Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
COLOR
Sumar
STRÃMOªII ARIENI O ARHITECTURA SACRÃ TRANSILVANIA SAU SECRETUL MARII
întoarcere în timp cu aproape A GETO-DACILOR În BASARABIA Controversatul ÞESÃTOARE Unul dintre cei
4000 de ani oferã o prezentare peisajul preponderent militar al Tratat de la Trianon revine sub mai cunoscuþi istorici din lume,
succintã a populaþiei care a cetãþii Blidaru din Munþii lupa pertinentã a unui diplomat specializaþi în arheologia
invadat nord-vestul Indiei, Orãºtiei, cele mai recente scrisului, descifreazã în premierã
de excepþie. inscripþii de pe obiecte de
populaþie cu rãdãcini Carpato- sãpãturi arheologice au scos la
Dunãrene. ivealã un sanctuar patrulater. Prof. univ. ceramicã descoperite la Turdaº.
Dr. Napoleon Sãvescu Dr. Adriana Pescaru dr. Aurel Preda Prof. dr. Marco Merlini
Pagina: 10
1
DACIA
magazin nr.10 februarie 2004
DACIA
magazin nr.10 februarie 2004
nici totdeauna,
Cãci unul erau toate ºi totul era
una,
Pe când pãmântul, cerul,
vãzduhul, lumea toatã
Erau din rândul celor ce n-au fost
niciodatã,
Pe-atunci erai TU, singur,
Doamne, Tu, ZAMOLXIS
4
cmyk COLOR
6
nr.10 februarie 2004 DACIA
magazin
Cetatea Sucidava nu mai este fluviul AERMAKALLI. În continuare, VI-VII e.n., dupã cum se precizeazã prin
consemnatã deoarece a fost distrusã în spre est, este reprezentat Bãrãganul harta în mozaic de la MADABA. Dacã
cea de-a doua jumãtate a secolului al VI lipsit de apã, pentru a fi evitat de luãm în considerare ºi concluziile
lea e.n. de cãtre avari 14. Având în navigatori. La nord de Bãrãgan se varsã geografilor care precizeazã cã Buzãul a
vedere precizãrile de mai sus, în Dunãre un râu care coboarã din zona curs într-o perioadã ºi pe cursul supe-
reprezentãrile din harta mozaic de la subcarpaticã ºi care poate fi identificat rior al Cãlmãþuiului, putem identifica
Madaba se pot data în secolele VI-VII cu râul IALOMIÞA, consemnat de existenþa cetãþii ATA în localitatea
în timpul domniei împãratului bizantin scrierile din secolul al VI-lea sub numele Pietroasa, jud. Prahova.
Mauricius (582-602). La rãsãrit de de HELIBACHIA18. Mai sus este alt Documentul cartografic ne
ruinele podului de la Sucidava, pe malul râu care porneºte din zona carpaticã ºi informeazã cã Siretul ºi Prutul se vãrsau
stâng al Dunãrii, se remarcã notarea este flancat pe o înãlþime din partea în Dunãre, mai la sud decât se varsã
unor cetãþi ºi a unor puncte comerciale dreaptã de o cetate care se numeºte astãzi. La vãrsarea Prutului se afla o
(fig.3). Sub reprezentarea a douã ovi- ATA. Cetatea ATA este menþionatã încã insulã triunghiularã consemnatã ºi de
caprine (care simbolizeazã zona de din anul 231 de o inscripþie în limba portulantele italiene de mai târziu 23. De
câmpie ºi comerþ cu produsele obþinute greacã descoperitã pe teritoriul aceea, cetatea BARAIS (BÃRBOªI)
de la aceste animale) se remarcã Gorgippii, din sudul Rusiei în anii 1892- este notatã pe Siret mai sus de vãrsarea
inscripþia în limba greacã: AIN N EN A 1894, prin care ni se comunicã faptul cã în Dunãre.
( ) NYNOCA C FAC, adicã Renumitul ALEXANDRU, fiul lui Hymenis, De-a lungul Siretului mai este
comandament NYNOSAPSA, apãrat de cetãþean al ATEI, trimisul regelui localizatã o cetate mai micã, apãratã, pe
un ºanþ Comandamentul este Tiberius Iulius Cotiso III, fiul marelui malul stâng, numitã BHTOMAR-
reprezentat grafic prin consemnarea rege Rescuporida, încheie o alianþã cu CEANK, La mestecenii luptãtorilor
unui turn împrejmuit de un ºanþ. Tema regele bosforian SAYROMATA III. În vechi, care se poate sã ne identifice cu
SAPSA, SABSA, întâlnitã în denumirea inscripþie se mai menþioneazã cã regele o cetate care funcþiona pe locul fostei
comandamentului NYNOSAPSA, se Tiberius Iulius Cotiso III este prieten al cetãþi PIROBORIDAVA ( fig.4). Sub
întâlneºte astãzi în denumirea râului romanilor ºi al regelui bosforian numele localitãþii este adãugat cuvântul
Saba, afluent al râului Argeº. SAYROMATA III. În aºezare s-au MAIOYMAS, care se poate referi la
Comandamentul Nynosapsa poate fi descoperit alãturi de monede emise de existenþa unui târg anual organizat aici
identificat în construcþia din secolul al Sayromata III ºi monede de aur ºi aramã în luna mai. În interiorul buclei celei mai
VI-lea descoperitã de arheologi la Turnu emise de regele Tiberius Iulius Cotiso arcuite pe care o face Siretul se aflã
Mãgurele, care a funcþionat pânã în III . Având în vedere cã regele Cotiso cetatea cea mai importantã, capitala
feudalismul timpuriu 15. III, prin filierã sud-tracicã, este con- statului vlah în secolele VI-VII, care se
temporan cu Ovidiu, Tiberius Iulius numeºte AKMOBA. Aceastã cetate se
NAVIGAÞIA PE RÂURILE Cotiso III este rege al dacilor liberi în poate identifica în ruinele cetãþii de pe
ARGEª, IALOMIÞA, PRUT, anul 231. Strãbunicul lui, Cotiso I, a dealul Cozla, Piatra Neamþ, descoperitã
BUZÃU ªI SIRET domnit între anii 38-30 î.e.n. 20. Suetoniu de arheologul C-tin Mãtase, ruine
În continuare, acolo unde Dunãrea ne informeazã cã Augustus a fãgãduit distruse de construcþia unui restaurant.
face o arcuire spre nord, se remarcã o de soþie regelui dac Cotiso pe fiica sa Se aflã deci în apropierea cetãþii dacice
cetate cu patru turnuri, care nu este Iulia ºi a cerut de soþie pentru el pe fiica Petrodava, consemnatã de Ptolemeu în
nominalizatã, ceea ce înseamnã cã este regelui dac21. Probabil cã aceastã interiorul aceleiaþi bucle fãcute de cursul
vorba de o cetate cu caracter militar fãrã promisiune s-a împlinit, deoarece râului Siret (fig.4). Peste ruinele cetãþii
implicaþii comerciale. Aceastã cetate se strãnepotul sãu Cotiso III ia numele Petrodava s-a ridicat o fortificaþie în
poate identifica, dupã pãrerea mea, cu fratelui strãbunicei Tiberiu fost Evul Mediu timpuriu 24.
faza a doua surprinsã în cadrul cetãþii împãrat roman, ºi al Iuliei, din dorinþa
de la Giurgiu, cercetatã de arheologul de a dovedi dreptul de a domni pe RELAÞII DIPLOMATICE ªI
Dan Câpãþânã 16. Între aceastã cetate întregul teritoriu al Daciei care-i revine MILITARE ALE VLAHILOR
ºi vãrsarea unui râu se noteazã trei prin succesiune. Cunoaºtem cã înainte Pentru a ilustra organizarea
porturi comerciale. Porturile pot fi de Cotiso III a domnit tatãl sãu, marele vlahilor la nord de Dunãre în sec. VI-VII
identificate în descoperirile efectuate în rege RESCUPORIDA. Cunoscându-se e.n. vom aduce în discuþie un moment
teren pe teritoriile comunelor Gostinu, succesiunea regilor daci de la Burebista din ISTORIA BIZANTINÃ redactatã de
Prundu ºi Greaca. Portul care a pânã la Decebal, înseamnã cã într-o secretarul imperial ºi guvernatorul
funcþionat pe teritoriul comunei Greaca anumitã perioadã, între Decebal ºi capitalei (Konstantinopol) TEO-
avea, în afarã de ieºirea la Dunãre ºi Rescuporida, a domnit Cotiso II. Acest FILACT SIMOCATA.
ieºirea la râul Argeº, ieºire descoperitã document demonstreazã cã statul dac a
de noi pe teritoriul comunei Gostinari funcþionat ºi dupã cãderea lui Decebal,
17. Râul ARGES este consemnat sub fiind reorganizat de cãtre dacii liberi, ºi (Continuare în pagina 14)
numele de AERMAKALLI ROIC, atingând o deosebitã înflorire în secolele
7
cmyk
DACIA
magazin nr.10 februarie 2004
8
nr.10 februarie 2004 DACIA
magazin
ingeniozitatea, talentul ºi priceperea parte dintre ele aveau ºi alt gen de La Sarmizegetusa Regia existã ºi
constructorilor pentru astfel de adâncituri în formã de jgheab ce douã sanctuare din andezit, care
edificii de cult de mari dimensiuni ºi servea la scurgerea apei (?) de pe îmbinã coloanele ºi stâlpii din acelaºi
cu o structurã arhitectonicã suprafaþa netedã. Astfel de situaþii material. S-ar pãrea cã etapa de
deosebitã. Aproape fiecare întâlnim la plintele ce compuneau construcþie a sanctuarelor în piatrã
fortificaþie, indiferent de caracterul sanctuarul de pe terasa a X-a de la de calcar corespunde perioadei lui
sãu, are în componenþa sa Sarmizegetusa. Coloanele de piatrã Burebista ºi celei de dupã el, iar cea a
arhitecturalã ºi constructivã, care se înãlþau pe suprafaþa plintelor celor din andezit ar fi din vremea
sanctuare. Aceste sanctuare sunt descoperite erau de douã tipuri: cu regilor din sec. I p.Chr. dacã nu
rectangulare de tipul aliniamentelor corpul cilindric, tamburii gãsiþi risipiþi cumva numai din a doua jumãtate a
de plinte din calcar sau andezit ºi în cetate (92-118 cm înãlþime ºi 31,5- sec. I p.Chr. ºi din timpul lui Decebal.
circulare, simple sau complexe. 82 cm diametru) ºi cei gãsiþi în Plintele ºi o parte din coloanã erau
În literatura de specialitate sunt sanctuar, cu partea inferioarã înfipte, într-un strat de umpluturã din
menþionate pânã în prezent pe îngroºatã (118-133 cm înãlþime ºi 81- lut care constituia de fapt nivelul de
teritoriul fostei Dacii un numãr de 85 cm diametru în partea de jos, 75 cãlcare, pavimentul edificiului
33 de sanctuare. De tipul cm diametru în partea de sus). respectiv. Sãpãturile arheologice n-au
aliniamentelor sunt cunoscute 25 de Excepþie, de la sistemul descoperit un alt element care sã fi
sanctuare ºi anume: Costeºti patru, constructiv bine cunoscut în cazul slujit acestui scop, lespezi din piatrã
Blidaru douã, Piatra Roºie unul, sanctuarelor, în ce priveºte forma bunãoarã.
Sarmizegetusa Regia nouã, Bãniþa plintelor, indiferent de diametrul lor, Pe lângã datele legate de sistemul
unul, Piatra Craivii douã, Cãpâlna face sanctuarul de la Racoº. constructiv de rezistenþã, pentru
douã, Racoº unul, Barboºi unul, Dimensiunile variabile ale tamburilor existenþa unui acoperiº pledeazã ºi
Bâtca Doamnei douã; iar în cea de-a de la 75-80 cm în partea de jos ºi 45- platformele de la intrarea în
doua categorie cele circulare sunt 50 cm în partea de sus, la o înãlþime sanctuare, realizate în tehnica zidului
incluse opt sanctuare, ºi anume: de doar 50 cm, poziþionarea acestora dacic, care, probabil, aveau pe nivelul
Sarmizegetusa Regia douã, Feþele în teren ºi imposibilitatea de a lor de cãlcare un placaj din lespezi de
Albe unul, Pecica unul, Racoº unul, reconstitui numãrul lor impun rezerve piatrã, cazul sanctuarului mare de
Brad unul, Dolinean unul, Butuceni din partea noastrã în a le atribui o andezit sau un paviment de lemn, ce
unul. destinaþie precisã. se continua în partea dinspre sanctuar
Despre sanctuarele patrulatere de Elementele, componente ale cu o treaptã de intrare.
tipul aliniamentelor s-a spus în gene- edificiului de cult, în special, plintele Descoperirea abia în ultima
ral puþin. Ceea ce cunoaºtem la ora erau aºezate direct pe stânca terasei vreme, a câtorva noi elemente con-
actualã este cã ele erau constituite din sau pe fundaþii realizate prin sãparea structive, ne dã posibilitatea
plinte de calcar, andezit sau lemn în umplutura terasei a unor lentile în reîntregirii arhitecturale a
cazul sanctuarului de la Barboºi formã de pâlnie ºi umplute succesiv sanctuarelor. De-a lungul timpului,
dispuse pe patru sau ºase rânduri. cu piatrã de râu ºi argilã, în vederea acestea au fost considerate lãcaºuri
Componenþa structuralã a consolidãrii terenului. Pe plintele din sub cerul liber.
monumentelor de tipul aliniamentelor calcar se ridicau apoi coloanele din Aceste edificii de cult erau
este de 4 ºiruri a 15 plinte din piatrã lemn, care susþineau acoperiºul amplasate de regulã în afara incintei
de calcar sau andezit fiecare; 6 ºiruri templului în douã ape, din lemn ºi fortificaþiei propriu-zise, excepþie
a 6 plinte, 6 ºiruri a câte 7 plinte, 3 ºindrilã; în cazul bazelor din piatrã de fãcând doar un singur sanctuar de la
ºiruri a câte 6 plinte fiecare, 6 ºiruri a andezit, tamburii coloanelor erau Costeºti, care se gãsea în interiorul
10 plinte. lucrate din acelaºi material. fortificaþiei. Ele se ridicau pe terase
Pe aceste plinte se ridicau Pentru aproape fiecare sanctuar special amenajate de mâna omului în
coloanele de lemn sau piatrã. Sunt se cunosc douã sau chiar trei faze de roca din care era constituitã înãlþimea
numeroase cazurile când pe suprafaþa construcþie. unde se gãsea cetatea cãreia îi
plintelor au fost gãsite urme de Numai la Sarmizegetusa Regia aparþineau.
cãrbune de la coloanele de lemn arse sanctuarele cu plinte de calcar cele
în timpul unui incendiu. Plintele erau mai vechi sunt înlocuite, într-o fazã
prevãzute cu o adânciturã circularã ulterioarã de altele cu stâlpi de andezit,
la câþiva centimetri dinspre exterior, iar sanctuarele cu stâlpi de calcar sunt
ce servea la fixarea coloanelor. O înlocuite cu cele cu baze de andezit.
9
DACIA
magazin nr.10 februarie 2004
10
nr.10 februarie 2004 DACIA
magazin
Convenþia de armistiþiu decembrie 1989 (menþionãm cã sovietic din 26 iunie 1940 adresat
ºi Tratatul din 1947 Sovietul Suprem al URSS nu l-a României nu se fãcea nici o referire
Convenþia de armistiþiu ratificat, de fapt, niciodatã). la þinutul Herþa (400 km), care a fost
semnatã de România la 12 Bucovina a fost ruptã din ocupat de Armata Roºie ºi care, de
septembrie 1944 prevedea la art. Moldova istoricã în 1775 pentru a drept, fãcea parte din vechiul Regat.
19 cã întreaga Transilvanie sau în fi alipitã Imperiului habsburgic,
cea mai mare parte a ei va reveni din considerente geostrategice Basarabia
României. Aceastã formulare (lega provincia Galiþia de 1. La 1711, Petru I. ºi D.
ambiguã s-a datorat intenþiei Transilvania). Apoi, a fost Cantemir au semnat Tratatul prin
Puterilor Aliate ºi Asociate de a colonizatã, în principal cu care Rusia þaristã se angaja sã
încuraja Ungaria sã se alãture elemente slave, pentru a-i respecte ºi sã apere râul Nistru drept
coaliþiei antifasciste. În timpul schimba caracterul sãu românesc. graniþã dintotdeauna a Moldovei (Art.
Confederaþiei de pace de la Paris, La începutul primului rãzboi XII ºi Art. XVI).
Ungaria a cerut anexarea a 22.000 mondial, ucrainenii care erau împãrþiþi 2. Dar, dupã un interval de o sutã
de kmp din Transilvania. Abia la între Imperiul austro-ungar ºi Rusia de ani, Imperiul þarist ajuns la Nistru,
20 ianuarie 1945, guvernul ungar, au fost înconjuraþi de Puterile prin Pacea de la Bucureºti (1812), ia
instalat la Szeged, a semnat ºi el centrale sã lupte de partea lor, în în stãpânire Basarabia de la Imperiul
armistiþiul, abandonând teritoriile schimbul creãrii unui Mare Stat al otoman, care prin aceasta viola
obþinute cu sprijinul Germaniei ºi Ucrainei (el trebuia sã cuprindã ºi contractul de vasalitate încheiat cu
Italiei, prin Tratatul de la Trianon, Bucovina, deoarece administrativ a Moldova.
au fost restabilite în întregime. fãcut parte, între anii 1786 ºi 1848, Din punct de vedere juridic, turcii
Tratatul de pace din 10 din provincia Galiþia). renunþaserã la ceva care nu le
februarie 1947, dintre România, La pacea de la Brest-Litovsk, aparþinea, cãci, atunci când Moldova
pe de o parte, ºi Puterile Aliate ºi Austro-Ungaria a propus Ucrainei, se supuse suzeranitãþii turce, Poarta
Asociate, de cealaltã parte, în prima datã recunoscutã ca subiect acceptase sã respecte integritatea
art.2, confirma anularea hotãrârilor de drept internaþional, ca în teritorialã a þãrii. (Din acelaºi motiv,
sentinþei de la Viena din 30 august schimbul a un milion de puduri de grâu turcii au refuzat cererea privind
1940, revenindu-se la frontiera care sã cedeze Bucovina. cedarea unei pãrþi a Moldovei,
exista din 1 ianuarie 1938. Prãbuºirea Imperiului austro- formulatã de polonezi în 1699, în
În tratat s-a specificat cã s-a ungar ºi afirmarea drepturilor timpul negocierilor de pace de la
revenit la frontierele din 1 ianuarie popoarelor la autodeterminare a Karlowitz). Deci Rusia a devenit
1938 ºi nu s-a fãcut direct referire la determinat românii din Bucovina sã complice la violarea contractului de
frontierele stabilite prin Tratatul de la proclame unirea lor mult aºteptatã cu drept internaþional. Or, complicitatea
Trianon, pentru cã URSS nu a România. Hotãrârea a avut loc în la violarea unui contract de drept
participat la Conferinþa de pace din cadrul Congresului general al internaþional nu poate crea dreptul.
1919-1920. Dar, implicit, revenindu-se Bucovinei, de la Cernãuþi. Tratatul de 3. Primul rãzboi mondial a prilejuit
la frontierele din 1 ianuarie 1938 ºi pace dintre Puterile Aliate ºi Asociate destrãmarea ºi celui de-al doilea
anulându-se sentinþa de la Viena din ºi Austria, de la Saint Germain en imperiu multinaþional, dupã cel
1940, se reconfirmau prevederile Laye (10 septembrie 1919) austro-ungar. Guvernul revoluþionar
Trianonului. recunoºtea pe plan internaþional rus ºi apoi cel bolºevic au proclamat
Abia la 8 martie 1945 a fost hotãrârea românilor bucovineni dreptul de autodeterminare al
reintrodusã administraþia româneascã (Art.59). În perioada interbelicã, popoarelor din fostul imperiu þarist.
în nordul Transilvaniei. Rusia sovieticã ºi apoi URSS nu au Finlandezii, estonienii, letonienii,
formulat nici o pretenþie asupra lituanienii, polonezii, georgienii,
Pactul Ribbentrop-Molotov ºi Bucovinei, pânã la ultimatumul cazacii, ucrainenii ºi-au format
consecinþele sale asupra sovietic din 26 iunie 1940. propriile guverne autonome.
României Stãpânirea URSS asupra nordului La 2 decembrie 1917 s-a
Pactul RibentroppMolotov Bucovinei nu a avut la bazã nici un proclamat Republica Democratã
supravieþuieºte prin consecinþele sale principiu de drept internaþional ºi nici Moldoveneascã în cadrul Republicii
în ceea ce priveºte teritoriile cu o o justificare istoricã. Democratice Ruseºti, iar la 24
populaþie româneascã: Bucovina, ianuarie 1921 aceasta a devenit
Herþa, Basarabia de Sud, deºi el a fost Þinutul Herþa independentã. Actul de inde-
condamnat ºi de Congresul Nici în Protocolul adiþional din 23 pendenþã al Republicii Moldo-
deputaþilor poporului al URSS, la 24 august 1939 ºi nici în ultimatumul veneºti s-a înfãptuit dupã
11
DACIA
magazin nr.10 februarie 2004
12
nr.10 februarie 2004 DACIA
magazin
român pe baza egalitãþii suverane României. þinutul Herþa ºi sudul Basarabiei,
dintre state, ºi a fost scos în afara Prin urmare, Tratatul din 1947 a se aflã în stãpânirea Ucrainei, care
cadrului juridic internaþional anulat dictatul, specificând revenirea astfel este beneficiarul câºtigului
stabilit de Conferinþa de pace de la frontierele de dinainte de 1 ianuarie expansionismului sovietic.
la Paris din 1919-1920. În plus, nu 1938, implicit cele stabilite prin Deci:
a avut nici o justificare juridicã sau Tratatul de la Trianon. 1) Politica externã româneascã
istoricã faþã de România, deoarece II.Ocupaþia þaristã a Basarabiei a trebuie sã concilieze buna vecinãtate
era în contradicþie cu Tratatul avut la bazã Tratatul de la Bucureºti cu afirmarea interesului naþional ºi al
sovieto-turc din 1921 ºi, pe din 1812, prin care imperiul otoman respectului normelor ºi principiilor de
deasupra, îngloba teritorii pe care ceda o parte a unei provincii care nu-i drept internaþional. Încheierea
Imperiul þarist nu le-a stãpânit aparþinea, deoarece, atunci când Tratatului politic dintre România ºi
niciodatã (este vorba de nordul Moldova s-a supus suzeranitãþii Ucraina ar fi trebuit sã consacre
Bucovinei ºi þinutul Herþa). turce, Poarta acceptase sã respecte obligativitatea celor douã state de a
Frontierele postbelice ale Europei ºi integritatea teritorialã a þãrii. recunoaºte nulitatea Pactului
au fost declarate inviolabile prin Actul Puterea sovieticã dupã prãbuºirea Molotov-Ribentropp ºi a
final al Conferinþei pentru Securitate Imperiului þarist a proclamat dreptul consecinþelor sale teritoriale.
ºi Cooperare în Europa, de la Helsinki, popoarelor din imperiu la 2) Orice încercare de justificare
din 1975, dar se admite posibilitatea autodeterminare. potrivit cãreia recuperarea întregii
modificãrii lor în conformitate cu Românii din Basarabia, ca urmare Basarabii ar conduce la remiterea
dreptul internaþional, prin mijloace a hotãrârii de independenþã a Sfatului Transilvaniei nu are la bazã deci nici
paºnice ºi prin acord. Þãrii ºi în calitate de for suprem un temei legal (juridic, etnic),
legislativ, au votat Unirea cu România. întrucât în cadrul Conferinþei de
Concluzii Statul ucrainean a surprins între pace de la Paris (1919-1920) nu
Transilvania ºi Basarabia sunt guberniile sale Basarabia ºi a s-a pus niciodatã o asemenea
douã provincii româneºti care, recunoscut Nistrul ca graniþã între problemã în ceea ce priveºte cele
datoritã destrãmãrii imperiilor România ºi statul ucrainean (26 iulie douã teritorii româneºti. Frontiera
multinaþionale austro-ungar ºi þarist, 1919). de vest a României a fost fixatã
s-au reunit cu România, în baza Rusia sovieticã, deºi nu a prin Tratatul de la Trianon, în timp
dreptului popoarelor de recunoscut unirea României cu ce frontiera de est a fost supusã
autodeterminare. Basarabia, în calitate de stat numai arbitrariului unei mari
Caracterul lor românesc a fost succesor Imperiul þarist, a încheiat puteri.
confirmat de statisticile austro- cu Turcia, în 1921, Tratatul prin care Colportarea unei astfel de idei, în
ungare, respectiv ruseºti, în ciuda toate convenþiile încheiate de fostele special în anii 1994-1996, denotã în
colonizãrilor masive de populaþie imperii între ele erau considerate cel mai bun caz o cvasinecunoaºtere
maghiarã (în Transilvania) ºi slavã (în nule ºi abrogate. Prin urmare, statul a problemei, în afara cazului în care
Basarabia). sovietic a anulat Tratatul încheiat cu nu era vorba de
altceva!
În plus de aceasta: Poarta. Iar atunci când contra
I.Tratatul de la Trianon a dreptului internaþional URSS a dat
confirmat în plan internaþional ultimatumul României, pentru cedarea
apartenenþa Transilvaniei la România Basarabiei ºi a altor pãrþi ale teritoriului
ºi a fixat graniþa de stat româno- românesc, URSS nu mai avea nici o
ungarã. El a fost precedat de altã justificare decât acapararea de
rapoartele comisiilor de specialitate, teritorii strãine.
care s-au condus dupã principiile Pe de altã parte, prevederile
proponderenþei etnice în delimitarea Tratatului de pace de la Paris semnat
teritoriilor cu populaþie nemaghiarã. la 10 februarie 1947, care stabilea
În cursul Conferinþei de pace, atât graniþa româno-sovieticã, pe baza
România, cât ºi Ungaria au avut unui acord sovieto-român inexistent,
dreptul sã-ºi susþinã propriile interese. nu au avut nici o întemeiere juridicã.
Dictatul de la Viena s-a realizat în Deºi Republica Moldova ºi-a
afara principiilor ºi normelor de drept proclamat independenþa în urma
internaþional, cãci sentinþa s-a desfiinþãrii URSS, teritoriile
pronunþat prin constrângerea româneºti, nordul Bucovinei,
13
DACIA
magazin nr.10 februarie 2004
(Contiunare din pagina 7) mercenar în armata vlahã. Priscus a pus secolele II-III au fost aduºi coloniºti ºi
Istoria bizantinã se referã la domnia sã cerceteze pe vlahii prinºi ca sã ºtie armate din Palmyra ºi Siria în Dacia
EPISCOPUL WULFILA, O RECONSIDERARE
împãratului Mauricius (582-602) ºi a fost de ce neam sunt, dar aceºtia, împinºi romanã pentru a înfrânge rezistenþa
redactatã între anii 630-640, semnatarul într-o deznãdejde de moarte nu þineau autohtonilor 26.
fiind deci contemporan cu evenimentele seama de pedepse, ca ºi cum loviturile Astfel, cultele palmiryene sunt
descrise. În cele ce urmeazã ne vom de bici ar fi cãzut pe trupurile altora. consemnate în 1/5 din inscripþiile
referi la campania armatelor bizantine Cei prinºi nu erau sclavini, pentru cã descoperite în Dacia romanã 27.
conduse de PRISCUS în primãvara bizantinii îi cunoºteau bine pe aceºtia Harta în mozaic de la Madaba
anului 594 25, la nord de Dunãre. Acesta ºi nu mai era nevoie sã-i cerceteze de ce reprezintã o verigã între reprezentãrile
fusese trimis de împãratul Mauricius la neam sunt. Gepidul i-a promis lui Priscus cartografice ºi interesul negustorilor din
Dunãre pentru a împiedica nãvãlirile cã-l va da pe mâna bizantinilor pe Orientul Apropiat pentru legãturile
sclavinilor în Imperiul Bizantin. Când MUSOCIUS, conducãtorul barbarilor comerciale cu teritoriul vechii Dacii între
Priscus a ajuns cu armatele la Dunãre, a chinuiþi, care în limba lor îl numesc rege, secolul al II-lea ºi hãrþile geografilor arabi
sosit o solie din partea hanului avar care care se aflã cu restul armatei la 30 de 28 din secolul al XII-lea.
îºi avea reºedinþa în Câmpia Panoniei, parasange. Gepidul s-a dus la regele Acest document cartografic are o
condusã de Coh. Musocius ºi, înºelându-l, ceru o mulþime deosebitã importanþã pentru istoria
Solii avari au þinut sã precizeze cã de monoxile pentru a-i trece râul românilor deoarece atestã, prin notarea
Priscus, venind cu armatã multã la Paspirios (Buzãul) pe sclavinii aliaþi cetãþii Ata, organizarea dacilor liberi
Dunãre, doreºte sã calce învoielile pe aflaþi în primejdie. într-un stat dupã cãderea regelui
care le-a încheiat hanul cu împãratul Dar, dupã ce obþinu monoxilele, Decebal ºi prin celelalte consemnãri
Bizanþului. Priscus le rãspunde cã a gepidul ºi trecu în cursul nopþii pe pânã în secolul al VII-lea. Cercetãrile
pornit rãzboi împotriva sclavinilor, iar bizantini, care au surprins pe vlahi în arheologice din cadrul cetãþii militare
prin învoielile cu avarii bizantinii nu erau timpul somnului. Însuºi regele defensive descoperite la Dridu 29
obligaþi sã înceteze ºi rãzboiul cu geþii. Musocius nu s-a putut apãra, deoarece completeazã datele despre fiinþarea unei
Aceastã informaþie este foarte era sub influenþa vinului folosit cu o zi formaþiuni statale între secolele XI-XIII.
importantã pentru istoria organizãrii înainte la libaþiile organizate la Aceastã fortificaþie a avut ca rol
vlahilor în secolul al VI-lea. În primul înmormântarea fratelui sãu. Vlahii care apãrarea integritãþii teritoriale a vlahilor
rând, dacã vlahii s-ar fi aflat sub au reuºit sã scape de primejdie s-au împotriva migratorilor. Un document din
supunerea hanului avar, atunci teritoriul recules ºi, pe când Priscus ºi armatele aceastã perioadã precizeazã cã Vlad,
ocupat de ei ar fi intrat în învoielile cu sale se odihneau sãrbãtorind victoria, regele vlahilor, i-a învins pe pecenegii
bizantinii. În cazul de faþã, avarii au cei învinºi s-au strâns la un loc ºi au conduºi de hulpavul Kegenes, iar pe
intervenit ca aliaþi ai vlahilor. Vlahii erau dat nãvalã asupra romanilor; ºi pecenegii conduºi de Tyrach i-a obligat
aliaþi ºi cu sclavinii pentru cã, dacã ar fi înfruntarea lor ar fi fost ºi mai grozavã sã treacã de la nord de gurile Dunãrii în
fost sub stãpânirea acestora, bizantinii decât atacul romanilor, dacã Gentzon imperiul bizantin în plinã iarnã 30, între
nu ar mai fi fãcut precizãri de tipul am (conducãtor roman) n-ar fi adunat anii 1046-1049.
pornit rãzboi împotriva sclavinilor sau trupele de pedeºtri ºi n-ar fi învins în Documentul cartografic descoperit
nu erau obligaþi sã înceteze rãzboiul luptã. la Madaba pune în evidenþã legãturile
cu geþii, pentru a supune din nou Probabil cã regele Musocius se afla comerciale, diplomatice ºi militare dintre
teritoriile eliberate de vlahi de sub cu trupele sale într-o tabãrã de luptã în statul vlahilor în secolele VI-VII ºi
dominaþia bizantinã dupã moartea lui apropierea cetãþii Barais (Bãrboºi). diferite corporaþii de negustori din
Iustinian. Priscus primeºte poruncã de la Orientul Apropiat.
Priscus trece Dunãrea în a 12-a zi împãratul Mauricius sã ierneze împreunã Este primul document care vine sã
dupã sosirea sa la Dorostlon (Silistra) cu trupele dincolo de Dunãre, dar facã luminã alãturi de altele aduse în
împotriva sclavinilor conduºi de soldaþii nu au fost de acord ºi s-au discuþie mai sus, în aºa-numitul mileniu
Ardagast, care erau aliaþi cu vlahii ºi rãsculat deoarece aici gerurile sunt de întunecat al istoriei românilor,
locuiau în bãlþile Dunãrii ºi la nord de neînchipuit ºi mulþimile barbare de precizând cã organizarea social-
gurile fluviului. Luându-i prin neînvins. De aceea au pãrãsit în grabã economicã, militarã ºi politicã era cel
surprindere, pe mulþi i-a trecut prin sabie nordul Dunãrii ºi au iernat în Tracia. puþin la aceeaºi înãlþime cu a popoarelor
ºi pe mulþi i-a fãcut prizonieri ºi i-a trimis vecine. Astfel cade acea ipotezã potrivit
la Constantinopol. Înaintând pe HARTA DE LA MABDA, REALÃ cãreia poporul vlah (român) este
teritoriul Bãrãganului, s-au rãtãcit ºi cu VERIGÃ A ISTORIEI considerat, un popor nou, în timp ce el
multã greutate au ajuns la râul Nu este de mirare cã harta în mozaic existã aici prin strãmoºi din milenii, fãrã
Helibachia (Ialomiþa) ºi dupã ce l-au descoperitã în satul iordanian Madaba sã fi venit din altã parte sau sã fi plecat
trecut au dat de vlahii aliaþi cu sclavinii. noteazã pentru secolele VI-VII anumite pentru cuceriri de teritorii strãine.
Aceºtia, fiind învinºi, s-au retras într-o situaþii ºi cetãþi în Câmpia Romanã, pe
regiune mlãºtinoasã, dar au fost scoºi
de aici prin trãdarea unui gepid, probabil
Dunãre ºi pe afluenþii sãi sau în podiºul
central al Moldovei, deoarece în
14
nr.10 februarie 2004 DACIA
magazin
VIZIONAÞI !!!
PROGRAMUL DE TELEVIZIUNE
DACIA TV
PE CANALELE DE TELEVIZIUNE
QUEENS CANALUL 57 QPTv
DUMINICÃ SEARÃ : 17-18 P.M.
LUNI SEARA : 18.30 P.M.-19.30 P.M.
MANHATTAN CANALUL 34
VINERI 11.00-1130.
Conþinutul acestui program este pe gustul tuturor vârstelor ºi preferinþelor: muzicã uºoarã,
muzicã popularã, momente vesele, informaþii politice ºi economice din þarã ºi comunitatea
româno-americanã. Informaþii la telefon: (718) 361- 6451
e-mail : stefancelmareorg@aol.com
15
DACIA
magazin nr.10 februarie 2004
De ce la Ardeu ?
Dacã din motive politice, militare
ºi religioase centrul puterii dacice s-a
dezvoltat la sud de Orãºtie, nu
înseamnã cã alte regiuni ale spaþiului
locuit de daci nu au avut importanþã.
Distribuþia resurselor într-un areal
întins, necesitatea exploatãrii ºi,
bineînþeles, a controlului acestora a
dus la apariþia unor fortificaþii care
verificau principalele drumuri de
acces spre aceste zone, în preajma
Mãrturiile civilizaþiei dacice sunt lor înflorind aºezãri. Sunt bine
studiului, e nevoie de multã rãbdare,
mai bine cunoscute de marele pu- cunoscute cetatea ºi aºezarea de la
atenþie, meticulozitate, la care trebuie
blic, în zona munþilor de la sud de Piatra Craivii, amplasate în aºa fel
adãugatã o bazã materialã adecvatã.
Orãºtie. încât Valea Ampoiului, una din cãile
ªi toate acestea trebuie dublate sau
Dar chiar ºi acestea sunt principale de pãtrundere spre inima
chiar triplate de o pregãtire asiduã.
insuficient ºtiute. Legendele despre Apusenilor, putea fi controlatã. Tot
ªi, aºa cum vã închipuiþi, pentru a fi
comorile dacilor au ajuns, în ultimii aºa trebuie înþeleasã amplasarea cetãþii
îndeplinite toate aceste condiþii, este
200 de ani, la urechile multor oameni dacice de pe vârful Piatra Coziei, în
nevoie în egalã mãsurã de dãruire ºi
ºi ele au fost alimentate de marginea Munþilor Poiana Ruscãi.
de
bani. ªi toate cele enumerate,
descoperirile ocazionale de asemenea Un caz asemãnãtor îl prezintã
cu bunãvoinþã, se gãsesc, însã chiar
comori. Însã, adevãratele descoperiri cetatea ºi aºezarea dacicã de la Ardeu.
ºi aºa pot interveni multe alte greutãþi
spectaculoase nu sunt neapãrat *
în munca acelora care încearcã sã
monedele. Deºi nu poate fi contestatã * *
desluºeascã obiectiv mesajul lãsat
nici valoarea materialã ºi nici aceea Urcând de la Geoagiu spre Zlatna,
nouã de cei care au trãit înaintea
istoricã a acestui tip de artefacte, alte drumul strãbate mai multe sate
noastrã.
tipuri de descoperiri pot ºi chiar aºezate într-un þinut, pentru care
suscitã un interes sporit. ªi dau aici adjectivul pitoresc pare a fi prea
De ce cetatea dacicã de la
exemplul unei locuinþe mistuite de Ardeu?
flãcãri, în care arheologul regãseºte Lãsând pentru o altã ocazie micile
la locul lor, chiar dacã sunt distruse, sau mai marile probleme ale
toate obiectele care aparþinuserã arheologiei româneºti de astãzi, vom
oamenilor care au locuit acolo. Ce aº prezenta în rândurile care urmeazã o
mai putea spune despre descoperirea cetate dacicã. O cetate mai altfel decât
unui mormânt de nobil sau chiar al cele care pot fi admirate de public în
unui prinþ sau rege? Munþii ªureanu ºi vom încerca sã ºi
ªi dacã dezvelirea unui singur explicãm importanþa monumentului
element din ansamblu (aºezare ºi, dacã se poate, sã rãspundem la
omeneascã, necropolã sau cimitir) întrebãrile fireºti: unde?, ce?, de ce?,
poate stârni atâta interes, vã puteþi cum?. Vom încerca sã creionãm
închipui ce poate însemna imaginea numai imaginea cetãþii, urmând ca de
întregului
Însã pentru a scoate la întinsa aºezare locuitã de daci,
ivealã cât mai mult din informaþiile precum ºi de descoperirile aparþinând
pe care le poate oferi obiectul altor epoci sã ne ocupãm într-un
16
nr.10 februarie 2004 DACIA
magazin
sãrac în conþinut (vezi harta). Unul datoritã amplasãrii sale, astfel încât bogãþia celor care locuiau acolo
dintre ele se numeºte Ardeu. bareazã accesul peste cele douã vorbesc numãrul mare de obiecte,
Este un sat mic, de munte, praguri ale Ardeului, pe care le unele dintre ele realizate în atelierele
strãbãtut aproape în întregime de dominã, dealul a fost fortificat de romane care au fost descoperite
drumul judeþean. Pânã nu demult era daci. Zidurile cetãþii construite aici au printre dãrâmãturile clãdirii.
cunoscut numai pentru piatra de cal- fost durate într-o tehnicã diferitã de Dacã tot ceea ce am descris
car extrasã din Dealul Cetãþuie ºi
aceea a monumentelor din zona constituia, fãrã nici o îndoialã, locuinþa
cam atât. capitalei. A fost folositã piatra localã, nobilului ce stãpânea cetatea,
În ultimii ani, însã, cercetãrile fasonatã sumar, completatã cu o locuinþele celor care îl slujeau arãtau
arheologice întreprinse de specialiºtii structurã lemnoasã. Astãzi, în cu totul altfel. Adãpostite sub creasta
Muzeului Civilizaþiei Dacice ºi Romane secþiunile în care a fost surprins, el de calcar a dealului, locul în care au
din Deva, în colaborare cu se mai pãstreazã pe o înãlþime de mai fost ridicate locuinþele a fost
Universitatea 1 Decembrie 1918 din bine de 1,5 m, grosimea sa fiind de îndreptat, ºi apoi cel mai probabil a
Alba Iulia, au reuºit sã dezvãluie aproximativ 2 m. În interiorul fost podit cu scânduri din lemn.
parþial ºi într-o foarte micã mãsurã fortificaþiei, într-un perimetru de Elevaþia era, foarte probabil,
unele dintre secretele pe care Dealul formã aproximativ elipsoidalã cu o construitã pe un schelet din lemn, cu
Cetãþuie le ascunde. suprafaþã de aproximativ 1884 mp, pereþi din împletiturã de nuiele, lipitã
clãdirea cea mai importantã era, fãrã cu lut. În timpul cercetãrilor din anul
Situaþia înainte de 2001 nici o îndoialã, turnul locuinþã. 2002, au fost analizate douã astfel de
Descoperirile de materiale Construcþia a fost ridicatã pe o locuinþe, una dintre ele fiind deranjatã
arheologice, pe Dealul Cetãþuie ºi în înãlþime, care dominã întreg platoul de intervenþii ulterioare. În cazul
împrejurimi, sunt semnalate de la cetãþii, în partea de NV. În acest mo- celeilalte, cercetatã ºi ea parþial,
sfârºitul secolului al XIX-lea. G. ment, turnul a fost cercetat într-o inventarul a fost a fost surprins fãrã
Teglas, care a vizitat dealul în acea micã mãsurã, însã, chiar ºi aºa, sã fi fost deranjat din antichitate.
perioadã, remarcase cã se pot vedea observaþiile din timpul sãpãturilor per- Mai trebuie menþionat cã Dealul
la suprafaþa solului ziduri de piatrã, mit conturarea unei imagini, chiar ºi Cetãþuie a fost locuit ºi chiar fortificat
construite în tehnica în care sunt parþiale. Se poate spune cã stânca a ºi în alte perioade. Astfel, datoritã
ridicate zidurile cetãþilor dacice din fost îndreptatã, în mãsura în care a materialului arheologic descoperit,
Munþii Orãºtiei. fost posibil, dupã care a fost acoperitã putem afirma cã platoul superior ºi
Cu toate acestea, primele cercetãri cu blocuri de calcar de mici terasele Dealului Cetãþuie au fost
sistematice au demarat la începutul dimensiuni. Din ziduri s-a pãstrat locuite de purtãtorii culturii Coþofeni,
anilor 70. În ciuda bogãþiei în numai partea inferioarã, construitã din în Epoca bronzului, în prima epocã a
descoperiri, a fost începutã piatrã de calcar, nefasonatã, ca ºi fierului, în perioada postromanã
exploatarea industrialã a pietrei de aceea folositã la construcþia zidurilor (secolul IV) ºi în Evul Mediu.
calcar, la început pentru var, mai apoi, întregii fortificaþii. Elevaþia era
pentru a fi folositã la infrastructura realizatã din lemn. Perspective de viitor
drumurilor. Despre cât de impunãtor era în Din cele prezentate reiese,
Astfel cã aproximativ 600 mp ai epocã edificiul ne oferã indicii distanþa credem, cã este la început cercetarea
platoului superior al dealului ºi implicit dintre cele douã ziduri, paralele, care cetãþii dacice de la Ardeu. ªi trebuie
al cetãþii au cãzut pradã acestei au fost surprinse, care este de 8 m. menþionat cã, pentru a putea avea o
activitãþi economice. Trebuie Înãlþimea turnului nu poate fi estimatã, viziune coerentã asupra locuirii
menþionat cã ºi în momentul de faþã însã distanþa pânã la care au ajuns acestui sit arheologic, în toate epocile
Direcþia Judeþeanã a Drumurilor materialele din care a fost construit istorice menþionate, este necesarã,
intenþioneazã sã exploateze material (cca 16 m), în momentul în care s-a într-o primã fazã, sondarea tutror
calcaros, chiar cu riscul de a prãbuºit, poate în urma unui incendiu, elementelor componente ale acestuia.
compromite întregul monument. sugereazã o înãlþime apreciabilã. În Pe termen mediu ºi lung, posibilitatea
orice caz, trebuie sã ne închipuim reconstituirii mãcar a unor pãrþi ar
Ce este, de fapt, la Ardeu? turnul ca având parter ºi un etaj. Etajul putea sã transforme monumentul
Nu este nici pe departe vorba fiind, poate ca ºi în alte cazuri, spaþiul într-o atracþie turisticã.
despre Carul cu boii de aur, despre locuit.
care amintesc legendele locului. ªi nici Acoperiºul era, cel mai probabil,
despre locuinþe urieºilor. De fapt, realizat din ºindrilã. Iar despre
17
DACIA
magazin nr.10 februarie 2004
20
nr.10 februarie 2004 DACIA
magazin
DACIA DE AZI
NU TRAGEÞI ÎN AMBASADOR,
OMUL NE VREA BINELE
Învãþarea democraþiei, mai ales dupã o lungã perioadã de realitatea problemele nesoluþionate ºi cauzele nesoluþionãrii
totalitarism ºi izolare, înseamnã în mare mãsurã redeprinderea lor.
deprinderii de a fi toleranþi. Nu trebuie sã ne surprindã faptul Mã grãbesc sã-i iau apãrarea pentru cã, de curând, într-
cã pentru aceasta, lecþiile cele mai bune ni le pot da cei ce nu un interviu acordat bisãptãmânalului timiºorean
au fost afectaþi de totalitarism ºi izolare. Când Verdeþ a fãcut TIMPOLIS, Michael Guest spunea cã guvernul a luat
Partidul Socialist al Muncii, în 1990, a explodat CPUN-ul de anumite mãsuri împotriva corupþiei, dar s-au terminat
indignarea foºtilor activiºti PCR reprofilaþi în democraþi, care-l conflictele de interese? Sunt privatizãrile suficient de
compuneau în majoritate. Nu însã ºi marele senior al transparente chiar ºi acum? Am vãzut vreo inculpare la nivel
democraþiei ºi al toleranþei democratice, regretatul Ion Raþiu. înalt, în ciuda tuturor acuzaþiilor de corupþie care abundã?
El, care a luptat pe faþã pentru demascarea regimului comunist Sau vreo declaraþie a PNA cã aceste acuzaþii au fost verificate
din România, el, anticomunistul veritabil, le-a ºi ne-a servit ºi a reieºit cã nu sunt fondate?. Michael Guest a subliniat
pe loc, atunci, o lecþie de toleranþã faþã de ideile altuia. Parcã-l cã existã tot mai mulþi oameni care beneficiazã de «sistem»,
vãd la tribunã, candid ºi mirat de acea reacþie cripto-comunistã unii dintre ei fiind în poziþii influente în politicã, afaceri sau
contrafãcutã, adresându-li-se dezarmant colegilor: De ce, societate, sau având contacte influente în aceste zone. ªi
domnilor, sã nu-i acceptãm? Lãsaþi-i sã vinã! Este democraþie. tot el afirmã cã, dacã mãsurile concrete asupra corupþiei vor
Au dreptul la opinie. fi aplicate temeinic, încrederea românilor în instituþile publice
S-a prins oare ceva de noi în rãstimpul 1990-2003? Am va creºte. [
] Este rezonabil sã spun cã mãsurile luate pânã
devenit mai permisivi, mai puþin respingãtori faþã de semnalele acum nu sunt suficiente. ªi ca un corolar la toate acestea
venite din afarã? N-aº bãga mâna în foc pentru un rãspuns s-a confesat: am devenit tot mai dezamãgit pe perioada
afirmativ. Spre exemplificare, sã urmãrim câteva reacþii mandatului meu ca ambasador în România.
spontane, de datã relativ recentã, la nivel înalt un nivel Este ºi pãcat, ºi ruºine cã acest om, care, evident, iubeºte
de la care avem, în mod firesc, pretenþii mai mari decât de la România ºi pe români, a fost nevoit sã spunã acest lucru. Cã
niºte nostalgici. are dreptate o dovedeºte declaraþia recentã a unui alt demnitar
Când, prin 2001, doamna Emma Nicholson de Winter- strãin acreditat la Bucureºti, care s-a strãduit ºi a reuºit sã ne
bourne, raportor pentru România în Parlamentul European, înveþe ºi limba, pentru a ne cunoaºte cât mai bine, Domnul
ne agasa cu insistenþele ei privind soarta copiilor Jonathan Scheele, ºeful Delegaþiei Europene.
instituþionalizaþi, preºedintele României rãspundea iritat unor Pe bunã dreptate afirma cã impresia lui despre catastrofala
jurnaliºti care insistau sã-i afle pãrerea despre demersurile administraþie cu care se confruntã cetãþeanul român în
parlamentarului european: Ia mai lãsaþi-mã în pace cu cãutarea propriilor drepturi este cã unii funcþionari ai acesteia
baroneasa! Sau puneri la punct în manierã dâmboviþeanã: nu numai cã nu ºtiu sã lucreze, dar lasã impresia cã habar nu
ambasadorul sã-ºi vadã de treabã, sã nu se amestece
au de ce ar trebui sã facã ºi cã n-au vãzut în viaþa lor cum
atunci când ambasadorul SUA, dupã ce a cunoscut realitãþile funcþioneazã o bunã administraþie. A fost imediat atacat ºi
româneºti, impresionat de starea unor valori fundamentale persiflat de vajnicii apãrãtori ai nonvalorilor autohtone
ignorate de administraþie în favoarea unor proiecte gen antrenate de reforme nefãcute, prost fãcute sau deformate
palmieri la Pontul Euxin, ca ºi de flagelul corupþiei de politicienii de duzinã. Ei bine, într-un context favorabil
autohtone, bãtea obrazul politicienilor zicând cã e pãcat (sau nouã, pe la Brãila, domnul Sheele declara jurnaliºtilor cã-i
ruºine, tot una) de þara ºi de poporul acesta. dezamãgeºte dacã se aºteptau la observaþii critice, cã nu are
Când a sosit în România, am fãcut ºi eu parte dintre cei ce aºa ceva de fãcut în urma vizitei din acea zi.
au considerat cã Washingtonul nu a fãcut cea mai potrivitã Cã sunt ºi lucruri bune. Dar a adãugat ceva care-l confirmã
alegere pentru persoana ambasadorului de la Bucureºti. Dar, pe ambasadorul american ºi care nu se poate sã nu ne doarã
în scurt timp, mi-am dat seama de ataºamentul manifestat ca români: cu cât cunoºti mai bine România, cu atât o înþelegi
faþã de þara de acreditare, de sensibilitatea ºi fineþea mai puþin. Se pare cã a gãsit o explicaþie tot cineva din afara
percepþiilor despre realitãþile româneºti, de valorile þãrii. Doamna Catherine Lalumiere, membrã a Grupului
democratice ºi de civilizaþie creºtinã fundamentale al cãror Socialiºtilor din Parlamentul European: România este încã
purtãtor este relativ tânãrul diplomat. Iatã de ce sunt afectat bolnavã dupã era Ceauºescu. Încã.
atunci când este contrat acest om bine intenþionat, chiar Morala: dacã nu suntem în stare sã învãþãm singuri
dacã este strãin de meleagurile noastre. democraþia ºi respectul pentru drepturile omului, mãcar sã-i
Mai ales cã, în calitate de activist al unei organizaþii pentru ascultãm pe cei ce ne vor binele.
apãrarea drepturilor omului, am prilejul sã mã conving la tot
pasul cã Michael Guest are dreptate ºi vede mai bine decât Ing. Niculae Spiroiu
politicienii noºtri - care trãiesc parcã într-o lume paralelã cu CONSILIER DRIS
21
DACIA
magazin nr.10 februarie 2004
24
cmyk color
nr.10 februarie 2004 DACIA
magazin
25
DACIA
magazin nr.10 februarie 2004
ºi sã-ºi trasfere puterile la ºaman sau la preot. voia sã comunice o astfel de complicaþie de semne?
Situaþii mai angajante (pericolele naºterii, sãnãtatea, Sã vedem înlãnþuite una dupã alta informaþiile pe care le
cãsãtoria, moartea) puteau sã implice rituale mai complexe ºi avem. Purtãtorul de noroc zãcea într-o gaurã, cu faþa la pãmânt
oficiale, care cereau serviciile unui preot-scrib. În acest caz, în cenuºa unei locuinþe. Nu o casã orecare, ci un edificiu
un ºaman sau un preot executa o ceremonie în timpul cãreia diferit de altele. Un magazin? Domiciliul (locuinþa) ºamanului?
acesta înscria, pe un vas sau pe un organ strategic al unui Presupunând cã amuleta purta un mesaj de apãrare contra
idol (sâni, vulvã, fese), notaþii ca o chemare a forþelor magice spiritelor rele, de ce a fost gãsitã în stratul intermediar al
ºi apoi le marcau cu culoarea sacrã de ocru, în care apoi gropii, cu faþa spre pãmânt ºi înconjuratã de vase conþinând
turnau cenuºã sau orz. Ca act de devotament ºi pentru a mâncare? Amuleta din Turda contracareazã forþele negative
atrage binecuvântarea divinã, credinciosului i se putea cere prin povestirea ºi evocarea unui sacrificiu uman (o decapitare)
sã atingã sau sã traseze semnele magice ale scrisului desenat ºi a puterii dãtãtoare de viaþã a sângelui. Textul naraþiunii
de preot. O datã deºteptate la acþiune de practicant, aceste este constituit dintr-un scris în parte pictografic ºi în parte
semne îºi fãceau efectul motu proprio, fãrã nevoia de-a fi cu caractere abstracte ºi lineare (V-urile).
citite. O întreagã poveste este naratã prin acele simboluri: un
Pe o amuletã extraordinarã înscisã acum 6.000 de ani în eveniment în care un ºaman care invocã o divinitate (poate o
urmã cu un text cu caracter magic putem sã încercãm, dacã Zeiþã) vorbeºte cu ea, face un sacrificiu feroce ºi obþine o
nu tocmai o citire, având în vedere cã ne confruntãm cu un infuzie de puteri, pe care, la rândul lui, le va revãrsa asupra
scris care n-a fost încã descifrat, sã-i dãm cel puþin o casei ºi a satului. Prin scris, comunicaþia aceluia care se roagã
interpretare inteligentã. la divinitate se transformã într-o încântare însãrcinatã sã
Gãsit la Turdaº (România nord-vesticã), obiectul are o protejeze mâncarea ºi sã aducã fertilitate. Amuleta din Turdaº
formã circularã cu 7,5 centimetri în diametru ºi are patru gãuri, nareazã ºi atrage forþa magicã de la un mit care poate era
douã la polul nord ºi douã la polul sud, pentru a permite retrãit, în timpul unei perioade particulare a anului, printr-un
agãþatul. Are culoarea cãrãmizie intensã deoarece a fost ars a ritual precis de sacrificiu.
doua oarã în cursul incendiului clãdirii care-l adãpostea. O Participând la substanþa invizibilã, ce procedurã era
complicaþie de semne acoperã o faþã întreagã. Sunt semne folositã la prepararea formulelor magice? Modificarea sau
magice. Ceea ce la prima vedere pare sã fie o reþea de semne scoaterea unor simboluri afecta puterea de acþiune asupra
excentrice este în realitate un ansamblu de pictograme. De realitãþii? Sensibilitatea noastrã contemporanã este prea
exemplu, sus în stânga se vede o sanie: acesta era modul departe de sensul magico-ritual care poate fi purtat de un
principal de transport al obiectelor grele înainte de invenþia text, pentru a spera sã înþelegem alchimiile intime ale scrisului
roþii pline. Dedesupt, se observã un dansator sau un orator sacru al Europei sud-estice. Cu toate acestea, avem încã
cu braþele ºi picioarele larg deschise. Nu e nevoie de multã suficiente reactivitãþi pentru a ne imagina îndepãrtatele
imaginaþie pentru a distinge, de asemenea, la dreapta, o altã ceremonii în care o formulã magicã este înscrisã pentru a
personã fãrã cap. Sub picioarele primei figuri este mâna rãmâne intactã pentru eternitate în acelaºi moment în care
dreaptã a celei de-a doua figuri ºi sunt înscrise niºte unde ca forþa evocatoare a cuvântului se stinge cu ultimul sunet
de apã. În cazul în care considerãm cã unul dintre personagiile pronunþat. De exemplu, formule magice de protecþie ale
noastre este sacrificat de altul, atunci undele sunt de sânge. defunctului ºi de reînvierea lui în burta divinitãþii au fost
(VEZI IMAGINEA 4 AMULETA) recuperate din morminte sub formã de ouã care conþineau
Amuleta din Turdaº este, de asemenea, presãratã de semne cadavre ghemuite în poziþii fetale, sub greutãþi folosite în
cu unghi ascuþit, simboluri tipice ale Scrisului Danubian. viaþã ca unitãþi de mãsurã. Misterul naºterii, de la moarte ºi al
Semnul V este repetat de patru ori ºi apare la intervale destul reînnoirii fie a vieþii umane, fie a întregului Pãmânt ºi a
de constante. Segmentele rectangulare îndeplinesc poate o Cosmosului este o temã profond simþitã în Civilizaþia neoliticã
funcþie accesorie: servesc la încadrarea spaþiilor de citit. Ce Danubianã. Diverse texte magice gãsite în morminte fac aluzie
Ciclul textil conform unui vas antic cu figuri negre (de circa 2.550 de ani
în urmã) prezentat de Geijer Agnes, A History of Textile Art, Pasold Research
Fund Stockhom, 1979.
26
nr.10 februarie 2004 DACIA
magazin
probabil la suflul vital care începe o nouã Viaþã, guverneazã semne de scris (mai ales X ºi Y) sau dau combinaþii între ele
asupra Morþii, dã energie pentru Regenerare. ca ºi cum ar construi o monogramã. Câteodatã, X-urile ºi Y-
O mare cantitate de incantaþii sunt trasate pe unelte urile se împletesc atât de strâns în construcþia reþelei încât
folosite în procesul textil, ceea ce demonstreazã cã scrisul nu nu se reuºeºte sã se numere numãrul exact. (VEZI
era de loc un privilegiu exclusiv al lumii masculine. Diverºi IMAGINEA 7 GREUTATE DE REÞEA).
autori confirmã existenþa preoteselor literate a femeilor scribe. Evident, modelul cu reþea redã grafic þesãtura fibrelor
Intrigante în mod particular sunt textele de pe fusaiole care au fost þesute. Dar dacã vrem sã aprofundãm, ce
(balansatoarele de fusuri) de formã sfericã ºi cu gãuri în reprezintã simbolul de reþea pentru acele vechi populaþii
centru. Aceste instrumente erau folosite la þesutul de mânã, europene? Ce semnificaþie sacrã ºi magicã purta?
unde erau inserate la baza fusului pentru a crea o rotaþie Trebuie observat cã, pe obiectele descoperite, ochiurile
regulatã. Cele mai vechi fusaiole sunt de acum ºapte milenii de reþea apar adesea sub forme uterine, ovale ºi triungulare,
ºi expun scrisuri lungi, complexe ºi care urmãresc miºcarea subliniind puterea de-a genera viaþã. Acestea deci ne
circularã a instrumentului (VEZI IMAGINEA 5 (FUSALAU) sugereazã cã aceºti strãmoºi considerau reþeaua un fel de
BALANSATOR DE FUS). bazin de captare a apei vieþii ºi un model al relaþiilor cre-
Care putea sã fie mesajul magic conþinut în fusaiole? În ative ºi dinamice între elementele care compun natura. Se
acel timp îndepãrtat, diferitele pasagii ale ciclului textil erau poate deduce cã semnele scrisului sacru construind motive
asociate în mod intens cu mituri religioase ºi cu ceremonii de reþea au avut funcþia de-a exprima grafic acele relaþii natu-
liturgice; actul de-a toarce, de-a rãsuci firul, este plin de forþã rale ºi formative ºi manifestau deci puteri magice ale forþelor
alegoricã ºi sacrã. Nu degeaba se aflã fusaiolele printre cele naturale implicate în ciclul continuu al vieþii-morþii-reînvierii.
mai importante ofrande (votive) aduse zeilor gãsite de Nodurile reþelei sunt mereu surse de vrajã ºi descântec:
arheologi în locurile de cult sau în morminte. Dacã ne gândim nodurilei leagã. Puterea simbolurilor care se combinau în
puþin, acest instrument se roteºte în jurul sãu, în timpul reþea pe greutãþile rãzboiului îl ajutau pe om sã controleze, în
folosirii. Este deci posibil ca rãsucirea scrisului (votiv) de ciuda fragilitãþii ºi mortalitãþii lui, firul faptului ºi sã þeasã
rugãciune, o datã cu fusaiola, sã trimitã o rugãgiune la cer, la propria viaþã. Dar cum?
fel cum sunt folosite roþile de rugãciune în religia tibetanã. Legând ºi combinând în reþeaua magicã justele semne
Dã miºcarea circularã putere invocaþiei? Se incarcã semnele de scris prin acþiuni potrivite de ritual, ºamanul putea sã
magice înscrise cu o oarecare enegie? spere sã obþinã resultatele dorite. Semnele scrisului sacru
Dacã ne imaginãm în mod rezonabil cã semnele cel mai plasate în reþea erau mai ales X-ul, Y-ul, M-ul, L-ul, \, <, /,
des întâlnite pe aceste balasatoare de fus sunt legate de imagini inverse reflectate în oglindã, în diagonalã sau de
activitatea textilã sau de patroana ei divinã, Marea Zeiþã, sau sus în jos. Combinaþiile lor exprimau un cod secret care
una din divinitãþile feminine, atunci suntem în stare sã intuim era asociat cu activitatea þesutului, de la matrice la reþeaua
ceva despre înþelesul semnificat de acele inscripþii fãcute cu universului, de la divinitãþile femine ºi de la practica magicã.
milenii în urmã. Dupã cercetãtorul american Shan Winn, textele Aceastã combinare de simboluri exprima de fapt o vrajã sau
mai puþin complexe exprimau formule magice þesute pentru a un exorsism creat pentru a obþine binevoinþa divinitãþii: Marea
garanta o reuºitã bunã în producþia firului sau al produsului Þesãtoare.
final (o îmbrãcãminte sau o cuverturã) ori steaua bunã a În Civilizaþia Danubianã a scrie este deci un act rar ºi
torcãtoarei sau a þesãtoarei. potenþial periculos. Preoþii specializaþi, ºamanii sau
Într-un studiu publicat postum, dna. Gimbutas sugereazã cunoscãtorii sunt foarte atenþi ºi prudenþi în ceea ce priveºte
conectarea inscripþiilor de pe fusaiole cu legãtura existentã folosirea unei astfel de pratici. Este suficient sã ne gândim
între actul filãrii ºi ghicit. Anterior, a asociat versurile care cã un blestem poate foarte bine sã fie anulat sau modificat
apar pe aceste vârtejuri fãcute cu rolul Zeiþei în determinarea pronunþând alte invocaþii care sã exorseze efectul; o vrajã
lungimii ºi calitãþii vieþi sau la funcþia sa de patroanã a artelor sau un blestem scris pe o statuetã de argilã sau pe o tãbliþã
ºi a meseriilor. Spre acele timpuri îndepãrtate trebuie îndreptatã este irevocabilã ºi poartã un caracter absolut dacã, de
originea noþiunii, asemãnãtoare întru totul cu cea a Greciei exemplu, nu este anulat, conform unei metode potrivite,
clasice, de Ursitoare care încercau sã depene firul vieþii. numele blestematului.
Maestre Þesãtoare ºi Maeºtri Þesãtori, anumite divinitãþi Traducere din limba italianã
guverneazã firele ºi þesãtura lor, deci controleazã Destinul. LUMINIÞA SAVA
Europa neoliticã sud-orientalã foloseºte rãzboiul vertical,
unde greutãþile þin þesãtururile ºi sforile aliniate. Rãzboiul
orizontal, care era folosit în Egipt ºi în Mesopotamia, este, în
schimb, necunoscut. Din toatã aceastã artã complexã,
greutãþile sunt tot ce ne-au rãmas, în afarã de gãurile în pãmânt
unde erau bãgaþi stâlpii. (VEZI IMAGINEA 6 ÞESUTUL)
Dacã ne acuncãm o privire chiar în fugã la aceste þesãturi,
vedem cu mirare cã sunt acoperite de o geometrie de reþea.
Observându-le cu mai multã atenþie, descoperim în realitate
cã pãrþi ale acestor reþele sunt compuse din bine precizate
27
cmyk COLOR
DACIA
magazin nr.10 februarie 2004
28
cmyk COLOR
Amuletã inscrisã
gãsitã la Turdaº
(România). Era
probabil
purtãtoarea
unui mesagiu de
apãrare contra
spiritelor rãu
voitoare. În
particular,
formula magicã
înscrisã pe ea
trebuia sã
serveascã la
binecuvântarea
hranei.
Corpul de
semne-
rãdãcinã a
scriului
neolitic
european,
conform cu
archeoloaga
Marija
Gimbutas.
Artista ºi antropoloaga Daniela Bulgarelli este autoarea desenelor care reprezintã amuleta din Turdaº ºi a
fusaiolei din Dikili Tash. Imaginile acestui articol sunt Copyright© 2003 al lui Prehistory Knowledge Project.
29
DACIA
magazin nr.10 februarie 2004
31
cmyk
DACIA
magazin nr.10 februarie 2004
EUTROPIUS, LA 364 e.n., ÎI 375 episcopul de Roma obþine despre geto-daci în lucrarea sa Getica,
OMITE PE DACI recunoaºterea autoritãþii supreme în intitulatã ºi Despre originea ºi faptele
Primul care aplicã aceastã interdicþie cadrul bisericii creºtine, ca apoi în anul Geþilor.
este istoricul oficial al imperiului, 380, prin edictul de la Thessalonic, În dorinþa de a conserva date istorice
Eutropius, care, la 364, spune cã dacii structura ecleziasticã de la Roma, condamnate la pieire, Iordanes, dupã ce
nici nu mai existã, cã aceºtia au dispãrut precursoare a catolicismului, sã se ia cunoºtinþã de Istoria Goþilor scrisã
din istorie când au fost cuceriþi ºi învinºi impunã ca religie de stat, adoptând de Cassiodor (480 - 575 e.n.) în 12 vol-
de Traian. principiul conducerii centralizate a ume, azi dispãrutã, pe care a lecturat-o,
bisericii. dupã spusele sale, în trei zile, adaugã la
EMINESCU - RUGÃCIUNEA În anul 391, are loc interzicerea aceasta date din istoria geto-dacilor,
UNUI DAC tuturor cultelor pãgâne, iar creºtinismul despre a cãror pomenire ºtia cã existã
Aflând de aceastã formã de este decretat unica religie a imperiului. interdicþia impusã de Roma ecleziasticã.
persecuþie, Eminescu scrie Rugãciunea Astfel, la istoria mai recentã a goþilor
unui dac, în anul 1879, în care redã DIVIZAREA IMPERIULUI ROMAN (sosiþi în 235 e.n.), el include date din
miezul conflictului de la data când s-a DE LA 395 e.n. multimilenara istorie a geþilor, declarând:
hotãrât interdicþia de a se mai folosi Totul se consolideazã putere de Am fãcut în expunere unele adaosuri
numele de Dacia ºi de daci. Cu alte stat ºi structurã ecleziasticã proprie, potrivite, din istorici greci ºi latini,
cuvinte, de atunci, de cu peste 124 de din anul 395 când, dupã moartea amestecând în cuprins, la mijloc ºi la
ani în urmã, faþã de azi, 2003, Eminescu împãratului Theodosius I, Imperiul Ro- sfârºit, multe pe care le-am socotit utile.
aflase de interdicþia impusã în secolul man este divizat ºi atribuit spre Deºi intituleazã cartea Getica, el
IV în privinþa utilizãrii denumirilor de dac conducere celor doi fii ai fostului atribuie întreaga istorie prezentatã
ºi de Dacia. Cu înãbuºita revoltã, din împãrat: goþilor. Acea inversare de denumiri, get-
postura creºtinului lovit, care se roagã - Flavius Arcadius, împãrat al got, a salvat de la cenzura vremii
pentru duºmanul sãu, el spune: Imperiului Roman de rãsãrit, având importantele informaþii din opera lui
Gonit de toatã lumea prin anii mei capitala la Constantinopol ºi structurã Iordanes, care-i priveau pe daci ºi care
sã trec, ecleziasticã precursoare ortodoxismului; astfel au fost preluate, menajate ºi
Pân-ce-oi simþi cã ochiu-mi de lacrime - Flavius Honorius, Împãrat al pãstrate cu grijã de cei interesaþi, ca fiind
e sec Imperiului Roman de apus, cu capitala mãrturii de istorie anticã a popoarelor
..................................................................
Sã blesteme pe-oricine de mine-o avea la Ravenna, cu structura ecleziasticã germanice. Eroarea a fost înlãturatã în
milã, precursoare a catolicismului. 1853 de Iacob C. Grimm.
Sã binecuvânteze pe cel ce mã împila
.................................................................. PRIMATUL ONORIFIC AL PAPEI HEINRICH PANTALEONIS, LA
Ca-n orice om din lume un duºman DE LA ROMA 1571, CONFIRMÃ SALVAREA
mi se naºte În anul 451, la al patrulea Conciliu INFORMAÞIILOR DESPRE DACI
C-ajung pe mine însumi a nu mã mai
cunoaºte Ecumenic al bisericii creºtine de la Cãrturarul Heinrich Pantaleonis
.................................................................. Calcidom, se proclamã egalitatea între prezintã în Cartea eroilor naþiunii ger-
ªi-acela dintre oameni devinã cel Scaunul Episcopal din Constantinopol mane, tipãritã la Basel, între anii 1562
dintâi ºi cel din Roma, recunoscându-i-se ºi 1571, date istorice din Getica lui
Ce mi-a rãpi chiar piatra ce-oi pune Papei de la Roma primatul onorific, Iordanes ºi le conferã
cãpãtâi graþie vechimii Scaunului sãu, de când contemporaneitãþii. Dar, referindu-se de
..................................................................
Iar celui ce cu pietre mã va izbi în faþã funcþiona clandestin în catacombele de la Zamolxe, la Burebista ºi Deceneu, el
Îndurã-te, stãpâne, ºi dã-i pe veci viaþã la Roma. Dar faptul în sine a adâncit evoca de fapt eroi ai naþiunii dacice,
.................................................................. prãpastia dintre cele douã biserici, care informaþii salvate astfel de crunta
ªi-aceluia, Pãrinte, sã-i dai coroana acum se îndreaptã cu paºi siguri spre cenzurã a vremii impusã de structura
scumpã schisma ce va surveni în douã etape, ecleziasticã de la Roma.
Ce-o sã asmute câinii, ca inima-mi s-o una pe duratã mai scurta în secolul IX
rumpã
.................................................................. ºi alta definitivã, în secolul XI. PRIMA SCHISMÃ DE LA 863 e.n.
Spre ura ºi blesteme aº vrea sã te În anul 863 e.n., ca urmare a
înduplec CÃDEREA IMPERIULUI ROMAN accentuãrii diferendelor dintre
Sã simt ca de suflarea-þi, suflarea mea DE APUS conducerile politico-religioase ale celor
se curmã În 4 septembrie 476 e.n. cade imperiul douã centre de influenþã cu capitalele
ªi-n stingerea eternã dispar fãrã de roman de apus. Ultimul împãrat roman, la Constantinopol ºi Roma, se produce
urmã.
Romulus Augustulus (475 - 476), este prima schismã care dureazã patru ani
detronat de Odoacru, cãpetenia (863 - 867 e.n.) ºi se încheie dupã
ROMA - AUTORITATE mercenarilor germanici, care trimite la îndepãrtarea din funcþie atât a
CREªTINÃ SUPREMÃ Constantinopol insignele imperiale ale conducerii politice (împãratul Mihai al
Roma ecleziasticã, moºtenitoare a fostului Imperiu Roman de apus. III-lea, 842 - 867 e.n.), cât ºi a celei
unei structuri organizatorice în care Interdicþia de folosire a numelui de religioase (patriarhul Fotie), ale celor din
experienþã din timpul vechii religii îºi dac ºi de Dacia se menþine cu stricteþe. Rãsãrit. Apusul era condus religios de
spune cuvântul, se preocupã intens sã- Papa Nicolae I (857 - 867).
ºi dobândeascã un anume grad de IORDANES, SALVATOR AL
influenþã ºi importanþã faþã de
Constantinopol.
INFORMAÞIILOR DESPRE DACI
În anul 551, Iordanes, folosind cheia
Aceasta chiar reuºeºte, când în anul get-got, preia importante date istorice
32