. Fagn prnse a rde dndu- un raspuns
care nu a|unse pna a ea, paru, |udecnd dupa scr[aa scnduror, ca duce
tovarau a eta|u a doea.
nante ca sunetu paor or sa nceteze de-a ma rasuna prn casa, fata scoase
nca[are, trase uor rocha peste cap, ascunse mne n ea statu aa a ua,
ascutnd cu mare nteres. n cpa n care zgomotu nceta, se strecura dn ncapere
urca scare cu pas ncredb de uor n mare tacere, perzndu-se n ntunecmea de
deasupra.
ncaperea ramase puste pentru un sfert de ora sau ma mut. Fata se strecura
napo cu acea mers nepamntesc medat dupa aceea se auz cum coborau ce
do barba[. Monks se duse drect n strada, ar evreu se ma urca pe scar o data dupa
ban. Cnd se ntoarse, fata aeza au boneta, ca cum s-ar f pregatt de
pecare.
- Tu, Nancy, zse evreu, tresarnd cnd puse umnarea pe masa, ce aba et!
- Aba?, repeta fata, umbrndu- och cu mne, ca cum ar f vrut sa se ute fx
a e.
- Ara[ destu de groaznc. Ce-a facut?
- Nmc, doar ca am stat n acest oc nchs pentru nu tu cta vreme, raspunse
fata nepasatoare. Ha, sobozete-ma sa pec ca nu ma pot.
Oftnd pentru fecare para, Fagn numara ban n pama. Se despar[ra fara sa
ma vorbeasca, zcndu- doar ,noapte buna".
Cnd fata a|unse n strada, se aeza pe pragu une u paru, pre[ de cteva
cpe, tota bumacta neputncoasa sa- cotnue drumu. Se rdca brusc , u[nd
pasu ntr-o drec[e opusa cee n care Skes o atepta sa se ntoarca, prnse atta
vteza ca treptat mersu se prefacu ntr-o goana nebuna. Dupa ce obos de-atta
aergatura, se opr sa- traga rasufarea , ca cum -ar f dat deodata seama de
stua[e -ar f depns neputn[a de a face ceva ce ar f vrut sa faca, ncepu sa-
frnga mne zbucn n pns.
Poate ca acrme au usurat-o, sau a sm[t deznade|dea terba a star n care se
afa, cac se ntoarse , grabndu-se n drec[a opusa, n parte sa recupereze tmpu
perdut n parte ca sa [na pasu cu uvou sabatc a propror gndur, a|unse
curnd a casa unde asase pe spargator.
Cnd s-a nfa[at domnuu Skes, char daca ar f dat vreun semn de agta[e, e nu
vazu nmc. O ntreba doar daca a adus ban prmnd un raspuns afrmatv, scoase
un mormat de mu[umre, dupa care, punnd napo capu pe perna, contnua
somnu ntrerupt de sosrea fete.
Fata avu noroc ca a doua z, vazndu-se cu ban, domnu Skes petrecu zua
mncnd bnd. Aceasta ndeetncre avu un efect att de benefc n sensu
mbnzr fr sae aspre ca nu avu nc ragaz, nc chef sa o mustre pentru purtare
nfa[are. Ochu de nx a u Fagn ar f surprns pe data ca avea ngr|orarea
nentea cuva care e ct pe ce sa faca un pas ndrazne[ percuos, pe care s-a
hotart sa faca dupa muta upta, s-ar f aarmat pe data. Dar domnu Skes nu
avea mntea att de ascu[ta nct sa bage de seama asemenea ucrur. Nc nu se
asa tuburat de temer banue ma subte dect cee care se vadesc prntr-o
purtare cneasca fa[a de toata umea , dupa cum am ma zs, fnd bne-dspus, nu
vazu nmc neobnut n purtarea fete. cum -aa se snchsea pu[n de ea, char
de -ar f fost nentea ma vadta, aproape sgur ca tot nu -ar f deteptat nco
banuaa.
Cu ct zua se apropa de sfrt, nentea fete cretea, ar cnd noaptea sos
ea se aeza nga pat, ateptnd ca bautura sa adoarma pe spargator, obra| e
aveau o paoare neobnuta och ardeau aa de tare, ca pna Skes baga de
seama cu umre.
Domnu Skes fnd sabt de pe urma febre, era ntns pe pat sorbea gnu cu apa
cada ca sa- ma tae tara. Cnd baga de seama aceste smptome, tocma mpnsese
paharu spre Nancy ca sa - umpe pentru a trea sau a patra oara.
- Ma sa fe, sa ma trasneasca focu!, spuse barbatu, rd- cndu-se n coate ca sa
o prveasca pe fata n fa[a. Ara[ ca un e care a prns ar va[a. Ce- cu tne?
- Ce sa fe?, raspunse fata. Nmc. Ce te hobez a mne?
- Ce ma e prosta asta?, ntreba Skes, apucnd-o de bra[ scuturnd-o cu
asprme. Ce e? Ce nseamna asta? La ce [ umba mntea?
- La mute ucrur, B, raspunse fata tremurnd punndu- n acea tmp
mne pe och. Dar, Doamne Dumnezeue, ce vez rau a mne?
Tonu de vooe for[ata cu care au fost rostte aceste utme cuvnte parura sa ase
o mprese ma adnca asupra u Skes dect prvrea sabatca rgda care e
precedase.
- Las' ca-[ spun o ce-, zse Skes. Daca n-a facut febra, or' fac acu', or' se pune
a cae ceva rau percuos. Doar n-a de gnd sa... Nu, a naba! Nu po[ sa fac una
ca asta!
- Ce sa fac?, ntreba fata.
- Nu, nu- asta - spuse Skes, [ntund-o cu och, mor- mnd n snea u. Fata
ma credncoasa ma de ncredere ca ea nu exsta; atmnter, -a f suct gtu acu'
tre un. O a febra, asta- tot.
Lntndu-se a gndu acesta, Skes go paharu pna a fund apo,
bombannd morocanos, ceru doctora. Fata sar, cu mare vocune, sa -o aduca, -o
turna repede, cu spatee a e, [nu ceaca a gura pna cnd bau tot.
- Ha, spuse spargatoru, vno sta nga mne, schm- ba-[ mutra asta, atfe
[-o schmb eu de n-a s-o ma cunot ct o tra tu.
Fata se supuse. Skes, [nnd-o strns de mna, se prabu napo pe perna,
ntorcndu- och spre fa[a e. Och se nchsera, apo se deschsera, se nchsera
dn nou ar se deschsera. Se ntorcea ntruna, cnd pe-o parte, cnd pe ata. A[pea
dn cnd n cnd, pentru doua-tre mnute, a fe de des tresarea cu o prvre de
groaza, se uta n |ur nauc. Pna a urma, ramase dntr-odata nemnt ntr-un somn
adnc, tocma cnd parea ca se trezete dn nou. Strnsoarea mn sab, bra[u
rdcat cazu moae de-a ungu trupuu ramase aa, ca un om n transa.
- Laudanumu -a facut efectu, n sfrt, murmura fata, scundu-se de pe pat.
Numa ca s-ar putea sa fe mut prea trzu.
puse n graba boneta au, utndu-se tematoare n |ur, dn cnd n cnd, ca
cum, cu toata coarea adormtoare, se atepta n fecare cpa sa smta apasarea
mn gree a u Skes pe umaru e; apo, apecndu-se uor deasupra patuu,
saruta buzee spargatoruu. Deschse apo ua ncaper o nchse fara zgomot
se grab sa asa dn casa.
Un paznc vestse ora noua |umatate a capatu unu gang ntunecos prn care
trebua sa mearga, ca sa a|unga a strada prncpaa.
- A trecut de mut de ora noua |umatate?, ntreba fata.
- O sa bata ora zece ntr-un sfert de ora, spuse omu rd- cndu- fenaru sa o
vada a fa[a.
- n-am cum sa a|ung acoo n ma pu[n de o ora sau un pc ma mut char,
murmura Nancy strecurndu-se grabta pe nga e mergnd repede pe strada, ca
pe ghea[a.
Mute prava se nchdeau de|a pe u[ee dn dos pe straze pe unde contnua
drumu, ca sa a|unga dn Sptafeds spre carteru West-End dn Londra. Ceasu batu
ora zece, ceea ce o facu ma nerabdatoare. Zorea pe trotuaru ngust facndu- oc
cu coatee prntre trecator vrndu-se char sub botu caor. Traversa straz
agomerate unde pcur de persoane ateptau ee, nerabdatoare, ocaza potrvta
sa faca acea ucru.
- Femea asta- [cnta!, spuneau oamen ntorcndu-se sa se ute n urma e cum
aearga.
Cnd a a|uns n carteru bogataor dn ora, straze erau pust n compara[e cu
ceeate, dar ac goana e hotarta strn o curoztate ma mare prntre trecator
care paeau agae. Un u[ra pasu n urma e, ca cnd ar f vrut sa vada unde se
grabea n hau aa. C[va o depara se ntoarsera sa o prveasca, um[ de vteza
e constanta , ncet-ncet, ramasera n urma, astfe nct, atunc cnd a a|uns
aproape de destna[e, femea nu ma avea urmartor.
Destna[a era o ocun[a partcuara de pe o strada ntta frumoasa de nga
Hyde Park. Batu ora unsprezece tocma cnd umna strauctoare a amp care ardea
n fa[a u arata caea. Merse c[va pa ncoace ncoo ca cum ar f fost
nehotarta aba de se putu hotar daca sa ntre or ba, cnd bataa ceasuu dadu
ghes pa n vestbu. Scaunu portaruu era go. Se uta n |ur cu un aer de
nesguran[a nanta spre trepte.
- He, fato!, spuse o femee mbracata bne, sco[nd capu pe o ua dn spatee e,
ce cau[ pe-ac?
- Caut o doamna care sta n aceasta casa, raspunse fata.
- O doamna?!, fu raspunsu, nso[t de o prvre dspre[utoare. Ce doamna?
- Domnoara Maye, spuse Nancy.
Femea care, ntre tmp, nspectase [nuta, raspunse doar prntr-o prvre pna de
vrtuos respect chema pe un barbat sa raspunda. Nancy repeta u cererea
e.
- Pe cne sa anun[ ca o cauta?, ntreba vaetu.
- Nu a|uta a nmc daca ve[ spune vreun nume, raspunse Nancy.
- Nc motvu?, spuse barbatu.
- Nu, nc motvu, raspunse Nancy. Trebue s-o vad pe doamna.
- E, da!, spuse barbatu mpngnd-o spre ua. Nu-[ merge cu de-astea. Cara-te
de-ac.
- Daca- vorba pe-aa, trebue sa fu scoasa cu sa!, spuse fata cu brutatate,
asta nu- o treaba pe care sa o poata face nc macar do ca matae. Nu- nmen pe-
ac - adauga ea - care sa dea ceva de veste dn partea une nenorocte ca mne?,
spuse ea utndu-se n|ur.
Acest ape nduoa pe bucatar care se uta cu a[ servtor facu un pas nante
ca sa ntre n dscu[e.
- Du- mesa|u domnoare, |oe, doar nu- mare ucru, spuse bucataru.
- La ce bun?, raspunse barbatu. Doar nu-[ nchpu ca domnoara o sa prmeasca
pe cneva de teapa e?
Aceasta auze a caracteru ndoenc a u Nancy strn un va de mne pudca n
peptu ceor patru su|nce, care decarara cu mare nfacarare ca o asemenea fn[a
era o rune pentru toata partea femeasca starura sa fe aruncata fara ma n
cana.
- Face[ ce vre[ cu mne, spuse fata, ntorcndu-se ara catre barba[, dar face[
ma nt ceea ce va rog, va rog sa- spune[ vorbee mee, pentru numee u
Dumnezeu ce Atotputernc.
Bucataru cu nma cada puse e o vorba buna , prn urmare, vaetu cu care
vorbse ma nt fata se ndupeca sa dea de veste domnoare.
- Ce sa- spun?, ntreba barbatu, cu un pcor pe scara.
- Ca o fata vrea sa- vorbeasca numadect domnoare Maye ntre patru och,
spuse Nancy, ca daca dumneae o sa bnevoasca sa ascute prma vorba pe care
are sa o spuna, o sa te daca face sa ascute ce are de zs sau, ma degraba, are sa
ceara sa fe azvrta dn casa ca o mncnoasa.
- E, da' t ca a cura|?, spuse barbatu.
- Mata da- de veste, spuse fata cu tare, sa-m spu apo raspunsu.
Omu fug sus pe scar. Nancy ramase pada aproape fara rasufare, ascutnd cu
buzee tremurnde cuvntee pne de dspre[ care se revarsau dn gura pudceor
servtoare care se nte[ra cnd barbatu se ntoarse spuse tnere sa urce.
- Nu are rost sa f un om a ocu u pe umea asta, spuse prma servtoare.
- Arama- a ma mare pre[ dect auru trecut prn foc, spuse a doua.
A trea se mu[um doar sa se mnuneze: ,Ce [-e cu cucoanee astea!", ar a
patra se facu sosta unu cvartet care strga ,Rune!". aa ncheara Danee
noastre.
Fara sa- pese de toate astea, deoarece avea greuta[ ma mar pe nma, Nancy
merse n urma barbatuu, cu pcoare tremurnde, pna a o antcamera mca,
umnata de o ampa care atrna dn tavan. Vaetu o asa acoo se retrase dscret.
Captou 40
O ntrevedere cudata, care este urmarea captouu anteror
Va[a fete fusese rosta pe straz, prntre cee ma
dezgustatoare taverne cotoane dn Londra, dar
tot ma ramasese ceva dn frea specfc femnna.
Cnd auz un pas uor apropndu-se de ua opusa cee pe care ntrase se gnd
a contrastu ura a care o sa fe martora ntr-o cpta oda[a aceea, se sm[ copeta
de sentmentu adnc a propre run se facu mca, de parca aba ar f putut ndura
prezenta ceea pe care o cautase sa- vorbeasca.
Mndra nsa - vcu fapturor |osnce decazute, ca a ceor sus-puse pne
de ncredere n sne - se upta cu aceste sentmente ma bune. Tovaraa netrebnca a
ho[or raufacatoror, epadatura speuncor |osnce, a|utatoarea scursuror de prn
nchsor temn[e, care traa ea nsa n umbra spnzurator, char aceasta
faptura degradata se sm[ea prea mndra ca sa tradeze macar o carre dn sm[rea
femeasca pe care o socotea o sabcune, dar care o ega de acea omene dn care
va[a e rosta tersese att de mute urme, char dn prunce.
rdca och ndea|uns pentru a vedea ca faptura care ntra era aceea a une fete
zvete frumoase; apo, coboran- du-, catna dn cap cu nepasare prefacuta zse:
- E tare greu de a|uns a dumneavoastra, doamna. Daca m-a f suparat a f
pecat, cum ar f facut mu[ a[, v-ar f parut rau ntr-o z nu fara motv.
- m pare nespus de rau daca s-a purtat cneva cu asprme fa[a de dumneata,
raspunse Rose. Nu te ma gnd a asta. Spune-m de ce a dort sa ma vez. Eu sunt
cea de care a ntrebat.
Bnde[ea acestu raspuns, vocea duce, purtarea decata psa orcare urme de
trufe or suparare o uara prn surprndere pe Nancy, care zbucn n pns.
- Ah, domnoara, domnoara!, spuse ea, frngndu- mne cu deznade|de.
Daca ar f ma mute ca dumneavoastra, ar f ma pu[ne ca mne, da, da!
- Ia oc, spuse Rose cu bunavon[a. Daca traet n sarace sau durere vo f cu
adevarat bucuroasa sa [ uurez chnu daca pot. Aa am sa fac. Ha, sta |os!
- Lasa[-ma sa stau n pcoare, domnoara, spuse fata, acrmnd nca, nu m
vorb[ cu atta bunatate pna cnd nu t[ ma bne cne sunt. Se face trzu. Ua...
de coo... e nchsa?
- Da, raspunse Rose, tragndu-se napo c[va pa ca pentru a- f ma uor sa
ceara a|utor a nevoe. De ce?
- Pentru ca, spuse fata, o sa-m pun va[a, pe-a mea pe-a atora, n mne
dumneavoastra. Eu sunt fata care -a dus cu sa pe betu Over napo a casa u
Fagn n seara cnd a et dn casa dn Pentonve.
- Dumneata?!, spuse Rose Maye.
- Da, domnoara!, raspunse fata. Sunt fn[a netrebnca de care a[ auzt, care
traete prntre ho[ care ncodata, dn cte amntete, de cnd -a deschs och
sm[ure asupra strazor Londre, nu a cunoscut o va[a ma buna, nc cuvnte ma
bnde, Doamne-a|uta, dect cee pe care m e-a[ spus! Nu ncerca[ sa va fer[ fa[
de mne, doamna. Sunt ma tnara dect crede[ dect par, dar sunt obnuta cu
asta. cacee de pe strada se dau ndarat cnd merg pe trotuaru agomerat.
- Ce ucrur ngroztoare m spu!, zse Rose, tragndu-se fara sa vrea ma departe
de tovaraa e cudata.
- Sa mu[um[ n genunch u Dumnezeu, scumpa domnoara - strga fata - ca
a[ avut n copare preten care v-au purtat de gr|a v-au ocrott, ca nu a[ stat
ncodata n frg foame, prn[e scandaur be[e, ... ... atee ma
ree dect toate, cum m-a fost me soarta dn eagan. Pot sa zc asta, cac u[a
an[u m-au fost eagan, tot aa cum m vor f pat de moarte.
- [ png de ma, spuse Rose cu gas mcat. M se frnge nma cnd te aud!
- Sa va bnecuvnteze Dumnezeu pentru bunatate!, raspunse fata. Daca a[ t n
ce ha sunt uneor, m-a[ pnge de ma, ntr-adevar. Dar am scapat pentru o cpa de
ce care m-ar omor, negret, de-ar t ca sunt ac ca sa va spun ce am auzt. II
cunoate[ pe un barbat numt Monks?
- Nu, spuse Rose.
- E va te, raspunse fata, te ca sunte[ ac, ca aa v-am gast, auznd de a e
adresa.
- Eu n-am auzt ncodata acest nume, spuse Rose.
- nseamna ca foosete atu fa[a de no, raspunse fata. M-am gndt eu a asta
ma nante. Acu' ctava vreme, curnd dupa ce Over a fost adus n casa
dumneavoastra n seara |afuu, eu... banundu- pe acest om... am ascutat o
conversa[e dntre e Fagn, n ntunerc. Aa am afat, dn ce am auzt, ca Monks -
t[, barbatu de care v-am ntrebat...
- Da, spuse Rose, n[eeg.
- Ca Monks - contnua fata - vazuse dn ntmpare cu do dn bae[ notr n
zua n care -am perdut prma data -a cunoscut medat ca e acea cop pe care
urmarea, de n-am putut prcepe de ce. A facut o n[eegere cu Fagn, ca daca Over
o sa a|unga napo, Fagn o sa aba o anumta suma avea sa prmeasca ma mut
daca face ho[, ucru pe care acest Monks dorea pentru un scop a sau, persona.
- Pentru ce scop?, ntreba Rose.
- M-a zart umbra pe perete n tmp ce ascutam, nada|dund sa afu, spuse fata.
Nu sunt mu[ oamen n afara de mne care ar f putut sa se fereasca a vreme ca sa
nu fe prn. Dar eu am reut -am vazut ara nu ma devreme de aseara.
- ce s-a ntmpat atunc?
-O sa va spun, domn[a. Noaptea trecuta a vent dn nou. Iar s-au dus sus eu,
nfofondu-ma ca sa nu ma dea de go umbra, am tras ar cu urechea a ua. Prmee
cuvnte pe care e-am auzt rostte de Monks au fost acestea: ,Dec snguree dovez
ae dentta[ baatuu zac pe fundu ruu, vra|toarea batrna care e-a prmt de
a mama u putezeste n cocug." Au rs au dscutat cum a reut sprava asta, ar
Monks, vorbnd n contnuare despre baat nfurndu-se, a spus ca de acum e sgur
ca a ob[nut ban dracuoruu, ar f preferat sa- a pe ata cae. Ce farsa ar f putut f
aceea de a spubera orgou dn testamentu tatau, purtandu- pe baat prn toate
nchsore dn ora or char ducandu- a nchsoare pentru vreo crma aran|ata uor
de Fagn, dupa ce ar f ctgat frumos de pe urma u.
- Ce nseamna toate astea?, spuse Rose.
- Adevaru, domn[a, vent prn buzee mee, raspunse fata. Apo e a zs, cu
n|uratur obnute urechor mee, dar strane de-ae dumtae, ca -ar poto ura
und va[a baatuu daca ar putea-o face fara sa- puna gtu a m|oc; dar cum asta
nu e cu putn[a, o sa stea a pnda sa prnda momentu potrvt, a orce raspnte a
ve[. Iar de-ar vrea baatu sa traga fooase de pe urma nater a povet ve[ u,
o sa poata sa- raneasca nca. ,Pe scurt, Fagn - a zs e - orct a f tu de evreu, n-a
ntns ncodata curse precum cee ce e-o ntnde eu frateu meu ma mc, Over."
- Fratee sau!, excama Rose.
- Aa a spus - zse Nancy, utndu-se nentta n |ur, a fe cum facuse de cnd
ncepuse sa vorbeasca, pentru ca umbra u Skes o bntua permanent. ma mut
dect att. Cnd vorb de dumneata de ceaata doamna, ma zse ca se parea ca
s-a mpotrvt ceru sau -a bagat dracu coada ca sa a|unga Over n mne voastre,
a rs -a ma zs ca de-ac se poate trage un foos, ca, de!, cte m sute de re
n-a[ da, de e-a[ avea, ca sa t[ cne- ca[euu vostru cu doua pcoare.
- Vre sa spu, zse Rose, facndu-se foarte pada, ca vorbea seros?
- A vorbt seros, apasat cu mne, ca nmen atu, raspunse fata, dnd dn cap.
Vorbete seros a mne. tu pe mu[ a[ care fac ucrur ma ree, dar ma degraba
-a ascuta pe e to[ de zece or dect sa- ascut pe Monks o data. Se face trzu,
trebue sa a|ung acasa fara sa strnesc banue ca am facut un drum ca sa va spun
asta. Trebue sa ma ntorc repede napo.
- Dar ce pot eu sa fac?, spuse Rose. Cum pot foos aceasta tre fara dumneata?
napo?!... De ce vre sa te ntorc a tovara pe care descr n asemenea cuor
ngroztoare? Daca repe[ aceasta nforma[e unu domn pe care pot chema ntr-o
cpa dn camera aaturata, po[ f dusa fara ntrzere ntr-un oc unde sa f n
sguran[a.
- Vreau sa ma ntorc, spuse fata. Trebue sa ma ntorc, fndca... cum sa spun
asemenea ucrur une domnoare aa netutoare?... pentru ca prntre barba[ de
care v-am spus, se afa unu, n starea cea ma |anca dntre to[, pe care nu- pot asa
acum, nc macar ca sa fu zbavta de va[a pe care o am.
- Faptu ca a ntervent n numee baatuu ma nante, spuse Rose, ca a vent
ac, punndu-te ntr-o prme|de aa de mare, ca sa-m spu ceea ce a auzt, modu n
care te por[, care ma convnge de adevaru a ceea ce-m spu, parerea cara de rau
sentmentu run, toate acestea ma fac sa cred ca po[ f nca dusa pe caea cea
buna. Ah! - spuse domnoara cu convngere cuprnzndu- mne ca pentru
rugacune n vreme ce pe obra| curgeau acrme - nu-[ astupa ureche a
mporarea une feme ca mne, prma - prma, cred, care te-a rugat cu voce pna de
ma de compatmre. Ascuta-m cuvntee asa-ma sa te scot de-acoo, ca sa
traet pentru scopur ma bune.
- Domn[a, strga fata, pecndu- genunch, draga, scumpa domnoara
ngereasca, sunte[ prma fn[a care m-a bnecuvntat cu asemenea cuvnte, de e-
a f auzt cu an n urma, poate m-ar f ntors de a o va[a de pacat durere. Dar e
prea trzu, prea trzu!
- Nu e ncodata prea trzu, spuse Rose, pentru pocan[a ndreptare.
- Este, zse fata, zvrcondu-se n agona propre mn[. Nu pot sa- as acum! Nu
pot sa- bag n mormnt.
- De ce sa- bag n mormnt?, ntreba Rose.
- Nmc nu -ar putea sava, strga fata. Daca e-a spune atora ce v-am spus,
e, ca urmare, ar f ua[ a nchsoare, ar mur sgur. E e ce ma ndrazne[, a facut
attea cruzm!
- E cu putn[a, zse Rose, sa renun[ a orce nade|de vtoare a sguran[a
zbavr grabnce pentru un om ca acesta? Ceea ce fac e o nebune.
- Nu tu ce este, raspunse fata. tu doar ca aa este, nu doar pentru mne, c
pentru ate sute de oamen a fe de ra de netrebnc ca mne. Trebue sa ma
ntorc. Nu tu daca aceasta e mna u Dumnezeu pentru rau pe care -am facut, dar
ma smt trasa de e prn toata sufern[a bataa de |oc. ma cred ca tot m-ar trage
a[a sa ma ntorc, macar sa tu ca o sa ma omoare cu mna u.
- eu ce sa fac?, ntreba Rose. N-ar trebu sa te as sa pec aa.
- Ba ar trebu, domn[a, tu ca o ve[ face, raspunse fata, rdcndu-se. N-o sa
ma mpedca[ sa pec fndca am avut ncredere n bunatatea dumneavoastra nu v-
am pus sa fagadu[ nmc, aa cum a f putut sa o fac.
- Of, a ce-m foosete atunc ceea ce m-a spus?, spuse Rose. Aceasta tana
trebue cercetata, atfe cum ar putea sa a|ute pe Over, pe care et dortoare sa-
a|u[, faptu ca m-a dezvaut me acest ucru?
- Trebue sa fe vreun domn bun prn prea|ma dumtae, care o sa afe acest ucru
ca pe un secret, care o sa va sfatuasca ce sa face[, raspunse fata.
- Dar unde te pot gas a nevoe?, ntreba Rose. Nu caut sa afu unde traesc acet
oamen groaznc, c pe unde te pmb sau pe unde trec a o anumta ora, a o ora sau
peroada stabta dnante?
- Fagadu[ sa-m pastra[ tana cu sfn[ene sa ven[ sngura sau doar cu acea
ata persoana care o cunoate, ca nu vo f urmarta sau [nuta sub observa[e?,
ntreba fata.
- Promt soemn, raspunse Rose.
- n fecare dumnca seara, de a unsprezece pna cnd bate ora dosprezece,
spuse fata fara ovaaa, o sa ma pmb pe London Brdge daca sunt n va[a.
- Ma sta o cpa, o ntrerupse n vreme ce fata se ducea grabta nspre ua.
Gndete-te nca o data a starea dumtae a ocaza pe care o a de a scapa dn ea.
Ma smt datoare sa staru pentru dumneata, nu doar ca purtator a aceste vet, c ca
femee perduta aproape cu neputn[a de mnture. Vre sa te ntorc a aceasta
banda de thar a acest om, cnd un sngur cuvnt te poate zbav? Ce fascna[e e
aceea care te
duce napo te face sa te aga[ de rautate de mzere? O, nu ma e nco coarda
n nma ta pe care sa o pot atnge! N-a ma ramas nmc ce-a putea convnge sa te
scot dn aceasta patma groaznca!
- Cnd domn[e aa de tnere, de bune de frumoase ca dumneata - raspunse
fata cu convngere, daruesc cuva nma, dragostea e poarta pna departe - char
domn[e ca mata, care au casa, preten, a[ admrator, tot ce- doresc. Cnd una
ca mne, care nu are at acoper sgur dect capacu coscuguu, nc preten a
vreme de boaa or de moarte n afara de ngr|toarea de a spta, ne dam putregau
nostru de nma vreunu barbat asam sa umpe ocu care a fost go n tot tmpu
ve[ noastre nenorocte, cne ma poate nada|du sa ne vndece? Sa-[ fe ma de no,
domn[a, ma, ca numa o sm[re femeasca ne-a ma ramas, ca aceea s-a
preschmbat, prntr-o |udecata aspra, dn mngere mndre ntr-un nou m|oc de
sufern[a tortura.
- Prmet, spuse Rose dupa o pauza, sa e nte ban de a mne, care [-ar putea
permte sa traet cnstt, macar pna ne rentnm?
- Ncun ban, raspunse fata, dnd dn mna a refuz.
- Nu-[ mpetr nma a toate eforture mee de a te a|uta, spuse Rose, pand
uor nante. Vreau doar sa [ fu de a|utor.
- M-a[ a|uta ce ma mut domn[a, raspunse fata frecan- du- mne, daca m-
a[ ua va[a pe data, ca n seara asta m-am ndurerat ce ma mut gndndu-ma a ce
sunt dect orcnd ma nante, ar f ceva sa nu mor n adu n care am trat.
Dumnezeu sa va bnecuvnteze, domn[a, sa coboare asupra-va atta fercre cta
rune m-am adus eu pe cap!
Zcnd asta, prntre sugh[ur de pns, nefercta faptura se ntoarse, n tmp ce
Rose Maye, copeta de aceasta ntrevedere neobnuta, care paru ma degraba un
vs fugar dect o ntmpare reaa, se cufunda ntr-un fotou ncerca sa- adune
gndure ratactoare.
Captou 41
Care cuprnde descoperr no arata ca surprzee, ca nenorocre, rareor vn
sngure
Stua[a e era ntr-adevar una de ncercare greutate ete dn comun. Sm[ea
dorn[a cea ma nerabdatoare ma arzatoare de a patrunde msteru n care era
nvauta povestea u Over. Nu putea sa [na doar n sne, cu sfn[ene, martursrea
pe care -o facuse nefercta cu care tocma vorbse, ca une fete tnere fara vcene.
Cuvntee purtarea e atnsesera nma u Rose Maye , amestecata cu ubrea
pentru prote|atu e mc a fe de puternca n adevar ardoare, era dorn[a de a o
ctga pe femea perduta a o aduce pe caea pocan[e a nade|d.
propusesera sa ramna a Londra doar tre ze nante de a peca pentru cteva
saptamn ntr-o parte ndepartata a zone de coasta. Era acum mezu nop[ dn
prma z. La ce fe de ac[une se putea hotar, care sa poata f pusa n apcare n
patruzec opt de ore? Sau cum sa amne caatora fara sa straneasca suspcune?
Domnu Losberne era cu e avea sa fe pentru urmatoaree doua ze. Rose,
totu, ta foarte bne ca mnunatu domn e de nestapnt ca sa ncredn[eze
secretu, cnd nco ata persoana trecuta ma mut prn va[a nu ar f putut ntar
cuvntee e n numee fete. Prevazu char foarte car mna cu care, a prma expoze
a ndgnar sae, ar prv nstrumentu regasr aducer napo a u Over. Toate
acestea erau motve pentru mare bagare de seama o purtate ct ma
crcumspecta daca -ar spune doamne Maye, a care prm mpus ar f, negret,
sa [na o consfature pe acest subect cu vredncu doctor. Ct despre a cere sfatu
vreunu avocat, char daca ar f tut cum sa o faca, nc nu s-ar f putut pune
probema, dn aceea motve. trecu prn mnte sa- ceara a|utor u Harry, dar acest
gnd trez amntrea utme or despar[r se paru nedemn sa- cheme napo
cnd - gndnd asta, och se umpura de acrm - poate ca pna atunc ar f
nva[at sa o ute sa fe ma ferct departe de ea.
Tuburata de aceste gndur dferte, ncnnd cnd sa- urmeze pe unu, cnd pe
atu, dndu-se napo de a toate, pe masura ce veneau, unu dupa atu, n mnte,
Rose petrecu o noapte fara somn pna de gr|. Dupa ce se ma sfatu cu sne nsa
n zua urmatoare, a|unse a concuza dsperata de a se consuta cu Harry.
- Daca -ar f greu sa vna ac - gnd ea, ct de greu m-ar f me! Dar poate n-o
sa vna. Poate o sa scre, or poate o sa vna e nsu, o sa se ab[na cu ardoare de
a a ma ntn - aa a facut cnd a pecat. N-am crezut ca o s-o faca, dar a fost ma
bne pentru amndo. Ac Rose scapa tocu se ntoarse ntr-o parte, ca cum hrta
care avea sa- fe mesager nu ar f trebut sa o vada pngnd.
Rdca tocu - asa |os ara de vreo cnczec de or, se gnd se razgnd a
prmu rnd dn scrsoare fara sa scre macar prmu cuvnt, cnd Over, care se
pmbase pe straz cu domnu Ges ca nso[tor, ntra n ncapere aba [nndu-
respra[a, cu mare goana agta[e voenta, ce pareau a f semnu une no cauze de
ngr|orare.
- De ce et aa tuburat?, ntreba Rose, nantnd spre e.
- Nu tu cum... ma smt de parca ma sufoc, raspunse baatu. Va, Doamne, cnd
ma gndesc ca -am vazut n sfrt, vo a[ putea t ca v-am spus tot adevaru!
- Eu ncodata n-am crezut ca ne-a spus atceva dect adevaru, zse Rose cu
mngere n gas. Dar ce nseamna asta? - despre cne vorbet?
- L-am vazut pe domnu, raspunse Over, chnundu-se sa artcueze cuvntee, pe
domnu care a fost aa de bun cu mne, pe domnu Brownow, despre care am vorbt
adesea.
- Unde?, ntreba Rose.
-Cobora dntr-o trasura, raspunse Over, carua curgeau acrm de bucure, a
ntrat ntr-o casa. Nu -am vorbt - nu puteam sa vorbesc cu e, ca nu m-a vazut,
tremuram aa de tare, ca nu puteam sa merg pna a e. Dar Ges a ntrebat n ocu
meu daca ocuete ac, s-a spus ca da. Ute - spuse Over, desfacnd o bucata
de hrte, aceasta e adresa. Ac ocuete - ma duc acoo drect! O, va de mne, va
de mne! Ce ma fac cnd ma duc sa- vad sa- aud ar vorbnd!
Cu aten[a tuburata de acestea de mute ate strgate ncoerente de bucure,
Rose ct adresa, care era n Craven Street, n carteru trand. Se hotar pe data sa
fooseasca aceasta descoperre.
- Repede!, zse ea. Spune-e sa aduca o trasura prega- teste-te sa merg cu
mne. Te duc acoo medat, fara sa ma rosm o cpta. O sa- spun doar ma tu ca
em pentru o ora, f gata ndata.
Over nu avu nevoe de prea mute ndemnur ca sa faca ce s-a spus , cu pu[n
peste cnc mnute, erau pe drum spre Strada Craven. Cnd au a|uns acoo, Rose -a
asat pe Over n trasura, pretnznd ca pregatete pe batrnu domn sa prmeasca
trm[nd sus cartea de vzta prn servtor, ceru sa- vada pe domnu Brownow ntr-
o probema ce nu ma suporta amnare. Servtoru se ntoarse ca sa o nvte sus
urmandu- ntr-o camera de a eta|u de deasupra, domnoara Maye a fost
prezentata unu domn n vrsta, cu chp bnevotor, ntr-o hana verde, de cuoarea
stce. La mca dstan[a de e statea at domn n vrsta, n pantaon scur[ de nanchn
ghete, care nu arata tocma bnevotor care statea cu mne una peste ata pe
capatu bastonuu sau gros, de care se spr|nea barba.
-Va de mne - spuse domnu n hana verde, scundu-se n graba cu mare
pote[e - m cer scuze, domnoara - m nchpusem ca e vorba de vreo persoana
enervanta care... va rog sa ma erta[. Va rog, ua[ oc.
- Sunte[ domnu Brownow, presupun - spuse Rose, utndu-se de a ceaat
domn catre ce care vorbse.
-Acesta-m e numee, spuse batrnu domn. Dansu e pretenu meu, domnu
Grmwg. Grmwg, ne a cteva mnute?
- Cred, ntrerupse domnoara Maye, ca a acest moment a ntreveder noastre,
nu trebue sa se deran|eze domnu sa pece. Daca sunt corect nformata, e a curent
cu ceea ce vreau sa va comunc.
Domnu Brownow dadu dn cap aprobator. Domnu Grmwg, care facuse o
pecacune foarte [eapana se rdcase dn scaun, facu o ata pecacune se trnt n
scaun dn nou.
- Nu ma ndoesc ca va vo surprnde foarte mut, spuse Rose, n mod fresc,
stn|enta, dar cndva a[ aratat mare bunavon[a bunatate unu tnar preten de-a
meu, foarte drag, sunt sgura ca va va nteresa sa ma auz[ vet despre e.
- ntr-adevar!, spuse domnu Brownow.
- L-a[ cunoscut cu numee de Over Twst, raspunse Rose.
Nc n-au et bne de pe buzee e aceste doua cuvnte ca
domnu Grmwg, care se prefacea ca se uta ntr-o carte mare care statea pe
masa, o darma cu mare zgomot prabusn- du-se pe spate n scaun, produse cu
fecare trasatura a chpuu o exprese de nespusa umre, apo ramase hobndu-se
ung, n go. Apo, ca cum -ar f fost rune ca a tradat atta emo[e, se ndrepta,
ntr-un fe, prntr-o convuse reven a poz[a anteroara. n tmp ce se uta drept
nante, scoase un fuerat ung preung care paru, n cee dn urma, sa nu asa n
aeru go, c sa se stnga n cotoanee cee ma adnc ae stomacuu sau.
Domnu Brownow fu a fe de surprns, macar ca mrarea sa nu se expma n acea
mod excentrc. trase scaunu ma aproape de ce a domnoare Maye spuse:
- Face[-m pacerea, domnoara draga, sa asa[ deoparte acea bunatate
bunavon[a de care vorb[ despre care nmen atcneva nu te nmc. Iar daca va
sta n putere sa m arata[ vreo dovada care va schmba parerea nefavoraba pe care
am fost convns sa m-o fac despre ace bet cop, n numee u Dumnezeu, pune[-ma
n posesa e.
- O puama! m mannc [easta daca nu- aa, morma domnu Grmwg, vorbnd
cu un fe de putere de ventroc, fara sa mte vreun much a fete.
- E un cop cu fre noba o nma cada, spuse Rose rond. Iar acea Putere care
a gast ca e bne sa fe ncercat ma mut dect poate duce cneva de vrsta u, a sadt
n peptu sau sentmente trar care e-ar face cnste mutora care au de ase or
ma mut vrsta u.
- N-am dect azec unu de an, spuse domnu Grmwg, cu aceea fa[a rgda.
sa ma bata Dumnezeu daca acest Over nu are ce pu[n dope an, aa ca nu vad
cu se potrvete observa[a dumtae.
- Nu- baga n seama pe pretenu meu, domnoara Maye, spuse domnu
Brownow. N-a vrut sa spuna asta.
- Ba da, mom domnu Grmwg.
- Nu, n-a vrut, spuse domnu Brownow, carua cretea mna pe masura ce
vorbea.
- O sa- mannce [easta daca nu vorbea seros, morma domnu Grmwg.
- Ar merta sa- tae cneva capu, daca vorbea seros, spuse domnu Brownow.
- ar ma vrea, n mod excep[ona, sa- vada pe omu care s-ar ofer sa o faca,
raspunse domnu Grmwg, batnd cu bastonu pe podea.
A|ungnd aa de departe cu dscu[a, ce do domn n vrsta au tras fecare cte o
prza de tabac dupa aceea dadura mna, dupa obceu or neschmbat.
- acum, domnoara Maye, spuse domnu Brownow, sa ne ntoarcem a
subectu de care, ca o fn[a marnmoasa ce sunte[, va nteresa[. m spune[ ce t[
despre acest bet cop? Permte[-m sa va spun ma nt ca am epuzat orce m|oc
care m-a stat n putere ca sa- afu ca de cnd am pst dn [ara, prma mprese pe
care m-a facut-o, fnd, probab, convns de fot u tovara sa ma |efuasca, a fost
zguduta consderab.
Rose, care avusese tmp sa- adune gndure, povest pe data, n cteva cuvnte
fret, tot ce se ntmpase u Over de cnd pecase dn casa domnuu Brownow.
Informa[e de a Nancy e pastra doar pentru auzu aceu domn, nchee
asgurandu- ca n utmee un, sngura u durere a fost aceea de a nu putea sa-
ntneasca fostu bnefacator preten.
- Sava |e, Doamne!, spuse batrnu domn. Pentru mne aceasta e o fercre
mare, mare fercre. Dar nu m-a[ spus unde este acum, domnoara Maye. Sa ma
erta[ ca va caut cusur, dar de ce nu -a[ adus cu dumneavoastra?
- Ateapta n trasura a ntrare, raspunse Rose.
- La ntrare?!, strga batrnu. medat se zor sa asa dn camera, sa coboare
scare, sa urce treptee trasur sa ntre n ea, fara ncun at cuvnt.
Cnd ua ncaper s-a nchs n urma u, domnu Grmwg na[a capu
preschmbnd unu dn pcoaree dn spate ae scaunuu ntr-un pvot, facu tre cercur
dstncte cu a|utoru bastonuu a mese, stnd pe scaun n tot acest tmp. Dupa
acest spectaco, se rdca merse chopatnd ct de repede putu, n susu -n |osu
ncaper, ce pu[n de douasprezece or, apo oprndu-se brusc n fa[a u Rose, o
saruta fara nc cea ma mca ntn[are.
- !, spuse e cnd domnoara se rdca aarmata de fapta sa neobnuta. Nu te
teme! A putea sa-[ fu bunc. Et o fata duce. m pac. Iata- ca vn!
De fapt, pe cnd se avnta ntr-o scufundare pna de ndemnare n scaunu pe
care statuse ma nante, domnu Brownow se ntoarse, nso[t de Over, pe care
domnu Grmwg prm cu muta gra[e; daca bucura aceu moment -ar f fost
sngura raspata pentru toata gr|a tuburarea prcnuta de Over, Rose Maye s-ar f
socott recompensata cu prsosn[a.
- Ma e cneva care nu ar trebu utat, apropo, spuse domnu Brownow sunnd
copo[eu. Spune[- doamne Bedwn sa vna ac, va rog.
Batrna su|toare dn casa raspunse chemar medat; facnd o pecacune de
pote[e a ua, atepta porunca.
- Ma, orbet pe z ce trece, doamna Bedwn, spuse domnu Brownow, un pc
rtat.
- Pa, cam aa e, domnue, raspunse batrna. Och oamenor, a aceasta
peroada dn va[a, nu se fac ma bun pe masura ce nantam n vrsta, domnue.
-Asta a f putut sa-[ spun eu, spuse domnu Brownow. Pune-[ ochear sa vez
de ce te-am chemat, ha!
Batrna ncepu sa se caute prn buzunar dupa ochear. Dar rabdarea u Over nu
facea fa[a aceste no ncercar cednd prmuu mpus, sar n bra[e.
- Va de mne!, strga batrna, mbratsandu-. E baatu meu nevnovat!
- Draga mea batrnca!, strga Over.
- tam eu ca o sa se ntoarca, tam eu, spuse batrna, strangandu- n bra[e. Ce
bne arata, ar e mbracat ca un domnor! Unde a fost n toata peroada asta aa
de unga? Ah! Acea chp duce, dar nu a fe de pad, acea och bnz, dar nu a
fe de trt. Nu -am utat ncodata, nc zmbetu sau ntt, dar -am vazut z de z,
cu och mn[, aatur de ce a copor me drag pe care -am perdut pe cnd eram
eu tnara vesea.
Tot vorbnd despre asta, ba departa pe Over ca sa vada ct a crescut, ba
strngea a pept trecea cu dragoste degetee prn par, pngnd rznd pe
umaru u, rnd pe rnd.
Lasnd-o pe batrna pe Over sa vorbeasca n voe, domnu Brownow arata
drumu spre ata ncapere acoo auz de a Rose povestea competa a ntreveder e
cu Nancy, poveste care surprnse um. Rose expca de ce nu -a marturst
n prmu rnd pretenuu e, domnu Losberne. Batrnu domn socot ca ac[onase cu
pruden[a se hotar pe data sa dscute soemn cu vredncu doctor. Ca sa aba ocaza
de a- duce dn tmp a ndepnre panu, s-a hotart ca e sa vna a hote a opt
seara ca ntre tmp, doamna Maye ar trebu sa fe nformata cu gr|a de tot ceea ce
s-a ntmpat. Odata stabte aceste masur pregattoare, Rose Over se ntoarsera
acasa.
Rose nu exagerase n ncun fe masura mne bunuu doctor. Nc nu s-a spus
bne povestrea u Nancy ca a scos un uvo de amenn[ar amestecate cu besteme
|ura sa o faca prma vctma a ngenuta[ combnate a domnor Bathers Duff. Ba,
char -a pus paara, gata sa porneasca sa ceara a|utoru aceor ceebrta[. , fara
ndoaa, stapnt de prma zbucnre de voen[a, ar f putut sa- duca pna a capat
nten[a fara sa se gndeasca nco cpa a consecn[e, daca nu ar f fost re[nut, n
parte, de mna a fe
de mare a domnuu Brownow, care era e o fre aprga, n parte de astfe de
argumente de amurr care facura sa para ca ucru ce ma bne socott e sa
renun[e a pornrea- nfacarata.
- Atunc ce naba e de facut?, se ntreba vucancu doctor. Va trebu acum sa e
trmtem betee de mu[umre tuturor acestor vagabonz, barba[ feme, sa-
rugam sa prmeasca o suta de re, de cacua, ca semn modest a pre[ur noastre,
ca recunoatere sumara a bunata[ or fa[a de Over?
- Nu char aa, raspunse domnu Brownow, rznd, dar trebue sa procedam cu
decate[e mare gr|a.
- Decate[e gr|a, excama doctoru. Eu -a trmte pe to[ a...
- Nu conteaza unde, ntrerupse domnu Brownow. Gndete-te daca trm[ndu-
undeva se poate atnge [eu pe care urmarm.
- Care [e?, ntreba doctoru.
- Pur smpu, descoperrea parn[or u Over, rectgarea, pentru e, a
motenr de care, daca povestea e adevarata, a fost pst n mod frauduos.
-A!, spuse domnu Losberne, racorndu-se cu batsta, ma ca utasem de asta.
- Vede[, contnua domnu Brownow, daca o scoatem pe aceasta bata fata dn
socoteaa am presupune ca am putea sa- aducem pe acet tcao n fa[a |ust[e
fara sa compromtem sguran[a, ce foos putem scoate de ac?
- Probab sa spnzuram macar c[va dn e, sugera doctoru, cea[ sa fe
deporta[.
- Foarte bne, raspunse domnu Brownow zmbnd. Dar, nu ncape ndoaa, a
tmpu potrvt, asta o sa e fe orcum soarta. Iar daca no grabm evenmentee, am
mpresa ca ac[onam ca Don Ou|ote, n drec[a tota opusa ntereseor noastre - sau,
ce pu[n, ae u Over, care, a urma urme, sunt ae noastre.
- Cum?, ntreba doctoru.
- Aa. E destu de car ca o sa ntmpnam greuta[ mar n a patrunde mezu
aceste tane daca nu- ngenunchem pe acest om, Monks. Asta nu se poate face dect
prn retc
daca prndem cnd nu e ncon|urat de acet oamen. Cac, sa zcem ca ar f
arestat: nu avem nco dovada mpotrva u. Dn cte tm, sau dn cte ne arata
faptee, nc macar nu e amestecat n vreuna dn thare facute de banda aceea.
Daca n-ar f achtat, e pu[n probab sa fe pedepst atfe dect cu nchsoarea, ca un
nemernc vagabond. Desgur, char dupa aceea, o sa- [na gura cu ncapa[nare
ca, pentru ce ne trebue noua, ne va f tot att de pu[n de foos ct un surd, mut, orb
-un dot.
- Atunc, adauga doctoru cu nfacarare, te ntreb ara daca dumneata crez ca
trebue sa [nem promsunea facuta fete - o promsune facuta cu cee ma bune
ma nobe nten[, dar, a drept vorbnd...
- Te rog, draga domnoara, nc n-o sa dscutam despre asta, spuse domnu
Brownow, ntrerupnd-o pe Rose care se pregatea sa vorbeasca. Promsunea va f
[nuta. Nu cred ca o sa ne fe nc cea ma mca pedca n ac[une noastre. Dar,
nante de a hotar asupra orcaru mod precs de a ac[ona, va trebu sa o vedem pe
fa[a, sa vedem daca nu vrea sa n- arate pe-acest Monks, daca o ncredn[am ca no,
nu oamen eg, o sa se ocupe de e. Iar daca nu vrea sau nu poate sa faca asta, o
sa- cerem sa ne povesteasca amanun[t cum arata sa ne spuna ce speunc
frecventeaza, ca sa- putem recunoate. N-o putem vedea ma devreme de dumnca
seara. Az e mar[. A sugera ca, ntre tmp, sa stam nt[ sa pastram aceste
ucrur tance char fa[a de Over.
De domnu Losberne prm cu mutra acra propunerea de a ma ntrza cnc ze,
trebu totu sa recunoasca e ca pentru moment, nu putea sa propuna nmc ma
bun. Cum att Rose, ct doamna Maye erau cu totu de partea domnuu Brownow,
propunerea sa a fost adoptata n unanmtate.
- A dor, spuse e, sa apeez a a|utoru pretenuu meu Grmwg. E o faptura
cudata vceana, s-ar putea sa ne fe de a|utor substan[a. Ar trebu sa spun ca a
fost educat ca avocat a parast Barou dezgustat pentru ca a avut doar un cent
un sngur proces, n decurs de douazec de an. Va trebu sa hotar[ sngur daca asta-
o recomandare or ba.
- Nu ma mpotrvesc sa apea[ a sfatu pretenuu dumneavoastra daca pot sa
cer eu a|utor de a un preten de-a meu, spuse doctoru.
- Trebue sa votam, raspunse Brownow. Cne este?
- Fu doamne .... pretenu foarte vech a aceste domnoare, spuse doctoru,
aratnd spre doamna Maye nchend cu o prvre pna de n[eesur catre nepoata
sa.
Rose ro pna-n vrfu urechor, dar nu facu nco obec[e auzba (se poate sa se
f sm[t n mnortate zdrobtoare), ar Harry Maye domnu Grmwg fura prm[ n
comtet.
- Stam n ora, desgur, spuse doamna Maye, atta tmp ct ramne cea ma
mca nade|de sa ne ducem a bun sfrt cercetare. Nu vo cru[a ncun efort nco
chetuaa n vederea scopuu n care ne nteresam cu to[ sunt mu[umta sa ramn
ac, char de-ar f sa stam douasprezece un, atta vreme ct ma asgura[ ca ma
este nade|de.
- Bne!, raspunse domnu Brownow. , cum vad pe chpure dn |ur dorn[a de a
ma ntreba cum se face de n-am fost n stare sa amuresc povestea u Over de ce
am pecat pe neateptate dn regat, permte[-m sa cer sa nu m se puna nco
ntrebare pna cnd nu vo socot eu nmert sa amuresc totu storsndu-va povestea
ve[ mee. Crede[-ma, am motve ntemeate sa va cer acest ucru. Atmnter, s-ar
putea sa strnesc speran[e care nu sunt sortte sa se mpneasca vreodata prn
aceasta sa sporesc greuta[e dezamagre care aa sunt mute. Hade[! Cna e
gata tnaru Over, care e sngur n ncaperea aaturata, o f nceput sa creada de|a
ca ne-am pctst de compana u ne-am apucat de vreo conspra[e ntunecata ca
sa- asam ara de zbete.
Zcnd aceste cuvnte, batrnu domn dadu mna doamne Maye, o conduse
n sufragere. Domnu Losberne urma, conducnd-o pe Rose. aa, pentru moment,
s-a spart consfaturea.
Captou 42
O veche cunotn[a a u Over, care da semne care ca ar f un genu, devne o
fgura pubca a metropoe
n noaptea cnd Nancy, dupa ce -a adormt pe domnu Skes, s-a grabt sa- duca
a ndepnre msunea pe care -a asumat-o sngura fata de Rose Maye, doua
persoane se apropau de Londra pe Strada Mare, de a Nord, neaparat trebue ca
povestrea noastra sa e dea o oarecare aten[e.
Erau un barbat o femee, sau poate e-am zce ma bne un mascu o femea. E
era unu dn ace oamen oso, cu membre ung, dera[ cu pcoaree stambe,
carora e greu sa e da vreo vrsta precsa. Cnd sunt cop, arata ca oamen mar
care au ramas chrc[, ar cnd sunt mar, arata ca cop prea na[ pentru vrsta
or. Femea era tnara, dar bne facuta, zdravana, aa cum trebua sa fe ca sa poarte
greutatea boccee care era egata n spate. Tovarau sau nu era ncarcat cu mute
baga|e. Aba atrna un pache[e de ba[u pe care- purta pe umar, nfaurat ntr-o
basma obs- nuta, parea sa fe destu de uor. Acest ucru, mpreuna cu ungmea
neobnuta a pcoareor sae, permteau sa se [na e|er cu vreo ase pa nantea
tovarae sae, spre care se ntorcea uneor cu o mcare nerabdatoare a capuu, ca
cum -ar f reproat ntrzerea ar f ndemnat-o sa se straduasca ma mut.
Aa nantasera pe drumu pn de praf, nebagnd n seama obectee pe care e
ntneau, ma pu[n atunc cnd
s-au dat deoparte ca sa dea voe sa treaca potaoanee care veneau dnspre ora,
pna au trecut prn arcada Hghgate. Atunc caatoru dn fa[a a stat ocuu a strgat
nerabdator catre tovaraa u:
- 'a ma ute! N-auz? Ce puturoasa et, Charotte.
- E grea bocceaua asta, nu guma, spuse femea, a|ungan- du- dn urma aproape
fara respra[e dn prcna obose.
- Grea! Ce bgu acoo, a? La ce et buna atunc?, raspunse caatoru,
schmbndu- bocceu[a pe ceaat umar, n tmp ce vorbea. Of, ara te odhnet?
N-am zs o ca nu et buna dect sa sco[ oamen dn sarte?
- Ma e mut?, ntreba femea, rezemndu-se de o banca utndu-se n sus cu
fa[a eoarca de sudoare.
- Tot nante! Ute unde et!, spuse va|ganu aratnd cu degetu n fa[a. Ute coo!
Aea sunt umne Londre.
- Ma avem nca pe pu[n doua me, spuse femea abatuta.
- Ce conteaza daca-s doua sau douazec, spuse Noah Caypoe (cac e era).
coaa mca-te, ca de nu, [-o da un pcor...!
Nasu rou a u Noah se facea ma rou a mne , trecnd de partea ceaata a
straz n tmp ce vorbea, fnd gata pregatt sa- ndepneasca amenn[area, femea
se rdca fara sa ma zca nmc contnua sa mearga aatur de e.
- Unde vre sa ram peste noapte, Noah?, ntreba ea, dupa ce ma mersera vreo
cteva sute de metr.
- De unde-o f vrnd sa tu?, raspunse Noah, a caru fre se facuse ma
ar[agoasa de a mers.
- Nada|duesc ca pe undeva pe-aproape, spuse Charotte.
- Nu, nu aproape, raspunse domnu Caypoe. Coo! Nu- aproape, aa ca nu te ma
gnd.
- De ce nu?
- Cnd [ spun ca nu vreau sa fac ceva, asta este, fara ncun ,de ce" sau ,pentru
ca", raspunse domnu Caypoe cu demntate.
- E, nu trebue sa te super aa, adauga nso[toarea sa.
- Frumos ar ma f, nu- aa, sa mergem sa ne oprm a prmu han de a
margnea orauu, ca Sowerberry, daca vne pe urma noastra, sa- vare-acoo nasu'
batrn sa puna
sa ne umfe ntr-o caru[a cu catue a mn, sa ne duca de unde-am pecat,
spuse domnu Caypoe cu ton bat|ocortor. Nu! O sa merg sa ma afund n cee ma
nguste stradu[e pe care e-o afa n-am sa ma opresc pna nu a|ungem a utma
casa, cea ma ferta ma ascunsa cu putn[a. Ar trebu sa mu[umet ceruu ca-s om
cu cap. Ca de n-am f apucat nt pe-un drum gret, nadns, de n-am f trecut
peste cmpur ca s-a|ungem ar a osea, de-acu' o saptamna a f fost vrta a
prnae, femee! Aa [-ar f trebut daca n-a cap!
- tu ca nu-s reata ca tne, raspunse Charotte, da' nu da toata vna pe mne
nu spune ca eu a f fost nchsa. Orcum, daca eram eu prnsa, era tu.
- Tu a uat ban dn te|ghea, t foarte bne, spuse domnu Caypoe.
- I-am uat pentru tne Noah, dragu meu, raspunse Charotte.
- I-a pastrat?, ntreba domnu Caypoe.
- Nu. A avut ncredere n mne m-a asat sa- [n eu, ca un baat dragu[ ce et,
spuse femea, mangandu- sub barbe uandu- de bra[.
Char aa au stat ucrure, dar cum domnu Caypoe nu obnua sa se ncreada
prostete orbete n nmen, ar trebu sa spunem, ca sa nu- nedrepta[m pe domnu
acesta, ca avusese ncredere ntr-att nct, daca ar f fost urmar[, ban ar f fost
gas[ asupra e. Aa ar f avut ocaza sa- sus[na nevnova[a -ar f fost mut ma
uor sa scape. Desgur, n acest moment nu dadu ncun fe de expca[ pentru
motvee sae contnuara sa mearga ca o pereche foarte ubtoare.
Contnundu- panu pevazator, domnu Caypoe merse fara oprre pna a|unse a
hanu ,ngeruu"de a Isngton de unde, |udecnd dupa mu[mea caatoror
numaru vehcueor, socot e cu n[eepcune ca ncepe cu adevarat Londra. Oprndu-
se doar sa vada care pareau a f cee ma agomerate straz, prn urmare, cee de
care trebua sa se fereasca ce ma tare, traversa Sant -|ohn's Road, se cufunda n
curnd n ntunecmea drumuror murdare ntortocheate dntre Gray's Inn Lane
Smthfed, care fac dn acea parte a
orauu carteru ce ma hdos ma barbar care a exstat vreodata n Londra
reconstruta.
Noah Caypoe merse prn aceste straz tragnd-o pe Charotte dupa e. Uneor se
oprea, ntrnd cu pcoaree n vreun sunt, ca sa poata cuprnde dntr-o prvre
nfa[area vreune taverne, ateor se strecura ma departe daca vreun zd facea sa
creada ca ocau e prea popuat pentru e. n cee dn urma, se opr n fa[a unu oca
care arata ma modest ma mzer dect ceeate pe care e vazuse. Dupa ce
traversa se uta a e de pe trotuaru ceaat, ntn[a gra[os tovaraa ca avea de
gnd sa rame acoo peste noapte.
- Ha, da-ncoa' bocceaua, spuse Noah, desfacndu- cureee trecnd-o de pe
umer feme pe spatee u, nu care cumva sa vorbet nentrebata. Cum se
cheama crcuma asta? La t-r-e... tre ma ce?
- chop, spuse Charotte.
- ,La Tre chop" - repeta Noah - foarte frumoasa frma, ce ma! Acuma, [ne-te
aproape n urma mea ha! Cu aceste porunc, mpnse cu umaru usa scr[toare
ntra, urmat de tovaraa sa de drum.
Nu era nmen a bar n afara unu evreu tnar care, cu coatee pe te|ghea, ctea un
zar soos. Cnd vazu, se hoba urt a Noah, Noah se hoba urt a e.
Daca Noah ar f fost mbracat n unforma de a coaa de Bnefacere, evreu ar f
avut motv sa cate aa och a e. Dar cum epadase hana nsgna purta o
buza de ucrator peste pantaon de munctor, nu parea sa exste vreo prcna anume
ca nfa[area u sa strneasca atta aten[e ntr-un oca pubc.
- Ac e hanu ,La Tre chop"?, ntreba Noah.
- Aa e dubee hduu, raspunse evreu, vorbnd pe nas.
- Vennd ncoace de a [ara, un domn pe care -am ntnt pe drum ne-a
recomandat sa tragem ac, spuse Noah, facnd cu ochu spre Charotte, ca sa o faca
atenta, probab, prn ce m|oace nventve se poate ctga respectu poate ca s-o
avertzeze sa nu se arate deoc umta. Vrem sa dormm ac a noapte.
- Du tu sgur daca pute[, spuse Barney, care nu era dect sprduu care- a|uta
pe patron. O sa ndreb.
- Atunc, ha, arata-ne saa da-ne ceva frptura rece -o pcatura de bere pe
urma po[ sa-ntreb, spuse Noah.
Barney facu ntocma. duse ntr-o ncapere mca dn dos e puse frptura nante,
dupa care ntn[a ca pot ramne acoo peste noapte asa perechea aceasta
dragu[a sa se ndestueze ntre patru och.
E, bne, aceasta ncapere dn dos era char n spatee te|ghee, cu cteva trepte
ma |os. O perdea mca ascundea o ferestruca, facuta n peretee oda, a cnc
pcoare na[me de a podea, astfe ca orcare dn oamen case, dnd doar un pc
perdeaua a o parte, sa poata vedea ce fac oaspe[ n ncaperea dn dos fara teama
de a f vazu[. Fereastra era ntr-un ungher ntunecat dn perete, ar prvtoru trebua
sa stea ntre perete o brna groasa. Ptt acoo, daca pea urechea de peretee
despar[tor, putea sa auda orce conversa[e cu destu de muta cartate. Stapnu
ocauu ramase vreo cnc mnute cu och p[ de ferestruca de sponat, ar Barney
tocma ce termnase de dat caatoror raspunsu povestt ma sus cnd Fagn, curos
sa afe cum merg afacere n seara aceea, ntra n crcuma sa se ntereseze de
c[va dn eev u ce tner.
- Sst, opt Barney. Dste stran d odaa de aatur.
- Stran!, repeta batrnu n oapta.
- pe deasupra dste garaghos, adauga Barney. De a [ara, dn breasa
dubtae, daca du ba-dse.
Fagn paru ca prmete aceasta veste cu mut nteres. Urcndu-se pe-un scaune, se
uta cu gr|a prn geam de acoo, tanc, vazu pe domnu Caypoe und frptura
rece dn farfure bere dn cana, mncnd bnd ct poftea nma dndu-
Charotte, care statea rabdatoare aatur, doze homeopatce dn ambee feur.
- Aha!, opt e utndu-se spre Barney, m pace cautatura ndvduu. Ne-ar f de
foos de|a te cum s-o nstruasca pe fa[a. Sta ntt, sa nu se-auda nc musca,
draga, ca vreau sa aud ce zc, a, s-aud!
Se uta dn nou prn geam , punndu- urechea pe despar[tur, ascuta cu
aten[e. Pe chpu u se vedea o prvre subta dortoare, agera precum cea a unu
vra|tor batrn.
- De-acum ncoo vreau sa traesc ca un domn, spuse Caypoe, ungndu-
pcoaree contnund conversa[a a care nceput scapase u Fagn. Gata cu
dragu[ee de scre, Charotte. Eu am sa duc va[a de om bne, tu, daca vre, o sa f
o doamna.
- M-ar pacea foarte mut sa fe aa, draga, raspunse Charotte. Dar nu se gasesc
n fecare z sertare de got stapn de parast dupa aceea.
- Da-e nab de sertare!, spuse domnu Caypoe. Ma sunt ate ucrur de got
n afara de sertare te|ghee.
- Ce vre sa spu?, ntreba tovaraa sa.
- Buzunare, case, dgente, banc!, spuse domnu Caypoe, nferbntat de a
bere.
- Dar nu po[ face toate astea, draga, spuse Charotte.
- Am eu gr|a sa ntru n cercu specator, raspunse Noah. O sa poata e sa ne
ntrebun[eze ntr-un fe sau atu. Pa cum, tu sngura pre[uet ct cnczec de feme.
N-am ma poment o fn[a aa de reata de vceana ca [ne de cnd sunt, cnd te
pun sa fac vreo treaba.
- Doamne! Ce bne- sa te aud vorbnd aa!, strga Charotte, sarutnd obrazu u
respngator.
- Ha, gata! Nu ma ma dragost atta. Nu cumva te tem ca-s suparat pe tne?,
spuse Noah, desfacndu-se cu muta soemntate dn mbra[are. M-ar pacea sa fu
efu une bande, sa strunesc bne oamen, dar fara ca e sa te. M-ar conven tare
mut, ma aes daca s-ar scoate un ctg bun. A da bucuros hrta de douazec de re
pe care a terpet-o daca am putea ucra cu nte specat de-acesta, ma aes ca
nc nu tm prea bne cum sa ne descotorosm de ea.
Dupa ce- spuse parerea, domnu Caypoe se uta n cana de bere cu un aer de
profunda n[eepcune. scutura bne con[nutu, dadu dn cap bnevotor spre
Charotte, trase un gt de bere care paru ca -a racort bne. Tocma se gndea ca ar
f bne sa ma traga unu cnd ua se deschse deodata fu nterupt de venrea unu
stran.
Stranu era domnu Fagn. Arata foarte pretenos, facu o pecacune adnca pe
masura ce se apropa, , aezndu-se a cea ma apropata masa, porunc u Barney,
care rn|ea, sa- aduca ceva de baut.
- Pacuta noapte, domnue, dar rece pentru aceasta vreme a anuu, spuse Fagn,
frecndu- mne. Vad ca sunte[ dn provnce, nu?
- Dupa ce se vede asta?, ntreba Noah Caypoe.
- Nu avem aa mut praf n Londra, raspunse Fagn, aratnd cu degetu nca[are
u Noah pe cee ae tovarae sae, apo cee doua boccee.
- Et ste[, matae, spuse Noah. Ha! ha! A auzt, Charotte?
- Pa cum atfe? Draga, n orau acesta trebue sa f ste[, raspunse evreu,
coborndu- vocea ca cum ar f optt ceva confden[a, asta- adevaru.
Dupa aceasta observa[e, Fagn se batu uor cu aratatoru drept pe atura nasuu,
un gest pe care Noah ncerca sa- mtate, de nu tocma cu succes depn, fndca
nasu u nu era ndea|uns de mare pentru aa ceva. Orcum, domnu Fagn paru sa
nterpreteze aceasta ncercare ca exprmnd faptu ca e de aceea parere - poft,
ntr-un mod foarte pretenesc, sa guste dn bautura pe care -o aduse Barney.
- Stranca bautura, facu domnu Caypoe, pescand dn buze.
- Scumpa!, spuse Fagn. Cne bea aa ceva des trebue sa tot goeasca te|ghee,
buzunare, case, dgente or banc.
Domnu Caypoe, cum auz ca repeta cuvnt cu cuvnt ceea ce spusese e ma
nante, se asa n |os pe speteaza scaunuu muta prvrea de a evreu a
Charotte, ab ca varu cuprns de spama mare.
- Nu ma baga n seama, draga, spuse Fagn, tragndu- scaunu ma aproape. Ha!
ha! A avut noroc ca numa eu te-am auzt, dn ntmpare. A avut mare noroc ca n-am
fost dect eu n prea|ma.
- Nu eu -am uat, se bb Noah, care nu- ma [nea pcoaree ntnse ca un
domn ndependent, c e strnsese ct
putuse de bne sub scaun. Ea a facut totu. Tu a, Charotte, t prea bne ca-s a
tne.
- Draga, nu conteaza cne are nc cne -a uat!, raspunse Fagn, aruncnd
totu o prvre de vutur nspre fata cee doua boccee. Cu asta ma ocup eu de
aceea m pac ma mut.
- Cu ce, adca?, ntreba Caypoe, revenndu- un pc.
- Cu genu asta de afacer, raspunse Fagn. La fe ce dn crcuma. A nmert
taman unde trebue te af ac n perfecta sguran[a. Nu e oc ma sgur dect ,La
Tre chop" n tot orau - adca, atunc cnd vreau eu sa fe aa. m sunte[ pe pac,
dumneata femea, aa ca am aran|at, n-ave[ a va teme de nmc.
Noah Caypoe poate se ntse cu mntea auznd aceasta asgurare, dar trupu u
nu era deoc ntt, pentru ca se mca ncoace -ncoo, n fe de fe de poz[, nu-
gasea astmpar, utndu-se dn cnd n cnd a nou sau preten cu teama
nencredere.
- Am sa-[ ma zc ceva, spuse Fagn, dupa ce o nt pe fa[a prn semne oapte
de ncura|are. Am un preten care cred ca [ poate ndepn dorn[a cea mare te
poate pune pe drumu bun. O sa [ aeg orcare specatate dn mesere care crez ca
[ s-ar potrv ma bne a nceput, o sa f nstrut n toate ceeate.
- S-ar parea ca vorbet seros, zse Noah.
- Ce foos a avea daca a vorb atfe?, ntreba Fagn, rdcnd dn umer. Ha, vno
sa dscutam afara ntre patru och!
- N-are rost sa ne deran|am sa ne mutam, spuse Noah, ungndu- ara
pcoaree, ncetu cu ncetu. Fata o sa duca baga|u sus n tmp ce vorbm. Charotte,
a vez de bocceee aea!
Porunca aceasta, rostta cu mare autortate, fu ndepnta fara nc cea ma mca
mpotrvre Charotte e cum putu ea ma bne cu baga|ee, n tmp ce Noah [nea
ua deschsa o urmarea cu prvrea.
- E destu de bne dresata, nu?, ntreba e cnd se aeza dn nou pe scaun, cu
tonu unu dresor care a mbnzt vreun anma sabatc.
- Ct se poate de bne, raspunse Fagn, batadu- pe umar. Et un genu, draga.
- Pa, daca n-a f fost, nu m-a f afat ac, raspunse Noah. Dar ha sa nu ma
rosm vremea ca acu se-ntoarce.
- E, ce crez?, spuse Fagn. Daca o sa-[ paca pretenu meu, po[ face atceva ma
bun dect sa te asocez cu e?
- merg bne afacere? Ac -ac!, raspunse Noah, facan- du- semn cu unu dn
och sa mc.
- E n vrf. Are anga|a[ de prma mna, ce ma bun mesera dn breasa.
- Oraen de rnd?, ntreba domnu Caypoe.
- Ncun baat de a [ara prntre e. Nu cred ca te-ar ua, char cu recomandarea
mea, daca nu ar f ramas cam fara a|utoare char acum, raspunse Fagn.
- O sa trebuasca sa dau ceva?, spuse Noah, batndu-se cu mna peste buzunar.
- Nc ca se poate atfe, raspunse Fagn cu gas hotart.
- Da'... Vez matae, douazec de re e, totu, o gramada de ban!
- Nu cnd e-o hrte de care nu po[ scapa, -o ntoarse Fagn. Banuesc ca -au
fost uate numaru data, nu? Pata a Banca -a fost oprta. Ah! Nu nseamna mut
pentru e. Va trebu scoasa dn [ara, cac n-ar putea sa o dea a un pre[ bun pe pa[a.
- Cnd a putea sa vad?, ntreba Noah pn de ndoaa.
- Mne dmnea[a.
- Unde?
- Ac.
- Hm!, spuse Noah. Care- ctgu?
- Traet ca un boer - cazare masa, tutun bautura, toate grats - |umatate
dn tot ce ctg tu |umatate dn ce face femea, raspunse domnu Fagn.
Nu se te daca Noah Caypoe, a caru acome era fara margn, ar f acceptat
acee cond[ prom[atoare daca ar f fost un om cu totu ber sa faca ce vrea. Socot
nsa ca, daca ar refuza, nou u preten -ar f putut da medat pe mna |ust[e (doar
s-au vazut ucrur ma surprnzatoare dect
acesta), descre[ treptat fruntea spuse ca afacerea -ar conven.
- Da', vez matae, adauga Noah, cum ea o sa poata sa faca mut, me m-ar
pacea sa au ceva foarte uor.
- O munca uoara, aa, de forma?, sugera Fagn.
- E, ceva de genu asta, raspunse Noah. Ce crede[ ca m s-ar potrv acum? Ceva
nu prea obostor, nc foarte prme|dos. Prcep? Asta m-a dor!
- Draga, te-am auzt zcnd ca [-ar pacea sa- sponez pe a[, spuse Fagn.
Pretenu meu are mare nevoe de cneva care se prcepe bne a asta.
- Da, am poment de asta, nu m-ar deran|a sa-m ncerc mna uneor, raspunse
domnu Caypoe domo, numa ca, t, nu m-ar aduce ncun ctg.
- Asta aa e!, zse evreu, gndndu-se sau prefacndu-se ca se gndete. Nu, s-ar
putea sa nu-[ aduca vreun ctg.
- Atunc, ce zc, ce ateva a putea face?, ntreba Noah, prvndu- ngr|orat. A
putea sa fac ceva ma modest, pe ascuns, unde munca e sgura fara prme|d, ca
acasa.
- Ce zc de babe?, ntreba Fagn. Se fac mu[ ban daca e smug gen[e
pachetee, da co[u -o e a goana.
- Pa nu [pa uneor cam tare, ma zgre cteodata?, ntreba Noah, catnnd
dn cap. Nu cred ca asta m s-ar potrv. Atceva nu ma e, unde nu sunt prea mu[
anga|a[?
- Sta!, zse Fagn punndu- mna pe genunchu u Noah. Ma sunt brosco.
- Ce- aa?, ntreba domnu Caypoe.
- Brosco, draga, spuse Fagn, purade trm de mame dupa trgue, cu c[va
penny or un sng. Afacerea e sa e terpeet ban - tot tmpu [n pregat[, n
mna -, apo e da brnc n sunt sa cada merg ma departe, cu pas rar, ca cum
nu s-a-ntmpat nmc dect ca un cop a cazut s-a ovt. Ha! ha! ha!
- Ha! ha! ha!, facu domnu Caypoe, rdcndu- pcoaree batnd dn cace
de bucure. |, Doamne, asta- de mne!
- Desgur, raspunse Fagn. Po[ sa ucrez tare bne n Camden Town Batte
Brdge, ate cartere asemenea,
unde muna purade trm cu fe de fe de nsarcnar. Po[ sa rastorn c[ vre, a
orce ora dn z. Ha! ha! ha!
zcnd asta, Fagn dadu un ghont domnuu Caypoe n coasta, prnsera
amndo a rde tare preung.
- Da, asta-! perfect!, spuse Noah, dupa ce s-a ntt s-a ntors Charotte. La
ct sa zcem ca vn mne?
- E bne a zece?, vru sa te Fagn ntreba, dupa ncuvn[area domnuu
Caypoe: Cum sa- spun pretenuu meu ca te numet?
- Domnu Boter, raspunse Noah, care avea raspunsu pregatt pentru o asemenea
urgen[a. Domnu Morrs Boter. Aceasta e doamna Boter.
- Suga supusa a doamne Boter, spuse Fagn, facnd o pecacune de o pote[e
grotesca. Nada|duesc sa o cunosc ma bne foarte curnd.
- N-auz ce zce domnu, Charotte?, zbucn Caypoe.
- Da, Noah, draga!, raspunse doamna Boter, ntnznd mna.
- Aa m zce ea, Noah, cnd ma anta, spuse domnu Morrs Boter, fostu
Caypoe, ntorcndu-se catre Fagn. Prcep?
- E, da, n[eeg perfect, raspunse Fagn, spunnd e o data adevaru. Noapte
buna! Noapte buna!
Dupa mute urar de bne de ramas bun, domnu Fagn vazu de drum. Noah
Caypoe, poruncnd doamne sae sa fe atenta, se apuca sa o amureasca n prvn[a
n[eeger pe care a facut-o, cu un aer trufa superor care se potrvete nu doar
unu membru dn sexu putenc, c unu genteman care aprecaza demntatea
numr sae specae ca |efutor a broscoor dn Londra dn mpre|urm.
Captou 43
Unde se arata cum mecheru a dat de beea
Carevasazca dumneata era char pretenu, nu- aa?, ntreba domnu Caypoe,
adca Boter, cnd, n urma n[eeger facute, se duse a doua z acasa a Fagn. Ma sa
fe, am banut eu una ca asta aseara!
- Orce om e propru sau preten, dragu meu, raspunse Fagn, cu rn|etu sau pn
de n[eesur. Ncaer n-are preten ma bun ca e nsu.
- Numa ca uneor, raspunse Morrs Boter, undu- aere de om de ume, t, un
oamen sunt propr or duman.
- Sa nu crez asta, spuse Fagn. Cnd un om e propru sau duman, asta se
ntmpa fndca e prea mut preten, nu fndca se ngr|ete de to[, dar nu de sne.
Pff, pff! Nu exsta aa ceva pe umea asta.
- N-ar trebu sa fe, char de s-ar pomen, raspunse domnu Boter.
- E a mntea cocouu. Un vra|tor spun ca numaru tre este magc, a[ zc ca-
numaru apte. Nu e nc unu, nc ceaat, amce, nc unu dn astea doua. Numaru
norocos e numaru unu.
- Ha! ha!, strga domnu Boter. Traasca numaru unu!
- Draga, ntr-o obte mca aa cum e a noastra, spuse Fagn, care sm[ nevoa sa-
amureasca bne rangu, numaru unu e pentru to[. Adca, nu te po[ consdera doar
pe tne
numaru unu, fara sa ma consder pe mne a fe, pe cea[ ma tner.
- E, drace!, zbucn domnu Boter.
- Vez, contnua Fagn, prefacndu-se sa nu bage n seama aceasta ntrerupere,
suntem n aceea oaa ne eaga nterese comune, nct nu se poate sa fe atfe. De
pda, nteresu dumtae e sa te ngr|et de numaru unu, adca de dumneata nsu[.
- Desgur, raspunse domnu Boter. Ac a dreptate.
- Bne! Dar nu po[ sa a gr|a de tne, ca numaru unu, fara sa te ngr|et de
mne, tot numaru unu.
- Vre sa zc numaru do, spuse domnu Boter, care era nzestrat cu o doza mare
de egosm.
- Ncdecum!, raspunse Fagn. Sunt a fe de mportant pentru tne pe ct et tu.
- Ute ce zc eu, ntrerupse domnu Boter, et un om tare dragu[ m pac
mut, dar nu suntem char att de ega[ unu de atu, nct sa f numaru unu pentru
mne.
- Ia gndete-te ma bne, spuse Fagn, rdcndu- umer ntnzndu- mne.
A facut o treaba tare frumuca, de-asta m pace, dar care n acea tmp o sa [
puna o cravata n |uru gtuu, care e tare uor de egat tare greu de dezegat - ce
ma, ca sa zc pe eau, treangu!
Domnu Boter duse mna a egatura de a gt, ca cum ar f sm[t ca e prea
strnsa deran|eaza morma ceva care avea tonu une ncuvn[ar, dar nu
substan[a e.
- Spnzuratoarea, contnua Fagn, spnzuratoarea, dragu meu, e un stp urt de
raspnte, care arata o cottura tare scurta prme|doasa, care a curmat carera
mutor vonc cura|o, pe drumu mare. Sa urmez drumu bun sa [ spnzuratoarea
a dstan[a, asta e gr|a numaru unu pentru tne.
- Fara ndoaa, aa e, raspunse domnu Boter. Da de ce-m spu toate astea?
- Numa ca sa te fac sa ma-n[eeg mpede, spuse evreu, rdcndu-
sprncenee. De mne depnz ca sa f fert de prme|de. eu, ca sa-m zbuteasca
afacere, depnd de dumneata. Prmu ucru e numaru unu pentru tne, a doea e
numaru unu pentru mne. Cu ct [ ma mut a numaru
unu a tau, cu att trebue sa te ngr|et ma mut de a meu. ute-aa ne
ntoarcem a ce [-am spus a nceput - ca numaru unu ne [ne mpreuna aa
trebue sa fe, atmnter ne ducem to[ de rpa.
- Asta aa e, raspunse domnu Boter, pe gndur. Ehe, vad ca et vupe batrna!
Domnu Fagn constata cu ncntare ca acest trbut adus puter sae nu era un
smpu compment, c char mpresonase pe nou ucenc cu genu sau vcenesc,
ucru mportant de stabt de a nceputu rea[e or. Ca sa ntareasca ma mut
aceasta mprese favoraba foostoare, contnua prn a se auda, cu oarecare
amanunt, cu mare[a ampoarea opera[unor sae. Amesteca adevaru cu mncuna,
dupa cum -o cerea nteresu reu sa e mbne cu atta arta, ca pre[urea domnuu
Boter crescu vzb n acea tmp deven stapnt de o frca sanatoasa bne-
venta pentru nteresee patronuu.
- Tocma aceasta ncredere pe care o avem unu n atu ma mnge cnd sunt
perder mar, spuse Fagn. Ier dmnea[a am ramas fara mna mea dreapta.
- Vre sa spu ca a murt?, zse domnu Boter.
- E, nu, nu, raspunse Fagn, nu e char aa de rau, nc char aa.
- Atunc, banuesc ca a fost...
- Cautat de po[e, ntrerupse Fagn. Da, era cautat de po[e.
- Pentru ceva anume?, ntreba domnu Boter.
- Nu, raspunse Fagn, nu char. A fost acuzat ca a ncercat sa fure dntr-un buzunar
au gast o tabachera de argnt asupra u, propra u tabachera, draga, propra u
tabachera, ca ua e prze de tabac - pacea tare mut. Termenu de |udecata este
astaz, cac ce de a po[e nchpue ca tu pe propretar. Ah! Baatu asta face
ct cnczec de tabachere, a da acest pre[ ca sa- am napo. Pacat ca nu -a
cunoscut pe mecher, draga, mare pacat.
- Bne da', nada|duesc sa- cunosc de-acum nante, nu crez?, spuse domnu
Boter.
- Ma ndoesc, raspunse Fagn oftnd. Daca nu prmesc probe no, o sa fe
condamnat repede se ntoarce prntre no peste vreo ase saptamn. Dar daca vn
cu probe no, baga a zdup. tu e ce facau detept este - o sa fe pensonar pe
va[a! Asta o sa- transforme pe mecher n pensonar pe va[a.
- Ce vre sa spu cu zdupu cu pensonaru pe va[a?, ntreba domnu Boter. Ce
rost are sa vorbet aa cu mne? De ce nu vorbet aa ca sa pot eu prcepe?
Fagn se pregatea sa traduca aceste expres msteroase n mba| obnut sa
expce ca repreznta acea combna[e de cuvnte, ,deportare pe va[a", cnd
convorbrea a fost ntrerupta de ntrarea |upanuu Bates, cu mne n buzunaree
pantaonor cu fa[a schmonosta ntr-o mutra ndurerata comca.
- S-a sfrt, Fagn, spuse Charey, dupa ce a facut cunotn[a cu nou tovara.
- Ce vre sa spu?
- II gasra pe propretaru tabachere; ma venra vreo do- tre sa- recunoasca;
Smecheru- nchs pentru caatore, raspunse |upanu Bates. Fagn, m trebue hane de
dou crep a paare, sa- cercetez nante de-mbarcare. Cnd te gndet ca |ack
Dawkns - |ack ce Iste[ - mecheru - mecheru mecheror - peaca peste mar
tr pentru o amarta de tabachera de do ban! Tot tmpu' m-am nchput ca dac-o
f s-o pa[easca, o sa fe macar pentr-un ceas de aur, cu an[ breocur. Of, de ce n-o
f |efut e vreun bogata de toate avu[e u, sa pece ca un domn, nu ca un
terchea-berchea oarecare, fara onorur, fara sava!
Dupa ce- spuse ofu a adresa nenoroctuu sau preten, |upan Bates se aeza pe
prmu scaun care- e n cae, abatut trst.
- Ce zc acoo ca n-are nc cnste, nc sava?, sar Fagn, aruncnd o prvre
suparata catre ucencu sau. Cum, n-a fost ntotdeauna ce ma prceput dntre to[? E
vreunu dntre vo care s-ar putea masura cu e, care -ar putea a|unge dn urma? Ha?
- Ncunu, raspunse |upanu Bates cu gas nmuat de parere de rau, ncunu.
- -atunc de ce vorbet aa?, raspunse Fagn mnos, ce te vacaret acoo?
- Fnca nu- scrs ncaer, de-asta!, spuse Charey, enervat e de tumutu
propror parer de rau gata sa- apere vredncu preten. Fndca n-o sa apara n
acuzare, fnca nmen n-o sa afe vreodata nc |umatate dn ct a pre[ut. Cum o sa fe
trecut n caendaru dn Newgate? Poate nc n-o sa- treaca. Of, Doamne, Doamne, ce
ovtura!
- Ha! ha!, strga Fagn ntnzndu- mna dreapta ntorcndu-se spre domnu
Boter cu un hohot de rs care zgudu de parca ar f avut un atac. Ia ute, draga, cum
se mndresc cu mesera or. Frumos ucru, nu?
Domnu Boter ncuvn[a dn cap Fagn, dupa ce se uta cteva momente, cu
vadta mu[umre, a ndureratu Charey Bates, merse nga tnar - batu pretenete
pe umar.
- Lasa, Charey, spuse Fagn cu bnde[e. Are sa se te, n mod sgur, are sa se
te. O sa afe toata umea ce baat detept a fost. E sngur o s-o arate, n-o sa-
faca de rs vech u tovara profesor. Ia gndete-te numa a ct e de tnar! Ce
cnste, Charey, sa f trms a vrsta asta n caatore pe va[a!
- Asta aa este, e mare cnste!, spuse Charey, ceva ma consoat.
- O sa aba tot ce- dorete, contnua evreu. O sa fe [nut n Stone |ug, Charey,
ca un domn. Da, da, ca un domn! O sa aba bere n fecare z ban n buzunar ca sa
|oace rsca daca n-are cum sa- chetue.
- Char aa e?, zse tare Charey Bates.
- Pa da, aa o sa fe, raspunse Fagn, o sa avem un avocat mare, Charey, unu
cu daru vorbr, ca sa apere. o sa [na un dscurs e sngur, daca vrea, pentru
apararea u. O sa ctm apo n toate zaree: ,mecheru mecheror - hohote de rs
n saa - |ura[ se [neau cu mne de burta de rs." E, Charey, ce zc de asta, [-ar
pacea?
- Ha! ha!, rse |upanu Bates, ce nostm ar f, nu- aa, Fagn? Ce zc, o sa- bata
mecheru |oc de to[, nu- aa?
- Cum nu!, strga Fagn. Cu sguran[a aa va f!
- Ah, ce bne-m pare ca o sa- bata |oc de e, repeta Charey, frecndu- mne.
- Parca- vad, zse evreu, a[ntndu- och asupra eevuu sau.
- eu, sar Charey Bates. Ha! ha! ha! eu. Zau, Fagn, sa mor daca nu- vad
nantea ochor! Ce farsa pe cnste! Ce farsa! To[ aa cu peruce or mar care- dau
aere grozave, |ack Dawkns vorbndu-e aa, pe eau, fara sa se snchseasca de
nmc, ca cum ar f fu |udecatoruu [nnd o cuvntare dupa banchet - ha! ha! ha!
De fapt, domnu Fagn nferbntase att de bne magna[a excentrca a
pretenuu sau ca |upan Bates, care ma nt ncnase sa- vada pe mecher a
nchsoare, ca pe o vctma, vedea acum ca pe actoru prncpa ntr-o scena de un
umor deosebt neobnut, aba atepta sa soseasca cpa cnd vechu sau
tovara va avea ocaza de a arata de ce e n stare.
- Trebue, ntr-un fe sau atu, sa afam char az cum merge, spuse Fagn. Sta sa
ma gndesc cum am putea.
- Sa ma duc eu?, ntreba Charey.
- Pentru nmc n ume, raspunse Fagn. Ce, a nnebunt, draga, a nnebunt de
tot? Cum sa te duc tocma acoo unde... Nu, Charey, nu. E de-a|uns ca am pedut
unu.
- Doar n-o vrea sa te duc char dumneata?, dadu cu parerea Charey, cu o
prvre rautacoasa amuzata.
- N-ar f tocma ucru ce ma potrvt, raspunse Fagn catnnd dn cap.
- Atunc de ce nu- trm[ pe ucencu acesta nou?, ntreba |upan Bates, punndu-
mna pe bra[u u Noah. Pe e doar nu- cunoate nmen.
- Pa, daca n-are nmc mpotrva..., zse Fagn.
- mpotrva?!, ntrerupse Charey. Ce-ar putea e sa aba mpotrva?
- Pa nmc, draga, spuse Fagn, ntorcndu-se spre domnu Boter, cred ca nmc.
- O, nu, t[ doar cum ne-a fost n[eegerea, raspunse Noah, tragndu-se napo
spre ua catnnd dn cap cu un aer de ngr|orare foarte seroasa. Nu, nu, nc sa nu
va gnd[. Asta nu- specatatea mea, t[ doar.
- Ce specatate -a aes, Fagn?, ntreba |upanu Bates, masurnd trupu derat
a u Noah cu mare dspre[. S-o tearga daca dam de beea sa huzureasca atunc
cnd toate merg struna? Asta- specatatea u?
- Nu te ntereseaza, -o ntoarse Boter; sa nu-[ e nasu a purtare cu ma-mar
ta, baete, ca atfe o pa[et!
|upanu Bates rse att de vehement a aceasta terba amenn[are ca Fagn trebu
sa atepte ceva vreme ca sa poata vorb sa- expce domnuu Boter ca, pentru e,
o vzta a po[e nu ar f ncun perco. Atta tmp ct a captaa nu a|unsese nc
descrerea faptauu nco veste despre mca u sprava, era foarte probab ca
nmen sa nu banuasca macar ca ar f vent acoo sa se ascunda. Daca ar f deghzat
bne, po[a ar f un oc a fe de sgur ca orcare atu dn Londra, deoarece dn toate
ocure dn ora ar f utmu unde ar putea banu cneva ca s-a dus de bunavoe.
Convns, par[a, de aceste argumente ma mut dn frca pe care -o nsufa Fagn,
domnu Boter consm[ n cee dn urma, n sa, sa faca aceasta exped[e. Urmnd
nstruc[une u Fagn, schmba medat hanee cu atee de caru[a, pantaon de
veur |ambere de pee, pe care e avea evreu a ndemna. Avea n dotare o
paare de psa bne garnsta cu bete de vama prm un bc. Aa echpat, avea
sa ntre n brou po[e, ca un [aran vent dn bcu de a Covent Garden care vrea
sa- satsfaca e curoztatea. Cum Boter arata stngac, ncurcat derat, char
aa cum trebua, domnu Fagn nc nu se temea ca n-o sa- |oace rou a perfec[e.
Odata termnate aceste pregatr, se dadura toate semnee amurre de care
avea nevoe ca sa recunoasca pe mecheru mecheror, apo |upan Bates caauz
prn u[e ntunecoase erputoare pna foarte aproape de Bow Street. Dupa ce -a
descrs cu exacttate ocu unde se afa sec[a -a dat un beug de amanunte cum sa
mearga drept nante pe o u[a, cnd a|unge a o curte, sa sue scare sa ntre pe
ua dn dreapta sa- scoata paara dn cap cnd va pa n camera, Charey Bates
ndemna sa pece ct ma repede fagadu ca o sa atepte n acea oc, unde se
despar[eau, pna cnd se va ntoarce.
Noah Caypoe - sau, daca dor[, Morrs Boter - urma ntocma nstruc[une
prmte, care, ntruct |upan Bates cunotea foarte bne ocu, erau att de exacte ca
Noah a|unse n prezen[a magstra[or fara sa puna nco ntrebare sau sa se opreasca
vreodata dn drum. Se trez prns n m|ocu une mu[m de oamen, ma|ortatea
feme, care erau ngramad[ ntr-o saa murdara, a capatu carea se rdca o
patforma despar[ta de restu sa prntr-un gra|. Acoo, a stnga, a perete, era
banca acuza[or, a m|oc se afa o trbuna pentru martor , a dreapta, brou
magstra[or. Acest dn urma eement a sa era despar[t de pubc prntr-un paravan,
care ascundea prvror asa mu[mea sa- nchpue (daca putea) mare[a depna
a |ust[e.
Pe banca acuza[or erau doar cteva feme care e faceau semne admratoror dn
pubc, n tmp ce greferu ctea nte depoz[ pentru vreo do po[t un barbat n
strae smpe care statea apecat peste masa. Un temncer statea n pcoare,
spr|nndu-se de baustrada batndu- uor nasu cu o chee mare. Facea acest
ucru necontent, oprndu-se doar pentru a pune capat une ncnar nepotrvte spre
vorba a vreunor gura-casca, poruncndu-e sa taca, or pentru a prv ncruntat spre
vreo femee a- spune ,Scoate copu acea afara" cnd atmosfera sobra a |ust[e
era deran|ata de scncetee sabe ae vreunu prunc frav, pe |umatate nabut n au
mame. ncaperea avea un mros de aer nchs nesanatos; pere[ erau decoora[ dn
cauza mzere, ar tavanu era nnegrt. Pe prchcu camnuu era un bust vech
afumat, ar deasupra banc acuza[or era un ceas - snguru ucru prezent care parea
ca merge cum trebue. Atfe, va[a strcta sau saraca, sau char amndoua aoata,
asasera o po|gh[a murdara pe toate fn[ee v, cu nmc ma pacuta dect |egu gros
soos care acoperea toate ucrure fara sufare dn ncapere.
Noah se uta ager n |ur dupa mecher. Erau destue feme care ar f putut foarte
bne sa fe mama sau sora dstnsuu persona| c[va barba[ care pareau sa
semene foarte bne cu tata u, dar, totu, nu se vedea nmen care sa corespunda
descrer domnuu Dawkns. Atepta cuprns de nesguran[a
ncordare pna cnd cee doua feme, fnd puse sub acuza[e trmse a
|udecatore, era pne de aere. ndata dupa aceea fu uurat de apar[a unu at
przoner care - dupa cum dadu medat seama - nu putea f dect ce pentru care
vense.
ntr-adevar, ce care ntrase n saa, urmat de temncer, era char domnu Dawkns.
nanta [rndu- pcoaree, , cum era obceu, avea mnece mar ae hane
sufecate, mna stnga n buzunar paara n mna dreapta, ar mersu u eganat
era mposb de descrs. Lua oc n banca acuza[or ceru cu gas tare sa afe de ce
era pus n acea stua[e umtoare.
- |ne-[ gura, ha!, spuse temnceru.
- Bne dar sunt ceta[ean engez, nu?, spuse mecheru. Unde-m sunt prvege?
- A sa e cape[ medat - raspunse temnceru - pperan- du- vorbee.
- O sa vedem no ce e spune concanor de magstra[ Secretaru de Stat n
Probeme Interne daca nu m se recunosc drepture, raspunse domnu Dawkns.
Carevasazca, care- trebuoara? De ce suntem ac? Vo f recunoscator magstra[or
daca spravesc repede cu trebuoara asta nu ma [n ac ct tmp ctesc zaru, ca
am o ntnre cu un domn n centru, cum m-s om de cuvnt punctua cnd e
vorba de afacer, o sa pece daca nu a|ung cnd am spus, -apo n-o sa ma fe cazu
sa cer despagubr de a ce care ma re[n. E, nu, desgur, n-a cere despagubr.
n acest moment, mecheru, care se prefacea a f foarte atent a ce o sa urmeze,
ceru temnceruu sa- spuna ,numee ceor do mecher dn foto". Aceste vorbe
strnra aa de tare spectator ca au rs aproape cu tot aa de mare pofta cum ar f
rs |upan Bates daca ar f auzt ce ceruse.
- Lnte! strga temnceru.
- Ce-avem ac?, ntreba unu dntre magstra[.
- Un caz de furt dn buzunare, na[mea Voastra.
- A ma fost pe-ac vreodata baatu?
- Ar f trebut sa fe de ma mute or, raspunse temnceru. A fost vazut n mute
ate ocur, destu de des. Eu unu cunosc bne, na[mea Voastra.
- O! Ma cunot, nu- aa?, strga mecheru, und a cunotn[a aceasta
decara[e. Foarte bne. Asta- caz de defamare, sa t.
Ac dn nou se auzra rsete, at strgat sa se faca nte.
- Bne, unde sunt martor?, ntreba greferu.
- A! Char aa, adauga mecheru. Unde sunt? M-ar pacea sa- vad.
Dorn[a aceasta fu medat ndepnta: facu un pas nante un po[st care vazuse
pe przoner ncercnd sa vre mana n buzunaru unu domn necunoscut, n mu[me,
sco[nd dn e o batsta. Cum era prea veche, a pus-o sngur a oc, dupa ce a
foost-o. Dn aceasta prcna, e nsu -a arestat pe mecher de ndata ce a a|uns
aproape de e cnd -a cercetat a gast asupra u o tabachera de argnt cu numee
posesoruu gravat pe capac. Dn Anuaru Cur[ s-a afat cne era ace domn care,
afndu-se prezent atunc n saa, |ura ca tabachera este a u ca a perdut-o cu o z
nante cnd a et dn mu[mea de care tocma am vorbt. Domna sa -a observat de
asemenea pe un tnar dn gramada aceea de oamen, care era ct se poate de grabt
sa- croasca drum sa asa, ace tnar era char przoneru de fa[a.
- A vreo ntrebare sa- pu acestu martor, baete?, spuse magstratu.
- Nu ma cobor ntr-att nct sa vorbesc cu e, raspunse mecheru.
- Ma a ceva de spus?
- A auzt ce-a spus na[mea Sa? Ma a ceva de zs?, ntreba temnceru, dndu-
un cot mecheruu care tacea.
- Va rog sa ma erta[, spuse mecheru, rdcnd prvrea cu un aer dstrat.
Domnu meu, v-a[ adresat catre mne?
- De cnd ma tu, n-am ma poment aa o puama, tnar obraznc fara
pereche, zse func[onaru rn|nd. A de gnd sa spu ceva, ma, perde-vara?
- Nu, raspunse mecheru, nu ac, ca nu- asta pravaa unde se face dreptate. Pe
nga asta, avocatu meu servete mcu de|un cu vcepreedntee Camere
Comuneor n dmnea[a aceasta. Dar a avea ceva de zs n ata parte, o sa zca
e, o sa zca cercu' meu numeros 'spectab de cunotn[e, care o sa faca
e pe concan de coo de magstra[ sa e para rau ca au vent pe ume, sau ca nu -a
spnzurat suge de cueru pentru paar de acasa, 'nante dea- asa sa asa dn casa
sa ma vada ct [n a pctseaa. O sa...
- De-a|uns! Trbunau trmte n |udecata!, ntrerupse greferu. Luat-!
- Ha, spuse temnceru.
- E ho, ute ca vn, raspunse mecheru, tergndu- paara cu pama. E! - zse
e magstra[or - n-are rost sa va arata[ nspamnta[ ca n-o sa va cru[, nc ct
negru sub unghe. O sa va coste scump, dragor! N-a vrea sa fu n peea vostra, sub
ncun chp! Char de-a[ cadea n genunch sa ma ruga[, tot n-a peca de-ac ca un
om ber. Ha, duce[-ma a nchsoare! Lua[-ma de-ac!
Zcnd aceste utme cuvnte, mecheru se asa dus de gueru hane , pna
a|unse n curte, tot amenn[a ca o sa a|unga pna a parament toata stora asta. Apo
rn| n fa[a gardanuu, foarte mu[umt de sne tare bucuros.
Dupa ce -a vazut nchs ntr-o ceua mca, Noah se stradu sa a|unga repede napo
unde asase pe |upanu Bates. Atepta acoo ceva vreme, apo ven ceaat domn
tnar care se ferse, cu mare bagare de seama, sa nu fe vazut pna ce nu s-a
convns, utndu-se dn ascunzatoarea sa, ca nco persoana prea ndraznea[a nu
[nuse urma nouu sau preten.
Ce do se grabra sa se ntoarca mpreuna ca sa- duca domnuu Fagn vestea care
avea sa mte, ca mecheru facea cnste educa[e prmte construa o fama
straucta.
Captou 44
Vne vremea ca Nancy sa- [na fagadu a a facuta u Rose Maye. Nu se [ne,
nsa, de cuvnt
De era foarte prceputa n arta vcene a prefacatore, Nancy nu putea
ascunde cu totu tuburarea a gndu pasuu pe care facuse. amntea ca evreu
ce perfd brutau Skes ncredn[asera panur tance pe care e [nusera ascunse
de cea[, fnd pe depn ncredn[a[ ca e merta ncrederea ca e n afara de orce
banuaa. Nendoenc, aceste panur erau nte tcao faurtor or nte tcao,
ar ea era pna de ura mpotrva u Fagn care o mpnsese, pas cu pas dn ce n ce
ma adnc, n prapasta crme a mzere, de unde nu va ma putea afa scapare.
Totu, erau momente n care, char fa[a de e, se sm[ea zdruncnata n hotarrea ce-o
uase, gndndu-se ca dezvaure sae vor mpnge n gheara de fer de care se
ferse ntotdeauna ca se va prabu a sfrt, aa cum o merta, dn prcna e.
nsa acestea erau smpe ratacr ae une mn[ care nu se putea desprnde ntru
totu de vech e preten tovara, de era n stare sa ramna necntta ntr-o
hotarre sa nu se abata de a ea. Temere sae pentru Skes ar f fost un motv mut
ma puternc sa dea napo ct ma era nca vreme; dar [nuse morts ca secretu e sa
fe pastrat cu sfn[ene, nu scapase nco vorba care ar f putut sa- dea n veag,
refuzase, de dragu u, un adapost care ar f [nut-o departe de remucar mzere.
Ce putea face ma mut? Hotarrea e era de|a uata.
De toate uptee e sufetet se sfreau cu aceasta concuze, reveneau cu
for[a, mereu, n mnte char asau urme. n numa cteva ze, deven pada
saba. Uneor nc nu baga n seama ce se ntmpa n |uru e nc nu ma ua parte a
dscu[ ea care atadata era cea ma zgomotoasa. Ateor rdea aurea facea zarva
dn nmc sau statea tacuta abatuta, cu capu n mn, char efortu de-a se rdca
o facea sa se vada ct de rau se sm[ea ct de departe de dferte erau
gndure fa[a de dscu[e tovaraor e.
Era dumnca noaptea ceasu bserc dn apropere batu ora exacta. Skes
evreu stateau de vorba, nsa se oprra ca sa- ascute. Fata rdca prvrea dn
scauneu n care sta ghemuta ca sa- ascute ea... Unsprezece.
- Ma e o ora pna a mezu nop[, spuse Skes, rdcnd storu pentru a se uta
afara ntorcndu-se a ocu u. E o noapte ntunecata grea. O noapte buna pentru
afacere noastre.
-Ah!, raspunse Fagn. Ce pacat, B draga, ca nu- ncuna gata pregatta.
A dreptate de data asta, raspunse stropt Skes. Pacat, cac sunt bne-dspus.
Fagn ofta catna descura|at dn cap.
- Trebue sa ctgam vremea perduta medat ce vom pune ceva a cae. Eu aa
zc, spuse Skes.
- Aa ma merge, draga, raspunse Fagn, ndraznnd sa- bata pe umar. m face
bne sa te ascut.
- [ face bne, ha!, strga Skes. E, bne, aa sa fe!
- Ha, ha, ha!, rse Fagn, ca cum s-ar f sm[t uurat dupa aceasta concese.
Et n apee tae n seara asta, B! n apee tae.
- Nu sunt n apee mee cnd [ pu gheara batrna ofta pe umaru meu, aa
ca a-o de pe mne, spuse Skes, mpngnd mana evreuu.
- Te nentete, B, [ amntete cum e sa f prns asupra faptuu, nu- aa?,
spuse Fagn, hotart sa nu- a |gnrea n seros.
- m amntete cum e sa fu prns de davo, repca Skes. N-a ma fost vreodata
om cu o fata ca a ta pe fa[a pamntuu,
poate doar taca-tau. m nchpu ca -a perpet de|a barba- roe -ncaruntta.
Doar daca n-o f vent drect dn ad, fara vreun tata care sa te zamseasca. Asta nu
m-ar mra deoc.
Fagn nu raspunse a acest compment, nsa, tragandu- pe Skes de mneca, -o
arata cu degetu pe Nancy care, proftnd de convorbrea or, pusese boneta
tocma eea dn ncapere.
- He!, strga Skes. Nance! Unde pec, fato, a ora asta dn noapte?
- Pe aproape.
- Ce raspuns e asta?, -o ntoarse Skes. ncotro?
- |-am raspuns, pe aproape.
- eu am ntrebat unde anume?, zse Skes. Ma auz?
- Nu tu, raspunse fata.
- Las' c-atunc tu eu, spuse Skes, mnat ma mut de ncapa[nare, cac nu se
mpotrvea cu adevarat ca fata sa pece unde zsese. Nu te duc ncaer. Sta |os acea!
- Nu ma smt bne. |-am zs asta ma nante. Vreau sa au o gura de aer.
- Scoate-[ capu pe geam, repca Skes.
- Ac nu- destu aer, spuse fata. Vreau sa au aer afara, n strada.
- Atunc nu o sa e deoc, raspunse Skes. Se rdca ncrezator, ncue ua, scoase
chea , undu- boneta de pe cap, o arunca pe un duap vech.
- Ute-aa, spuse ho[u. Acum sta ntta unde et, bne?
- Nu cred ca boneta ma va mpedca sa es, spuse fata, abndu-se deodata a
fa[a. Ce vre sa spu, B? [ da seama ce fac?
- m dau seama ce... Ah!, strga Skes ntorcndu-se spre Fagn, -a perdut
mn[e, atmnter nu ar ndrazn sa-m vorbeasca aa.
- O sa ma fac sa savresc vreo fapta necugetata, murmura fata aezndu-
ambee mn pe pept, ca cum ar f ncercat sa nabue vreo zbucnre voenta.
Lasa-ma sa pec, char n mnutu asta, n cpa asta.
- Nu!, raspunse Skes.
- Spune- sa ma ase sa pec, Fagn. Ar face bne sa ma ase sa pec. Ar f ma bne
pentru e. Ma auz?, strga Nancy ovnd cu pcoru n podea.
- Daca te aud?, repeta Skes ntorcndu-se pentru a o nfrunta. Totdeauna! daca
te ma aud nca o |umatate de mnut, cnee o sa te apuce aa de tare de gt ca va
sfa o parte dn vocea [patoare. Ce te-a apucat, uuratco! A, ce este?
- Lasa-ma sa pec, spuse fata foarte hotarta. Apo, ase- zandu-se pe podea n
fa[a u, contnua: B, asa-ma sa pec. Nu-[ da seama ce fac, char nu-[ da seama.
Doar pentru o ora - asa-ma - da-m drumu!
- Sa-m ta mne pcoaree unu cte unu - strga Skes, nfacnd-o cu
brutatate de bra[ - daca fata asta n-a nnebunt de-a bneea. Rdca-te!
- Numa daca ma a sa pec... numa daca ma a sa pec... Nu vreau... nu
vreau...!, tpa fata.
Skes ramase prvnd pentru o cpa, ateptnd ocaza potrvta, dntr-odata,
apuca mne o tr, n tmp ce ea se zbatea se upta cu e, ntr-o camera mca de
aatur unde se aeza pe o banca, ar pe fa[a o trnt pe un scaun, [nnd-o nemcata
cu for[a. Fa[a ba se zbatu, ba mpora, pna cnd ceasu batu ora douasprezece, dupa
care, obosta epuzata, nceta sa se ma upte. Dupa ce a prevent-o, dupa ce fa[a
a |urat ca nu avea sa ma asa n seara aceea, Skes o asa sa- revna se ntoarse
nga Fagn.
- Pfu!, facu spargatoru n tmp ce- tergea sudoarea de pe fa[a. E tare cudata
fata asta!
- Aa e, B, raspunse Fagn gndtor. Char aa e.
- De ce -o f ntrat n cap sa asa n seara asta, ce parere a?, ntreba Skes. Ha,
spune, ar trebu sa t ma bne dect mne. Ce nseamna asta?
- ncapa[nare, ncapa[nare femeasca, dragu meu, aa banuesc.
- Da, banuesc ca da, mr Skes. Am crezut ca am mbanzt-o, dar a ramas a fe
de rea.
- Ma rea, spuse Fagn gndtor. Nu am vazut-o ncodata facnd aa, pentru un
feac.
- Nc eu, repca Skes. Cred ca -a ma ramas o urma dn febra aceea n snge,
care nu vrea sa asa. Ce zc?
- Posb.
- O sa- au nte snge, fara sa deran|ez doctoru, daca a apucat-o dn nou, zse
Skes.
Fagn dadu dn cap expresv, n semn ca ncuvn[a acest fe de tratament.
- Ct am zacut bonav a pat m-a stat a capat z noapte pe cnd tu, up negru
a nma ce et, te-a [nut departe, spuse Skes. Am fost foarte sarac tot acest tmp,
ma gndesc ca, ntr-un fe sau atu, asta a ngr|orat-o macnat-o. A stat nchsa
ac atta amar de vreme. Nu- de mrare ca s-a facut nentta, nu crez?
- Aa e, draga, raspunse evreu n oapta. Sst!
n tmp ce rostea aceste cuvnte, fata aparu se aeza pe ocu sau de ma nante.
Avea och umfa[ ro. Se egana nante -napo, dadu dn cap , dupa o vreme,
zbucn n rs.
- Na! Acum a sart dntr-una n ata!, excama Skes, utndu-se a tovarau sau cu
o prvre tare umta.
Fagn facu semn ca, pentru moment, sa nu o bage n seama n cteva mnute
fa[a reven a nfa[area e obnuta. Dupa ce- opt u Skes ca nu era nco
prme|de sa o apuce ar crza, Fagn ua paara ura noapte buna. Se opr cnd
a|unse a ua , utndu-se mpre|ur, ruga sa- umneze careva drumu ca sa coboare
scare cufundate n ntunerc.
- Lumneaza- drumu pna |os, spuse Skes, care- umpea ppa. Ar f pacat sa-
rupa gtu de unu sngur sa- dezamageasca pe dortor de asemenea prvet.
Lumneaza- drumu.
Nancy merse pe scar n urma baranuu, cu o umnare n mna. Cnd a|unsera pe
cordor, acesta puse un deget a gura , apropndu-se de fa[a, spuse n oapta:
- Ce s-a ntmpat, Nancy?
- Ce vre sa spu?, raspunse fata, pe acea ton.
- Prcna pentru toate acestea, repca Fagn. Daca e - - ndrepta aratatoru
sub[re n sus - este att de aspru cu tne (este o bruta, Nancy, o beste brutaa), de
ce nu...?
- E?, ntreba fata, cnd Fagn se opr, aproape atngan- du- urechea cu gura,
fxndu- prvrea.
- Nu conteaza acum. Vom ma vorb despre asta ata data. Sunt pretenu tau,
Nancy, un preten devotat. Am un m|oc a dspoz[e, ntt a ndemna. Daca vre
sa te razbun pe ce care te trateaza ca pe un cne - ca pe-un cne!... ba, ma rau
dect trateaza cnee, cac face pe pac uneor -, vno a mne. Ascuta-ma, vno
a mne. E e doar un copo de-o z, doua, pe cnd pe mne ma t de-atta amar de
vreme, Nancy.
- Te tu bne, repca fata, fara sa se cteasca cea ma mca emo[e. Noapte
buna!
Se dadu napo, cac Fagn ncerca sa- puna mne peste ae sae, nsa spuse
noapte buna nca o data, pe un ton ferm, , raspunznd prvr sae n tmp ce peca
prntr-un semn cu capu, de n[eegere, nchse ua ntre e.
Fagn se ndrepta spre casa, cufundat n gndure care framntau. facuse
aceasta parere - nu dn ceea ce tocma se ntmpase, de acest epsod confrma
presupunerea -, c ncet, treptat - ca Nancy, satua de brutatatea spargatoruu,
ncepuse sa se ataeze de vreun nou preten. Purtarea e dferta, pecare repetate de
acasa de una sngura, ndferenta vzav de nteresee bande fa[a de care aratase
atta ze, , pe nga acestea, nerabdarea sa dsperata de a peca de acasa a o ora
anume n seara aceasta, toate veneau n spr|nu presupuner, transformnd-o, ce
pu[n n ceea ce- prvea, ncerttudne. Obectu aceste no smpat nu se numara
prntre compc sa. Avea sa fe o achz[e vaoroasa cu un a|utor ca Nancy trebua
(sus[nea Fagn) ob[nut fara ntrzere.
Ma era atceva, ceva ma ntunecat, care trebua ctgat. Skes ta prea mute,
ar bat|ocure sae tcaoase cu care- umea raneau foarte tare fndca rane erau
ascunse. E, bne, fata trebue sa te ca, daca parasete, nu va scapa ncodata de
fura sa, ca -ar descarca mna - schodndu- sau char ucgandu- - asupra
aceua care facea obectuu no sae atrac[. ,N-ar trebu dect pu[n efort de
convngere - gnd Fagn - ca sa se nvoasca sa- otraveasca. Femee fac astfe de
ucrur, char ma ree, pentru a ob[ne ceea ce-
doresc. Aa o sa dspara tcaosu asta percuos, barbatu pe care- urasc, -o sa
vna atu n ocu sau. Iar puterea mea asupra fete, ntarta de faptu ca am
cunotn[a de aceasta crma, nu va avea mte".
Astfe de ucrur trecura prn cap u Fagn n scurtu rastmp n care statu sngur,
n casa spargatoruu. Fnd foarte preocupat de ee, profta de ocaza care se vse
dupa aceea ca s-o spteasca pe fa[a prn cee cteva cuvnte strecurate a pecare.
Fata nu fu surprnsa nc nu dadu mpresa ca nu n[eege sensu cuvnteor sae.
n[eegea totu mpede. Prvrea e cnd -au uat ramas bun arata car acest ucru.
nsa poate ca avea sa se dea napo de a o unetre menta sa- curme va[a u
Skes, ar acesta era unu dntre prncpaee scopur urmarte. Cum, se gndea Fagn n
tmp ce se fura spre casa, sa-m pot spor nfuen[a asupra e? Ce noua putere a
putea dobnd?
O mnte ca a sa era bogata n sou[. Ce-ar f daca, fara sa o faca sa marturseasca,
ar sta a pnda, ar descoper cne e nou ubt ar amenn[a sa- spuna totu u Skes
(fa[a de care nutrea o frca deoc obnuta) n cazu n care nu ar ua parte a panure
sae? Nu ar putea oare ob[ne astfe supunerea fete?
- Negret, spuse Fagn, aproape cu voce tare. n acest caz nu ar ma ndrazn sa
ma refuze. Ar costa-o va[a, va[a! M-am gndt a toate. M|oacee sunt pregatte,
vor f puse n apcare. Acum te am a mna!
Se uta ndarat cu prvrea ntunecata, cu o mcare amenn[atoare a mn spre
ocu unde- asase pe tcaosu obraznc - vazu apo de drum, ocupndu- mne
osoase cu cutee vemntuu sau petct, pe care strngea bne, ca cum acoo s-ar
f afat un duman pe care- ura, zdrobt cu fecare mcare a degeteor.
Captou 45
Lu Noah Caypoe se ncredn[eaza, de catre Fagn, o msune secreta
Batrnu se scua a doua z ds-de-dmnea[a atepta cu nerabdare apar[a nouu
asocat care, dupa un tmp ce paru nesfrt de ung, sos se arunca acom asupra
mcuu de|un.
- Boter, zse Fagn, tragndu- un scaun nga masa aezndu-se n fa[a u
Morrs Boter.
- Iata-ma-s, raspunse Noah. Care- treaba? Nu-m cere sa fac nmc pna nu
termn de mncat. Asta- marea probema ac. N-a vreme nc sa mannc cum
trebue.
- Po[ vorb n tmp ce mannc, nu?, spuse Fagn, bestemnd n gnd, dn tot
sufetu, acoma nouu sau preten.
- Pa sgur ca pot. Ba, char m prete sa vorbesc a masa, zse Noah, tand o
dtama fea de pne. Unde- Charotte?
- Este afara, raspunse Fagn. Am trms-o a pmbare de dmnea[a, mpreuna cu
ceaata fata, cac am vrut sa fm sngur.
- Aha!, spuse Noah. A f vrut s-o pu ma nt sa-m faca nte pne pra|ta cu
unt. Dar nu- nmc. Da- drumu, cac asta nu ma oprete dn mncat.
ntr-adevar, parea ca nu- nco prme|de sa- ntrerupa cneva, cac se aezase a
masa cu chef mare de ucru.
- Te-a descurcat bne er, draga, zse Fagn. Frumos! ase ng noua penny
|umate dn prma z! A sa te mboga[et de pe urma broscoor.
- Nu uta sa pu a socoteaa tre oae de costor bdonu de apte, zse domnu
Boter.
- Nu, nu, draga. Oaee de costor au fost o scpre de genu, ar cu bdonu de
apte, am dat ovtura.
- E foarte bne pentru un ncepator, remarca domnu Boter cu satsfac[e. Am uat
oaee de dupa nte grat, ar bdonu de apte statea stngher n fa[a une crcum.
M-am gndt ca va rugn de a poae sau va rac de a frg, ma t?! Ce zc de asta?
Ha! ha! ha!
Fagn rse cu pofta, ar domnu Boter, dupa ce sprav cu rsetee, nfueca zdravan
prma bucata de pne cu unt trecu a a doua.
- Boter draga, zse Fagn, rezemndu-se cu coatee de masa, vreau sa fac o
treaba pentru mne e nevoe de muta gr|a aten[e.
- I-auz!, spuse Boter. Sa nu ma vr n vreo prme|de sa nu ma ma trm[ a
vreo po[e de-a matae. Nu-m vn bne nccum; a[[a-[ zc.
- Nu- nco prme|de, f pe pace, zse evreu. E vorba numa de urmart o femee.
- O femee batrna?, ntreba domnu Boter.
- Una tnara, raspunse Fagn.
- Pa a asta ma prcep foarte bne, da, da, zse Boter. La coaa eram mereu o
scoada vceana. De ce trebue s-o urmaresc? Ca sa...
- Nu trebue sa fac nmc, doar sa-m zc unde merge, cu cne se vede , daca se
poate, ce spune, sa [ mnte strada, daca- o strada sau casa, daca- o casa sa-m
aduc toate nforma[e.
- ct m da?, ntreba Noah, punnd cana |os arun- cndu- o prvre
scrutatoare batrnuu.
- Daca [ fac treaba aa cum se cuvne, [ dau o ra. O ra ntreaga, zse Fagn,
dornd sa- strneasca nteresu ct ma mut. Sa t ca n-am patt ncodata att de
mut pentru o treaba de unde nu-m ese ncun ctg nsemnat.
- Cne e?, ntreba Noah.
- Una de-a noastra.
- O, Doamne!, zbucn Noah, mpngndu- nasu n sus. A vreo banuaa asupra
e, te pomenet?
- -a facut nte preten no, draga, trebue sa afu cne sunt, raspunse Fagn.
- Am prceput, zse Noah. Vre doar sa a pacerea de a- cunoate, daca-s oamen
respectab, a? Ha! ha! ha! Sunt omu de care a nevoe.
- tam eu, strga Fagn, ncntat de succesu propuner sae.
- Desgur, desgur, raspunse Noah. Unde- femea asta? Unde trebue s-o atept?
Unde trebue sa ma duc?
- Toate astea, draga, e ve afa de a mne a tmpu potrvt. |-o vo arata cnd va
ven vremea, zse Fagn. F pregatt doar asa restu pe seama mea.
Inacea noapte n urmatoarea, -n ceeate, sponu statu nca[at mbracat cu
hanee- de caru[a, gata de pecare a ordnu u Fagn. Trecura aa ase nop[ - ase
nop[ ung chnutoare -, ar Fagn se ntorcea acasa dupa fecare cu o mutra
posomorta bosumfat ca nu sosse nca vremea. n cea de-a aptea noapte, se
ntoarse ma devreme cu o bucure pe care nu o putea ascunde. Era ntr-o dumnca.
- Peaca de acasa n seara asta, zse Fagn, sunt sgur ca se duce cu treaba care
ne ntereseaza. A stat sngura toata zua, ar omu de care se teme nu se ntoarce
pna n zor. Vno cu mne. Ha, repede!
Noah fu gata de pecare ntr-o cpa, fara sa zca vreo vorba, cac evreu era cuprns
de o asemenea exatare, ca- mopsse pe e. Iera dn casa tpt , strabatnd n
graba un abrnt de straz, a|unsera n sfrt n fa[a une taverne pe care Noah o
recunoscu drept casa n care dormse n noaptea n care sosse a Londra.
Era trecut de unsprezece, ar ua era nchsa. Se deschse nsa uor dn baamae a
un fuerat nfundat a u Fagn. Intrara fara sa scoata ncun sunet ua se nchse n
urma or.
Aba uotnd n[eegndu-se ma mut prn semne, Fagn evreu ce tnar care
prmse nauntru aratara spre o fereastruca ndemnara pe Noah sa urce pna
acoo sa o vada pe persoana dn camera aaturata.
- Ea- femea cu prcna?, ntreba e pe optte.
Fagn dadu dn cap ca da.
- N-o vad bne a fa[a, opt Noah. Se uta n |os, ar umnarea e n spatee e.
- Sta ac, murmura Fagn. facu semn u Barney acesta se retrase. ntr-o cpa,
ntra n camera de-aatur , prefacndu-se ca ar cura[a mucu umnar, o muta n
poz[a buna. vorb fete, facnd-o astfe sa- rdce capu.
- Acum o vad, zbucn sponu.
- O vez bne?
- A recunoate-o dntr-o me!
Noah se dadu repede |os, cac ua ncaper se deschse fata e. Fagn trase n
dosu une despar[tur mascate de-o perdea [nura respra[a cnd ea trecu pe
nga ascunzatoarea or se ndrepta spre ua pe care e ntrasera.
- Psst, facu facau care [nea ua deschsa. Acu'!
Noah schmba o prvre cu Fagn se repez sa asa afara.
- La stnga, opt facau. Ia-o a stadga tde-o tot aa.
Char aa facu. La umna fenareor, vazu sueta fete
care se afa de|a a o mca dstan[a nantea u. nanta ct consdera de cuvn[a
ca- prudent ramase pe partea ceaata a straz s-o urmareasca ma bne. Fata se
uta de cteva or nentta n |ur o data se opr sa ase do barba[ dn spatee e sa
treaca nante. Parea ca prnde cura| pe masura ce nanta ca merge cu un pas dn
ce n ce ma hotart. Iscoada se [nu a aceea dstan[a ntre e o urma fara s-o
scape dn och.
Captou 46
ntnrea
Orooge bserc vesteau oree unsprezece tre sfertur cnd doua suete
facura apar[a pe London Brdge. Una, care nanta cu pas repede uor, era a une
feme care se uta nerabdatoare n |ur ca cum ar f cautat ceva ce se atepta sa fe
acoo. Ceaata era a unu barbat care se [nea a oarecare dstan[a de ea, o urma
dn umbra cea ma neagra pe care o gasse, potrvndu- pasu dupa a sau. Se oprea
cnd se oprea ea nanta uor, pe fur, cnd pornea ea, dar nu- permtea
ncodata, n ardoarea cu care facea datora de a o urma, sa a|unga char nga ea.
Trecura aa podu de a Mddesex pe mau ceaat dnspre Surrey femea, care
parea dezamagta dupa ce- cercetase ngr|orata pe trecator care mergeau pe |os pe
pod, se ntoarse n oc. Mcarea fu neateptata, dar ce care o urmarea nu fu uat
char pe nepregatte. Se nghesu ntr-unu dn cotoanee dn dreptu pcoareor
poduu , apecndu-se peste parapet ca sa- fereasca ma bne chpu, o asa sa
treaca pe trotuaru ceaat. Cnd femea a|unse cam a aceea dstan[a n fa[a u ct
fusese ma nante, se strecura uor dn ascunzatoare o urma dn nou. Aproape de
m|ocu poduu, tnara se opr. Barbatu se opr e.
Era o seara foarte ntunecata. Zua nu fusese una prenca pu[na ume trecea a
ora aceea, prn ocu acea. Iar ce care erau acoo, treceau n graba ma departe,
probab fara sa vada n mod sgur fara sa- bage de seama nc pe femee, nc pe
barbatu care nu o scapa dn och. nfa[area or fusese dnadns cacuata sa nu
atraga prvre nsstente ae saracor dn Londra, care s-ar f ntmpat sa treaca
podu n acea seara, cautnd vreo arcada rece or vreo cocoaba fara u unde sa-
cuce capu. Stateau acoo n tacere: nc e nu zceau nmc, dar nc vreunu dntre
trecator nu e adresa vreo vorba.
Ceata atrna deasupra rauu, adncnd straucrea roe a focuror de pe puntea
vapoareor egate a dferte cheur facnd cadre |egoase de pe ma sa para ma
ntunecate ma greu de deosebt. Depoztee vech nnegrte de fum de pe ambee
maur se rdcau greoae tota nenteresante dn mu[mea densa de acoperur
crete se ncruntau cu asprme asupra ape care era prea neagra ca macar sa e
refecte formee greoae. Turnu vech bserc Sant Savour tura de a Sant
Magnus, de muta vreme paznc ura a vechuu pod, se vedeau prn pca. Dar
toata padurea de catarge de sub pod turee mpratate ae bsercor de deasupra
erau ascunse prvr.
Fata facuse c[va pa nerabdator nante napo - urmarta ndeaproape n
acest rastmp de observatoru sau dn umbra - cnd copotu ce mare de a catedraa
St. Pau vet ca s-a ma dus o z. Peste orau agomerat vense mezu nop[. Paatu,
cocoaba, nchsoarea, casa de nebun, sa de natere de moarte, ncaper pentru
oamen sanato pentru bonav, chpu [eapan a mortuu somnu ntt a
pruncuu - peste toate se asase mezu nop[.
Nu trecura doua mnute de cnd ceasu batu ora exacta cnd o domnoara,
nso[ta de un domn carunt, coborra dn- tr-o trasura a dstan[a mca de pod , dupa
ce- dadura drumu vztuu sa pece, mersera char spre pod. Cum para pe pava|u
poduu, fata se ndrepta catre e.
Mersera nante utndu-se n |ur cu aeru persoaneor care se ateapta ntructva
a ceva, dar nu prea au nade|de ca o sa se ntmpe, cnd se aatura deodata
aceasta fata ca noua nso[toare. Se oprra, ct pe ce sa dea gas surprze de a o
vedea, dar se ab[nura medat, cac char atunc un barbat n strae de [aran ven
foarte aproape trecu pe nga e, aproape atngndu-.
- Nu ac, spuse Nancy n graba. Ma tem sa va vorbesc ac. Hade[ ma departe,
ma departe de drumu pubc, |os, pe treptee de coo!
Pe cnd rostea aceste cuvnte arata cu mna drec[a unde dorea sa mearga cu
to[, [aranu se ntoarse spre e - ntreba ursuz de ce au ocupat tot trotuaru, apo
trecu ma departe.
Treptee pe care e aratase fa[a erau aceea care, pe mau dnspre Surrey pe
aceea parte a poduu ca bserca Sant Savour, acatuesc o scara ce a|unge pna
a rau. ntr-acoo se grab neobservat barbatu cu nfa[are de [aran. Dupa ce cerceta
o cpa ocu, ncepu sa coboare.
Aceste trepte fac parte dn pod sunt grupate n tre rndur. Char sub a doea
rnd de trepte, n |os, peretee de patra dn stnga se termna ntr-un pastru
decoratv care da spre Tamsa. n acest oc treptee ma |oase se a[esc astfe nct un
om care trece co[u acea a zduu nu este vazut de nmen care s-ar ntmpa sa fe
deasupra u, char cu o treapa numa. A|ungnd ac, [aranu se uta grabnc n |ur.
cum nu parea sa fe vreo ascunzatoare ma buna prn prea|ma nefnd fux, avea oc
dn beug. Se strecura n atura aceea, cu spatee pt de pastru, atepta. Era sgur
ca acea de pe pod nu aveau sa coboare ma mut char daca nu ar putea auz ce vor
vorb, e va putea [ne urma dn nou, n sguran[a.
Att de greu se scurgea tmpu n acest oc snguratc, ar scoada era att de
dortoare sa afe motvee aceste ntreveder att de dferte de ce crezuse e a
nceput ca o sa fe, ca fu gata de ma mute or sa se dea batut aproape se convnse
ca fe se oprsera cu mut ma sus, fe se dusesera ntr-un at oc ca sa- poarte
convorbrea tanca. Era ct pe ce sa asa dn ascunzatoare sa se ntoarca pe drumu
de sus cnd auz zgomot de pa medat dupa aceea voc care aproape ca vorbeau
n urechea u.
Se trase drept, pt de perete, , aba [nndu- rasufarea, ascuta cu aten[e.
- E destu de departe, spuse un gas care era car a domnuu. Nu pot ngadu ca
domnoara sa mearga ma departe. Mu[ oamen nu ar f avut atta ncredere n
dumneata, nct sa vna pna ac, dar vez, eu sunt dspus sa-[ fac pe pac.
- Sa-m face[ pe pac?!, strga vocea fete pe care o urmarse. Char sunte[
dragu[, domnue. Sa-m face[ pe pac! E, bne... sa nu ma vorbm despre asta.
- Pentru ce - spuse domnu cu voce ma bnda -, cu ce scop ne-a adus n acest
oc stranu? De ce nu m-a asat sa-[ vorbesc acoo, sus, unde e umna, ma crcua
umea, n oc sa ne aduc n cotonu asta ntunecat sumbru?
- V-am spus ma nante, raspunse Nancy, ca ma temeam sa vorbesc cu
dumneavoastra acoo. Nu tu de ce, spuse fata cutremurndu-se, dar am aa o frca
o teama n seara asta de nc nu ma pot [ne pe pcoare.
- Frca de ce?, ntreba domnu, carua parea sa fe ma de ea.
- Nc eu nu tu de ce, raspunse fata. Macar de-a f tut. Toata zua am avut
gndur groaznce de moarte, -am vazut n[o pne de snge, m-a stapnt o
teama care m-a facut sa ard de parc-a f uat foc. Cteam o carte n seara asta, ca sa
treaca tmpu ma repede, aceea ucrur aparura pe pagna tparta.
- nchpur, spuse domnu, ncercnd s-o nteasca.
- Nu-s nchpur, raspunse fata cu vocea groasa. |ur ca am vazut ,cocug" scrs
pe toate pagne car[ cu tere mar, negre. Of, treceau n seara asta cu un cocug
char pe nga mne, pe strada.
- Nu e nmc neobnut n asta, spuse domnu. pe nga mne au trecut deseor.
- Dar acea era aevea, spuse ea. Ce-am vazut eu nu era.
Era ceva att de stranu n modu e de a vorb ca ascutnd-o, scoade se
cutremura trupu - nghe[a sngee n vne. Ncodata nu sm[ uurare ma mare ca
atunc cnd auz vocea duce a domnoare care o mpora sa se nteasca sa nu
se ase prada unor asemenea nchpur groaznce.
- Vorbete- cu bnde[e, spuse domnoara nso[toruu e. Sarmana! Pare sa aba
nevoe de bunatate.
- Pastor votr ce seme[ s-ar f utat cu dspre[ a mne de m-ar f vazut n starea
n care sunt n seara asta, m-ar f [nut o predca despre facare aduu
razbunarea ceruror, zse fata. Of, domn[a scumpa, de ce nu-s ce ce zc ca-s
oamen u Dumnezeu a fe de bnz de bun cu no, sarantoc, ca
dumneavoastra care, avnd tnere[e frumuse[e, tot ce e au perdut, a[ putea f
ma mndra dect e, n oc sa f[ mut ma smerta?
- Ah!, spuse domnu. Turcu, dupa ce spaa bne fa[a, se ntoarce spre rasart ca
sa- spuna rugacune. Oamen aceta, dupa ce- terg zmbetu de pe fa[a arata
um chpur cuvoase, se ntorc cu aceea reguartate spre partea cea ma
ntunecata a ceruu. Dac-ar f sa aeg ntre un musuman un farseu, ma as n gr|a
musumanuu!
Aceste cuvnte pareau a f adresate domnoare fura rostte, poate, ca sa dea
tmp u Nancy sa- revna. Curnd dupa aceea, domnu vorb cu ea.
- Dumnca trecuta n-a fost ac, spuse e.
- N-am putut ven, raspunse Nancy. Am fost [nuta cu for[a.
- De catre cne?
- De ce despre care -am povestt ma nante domnoare.
- Nada|duesc ca nu banuete nmen ca vorbet cu cneva despre chestunea
care ne-a adus pe to[ ac, n seara aceasta, spuse domnu.
- Nu, raspunse fata, catnnd dn cap. Nu m-e uor sa pec de nga e daca nu
te de ce. N-a f putut sa o vad pe domnoara cnd ne-am ntnt daca nu -a f dat
sa bea au- danum nante de a peca.
- S-a trezt nante de a te ntoarce?, ntreba domnu.
- Nu, nc e, nc nmen atcneva nu ma banuete.
- Asta e bne, spuse domnu. Acum, ascuta-ma!
- Sunt gata, raspunse fata, cnd e facu o mca pauza.
- Aceasta domnoara, ncepu domnu, m-a spus me ctorva a[ preten de
nade|de ceea ce -a spus acum aproape doua saptamn. Martursesc ca m-am ndot
a nceput daca putem avea n dumneata ncredere, dar acum sunt pe depn
convns ca da.
- Aa este, pute[, spuse fata cu seroztate.
- Repet ca te cred pe cuvnt. Ca sa [ dovedesc ca sunt dspus sa am ncredere n
dumneata, [ vo spune fara oco ca avem de gnd sa smugem secretu, orcare ar f
acea, dn
spatee temeror acestu barbat cu numee Monks. Dar daca... daca... - spuse
domnu - nu- putem prnde or, daca -am prns, nu putem ob[ne de a e ce ne
dorm, trebue sa ne a|u[ sa- prndem pe evreu.
- Pe Fagn?!, strga fata, tragndu-se cu un pas napo.
- Va trebu sa n- da n mna pe omu acea, spuse domnu.
- N-am s-o fac! N-am s-o fac ncodata!, raspunse fata. Macar ca- dracu' go,
char ca ma rau dect un drac a fost cu mne, dar tot n-am sa fac asta ncodata.
- N-a s-o fac?, spuse domnu, care parea tota pregatt pentru acest raspuns.
- Ncodata!, raspunse fata.
- Spune-m de ce.
- Dntr-un motv - raspunse fata hotarta -, dntr-un motv pe care te
domnoara n[eege, o sa fe de partea mea, cac m-a fagadut. dn at motv,
pe nga acea: va[a mea a fost a fe de tcaoasa ca a u. Suntem mu[ care am
mers pe-aceas drum n-am sa ma ntorc mpotrva or cnd e s-ar f putut
ntoarce mpotrva mea, dar n-au facut-o, aa, tcao cum sunt.
- Atunc, spuse domnu repede, ca cum aceasta ar f fost punctu unde voa sa
a|unga, da-m- pe Monks n mna, asa-ma pe mne sa ma ocup ma departe.
- daca se ntoarce mpotrva ceora[?
- [ fagaduesc ca n ace caz, daca zbutm sa- facem sa spuna adevaru, acoo o
sa ramna totu ngropat. Trebue sa fe mpre|urar dn mca poveste a ve[ u Over
care ar f dureroase daca ar f tarate n och um; daca ese a veaa adevaru, nu va
f nmen n prme|de sa- parda bertatea.
- daca nu ese a veaa?, ntreba fata.
- Atunc, contnua domnu, acest Fagn nu va f dus nantea |ust[e fara
ncuvn[area dumtae. Daca aa vor sta ucrure, [ vo arata, cred, motvee care te
vor face sa ne da consm[amntu.
- m fagaduete domn[a ca aa va f?, ntreba fata.
- Da, a fagaduaa mea, raspunse Rose. Fagaduaa mea adevarata
credncoasa.
- Monks n-o sa afe ncodata cum de t[ ceea ce t[?, ntreba fata, dupa o
scurta pauza.
- Ncodata, raspunse domnu. vom spune ce tm n aa fe, nct nc macar n-o
sa ghceasca ncodata.
- Eu sunt o mncnoasa traesc prntre mncno de cnd eram mca, spuse fa[a
dupa o ata peroada de tacere, dar o sa va cred pe cuvnt.
Dupa ce amndo o asgurara ca se poate ncrede n cuvntu or, contnua sa
vorbeasca cu o voce att de nceata ca scoade era adesea greu sa- dea seama
unde bateau cuvntee e, care descrau, dupa nume oca[e, taverna de unde fusese
urmarta n seara aceea. |udecnd dupa modu n care se oprea dn cnd n cnd,
parea ca domnu noteaza n graba nforma[e pe care e spune. Dupa ce a expcat
n amanunt unde anume se afa taverna, ocu ce ma bun de unde poate f observata
fara a f vazut de a[, seara ora a care Monks obnua sa o frecventeze, paru ca
se gndete cteva cpe ca sa- amnteasca bne trasature nfa[area u.
- E nat, spuse fata, un barbat bne facut, dar nu- gras. Cnd merge parca e
venc a pnda se uta tot tmpu peste umar, ma nt ntr-o parte apo n
ceaata. |ne[ bne mnte: are och adnc[ n cap mut ma mut dect a orcaru at
om. Numa dupa asta va pute[ da seama ca e e. Chpu e ntunecat, ca paru
och. macar ca nu poate sa aba ma mut de douazec sase-douazec opt de
an, arata scofct veted. Buzee sunt adesea abe schmonoste de semne asate
de dn[, ca are crze uneor muca mne, char e umpe de ran. De ce a[
tresart?, spuse fata, oprndu-se brusc.
Domnu raspunse grabt ca nu daduse seama sa f facut aa ceva ceru sa
contnue.
- O parte dn ce v-am zs, contnua fata, sunt ucrur pe care e-am afat de a a[
oamen dn taverna de care va spun, cac eu nu -am vazut dect de doua or de
fecare data era acopert dn cap pna-n pcoare cu o hana arga. Cred ca asta- tot ce
va pot spune ca sa- recunoate[. Sta[ aa, adauga ea. Pe gt - att de sus ca pute[
vedea o parte dn ea sub cravata cnd ntoarce capu, se afa...
- Un semn mare, rou, ca o ccatrce de a o arsura sau daca s-ar f opart?, strga
domnu.
- Cum aa?, spuse fata. II cunoate[!
Domnoara scoase un strgat de surprza pre[ de cteva cpe ramasesera att
de necnt[ ca scoada e auzea car respra[a.
- Cred ca da, spuse domnu ntrerupnd tacerea. Ar trebu, |udecnd dupa
descrerea dumtae. Vom vedea. Mu[ oamen seamana foarte mut unu cu atu. S-ar
putea sa nu fe aceea persoana.
zcnd acestea, aparent nepasator, facu un pas sau do, probab nspre scoada
ascunsa, |udecnd dupa cartatea cu care acesta dn urma auz zcnd n oapta: ,E
trebue sa fe"!
- Acum - spuse e, ntorcndu-se dupa cum ndca zgomotu, a ocu unde
statuse ma nante - ne-a fost de mare a|utor, domnoara, doresc sa-[ fac un
bne n schmb. Ce pot face ca sa-[ fu de foos?
- Nmc, raspunse Nancy.
- Doar n-o sa te ncapa[nez sa spu numa asta, raspunse domnu, cu un gas
pn de bunatate care ar f nduoat o nma mut ma mpetrta ma ndaratnca.
Gndete-te bne! Ha, spune-m!
- Nmc, domnue, raspunse fata pngnd. Nu pute[ face nmc ca sa ma a|uta[.
Nu ma e nco nade|de pentru mne.
- Te |udec prea aspru, spuse domnu. Trecutu te-a macnat prea tare, [-a rost
energe tnere[ comore nepre[ute pe care Facatoru e revarsa o data doar, nu
e da -a doua oara, pentru vtor. Nu spun ca sta n putere dumtae sa-[ daruet
pace nm cugetuu, cac acestea vn dupa cum e cau[. Dar un az ntt, or daca
te tem sa ram ac, ntr-o [ara strana, e ceva ce nu numa ca ne putem permte, c
char dorm dn toata nma sa-[ oferm. nante de rasartu zoror, nante ca rau sa
se trezeasca a prma carre de umna, ve f undeva unde ncunu dn fot dumtae
tovara nu te va putea gas, nu ve asa dupa dumneata absout nco urma, ca
cum a f dsparut de pe fa[a pamntuu n aceasta cpa. Ha! Nu ma asa nma sa te
duc napo sa ma schmb vreo vorba cu vreunu dn vech tovara, nc sa te
ma u[ o data a vechea vzuna, nc sa respr aeru care [ aduce cuma
moarte. Parasete-e pe toate, ct ma e vreme a ocaza sa o fac!
- O sa se ase ndupecata acum?, spuse domnoara. ovae, desgur.
- Ma tem ca nu, draga mea, spuse domnu.
- Nu, domnue, nu, raspunse fata, dupa o scurta upta cu ea nsa. Sunt prnsa n
an[ur n va[a mea cea veche. Acum m-e scrba de ea o urasc, dar nu o pot paras.
Cred ca am mers prea departe ca sa ma ma ntorc, , totu, nu tu, daca m-a[ f
vorbt aa cu ceva tmp n urma, v-a f rs n nas. Dar, spuse ea, utndu-se grabta n
|ur, frca ma cuprnde ara. Trebue sa ma duc acasa.
- Acasa!, repeta domnoara cuvntu, cu tare n gas.
- Acasa, domn[a, raspunse fata. La acea casa pe care m-am rdcat-o cu munca
mea de-o va[a. Sa ne uam ramas bun. O sa fu urmarta or vazuta. Ha! Merge[!
Daca v-am fost de a|utor cu ceva, tot ce va cer n schmb e sa peca[ acum sa ma
asa[ sa-m vad de drumu meu, sngura.
- N-are rost, spuse domnu oftnd. Poate ca stnd ac, punem n prme|de
sguran[a. Poate ca de|a am re[nut-o ma mut dect s-ar f ateptat.
- Da, aa e, spuse fata. M-a[ [nut ma mut dect a f crezut.
- Care poate f sfrtu ve[ aceste sarmane?, ntreba domnoara.
- Care?, repeta fata. Uta[-va drept nante, domn[a. Uta[-va a apa aceasta
ntunecata. De cte or nu ct[ despre unee ca mne care se arunca n apa neasnd
pe nmen n urma carua sa- pese or sa e |eeasca? Poate peste c[va an, or poate
doar peste cteva un, tot acoo o sa a|ung eu n cee dn urma.
- Te rog, te rog nu vorb aa, raspunse domnoara prntre acrm.
- Nu o sa a|unga a ureche dumneavoastra, domnoara scumpa. Fereasca
Sfntu s-auz[ asemenea grozav!, raspunse fata. Noapte buna! Noapte buna!
Domnu se ntoarse sa pece.
- Ute, a punga asta, spuse domnoara. Ia-o de dragu meu, sa a ceva pus
deoparte a nevoe necaz.
- Nu!, raspunse fata. Nu pentru ban am facut asta. Lasa- [-ma sa ma gndesc.
Totu - da[-m ceva ce-a[ purtat. M-ar pacea sa am ceva - nu, nu, nu un ne -
manue sau o batsta -, ceva ce a putea pastra ca amntre de a dumneata,
scumpa domnoara. Aa! F[ bnecuvntata! Dumnezeu sa va bnecuvnteze. Noapte
buna, noapte buna!
Nentea puternca a fe[e teama vreune descoperr care ar supune-o bata
persecu[e parura sa convnga pe domn sa o paraseasca acoo, aa cum ceruse. Se
auzra pa pecnd voce ncetara sa ma vorbeasca.
Curnd dupa aceea, cee doua suete, ae tnere ae nso[toruu e, aparura pe
pod. Se oprra a capatu scaror.
- Sta!, strga tnara, ascutnd. A strgat? M s-a parut ca -am auzt vocea.
- Nu, draga mea, raspunse domnu Brownow, utndu-se trst napo. Nu s-a
mcat nc nu o sa se mte pna nu vom peca.
Rose Maye ramase n urma, dar batrnu o ua de bra[ o conduse ma departe,
cu putere bnda. Cnd se facura nevazu[, fa[a aproape ca se prabu toata pe una
dn treptee de patra, - soboz durerea dn nma n acrm amare.
Se rdca dupa o vreme , cu pcoaree sabte tremu- rande, urca n strada.
Iscoada umta ramase nemcata a ocu de observa[e cteva mnute dupa aceea,
ncredn- tandu-se, dupa ce se uta atent n |ur, ca era ara sngur, se strecura ncet
dn ascunzatoare se ntoarse pe fur n umbra zduu, a fe cum coborse.
A|uns a capatu scar, Noah Caypoe se uta n |ur de cteva or, ca sa fe sgur ca
nu- vede nmen, o ua a goana ct [nura pcoaree spre ocun[a evreuu.
Captou 47
Consecn[e fatae
Ma erau aproape doua ore pna n zor, ace ceas care, a vreme de toamna, poate
f numt pe drept cuvnt puterea nop[. E ceasu cnd straze sunt ntte pust,
cnd char sunetee par sa mo[ae, ar be[v scandaag au a|uns, orbecand,
acasa, sa vseze. La ceasu acesta nemcat tacut, Fagn statea de veghe n brogu
u, cu chpu schmonost pad, cu och att de ro de n|ecta[ de snge, nct
nu arata char a om, c ma degraba a stafe urcoasa, aba eta dn mormnt
nspamntata de vreun duh rau.
Statea ghemut deasupra vetre rec, nfaurat ntr-o cuvertura veche zdentuta,
cu fa[a spre umnarea pe termnate care se afa pe o masa de nga e. |nea mna
dreapta a gura , cufundat n gndur cum era, muca unghe ung negre cu
ce c[va co[ ca de cne or de oboan care se vedeau prntre gnge atmnter
ramase fara dn[.
Noah Caypoe dormea butean ntns pe o satea de pe podea. Batrnu arunca
uneor och spre e pentru o cpa apo se uta ar a umnarea care, cu ftu ung
ars atrnnd aproape ma ung dect ea cu mutee- pcatur de seu ferbnte care
cadeau pe masa, aba vadea ca Fagn era cu gndu n ata parte.
Char aa era. Cuda ca- vedea zadarnct panu sau deosebt, ura fa[a de fa[a
care ndraznse sa se tocmeasca
cu nte necunoscu[, nencrederea totaa ca fa[a fusese sncera cnd refuzase sa
- dea n mna, cumpta dezamagre ca perduse ocaza de a se razbuna pe Skes,
teama ca va f descopert, runat ca o sa moara, toate aprndeau mna crunta
ucgatoare. Gndur patmae navaeau unu dupa atu ntr-un vrte| ute nestavt
n mntea u Fagn, ar n nma cocaau cee ma ree gndur cee ma tcaoase
panur.
Statea fara a se cnt ctu de pu[n parea ca nc nu baga n seama trecerea
tmpuu, pna cnd urechea u ascu[ta prnse zgomot de pa dn strada.
- n sfrt, murmura e, tergndu- gura uscata de febra. n sfrt!
Se auz uor sonera, n vreme ce e vorbea. Se strecura n sus pe scar pna a ua
de a ntrare se ntoarse, curnd dupa aceea, nso[t de un barbat ncotomanat
pna a barbe, care ducea o boccea sub bra[. Dupa ce se aeza - scoase hana, se
vazu cne era sub ea: trupu zdravan a u Skes.
- Ute!, zse e, punnd bocceaua pe masa. A gr|a de asta scoate ct po[ de pe
urma e. M-am trudt o gramada sa fac rost de ce- n ea. Am crezut a nceput ca o sa
ma-ntorc acu' vreo tre ore.
Fagn nfaca bocceaua, o ncue n duap se aeza dn nou mutete. n tot acest
tmp, nu dezp och nco cpa de ho[ acum stateau unu n fa[a ceuat, Fagn
utndu-se fx a Skes. Buzee tremurau att de tare, ar fata era att de schmbata
de trare care stapnsera, ca spargatoru trase napo scaunu fara sa vrea se
uta a e cuprns de mare spama.
- Ce-?, strga Skes. Ce te u[ aa a mne?
Fagn rdcase mna dreapta batu aeru cu aratatoru- tremurator, ar mna u
era aa de mare ca, pentru moment, perse grau.
- Sa ma a naba!, spuse Skes, cu o prvre ngr|orata. A capat! Trebue sa-m
pazesc peea acum.
- Nu, nu, raspunse Fagn, dupa ce- reven grau. Nu et tu de vna - nu- dn
cauza ta, B. N-am nmc a ma pnge de tne.
- N-a capat, aa-?, spuse Skes, utndu-se aspru a e mutnd, a vedere,
pstou ntr-un buzunar unde era ma a ndemna. Mare noroc - pentru unu' dn
no. Nu conteaza pentru care.
- Ce am a-[ spune, B, spuse Fagn, tragndu- scaunu ma aproape de a u, o
sa te aduca ntr-un ha ma ceva ca pe mne.
- Zau?, zse spargatoru prvndu- nencrezator. Ha, spu- ne-odata, ute, ca Nancy
o sa creada ca m-am perdut.
- Perdut?, strga Fagn. S-a ocupat ea de|a de asta, n mntea e.
Skes se uta foarte mrat a fata evreuu , nectnd acoo nco expca[e
mu[umtoare pentru aceasta ghctoare, apuca cu mna u uraa de gueru hane
- zg[ bne.
- Deschde-[ gura odata!, spuse e, ca daca nu, a s-o fac ca nu ma a aer.
Graete z ce-a de zs, pe eau. Da- drumu', moneague, ca-[ bubue gura!
- Ia nchpue-[ ca baatu care sta ntns acoea... - ncepu Fagn.
Skes ntoarse capu spre ocu unde dormea Noah, ca cum nu vazuse pna
atunc.
- Bne!, zse e, revennd a poz[a anteroara.
- nchpue-[ ca facau, contnua Fagn, ar f o gura- sparta ne-ar f dat n veag
pe to[ - dupa ce a cautat ma nt oamen potrv[ pentru asta apo, dupa ce s-a
ntnt cu e pe strada ca sa ne descre cum aratam, e-a ndcat fecare semn dupa
care ne-ar putea recunoate ocu de unde-am putea f umfa[ ma uor, ca dn oaa.
Sa zcem ca ar face toate astea, ba, ma mut, ar trada o afacere n care-am f fost,
ma mut sau ma pu[n, amesteca[ cu to[ - ca aa -a caunat u, nu c-ar f fost
prns, atras n capcana, |udecat, auzt de preot pus sa marturseasca dupa ce a fost
[nut doar cu pne apa, c ca aa -a caunat u, ca sa- faca un hatr. Sa zcem ca
s-ar f furat noaptea ca sa- afe pe ce care au ce ma mare nteres mpotrva
noastra ne-a parat. Ma-n[eeg?, strga evreu cu och scaparnd de mne. Sa
zcem c-ar f facut toate astea, care-ar f urmarea?
- Care-ar f urmarea?, raspunse Skes cu un bestem nforator. Dac-ar ma f n
va[a pna a venrea mea, -a macna [easta cu cacu o[et a ghete mee pna s-
ar face attea buca[ee cte fre de par are-n cap.
- daca eu a f facut asta?, zse Fagn aproape [pnd. Eu, care tu attea a
putea sa- duc pe mu[ n treang cu mne!
- Nu tu, raspunse Skes, scrnnd dn dn[ facan- du-se ab ca varu numa
gndndu-se a asta. A face ceva n pucare care m-ar pune n an[ur daca a f
|udecat odata cu tne, m-a repez asupra ta de fa[a cu toata umea dn trbuna [-a
zbura creer n fa[a tuturor. A avea o asemenea putere - morma spargatoru,
aratndu- bra[u muscuos - ca [-a zdrob [easta ca cum ar f cacat-o o caru[a
ncarcata.
- Aa a face?
- Da!, spuse spargatoru de case. Pune-ma a ncercare.
- Iar dac-ar f fost Charey sau mecheru, or Beth, or...
- Nu-m pasa cne-ar f, raspunse Skes perzndu- rabdarea. Orcare ar f, ar
avea aceea soarta.
Fagn se uta [nta a spargator facndu- semn sa taca, se apeca deasupra
patuu de pe podea - zg[ pe ce care dormea ca sa- trezeasca. Skes se apeca
e n fata dn scaun, utndu-se cu mne pe genunch, ca cum s-ar f ntrebat unde
avea sa sfreasca ru acestor ntrebar a acestor pregatr.
- Boter, Boter! Betu facau!, spuse Fagn, rdcndu- och n care se cteau
presm[r dracet vorbnd ncet foarte apasat. A obost - a obost urmarnd-o
atta vreme, pe ea urmarnd-o, B.
- Ce vre sa zc?, ntreba Skes, tragndu-se ndarat.
Fagn nu raspunse, dar apecndu-se ara deasupra facauu care dormea, zbera
a e pna ce acesta sar drept n fund. Dupa ce numee u ce nou a fost repetat de
ma mute or, Noah se freca a och, dupa ce casca stranc, se uta somnoros n |ur.
- Ma spune-m o data - nca o data, ca sa auda e, spuse evreu, aratnd spre
Skes n vreme ce vorbea.
- Ce sa- spun?, ntreba Noah somnoros, zbrndu-se ca un cop.
- Tarasana cu Nancy, spuse Fagn, apucandu- strns pe Skes de ncheetura
mn, ca cum ar f vrut sa- opreasca sa pece nante de-a f ascutat ndea|uns. A
urmart-o?
- Da.
- Pna a London Brdge?
- Da.
- Unde s-a ntnt cu do oamen?
- Char aa.
- Un domn o doamna a care s-a dus de capu' e nante, care -au cerut sa-
tradeze preten pe Monks n prmu rnd - ucru pe care -a facut - sa- descre
- ucru pe care -a facut - sa e spuna a care crcuma ne ntnm unde
mergem de obce - ceea ce a facut - de unde poate f observata crcuma ma
bne - e-a zs-o pe-asta - a ce ora se duc oamen acoo - e-a spus. A
facut toate astea. Le-a zs tot, cuvnt cu cuvnt, fara sa fe amenn[ata fara sa
crteasca. Aa a fost, nu?, strga Fagn, pe |umatate nebun de mne.
- ntocma, raspunse Noah, scarpnndu-se n cap. Char aa a fost!
- Ce-au zs despre dumnca trecuta?
- Despre dumnca trecuta?, raspunse Noah, pe gndur. Pa nu [-am ma zs
ma 'nante?
- nc-o data, ma spune-o data!, strga Fagn, strangandu- ma tare pe Skes de
mna, facnd semne cu mna ceaata prn aer de mne, pe cnd zbura spuma
de a gura.
- O ntrebara - spuse Noah care, pe masura ce se trezea, paru ca ncepe sa
prceapa cne e Skes -, o ntrebara de ce nu vense dumnca trecuta, dupa cum
fagaduse. e-a zs ca n-a putut.
- De ce... de ce n-a putut? Spune- asta.
- Fndca fusese [nuta cu for[a acasa de B, barbatu de care e vorbse ma
nante, raspunse Noah.
- ce-a ma zs despre e?, strga Fagn. Ce-a ma zs despre barbatu de care e
vorbse ma nante? Spune- asta, spune-.
- Pa, ca nu poate sa asa prea uor dn casa daca e nu te unde se duce, spuse
Noah. ca prma data cnd s-a dus s-o vada pe doamna... ha! ha! ha! - m-a vent
sa rd cnd a zs asta - -a dat sa bea audanum.
- Arza-o-ar focu!, strga Skes, smugndu-se foros dn strnsoarea evreuu. Da-
m drumu sa ma duc!
Azvarndu- pe batrn ct coo, e dn ncapere se napust sabatc mnos n
susu scaror.
- B, B!, strga Fagn, aergnd n urma u n graba. Ateapta! Doar o vorba am
sa-[ spun.
N-ar f apucat sa rosteasca ace cuvnt daca spargatoru ar f putut sa deschda
ua. Neputnd, n|ura de mama focuu batea degeaba, cnd evreu a|unse nga e
gfnd.
-Da-m drumu saes, spuse Skes. Nu vorb cu mne - et ma n sguran[a aa.
Da-m drumu sa es, cnd [ spun!
-Ascuta-ma, doar o vorba am a-[ spune, raspunse Fagn, punndu- mna pe
zavor. Sa nu f...
- E?, raspunse ceaat.
- Sa nu f... prea.... voent, B.
Se crapa de zua era ndea|uns de muta umna ca acet do barba[ sa- vada
chpure. Schmbara o sngura prvre scurta. Era o facara n och or amndo tau
exact ce nseamna.
- Vreau sa spun, zse Fagn, aratnd ca acum nu ma avea rost sa se ma prefaca,
nu prea voent ca sa- pu va[a n prme|de. F scust n vcene, B, nu prea
necugetat.
Skes nu zse nmc, c deschznd ua pe care Fagn o des- cuase, se napust pe
straze tacute.
Fara sa faca vreo pauza or sa se gndeasca vreo cpa, fara sa ntoarca macar o
data capu spre dreapta or spre stnga, sa- rdce och spre cer or sa- coboare n
pamnt, c utan- du-se nante cu o hotarre sabatca, cu dn[ att de strn ca
faca ncetata parea sa- sara prn pee, spargatoru vazu de drumu u neabatut.
Nu scoase nco vorba nc nu se reaxa vreun much pna cnd nu a|unse a ua
case unde statea. O deschse ncet cu chea, pa uor pe scar ntrnd n odaa u,
ncue ua de doua or, ar dupa ce o boca cu o masa grea, trase n atur perdeaua
patuu.
Fata era ntnsa pe pat, pe |umatate mbracata. O trezse dn somn, cac ea se rdca
nspamntata grabta.
- Scoaa!, spuse barbatu.
- Tu et, B?!, spuse fata, vadt ncntata ca s-a ntors.
- Eu sunt, fu raspunsu. Scoaa!
Undeva ardea o umnare, dar barbatu o scoase dn sfenc o azvr n soba.
Vaznd umna saba de afara, a nceputuu de z, fata se rdca sa traga perdeaua.
- Las-o, spuse Skes, punndu- mna nantea e ca s-o opreasca. E umna-
ndea|uns pentru ce-am eu de facut.
- B, spuse fata cu voce scazuta nentta, de ce te u[ aa a mne?
Spargatoru statu sa o prveasca pentru cteva secunde, cu nare umfate
rasufnd greu dn pept. Apo, apucnd-o de cap de gt, o tr pna-n m|ocu oda
dupa ce se ma uta o data nspre ua, puse mna grea pe gura fete.
- B, B!, gemu fata, uptndu-se cu puterea pe care [-o da teama de moarte.
Eu... Eu... n-am sa [p nc n-am sa strg - deoc - ascuta-ma... vorbete cu mne...
spune-m ce-am facut!
- t prea bne, dracoaco!, raspunse spargatoru, tnan- du- rasufarea. A fost
urmarta n seara asta. Orce cuvnt a spus a fost auzt.
- Atunc cru[a-m va[a pentru numee u Dumnezeu, aa cum [-am cru[at-o eu,
raspunse fata, aga[ndu-se de e. B, draga B, nu se poate sa te ase nma sa ma
omor. Of! Gndete-te a toate ucrure a care-am renun[at, doar n seara asta,
pentru tne. A tmp sa cuge[ sa nu faptu[ acest omor. Nu-[ dau drumu, nu ma
po[ azvr. B, B, pentru numee u Dumnezeu, de dragu tau -a meu, opres- te-
te nante de a-m varsa sngee! |-am fost credncoasa - ma |ur pe sufetu meu
pacatos ca am fost!
Barbatu se upta cu putere sa- sobozeasca bra[ee, dar cee ae fe[e erau prnse
ca nte crge n |uru or orct de mut ncerca, nu e putea desprnde.
- B, strga fata, ncercnd dn rasputer sa- puna capu pe peptu u, domnu
domn[a aceea dragu[a m-au vorbt n seara asta de un az dntr-o [ara strana unde
a putea
sa-m atept sfrtu zeor n pace snguratate. Lasa-ma sa- ma vad o data
sa- mpor, n genunch, sa arate aceea ndurare bunatate fa[a de tne ha sa
parasm amndo ocu acesta nspamntator sa ducem ve[ ma bune departe de
ac, sa utam cum am trat - sa ne amntm doar n rugacun - sa nu ne ma
vedem ncodata. Nu e ncodata prea trzu sa ne pocam. Aa m-au spus - acum
smt ca au dreptate - dar trebue sa avem vreme, pu[ntca vreme!
Spargatoru soboz un bra[ dn strnsoare apuca pstou. Char n tou fure
trecu prn mnte ca, n mod sgur, va f prns medat daca trage. adunndu- toate
putere, zb de doua or pstou de capu rdcat n sus a fe[e, care aproape ca-
atngea pe-a u.
Fata se catna cazu, orbta aproape de sngee care se scurgea roae dn gaura
adnca dn fruntea e, dar rdcan- du-se, cu greutate, n genunch, scoase dn san o
batsta aba - a u Rose Maye - rdcnd-o, cu mane mpreunate catre cer, ct
de sus permteau putere sabte, murmura o rugacune cernd ndurare de a
Facatoru e.
Era o prvete nforatoare. Ucgau merse catnndu-se spre perete
mpedcndu- och cu mna sa ma vada prvetea aceea, puse mna pe-un
baston greu o dobor a pamnt.
Captou 48
Fuga u Skes
Dntre toate neegure savrte vreodata a adapostu ntunercuu n Londra cea
marea[a, aceasta era cea ma cumpta. Dntre toate tcaoe ce spurcasera
mreasma dmne[or, aceasta era cea ma mrava ma neomenoasa.
Soaree - strauctoru soare care aduce nu doar umna, c o noua va[a,
speran[a prospe[me oamenor - se revarsa peste orau tcst de ume cu
mpezmea u strauctoare, patrunznd cu razee- deopotrva prn vtra scumpe
ferestre acoperte cu hrte, prn cupoe de catedrae crapatur putrede. Patrunse
n ncaperea n care zacea femea ucsa. Patrunse fara ma. Degeaba ncercase e sa-
opreasca. Totu era n zadar. Daca prvetea aceasta fusese nspamntatoare n
umna nehotarta a dmne[, cu-att ma cutremuratoare era acum, n acea umna
strauctoare!
Nc nu se cntse; fusese frca sa se mte. Geamatu mcarea mn e
nascusera n e teama, care, pe nga fura ce- stapnea, facuse sa o oveasca n
netre. Apo arunca un [o peste ea; dar era ma greu cnd nchpua och
rdcndu-se spre e dect era sa- vada [ntund tavanu, prvnd parca batoaca de
snge nchegat care tremura dansa refectata pe tavan de umna soareu. Zvr
dn nou [ou a o parte se uta a corpu nensufe[t - numa carne snge, nmc
ma mut - , dar ce carne ct amar de snge!
Scapara amnaru, aprnse focu - facu vnt n e comaguu. Pe capatu
comaguu erau nte fre de par nacate, care se aprnsera n vapae scurta se
facura ute scnte pe care vrte|u curentuu e scoase pe hornu camnuu. Pna
asta nspamnta, ct de vn|os era e. Dar nu asa arma pna ce focu nu o facu
buca[ee, dupa care e aeza pe carbun ca sa arda de tot, transformndu-se n
cenua. Se spaa - freca hanee cu mna; erau unee pete pe care nu putea terge,
aa ca e tae zvr n foc buca[e de stofa patate. Ce ma de pete erau prn toata
ncaperea! Pna abee cneu erau pne de snge.
n tot acest tmp nu se ntoarse nco cpa cu spatee a cadavru; nu, ncun sngur
moment. Dupa ce termna toate pregatre, se dadu cu spatee spre ua, tragnd
cnee dupa e, ca sa nu- murdareasca ar abee sa scoata a veaa crma. nchse
uor ua, o ncue, ua chea paras casa.
Dupa ce trecu drumu arunca o prvre spre fereastra pentru a f sgur ca nu se
vedea nmc dn exteror. Perdeaua era nca asata, acea perdea pe care ea ar f vrut s-
o rdce ca sa ntre umna pe care nu avea sa o ma vada vreodata. Zacea char acoo,
sub geam. E ta asta. Doamne, cum se revarsa soaree char n ace oc!
Prv ntr-acoo doar pentru o cpa. Ce uurat se sm[ea ca ese dn ncapere!
Fuera cnee se ndeparta ute.
Strabatu tot Isngtonu; urca cona Hghgate, n vrfu carea se rdca monumentu
n cnstea u Whttngton; ncepu sa coboare spre Hghgate H, fara un scop anume
netnd unde sa se duca; facu ar a dreapta aproape medat dupa ce ncepu sa
coboare , und-o pe cararea ce strabatea cmpure, ncon|ura Caen Wood, end n
Hampstead Heath. Cobor prn Vae of Heath, urca pe ceaat ma peste drumu ce
eaga Hampstead de Hghgate, strabatu ce ma ramasese dn proaga, pna a|unse a
cmpure dn North End, unde se ung sub un gard adorm.
Nu zabov prea mut, c o ua dn nou a pas - nu nspre cmp -, c napo spre
Londra pe drumu mare - apo se ntoarse a [nutu pe care de|a strabatuse - apo
honar pe cmpur, odhnndu-se pe margnea an[uror, porn ara a drum,
ara tot aa, honarnd n netre.
n ce oc putea sa se duca, unde sa nu fe prea departe, dar nc prea vztat de
ume, unde sa gaseasca ceva de mncat de baut? Hendon era un oc bun, nu prea
departe ma fert, ntr-acoo ndrepta pa - ba fugnd, ba, prntr-o cudata
contradc[e, trndu-se cu pas de mec, ba char oprndu-se sa bata gardure aene
cu un ba[. Cnd n sfrt a|unse, avu mpresa ca to[ ce cu care se ntnea - pna
cop care stateau n usa - prveau banutor. Facu cae ntoarsa, neavnd cura|u sa-
cumpere nmc, de nu pusese nmc n gura de mutor perdu dn nou
vremea prn Heath, netnd unde sa se duca.
Ratac aa kometr ntreg n ung -n at, revennd de fecare data n acea oc.
Dmnea[a amaza trecusera de mut, zua se apropa de sfrt, e tot umba fara
rost de coo-coo, tot zabovea n acea oc. n sfrt se hotar - ndrepta pa
spre Hatfed.
Era noua seara cnd omu frnt de oboseaa cnee, care chopata era
cotonog de atta umbat, coborra cona de nga bserca satucuu ntt ,
nantnd cu greutate pe stradu[a ce- traversa, se strecurara ntr-o crcumoara,
dupa a care umna saba ndeptasera pa ntr-acoo. C[va [aran sorbeau
bautura n fa[a focuu. facura oc stranuu, care se aeza n co[u ce ma
ndepartat mnca, bau sngur cu cnee, carua arunca dn cnd n cnd cte o
mbucatura dn mncarea sa.
|aran aduna[ n |uru focuu vorbeau despre pamnture fermer dn partea
ocuu, ar cnd spravra vorbra despre vrsta a care a|unsese un moneag pe care-
ngropa- sera cu o dumnca n urma; tner consderau foarte batrn, ar ce batrn,
nca n foarea vrste.
- Nu era ma batrn dect mne, spuse un batrne cu paru ab. Ar ma f avut de
trat ce pu[n zece sau cncsprezece an de-acum ncoo, daca s-ar f ngr|t... Da,
daca s-ar f ngr|t.
Nmc dn toate acestea nu atragea aten[a or nu crea vreo prcna de ngr|orare.
Dupa ce- pat mncarea bautura, tharu ramase tacut nebagat n seama n
co[u sau, a[pnd char a un moment dat, dar trez ntrarea zgomotoasa a unu nou-
vent.
Era o aratare curoasa, pe |umatate negustor ambuant, pe |umatate aratan, care
batea pe |os [nutu n ung -n at vnznd petre de toca, curee de ascu[t brcu,
brce, sapunee, ceara pentru hamur, hapur pentru cn ca, parfumur eftne,
cosmetcae mute atee, pe care e avea ntr-o ada ce- atrna n spate. Intra
ncepu sa gumeasca cu mesen, care nu- sabra pna ce nu- termna cna nu-
deschse ada cu mnuna[. Atunc e prnse sa uneasca guma cu comer[u, cu mare
ste[me.
- Asta ce-o ma f? O f buna de mncat, Harry?, ntreba rn|nd un comesean,
aratnd a nte buca[ dntr-un co[ ce semanau a pacnta.
- Asta, spuse negustoru aratandu--, asta e un eac nemavazut nemantnt
care terge toate petee, rugna, murdara, mucegau, pete mar or mc, ct un bob
or o bata, de pe matasur, satn, n, batst, stofe, crep, [esatur dverse, covoare,
mernos, musena sau ana. Petee de vn, de fructe, de bere, de apa, de vopsea, de
smoaa, de orce atceva, es toate dupa o sngura frecare cu eacu acesta fermecat.
Daca vreo doamna pateaza cnstea, e de a|uns sa nghta o pasta pe data se
vndeca - pentru ca e otrava. Daca vreun domn dorete sa dea dovada ca are
onoare, sa a o tabeta nu ma are ndoe - pentru ca aduce aceea satsfac[e ca
un gon[ de psto are o aroma mut ma nepacuta, dec are parte de ma muta
cnste daca a. Un penny bucata. Toate avanta|ee astea a doar un penny bucata!
Gas pe data do cumparator, cea[ mesen nca stateau n cumpana. Vaznd
aceasta, vnzatoru deven ma mbut.
- Nu prddesc fabrce sa faca att ct se cumpara, spuse negustoru.
Pasprezece mor cu apa, ase motoare cu abur o pa gavanca merg ntruna ca sa
produca acest eac tot nu fac pe ct ar trebu de repede, de oamen dau
sufarea muncnd sa- faca, ar vaduvee or prmesc drect pense de douazec de re
pe an pentru fecare cop char cnczec pentru gemen. Un penny bucata! Pute[ da
doua |umata[ de penny sau char patru banu[. M-e totuna. Un penny bucata! Pete de
vn, de fructe, de bere, de apa, de vopsea, de smoaa, de noro, de snge! Ute o pata
pe paara domnuu de coo.
Pot s-o cura[ nante sa apuce e sa nchne o haba de bere n cnstea mea.
- He!, strga Skes tresarnd. Da-m-o napo.
- O sa scot pata, domnue, raspunse negustoru, facnd cu ochu ceor de a
mese, nante char sa apuca[ s-o ua[ napo. Domnor, prv[ aceasta pata nchsa
de pe paara acestu domn, de marmea une monede. Nu conteaza daca este o pata
de vn, de fructe, de bere, de apa, de vopsea, de smoaa, de noro sau de snge...
Dar negustoru nu reu sa contnue pentru ca Skes se napust n|urnd cumpt,
rasturna masa, smugndu- dn mna paara, se napust afara dn crcuma.
Prada aceea nent nehotarr care- stapnsera toata zua, mpotrva
dorn[e u, ucgau, vaznd ca nu- urmart ca mesen crezusera, probab, vreun
be[v oarecare, se ntoarse spre ora. Se fer de umne une dgente oprte pe strada
trecnd pe nga ea, se dumr ca dgenta tocma adusese pota de a Londra ca
se afa n fata mcuu ofcu pota. Era aproape sgur de ce avea sa se ntmpe, dar
totu traversa trase cu urechea.
Potau edea n fa[a u, ateptnd sacu cu scrsor. Un barbat n hane de
padurar ven spre e - dete un co care era pe pava|, gata pregatt.
- Asta e pentru a dumtae, spuse potau. Iar vo, aa dnauntru, grab[-va
odata. A nab sac cu scrsor, nu era pregatt nc aataer seara. Nu se ma poate
aa, sa t[!
- Ce ma e nou prn ora, Ben?, ntreba paduraru, tragnd oboanee ca sa vada
ma bne ca.
- Nu- mare ucru, dn cte tu eu, raspunse ceaat, punndu- manue. A
crescut o [ara pre[u a grne. am auzt ceva vorbe despre un omor prn Sptafeds,
dar n-a pune prea mare teme pe gura um.
- Ba sa t[ ca- adevarat, spuse un domn dnautru, ce prvea pe fereastra
dgente. -nca ce crma groaznca!
- Char aa, domnue?, se mra potau, ducnd mna a paare. Era barbat sau
femee, daca nu va e cu suparare?
- Femee, raspunse caatoru. Se crede ca...
- Gata, Ben, spuse vztu nerabdator sa pece.
- A[ termnat cu afurstu aa de sac de scrsor, se rast potau, sau a[ adormt
acoo-nauntru?
- Acuma vn!, strga su|bau end n fuga.
-Acuma vne, morma potau. E, aa vne tnerca aa bogata pe care o tot
atept sa se ndragosteasca ntr-o buna z de mne, numa ca nu ma apare. Ha, [n-te
bne. Gata!
Cornu suna vese trasura se porn.
Skes ramase stana de patra pe strada, neparnd ngr|orat de cee auzte, c ma
degraba nehotart, netnd pe care drum s-o apuce. n cee dn urma, facu cae
ntoarsa o ua pe drumu ce duce de a Hatfed a St. Abans.
Se aternu a drum cu hotarre, dar pe masura ce se ndeparta de ora se afunda
n sguratatea ntunecmea drumuu, se sm[ea copet de o teama o groaza ce-
cutremurau pna-n maduva oaseor. Tot ce- eea n cae, ucru matera or nchput,
nemcat or umbator, se parea nspamntator. Dar aceste spame erau o nmca
toata pe nga magnea euu orb pe care- sm[ea mergnd n urma u. putea
dstnge umbra n ntunerc vedea cee ma mc amanunte dn conturu e ct de
[eapana grava nanta n urma u. auzea ftu haneor prn frunz fecare
paa de vnt aducea cu ea ace utm scncet nabut. Daca se oprea, aratarea se
oprea ea. Daca o ua a fuga, vedena urmarea, dar nu tot n fuga, ceea ce -ar f
ntt, c purtata de un van- tce meancoc care nc nu sporea, nc nu se stngea, ca
un cadavru ce ma pastra nca smpa manare a ve[.
Cteodata se ntorcea, cu hotarrea dsperata de a aunga vedena o data pentru
totdeauna. Dar paru se rdca macuca n vrfu capuu, ar sngee nghe[a n
vne, cac aratarea se ntorcea odata cu e era tot n spatee u. Dmnea[a o
avusese n fa[a, acum nsa urmarea dn spate - tot tmpu. Se rezema cu spatee de
un ma o sm[ putnd deasupra u, vzba pe ceru rece a nop[. Se trnt |os n
drum, pe spate. Aratarea statea a cap, tacuta, mndra nemcata, ca o patra de
mormnt nsufe[ta, cu eptafu scrs cu tere de snge.
Sa nu ma zca nmen ca ucga scapa nepedeps[ ca Provden[a doarme. Un
sngur mnut petrecut ntr-o astfe de agone a groaze face ct sute de mor[ voente.
Pe un cmp dadu de un opron n care se putea adapost peste noapte. n fa[a u
se rdcau tre pop fanc, care faceau ma ntunecata ncaperea asau sa treaca
vntu tngutor prntre ramure or. Nu putea sa mearga ma departe nante de vrea
zoror se ntnse nga perete, sa treaca prn ate chnur.
O vedene aparu acum, a fe de starutoare, dar cu mut ma nspamntatoare
dect cea de care scapase. n strafundure ntunercuu se vra do och casca[,
stn, dar stco, pe care preferase sa- vada dect sa - nchpue. Erau umna, dar
nu umnau nmc n |ur. Nu erau dect do, dar erau pretutnden. Daca nchdea och,
vedea ncaper cu toate obectee prea bne cunoscute - unee pe care e-ar f utat,
daca ar f ncercat nten[onat sa e amnteasca - fecare a ocu sau obsnut.
Cadavru era a ocu u, ar och erau a fe ca atunc cnd -a vazut a pecare. Se
rdca se repez afara, pe cmp. Vedena urmarea. Intra dn nou n opron ar se
ghemu. Och erau tot acoo, nante char ca e sa se ntnda pe |os.
Ramase pront ocuu, prada unor chnur numa de e tute, tremurnd dn toate
maduaree scadat ntr-o sudoare rece care- roa dn to[ por. Deodata vntu
nop[ aduse frntur de strgate departate arma de gasur amestecate, ngr|orate
mrate. Faptu ca auzea gasur omenet n ace oc ndepartat ma nt, char
daca ar f trebut ma degraba sa- ngr|oreze. recapata puterea energa a gndu
une posbe amenn[ar , sarnd n pcoare, se napust afara.
Ceru parca uase foc. Lmb de foc urcau spre cer ntr-o poae de scnte, se
nvrte|eau una deasupra ceeate umnau ntunercu pna a kometr departare,
trmteau nor de fum nspre ocu unde se adapostse. Larma cretea n ntenstate,
adaugandu--se fara ncetare voc no care strgau ,Foc!", amestecate cu sunetu
copotuu de aarma, cu zgomotu prabur brneor cu trosnetu facaror care
mstuau vreun obstaco nou, zbucneau dupa aceea ma sus, de parca s-ar f hrant
cu fece casa mstuta. Gaaga nu ma contenea. Vedea oamen - barba[ feme -
umn, forfota. Era ca cum s-ar f nascut dn nou. Nava nebunete ntr-acoo -
drect, tot nante -, cro- ndu- drum prn maracn, sarnd ca un nebun peste gardur
por[, cu cnee nantea u, atrnd dn rasputer.
A|unse n sfrt a ocu unde ardea. Oamen pe |umatate despua[ se repezeau
ncoace -ncoo, un ncercnd sa scoata ca nfrcoa[ dn gra|dur, a[ mnnd
vtee dn cur[ ocoae, ar a[ end cu bra[ee pne de obecte savate dn caea
facaror, trecnd prn poaa de scnte prntre brnee aprnse ce se prabueau n
|uru or. Prn deschzature n care cu o ora n urma fusesera u ferestre, navaeau
acum facar furoase, pere[ se catnau se pravaeau n m|ocu pr|ouu, pumbu
feru topt, ab ferbnte, se scurgeau pe pamnt. Femee cop scoteau [pete
ascu[te, ar barba[ se ncura|au cu strgate ndemnur zgomotoase. Aceste arme
groaznce se adauga zgomotu pompeor ueru sfrtu ape pe emnu ncns.
Ucgau prnse e sa racneasca dn rasputer, pna ragu, se facu nevazut unde
era nghesuaa ma mare, ca sa ute de sne de amntrea fapte.
Nu statu nco cpa toata noaptea. Ba munc a pompe, ba se repez prn fum
facar, tot tmpu vndu-se unde era arma ma mare oamen ma mu[. Ba era sus,
ba |os pe scar, ba pe acoperur, ba pe podee care scr[au se cutremurau sub
greutatea u, ba sub o poae de caramz petre, orunde era prme|da ma mare.
Dar scapa ca prn mnune nu avu nc macar o zgretura sau vnatae, nu era nc
obost, nc nu se gnd a nmc, pna a vrea zoror, cnd dn toate nu ma
ramasesera dect fumu nte rune nnegrte.
Dupa ce se stnse zbucumu acesta nebunesc, puse dn nou stapnre pe e, de
zece or ma puternca, contn[a grozave savrte. Se uta banutor n |ur, barba[
vorbeau n grupur se temea ca nu cumva char e sa fe subectu dscu[or or.
Cnee ascuta de semnu tut, pe care - facu cu mna, se ndepartara pe fur,
mpreuna. Trecu pe nga o pompa, unde edeau c[va oamen, care- nvtara sa
mannce cu e. Lua un co[ de pne o bucata de carne n tmp ce- sorbea berea
auz pe pomper, care erau dn Londra, vorbnd despre omor.
- Lumea spune ca s-a dus a Brmngham, spunea unu. Dar cauta cu cn or
sa- prnda repede, cac po[a e pe urmee u pna mne seara cauta cu potera
prn toata [ara.
Se ndeparta n graba merse pna aproape cazu dn pcoare de oboseaa. Se asa
ntr-un an[ dorm un somn ung, dar
zbucumat nentt. peca ar a drum, ovator nehotart, chnut de teama
ca o sa ma petreaca o noapte sngur.
Dntr-odata, ua hotarrea dsperata de a reven a Londra.
- Macar acoo am orcnd cu cne vorb, se gndea e. Pot gas o ascunzatoare
buna. Nu s-ar atepta nmen sa ma dbuasca tocma acoo, ntruct m cauta urma
prn [ara. N-a putea ramne acoo o saptamna sau doua, sa- sesc pe Fagn sa-m
dea ban sa trec n Fran[a? La naba, trebue sa cutez.
Se asa purtat de acest mbod fara zabava facu cae ntoarsa pe cee ma pust
drumur, hotart sa ramna ascuns pna aproape de metropoa. Avea sa o a pe o cae
ocota sa se duca char a ocu pe care -a stabt drept destna[e.
Dar ma era cnee. Daca se pubcasera de|a descrer ae sae, s-ar f spus ca
-a dsparut cnee, care probab pecase cu e. Ar f putut foarte bne sa fe prns dn
cauza cneu, mergnd pe strada. Se hotar sa- nece merse ma departe pna
dadu de o bata. Rdca de |os o patra grea o ega n batsta, dn mers.
Anmau se uta n och stapnuu cnd facea pregatre. Fe nstnctu preven
de rostu petrouu, fe prvrea peza a tharuu era ma aprga dect de obce, dar
cnee ramase ma n urma, chrcndu-se nantnd agae. Cnd stapnu se opr pe
mau azuu se uta n |uru- ca sa- strge, se opr.
- N-auz? Vno ac!, strga Skes.
Anmau ven dn obnun[a, dar cnd Skes se apeca sa- ege basmaua de gt,
anmau scoase un uret preung se duse ma ncoo.
- Vno ndarat!, strga tharu.
Cnee dadu dn coada, dar nu se cnt. Skes facu un a[ - chema dn nou a e.
Cnee nanta un pc, apo se retrase, se opr o cpa, se ntoarse o ua a goana
ct [neau pcoaree.
Fugaru fuera de cteva or se aeza |os, gndndu-se ca o sa se ntoarca. Dar
cnee nu se ma ntoarse , n cee dn urma, omu reua caatora.
Captou 49
Monks domnu Brownow, n sfrt, se ntnesc. Convorbrea or este ntrerupta
de o veste
ncepuse sa se nsereze cnd domnu Brownow cobor
dn trasura n fa[a case u batu ncetor n ua.
Dupa ce ua se deschse, un barbat vonc cobor dn
trasura ramase n pcoare nga scar, n tmp ce at barbat care ezuse pna
atunc pe capra, cobor e se posta pe partea ceaata a scaror. La un semna
domnuu Brownow, scoasera dn trasura pe ce de-a treea barbat , uandu- ntre
e, sra sa ntre n casa.
Urcara astfe scare fara sa vorbeasca. Domnu Brownow trecu nantea or -
conduse ntr-o camera dn spate. Monks, care urcase fara nco tragere de nma, se
opr a ua. Ce do barba[ se utara a domnu Brownow, ca cum ar f ateptat sa e
spuna ce sa faca.
- te ce- ateapta, zse domnu Brownow. Daca ovae sau mca vreun deget
fara ncuvn[area voastra, tarat- n strada, chema[ po[a n a|utor acuzat- de
crma n numee meu.
- Cum ndraznet sa spu asta despre mne?, ntreba Monks.
- Cum ndraznet dumneata, tnere, sa ma set sa fac asta?, raspunse domnu
Brownow nfruntandu- dn prvr. Et char aa de nechbzut nct sa paraset casa
asta? Sobozt-! Poftm, domnue! Et ber sa pec, ar no, ber sa
te urmarm. Dar te prevn, pe tot ce am ma sfnt, ca n cpa n care a pus pcoru
n strada, vo pune sa te aresteze pentru frauda |af. Hotarrea mea este necntta.
Daca te ncapa[nez sau te mpotrvet, eu ma spa pe mn de vna.
- Cne e-a dat dreptu acestor dua sa ma rapeasca dn strada sa ma aduca
ncoace?, ntreba Monks utndu-se pe rnd a ce do barba[ care stateau nga e.
- Eu, raspunse domnu Brownow. Ace oamen sunt pu de mne. Daca te png
ca [ s-a rapt bertatea - de a avut puterea pre|u sa [-o redobndet pna a
a|uns ac, dar a socott ca- ma n[eept sa-[ [ gura - [ spun dn nou: cheama
egea sa te ocroteasca. Vo apea eu tot a ege. Dar daca merg prea departe ca sa
ma po[ da napo, cnd puterea asupra stua[e va f n ate mn, sa nu te bazez
pe ndugenta mea sa nu spu ca eu te-am mpns n prapasta n care tu, sngur, te-
a aruncat.
Monks era vadt tuburat ngr|orat. ovaa.
- Hotarate-te repede, spuse domnu Brownow cu o tare o stapnre de sne
demne de nvdat. Daca doret sa-m formuez acuzee ofca sa te as sa prmet
o pedeapsa ae care urmar, de, cu nforare e prevad, nu e vo ma putea controa,
[ spun ca t ce a de facut. Daca, dmpotrva, apeez a bunavon[a mea a ma
aceora carora e-a facut mut rau, asaza-te pe scaunu acea fara sa ma spu nmc.
Te ateapta de doua ze.
Monks morma cteva cuvnte de nen[ees, era nca nehotart.
- Ha, grabete-te, spuse domnu Brownow. Numa un cuvnt sa spun n-o sa
ma a de aes.
Monks statea nca n cumpana.
- Nu sunt dspus sa ma ungesc dscu[a, spuse domnu Brownow - nu am acest
drept ntruct apar nteresee cee ma drag ae ator preten.
- Oare... - ntreba Monks cu gas tremurat, oare nu exsta nco cae de m|oc?
- Ncuna.
Monks arunca o prvre nentta domnuu ma n vrsta, dar, nectnd pe chpu
u dect nendurare hotarre, ntra n odae , rdcnd dn umer, se aeza pe
scaun.
- ncua[ ua pe dnafara, e spuse domnu Brownow ceor do barba[, sa ven[
cnd sun.
Barba[ ascutara ce do ramasera sngur.
- Frumos tratament, domnue, spuse Monks aruncndu- |os paara mantaua,
dn partea ceu ma vech preten a tatau meu.
- Tocma fndca am fost ce ma vech preten a tatau tau, tnere - raspunse
domnu Brownow -, tocma fndca speran[ee dorn[ee aceor an ferc[ a
tnere[ m-au fost strns egate de dnsu de fn[a aceea gngaa dn acea snge
cu e, care a pecat a Domnu prea tnara care m-a asat sngur pustt. Tocma
fndca a ngenuncheat o data cu mne, cnd nu era dect un cop nca, nga patu de
moarte a sngure u suror, n dmnea[a n care ea trebua sa devna so[a mea. Dar
ceru ne-a fost potrvnc... Tocma fndca nma mea ranta a ramas de atunc egata de
e pna a moarte, cu toate greee sabcune u, tocma pentru ca, numa
vazndu-te, amntr de demut m-au umput sufetu. Pentru toate aceste ucrur sunt
mcat doresc sa ma port frumos cu tne, acum - da, Edward Leeford, char acum
- sa roesc pentru nevrednca cu care por[ numee.
- Ce are numee de-a face cu treaba asta?, ntreba ceaat, dupa ce prvse
ndeung, pe |umatate n tacere, pe |umatate ntrebator, framntarea tovarauu sau.
Ce nseamna numee pentru mne?
- Nmc, raspunse domnu Brownow, nmc pentru tne. Dar era numee e, cu
toate ca a trecut atta tmp de atunc, nca aduce amnte unu batrn ca mne de
focu for pe care sm[eam char numa cnd un stran repeta numee, m
pare foarte bne ca tu [ -a schmbat - char foarte bne.
- Toate astea-s bune frumoase, spuse Monks ( vom spune n contnuare dupa
numee pe care -a uat) dupa o tacere unga, n care se framntase contnuu,
utndu-se cu dspre[ a domnu Brownow care edea pe scaun cu mna a och. Bun,
totu, ce vre de a mne?
- A un frate, spuse domnu Brownow emo[onndu-se, un frate a caru nume [ -
am optt a ureche cnd te urmaream pe strada a auzu carua te-a hotart sa ma
urmez pna ac, cu umre teama.
- Nu am ncun frate, repca Monks. t ca am fost sngur a parn[. De ce-m
vorbet de fra[? Doar t asta, a fe de bne ca mne.
-Ascuta atunc ce tu eu, ce poate tu nu cunot, spuse domnu Brownow. Are
sa te ntereseze ncetu cu ncetu. tu ca a fost sguru fruct, nerodtor, dn casatora
aceea bestemata a care a fost st de tnar tata tau, de orgou fame cea ma
meschna amb[e.
- Ocare nu ma ma atng, ntrerupse Monks, cu un rn|et rautacos. Cunot
cum stau trebure asta m-e de-a|uns.
- Dar cunosc de asemenea, contnua domnu Brownow, nefercrea, chnu
sufern[a ndeungate dn acea casatore nepotrvta. tu cu cta psa de vaga
deznteres au tras a |ugu casnce fecare dn ce do, ce tra nvennat au avut. tu
cum pote[ rec -au urmat certur puternce; cum ndferente -a urmat repusa,
repuse - ura, ur -a urmat dezgustu pna ce a sfrt egatura or s-a rupt. S-au
departat ct ma mut unu de atu, ducnd fecare rama[ee ranor de a frecuu
egatur dntre e, ae care chng doar moartea e putea spubera ascunzndu-e pe
ate meeagur, sub cea ma vesea ma nepasatoare nfa[are pe care o puteau
arata um. Mama ta a reut; a utat repede totu. nsa tata tau s-a macnat -a
amart sufetu an n r.
- Da, s-au despar[t, spuse Monks, ce- cu asta?
- La ceva tmp dupa despar[rea or, contnua domnu Brownow, mama ta, dndu-
se cu totu paceror uoare de pe contnent, uta cu desavrre pe so[u sau ma
tnar cu zece an, care ncezea acasa, n Anga, cu vtoru dstrus, dar care egase
ntre tmp no preten. Aceste amanunte, ce pu[n, [ sunt cunoscute.
- Nu e cunosc, spuse Monks, ntorcndu- prvrea n ata parte ovnd cu
pcoru n pamnt, ca un om care e hotart sa nege totu. Nu e cunosc.
- Modu n care te por[, ca faptee tae ma ncredn[eaza ca n-a utat nco cpa
toate aceste ucrur ca nencetat te gndet a ee cu amaracune, raspunse
domnu Brownow. Vorbesc de ntmpar de acum cncsprezece an, cnd tu nu avea
ma mut de unsprezece, ar tata tau doar trezec unu - cac era, repet, aproape
un cop, cnd tata u s sa se casatoreasca. Char trebue sa ma dezgrop acum
ntmpar care umbresc memora parnteu tau? Or a s-o cru[ -a sa-m dezvau
adevaru?
- N-am nmc de dezvaut, rposta Monks. N-a dect sa vorbet n contnuare
daca [ neaparat.
- Acet no preten a tatau tau, spuse domnu Brownow, erau, pe atunc, un
of[er de marna pensonat, a caru so[e murse cu aproxmatv |umatate de an nante
- asase cu do cop - fusesera ma mu[, dar, dn toata fama or, suprave[usera,
n mod ferct, doar do. Erau doua fete: una de nouasprezece an, frumoasa, ar
ceaata, doar o cop- [a de do-tre an.
- Ce-are a face cu mne?, ntreba Monks.
- Locuau, spuse domnu Brownow, fara sa para ca a auzt observa[a ceuat,
ntr-o parte a [nutuu a care tata tau se ntoarse dn peregrnare sae unde
stabse domcu. S-au cunoscut, s-au apropat, au egat o pretene strnsa - una
dupa ata. Tata tau era un om nzestrat cu mute darur, de a natere, cum pu[n ma
sunt. Avea sufetu nfa[area suror u. Pe masura ce batrnu of[er cunotea
ma bne, se ataa ma tare de e. Bne-ar f fost sa se f termnat atunc. Dar fca u
facu a fe.
Batrnu domn tacu o cpa; Monks muca buzee, cu och a[nt[ n podee.
Vaznd asta, domnu Brownow se grab sa nchee:
- Sfrtu de an gas ogodt, ogodt ofca, cu acea fata nevnovata, pentru
care e reprezenta obectu prme, unce ubr, adevarate pasonae.
- Povestea dumtae e fara capat, constata Monks, ms- cndu-se fara ncetare n
scaun.
- E o poveste adevarata, tnere, pna de durere, ncercar amaracune,
raspunse ara domnu Brownow,
asemenea povet sunt, de obce, ung. Daca ar f fost povestea unor bucur -a
une fercr neumbrte de nmc, ar f fost foarte scurta. n sfrt, mur una dntre
rudee bogate, n nteresu carea fusese sacrfcat tata tau, aa cum ma sunt a[,
cac acest ucru este destu de obnut, pentru a ndrepta rau cumpt prcnut,
asa eacu mpotrva tuturor dureror: ban. Trebua neaparat sa se ntoarca a Roma,
a ruda aceea a care sanatate era n prme|de care mur, asndu- afacere
foarte ncurcate. Peca, ar odata a|uns a Roma, fu rapus acoo de o boaa mortaa.
Cnd vestea a a|uns a Pars, mama ta a mers dupa e te-a uat pe tne cu ea. E a
murt a doua z de a sosrea e, neasnd ncun testament - ncun testament -
astfe ca toata averea a motent-o mama dumtae mpreuna cu dumneata.
n acest punct a povestr, Monks [nu rasufarea ascuta cu o ncordare
vadta, fara sa- ndrepte prvre spre povesttor. Cnd domnu Brownow facu o
pauza, schmba ocu pe scaun, und aeru unu om care tocma ncercase un
sentment de uurare neateptata, - terse de transpra[e fata nferbntata
mne.
- nante de a peca dn [ara, deoarece avea drum prn Londra, spuse domnu
Brownow ncet, utndu-se [nta n och ceuat, tata tau a trecut pe a mne.
- Nu am auzt ncodata de asta, ntrerupse Monks pe un ton vot nencrezator,
dar care trada surprza nepacuta de care avusese parte.
- A vent a mne m-a ncredn[at, prntre atee, un tabou - un portret pctat
de e nsu, o magne a acee bete fete - de care nu voa sa se desparta pe care
nu- putea ua cu dansu n grabnca- caatore. Era chnut de gr|a remucare
a|unsese ca o umbra; vorbea cudat, aproape fara contnutate, despre runa
necnstea pe care e-a adus asupra fame; m destanu nten[a de a preface
ntreaga avere n ban, ndferent de perder, asgurnd pentru so[e pentru
dumneata o parte dn ctg, precum nten[a de a paras [ara - am presupus bne
ca nu peca sngur - fara a o ma revedea vreodata. Char fa[a de mne, pretenu
u dn copare, a caru devotament adnc avea radacne n
pamntu de pe mormntu cee care ne fusese att de draga amndurora - char
fa[a de mne avea rezerve, prom[nd totu ca o sa-m scre o sa-m dezvaue
totu, ar apo sa ne ma vedem o data, utma. Dar, va! Aceea char a fost utma. N-
am prmt nco scrsoare de a e, nc nu -am ma vazut. M-am dus - contnua
domnu Brownow dupa o scurta pauza, m-am dus, dupa ce totu s-a sfrt, a ocu -
vo ntrebun[a ac cuvntu des foost de oamen, cac asprmea or ngadun[a or
au acum aceea vaoare pentru e - dragoste u vnovate, hotart, daca temere
mee se adevereau, sa- gasesc acee cope sarmane o casa care s-o prmeasca o
nma care s-o compatmeasca. Dar fama e parasse ace [nut cu o saptamna ma
nante; patsera nte dator nensemnate ce e ma ramasesera parassera ace
oc n tmpu nop[. De ce sau pentru ce, nmen nu te.
Monks rasufa ma uurat prv n |ur cu un zmbet vctoros.
- Cnd fratee dumtae - spuse domnu Brownow, tra- gandu-se ma aproape de
scaunu ceuat -, cnd fratee dumtae: cop sarman, frav zdren[aros fu aruncat
n caea mea de ceva ma puternc dect pura ntmpare fu scapat de catre mne
dntr-o va[a de vcu tcaoe...
- Cum?, strga Monks.
- Da, eu -am scapat, spuse domnu Brownow. |-am spus eu ca-[ vo trez
nteresu n cee dn urma. Da, eu sunt acea - n[eeg ca perfdu dumtae compce a
trecut sub tacere numee meu, de oarecum ta; [-ar f parut char cudat. Numa
dupa ce a fost savat de mne [nut a mne acasa sa se refaca de pe urma bo,
asemanarea sa evdenta cu portretu m-a frapat. Char prma oara cnd -am zart,
cu toata murdara sufern[a u, avea o prvre gaea care a vent asupra mea ca o
strafugerare m-a amntt de un vech preten. Nu e nevoe sa-[ spun ca a fost rapt
de pe strada nante de a- f afat povestea.
- De ce nu m-o spu?, ntreba ute Monks.
- Pentru ca o t prea bne.
- Eu?!
- N-are rost sa neg, ma spuse domnu Brownow. [ vo doved ca tu ma mut
de-att.
- Tu... tu n-a nco dovada mpotrva mea, se bb Monks. Te provoc sa-m
dovedet ca aa a fost!
-Vom vedea, spuse dn nou domnu n vrsta, aruncndu- o prvre scodtoare. L-
am perdut pe baat toate eforture mee de a- regas au fost n van. Mama ta fnd
moarta, tam ca numa tu sngur a putea dezega tana , cnd am auzt utma data
ca et a moa ta dn Inde Occdentae - unde, cum bne t, te retrasese dupa
moartea mame tae pentru a scapa de urmare suparatoare ae comportamentuu
tau de ac - am pornt spre tne. nsa pecase de-acoo de cteva un bune se
presupunea ca et a Londra, dar nmen nu ta ma mut de-att. Am facut cae-
ntoarsa. Nc oamen ta de ncredere n-aveau cea ma vaga dee unde ocuet.
Venea peca, spuneau e, a fe de cudat cum [ era feu: cteodata pentru ze
ntreg, atadata pentru un ntreg, frecventnd aceea ocur sordde avnd de-a
face cu aceea banda de tcao care-[ fusesera tovara de pe vremea cnd era un
baat aprg, de nestapnt. I-am obost cu tot feu de ntrebar. Am batut straze z
noapte, dar pna acum doua ore toate eforture mee au fost zadarnce, cac nu te
zarsem nc macar o sngura cpa.
- Acum ma vez ntr-adevar, spuse Monks, rdcndu-se obraznc, ce- cu asta?
Frauda thara sunt cuvnte mar - ndrepta[te, dupa parerea dumtae, de o
nchputa asemanare a unu tnar oarecare cu mzgaeaa prosteasca a unu mort.
Ascuta! Nc macar nu t sgur daca s-a nascut vreun cop dn acea nduoatoare
pereche; nc macar asta nu t.
- Nu tam, repca domnu Brownow, rdcndu-se a rndu u, dar n utmee
doua saptamn am afat totu. A exstat un testament pe care mama dumtae -a
dstrus, ncre- dntandu-[ secretu u, ca averea, a moartea e. Con[nea o auze a
un oarecare cop, rodu probab a aceste trste egatur, cop care s-a nascut peste
care a dat dn ntmpare, cu care ocaze banuee tae [-au fost trezte medat de
asemanarea cu tata u. Te-a dus a ocu nater u. Acoo se afau dovez - dovez
tanute de mut tmp - despre naterea
orgnea sa. Acee dovez au fost dstruse de tne, acum, potrvt vorbeor tae
spuse evreuu, compcee dumtae, snguree dovez ae dentta[ baatuu zac pe
fundu ruu, vra|toarea batrna care e-a prmt de a mama u putrezete n
cocug. Fu nevrednc, as, mncnos - tu, care [ sfatur de tana, noaptea, cu ho[
crmna n ncaper fara pc de umna -, tu, ae caru compotur tertpur au
prcnut moartea crunta a cuva care are vaoare de un mon de or ma mare ca a
dumtae -, tu, care dn eagan a fost prcna de scrba amaracune pentru sufetu
tatau tau, n care toate patme, vce depravarea aucocat pna [ s-au
ntpart pe chp ca o ognda a sufetuu tau, aratndu-[ boaa respngatoare -, tu,
Edward Leeford, nca ma ma nfrun[!
- Nu, nu, nu!, raspunse au, copet de attea nvnur vente deodata.
- Fecare cuvnt - strga domnu n vrsta - fecare cuvnt rostt ntre dumneata
ace tcaos nesufert m este cunoscut. Umbree de pe zdur au auzt oaptee
voastre m e-au spus a ureche. La vederea aceu cop prgont, pna vcu s-a
nduoat, capatnd cura|u aproape nsure vrtu[. S-a savrt o crma de care
et vnovat ca autor mora sau poate char parta.
- Nu, nu, ntrerupse Monks. Eu... eu nu tu nmc despre acest ucru. Aveam de
gnd sa afu adevaru aceste ntmpar cnd m-a uat pe sus. Nu tam prcna. Am
crezut ca- vorba de o cearta obnuta.
- Prcna a fost dezvaurea n parte a secreteor dumtae, raspunse domnu
Brownow. Et dspus sa e dezvau pe de-a-ntregu acum?
- Da, sunt.
- sa scr cu mna dumtae adevaru toate cee ntmpate sa e confrm n
fata martoror?
- Fagaduesc sa fac asta.
- o sa ram ntt ac, pna ce acea decara[e va f ntocmta, ar dupa aceea
ve merge cu mne ntr-un anumt oc pe care- consder potrvt pentru a o confrma?
- Daca trebue numadect, ce sa fac, o fac pe-asta, repca Monks.
- Trebue sa fac ma mut dect att, spuse domnu Brownow. napoaza-
motenrea unu cop nevnovat, care nu supara pe nmen, ca aa e, macar ca s-a
nascut dntr-o ubre vnovata foarte nefercta. N-a utat cauzee testamentuu.
ndepnete-e ntocma n ceea ce- prvete pe fratee dumtae, ar apo merg unde
doret. Putem sa nu ne ma ntnm ct tram.
n tmp ce Monks se pmba ncoace -ncoo, aruncnd prvr ntunecate
dumanoase cugetnd a propunere, dar a posbtatea de a e dn aceasta
stua[e, chnut de temer, pe de o parte de ura, de ceaata parte, ua fu descuata
n graba, ar un domn (domnu Losberne) ntra ntr-o stare de mare framntare.
- Barbatu va f prns, strga e. Va f uat dseara!
- Crmnau?, ntreba domnu Brownow.
-Da, da, raspunse ceaat. Cnee u a fost zart stnd a pnda ntr-un vech
cub de ho[ nu ncape ndoaa ca stapnu sau este, sau va f, acoo, a adapostu
ntunercuu. Iscoade muna n toate drec[e. Am vorbt cu oamen care se ocupa
de prnderea u m-au spus ca nu poate scapa. O recompensa de o suta de re va f
anun[ata de Guvern dseara.
- Vo da nca cnczec, spuse domnu Brownow, vo da vestea asta cu gura mea
acoo, a fa[a ocuu, daca vo a|unge. Unde- domnu Maye?
- Harry? De ndata ce -a vazut pe pretenu dumtae ac, de fa[a, n trasura cu
dumneata, s-a grabt spre ocu unde a auzt ca va f prnderea - raspunse doctoru -
ncaecndu- cau se grab sa se aature prmuu grup care va cauta crmnau,
undeva a perfere, ntr-un oc unde se n[eesesera sa se ntneasca.
- Fagn - rost domnu Brownow. Ce t de e?
- Utma data cnd am auzt de e nu fusese nca prns, dar va f, daca nu a fost
de|a.
- Tu te-a hotart?, ntreba domnu Brownow pe Monks, ncet.
- Da, raspunse e. Dar... m ve pastra secretu?
- Promt. Ram ac pna ma ntorc. E sngura ta speran[a de-a f n sguran[a.
Domnu Brownow doctoru era dn camera, ar ua fu ara ncuata.
- Ce-a facut?, ntreba doctoru n oapta.
-Tot ce-am nada|dut ca vo face, char ma mut de-att. Punnd aoata spusee
bete fete cu ce tam eu dnante, cu rezutatu cercetaror facute a fa[a ocuu de
bunu nostru preten, nu -am asat nco port[a de scapare, dezvaundu- toata
tcaoa care, n umna acestor ntmpar, a devent mpede precum crstau. Scre-
e dumneata stabete seara de pomne, a apte, pentru ntnre. Vom f acoo cu
cteva ore nante, dar vom cere sa ne odhnm, n speca tnara doamna, care s-ar
putea sa aba nevoe de ma muta tare de caracter dect no; presmt ca aa va f.
Dar m ferbe sngee a gndu ca o vom razbuna pe bata faptura ucsa. Pe care
drum au pecat?
- Merg drect a po[e ve a|unge a tmp, repca domnu Losberne. Eu ramn
ac.
Ce do domn se despar[ra n graba, amndo tubura[ peste masura.
Captou 50
Urmarrea fuga
n apropere de Tamsa, pe aceea parte a rauu cu
bserca Rotherhthe, unde cadre de pe ma se ntrec
n mzere, ar corabe sunt nnegrte dn prcna pra
fuu de carbune a fumuu de a coure de pe acoperure |oase nghesute,
acoo se afa mahaaua cea ma murdara, ma cudata ma fara de seaman dn cte
se gasesc n Londra, cu totu necunoscuta, nc macar dupa nume, pentru ce ma
mu[ dntre ocutor obnu[ a orauu.
Pentru a a|unge n acest oc, vztatoru trebue sa treaca prntr-un abrnt de straz
nghesute, nguste pne de noro, n[esate de oamen ce ma sarac ma
necop[ dn c[ traesc pe maure Tamse. n magazne se gasesc cee ma proaste
eftne amente, ar de ue geamure negustoror atrna hanee cee ma
smpe ma grosoane. Facndu- oc cu coatee prntre munctor de spe[a cea ma
|oasa, rama fara ucru, prntre hama carbunar, prntre feme nerunate cop
zdren[aro, prntre mzere gunoaee aduse de rau, vztatoru croete drum cu
greu, copet de prvetea mrosure respngatoare de pe u[ee strmte de a
dreapta sau de a stnga asurzt de zgomotu caru[eor ncarcate cu mormane de
ucrur de tot feu, de a magaze care se gasesc a fecare co[. Cnd a|unge, n cee
dn urma, pe straz ma ndepartate ma pu[n umbate dect cee pe care tocma e-
a parcurs, trece pe sub
case cu fa[ade darapanate, gata sa se narue, pe nga cour pe |umatate
dstruse, care stau sa se prabueasca, pe nga ferestre cu zabree de fer pne de
rugna, pe care tmpu prafu aproape e-au mncat, sau pe nga orcare at semn
de paragna deasare care - poate nchpu cneva.
ntr-un asemenea oc, dncoo de Dockhead, n mahaaua Southwark, se afa Insua
u Iacob, ncon|urata de un cana mocros, adnc de 2-3 metr at de 5 sau char 6
n peroada refuxuu, numt odnoara M Pond, dar cunoscut n vremure aceste
povestr drept Foy Dtch. Canau este un bra[ a Tamse poate f umput cu apa
prn deschderea stavareor de a Lead Ms, de unde se trage vechu nume.
Atunc, daca s-ar uta cneva de pe unu dn podure de emn de peste e catre M
Lane, ar vedea ocutor caseor de pe o parte ata a canauu cum urca coboara
pe sfoara, de a ferestre u, gae[, cutur tot feu de ate obecte casnce, pentru
a scoate apa. Cnd ntoarce prvrea de a aceste actvta[ a casee propru-zse,
este cum nu se poate ma umt de noua prvete. Prspe de emn care unesc cte
ase case ntre ee, pne de gaur prn care se poate vedea mocra de dedesubt;
ferestre sparte petcte, prn care es be[e pe care ar f trebut sa fe ntnse rufe a
uscat, de acoo n-a ce ntnde; oda att de mc, att de murdare de strmte,
nct aeru dn ee pare strcat de mzera nfec[a pe care e adapostesc; case dn
emn care se apeaca asupra mauu, amenn[nd sa se prabueasca, cum s-a
ntmpat de|a cu unee; zdur mn|te de noro teme surpate; tot ce putea sa
vadeasca saraca, toate semnee dezgustatoare ae mzere, putrezcun gunouu,
toate acestea ,mpodobeau" maure de a Foy Dtch.
Pe Insua u Iacob, magaze nu au acoperur sunt goae; zdure se surpa,
ferestree nu ma pot f numte ferestre, ue se prabuesc n strada, coure sunt
nnegrte, de nu ma scot fum. Cu trezec sau patruzec de an n urma, nante sa se
abata perdere procesee asupra acestu oc, nsua era nfortoare. Acum nsa e
puste.
Casee nu au propretar. Intra n ee orcne are cura| acoo ramne sa traasca
or sa moara. Ce care- cauta
adapost pe Insua u Iacob au motve temence sa stea a oc tanc sau au a|uns
ntr-o stare de sarace uce.
ntr-o odae de a eta|u unea dntre aceste case, una de dmensun normae,
darapanata ma toata, dar cu ua ferestre bne barcadate, aezata cu spatee spre
cana, se afau tre barba[ care aruncau dn cnd n cnd cte o prvre n care se
cteau umre nente. Stateau de ceva vreme ntr-o tacere apasatoare sumbra.
Unu dntre e era Toby Crackt, atu domnu Chtng, ar a treea, un ho[ de vreo
cnczec de an, cu nasu rupt ntr-o batae ma veche cu o ccatrce
nspamntatoare pe fa[a, probab dn aceea ncaerare. Acest barbat era un fost
deportat, pe nume Kags.
- M-a f dort, spuse Toby ntorcndu-se spre domnu Chtng, sa f aes ata
ascunzatoare cnd a vazut ca ceeate doua ma vech au trezt banue sa nu f
vent ac, stmabe.
- De ce atunc nu te-a dus n ata parte, cap sec ce et?, spuse Kags.
- Da... Ma ateptam sa va bucura[ un pc ma mut ca ma vede[, raspunse
domnu Chtng, cu un aer trst.
- Ute ce e, tnere, zse Toby, cnd un om traete att de retras, aa cum am trat
eu, face un acoper deasupra capuu, sub care nu- baga nmen nasu, este un
ucru destu de surprnzator sa aba onoarea une vzte dn partea unu tnar domn n
stua[a ta (orct de respectab ar f acesta orct de pacut ar f sa |oc car[ cu e
sau sa te mpretenet).
- Ma aes atunc cnd ce care traete n snguratate gazduete un preten care
s-a ntors de pe meeagur strane ma repede dect era ateptat este prea tmd sa
vrea sa se preznte |udecatoror a ntoarcere, adauga domnu Kags.
Au urmat cteva secunde de tacere, dupa care Toby Crackt, parnd ca renun[a a
aeru sau obnut de prefacatore nepasare, se ntoarse catre Chtng spuse:
- cnd a fost prns Fagn?
- Char a vremea prnzuu - a ora doua, az. Eu Charey am avut noroc sa ne
strecuram pe cou de a
spaatore, ar Boter s-a bagat cu capu n |os n butou de apa, care era go, dar
cum pcoaree sunt att de ung, au ramas pe dnafara -au prns pe e.
- Bet?
- Saraca Bet! S-a dus sa vada eu, sa- recunoasca a cu este, raspunse Chtng,
devennd dn ce n ce ma pad. -a et dn mn[, [pa vorbea aurea se dadea
cu capu de pere[. Pna a urma a trebut sa- puna camaa de for[a au dus-o a
ospcu, unde este acum.
- ce s-a ntmpat cu tnaru Bates?, ntreba Kags.
- E p-ac pe undeva, da tacoae. Nu vne pna nu se ntuneca, da'o sa apara e
acuca, raspunse Chtng. Nu- chp sa te [ ascuns n ata parte acum. To[ ce de a
,Tre chop" au fost rdca[ - am fost eu pna acoo am vazut cu och me - e
pn de capcane.
- Ce dezastru!, remarca Toby mucndu- buzee. Nu ma scapa nmen.
- Char acu' sunt |udeca[, spuse Kags. Daca ancheta contnua Boter depune
marture, cum a spus c-o sa faca, pot sa dovedeasca vnova[a u Fagn sa contnue
procesu vner. Dumnezeue, n ase ze o s-atrne de treang!
- Ar f trebut sa auz cum huduau oamen, spuse Chtng. Po[t s-au uptat ca
nte drac, atfe -ar f sfat. O data char -au pus a pamnt, dar copo au facut un
cerc n |uru u s-au uptat pna -au scos afara. Sa- f vazut cum arata, pn de noro
de snge, se aga[a de e de parca -ar f fost ce ma bun preten. Parca- vad
acum, e nu era n stare sa stea n pcoare ca puhou de oamen tot mpngea - [ara
pe e cu e. Parca vad cum sareau oamen, unu n spatee ceuat, rn|nd
facndu- semne cu pumnu. Parca- vad cu barba paru pne de snge aud
[petee femeor care se repezeau n m|ocu mu[m |urau ca au sa- smuga nma
dn pept!
Martoru ngrozt a aceste scene acoper ureche cu mne cu och nch,
se rdca ncepu sa cutreere odaa ncoace ncoo, ca et dn mn[.
Chtng nu se putea opr dn mers, pe cnd cea[ do stateau tacu[, cu prvrea n
podea. Se auz un zgomot de pa
pe scar cnee u Skes nava n camera. Au sart care ncotro, a fereastra, pe
scar apo n strada. Cnee sar spre o fereastra deschsa; nu facu nco mcare sa
vna dupa e nu se vedea nc urma de stapn.
- Ce ma nseamna asta?, zse Toby cnd s-au ntors. Nu se poate sa vna ac.
Sper... sper ca nu vne.
- Daca era sa vna ncoace, ar f vent odata cu cnee, spuse Kags, apecndu-se
sa se ute ma bne a cnee care statea gfnd pe podea. Ha sa- dam nte apa, e
sfrt de ct a aergat!
- Ute! A baut tot!, observa Chtng, dupa ce se uta o vreme a cne fara sa
scoata o vorba. E pn de noro, chop, pe |umatate orb - trebue ca vne de undeva
de departe.
- De unde-ar f putut sa vna?, excama Toby. A fost a ceeate ascunzator,
negret, gasndu-e pne de stran, a vent ac, unde ma fusese de attea or.
Dar oare unde-a fost ma nt cum se face de-a a|uns ac sngur, fara stapn?
- Nu se poate sa- f uat sngur zee (ncunu nu ndraznea sa rosteasca numee
ucgauu). Ce crede[?, zse Chtng.
Toby catna dn cap.
- Dac-ar f facut asta, zse Kags, cnee ar f vrut sa ne duca a ocu cu prcna.
Nu. Cred ca a et cumva dn [ara canee-a ramas n urma. Cu sguran[a -a perdut
urma, atmnter nu ar sta aa de ntt.
Aceasta sou[e, parnd cea ma vrednca de crezare, fu acceptata de to[. Cnee,
furndu-se sub un scaun, se facu ghem sa se cuce, nu- ma dadu nmen nco
aten[e.
Cum se asase ntunercu, trasera oboanee aprnsera o umnare pe masa.
ntmpare cumpte dn utmee doua ze tuburasera pe to[ tre, ma aes dn
cauza prme|de nesguran[e n care se afau. trasera scaunee ma aproape unu
de ceaat, tresarnd a fecare zgomot. Vorbeau pu[n numa n oapta, fnd tacu[
ngroz[, de parca rama[ee feme ucse s-ar f afat n odaa de aatur.
Statura astfe ceva vreme, cnd deodata auzra nte bata grabte a ua de |os.
- Tnaru Bates, zse Kags, prvnd furos n |ur, ca sa- [na teama-n fru.
Batae se auzra dn nou. Nu, nu era e. E nu batea aa.
Crackt se apeca pe fereastra , tremurnd dn toate ncheeture, trase capu
napo. Nu ma era nevoe sa e spuna cne era, chpu sau pad spunea totu. Cnee
ntra n aerta medat fug scheunnd spre ua.
- Trebue sa- dam drumu, zse e und umnarea.
- Nu se poate atfe?, ntreba ceaat cu o voce raguta.
- Nu, trebue sa ntre.
- Nu ne asa pe ntunerc, spuse Kags, und o umnare de pe soba. Tremura att
de tare, nct batae de a ua se ma auzra de doua or pna ce reu e sa o aprnda.
Crackt cobor a ua se ntoarse urmat de un barbat cu fa[a ascunsa pe |umatate
de o batsta, ar ceaata |umatate de o basma nnodata pe sub paare. Le desfacu
ncet. Aparu o fata aba ca de ceara, och nfunda[ n cap, obra| sup[, barba nerasa
de mute ze, peea uscata rasufarea grea. Parea ca- char stafa u Skes.
Trase un scaun care statea n m|ocu oda, catnndu-se n tmp ce ncerca sa
dea drumu n e, dar utndu-se peste umar, trase spre perete, p de acesta se
aeza.
Nmen nu scoase o vorba. Nou vent se uta pe rnd a fecare. Daca se rdca vreo
prvre dn pamnt, era medat coborta. Cnd vocea u raguta rupse tacerea,
tresarra to[ tre, de parca nu o ma auzsera ncodata.
- Cum a a|uns cnee ac?, ntreba e.
- Sngur. Acu' tre ore.
- n zaru de seara scre ca Fagn a fost prns. E adevarat sau e o mncuna?
- E adevarat.
Lnte dn nou.
- Sa va a naba pe to[, zse Skes, tergndu- fruntea cu mna. N-ave[ nmc
sa-m spune[?
Se sm[ra to[ ncurca[, dar nu vorb ncunu.
- Tu, care a casa asta, zse Skes ntorcndu-se spre Crackt, a de gnd sa ma
vnz sau ma a sa stau ac pna trece peroada de vnatoare?
- Po[ sa ram ac, daca te sm[ n sguran[a, raspunse ce ntrebat, dupa cteva
secunde de ovaaa.
Skes ntoarse prvrea ncet spre peretee dn spatee u - ma mut ncerca de
fapt, fara sa fe n stare sa mte capu - spuse:
- Corpu... eu... a fost ngropat?
Au raspuns catnnd dn cap, semn ca nu.
- De ce?, raspunse e cu aceea prvre peste umar. De ce ma asa o aa
hdoene pe fa[a pamntuu?... Cne bate a ua?
Crackt facu un semn cu mna cnd eea dn camera, prn care dadea de n[ees
ca nu are de ce sa se teama se ntoarse cu Charey Bates n spatee u. Skes statea
n fa[a u aa nct baatu vazu fa[a char cnd ntra n camera.
- Toby, spuse baatu dndu-se napo, cnd Skes se uta a e. De ce nu m-a spus
a ntrare?
Fusese att de groaznc pentru Skes sa vada pe ce tre cum se strng de frca,
nct nenoroctu ncerca sa- nteasca macar pe tnar. Dadu dn cap parnd ca vrea
sa vna spre e ca sa- strnga mna.
- Lasa-ma sa merg n ata odae, zse baatu, retragan- du-se ma mut.
- Charey!, spuse Skes, facnd un pas nante, nu ma t cne sunt?
- Nu te-apropa de mne, raspunse baatu, dndu-se n contnuare napo
prvnd nspamntat chpu crmnauu. Monstrue!
Barbatu se opr a |umatatea dstan[e amndo se utara unu a ceaat, dar
och u Skes coborra treptat n pamnt.
- Sunte[ martor, vo tre - strga baatu, amenn[nd cu pumnu ntartndu-
se dn ce n ce ma tare pe masura ce vorbea. Sunte[ martor - nu m-e frca de e -
daca vor ven dupa e, denun[. Aa vo face, sa t[! Poate sa ma omoare daca vrea
or daca ndraznete, dar daca ma sunt n va[a,
denun[! L-a da pe mna or char de-ar f sa- arda de vu. Ucgau! A|utor! Daca
ma ave[ nma vreunu dn vo, a|u- tat-ma! Ucgau! A|utor! Pune[ mna pe e!
Strgnd astfe gestcund amenn[ator, baatu se arunca pur smpu, cu
mne goae, asupra barbatuu mut ma puternc dect e, dar cu atta for[a
uandu- prn surprndere nct trnt a pamnt.
Ce tre spectator ramasera nmarmur[. Nu se bagara n ncun fe ntre e, ar
baatu barbatu se rostogora a pamnt mpreuna. Baatu, n cuda ovturor care
curgeau asupra u, strngea dn ce n ce ma tare gueru crmnauu nu nceta sa
strge dupa a|utor dn toate putere.
Dar upta era prea negaa ca sa dureze. Skes dobor era cu genunchu pe
gtu ceuat cnd Crackt -a tras napo, cu o prvre aarmata, aratnd spre
fereastra. |os se vedeau umn, se auzeau voc vorbnd tare agtat, pa grab[ ce
pareau ca nu se ma sfresc trecnd peste podu de emn dn apropere. Parea ca n
m|ocu mu[m se afa un barbat caare, cac se auz un tropot de copte pe
cadarm. Lumna crescu n ntenstate, pa tropotu se auzra ma tare ma
grab[. Se auz apo o batae puternca n ua, urmata de un murmur confuz de voc
furoase care -ar f facut sa tremure pe ce ma cura|os om.
- A|utor!, tpa baatu cu o voce care sfe aeru. E ac! Sparge[ usa!
- n numee regeu!, strgara voce de afara, ar [patu baatuu zbucn dn nou,
de data aceasta ma tare.
- Sparge[ usa!, ura e. E nu va vor deschde. Merge[ repede spre camera de
unde vne umna! Sparge[ usa!
De ndata ce termna de vorbt, se auzra bata puternce care zguduau usa
oboanee apo mu[mea zbucn att de tare, nct aba acum putea da seama
cne statea sa ascute ct de numeroasa e.
- Deschde[-m o ua ca sa pot vr undeva pe mpe- tatu asta care ura-
ntruna!, racn Skes furos n tmp ce aerga de acoo-coo, tarandu- pe baat dupa e
cu atta uurn[a, de parca ar f fost un sac go. Ua aa! Repede! II
arunca nauntru, puse zavoru rasuc chea n broasca. Ua de |os e ncuata
bne?
- ncuata de doua or are an[u pus, raspunse Crackt, care era nca nauct
nu reuea sa faca nmc, aa cum erau cea[ do.
- Tabe u sunt zdravene?
- Captute cu taba.
- geamure?
- Da, ee.
- Sa va a naba!, strga tharu nnebunt, rdcnd geamu amenn[nd
mu[mea. Face[ ce vre[, ce t[! Tot n-o sa pune[ mna pe mne!
Auznd aceasta, mu[mea zbucn att de puternc ca nu se ma auzse aa un
racnet pe fa[a pamntuu. Un strgara catre ce dn aproperea case sa dea foc;
a[ racnra catre po[t sa- mpute. Ncunu nsa nu zbera cu atta fure ca omu
caare, care se arunca dn a n mu[me cro drum cu mne de parca nota.
A|unse sub o fereastra strga cu o voce care e acoper pe toate ceeate:
- Douazec de gunee pentru cne aduce scara!
Ce dn |ur repetara ce a spus se auzra sute de ecour. Un cereau scar, a[
trnacoape; un aergau cu fac ncoace -ncoo, de parca ar f cautat cee cerute,
dar se ntorceau strgau dn nou. Un bestemau n|urau neputnco, a[ se
mbuzeau ca nebun, mpedcndu- pe cea[ sa se mte. Ce ma cura|o ncercau
sa se ca[ere pe burane pe crapature zduror. Era o mcare contnua n ntunercu
de afara, mu[mea undua asemenea unu cmp de porumb n bataa v|ee,
zbucnnd dn cnd n cnd ntr-un uret furos.
- Fuxu! - strga ucgau, cobornd cu un tremur de a fereastra - apa umpuse
de|a canau cnd am vent eu. Da[-m o frnghe, una unga. Mu[mea- n fa[a case.
A putea sa ma arunc n Foy Dtch sa fug pe acoo. Da[-m o frnghe ca de nu,
ma fac tre omorur -m au me va[a!
Ce tre barba[ cuprn de spama facura semn spre ocu unde [neau frnghe,
ar ucgau o aese n graba pe cea ma unga ma zdravana se grab sa urce pe
acoper.
Toate ferestree dn spatee case fusesera de mut astupate cu caramz, ma pu[n
o ferestruca dn odaa n care era ascuns baatu, dar era att de mca nct nc trupu
sau sabanog nu ar f ncaput prn ea. Dar baatu nu ncetase sa strge pe acoo a ce
de afara, pentru a paz spatee case. Aa se face ca atunc cnd crmnau a|unse n
cee dn urma pe acoper, anun[a prntr-un strgat sabatc pe ce de afara, ar
aceta se adunara medat mpre|ur, nghesun- du-se ntr-un uvo contnuu.
Skes pusese o scndura n dreptu u pe care ese, pe care o ca rse speca
pentru asta, astfe sa nu poata f deschsa prea uor, dupa care se fura pe acoper
se uta n |os.
Apa se retrasese, ar canau era pn de ma.
Puhou de oamen amu[ cteva mnute, pndndu- mcare ncercnd sa
n[eeaga ce avea de gnd, dar n cpa n care ce de |os prcepura ce pan avea
tau ca nu are nco ansa, zbucnra ntr-un uret vctoros att de puternc, nct cee
de dnante parca fusesera nte oapte. Strgatu crescu dn ce n ce ma tare,
navanc. Ce care erau prea departe pentru a n[eege exact ce se ntmpa, se
aaturara e raspndeau ecou, de parca ntregu ora s-ar f adunat acoo ca sa-
besteme pe ucga.
Oamen dn fa[a se mbuzeau dn ce n ce ma tare, dn ce n ce ma n fa[a, ca un
uvo puternc de chpur mnoase, umnate c-coo de cte o tor[a care e arata fura
ntreaga or ura. Mu[mea navase n casee de pe partea ceaata a canauu;
sparsera geamur sau e scoasera cu totu dn baamae; a fecare fereastra se vra
mute fete, erau rur nesfrte de oamen care se ca[arau pe acoperur. Cee tre
podete dn apropere se asasera sub greutatea mu[m care daduse buuc pe ee. Cu
toate acestea, uvou nanta strecu- rndu-se n orce oc posb, de unde sobozea
strgatee, char daca ucgau era vazut doar pentru o secunda.
- L-au prns!, strga un barbat de nga pod. Ura!
Mu[mea ncepu sa arunce paare n aer , dn nou, strgatee crescura n
ntenstate.
- Cnczec de re - strga un domn batrn dn aceea parte - cu prnde vu!
Eu stau ac atept, pna ce vne cneva m cere recompensa.
Se auzra dn nou strgate. n acest moment, se raspnd zvonu ca ua fusese
sparta n sfrt ca acea care ceruse scara ntrase n camera de sus. uvou
schmba cursu medat ce aceasta veste trecu dn gura n gura. Oamen de a ferestre
vedeau pe ce de pe podur retragndu-se n aceea mbuzeaa, aergnd pe straz
aaturndu-se goate amestecate care se grabea acum spre ocu dn care pecase,
fecare nghontndu- mpngandu- pe ce de aatur, nerabdator sa a|unga nga
ua, sa poata vedea crmnau cnd este scos de po[t. |petee uretee ceor
care erau aproape sufoca[ n mbuzeaa, sau ct pe ce sa fe caca[ n pcoare, erau
ngroztoare. Straze nguste erau bocate compet , n acest tmp, n graba upta
mu[m de a ocupa un oc n fa[a case, aten[a acordata crmnauu a fost dstrasa
de acest ure, de dorn[a de a f prns sporse parca (daca se ma putea aa ceva).
Barbatu se ghemuse pe acoper, copet cu totu de sabatca mu[m de
gndu ca nu ma e putn[a de scapare. Dar observnd mcarea noua a oamenor cu
aceea rapdtate cu care s-a ntmpat, sar n pcoare, hotart sa ma faca o
utma sfor[are de a- sava va[a aruncndu-se n cana, char cu rscu de a f ngh[t
de matna, sa ncerce sa se strecoare prn ntunercu harmaaa de afara.
Prnznd no puter mpns de arma dn casa care- dadu de veste ca reusera
ntr-adevar sa ntre, propt un pcor de co, ega cu strance un capat a frnghe
de e a ceaat capat facu un a[ aproape ntr-o cpta, cu a|utoru mnor a
dn[or. Ar putea sa coboare pe frnghe pna a o dstan[a destu de mca de pamnt,
[nnd cu[tu pregatt sa o tae apo sa se arunce n matna.
Char n cpa n care petrecuse atu peste cap, nante de a- trece peste bra[e
cnd batrnu domn despre care am vorbt ma devreme (care se aga[ase cu putere
de baustrada poduu pentru a nu f uat nante de mu[me) strga catre ce dn |uru
sau sa e dea de tre ca barbatu se pregatea sa
dea drumu n an[ - char n cpa aceea - ucgau, utan- du-se n spate pe
acoper, rdca bra[ee deasupra capuu soboz un uret de groaza.
- Iar och acea!, scrn e cu gas nepamntesc.
Catnndu-se de parca fusese ovt de trasnet, perdu echbru cazu peste
streana. Latu a|unse n |uru gtuu. Se strnsese sub greutatea corpuu ca o
coarda de arc cu u[eaa sage[. Omu se prabu de a dosprezece metr. Se opr cu
o smuc tura brusca, urma o zvrcore grozava a mnor pcoareor, dupa care
ramase acoo, spnzurat, [nnd nca cu[tu n pumnu ncetat.
Hornu ce vech se zgudu de ocu smuctur, dar ramase ntreg. Ucgau atrna
fara va[a pe nga zd, ar baatu, dnd a o parte trupu nensufe[t care se
baanganea mpedca sa vada, strga sa vna cneva sa scoata odata de acoo.
Un cne care statuse ascuns pna atunc ncepu sa aerge de coo-coo pe
acoper, scheunnd |anc , prnznd pana a urma cura|, sar spre umer corpuu
nensufe[t. Nereund sa se aga[e de e, cazu n cana, rasucndu-se n aer. Se zb cu
capu de o patra mur pe oc.
Captou 51
Pre| pentru amurrea ma mutor tane, capto care cuprnde o cerere n casatore
pentru care nc rangu, nc zestrea nu conteaza
Aba trecusera doua ze de a evenmentee povestte n captou anteror cnd
Over se afa, a ora tre dupa-amaza, ntr-o trasura care ducea cu repezcune spre
orau unde se nascuse. Cu e se afau doamna Maye, Rose, doamna Bedwn bunu
doctor, ar domnu Brownow urma ntr-o dgen[a, nso[t de o persoana a care
nume nu e fusese adus a cunotn[a.
Nu vorbra prea mut pe drum pentru ca Over era ntr-o stare de nente
tuburare care mpedca sa adune gndure sa ege doua vorbe, stare care
paru sa nu deran|eze pe cea[, ba, char paru sa caracterzeze pe e aproape n
aceea masura. Domnu Brownow e dezvause cu muta gr|a, u Over ceor doua
doamne, martursre facute de Monks. De tau ca scopu caatore or era acea de
a duce a bun sfrt opera po[eneasca nceputa att de bne de domnu Brownow,
totu nu cunoteau toate detae povet care ramasese nvauta n mster
suspans, tnan- du- cu sufetu a gura.
Acea bun preten, cu a|utoru domnuu Losberne, mpedcase orce m|oc prn
care ce tre ar f putut afa ate nforma[ despre groazncee ntmpar petrecute de
curnd.
- Este foarte adevarat, spusese e, ca, ma devreme sau ma trzu, tot o sa afe,
dar ar f ma bne sa nu afe char acum, c ata data, ntr-un moment ma potrvt.
Caatoreau aadar n tacere, fecare cugetnd punan- du- ntrebar despre ceea
ce adusese aoata, dar nmen nu era dspus sa dea gas gnduror care se
ngramadeau n mntea tuturor.
Macar ca Over, n aceste mpre|urar, pastrase ntea n tmp ce caatoreau cu
to[ spre ocu sau de natere, pe un drum pe care nu ma vazuse ncodata, ce va
de amntr dn vremure vech ce uvo de sentmente nu se trezra n sufet cnd
a|unsera pe meeagure pe care e e strabatuse cu pcoru, pe vremea cnd era un
bet fugar sarman, fara preten care sa- dea o mna de a|utor fara un acoper
deasupra capuu!
- Ute, coo, acoo!, strga Over, strngnd mna u Rose aratnd pe fereastra
trasur, acea e preazu peste care am sart. Aceea sunt gardure v pe nga care
m-am furat m-am ascuns, de frca sa nu ma prnda cneva sa ma duca cu for[a
napo a az! Ute cararea care strabate cmpure duce a vechea casa unde am
copart! O, Dck, Dck, dragu vechu meu preten, ce n-a da sa te ma vad o data!
- II ve revedea curnd, raspunse Rose, undu- cu bnde[e mne ntr-ae sae.
ve spune ce ferct et ct de bogat a a|uns, dar ca nu este fercre ma mare
pentru tne dect sa te ntorc, ca sa fac pe e ferct.
- Da, da, spuse Over. o sa- uam de acoo, uam hane no nva[am carte
o sa- trmtem ntr-un oc ntt a [ara ca sa se faca sanatos puternc... nu- aa?
Rose ncuvn[a cu o apecare a capuu, cac nu ma putea vorb vaznd zmbetu
acrme de fercre ae baatuu.
- Ve f bnda buna cu e, aa cum et cu toata umea, zse Over. tu ca te va
face sa png cu tot ce are de spus, dar nu conteaza, nu conteaza, totu se va termna
cu bne ve zmb dn nou, sunt sgur de asta, cnd o sa vez ce schmbat va f. La
fe a facut pentru mne. ,Dumnezeu sa te bnecuvnteze", aa m-a spus cnd am
fugt, zbucn cu emo[e baatu. vo spune eu de data asta: ,Dumnezeu sa te
bnecuvnteze pe tne" vo arata ct de mut ubesc pentru acee vorbe.
Pe masura ce se apropau de ora dupa ce au ntrat pe utee- nguste, cu greu
putura sa- potoeasca pe baat dn
nfacararea cu care vorbea. Iata pravaa u Sowerberry, antreprenoru de pompe
funebre, exact aa cum o ta, poate doar pu[n ma mca ma pu[n mpozanta
dect cum -o amntea e. Iata toate casee magaznee, aproape despre toate
avea cte o amntre. Iata caru[a u Gamfed, aceea caru[a veche, n fata
crcum. Iata azu de sarac, nchsoarea trsta a copare sae, cu ferestree
mohorte ca nte och care se ncrunta spre strada. Iata- pe portaru ce derat de
a ntrare, a vederea carua Over se ghemu fara sa vrea apo rse n sne de
prosta sa. tot aa, dn rs n pns, amnt de zece de fete care apareau a u
a ferestre pe care e ta att de bne. Totu era a fe, de parca ar f pecat de acoo
cu o z nante va[a u fercta dn utma vreme n-ar f fost dect un vs frumos.
Dar nu era vs, c reatatea pura, fercta, adevarata. Trasera a ce ma bun hote
(a care Over obnua sa se ute cu sfaa, ntmdat de mare[a u, cac se parea un
adevarat paat, dar acum perduse cumva dn grandoare seme[e). Acoo
atepta domnu Grmwg, pregatt. Cnd coborra dn trasura, o saruta pe tnara
domnoara apo pe batrna doamna, de parca ar f fost buncu tuturor. Era tot
numa zmbet bunatate; char atunc cnd se contrazse cu batrnu pota cu
prvre a ce ma scurt drum spre Londra, sus[nnd cu tare ca te e ma bne, de
nu facuse ace drum dect o sngura data, atunc dormnd butean. Cna fusese
pregatta, cameree aran|ate, totu fusese orndut ca prn farmec.
Cu toate acestea, dupa ce prma |umatate de ora se duse cu tot entuzasmu sosr,
tacerea ncordarea care stapnse tot drumu facura sm[ta prezen[a. Domnu
Brownow nu cna mpreuna cu e, c ramase n ata camera. Cea[ do domn ntrau
eeau cu chpure pne de nente, ar n scurtu rastmp ct ramneau nauntru,
dscutau deoparte. La un moment dat, doamna Maye fu chemata afara , dupa ce
ps aproape o ora, se ntoarse cu och umfa[ de pns. Toate aceste evenmente nu
faceau dect sa framnte ma tare pe Over pe Rose, carora nu se dezvause
nco tana care stateau nent[ stngher. Se gndeau doar, n
tacere; ar daca schmbau vreo vorba, o rosteau n oapta, ca cum e-ar f fost
frca sa- auda propre gasur.
n cee dn urma, cnd se facu de|a ora noua ncepura sa creada ca nu vor ma
afa nmc n seara aceea, domnu Losberne domnu Grmwg facura apar[a n
saon, urma[ de domnu Brownow de un barbat a vederea carua Over soboz un
strgat de umre. I se spuse ca este fratee u, ar Over recunoscu drept barbatu pe
care ntnse n trg pe care vazuse uotnd cu Fagn, de a fereastra oda[e
sae. Monks arunca baatuu o prvre pna de ura pe care nc macar atunc nu -o
putu ascunde se aeza nga ua. Domnu Brownow, [nnd n mna nte hrt, se
aprope de masa nga care stateau Rose Over.
- E o sarcna dureroasa, spuse e, dar aceste decara[, care au fost semnate a
Londra n fa[a ma mutor martor, trebue ctte ac. V-a f scutt de aceasta stua[e
umtoare, dar trebue sa e auzm rostte char de buzee tae, nante de a ne
despar[, tu t de ce.
- Contnua, spuse persoana carea se adresase, ntorcan- du- prvrea. Repede!
Cred ca am facut destu pna acum. Nu ma ma [ne ac.
- Acest cop, spuse domnu Brownow, tragandu- pe Over nga e punndu- o
mna pe cap, este fratee tau vtreg, fu neegtm a tatau tau, dragu meu preten
Edwn Leeford, a sarmane Agnes Femng, care a murt de tnara a natere.
- Da, raspunse Monks, utndu-se crunt a baatu care tremura ca varga a caru
nma batea aa de tare ca aproape ar f putut sa -o auda. E e bastardu or.
- Cuvntu pe care fooset, zse domnu Brownow cu asprme, este un repro
pentru ce care au parast aceasta ume. Este o rune care nu cade asupra nmanu
atcuva dect a aceua care foosete acest cuvnt. Dar sa asam asta acum. Baatu
s-a nascut n acest ora.
- n azu dn acest ora, ven raspunsu ursuz. Totu este povestt ac - adauga
Monks nerabdator arata cu mna spre har[ n tmp ce vorbea.
- Trebue sa auzm ac toata stora, spuse domnu Brownow, utndu-se pe
rnd a ce prezen[.
- Ascuta[ atunc!, raspunse Monks. Cnd tata u s-a mbonavt a Roma, so[a
u, mama mea, de care se despar[se de muta vreme, peca de a Pars merse a e,
undu-ma pe mne cu ea. S-a dus sa se ngr|easca de bunure sae, pentru ca dn
cte tu, nu ma nutrea sentmente pentru e, nc e pentru ea. E nu ta nmc de
venrea noastra, de|a nu ma era content. A ma zacut o z, dupa care a murt. Prntre
hrte dn sertaru brouu sau erau doua, datate cu seara n care cazuse bonav,
adresate dumtae - se ntoarse catre domnu Brownow. Erau cteva rndur pentru
dumneata, cu men[unea pe pc sa nu fe trmse dect dupa moartea sa. Una dn
aceste hrt era adresata aceste fete, Agnes, ceaata era un testament.
- Ce t despre scrsoare?, ntreba domnu Brownow.
- Scrsoarea? O bucata de hrte cu mute taetur, pe care aternuse o martursre
pna de can[a rugacun catre Dumnezeu sa o a|ute. Nascocse o poveste pentru
fata, cum ca o tana - care avea sa fe amurta ntr-o z - mpedca sa o a atunc
de so[e. Iar ea a trat ma departe, creznd n e, cu rabdare, pna cnd a avut atta
ncredere ca a perdut ceea ce nmen nu ma putea da napo. La vremea aceea, ma
avea cteva un pna a natere. E spusese tot ce avea de gnd sa faca, sa
tearga runea daca avea sa ma traasca, ar dac-o f sa moara, o ruga sa nu
besteme amntrea, nc sa creada ca pacatu or se va abate asupra copuu, cac
toata vna era a u. amntea de zua n care daduse un mc medaon un ne cu
numee e de botez gravat pe e un spa[u ber pentru numee de fame, unde
spera sa adauge pe-a u ntr-o buna z. O ma ruga sa pastreze medaonu sa
poarte aproape de nma, aa cum facuse pna atunc. tot aa, ma departe,
batea cmp, n mare, cu aceea cuvnte, de parca mntea -ar f uat-o razna. cred
ca aa era.
- Testamentu, spuse domnu Brownow, n vreme ce acrm se rostogoeau cu
repezcune pe obrazu u Over.
Monks nu scoase o vorba.
- Testamentu, contnua domnu Brownow n ocu u, era n acea sprt cu
scrsoarea. Vorbea de nefercrea pe care -o adusese so[a u, despre frea razvratta,
rea, pornta spre pacat despre patme ree pe care tu, uncu sau fu, e avea
cum fusese nva[at sa urat. Lasa pentru tne pentru mama ta o renta anuaa de
cte opt sute de re. Propretatea sa era mpar[ta n doua par[ egae: una pentru
Agnes Femng ceaata pentru cop, daca urma sa vna pe ume sa a|unga a
vrsta ma|oratuu. Daca avea sa fe fa[a, urma sa moteneasca totu, fara nco
cond[e, dar daca avea sa fe baat, hotara sa prmeasca motenrea numa daca pna
a ma|orat nu -ar f patat numee prn vreo fapta pubca de necnste, rautate, atate
sau nedreptate. Prn aceasta, spunea e, vose sa arate ncrederea pe care o avea n
mama copuu convngerea - cu att ma mut ntarta de aproperea mor[ - ca
pruncu va moten sufetu sau bnd frea sa noba. Daca avea sa fe neat n
ateptare sae, atunc urma ca ban sa-[ revna dumtae, cac numa daca amb
cop ar f fost de-o teapa [-ar f recunoscut dumtae ntetatea a dobndrea aver.
Atfe, n-avea ncun drept asupra nm sae, aratndu-te rece mpotrva u char
dn prunce.
- Mama mea, spuse Monks cu un ton rdcat, a facut ceea ce ar f facut orce
femee. A ars acest testament. Scrsoarea nu a a|uns ncodata a destnatar, dar a
pastrat-o, mpreuna cu ate dovez, n caz ca s-ar f ncercat ascunderea pacatuu.
Tata fete a afat povestea de a mama mea, cu toate nforture nascocte de ura
patmaa pe care o nutrea atunc - ct o ubesc acum pentru asta! Copet de
rune necnste, tata a fugt mpreuna cu cop ntr-un co[ ndepartat dn |ara
Gaor, schmbndu- numee, pentru ca ncunu dn preten u sa nu- cunoasca
ascunzu. Acoo, nu mut tmp dupa aceea, a fost gast mort n patu u. Fca sa
fugse de acasa, fara sa o te nmen, cu cteva saptamn nante. E o cautase peste
tot, batnd cu pasu fecare ora sau trg dn apropere. Char n noaptea n care s-a
ntors acasa, ncredn[at ca fca sa pusese capat zeor ca sa ascunda runea e
a u, nma -a cedat.
Urma un scurt moment de tacere, pna ce domnu Brownow reua fru povestr.
- Mu[ an dupa aceea, zse e, mama acestu Edward Leeford a vent a mne. Fu
e o parasse cnd avea doar optsprezece an, |efund-o de b|uter de ban. |ucase
|ocur de noroc, tocase averea, facuse tot feu de fasur fugse a Londra, unde de
do an traa n compana ceor ma |osnc ndvz. Femea era macnata de o boaa
dureroasa fara eac dorea sa poata aduce pe caea cea buna nante de a mur.
L-a cautat peste tot n toate modure. Toate ncercare au fost zadarnce a nceput,
dar ntr-un trzu -a dat de urma -a uat cu ea n Fran[a.
- Acoo a murt, zse Monks, dupa o ndeungata sufern[a. Pe patu de moarte, m-
a ncredn[at aceste tane, mpreuna cu toata ura e nestavta fa[a de to[ ce
amesteca[ n ea, de nu era nevoe sa m-o transmta, pentru ca m ntrase n snge
cu mut tmp nante. Nu putea sa creada ca fata uase zee nante de a nate, era
convnsa ca se nascuse un baat ca acesta era n va[a. I-am |urat ca daca se va
ntmpa vreodata sa m asa n cae, am sa- urmaresc fara odhna am sa-
hatuesc cu cea ma ngroztoare ma nepotota ura, am sa-m revars asupra sa
toata dumana care-m macna sufetu am sa cac n pcoare toata nenorocrea pe
care o aduce ace testament, daca se poate, char punndu- treangu de gt
motentoruu. A avut dreptate. Baatu m-a et n cae n cee dn urma. ncepusem
bne. Daca n-ar f fost gur sparte care sa trancaneasca, m-a f dus panu a bun
sfrt!
n vreme ce tcaosu ncruca bra[ee pe pept bestema prntre dn[ ca nu
reuse sa duca a capat mea, domnu Brownow se ntoarse catre ce care ascutau
ngroz[ amur cum evreu, care fusese compce confdent u Monks, prmse
o recompensa mare pentru a- tne pe Over przoner, suma dn care ar f trebut sa
napoeze o parte daca cumva ar f scapat ca n urma une certe scate dn aceasta
prcna vensera amndo a casa de a [ara ca sa dentfce.
- Medaonu neu?, spuse domnu Brownow, ntorcndu-se catre Monks.
- Le-am cumparat de a barbatu femea despre care v-am povestt, ce care e
furasera de a moaa, care a rndu e e furase de a mama baatuu, dupa ce
murse, raspunse Monks fara sa rdce och. t ce s-a ntmpat cu ee.
Domnu Brownow facu un semn dn cap domnuu Grmwg care dsparu, dar se
ntoarse grabnc, mpngnd-o de a spate pe doamna Bumbe care- tragea dupa ea
cu de-a sa so[u.
- Oare ma nsaa och?, strga domnu Bumbe cu o bucure care se vedea de
departe ca e prefacuta. Nu cumva acesta- mcu Over? Va, Over, daca a t ct am
pns dupa tne...
- |ne-[ gura, nataraue, spuse ncet doamna Bumbe.
- Nu este fresc, doamna Bumbe?, o do|en drectoru azuu. Nu este fresc sa
ma smt mcat?... Eu sunt ce care -a crescut a parohe... acum vad ntre aceste
dstnse fete de doamne domn! ntotdeauna -am ubt pe acest bae[e ca pe... ca
pe buncu meu, zse domnu Bumbe, oprndu-se pentru a gas cea ma potrvta
compara[e. Domnorue Over, dragu meu, [ aduc amnte de domnu acea cu
hana aba? S-a na[at a cerur saptamna trecuta, a avut un scru dn emn de ste|ar,
cu mnere aurte, Over.
- Hade, domnue, se strop a e domnu Grmwg, [ne-[ sentmentee n fru.
- Am sa fac tot posbu, domnue, raspunse domnu Bumbe. Ce ma face[,
domnue? Sper ca sunte[ bne, sanatos.
Aceasta repca fu adresata domnuu Brownow, care se apropase de respectaba
pereche ntreba, aratnd spre Monks:
- II cunoate[ pe acest om?
- Nu, raspunse doamna Bumbe sec.
- Poate dumneavoastra?, ntreba pe so[.
- Nu -am vazut n va[a mea, spuse domnu Bumbe.
- Nu -a[ vndut nmc, ncodata?
- Nu, raspunse doamna Bumbe.
- Nu a[ avut un anume medaon de aur un anume ne?, ntreba domnu
Brownow.
- Nc pomeneaa, raspunse doamna. Pentru asta am fost adu ac, sa n se puna
astfe de ntrebar prostet?
Dn nou, domnu Brownow facu un semn cu capu domnuu Grmwg , dn nou,
acesta dn urma se repez afara, n cuda mersuu sau chopatat. Dar de data aceasta
nu se ma ntoarse cu un so[ o so[e, c aduse cu e doua feme paratce, care
tremurau |anc cnd mergeau.
- O f nchs tu ua n noaptea cnd -a dat duhu' batrna Say, spuse prma
dntre ee, rdcnd o mna tremurnda, da' n-a putut astupa crapature, ca sa nu se-
auda vorbee zgomotee.
- Nu, nu, spuse ceaata, utndu-se mpre|ur mofa- nd dn gura trba. Nu, nu,
nu.
-Am auzt cum a ncercat sa-[ spue ce facuse am vazut cum a uat o hrte dn
mna e te-am vazut a doua z, a Muntee de Petate, zse prma.
- Da, adauga a doua, a uat un medaon -un ne de aur. Am afat, am vazut
cnd [ e-a dat. Eram pe-aproape, da... pe-aproape.
- ma tm no atee, ma mut de-att, reua prma, pentru ca ne-a povestt
de mute or batrna Say cum tnara mama se destanuse, sm[nd ca se aprope
sfrtu, ca era n drum spre mormntu tatau copuu, sa moara nga e, cnd a
pat-o boaa.
- A[ vrea sa vede[ pe su|bau de a Muntee de Petate?, ntreba domnu
Grmwg facnd un pas spre ua.
- Nu, raspunse doamna Bumbe, daca e - arata spre Monks - a fost aa de as
a marturst, dupa cum m dau seama, ar vo a[ cautat prntre toate babee de a
az, pna e-a[ gast pe astea, eu nu ma am nmc de spus. Da, e-am vndut sunt
acum ntr-un oc dn care nu e ve[ putea ua. Ce ma vre[ acum?
- Nmc, raspunse domnu Brownow, doar ca trebue sa avem gr|a ca ncunu
dntre vo sa nu fe pus ntr-un post n care se cere ncredere. Pute[ peca.
- Sper, ncepu domnu Bumbe, utndu-se n |ur cu foarte mare trste[e, n vreme
ce domnu Grmwg dsparu cu cee doua batrne, sper ca aceasta ntmpare
nefercta, fara nsemnatate, nu ma va face sa perd poz[a mea parohaa.
- Ba char aa, raspunse domnu Brownow. Te ve obnu cu deea - ma mut,
ve f bucuros ca a scapat doar cu att.
- A fost numa vna doamne Bumbe. Ea a vrut, raspunse domnu Bumbe,
utndu-se ma nt sa vada daca so[a sa ese dn camera.
- Asta nu este o scuza, raspunse domnu Brownow. Era de fa[a cnd au fost
auncate acee b|uter n fa[a eg et ce ma vnovat dntre vo do, pentru ca
egea consdera ca so[a ac[oneaza a ndemnu so[uu.
- Daca egea consdera asta, spuse domnu Bumbe, stran- gndu- paara cu
ambee mn, atunc egea este o mare dobtoaca. O proasta. Daca aa vad och eg,
egea este un burac ce ma rau ucru pe care - doresc eg este sa fe desch
och de experen[a! De experen[a!
Repetnd apasat aceste utme doua cuvnte, domnu Bumbe ndesa paara pe
cap , bagndu- mne n buzunar, cobor scare dupa consoarta sa.
- Domnoara, spuse domnu Brownow ntorcndu-se spre Rose, da-m mna, te
rog. Nu tremura. Nu trebue sa [ fe teama de pu[nee vorbe pe care e ma avem de
spus.
- Daca au vreo egatura cu mne - de nu tu cum ar putea avea-, daca au
vreo egatura cu mne, spuse Rose, va rog sa m e spune[ ata data cac nu am nc
puterea, nc cura|u acum.
- Nu, raspunse batrnu domn, und-o de bra[. Et ma puternca dect att. O
cunot pe aceasta domnoara, domnue?
- Da, raspunse Monks.
- Nu te-am ma vazut ncodata, spuse Rose cu gasu stns.
- Eu te-am vazut de mute or, raspunse Monks.
- Tata nefercte Agnes a avut doua fce, zse domnu Brownow. Care a fost
soarta ceeate?
-Acea copa, raspunse Monks, dupa ce -a murt tata prn ocur strane, fnd cu
un nume necunoscut, fara nco scrsoare,
document or act care sa aba macar ce ma mc ndcu despre preten sau
rudee sae, acea copa a fost uata de nte [aran sarac, care au crescut-o ca pe
copu or.
- Contnua, spuse domnu Brownow, facndu- semn doamne Maye sa se
aprope. Contnua!
- N-a reut sa gaset ocu n care se afau acet oamen, spuse Monks, dar
acoo unde pretena nu zbutete, face drum ura. Mama mea a gast caea. A
cautat un an, cu vcene, dar a gast fata.
- A uat copu, nu- aa?
- Nu, oamen erau sarman ncepusera sa se sature - ce pu[n barbatu - de
pomana pe care -o facusera cu ea. Aa ca mama e-a asat copa e-a dat o mca
suma de ban, care nu avea sa e a|unga prea muta vreme, fagadun- du-e ca o sa e
dea ma mut - dar nu avea de gnd sa trmta nmc. Nu se putea baza doar pe
nemu[umrea saraca or ca garan[ pentru nefercrea cope, aa ca e povest
despre runea suror e, nfornd totu n avanta|u e. I-a ndemnat s-o pazeasca bne
pe fet[a, ca avea snge rau. Le-a spus ca nu e un cop egtm ca, ma devreme sau
ma trzu, o va apuca ea pe ca grete. mpre|urare pareau sa adevereasca toate
acestea. Oamen au crezut povestea astfe copa se chnu sa- trasca va[a,
avnd un tra aa de neferct, ca no eram char satsfacu[, pna cnd o vaduva care
ocua pe atunc n Chester a vazut copa dn ntmpare, s-a facut ma de ea a
uat-o acasa. Asta a fost ca un bestem mpotrva noastra. Orct ne-am stradut no,
fata a ramas acoo a fost fercta. I-am perdut urma, acum do sau tre an nu am
ma vazut-o pna acum cteva un.
- Acum o vez?
- Da, e a bra[u dumtae.
- Dar asta nu nseamna ca nu ma e nepoata mea, strga doamna Maye,
strngnd-o n bra[e pe fa[a aproape enata. E tot copa mea cea draga. N-a vrea
sa o perd acum, nc pentru toate comore dn ume. Scumpa mea pretena, draga
mea fa[a!
- Sngura pretena pe care am avut-o vreodata, strga Rose, aga[ndu-se de ea.
Cea ma bnda, cea ma buna
pretena. m bate nma de-o sa-m sparga peptu. Nu ma pot ndura attea
emo[.
- A ndurat ma mute a fost cea ma buna cea ma noba fn[a, aducnd
bucure tuturor ceor dn |ur, spuse doamna Maye, mbra[nd-o cu cadura. Ha,
draga mea, [ne mnte cne este acesta care ateapta sa te [na n bra[e, betu cop!
Prveste-, draga mea!
- Nu matua!, strga Over, aruncndu- bra[ee n |uru gtuu e. Nu- vo spune
vreodata matua, c sora, draga mea sora! Ceva n nma mea m-a ndemnat de a
nceput sa te ubesc cu mut drag! Draga mea Rose, draga Rose!
Sa respectam, cu cuvoene, acrme care au curs cuvntee pe care e-au
spus ce do orfan mbra[ndu-se ndeung. n acea moment s-au regast s-au
perdut un tata, o sora o mama. Bucure trste[e s-au amestecat n acea pahar,
dar fara acrm amare, cac pna durerea era anata de amntr att de duc de
duoase, nct totu se transforma ntr-o soemna pacere perdu tot sensu de
sufern[a.
Ramasera mut, mut tmp sngur. ntr-un trzu, se auz un cocant uor n ua.
Over deschse, se dadu a o parte facu oc u Harry Maye.
- tu tot, spuse e, tragnd un scaun nga fermecatoarea copa. Draga mea
Rose, tu tot. Nu sunt ac dn ntmpare, adauga e dupa o unga tacere, nc nu
am afat totu n seara asta, cac tam de er, da, doar de er. Po[ sa crez ca am
vent sa [ reamntesc de o promsune?
- Sta, spuse Rose. Char t totu?
- Totu. M-a dat permsunea ca orcnd, n tmp de un an, sa-[ vorbesc dn nou
despre ce am dscutat utma data.
- Aa este.
- Nu vreau sa te presez sa [ schmb hotarrea, contnua tnaru, dar vreau sa o
ma spu nca o data, daca vre. Zceam atunc ca am sa-[ pun a pcoare ntreaga
mea avere poz[e n socetate , daca ve staru n hotarrea ta, am fagadut sa nu
caut, prn vorbe sau fapte, sa [-o schmb.
- Aceea motve pe care e-am avut atunc e am acum, spuse Rose cu
hotarre. Daca am avut vreodata o datore
necntta fa[a de cea a care bunatate m-a savat de a o va[a de mzere
sufern[a, cnd a putea sa o smt ma profund daca nu n aceasta seara? Este o upta
grea, adauga Rose, dar sunt mndra sa o port. Este un chn, dar unu pe care nma
mea va ndura.
- Ce s-a scos a veaa n seara aceasta... - ncepu Harry
- Ce s-a scos a veaa n seara aceasta, contnua Rose cu bnde[e, nu schmba cu
nmc stua[a mea fa[a de dumneata.
- [ mpetret nma fa[a de mne, Rose... - staru tnaru ndragostt.
- Doamne, Harry, Harry, zbucn tnara n acrm. A vrea sa pot sa m mpetresc
nma sa nu ma sufar att.
- -atunc de ce te chnuet sngura?, spuse Harry, undu- mna. Gndete-te,
draga mea Rose, gndete-te a ce-a afat n seara asta.
- ce am afat? Ce am afat?, strga Rose. Ca sentmentu run -a copet att
de mut pe tata ca a fugt de to[ de toate. Dar... Am spus destu, Harry, sa nu ma
vorbm despre asta
- nca nu, nca nu, spuse tnaru, oprnd-o n cpa n care se pregatea sa se
scoae. Nazun[ee, dorn[ee, panure sentmentee mee - toate gndure dn
va[a mea n afara ubr mee pentru tne - s-au schmbat. Ceea ce [ ofer acum nu
este marrea n m|ocu une mu[m n vtoare, nc o va[a ntr-o ume a nvde a
meschnaror, o ume n care ce cnst[ sunt s[ sa roeasca dn prcna necnste
a run. Ceea ce [ ofer este un camn, un sufet un camn, da, draga mea Rose,
numa aceste doua ucrur am sa [ ofer.
- Ce vre sa spu?, spuse ea cu vocea ntretaata.
- Nmc atceva dect ca atunc cnd te-am vazut utma data, am pecat hotart
sa dobor toate pedce nchpute dntre no do. Ca daca umea mea nu poate f a
ta, atunc a face astfe nct sa o fac pe a ta sa fe a mea, ar daca cneva [-ar
zmb bat|ocortor dn prcna obre tae, e-a ntoarce spatee. Char aa am facut.
Ce care s-au departat de mne dn aceasta prcna, s-au departat de tne au
aratat cta dreptate a avut. Rude cu rang, putere nfuen[a, care ma prote|au, ma
prvesc acum cu raceaa, dar cmpe copac fontor dn
[nutu Ange zmbesc nga o bserca dntr-un sat, se afa o ocun[a smpa, a
mea Rose, a mea, unde mpreuna cu tne a f ce ma mndru, de-o me de or ma
mndru dect daca a f avut toate cee a care am renun[at. Aceasta este averea
poz[a mea n socetate acum pe acestea [ e ofer.
- E greu sa atep[ sa vna a masa do ndragost[, spuse domnu Grmwg,
trezndu-se dnd a o parte batsta cu care acoperse fa[a.
Ce- drept, se ntrzase mut cu cna, neperms de mut. Nc doamna Maye, nc
Harry, nc Rose (care vensera to[ tre, mpreuna) nu putura sa ofere vreo scuza.
- De|a ma gndeam seros sa m mannc [easta n seara asta, spuse domnu
Grmwg, fndca nu credeam ca o sa ma prmesc atceva. Va rog sa m permte[ sa o
fect pe vtoarea mreasa.
Domnu Grmwg nu perdu tmpu o saruta pe tnara care se nrose de|a
exempu fu urmat de doctor, de domnu Brownow. Unee gur spun ca Harry
Maye fusese prmu care a facut acest ucru, ntr-o camera ntunecata de aatur, dar
voce cee ma ndrepta[te spun ca asta e o brfa nerunata, cac Harry era e tnar,
dar era preot.
- Over, copu meu, spuse doamna Maye, unde a fost de ce et att de trst?
[ curg acrme pe fa[a. Ce s-a ntmpat?
Lumea aceasta este una care raspunde prn dezamagr, de mute or, a cee ma
arzatoare speran[e vsur de-ae noastre, a nazun[e care fac cea ma mare cnste
fr noastre.
Betu Dck murse!
Captou 52
Utma noapte dn va[a u Fagn
Curtea era n[esata de oamen. Dn fecare parte prveau och scodtor curo.
De a bara dn fa[a banc acuza[or pna n ce ma ndepartat coton a sa, toate
prvre erau a[ntte asupra unu sngur om: Fagn. n fa[a n spatee u, deasupra
ma |os, n dreapta n stnga, parea ncon|urat de o bota umnata de och
strauctor.
Fagn statea n m|ocu acestor umn v, cu o mna spr|nta de baustrada de
emn dn fa[a u, cu ceaata a ureche, cu capu apecat n fa[a ca sa auda ct ma car
fecare cuvnt rostt de |udecator, care tocma e ctea |ura[or acuza[e. Dn cnd n
cnd ndrepta prvre spre e pentru a observa orce semn dn partea or care ar f
fost n favoarea sa, ar cnd acuza[e mpotrva u erau dovedte cum nu se poate
ma mpede, se uta a avocatu sau, cernd fara cuvnte ca macar atunc sa spuna
ceva n apararea u. n afara acestor gestur care tradau nentea, nu se mca
deoc. Nu se cntse aproape deoc de cnd ncepuse procesu acum cnd
|udecatoru nchease dscursu, ramase a fe de ncordat, cu prvre a[ntte asupra
u, de parca -ar f ascutat nca.
Un freamat uor dn saa facu sa vna n fre. Utndu-se n |uru sau, vazu ca
|ura[ se adunasera aoata pentru a hotar verdctu. Cnd pmba prvre
prn saa, vazu cum oamen rdcau capetee ca sa- poata zar fata, un
punndu- n graba ornetee, a[ vorbnd n oapta cu vecn or, cu prvr
dezgustate. Pu[n pareau sa nu acorde nco aten[e, utndu-se doar a |ura[,
nerabdator mra[ ca ntrzau att. Dar pe ncun chp dn saa, nc macar pe ce a
femeor - erau mute acoo - nu se putea ct nc cea ma mca urma de
compatmre pentru e, sau orcare ata trare, c doar o dorn[a ferbnte de a- vedea
condamnat.
De ndata ce vazu toate acestea cu o sngura prvre umta, o tacere de moarte se
aternu dn nou , utndu-se ndarat, vazu ca |ura[ se ntorsesera catre |udecator.
Lnte!
Nu, cerura doar permsunea de a se retrage pentru deberar.
Se uta cu uare-amnte a fe[ee or, a fecare n parte, pe masura ce eeau, de
parca voa sa vada n ce parte ncna baan[a, dar fu n zadar. Temnceru puse mna
pe umar. II urma mecanc pna n spatee boxe se aeza pe un scaun pe care nu -
ar f vazut daca nu -ar f aratat temnceru.
Se uta dn nou n saa. Un oamen mncau, a[ faceau vnt cu batstee, cac
era foarte cad de a atta agomera[e. Un tnar facea char portretu pe un
carne[e. Se ntreba daca semana arunca o prvre cnd tnaru rupse vrfu
creonuu, pna ascu[ dn nou cu un cu[ta, aa cum ar f facut orcare at
spectator.
La fe, cnd rdca prvrea spre |udecator, n mnte ncepura sa se
nvamaeasca gndur despre hanee |udecatoruu, daca erau a moda, ct or f
costat cum e-o f mbracnd. Un domn batrn gras de pe banca ese cu vreo
|umatate de ora nante acum se ntoarse. Se ntreba n snea u daca fusese a
masa, ce-o f mncat, unde anume, urma astfe ru gnduror pna ce aten[a
era dstrasa de atceva o ua de a capat.
Dar asta nu nsemna ca n acest rastmp reuse macar pentru o cpa sa
sobozeasca mntea de ace sentment copetor apasator ca se cascase un
mormnt a pcoare. Gndu acesta era mereu prezent, dar foarte vag genera nu
putu fxa aten[a asupra u. Astfe, char pe cnd
tremura sm[ea cum se schmba temperatura a deea mor[ care se apropa
fugerator, se trez numarnd baree gra|uu de fer dn fa[a u, ntrebndu-se cum se
rupsese oare vrfu unea dntre ee daca o va repara cneva sau va ramne aa.
Apo se gnd a toate grozave treanguu ae eafoduu, se opr sa prveasca un
barbat care stropea pardoseaa ca sa o ma racoreasca mntea se cufunda ara n
ate gndur fara r.
n cee dn urma, se auz un strgat prn care se cerea sa se faca nte to[ ce
prezen[ ndreptara prvre spre ua. |ura[ se ntoarsera n saa, trecnd char pe
nga Fagn. Nu reu sa cteasca nmc pe chpure or, de parca ar f fost de patra.
Urma o tacere depna, ncun fonet, nco rasufare. Vnovat!
Cadrea rasuna de un strgat de trumf, apo urma un atu nca unu, rasunnd
ca un ecou, strgate care crescura dn ce n ce ma puternc, ca un tunet cumpt. Urma
un chot de bucure de a oamen de afara, care se bucurau auznd vestea ca
vnovatu urma sa fe dus a moarte n zua de un.
Gaaga se ma poto condamnatu fu ntrebat daca avea ceva de spus n
apararea sa. Revense a attudnea sa de ascutator atent se uta ncordat a ce
care adresase ntrebarea, dar a fost nevoe sa fe pusa de doua or pna sa dea
vreun semn ca a auzt. nc atunc nu fu n stare dect sa bgue ca e e om
batrn... un bet moneag... un bet moneag. dupa nca o oapta, se cufunda dn
nou n tacere.
|udecatoru puse boneta neagra pe cap przoneru ramase n aceea poz[e
ncrement. O femee dn saa soboz un strgat, nforata de aceasta ceremone.
Batrnu rdca repede prvre, parnd rtat de ntrerupere se apeca n fa[a cu o
ma mare ncordare. |udecatoru rost soemn mpresonant sentn[a nforatoare.
Dar e ramase ca o fgura de ceara, fara sa- tresara ncun much. Fa[a sa zbrcta
era n contnuare ncrementa, cu barba asata och hoba[, pna cnd temnceru
atnse pe bra[, facan- du- semn ca trebue sa asa. Se uta mpre|ur ca prostt se
supuse.
Fu condus prntr-o saa pavata ce se afa sub cea de |udecata, unde przoner
ateptau sa e vna rndu, ar a[ vorbeau cu preten or ngramad[ n |uru unor
grat care dadeau spre curte. Dar e nu avea acoo pe nmen cu care sa vorbeasca,
ar cnd trecu, przoner se dadura n atur ca mu[mea de afara sa vada ma bne.
Oamen se aga[ara de grat ncepura a- arunca ocar, hudund fuernd. E
amenn[a cu pumnu ar f vrut sa- scupe, dar garden -au scos repede ntr-un
cordor ntunecat, umnat doar de cteva fenare sabe, spre nteroru nchsor.
A|uns acoo, fu perchez[onat ca nu cumva sa aba a e ceva ce ar putea f
mpotrva eg. Odata ce se nchee cautarea, fu condus ntr-una dn ceue asat
acoo, sngur.
Se aeza pe o banca de patra dn fa[a u, care su|ea de scaun de pat.
a[nt prvre n pamnt ncerca sa adune gndure. Dupa un tmp, ncepu sa-
amnteasca fragmente dn ce spusese |udecatoru, de se paruse atunc ca nu putea
auz ncun cuvnt. Toate frnture de vorbe se aezara ncet a ocu or treptat
prnsera n[ees, astfe ca nu dupa muta vreme amnt aproape totu, aproape exact
cum fusese rostt. Urma sa fe spnzurat sa moara, acesta era sfrtu. Sa fe
spnzurat sa moara.
Pe masura ce se ntuneca, ncepu sa se gndeasca a to[ ce pe care cunoscuse
sfrsera n treang, un dntre e dn cauza u. I se perndau prn fa[a ochor unu
dupa atu, att de repede, nct de-aba reu sa numere. Pe un vazuse char
murnd facuse haz pentru ca mureau ngnnd o rugacune. rasuna n urech
sunetu cu care cadeau n treang ct de repede se faceau, dn barba[ vguro
puternc, nte crpe batute de vnt.
Poate ca un dntre e trecura char prn acea ceua, poate ca au ezut char n ace
oc. Ce ntunerc! De ce oare nu aduceau nco umna? Ceua fusese construta de
mu[ an. Zec de oamen petrecusera utmee ore acoo. Se sm[ea de parca ar f
fost ntr-un cavou n[esat de cadavre: panza cu care e acopereau fa[a, treangu,
mne egate, fetee pe care e aducea amnte, char n spatee vauu acea
hdos... Lumna, umna!
ntr-un trzu, cnd mne erau numa o rana de a ct batuse n ue gree n
pere[, aparura do barba[. Unu ducea o umnare pe care o fxa ntr-un suport de pe
perete, ceaat [ara dupa e o satea pe care avea sa doarma n acea noapte. Dn ace
moment, przoneru nu ma trebua asat sngur.
Ven apo noaptea, o noapte neagra, snstra cufundata n tacere. A[ oamen
sunt bucuro sa auda batae oroogor de a bserc pentru ca anun[a o noua z,
trezrea a va[a. Pentru e adusera deznade|de. Fecare dangat a copoteor de fer era
nso[t de unu mut ma surd adnc, sunetu mor[. La ce bun ma erau forfota
zgomotu une dmne[ vesee, care a|ungeau pna a e? Pentru e nu era dect
sunetu mor[, cu un ton ronc de bat|ocura.
Zua trecuse ea. Zua? Nu fusese nco z, trecuse pe nesm[te noaptea ven
dn nou - o noapte att de unga totu att de scurta. Lunga prn tacerea e
nforatoare scurta prn u[eaa cu care treceau oree. La un moment dat, ncepu sa
besteme, ar n at rnd sa ure sa smuga paru dn cap. Venra preo[ sa se
roage aatur de e, dar e aungase cu besteme. Cnd ncercara dn nou, fusesera
da[ afara cu pumnu.
Smbata noaptea. Ma avea o noapte. nc nu se gndse bne a asta ca se
facu zua. Dumnca.
Aba cnd se asa ntunercu peste acea utma z, cuprnse un sentment de
neputn[a mstutoare o stare de deznade|de umpu sufetu ndurerat. asta nu
pentru ca avusese vreodata prea mute speran[e de ertare, c pentru ca nu prvse
ncodata moartea ca pe ceva ce ar putea f att de apropat. Vorbse pu[n cu ce do
barba[ care pazra cu rndu nc e nu facusera ncun efort sa atraga aten[a.
Statuse acoo, treaz, dar cu mntea n vsare. Acum, sarea a fecare mnut, se repezea
ncoace ncoo cu gura deschsa ferbnd, cu aa o frca ura duse a paroxsm,
nct ce do - obnu[ cu astfe de scene - se fereau dn caea u, ngroz[. n
fna, deven att de groaznc, torturat de contn[a sa neagra, nct doar unu dntre
barba[ nu ma suporta sa stea sngur cu e, aa ca ce do vegheau mpreuna.
Se ghemu pe patu de patra se gnd a trecut. n zua n care fusese prns,
mu[mea aruncase n e cu fe de fe de ucrur, ovndu- a cap acum era banda|at.
Paru rocat cadea ravat pe fata aba ca varu, barba era nccta och
stceau sabatc, tot trupu, nespaat cu peea crapata, ardea de febra. Opt...
noua... zece... Dar daca totu nu fusese dect o pacaeaa ca sa spere daca oree
nu faceau dect sa se fugareasca unee pe atee, cacndu- pe urme, unde va f e
cnd se va face dn nou trecerea catre o ata ora? Unsprezece! Ata batae cnd nc
nu se sfrse bne sa- vbreze n ureche bataa de a ora ce-a trecut. La opt avea sa
mearga a moarte e va f snguru care va pnge a propra- nmormntare. La
unsprezece...
Zdure aceea ngroztoare ae nchsor Newgate, care tanusera atta sufern[a
attea chnur groaznce nu numa de och ceora[, c mut prea adesea mut prea
ndeung, char de contn[a oamenor, nccnd nu ma vazusera asemenea scene de
comar. Ce c[va trecator care zaboveau o cpa n fa[a nchsor, ntrebndu-se ce
facea oare barbatu care urma sa fe spnzurat a doua z, cu sguran[a ca nu ar f
dormt prea bne n noaptea aceea daca -ar f putut vedea.
De cnd se nserase pna trzu n noapte, veneau pcur de cte do-tre
oamen care ntrebau cu fete ngr|orate daca nu cumva se prmse ordn de schmbare
a pedepse.
Tuturor s-a spus ca nu, vestea s-a dus ma departe a grupure de pe strada, a
oamen care aratau unu atua ua prn care condamnatu avea sa asa ocu
unde urma sa fe rdcat eafodu. Se ndepartara apo se mpratara unu cte unu.
n puterea nop[, dupa o ora, straze ramasera pust cufundate n bezna.
Locu de |ur-mpre|uru nchsor fusese cura[at de-a ungu straz fusesera
ntnse de|a cteva barere zdravene, vopste n negru, pentru a [ne mu[mea a
dstan[a. Atunc, domnu Brownow Over se nfa[ara a gheu nchsor aratara
un perms de ntrare a przoner, semnat de unu dn ef po[e. L se dadu medat
drumu nauntru.
- Merge tnaru cu dumneavoastra, domnue?, ntreba gardanu care trebua sa
conduca. Nu- o prvete buna pentru cop, domnue.
- Nu este, ntr-adevar, pretene, raspunse domnu Brownow, dar prcna pentru
care trebue sa vad pe acesta are strnsa egatura cu baatu. Cum e -a vazut
numa atunc cnd tcaoa sa era a mare succes, cred ca este bne - char cu pre[u
une sufern[e sau spame - sa vada cum a a|uns acum.
Aceste cteva cuvnte e rostse cumva ntr-o parte, astfe nct Over sa nu e
poata auz. Pazncu duse mna a paare prv cu o oarecare curoztate pe
Over. Deschse o ua, drept n fa[a cee pe care ntrasera e fu caauza ma
departe, prn ntunerc, pe cordoaree ntortocheate ce duceau spre ceue.
- Pe ac, spuse barbatu oprndu-se ntr-un cordor ntunecat, unde c[va oamen
ucrau a ceva fara sa scoata o vorba. Acesta este hou prn care o sa treaca. Daca
merge[ pe ac, pute[ vedea ua pe care o sa asa.
conduse pna a o bucatare de patra, n care se afau toate cee necesare pentru
pregatrea mncar arata spre o ua. Deasupra acestea se afa o fereastra zabreta
prn care se auzeau voc, bata de cocane zgomote de scndur trntte. Afara se
ucra a rdcarea spnzurator.
Dn acest oc, trecura prn cteva u gree, deschse de a[ paznc de dnauntru
dupa ce ntrara ntr-o curte, urcara pe o scara strmta a|unsera ntr-un cordor cu un
sngur rnd de u pe partea stnga. Facndu-e semn sa ramna pe oc, temnceru
batu cu manunchu sau de che. Ce do paznc, dupa ce schmbara cteva oapte,
era, ntnzan- du- oasee ca cum ar f sm[t o uurare bne-venta, dupa care e
facura semn vztatoror sa urmeze pe temncer n ceua. Aa facura.
Condamnatu statea pe pat, eganndu-se dntr-o parte n ata, cu o exprese
ntparta pe chp care nu ma avea nmc omenesc, c ma degraba ceva de anma
nco[t. Era ma mut dect mpede ca mntea ratacea a vremure de demut, cac
boborosea fara ncetare, fara sa dea semne ca vede pe nou-ven[, confundndu-
probab cu nenumaratee sae nchpur.
- Bravo, Charey, bravo, murmura e. Iata- pe Over! Ha, ha, ha! Over,
aproape un domn, aproape... Duce[ baatu a cucare!
Pazncu prnse pe Over de mna , optndu- sa nu fe teama, prv n
contnuare n tacere.
- Du- a cucare!, strga Fagn. N-auz[ ncunu? E a fost... prcna, ntructva,
pentru tot ce s-a-ntmpat. Face to[ ban care s-au dus cu chetuee u. Beregata u
Boter, B, fata nu conteaza... beregata u Boter, taata ct ma adnc. Sa- ta gtu!
- Fagn, spuse temnceru.
- Da, eu sunt!, strga evreu, caznd dntr-odata n aceea stare de ascutare
ncordata pe care o avusese a proces. Sunt un bet moneag, Doamne, un bet
moneag tare batrn!
- Ute, zse temnceru, punndu- mna pe pept ca sa nu se rdce. E cneva ac
care vrea sa te vada, sa-[ puna cteva ntrebar, cred. Fagn! Fagn! Om et tu?
- N-o sa ma fu pentru muta vreme, raspunse e, rd- cndu- prvre
dezvaund un chp pe care nu se ma regaseau dect fura groaza. Pe e, bae[!
Omor[- pna a unu! Cu ce drept ma casapesc e pe mne?
Rostnd acestea, dadu cu och de Over de domnu Brownow. Ghemundu-se n
ce ma ndepartat co[or a banc de patra, ntreba rastt ce cauta acoo.
- Lntete-te, spuse temnceru, care nca [nea, ca sa nu se rdce. Poft[,
domnue, spune[- ce ave[ de spus. Dar ute, va rog, ca devne dn ce n ce ma
nentt pe masura ce se aprope sorocu.
- A nte hrt, zse domnu Brownow, apropndu-se de Fagn, care [-au fost
ncredn[ate spre pastrare, pentru ma muta sguran[a, de un om cu numee de
Monks.
- E o mncuna sfruntata, raspunse Fagn. N-am avut nco hrte... ncodata!
- Pentru numee u Dumnezeu, spuse domnu Brownow, cu o voce grava, nu
tagadu asta acum, cnd te af char n
pragu mor[, spune-m doar unde sunt. t bne ca Skes este mort. Ceaat,
Monks, a marturst, aa ca nu a nmc de ctgat. Unde sunt hrte aceea?
- Over!, strga Fagn, facndu- semn. Vno, vno ac! Vreau sa-[ spun ceva a
ureche.
- Nu m-e teama, spuse Over cu o voce scazuta, dnd drumu mn domnuu
Brownow.
- Documentee, zse Fagn, tragandu- pe Over nga e, sunt ntr-un sacue[ de
pnza, ascuns ntr-o gaura de deasupra camnuu, sus, n camera dn fa[a. Vreau sa
vorbesc cu tne, drague, vreau sa vorbesc cu tne.
- Da, da, raspunse Over. Da-m voe sa spun o rugacune. Hade! Lasa-ma sa
spun o rugacune! Numa una. Asaza-te n genunch spune o rugacune mpreuna cu
mne dupa aceea putem sa stam de vorba pna dmnea[a.
- Afara, afara!, raspunse Fagn, dndu- brnc spre ua utndu-se cu prvr
ratacte pe deasupra capuu baatuu. Spune-e ca am dormt... pe tne or sa te
creada. Tu po[ sa ma sco[ de ac, daca fac asta. Hade, hade, acum, acum!
- O, Doamne, arta- pe acest nenoroct!, strga baatu, zbucnnd n acrm.
- Aa, foarte bne, zse Fagn. Asta o sa ne a|ute a ce avem no de facut. nt, ua
asta. Sa nu te sper, daca o sa tremur o sa ma mpetcesc cnd o sa trecem prn
fata spnzurator, c numa sa u[et un pc pasu. Hade, acum, acum!
- Vre[ sa ma ntreba[ ceva, domnue?, spuse temnceru.
- Nmc, raspunse domnu Brownow. Numa daca ar ma f vreo speran[a sa- fac
sa- dea seama ce- ateapta...
- Asta nu se ma poate face, raspunse ceaat, catnnd dn cap. Ma bne -a[
asa n pace.
Ua ceue se deschse ce do paznc se ntoarsera.
- Grabete-te, grabete-te!, strga Fagn. mpnge usa bnor, dar ma cu nma.
Ma repede, ma repede!
Ce do paznc pusera mna pe e, smugandu- pe Over dn strnsoarea u,
[nura sa nu scape. Batrnu se
zbatu pentru o cpa cu dsperare, dupa care ncepu sa scoata nte urete att de
ngroztoare, nct rasunau char prn zdure groase ae nchsor, urmarndu- fara
ncetare pe ce do vztator pna cnd era afara, n curte.
Fura nevo[ sa ma zaboveasca o vreme n nchsoare, cac Over era aproape
enat dupa aceasta scena nforatoare, sm[ndu-se att de sabt, vreme de o ora
ma bne, de nc nu se putea [ne pe pcoare.
Se umna de zua cnd era. De|a se adunase puho de ume. Ferestree erau
n[esate de oamen care fumau |ucau car[ ca sa treaca tmpu. Goata se
mbrncea, se dondanea, gumea. Totu parea pn de va[a de mcare, n afara de
obectee snstre dn m|ocu pe[e: pode[u ce negru, span- zuratoarea, funa
ceeate ngroztoare unete ae mor[.
Captou 53
utmu...
Destnee ceor care au avut un ro n povestrea noastra s-au cam mpnt. Pu[nu
care a ma ramas de storst, povesttoru va pune n cteva cuvnte. N-au trecut nc
tre un Rose Femng Harry Maye s-au casatort, n bserca dn satucu care
avea sa fe, de atunc nante, scena pe care tnaru pastor va ofca su|bee. Tot n
acea z au ntrat n posesa nouu ferctuu or camn.
Doamna Maye ven sa ocuasca aatur de fu nora e, ca sa se bucure, n zee
thnte pe care e ma avea, de cea ma mare bnecuvntare a batrne[ vrtu[:
fercrea ceor carora se dedcase, fara ncetare, de-a ungu une ve[ trate
cumpatat cuvncos, cu cea ma cada ubre cu gr|a cea ma tandra.
n urma une cercetar atente compete a reet ca, n cazu n care ma
ramasese ceva dn averea pe care -o nsuse Monks (pe care att tnaru, ct
mama sa o rspsera n tot acest rastmp), aceasta ar f fost mpar[ta n mod ega
ntre e Over, fecarua revenndu- ceva ma mut de tre m de re. Daca ar f
respectat dorn[ee tatau sau scrse n testament, Over ar f avut dreptu, e sngur,
a ntreaga avere. Domnu Brownow nsa, dornd sa dea o ansa fuu ma mare de a
se epada de va[a sa tcaoasa de pna atunc de a urma o cae cnstta pe vtor, a
propus ca averea sa fe mpar[ta n mod ega ntre ce do fra[, propunere pe care
mcu[u sau prote|at a prmt-o cu mare bucure.
Monks, ascunzndu-se nca n spatee acestu nume fas, ua partea sa peca
undeva, departe, n Lumea Noua unde, dupa ce rsp rapd tot ce avea, reua
veche obceur. Statu vreme ndeungata dupa grat, pentru ate escrocher
punga, ar n cee dn urma cazu prada une crze a vech sae bo, sfrndu- zee
n nchsoare. tot n prbege, departe de casa, perra to[ cea[ tovara de tcao
a pretenuu sau, Fagn.
Domnu Brownow nfe pe Over. mpreuna cu e cu batrna mena|era, se
mutara a ma pu[n de o ma departare de casa parohaa unde ocuau drag or
preten , astfe, se mpn sngura dorn[a a care ma tn|ea nma cada devotata
a u Over - sa fe mpreuna, ca o mca fame, a care va[a era scadata ntr-o
fercre desavrta, cum nu se ma afase vreodata una n m|ocu aceste um n care
toate sunt trecatoare.
Curnd dupa casatora tnere perech, bunu doctor se ntoarse a Chertsey, unde,
pst de compana vechor sa preten, s-ar f sm[t foarte nemu[umt daca acest
ucru nu ar f fost cu totu mpotrva fr sae, ar f devent char morocanos, daca ar
f tut cum. Tmp de doua-tre un nu facu atceva dect sa exprme o oarecare
temere ca aeru de acoo nu ma pra, dupa care, convngndu-se ca acee ocur nu
ma erau deoc ceea ce fusesera, asa asocatuu sa n gr|a toata centee,
stabndu-se ntr-o casu[a de a margnea satucuu n care era pastor tnaru u
preten unde recapata buna dspoz[e ca prn farmec. Ac se ocupa cu
gradnartu, pantatu egumeor, pescutu, tmpara atee asemenea, pe toate
facndu-e cu aceea tragere de nma de nestavt, care era caracterstca. Deven
cunoscut n tot [nutu pentru fecare ndeetncre n parte drept o autortate de
necontestat.
nca dnante de a se retrage acoo, egase o strnsa pretene cu domnu Grmwg,
pe care gentemanu ce excentrc -o mpartaea pe depn. Astfe ca, dupa ce se
mutase, prmea nenumarate vzte, de-a ungu anuu, dn partea domnuu Grmwg,
fecare pre| fnd foost de acesta dn urma ca sa se ocupe cu o rvna
nemapomenta de gradnart, de tmpare, de pescut, pe toate facndu-e ntr-un
mod cum nu se poate ma orgna nemapoment, sus[nnd de fecare data, cum
obnua e sa ntareasca ce spune, ca numa aa trebue facute. Nu era dumnca
n care sa nu crtce predce [nute de tnaru pastor, n fa[a acestua, nsa apo
destanua domnuu Losberne, ntre patru och, ca e socotea absout extraordnare,
dar ca nu credea nmert sa recunoasca acest ucru n gura mare. Domnuu Brownow
facea o deosebta pacere sa tachneze cu vechea sa profe[e refertoare a Over
nu scapa ncun pre| de a- reamnt acestua de noaptea n care statusera mpreuna,
cu ceasorncu dnante pe masa, ateptnd ntoarcerea baatuu. Dar domnu Grmwg
se mu[umea sa spuna ca, n mare, avusese dreptate, cac Over, a urma urme, char
nu se ntorsese. Aceasta concuze era nso[ta de fecare data de un hohot de rs
copos, care- sporea buna-dspoz[e.
Ct despre domnu Noah Caypoe, prmnd ndurare dn partea Regeu pentru ca
depusese marture mpotrva u Fagn socotnd ca utma mesere pe care -o
aesese nu era totu att de sgura pe ct -ar f dort, se framnta un tmp, fara sa
poata ntrezar vreo sou[e, cum -ar putea ctga trau fara sa trudeasca prea mut.
Dupa ce chbzu ndeung, se facu nformator a po[e, treaba dn care scotea un
vent frumue. Iata cum proceda: eea pe strada, o data pe saptamna, dumnca, n
tmpu su|be, nso[t de Charotte, mbracata ca o femee respectaba. Doamna ena
n fa[a vreune crcum, n vreme ce domnu se ruga de crcumar sa- dea pu[n
rachu, de c[va banu[, ca s-o readuca a sm[r. A doua z, se ducea a po[e ca sa-
denun[e pe crcumar pentru vnzare egaa de acoo, bagnd n buzunar |umatate
dn amenda. Cteodata, ena domnu Caypoe, ar rezutatu era acea.
Domnu doamna Bumbe, rama fara ocupa[e, se afundara ncetu cu ncetu
ntr-o sarace mzere uce, a|ungnd n cee dn urma prntre sarac aceua az
unde, odata, fusesera stapn peste tot toate. Se spune ca domnu Bumbe a
marturst ca nc macar de snguru ucru bun care ese dn toata aceasta decadere
umre, acea ca era despar[t de so[a sa, nu ma avea putere sa se bucure.
Ct prvete pe domn Ges Brttes, e ma sunt nca acum n veche or
su|be, char daca ce dnt a ramas fara ncun fr de par n cap, ar ce dn urma a
ncarun[t de-a
bneea. Dorm a casa parohaa, nsa servesc n aceea masura pe ce de
acoo, pe Over, pe domnu Brownow pe domnu Losberne, nct nc pna n zua
de astaz saten nu s-au putut dumr cne e sunt stapn.
Domnu Chares Bates, ngrozt de crma u Skes, ncepu sa se gndeasca daca nu
cumva ar f ma bne, pna a urma, sa duca o va[a cnstta. Dupa ce a|unse a
concuza ca n mod sgur aa era ma bne, paras toate nenorocre dn trecut,
hotart sa- rascumpere greee sa se apuce de atceva. Pentru o vreme se
framnta se zbatu ntr-o grea sufern[a, cum nsa avea o fre vesea un [e nob,
zbut n cee dn urma. Dupa ce ucra a un fermer, ma nt ca argat apo ca a|utor,
a|unse n cee dn urma un tnar crescator de vte, pe pcoaree u, ce ma vese dn
Northamptonshre.
Iar acum, cnd mna care a aternut toate aceste rndur a nceput sa ovae,
apropndu-se de sfrtu povestr, autoru va contnua numa pentru foarte scurt
tmp ru acestor aventur.
Cu cta bucure n-a ma zabov aatur de cee cteva persona|e prntre care am
petrecut att de muta vreme, mpartasn- du-e fercrea n ncercarea de a o descre!
A zugrav-o pe Rose Maye, n toata frumuse[ea mpnrea e ca tnara femee
casatorta, raspndnd o umna cada bnda de-a ungu ntreg sae trecer ntte
prn va[a asupra tuturor ceor care -au ramas aatur, ncazndu-e sufetu. A arata
cum nsufe[ea umpea de bucure pe to[ preten strn n |uru focuu pe tmp de
arna, ca ntnre or, pne de vesee, sub soaree ver. A conda aatur de ea pe
cmpure ncnse a vremea ameze -a ascuta vocea duce domoaa, n tmpu
pmbaror sub car de una. Nu m-a ma satura prvnd-o n toata bunatatea
darnca e fa[a de to[ ce sarman neca|[ cum, mereu, cu zmbetu pe buze, se
ntorcea acasa, neobosta n a- ndepn toate trebure. A nfa[a dragostea care a
egat-o de copu raposate sae suror cum petreceau e mpreuna, ceasur ntreg,
depannd amntr despre preten pe care, dn pacate, amndo perdusera. A vrea
sa m ma nchpu, nca o data, chpure mc dragaae ae copor care se aga[au
de sort sa e aud gngurtu ce voos. A vrea sa m rasune dn nou n urech ace
rs mpede sa vad acee
acrm de nduoare straucndu- n och abatr. Ct a vrea sa ma vad o data
toate acestea, ca ate m de prvr de zmbete, de ngndurar sau de nsennar.
A ma arata cum domnu Brownow nu nceta, z de z, sa mboga[easca mntea
fuu sau adoptv cu no no cunotn[e cum devenea dn ce n ce ma drag,
vaznd cum nanta n tn[a cum fecare samn[a de cunoatere pe care o sadea n
e dadea roade, ntocma precum dorse. cum gasea de fecare data ate ate
asemanar cu pretenu sau dn tnere[e, trezndu- n sufet amntr de odnoara,
umpandu- de trste[e totodata de anare. Cum ce do orfan, pu a grea
ncercare, au nva[at nu au utat ncodata sa arate ma fa[a de cea[, sa se
ubeasca unu pe ceaat sa mu[umeasca dn tot sufetu Ceu de Sus, care -a
ocrott e-a aratat bunatate. Dar nc nu ma este nevoe sa contnuam cu aceste
amanunte, pentru ca am spus de|a ca traau fercrea depna. Iar fara bunatate
omene, fara recunotn[a fa[a de Dumnezeu, a caru ma e nesfrta a caru
bunatate e ce dnt har pe care pcura n sufetu orcare fn[e de pe pamnt,
adevarata fercre nu e cu putn[a.
n ataru dn vechea bsercu[a a satuu este aezata o paca de marmura, pe care
nu e scrs dect un sngur cuvnt: Agnes. Nu se afa ncun scru n ace mormnt
dea Domnu sa treaca mu[, foarte mu[ an pna cnd acoo o sa ma fe adaugat un
at nume! Dar daca sufetee ceor trecu[ n umea ceaata se ntorc vreodata n
umea noastra ca sa vzteze ocure n care domnete sentmentu pe care moartea
nu poate nmc - dragostea ceor pe care -au cunoscut n va[a -, atunc sunt
ncredn[at ca umbra sarmane Agnes putete, uneor, n |uru aceu co[ sfnt. cred
asta cu toata tara, pentru ca ataru acea se afa n m|ocu une bserc, ar Agnes,
bata faptura saba, ratacse caea.
Sfrt