Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
magazin
Director fondator: Dr. Napoleon Sãvescu Nr. 14 - iulie 2004
MILADY TÃRTÃRIA
RUPE TÃCEREA dupã 7.300 de ani
Din sumar
NOI NU SUNTEM
URMAªII ROMEI pag.2
Al V-lea Congres internaþional
de dacologie pag.8
Milady Tãrtãria pag.11
O Cronicã a poprului dac
pe plãcuþe de plumb pag.18
Zamolxe, primul legiuitor
al geþilor pag.28
cmyk
COLOR
Editorial Sumar
Bogãþia B1 TV-ului Noi nu suntem urmaºii Romei-O incursiune în peregri-
nãrile populaþiei carpato dunãrene prin nord-vestul europei.
Dr. NAPOLEON SÃVESCU pag. 2
Greu ºi-ar fi imaginat cineva cã dintr-o emisiune
Al V-lea Congres internaþional de dacologie-Imagini
ca Naºul, de altfel, una dintre cele mai spumoase,
ºi comentarii.
mai inteligente ºi, de ce nu, mai trãsnite emisiuni de VLADIMIR BRILINSKY pag. 8
televiziune postdecembriste, poate zbura un porumbel
atât de alb ºi de puternic ca cel din seara de 24 iunie.
Am asemãnat acest porumbel cu cel venit pe arca lui
Noe cu o ramura de mãslin în cioc semn al sfârºitului
potopului. O astfel de veste a adus si porumbelul pe Milady Tãrtãria-Un eveniment de
care l-a lansat în aceasta emisiune Marco Merlini, unul excepþie vine sã opreascã toate contro-
dintre cei mai reputaþi arheologi europeni. O veste ce versele legate de vechimea tãbliþelor de
va pune punct pentru totdeauna controverselor lansate la Tãrtãria.
pe tema vechimii tãbliþelor de la Tãrtãria,o veste care MARCO MERLINI pag. 11
va bate în cuie, etern primordialitatea scrisului în spaþiul
carpato-danubian. Dupã o muncã asiduã, Marco
Merlini aducea de departe dovada ºtiinþific doveditã a
vechimii tãbliþelor de la Tãrtãria ºi a vârstei celei ce a
murit acum 7300 de ani ºi alãturi de care au fost
descoperite aceste tãbliþe. Pãzit cu încãpãþânare tipic
O Cronicã a poporului dac pe
romanã, pânã ºi faþã de colaboratorii ºi prietenii cei plãcuþe de plumb
mai apropiaþi, secretul a fost dezvãluit în premierã Traducerea a douã plãcuþe de plumb, care pot constitui
absolutã în cadrul emisiunii Naºul într-un moment o nouã istorie a poporului daco-român.
foarte bine ales de interlocutor ºi foarte bine moderat ADRIAN BUCURESCU pag. 18
de gazda emisiunii, Radu Moraru. ªi întrucît cea care
a fost reconstituitã cu migalã ºi apãrea acum, dupã Dispozitive militare getodacice - Arta rãzboiului la geto-
7300 de ani ca o femeie de 55 de ani cu o staturã uºor daci privitã prin prisma tehnicii militare folosite la distrugerea
adusã de spate, cu un picior mai scurt decât celãlalt,ºi fortificaþiilor romane.
pentru cã senzaþionalul anunþ a fost fãcut într-o emisiune Ing CONSTANTIN IONIÞÃ pag. 20
cu un nume parcã predestinat Naºul,acea femeie a
fost botezatã cu un nume care va rãmâne pentru Limba misiunii creºtine în sapþiul carpato-dunãrean
eternitate, MYLADY TÃRTÃRIA. Un periplu prin perioada primelor secole dupã Cristos la nive-
Acest moment a fost începutul sfârºitului unor
lul pãtrunderii creºtinãtãþii în spaþiul geto-dacic.
Pr. dr. THEODOR DAMIAN pag. 22
controverse mai mult sau mai puþin oneste, ce frânau
normalul mers al istoriei noastre,acest moment a fost
Mormântul lui Stefan cel Mare În anul ªtefan cel Mare
începutul celui de-al V-lea Congres Internaþional de o evocare emoþionantã ºi preþioasã a momentelor comemorãrii
Dacologie,un congres ce a adus ºi alte multe surprize ºi în 1871 a 400 de ani de la moartea marelui Voievod.
noutãþi legate de istoria neamului nostru. DIONISIE OLINESCU pag. 24
Sã mulþumim deci Naºului pentru cã a fost o gazdã
bunã ºi imparþialã, sã mulþumim Televiziunii B 1 TV, Zamolxe primul legiuitor al geþilor În traducerea Ma-
care se poate mîndri fãrã falsã modestie cã a devenit riei Criºan o carte de o importanþã excepþionalã îºi începe deru-
mult mai bogatã o datã cu aceastã premierã absolutã. larea în serial.
O bogãþie care se poate mãsura doar cu sufletul. CAROLUS LUNDIUS pag. 28
n Vladimir Brilinsky
1
DACIA
magazin nr.14 iulie 2004
(continuare din numãrul trecut) carpato-danubienilor, va da naºtere la Pachia Tatomirescu, care în caietele
douã subdiviziuni: Daco-României vorbeºte despre o
a)Sud-esticã: sumerienii, ramarii- unitate culturalã-arhaic-europeanã,
O datã formaþi ca popor în spaþiul troieni din Asia Micã, hitiþii, ga- pelasgicã, apãrutã în perioada anilor
carpato-dunãrean, strãmoºii carpato- ramonii (din nordul Africii). 30.000-8.175 î.d.H. ºi care a devenit
danubieni ºi-au început migraþia în b)Sud-vesticã va da naºtere o unitate stabilã la orizontul anului
zonele propice vieþii, care apãreau raselor aºa-zise latine din Europa: 8.175 î.d.H., fragmentându-se în trei
peste tot în Europa, o datã cu geto-dacii tracii, ilirii, latinii unitãþi. Aceste unitãþi s-au dezvoltat
retragerea calotei glaciare ºi (romanii) italienii, Ibericii-spaniolii, în acel apogeu al neoliticului
schimbarea climei. Cine ar putea portughezii, francezii etc. diferenþiindu-se în: Pelasgia de Vest
spune câte ere, câte milenii au trecut 3.Ramura esticã va da naºtere la de la Atlantic ºi pânã în Alpi, Pelasgia
pânã ce dealurile mai joase s-au spiritualitatea vedicã. Aceasta va de Centru de la Alpii Rãsãriteni ºi
acoperit de pãduri, pãdurile au prins cuceri Asia: sudul Chinei zona Sardinia pânã Nipru ºi Marea Geticã
viaþã, insectele, pãsãrile ºi în sfârºit Tarim Basin (Toch-arieni), India (Marea Neagrã), de la Carpaþii Nordici
animalele au început sã le populeze, (vedicii arieni), Japonia (populaþia ºi Marea Balticã dintre Oder ºi
ele fiind urmate în mod firesc de Ainu) etc. Neamuna, pânã în Sicilia, Creta
oameni în cãutarea hranei, având în Tot ce s-a spus pânã acum aici (Marea Tracicã apãrând mult mai
ei ºi instinctul de explorare. reprezintã mai degrabã o reconstituire târziu, când puntea de pãmânt ce lega
Dacã ne uitãm pe harta Europei logicã dupã câteva dovezi ºi referiri Asia Micã de Peninsula Balcanicã se
putem vedea cum lanþul Carpato- extrase din puþinul pe care îl ºtim va prãbuºi în Marea Mediteranã, în
Hercinic se continuã cu cel Turingian. astãzi. urmã cu 4.000 de ani, lãsând puzderie
De o parte ºi de alta a acestei linii Privind cu atenþie harta de faþã, de noi insule ºi o nouã mare: Marea
pornesc râuri, unele spre Nord, altele avem un tablou de ansamblu a ceea Tracicã nume schimbat de greci mai
spre Sud. Astfel, spre Nord avem ce s-a întâmplat în acele vremuri. târziu în Marea Egee.
Bazinul hidro-geografic care cuprinde De la Atlantic ºi pânã la Marea de ªi, în sfârºit, avem Pelasgia de Est,
Elba, Odra, Vistuia ºi Neman, în timp Azur a existat o impresionantã arie de la Marea Tracicã (Egee), Marea
ce în Sud îl avem pe cel al Dunãrii culturalã, o manifestare culturalã, de Geticã (Neagrã) ºi Nipru, pânã la Don,
(Danu: zeiþa vedicã a ploii ºi a la dansul bizonilor, din sanctuarul- Munþii Caucaz ºi de aici, peste
pajiºtilor bogate), numit ºi Danubiu peºterã de la Altamira (Spania) sau Anatolia, pânã în insula Cipru.
ori Istru ºi care adunã aproape toate de la Font-de Gaume (Franþa), Andre Leroi-Gournan cercetând
apele ce izvorãsc pe versantul sudic Felina de Fildeº de la Pavlov culturile, arta rupestrã, euroasiaticã,
al liniei sus-amintite. (Cehia) la Panterã, cai ºi cavaler religiile preistorice, a fost unul dintre
O datã cu îmblânzirea climei, ucis, din sanctuarul-peºterã de la primii care au evidenþiat
pelasgii carpato-danubieni vor porni Cuciulat (15.000-12.000 î.d.H.) extraordinara unitate a conþinutului
în cucerirea lumii preantice: România), ori la Gaie-n atac, din figurativ permanentã, persistentã,
1.O ramurã timpurie, nordicã, sanctuarul peºterii Gaura Chindiei continuitatea prezentãrilor în spaþiu
baltico-mazurianã, se va separa mai (10.000-8.000 î.d.H-România) ºi ºi timp, din Asturia pânã la Don:
târziu în douã sub-diviziuni, dând pânã la figura stranie, cosmicã a aceasta fiind unitatea culturalã ºi
naºtere la douã popoare: germanice basoreliefului din sanctuarul-peºterã demograficã din care s-au ivit în zorii
ºi slave. de la ªinca-Veche. Trebuie sã-l istoriei europenii, pelasgii arhaici,
2.O a doua ramurã, cea sudicã a amintesc cu plãcere pe domnul Ion unitate ce a antrenat ºi o limbã
2
nr.14 iulie 2004 DACIA
magazin
comunã, pelasga arhaicã a oamenilor Muntenegru, Herþegovina, Bosnia, populaþia Kurgan în stepele Nord-
paleoliticului ºi mezoliticului, având Croaþia, Slovenia, Albania, Grecia, Vest-Pontice ºi valea Dunãrii,
un lexic redus la strictul necesar, dar Turcia, Ungaria, Elveþia, Italia cu o originari din aria Don Volga. Acest
îmbogãþindu-se ºi diversificându-se extremitate nordicã: Austria, Cehia, prim val migrator de cãlãreþi
de la un mileniu la altul. E de ajuns sã Slovenia, Polonia ºi Lituania ºi o rãzboinici se va opri la confluenþa
ne gândim la schimbãrile lingvistice extremitate sudicã, marcatã de râurilor Sausa ºi Drava cu Dunãrea.
din ultimii 2.000 de ani ca sã ne putem insulele Sardinia, Sicilia, Creta, Cipru. El va contribui la revigorarea migraþiei
imagina ce s-a putut întâmpla atunci, Aceastã ramurã sud-vesticã carpato- pelasgice carpato-danubiene dincolo
de mult, în antichitatea preistoriei danubianã a înregistrat o de Alpi ºi în special în Peninsula
Europei, Limba pelasgicã-arhaicã a impresionantã dezvoltare neoliticã, Italicã.
carpato-danubienilor dând naºtere aducând pe lume cea mai veche Pelasgii-carpato-dunãreni se vor
acolo departe, în Asia, limbii scriere de pe planetã, cea de la organiza mai bine administrativ-
sanscrite, în timp ce în Europa sudicã Tãrtãria România, ºi cea mai militar ºi religios spre a lupta
va înflori limba latinã vulgarã, care fascinantã arhitecturã a templelor: împotriva populaþiilor migratoare. În
va da naºtere celei culte (dispãrutã Cãscioarele România, Cranon numele zeitãþilor sacre ca acela al
dupã o perioadã de mai puþin de 2.000 Grecia, Porodin Macedonia, rãzboiului, So-ares (Soare-tânãr,
de ani). Gradesnita Bulgaria, Parta rãzboinic), ori în numele cultului sol-
Ramura sud-vesticã a carpato- România, Sarmi-Seget-Usa (România ares (fiul Tatãlui-cer), Sama-Sua,
dunãreanã va fi vorbitã între Nipru, Panteonul pelasgilor arienii- Salmos-Zalmos-Zalmoxis), rolul
Crimeea ºi Don-Caucaz de cei ce carpato-danubienii), dominatã de credinþei va fi revigorat.
s-au constituit în primul ºi al doilea cultul Soarelui zeu, din munþii În vederea apãrãrii þãrii, se va
val-kurgan (4.400 ºi 3.400 î.d.H.), Suryanului (Surya: numele zeului dezvolta o producþie de arme din ce
îndeosebi de urmaºii lor, rãmaºi pe Soarelui în lumea Vedica). În în ce mai perfecþionate, Terra
loc, care surprind ºi azi prin aºa- necropola de la Cernavodã Aruteliensis, Ardeal, devenind în final
zisele insule de romanitate, România s-au descoperit douã prim centru metalurgic al Europei.
vorbitori ai unei limbi vlahice estice statuete din ceramicã, din orizontul Astfel, primul val de populaþie
ori extrem estice, ca în regiunea anului 4.530 î.d.H., reprezentând Kurgan a fost absorbit, asimilat de
Kerson ori în Peninsula Crimeea perechea primordialã: tatãl-cer autohtonii, carpato-danubieni, care
(Ucraina de azi), ori pe þãrmul est- (Sarmasua) ºi muma-pãmânt, stimulaþi ºi agasaþi de migratori vor
nord-est al Mãrii Caspice, ca în (Dakia), numit ºi Gânditorul ponto- da naºtere unui popor rãzboinic,
Vachi, Khuchni, Kurakh (din dunãrean ºi soþia-i. Sã nu uitãm cã rãzboinicii Soarelui la acel început
Dagestan Rusia) ºi Peninsula condiþiile geo-climatice ºi în special al anilor 4.400-3.900 î.d.H. cunoscut
Buzachi ori în Kazahstan etc. tectonice din anii 7.540 î.d.H. pânã ºi sub numele de popor dac (Dax-
Alþii vor ajunge în sudul Chinei, în 5.300 î.d.H. vor afecta rãspândirea sfinþi, cavaleri, rãzboinici), poporul
toch-arienii, ori în India-arieni (limba neamului nostru carpato-danubian. cel mai viteaz, cel mai cinstit ºi drept
sanscritã) ori chiar în Japonia Astfel, în perioada descrisã mai sus, din masa neamurilor pelasgice
populaþia Ainu. în urma cataclismului tectonic, s-a (Herodot, Istorii, IV, 93).
Ramura sud-vesticã a carpato- ridicat placa tectonicã a Mãrii Negre Carpato-dunãrenii au descoperit:
danubienilor va constitui de fapt ceea cu 40-180 m, inundând zona câmpiei 1.Secera (vezi complexunile
ce numim Vechea civilizaþie Dunãrii de Jos, s-a rupt ºi s-a format culturale Gumelniþa-Karanoco ºi
europeanã avându-ºi originea în trecãtoarea Bosforului, s-a prãbuºit Cucuteni);
spaþiul sacru carpato-danubian. în Marea Mediteranã puntea ce leagã 2.Cuþitul curb, din silex, atingând
Conceptul de vechea Europã a fost Balcanii de Asia Micã, dând naºtere pânã la 30 cm lungime, devenind, în
pus în circulaþie de Marija Gimbutas la Peninsula Balcanicã ºi Marea epoca metalelor, sabia dacicã,
profesoara de arheologie-lingvisticã Tracicã (Egee) cu insulele ei. Tot în încovoiatã, folositã atât la seceratul
de la Universitatea din Los Angeles, aceastã perioadã, centrul sacru Koga- grâului, cât ºi la seceratul duºmanilor.
California, care l-a prezentat în 1971 Ion se va muta în Munþii Bucegi (de 3.Plugul cu brãzdar din corn de
la al VIII-lea Congres internaþional de la punctul seismic al Vrancei), în zona cerb ori din silex, mai târziu fiind
ºtiinþe preistorice ºi protoistorice de muntelui Surya, la Sarmi-Seget-Usa fãcut din bronz ori fier;
la Singidunum Belgrad. Acestei (în vechea sanscritã însemnând: eu 4.Jugul folosit la tracþiunea
ramuri îi corespund þinuturi ce se mã grãbesc sã curg). carelor cu boi;
gãsesc azi pe harta Europei în: Între anii 4.400-4.200 î.d.H. 5.Toporul din silex, mai târziu
Ucraina, Republica Moldova, soseºte primul vas rãsãritean fãcut din bronz-fier, turnat într-un
România, Bulgaria, Serbia, Macedonia, migrator în aceastã Pelasgia soseºte tipar de lut ars, topor cu douã tãiºuri,
3
cmyk COLOR
DACIA
magazin nr.14 iulie 2004
tipic pentru poporul nostru carpato- face apariþia ca Marele Zeu, având- da naºtere la douã grupuri mari de
dunãrean; o alãturi pe Marea Zeiþã Bendis, popoare: slave ºi germanice.
6.Roata pentru olãrit, cât ºi zeiþa pãdurii, Lunii ºi farmecelor. Un document important pentru
roata pentru car, invenþie atribui- Carpato-danubienii se vor rãs- noþiunea de Dacia cât ºi pentru ori-
tã dacilor cucuteni; pândi în lume, o vor cuceri, dar ginea ºi istoria descendenþilor sãi,
7.Cotiga, carul, cãruþa cu douã, vor fi ºi ei cuceriþi parþial, astfel este Chronicle Roll sau Moseley
trei sau patru roþi. civilizaþiile create de ei, pelasgo- Roll, o cronicã istoricã al cãrei ori-
Toate acestea au fost inventa- traco-micenianã, pelasgo-traco- ginal s-a pierdut dar ale cãrei co-
te de strãmoºii noºtri. Oricare alt minoicã, pelasgo-traco-troianã vor pii ºi manuscrise dupã aceste do-
popor din lume s-ar mândri cu aºa fi nimicite, cucerite de un grup cumente, fãcute în secolul XV, în
descoperiri, exceptând poporul barbar, sosit de undeva din estul timpul domniei lui Henry al VI-lea,
nostru român, care, din modes- Mãrii Caspice în anii 1.900-1.400 se gãsesc la: Universitary Colle-
tie, dacã nu prost înþeleasã lipsã î.d.H. în 4 valuri: ahei, ionieni, ge, din Londra, Corpus Christi
de mândrie, continuã sã-ºi asume dorieni ºi eolieni, cunoscuþi mai College din Cambridge ºi Bi-
o origine latino-romanã, neglijân- târziu ca greci. bliotheque Nationale din Paris.
du-ºi adevãrata istorie. Ei vor ocupa treptat sudul Pen- Acest document este o geano-
Valurile de migratori din Rã- insulei Balcanice, Asia Micã, ne logie a popoarelor germane, o le-
sãrit au continuat: astfel avem un vor alunga din insulele Mãrii Tra- gendã a acestora. Astfel Steph,
al doilea val kurgan (3.400-3.200 cice (vezi aheul Temistocle, con- Steldius ori Boerinus este primul
î.d.H.) ºi chiar un al treilea (3.000- ducãtorul grupului de greci care locuitor ºi iniþiator al popoarelor
2.800 î.d.H) care, datoritã numã- vor cuceri insula Lemnos de la germanice vechi, iniþiatoare: Gea-
rului lor mic nu va influenþa ele- tracii Sinthioni (500 î.d.H.). Ei vor te, Dcaus, Suethedus, Fresus, Get-
mentul demografic local. schimba ºi numele din Marea Tra- hius, Wandalus, Iutus, Gothus,
Atunci, la începuturile anilor cicã în Egee. Vor cuceri de la noi Cinrinicius.
3.400 î.d.H., polul demografic al Troia, pe care o vor distruge, dar Trebuie sã-i mulþumesc cole-
planetei se afla în aria carpato-du- din cuceritori vor deveni cuceriþi gului din New Jersey, dr. Alexan-
nãreanã-ponticã, aºa încât popu- de cultura carpato-dunãrenilor. Ei dru Bãdin, care în lucrarea Dacia
laþiile semi-nomade din stepele ne vor împrumuta zeii ºi univer- din Vestul Europei publicatã la
dintre Nipru ºi Ural, pãstori de sul mitologic: Gebeleizis va deveni New York 1998, Ed. The Gery-
hergheli atraºi de prosperitatea ºi Zeus, Bendis Venus, pe Orfeu ºi o n Pre ss, d e sc ri e î n a mã n unt
bogãþiile vecinilor din dreapta Ni- Bachus îi vor asimila fãrã multe aceastã legãturã dintre Dacia de
prului, vor apãrea ºi dispãrea în schimbãri, de multe ori recunos- Est ºi Vest, dezlegând o istorie
marea masã a populaþiei carpato- cându-se originea traco-dacã. pânã acum nedezlegatã, o istorie
dunãrene. Aceste mase migratoa- Nesiguranþa drumurilor fieru- legendarã, reabilitând pe baze is-
re Kurgan II, III s-au strecu- lui, aurului, grâului ºi vitelor în torice ºi documentare, originea
rat în grupuri mici pânã departe, Dacia, þara mamã, îi va determina Daciei din Vestul Europei. Chiar
în vestul Europei, unele grupuri pe aceºtia (pe daci) sã rãspundã dacã opiniile noastre nu sunt în-
ajungând chiar pânã în Peninsula solicitãrilor prin înfiinþarea unui totdeauna aceleaºi, continuu sã-i
Ibericã (Spania de azi). ordin, eroic-religios, cavaleresc, pãstrez aceeaºi deosebitã stimã.
Dacii au protejat Europa de nã- care va promova idei în înaltul Revenind la cei 9 descendenþi
vala barbarilor, la fel cum urmaºii spirit justiþiar, potrivit obiceiuri- ai lui Boerinus (Boier n.a.), este
lor o vor face mai târziu. Lipsa de lor dacilor, promovând celebrele clar cã ei nu reprezentau persoa-
civilizaþie, foamea, hoþia ºi needu- legi pelasgice, pelagine, bellagine ne, ci popoare, iar preistoria devi-
carea de secole în spiritul muncii ori valahice, punând astfel capãt ne dintr-o datã un roman fascinant
a barbarilor din statele Rãsãritu- tâlhãriilor ºi pirateriilor locale. poliþist: cum de ei, germanii, pot
lui i-au adus ºi continuã sã-i adu- Cavalerii acestui ordin, cavalerii accepta ca douã dintre ramurile lor
cã spre noi. Soarelui, înzestraþi cu arme de fier, sã poarte nume ca geate ºi dacus!
În Dacia intratã în perioada vor fi net superiori inamicilor lor. Sã fie oare o simplã coincidenþã,
bronzului se constituie Coþofeni, Dupã cum am spus la început, ori sosirea pe teritoriul Germaniei,
dominatã de idei religioase, sim- pelasgii carpato-danubieni s-au atunci, a unui trib carpato-danu-
boluri, motive sacre: gãsim spira- despãrþit în douã ramuri: una su- bian, dupã retragerea calotei gla-
la dublã, gãsim cultul bradului dicã (spiritualitatea vedicã) pe ciare ºi încãlzirea climei, sã fi ge-
(vezi motivul ramurilor de brad). care am discutat-o parþial, ºi alta nerat aceastã legendã!
Gebeleizis balaurul norilor îºi timpurie nordicã. Cea nordicã va -Existã un erou scandinav,
4
cmyk COLOR
5
DACIA
magazin nr.14 iulie 2004
Boewulf, conducãtor al unui popor adreseze Daciei de Est, acolo fiind a regilor din Leire scrisã în XII d.H.
numit geate, geatas, guata sau gua- cheia care le poate deschide uºa gãsim: Erat Ergo Dan Rex in Da-
tar. preistoriei originii lor. cia Per Triennium Dan a fost deci
-Friedrich Heer în cartea sa The Este oare posibil ca pe o arie ge- rege în Dacia, timp de trei ani. În
Medieval Word New York, New ograficã determinatã undeva la vest partea de jos a aceleiaºi pagini R.W.
American Library, 1961, descrie trei de râul Rin ºi la est de Munþii Car- Chambers aduce o notã informati-
profesori iluºtri de la Universitatea din paþi sã existe douã regiuni ºi douã vã deosebitã: Dacia=Den-Mark.
Paris, secolul XIII, toþi originari din popoare cu nume identice, cu tradi- Dupã o reexaminare a documentu-
nordul Europei: unul din ei fiind Bo- þii culturale, religioase ºi lingvistice lui Moseley Roll se poate observa
etius din Dacia. Acesta era reprezen- foarte asemãnãtoare, care sã nu aibã cã atât numele regelui Dan, cât ºi al
tantul tezei mult-dezbãtute a dublei o legãturã istoricã între ele, care sã poporului Dani sunt absente din
realitãþi ºi care descria cunoaºterea nu aibã o istorie, un trecut ºi o ori- acest document, apariþia lor istori-
ºi religia ca douã principii diferite, fie- gine comunã? cã fiind mult târzie. Dani, Dania,
care având validitatea ei proprie. Ideile Ei, pelasgii-carpato-danubieni, Danemarca sunt nume mai recente
lui eretice au fost aduse la tãcere, în ºi-au purtat simbolurile peste toate ce au înlocuit numele tradiþional de
anul 1277, printr-un decret papal. zonele cucerite; astfel gãsim crucea Dacia.
Localizarea geograficã a Daciei, pelasgicã nu numai pe un vârf de Venirea danilor în nordul Scan-
þara lui Boeticus, este controversa- lance la Torocello, lângã Veneþia, ºi dinaviei a deplasat o parte a popu-
tã. Dupã profesorul Jensen S. Skov- la Muncheberg (Germania), din Bal- laþiei de daci pe teritoriul Olandei
gaard, termenul de Dacia avea douã cani ºi pânã în Asia Micã ºi de aco- de azi, unde locuitorii sãi sunt cu-
semnificaþii: -prima se referea la un lo pânã în India, Coreea ºi Indone- noscuþi ºi azi sub numele de Dutch,
membru al ordinului dominican sau sia (Insula Bali); cea mai veche din care se pronunþã daci.
franciscan, însemnând cã persoana lume gãsindu-se la sudul Dunãrii, Avem Royal Dutch Oil Compa-
aparþinea Provinciei Dacia, în care pe teritoriul Bulgariei de azi, vechi- ny, ori Dutch East India Company,
erau cuprinse teritoriile mai multor mea ei fiind de peste 7.000 de ani. Dutch Refrfomed Church, etc.
þãri: Danemarca, Norvegia, Suedia Pasãrea heraldicã a Þãrii Româ- Din nefericire, în România de azi
ºi Finlanda. A doua semnificaþie ar neºti, Corbul Pelasgic, pasãrea sfân- avem un popor preocupat în primul
însemna cã persoana aparþinea þãrii tã a zeului Mitra (zeul Soarelui, rând de supravieþuirea fizicã ºi mai
Dacia din vechile texte latine ale aparþinând populaþiei celei mai vechi puþin de origini, de identitatea lui re-
Evului Mediu, numitã, de asemenea, din panteonul vedic), adorat aºa de alã.
Dania sau Danemarca. Aºadar, gã- mult în regiunile Daciei (vezi N. În plus, evenimente nefireºti ºi
sim douã grupuri de populaþii, în Densuºianu, Dacia preistoricã, dramatice l-au fãcut sã-ºi uite ade-
douã regiuni geografice diferite din p.426, Ed. Meridiane, 1986), are în vãrata origine.
Europa, care poartã aceleaºi nume plisc o cruce pelasgicã simplã, al- Încercãrile repetate de a-l
de daci ºi Dacia. Un grup este si- teori dublã; în Octoihul slavonesc face pe poporul daco-român
tuat în estul Europei (în vatra ve- tipãrit 1575, aceastã cruce are în sã-ºi uite identitatea naþionalã ºi
chii Europe) ºi celãlalt în partea de partea superioarã forma unei zvas- istoricã se pare cã au reuºit. Sã
nord-vest a continentului, unde gã- tici vechi pelasgice, simbol al soa- nu uitãm cã o minciunã repetatã de-
sim ca stat Danemarca, numitã ºi relui renãscut sau al soarelui de pri- vine un adevãr de valoare în timp
Dacia, în vechile texte latine, sau o mãvarã. Tot astfel o gãsim ºi în ce un adevãr neglijat trece în spa-
gãsim ca provincie, regiune, numi- Psaltirea slavo-românã de la 1577 þiul ocult.
tã tot Dacia, incluzând de data (Bianu ºi Hodos, Bibliografia ro. Oare aceastã hipnozã de
aceasta Suedia, Norvegia, Dane- Tom.I. 61-1575, 67-1577). La 31 secole la care este supus popo-
marca ºi Finlanda. iulie 1920, la biserica Domneascã rul daco-român sã nu aibã un
Ce este interesant, ca datare is- din Curtea de Argeº a fost desco- sfârºit? Daco-românii sã nu-ºi
toricã, Dacia din estul Europei a fost perit mormântul lui Negru-Vodã; în poatã descoperi adevãrata origi-
menþionatã în istoria scrisã din se- momentul în care a fost ridicatã pia- neºi adevãrata istorie? Adevã-
colul II î.d.H. în timp ce cea din Vest, tra de pe sarcofag, a apãrut imagi- rului îi trebuie douã lucruri: cineva
mult mai târziu, în jurul secolului IV nea nealteratã a Marelui Domn ºi sã-l rosteascã ºi cineva
d.H. Preot din veacul al XIII-lea, giul- sã-l audã! Deci primul pas a fost
Personal, nu cred cã problema giul voievodului fiind descoperit cu fãcut!
originii naþionale a lui Boeticus din semnul sacru pelasgic, crucea pe-
Dacia trebuie sã fie dezbãtutã între lasgicã.
suedezi ºi danezi, ei trebuind sã se Dacã ne uitãm în Mica cronicã (Continuare în numãrul viitor)
6
nr.14 iulie 2004 DACIA
magazin
7
cmyk
DACIA
magazin nr.14 iulie 2004
Conferinţa de presă prezidată de dr. Napoleon Comandor Tiberiu Frăţilă, Director PR al Congresului,
Săvescu, primul pas spre deschiderea congresului deschide lucrările primei zile
P
rezent la cea de-a treia ediþie consecutivã a congreselor de dacologie Marco Merlini, director al Prehistory
Knowledge Project ºi membru al World Rock Art Academy Italia, totodatã unul dintre cei mai prestigioºi
arheologi ai Europei a venit în faþa auditoriului cu o comunicare care pune definitiv punct numeroaselor
controverse legate de vechimea tãbliþelor de lut de la Tãrtãria. Dacã anul trecut la dezvelirea monumentului de la
Tãrtãria, monument ridicat de fundaþia Dacia Revival, Marco Merlini promitea tot sprijinul în elucidarea acestei
controverse, iatã cã acum, dupã un an de muncã susþinutã de aceeaºi fundaþie, Dacia Revival, personal de doctorul
Napoleon Sãvescu, acesta vine cu dovezi greu de clãtinat în sprijinul ideii de primordialitate a scrisului în spaþiul
carpato-danubian. Într-o scurtã discuþie, Marco Merlinii ne-a explicat drumul parcurs pânã la acest rezultat spectaculos.
Rep.-Domnule Merlini prezentarea dumneavoastrã a acea ora nu însemnau o scriere. Este ceva important
fost fãrã exagerare punctul culminant al acestui congres. deoarece Tãrtãria este simbolul nostru, simbolul unei
Drumul pânã la aceastã realizare a fost lung ºi anevoios. posibilitãþi. Acum un lucru foarte important e cã trebuie
Haideþi sã facem o întoarcere în timp la anul 1961, când sã ne dãm seama cã tãbliþele de la Tãrtãria nu sunt unice.
se descopereau aceste tãbliþe atât de mult comentate. Ce În cartea mea am publicat zilele astea cã scrierea a început
a reprezentat acel moment? în Europa cu semnul întrebãrii ºi am numãrat în jur de
Marco Merlini -În 1961 a avut loc o descoperire 100 de orãºele ºi oraºe, deci înesamnã cã scrierea a fost
foarte importantã pentru cã a schimbat cronologia istoriei foarte întinsã. Tãrtãria este foarte importantã pentru cã
în Europa. Al doilea lucru care s-a întâmplat atunci este acolo a fost punctul de începere. Problema este cu
cã s-a schimbat geografia, legendei unde au început datarea pentru cã Vlasa nu a fãcut tot ce s-a putut ºi, de
civilizaþiile. Vlasa, a descoperit în dealul de la Tãrtãria, asemenea, a folosit niºte sãpãturi mai vechi. Am arãtat
mai multe Tell-uri. Tell înseamnã orãºel mai mic care a astãzi, o singurã pozã unde au fost gãsite oase ºi tãbliþe.
crescut, s-a dezvoltat în timp ºi oamenii au construit Nu ºtim exact unde este nivelul ºi nu putem sã ne dãm
case peste cele vechi. Este, dacã vreþi, un munte artificial seama unde este exact locul. Punctul meu de vedere este
fãcut de oameni în timp. Nu existã multe Telluri în lume. cã tãbliþele nu puteau fi datate de Carbon14 pentru cã nu
Acesta de care vorbim a fost înr-o continuã transformare au carbon în ele. Nu au carbon deci nu pot fi datate. Se
ºi a lãsat ca mãrturie, o stratificare deosebit de importantã, ºtie cã oasele de care am vorbit au fost gãsite împreunã
istorie, timp, identitate, a unei populaþii. Aceste tãbliþe cu tãbliþele. Am început acest proiect cu profesorul
istorice, dupã cum se ºtie au fost gãsite dacã urmãrim Gheorghe Lazarovici, un arheolog foarte important al
raportul lui Vlasa, împreunã cu oase ºi fragmente de oase României. Împreunã am cercetat în subsolul muzeului
dezmembrate ºi la prima vedere arse. Am avut multe din Cluj ºi am încercat sã gãsim oasele. A fost o muncã
discuþii despre cronologia tãbliþelor ºi ce înseamnã ele. grea ºi dificilã, dar, într-un final, am gãsit oasele pe care
Bineînþeles cã am întâlnit mai multe ipoteze. Pe aceste le-am trimis la Universitatea din Iaºi pentru cã la început
tãbliþe apar niºte semne atât de ciudate, dar acest lucru era important sã aflãm identitatea acestui mare preot acest
este un scris, asta e ceva clar. Dupã cum am ºtiut pânã mare shaman, a fost un mare aristocrat. Au fost discuþii
acum, scrierea a început acum 5000 de ani în Sumeria, importante despre aceste oaºe arse, acest sacrificiu. Se
Mesopotamia . Vlasa a bãnuit la început similitudini între povestea, ºtiþi bine, despre un mare preot care la sfârºit
scrisul sumerian ºi cel descoperit la Tãrtãria. A început este ars de alte patru preotese ºi aºa mai departe.
sã gãseascã elemente apropiate între semnele tãbliþelor
ºi cele Uruc. Ulterior, teoria Mariei Gimbutas avea sã Rep -Bine, ºi odatã cu stabilirea identitãþii s-au risipit
depãrteze în timp aceste douã feluri de scriere, ea plasând ºi legendele sau vechile teorii care învãluiau fenomenul
Tãrtãria în neolitic. Astfel s-a ajuns la punctul de vedere Tãrtãria?
cã tabletele în Tãrtãria reprezintã un început în scrierea
din regiunea Dunãrii. Am început sã ne gândim chiar cã Marco Merlini -Avem rezultate din Iaºi. Aceste
mulþi cercetãtori se întorc acum ºi cerceteazã prin rezultate dovedesc cã marele preot, marele ºaman de
lucrurile rãtãcite sau aruncate în muzee, lucruri decoperite care se vorbea era de fapt o femeie. Nu este o glumã, în
acum 20-30 de ani ºi care purtau pe ele însemne ce la acea perioadã femeile aveau totuºi un rol foarte important
11
DACIA
magazin nr.14 iulie 2004
ºi asta înseamnã cã divinitatea procesul de decarnare, natural nefiind datarea ºi la ce perioadã s-a ajuns?
femeilor era foarte importantã. urme cã animalele ar fi sfâºiat trupul.
Suntem la Milady Tãrtãria, aºa cum Probabil trupul a fost expus o Marco Merlini - Oasele au fost
trimise la Universitatea din Roma
pentru a verifica în laboratorul de-
partamentului de geologie analiza cu
Carbon 14. Datarea e foate veche
în jur de 7300 de ani. Oasele ca ºi
tabletele sunt foarte vechi. Acum
este o certitudine. Acum este rân-
dul nostru sã gândim cã scrierea a
început în Europa cu douã mii de
ani înaintea Sumerului. În România
avem o comoarã imensã, dar ea nu
aparþine numai României ci întregii
Europe. Pentru acest motiv am con-
tactat Ministerul Culturii, explicând
cã doresc sã încercãm un proiect
despre civilizaþia Dunãrii pentru cã
identitatea Europei a început cu
Dunãrea. Ministerul Culturii are o
mare responsabilitate în acest mo-
Resturile de oase depozitate la Muzeul de Istorie ment, un moment magic în care în-
al Transilvaniei Cluj-Napoca cepem sã gândim, sã schimbãm idei
Marco Merlini indicind locul descoperirii lui Nicolae Vlasa din 1961
13
DACIA
magazin nr.14 iulie 2004
este un centru de greutate aºa cã de nivel European. zaþii, dar aceasta este în mintea mea
Milady Tãrtãria este centrul nostru aproape realã. Are o frumuseþe
de gravitaþie. Rep. - Care este legãtura între aparte ºi o eleganþã cum nu am mai
Trebuie sa ºtiþi cã aºa cum Mi- amuleta descoperitã la Turdaº ºi vãzut ºi nu am mai simþit la celelal-
lady cea a muºchetarilor nu aparþi- femeia reconstituitã de la Tãrtãria? te. Aceastã reprezentare din mintea
ne exclusiv Franþei, ci Literaturii mea mi se pare a fi cea mai potrivi-
universale, la fel ºi Milady Tãrtãria Marco Merlini - Am o colecþie tã. Dacã avem imaginaþie putem
nu aparþine exclusiv României. de 1800 de fotografii de figurine de vedea cã personajul ºi aceastã figu-
Ambele sunt un punct de referinþã idoli de femei din mai multe civili- rinã sunt de o asemãnare izbitoare.
Datarea cu Carbon 14 a osemin- tã datare vine sã se situeze în plan rianã. Este o descoperire extrem de
telor umane din groapa de la Tãrtã- cronologic cu faimoasele tãbliþe de importantã datarea care s-a obþinut
ria este doar, sã spunem, pentru ar- la Tãrtãria pentru cã osemintele este fãrã dubii, obþinutã în condiþii
heologi tradiþionaliºti o surprizã, umane sunt în directã asociere cu de maximã rigurozitate stiinþificã,
pentru cã generaþiile tinere care au tãbliþele ºi în acest fel ajungem la arheologia, preistoria transilvãnea-
adoptat ºi au acceptat metoda datã- ceea ce s-a afirmat pânã acum, dar nã marcheazã un nou punct extrem
rii Carbon 14 nu vor avea prea multe mai puþin dovedit ºi anume cã tãbli- de important în preistoria europea-
obiecþii vizavi de aceastã datare. þele de la Tãrtãria sunt o descoperi- nã marcând în acelaºi timp crono-
Pânã la ora actualã, plasarea culturii re de excepþie care aparþine ultimu- logic apariþia unui sistem de scriere
Vinca-Turdaº în orizontul de timp lui sfert al mileniului VI poate înce- în spaþiul carpatic la nivelul cum
al mileniului V începutul mileniului putul mileniului V înainte de Hris- spuneam în urmã cu circa 7 milenii.
VI înainte de Hristos, nu era în ar- tos oricum un orizont cronologic în Ar fi de dorit ca aceastã datare sã
heologia româneascã un lucru una- urmã cu 7 milenii. În acest fel, an- fie multiplicatã în sensul de a se
nim acceptat cu atât mai mult cu cât terioritatea lor faþã de descoperirile continua datãrile cu carbon 14 ºi în
datãrile cu carbon 14 pentru aceas- din zona sumerianã este asiguratã alte situri din apropiere de pe valea
tã culturã din spaþiul transilvãnean ºi în acelaºi timp ele se constituie Mureºului, care conþin resturi de
lipseau cu desãvârºire. S-au fãcut într-o iniþiativã culturalã a spaþiului locuire contemporane pentru a ve-
recent câteva datãri la Turdaº în sta- carpatic profund originalã, deci nu dea mai bine când anume apare
þiunea iponimã ºi ele se plaseazã în au a se cãuta influenþe sau alte mo- aceastã civilizaþie ºi care este inter-
acelaºi element cronologic, deci pu- tive pentru apariþia lor în aceastã valul de timp în care ea se dezvoltã.
tem accepta cu suficientã certitudi- zonã. Ele sunt prin datarea obþinutã
ne datarea care o avem acum pen- acum, un fenomen cu clarã evoluþie Interviuri realizate de
tru Tãrtãria. În acelaºi timp, aceas- localã fãrã legãturã cu zona sume- Vladimir Brilinsky
14
nr.14 iulie 2004 DACIA
magazin
15
DACIA
magazin nr.14 iulie 2004
RECUPERAREA ªI RESTRUCTURAREA
ADEVÃRULUI ISTORIC VA DA PESTE BOT
ACELORA CARE
AU FALSIFICAT ISTORIA NOASTRÃ
Rep. - Domnule general, sînteþi mai exact, întreþinute. Din punctul aloce fonduri guvernamentale, nu
o prezenþã obiºnuitã deja la acesta de vedere Congresul de pentru a întreþine neaparat un staf
Congresele de dacologie. Ce Dacologie pe care îl întreþine cu tehnic, ci pentru a genera o instituþie
sentimente vã animã venind aici ºi încãpãþânare pozitivã domnul doctor în interiorul Academiei Române ºi eu
cum caracterizaþi evoluþia miºcãrii Napoleon Sãvescu capteazã în jurul l-am numit atunci: Institutul de Studii
dacologice din ultimii ani? unei idei deja energii pe care sincer sã Dacologice.
fiu, dupã al doilea congres nu le Personal consider cã este bine sã
Mihai Chelaru - Spunem cã e o bãnuiam cã vor ajunge la aceastã introducem în discursul academic
înrebare bine venitã, pentru cã dupã amplitudine în al doilea rând s-a creat ºtiinþific mai ales în domeniul
4 ani de participare de la ultimele 4 o emulaþie în cercetare ºi de la cercetãrii aprofundate ºi o nouã
congrese putem sã tragem o linie, cercetarea intuitivã, mai mult metodã rãzvrãtitã de altfel, dar,
dacã nu de bilanþ final, cel puþin de improvizatã s-a ajuns la una refuzatã de mulþi. Este vorba de
bilanþ intermediar. Faptul cã în constructivã foarte centrizatã, foarte cercetarea prin revelaþie. Daþi-mi voie
discursul public au apãrut paradicme la obiect ºi mai mult de cât atât s-a sã vã spun cã am vãzut în foarte
noi legate de istoria dacilor, legate de intrat pe acele crevase ale timpului, multe comunicãri, adevãruri rostite
recuperarea trecutului nostru ca acele cãi care duc în adâncimea pe bazã de revelaþie care s-au dovedit
valoare fundamentalã a poporului timpului nostru din care se scoate a fi palpabile, a intra în domeniul
Român pe care eu o subscriu sub un acest rod al adevãrului iniþial. Eu am realismului istoric, a artefactelor
singur cuvânt: Ancestralitate. Faptul spus-o ºi la congresul de anul trecut pipãibile, plecând numai de la intuiþie
cã existã aceastã miºcare, o miºcare cã este vremea ca acest congres sã ºi revelaþie.
intelectualã profundã îmi dã garanþia se instituþionalizeze, fac apel cãtre Aºadar, sugerez gânditorilor sã
cã ea se poate transforma într-o autoritãþiile statului român sã se introducã în panoplia cercetãrii ºi
miºcare naþionalã de recuperare a gândeascã nu numai la timpul care revelaþia. În fond, revelaþia este forma
valorilor profunde ale naþiunii române. se consumã în prezent, ci ºi la redarea sublimã dacã doriþi a cunoaºterii
Nu trebuie sã ne fie sub nici o obligatorie a mãreþiei poporului pentru cã ea se face instantaneu
formã teamã sã rostim adevãrurile român, sunt obligaþi sã restituie iertând Dumnezeu pe cei care
care ne aparþin chiar dacã foarte mulþi naþiunii române ce-i aparþine ºi de încearcã acest procedeu de toate
din pãcate dintre noi au încã reticienþe aceea cer cu insistenþã ca acest etapele obositoare ale lumescului.
dupã pãrerea mea nejustificate sau congres sã fie instituþionalizat, sã i se
16
nr.14 iulie 2004 DACIA
magazin
Am auzit rostindu-se noþiunea erori, ca sã nu accentuez, unele gafe sãu, Sãrut grãdina Maicii Domnului.
de Dacia Mare. Ce înseamnã de fapt istorice. Nu se pune problema ca o Nu întâmplãtor este singura limbã
pentru dumneavoastrã ideea de restituire, un adevãr sã fie introdus, care pãstreazã termenul
Dacia Mare? fie lansat într-o zonã de prost gust. mâncatear Gaia sã nu uitãm cã
Dacã o fac înseamnã cã, le e teamã aceastã inflexie de limbã s-a dus
- Mi se pare un pleonasm. Dacia cu adevãrat. Dacã nu deranja pe mai departe în Geea, de aceea
este mare, a fost mare ºi v-a rãmâne nimeni atunci chiar aveam o problemã, avem ºi Geea iap Pelas-gaia
mare. Cã din teritoriul ei ºi din dar pentru cã o fac atunci înseamnã înseamnã poporul care era pielea
structura spiritualitãþii sale s-au cã ei ºtiu, suntem pe calea adevãrului, pãmântului. Ilie Bãdescu i-ar
nãscut culturile europene succesive recuperarea ºi restructurarea spune noosfera în teoria sa de
ºi cã în sângele Europei curge sânge, adevãrului v-a da peste bot (ºi vreau acoperire a pãmântului cu sufletul
dacã vreþi proto-hominivis adicã sã folosiþi acest termen, sã nu-l omenirii. Iatã cã noi suntem cei
proto-dacic este iarãºi adevãrat. Din scoateþi) multora care ºi-au mãrit care am fost pielea pãmântului,
punctul nostru de vedere am fãcut trecutul ºi istoria ºi acum nu ºtiu, prima vieþuire ºi cultul celor care
apel la acea necesitate de a recupera nu-ºi gãsesc nici o formã, rãdãcini îºi regãsesc puterea în forþa
ºi reda mãreþia acestor oameni care numai la 25-30 de cm într-o rocã lupului se gãseºte pe mai departe
deocamdatã trãiesc sentimentul idiot istoricã, pe când noi venim dintr-o în toatã zona. Sã nu uitãm cã
de umilinþã ºi de prosternare la toate vânã adâncã care înseamnã epopeea lui Ro-lan este celui care
puterile, în genunchi. coborâtorul pe Cogaion, înseamnã vine din Ra-landia sau din Ra-
Coborâtorul pe Gaia, înseamnã mania, Val-kiria este elogiu adus
Multe voci acuzã aceastã miºcare întemeietorul de lume în aceastã zonã lupului volcu, iar Dererum lupus
dacologicã de naþionalism, aþi putea de vieþuire. se vorbeºte numai pe coama
sã comentaþi aceastã situaþie? Studiile noastre paralele de onto- carpaþiilor aºa cã daþi-mi voie sã
genezã deci geo-genezã ºi homo- vã spun cã, dacã nu reuºim sunt
Eu mai de grabã le-aº spune cã genezã, demonstreazã cã numai aici gata sã generez asociaþie cu
am putea fi acuzaþi de daconalism, putea sã existe viaþa ca atare, sã se drepturi depline care s-ar putea
haideþi sã fac un joc de cuvinte. presteze condiþiile de viaþã, iar numi Uniunea Democratã a
Nu se pune problema ca Dumnezeu, nu întâmplãtor a lãsat în Dacilor Minoritari din România.
peiorativul naþionalismului etnic care, secretele tainei ºi patimei duse de Interviu realizat de
haideþi sã recunoaºtem, a fãcut unele Papa Ioan în anul 2000, prin cuvântul Vladimir Brilinsky
VIZIONAÞI !!!
PROGRAMUL DE TELEVIZIUNE
DACIA TV
PE CANALELE DE TELEVIZIUNE
QUEENS CANALUL 57 QPTv
DUMINICÃ SEARÃ : 17-18 P.M.
LUNI SEARÃ : 18.30 P.M.-19.30 P.M.
MANHATTAN CANALUL 34
VINERI 11.00-11.30
Conþinutul acestui program este pe gustul tuturor vârstelor ºi preferinþelor: muzicã uºoarã, muzicã popularã,
momente vesele, informaþii politice ºi economice din þarã ºi comunitatea româno-americanã.
Informaþii la telefon: (718) 361- 6451, e-mail : stefancelmareorg@aol.com
Studioul de televiziune DACIA TV stã la dispoziþia publicului pentru filmãri ºi editãri de casete video, la evenimente deosebite
cum ar fi nunþi, botezuri, aniversãri.
17
DACIA
magazin nr.14 iulie 2004
D
espre originea ºi istoria plãcuþelor de plumb se ºtiu prea puþine lucruri. În cel mai bun caz, existã
controverse susþinute de diferiþi istorici care le-au dat atenþie de-a lungul timpului. Pânã la aflarea
adevãrului legat de aceste plãcuþe,traducerea, interpretarea sau tãlmãcirea lor sînt lucruri, care
intereseazã mai mult. În premierã, inginerul Dan Romalo, dupã o muncã asiduã de zeci de ani, publicã un
volum intitulat Cronicã Apocrifã pe plãci de plumb, apãrut la editura Arvin Press în 2003, volum în care
prezintã traducerea acestor plãcuþe o datã cu clasificarea lor. În luna mai 2004, la Academia Românã,
Drd.Aurora Petan susþine o comunicare publicã în care face o istorie a plãcuþelor, anunþând începerea unui
studiu sistematic aplecat asupra acestora.La congresul de dacologie din luna iunie, reputatul lingvist Adrian
Bucurescu, autor printre altele a volumelor Dacia Secretã ºi Dacia Magicã prezintã în plenul lucrãrilor
traducerea a douã dintre aceste plãcuþe. Începând cu acest numãr, Dacia Magazin, va publica în serial
traducerile tuturor plãcuþelor care la ora actualã existã ºi sunt fãcute publice. In spiritul deontologiei
profesionale ºi al dorinþei de adevãr ºi profesionalism vom publica ºi alte traduceri sau comentarii legate
de acest subiect,care vor fi adresate redacþiei noastre de specialiºti în materie.
DACIA MAGAZIN
Tãbliþele dacice de plumb
Viaþa lui Zalmoxis
Lectura textului: Traducerea:
Ing. Constantin I.Ioniþã ria. Luviþii, armenii, hitiþii din preajma Dunã- cã a geto-dacilor, care a precedat apariþia
rii au ajuns pânã în inima anatoliei. Tribul statului condus de Burebista.
Dionisie Periegetul relata în anul 138 palesrinci a dat numele regiunii Palestina, Ca urmare a dezvoltãrii avansate a
d. Hr. despre cea mai mare þarã care se ocupand regiunea Gaza a lui Goliat. (dupã societãþii tracilor de nord, ºi amplificãrii
intindea din asia micã pânã în schimburilor economice s-a constituit sta-
Iberia ºi din nor- tul geto-dac care a avut legãturi biunivoce
sub diferite forme cu civilizaþia romanã.
În consolidarea etnica a comunitãþii traci-
lor de nord era faptul cã ei recunoºteau
acelaºi zeu suprem Zamolxe, dupã cum
aratã ºi Herodot cã geþii nu recunosc alt
zeu afarã de-al lor.
Informaþiile exacte despre geto-daci
înainte de cucerirea Daciei de cãtre romani
sunt puþine ºi dispersate.
Geograful Strabon relata despre
dul Africii pânã dincolo de Scandinavia Burebista cã ajungând în fruntea neamu-
referindu-se la þara imensã a dacilor. prof. Zenovie Carlugea). lui sãu care era istovit de desele rãzboaie,
Preotul cercetator istoric Dumitru Bãlaºa Nivelul înantat de dezvoltare a socie- la înãlþata atât de mult prin exerciþii,
nu putea sã înþeleagã cum minele de aur, tãþii geto-dace în a doua etapã a epocii cumpãtare ºi ascultare fatã de porunci,
de argint, de aramã, de fier ºi mai ales fierului a favorizat diferenþierea socialã încât în câþiva ani a întemeiat o mare
multele mine de sare ar putut fi abando- pronunþatã ºi apariþia unor formaþiuni so- stãpânire. Statul geto-dac a lui Burebista
nate definitiv de Daco-Români la fel cum cial politice anterioare organizãrii statale. era o monarhie cu un caracter militar evi-
nici pãdurile cu izvoare de miere, câmpiile Forma de organizare social politicã era dent. Mãrturie stau sistemele de fortificaþii
producãtoare de grâne bogate cu multe prezentatã în acea perioadã de uniuni tri- din zona munþilor orãºtiei cetãþile de la
secole înainte de Hristos ar fi putut sã fie bale, conduse de ºefi militari, exemplu fi- Blidaru, Piatra Roºie, Costeºti, Baniþa ºi
abandonate ºi sã provoace un vacuum ind organizarea geto-dacã întâlnitã de re- Câmpina. Este de remarcat ºi fortareaþa
multisecular pânã ce au venit migratorii. gele persan Darius în Dobrogea în razbo- de pe Dealul Grãdiºtii. Dupã unele surse
Marija Gimbutas nota în Civilizaþie ºi cul- iul sau cu sciþii. O altã uniune de triburi (Strabon) armata lui Burebista era de
turã: România este vatra vechii europe, geto-dace de la nord de Dunãre ne-o pre- 200.000 de oameni în comparaþie cu cea a
o entitate culturalã cuprinsã între 6.500- zintã istoricul grec Adrian în sec. II î.e.n., imperiului roman de cca 600.000 de oa-
3.500 î.e.n. axatã pe o societate matriarha- descriind atacul lui Alexandru Macedon din meni. Þinând cont de pãrerile altor istorici
lã, teocraticã, paºnicã, iubitoare ºi creatoa- anul 335 i.I.Hr. asupra geþilor din campia aceste cifre pot fi relative. Politica externã
re care a precedat societãþile indo-europe- Dunãreana. Nu trebuie uitatã nici puterni- a lui Burebista urmarea îndepartarea peri-
ne patriarhale ºi precede cu câteva milenii ca uniune politicã a geþilor condusã de re- colului cuceririi romane având ca sfãtui-
pe cea sumerianã. Dacia ºi-a putut dez- gele Dromichaetes la sfârºitul sec. al IV tor de tainã pe Deceneu. Dupã inlãturarea
volta timpuriu o civilizaþie autohtonã care i.I.Hr. precum ºi autoritãþile celor doi bazi- lui Burebista marele stat dac sa împãrþit în
sa extins ºi în teritoriile învecinate, invada- lei geto-daci în colonia Histria în sec. III-II câteva formaþiuni politice Deceneu rãmâ-
torii ºi migratorii exercitând o influienþã i.I.Hr.: Zalmodegikos ºi Remachos. În ves- nând conducãtor în zona intercarpaticã fi-
minorã asupra localnicilor traci din care tul Moldovei ºi Transilvania la anul 200 i. ind urmat de Comosicus apoi Coryllius.
s-au desprins triburi care s-au rãspândit I. Hr. era cunoscut Oroles cãpetenia unei În zonele Dobrogei ºi Banatului regii Rol-
ulterior pânã la Balticã ºi pe Vistula sau uniuni tribale infrant de bastarni ºi ulterior les ºi Dapyx ajung supuºi faþa de Roma.
spre vest în Pannonia, pe Dunarea cen- câºtigator. Aceste uniuni tribale corespun- Formaþiunea statalã daco-geticã sa con-
tralã ºi în Italia Centralã, precum ºi în Ibe- deau perioadei de organizare social-politi- servat mai bine în zona intramontanã în
20
nr.14 iulie 2004 DACIA
magazin
bãrãgan ºi a cazut în cursa geþilor nea-
vând inteligenþa sclipitoare a lui Alexan-
dru. Fenomenul se repetã în anul 291 i.e.n.
cu armata condusã de însuºi Lisimach.
Aceastã tacticã militarã care foloseºte
cunoaºterea ºi folosirea formelor de relief
în scopuri tactice era constituitã din com-
binarea apãrãrii pasive în cadrul cetãþilor
dispuse pe înãlþimi cu apãrarea activã efec-
tuatã în defilee ºi locuri neprielnice.
În secolul I î.e.n. I e.n. roma-
nii au ocupat Moesia Superior teri-
timpul domniei lui Decebal (87-106 d. Hr.) arta militarã getica, publicat în Noi Tra- toriul sud Dunãrean Dacic ºi pentru
Sanctuarele martore ale ceremoniilor cii, 1989, Iunie, p.1-4) care avea urmã- a-ºi extinde stãpânirea ºi la nord de
din trecut precum ºi sistemul de fortificaþii toarele trãsãturi: evitarea luptei decisive la Dunãre au construit castre militare
pentru apãrare ne duc cu gândul la legã- invazia strãinilor; retragerea în interiorul ºi puncte de susþinere fortificate
tura dintre spiritul rãzboinic ºi cel religios stepei pentru al atrage pe duºman în teri- pentru viitoarele campanii. Geto-
dintre religie ºi stat. În timpul domniilor lui torii lipsite de condiþii prielnice elementare; dacii au atacat aceste cetãþi ºi cas-
Burebista ºi Decebal dacii au construit înconjurarea ºi atacarea surprinzãtoare a tre pentru a le zãdãrnici consolida-
fortãreþe, forturi, turnuri de observaþie, adversarilor slãbiþi fizic ºi psihic. Aceastã rea lor ºi structura de rezistenþã ºi
sanctuare, drumuri, canale, constituind un strategie presupunea prudenþã, un calcul pentru a-ºi recuceri teritoriile, or-
sistem defensiv unic în complexitatea sa matematic inteligent ºi apoi a unui curaj de ganizând atacuri dese, prin surprin-
(vezi zona din jurul munþilor Orãºtie). Toa- neclintit în momentul hotãrâtor ales pen- dere.
te aceste aveau amprenta sacrului ºi ne- tru atac. Acestea se pot vedea în cadrul În cadrul acestor atacuri surprin-
muririi. Construcþiile sanctuarelor demon- evenimentelor din 395 î.e.n. avându-i pro- se parþial ºi secvenþial în scenele de
streazã cã geto-dacii aveau cunoºtinþe so- tagoniºti pe Alexandru cel Mare ºi pe tri- pe Columna lui Traian, ce nu pot fi
lide de matematicã ºi astronomie (cetãþile ballii care ameninþau graniþa nordicã a considerate nicidecum raiduri oca-
Sarmisegetusa, Blidaru, Butuceni-Orhei Macedoniei ºi care cu patru ani înainte îl zionale, ei foloseau în afara armelor
etc.). atacaserã pe regele Filip al II-lea, tatãl lui convenþionale (precum cuþitul, se-
Din punct de vedere tehnic fortificaþii- Alexandru Macedon, la întoarcerea sa din curea cu variantele ei:sciticã, de lup-
le iºi au originea în prima parte a epocii sudul Dobrogei. Primind ajutor din partea tã turtitã, de tip cican-topor, spadã,
fierului, în timp geto-dacii preluând ºi alte geþilor triballii au rezistat în faþa lui Ale- sicã, lancea, suliþa, arcul cu sageþile
modele sau elemente exterioare, adaptân- xandru Macedon deºi regele lor Syrmos cu varfuri de diferite forme, praºtia,
du-le propriilor concepþii sau necesitãþi, pierduse iniþial bãtãlia de la Liginius. Deci scutul) ºi dispozitive militare speciale
formând un echilibru între tradiþie ºi ino- Alexandru se hotãrãºte sã-i atace pe geþi pentru distrugerea zidurilor fortifi-
vaþie, care confirmã continuitatea etnicã ºi pentru a contracara sprijinul logistic al tri- caþiilor ºi apãrarea acelora deja cu-
culturalã. O comparaþie între civilizaþia da- ballilor. cerite (sau la apãrarea zidurilor pro-
cilor ºi cea clasica a celþilor ne duce cu Atacând fulgerator în noapte au luat priilor cetãþi ºi fortificaþii) cum ar fi
gândul la o serie de elemente comune. prin surprindere o cetate geticã slab întã- berbecii cu cap de animal, din bronz ºi
Relaþia dintre cele douã civilizaþii în timpul ritã, testând capacitatea adversarului într- niºte maºini de rãzboi destul de ciu-
dominaþiei celtice în Transilvania (sec. IV- o scurtã confruntare. Geþii, surprinºi au date care aveau rolul de a îndepãrta
II e.n.), cât ºi în timpul expansiunii geto- decis sã nu mai apere cetatea de pe malul atacatorii care doreau sã asedieze
dacice de-a lungul bazinului panonic al Istrului retrãgându-se în interiorul stepei. cetatea.
Dunãrii a luat forma unei colaborãri strânse Alexandru reacþiona prudent ºi nu-i ur- Aceste maºini de rãzboi apar pe
prin vehicularea conceptelor ºi practicilor mãri retrãgându-se peste fluviu atingân- zidurile cetãþii dacice Drubetiº ju-
culturale comune: metalurgia fierului, emi- du-ºi astfel scopul militar urmãrit ºi obli- deþul Mehedinþi cu zid de piatrã ne-
siuni monetare locale, obiceiuri funerare. gându-l pe regele Syrmus sã capituleze. fasonatã descoperitã de arheolog
Daco-geþii ºi-au dezvoltat o artã mili- Planul lui Alexandru Macedon de lichidare Viorica Enãchiuc ºi datatã din pe-
tarã þinând cont de caracteristicile forme- a puterii geþilor a fost impiedicat de moar- rioada secolelor V-IV i.e.n. I-II e.n.
lor de relief. Spre exemplu în zona bãrã- tea sa în anul 323 i.e.n., acest plan fiind
ganului ºi la nord de Delta Dunãrii sa fo- pus în practicã mai târziu de generalul Li-
losit tactica luptelor de stepã (vezi Alexan- simach (rege al Traciei). În anul 300 i.e.n.
dru Georgescu ºi prof. dr. Anton Moisin armata traco-macedoneana condusã de
în articolul Tactica luptelor de stepã în Agatocles, fiul lui Lisimach a pãtruns în
21
DACIA
magazin nr.14 iulie 2004
24
cmyk color
nr.14 iulie 2004 DACIA
magazin
DACIA
magazin nr.14 iulie 2004
De ce trebuie sã auzim de la Carolus Lundius despre Zamolxis ca fiind cel MUNÞII BAVARIEI, JÜLLICH ªI
care a dat lumii primele legi scrise? De ce nici unul din istoricii noºtrii nu- CLIVIE, PREA CREDINCIOSULUI ªI
l pomeneºte? Oare de ce suedezii se mândresc cu ce noi refuzãm sã ne FERICITULUI AUGUST, PREA
mândrim?Când oare istoria noastrã în loc sã înceapã cu înfrângerea noastrã BUNULUI MEU REGE ªI STÃPÂN
,cu sfârºitul nostru ca stat,cu înfrângerea lui Decebal,va începe cu istoria
Daciei ºi a regilor ei ? PREA STRÃLUCITE ªI
Iatã de ce ne facem o datorie de onoare în a publica în serial întregul PREAPUTERNICE REGE, PREA
volum ZAMOLXIS PRIMUL LEGIUITOR AL GEÞILOR. BLÂNDULE STÃPÂN!
Prima ediþie a acestui volum sub titlul Zamolxis Primus Getarum
Legislator scrisã de Carolus Lundius a apãrut în Suedia în anul 1687.Am Cuteazã aceastã umilã cãrþulie ºi
gãsit-o rãtãcitã într-un anticariat din Upsala-Suedia,de unde am cumpãrat- totuºi demnã de atenþia unui spirit
o la un preþ mare,încredinþând-o spre traducere doamnei Maria Criºan. elevat sã fie supusã privirii
serenissime a Majestãþii Voastre
Dr. NAPOLEON SAVESCU Regale; ei bine, da, pentru cã prin
aceasta oricine îºi va putea aminti de
IATÃ STRÃLUCIREA fericit. Nevinovãþia sã te însoþeascã tot acele lucruri despre care cãrþulia
DUMNEZEIASCÃ DIN CERURI: restul vieþii; sã te împodobeascã grija glãsuieºte ºi cãrora Maiestatea Voastrã
CAROLUS, CHIP ATOTPUTERNIC sfântã a dreptãþii ºi echitãþii; sã te Regalã li s-a dedicat cu trup ºi suflet,
AL DUMNEZEIRII CA REGE însoþeascã sentinþele date de tine cu încã din anii tineri - toate o mãrturisesc
PE PÃMÂNT înþelepciune judecãtoreascã, în cu prisosinþã: vreau sã spun JUSTIÞIA
procesele cele mai dificile, ale cãror ºi ECHITATEA germanã; acestor douã
Prea strãlucitului bãrbat, eruditului ratificãri mereu sã rãmânã valide. Rãmâi nobile misii ºi calitãþi li se adaugã
Domn CAROLUS LUNDIUS, profesor sãnãtos, bãrbatule foarte precaut. Mã BLÂNDEÞEA de o rarã fineþe ºi cu
de ºtiinþe juridice ºi judecãtorului dãruiesc bãtrânei cetãþi Upsala cu multã prudenþã mânuitã de Maiestatea
municipal, vechiului meu amic, sufletul ºi cu scrisul. Calendele lui Voastrã Regalã, aºa încât în EA se
Ianuarie A.D. MDCLXXXVII (1687 n.t.). oglindeºte perfecþiunea înþelepciunii
Sãnãtate de la Dumnezeu! umane, aºa încât, dacã aceste însuºiri
Al Tãu ca ºi pânã acum, Joannes ar fi reprezentate pe scena unui teatru,
Vãd bine cã te ocupi de Zamolxis Axenhielmus, acesta ar rãsuna într-o asemenea
nu fãrã o mare voluptate a sufletului; Jud.Sup.Reg.Asesor ºi P.C.R.A. mãsurã de strigãtele ºi aplauzele
pe Tine, prietene sincer, Zamolxis al mulþimii, încât s-ar rãspândi pe întregul
nostru, þinut atât amar de vreme în PREA STRÃLUCITULUI ªI PREA glob terestru pânã la capãtul lumii. ªi
întuneric, ba chiar ºi înmormântat, iatã- PUTERNICULUI PRINCIPE ªI nu e deloc de mirare, cãci oriunde s-ar
l acum scos la luminã de Tine ºi STÃPÂNULUI prezenta un asemenea spectacol,
oarecum de Infern. Felicit patria pentru stergându-se lacrimile ºi mizeria unor
acest fruct smuls întunericului ºi te CAROL AL XI-LEA, bieþi oameni nevoiaºi, iar pe cei
felicit pe Tine pentru strãdaniile REGE AL SUEONILOR, GOÞILOR ªI nãpãstuiþi pe nedrept / încãrcaþi pe
strãlucite depuse, la care mie nu mi-a VANDALILOR nedrept de povara unei pedepse
rãmas decât sã spun: excepþional ºi privative de libertate /, vor afla
peste mãsurã de fertil. Te felicit din MARELUI PRINCIPE AL libertatea ºi un refugiu lipsit total de
toatã inima pentru strãdania pe care þi- FINLANDEI, DUCE AL griji la pieptul Maiestãþii Voatre Regale;
ai dat-o spre a lãmuri acest fenomen ºi SCANDINAVIEI, ESTONIEI, ºi de ce nu ºi alþi cetãþeni, din alte pãturi
care nici nu poate fi rãsplãtitã cu toate LIVONIEI, CARELIEI, BREMENULUI, sociale, vor gãsi salvarea alergând spre
bunurile ºi nici sã-þi ridic în slavã VERDENULUI, STETINULUI, aceastã sfântã Ancorã; prin miºcãri
cinstitul tãu nume îndeajuns. O soartã POMERANIEI, CASSUBIEI ªI lente ale navei lor, vor descoperi ºi
norocoasã te-a însoþit, ca sã fi putut VANDALIEI, PRINCIPE AL RUGIEI, portul mult râvnit ºi locul cel mai tihnit,
trata un asemenea subiect demn de INGRIEI, STÃPÂN AL VISMARIEI ªI unde sã-ºi arunce ancora. Aºadar,
toatã lauda ºi de a-l fi putut comunica DEOPOTRIVÃ AL COMITATULUI condiþia umanã în acest chip ºi câte
în lumea literatã, într-un chip atât de PALATIN RHENANIA, DUCE PESTE altele se restabileºte, prevãzând toate
28
cmyk COLOR
29
DACIA
magazin nr.14 iulie 2004
tãcerea buzelor mele ºi sã compun un ale doctrinelor, scriitori printre cei nume nou ºi perpetuu, acesta de abia
poem acompaniat la lirã prin glasul mai luminaþi: acest adevãr este per- pomenit.
cãruia, prin urãri imaculate, sã fect confirmat de nenumãrate probe.
întruneascã sufragiile altora ºi totodatã De reþinut acest adevãr unic ºi anu- §3. ªi nici nu sunt experþi în opere
sã fiu rãsplãtit cu aplauze ºi sã mã înalte me cã Geþii ºi Goþii au fost unul ºi literare vechi care sã nege aceastã
mai sus. acelaºi neam ºi cã aceºtia s-au mai denumire pentru ODIN. Mai întâi, din
chemat ºi cu numele de Sciþi. (Joh- motive gramaticale, aºa trebuind sã fie
.Magn. Hist., S. 4, lib.I, c.IV, ff., Schol. scris numele lui, ca venind de la
§1. Tãbliþele cerate împreunã cu Antiq. In Adam N. LXXXVII ºi autorii SVIDRIR, SVIDRISTHIOD ºi nu
celelalte manuscrise, atunci când cap. Urm.) SVITHIOD; sunt un fel de sofisme, ca
vorbesc despre originea legilor niºte enigme pe care nu le poate dez-
paternale (naþionale), fac referire la §2. Aºadar ei sunt numiþi GETAE, lega nimeni. Dar mulþimea grãmãti-
SAMOLSE. Despre el nu se ºtie foarte GOTHONES, GOTHINI, GETAR, cilor se umflã în pene, umblând dupã
exact dacã a fost sau nu om ºi când s-a GETTAR,JETTAR,JOTTAR,GAUTAR, glorii zadarnice, precum ignoranþii
nãscut. Totuºi, cei mai mulþi autori GOTAR, ca ºi la indigeni, atât de la noºtri, din vanitate, le considerã ad-
afirmã, cu cea mai mare uºurinþã, cã GA, GE, care e totuna cu GAU, GO, mirabile. Fiindcã nu atât SVIDRIS, ci
s-a nãscut într-un loc pe Pãmântul JO, GIO, GOJA, TERRA de la GIETA, totodatã prin alte titluri flexionare ale
Tracic. Pe atunci acolo locuiau Geþii, care însemneazã a naºte, a dezvolta, numelor, poate fi recunoscut Odinus,
Qreikwn andreiotatoi kai a rãspândi cu mare largheþe (alþii sunt dupã cum deja am arãtat mai sus. În
dikaiotatoi (Hdt., IV, XCIII, spre de cu totul altã pãrere ºi anume cã de
final), adicã cei mai curajoºi ºi mai cazul acestor vocabule în dezordine
la GAUT sau de la ATTYS, fiul râului
drepþi dintre traci, cu cuvintele lui este întotdeauna mai clar dacã nu se
Sangarius iubit de Cybele s-ar trage
Herodot. Dintre virtuþile lãudabile, pe exprimã decât în cazul unei multitu-
numele lor). SVIONES, SVEVI,
bunã dreptate, este adãugatã cea de dini de exprimãri legate de acest cu-
S V I D I A R, SVIAR, SVEAR,
neînvinºi cu care Procopius (IV, Hist. vânt. Astfel este rezonabil de la
SVIANAR s-ar trage de la Attys, de
Goth, 419) îi înfrumuseþeazã pe Goþi. GAUT la GAUTUR, GAUTLAND, de
datã mai recentã; care mai este numit
Cei care în Tracia erau numiþi Geþi la SIGI sau SIGTYR, SIGTUNA, de la
ºi ODINUS, SVIDUR, SVIUR, SVIFR,
au fost numiþi pe vremea lui Procopius SEMMINGUR,SEMMIING HUNDRA,
FTOLSVIDUR, SVIDUDUR,
(istoric grec mort A.D. 562). Goþii ºi SVIDRIR, SVIDI, de la SVIDIA, în- de la RAUMUR, RAUMELF, RAU-
în vremuri mai vechi fuseserã numiþi semnând a devasta prin incendii. ªi MARIKE, de la INGI, INGLINGAR, de
Sciþi. Acestor autori le datorãm se mai adaugã:SIGFADUR, SYGTHYR, la SKIOLDUR, SKIOLDUNGAR, ºi se
încrederea cuvenitã, cãci ei sunt SIGMUNDUR,SIGTHER,SIGTHROOR, vor gãsi în genul acestuia ca miile,
printre cei mai buni; pe lângã aceºtia, unde cel de-al doilea caz, nu clar, ci
SIGI; ba încã ºi GAUT, GAUTE,
printr-o demnitate ºi autoritate precis, spre care se înclinã, este de
GAUTUR ºi WALGAUTUR, un an-
strãbunã, s-a impus ºi strãlucitul preferat. Vezi pe lângã acestea ºi alte
samblu de nume administrative (de
Messenius (Prefaþa la ed. Versific. A documente de istorie Thorstiens vii-
afaceri) ºi care se purta în acea vre-
legilor semnatã Ragvaldus) care în kings soanr saugu (c.I), unde pt fi citite
me, desemnând ºi curaj ºi înþelepciu-
puþine cuvinte, a arãtat cu atâta tocmai aceste cuvinte: pad eru Kal-
ne ºi o fineþe încântãtoare la toate po-
claritate ºi perspicacitate cã cele lander Alfheimar, er Alfur Konungar
poarele învingãtoare; distrugerea
dintâi legi la Svioni ºi Goþi (Geþi) au ried fyri. Afheimo de la numele de rege
ogoarelor duºmanilor, incendii, ase-
fost alcãtuite de Samolse. Cã aceastã
dii, a mai fost numitã ºi ravagiu, rui- Alfo. Ce vrea sã spunã, Cã atacatorul,
concluzie este în chip necesar cea mai
nã. De ce nu ºi Thrasar (mai vulnera- în opinia sa, ar avea mai degrabã nevo-
corectã, a înveºmântat-o în cuvântul
bil de cruzimea tãierii ºi a arderii se ie sã dovedeascã un alibi; dintr-un
infailibil. În subsidiar, dacã mai era
cheamã, nu rareori este atacatã me- motiv similar cuvântul SVITHIOD
nevoie, s-au înscris dupã aceea
opiniile unor strãluciþi savanþi ca reu ca sã fie expusã în public). Acesta sunã popular SVEON ºi mai mult, ºi
BOXHORNIUS (Hist., VII, la anul mai este chiar ºi nume ºi obiect de cã întreaga afacere, în sine, în aceas-
101), LOCCENIUS (Antiquit, Sveog., cult al strãbunului Attys prin cele mai tã manierã, este spusã, cã se poate
lib. I, c.1), SCHERINGHAM (De Angl., nefolositoare jocuri (capricii) ºi ma- duce la bun sfârºit numai prin sabie.
c. IX, X, XI), HACHENBERGIUS (De gii; dupã aceea l-au invadat supersti-
orig. Sved., § XII, ff.), IACOB GILSON þiile, dupã cum aflãm din monumente- §4. Apoi, aceastã vocabulã de ODI-
(în pref. ªi Chron, p.m. 5 spre final) ºi le Eddice (este vorba de douã culegeri NUS pare sã fie cu mult mai veche de-
în câte alte locuri unde se exprimã de tradiþii mitologice ºi legendare ale cât sosirea lui pe lume. Iatã pe ce se
aceeaºi pãrere despre Geþi, Goþi ºi vechilor popoare scandinavice, n.t.) în bazeazã cei care susþin acest lucru:
Sciþi, pe baza diferitelor argumente loculºilalocuitoriiSVITHI-OD,SVI-THOD, sigur este cã nu s-a fãcut niciodatã
ºi în mintea scriitorilor de discipline ni se transmite cã s-a dat de la sine un menþiunea acestui nume, înaintea
30
nr.14 iulie 2004 DACIA
magazin
apariþiei lui Odinus, nici de cãtre scri- concordã ºi cu versiunea latinã a is- tineºte, cutez a-l traduce eu, redând
itorii strãini ºi nici de cãtre cei indi- landezului Olaus Magnus din anul de fapt esenþialul: þinutul Svithiod
geni. Ei se forþeazã sã impunã contra- 1629. Prin urmare este vorba de ace- fiind situat la nord de Marea de Azov,
riul cu abilitate ºi prin bagatele, cã laºi loc care acum se numeºte Svit- în cel mai nordic punct chiar, are un
dupã cum reiese din scrierile lui Ed- hiod, adicã Svecia. De aceeaºi pãrere climat foarte aspru, regiunea este se-
dice, aºa ar sta lucrurile. Cãci astfel este ºi Stephanus Olaus Islandezul cãtuitã de ger ºi zãpadã, n.t.). Sã adã-
se gãseºte în prefaºa scrierilor Eddi- când, în anul 1646, demonstreazã in- ugãm la aceastã sursã ºi pe Jordanes,
ce, unde în ambele cãrþi, scrise cu terpretarea ornamentalã a Hauniei. acele capitole (De Getarum sive Got-
multã grijã, ei numesc DROTZET al Dar despre aceasta ºi despre multe horum origine et rebus gestis, IV ºi V)
Înaltului Tribunal Pretorian, eroina alte cuvinte, nu mi se pare util a face în care gãsim foarte clar ºi bine argu-
preacerescului ºi însoþitorului, stãpâ- apel la mai multe precepte decât s-a mentat de unde ºi în ce chip au ajuns
nului, MARELUI GABRIEL de la Gar- fãcut pânã acum ajunge. acolo prima oarã Goþii (Geþii), cã ei s-
die, pe care Academia din Upsala o are au aºezat în Sciþia, vecinã cu Marea
de multã vreme: thadan for Othin i §5. Se insistã pe aceeaºi Neagrã ºi ne ºi descrie o serie de aºe-
Svihtiod, thar var sa Kongur er Gylsi chestiune: este, fãrã îndoialã, de zãri ale lor; din însemnãrile altor scri-
het: oc er han fretti til Asia manna er mirare de ce sã se apeleze la alte itori, citate de Nicolaus Ragvaldus, în
Aesir voru Kalladir, for han i moti regiuni a cãror denumire nu s-a tras al sãu discurs (Herod., lib. IV), nicio-
theim, oc baud seim i fit riki en fatimi din acelaºi nume, dimpotrivã numele datã îndestul de lãudat. ªi nu este vor-
fylgdi ferd theirra. Hwar sem their lor se citeºte cu acele nume cu care ba numai de scriitori indigeni, ci la
dvol thust i londum, ja thar olika au rãmas de multã vreme. Cãci este aceºtia se mai adaugã ºi alþii strãini
flestum mannum othrum at segurd oc chiar uºor sã fie respinsã o atare de neam, în ale cãror vorbe trebuie sã
vitj. Thar thotti Othin sagrit vellir, oc obiecþie. Dacã în acel loc, din scrierile ne încredem cu forþa adevãrului cu-
Landzkostir godur, oc Kaus fier thar Eddice, aºa s-a înþeles sã fie reprodus, prins în ele, având rigurozitatea ope-
Vorgarstadt sem nu heitir Sigtun. unde, prin cuvinte clare, se aratã cã relor pur ºtiinþifice: aceºtia sunt He-
este mult mai nimerit ca domnia rodot (c.IV), Xenofon (c.11, Memoria-
Odinus a plecat de acolo în Sveonia al
Sueoniei sã înceapã cu Odinus ºi le), Platon (Timaeus ºi Kritias) ºi mulþi
cãrei rege era Gylso. La el ajunsese
unde, dupã atâtea erori i se poate fixa alþii de mai dincoace, printre care unul
cu faima numelui asiaticilor, cel
în sfârºit un loc de nãdejde ºi, spre se înalþã deasupra tuturor. Acesta este
cãruia i se spunea AESIR ºi care, la
faima sãrbãtoritului, nu mai poate fi Cl. Olaus Rudbeck (Atlant, c.VII,
urcarea lui pe tron, i-a invitat pe toþi:
învestit cu nume dintre cele §VIII).
aceºtia au dat curs invitaþiei, fãrã
monumentale, ceea ce poate fi Sã ne întoarcem totuºi la Lucan,
zãbavã. Oriunde þi-ai fi îndreptat
transmis, cu legitimitate, la urmaºi. c.II din De bello civili, de la care aflãm
privirea, nu vedeai decât recolte
Ca sã închei, prin numele de Svithiod cã strãmoºii noºtri au strãbãtut
înfloritoare, cãci pretutindeni înflorea
se desemna tot ceea ce era la vedere Europa, Egiptul ºi Etruria ºi au ajuns
pacea, printre localnicii de bunã
în nord; celelalte domnii s-au numit cu bãrcile lor inclusiv în Sciþia Minor,
credinþã, erau acceptate de ei acele
altãdatã tractus (þinut întins), la Lacus Maeotis, o mlaºtinã neagrã
lucruri care erau gândite, în vreme
aceasta înseamnã o reuniune de plinã de tot soiul de neamuri.
ce pentru alþii, ºtiinþa ºi excelenþa
þinuturi ale unui foarte întins imperiu
formei erau mai ademenitoare. §6. Aºadar, degeaba se strãduiesc
la nivelul universului. De fapt, de
Odinus, acolo unde a vãzut cã-i merge unii sã ne convinã cã Svialund,
cei vechi a fost înlocuit cu Manheim,
recoltei ºi cã solul este fertil, a ales regiunea Sveonia distinctã de Gothia,
Gudheim, Alsheim, Jotnaheim sau
locul pentru cetate, pe care acum derivã din Svidia, ceea ce înseamnã
Risaland / Vanheim, oc oll thau titi
localnicii o numesc Sigtuna, thadan, a pustii, a arde. De asemenea, a
thar til halda (toate domniile care
spune autorul, for Othin et Svithiod. distruge prin fier ºi foc sate ºi pãduri,
trebuiau sã fie urmãrite de majestatea
De aici, Odinus a ajuns în Sueonia cãci în ciuda faptului cã ogorul, atacat
Imperiului Sueonic, dupã cum o afirmã
dupã cum se numeºte ea astãzi. Cu în interior, fusese, conform obiceiului,
clar Snorrus, cf. Snorrus, în
numele acesta se etaleazã ea, dar, în semãnat ºi grãpat, a fost totul
versiunea lui Johannes Marlin,
afarã de acesta, ea s-a numit mai preschimbat în mormânt,
Slangerup p.1). Cartea, publicatã în
înainte Svithiod dupã cum o confirmã 1594 ne dã urmãtoarea informaþie: nemaialegându-se nimic din rod.
scrierile Eddice editate de prea- Norden for palude Maeoti ot swarte Primii care au venit pe aceste tãrâmuri
deliberatul Ressenius, fiind vorba de hass / kalde de paa gammel Norske s-au numit Sviar, ceea ce totuºi nu poate
o ediþie rezultatã prin colaþionarea Svithiode. Det nasn haswe de paa alle fi probat prin nici un document scris,
mai multor exemplare: Esstr thad for diße kalde land fom ligge mod norden demn de luat în seamã.
han nordut that sein nu heiter. / oc erre somme as diße land öde fot
Cuvintele care sunt absolut aceleaºi, fraast oc snee (cum autorului i-a (continuare în numãrul viitor)
ne asigurã interpretul danez; aceasta scãpat traducerea textului gotic în la-
31
cmyk
DACIA
magazin nr.14 iulie 2004
DACIA MAGAZIN
Trimiteþi prin mandat poºtal suma de 250 000 lei
pe adresa Daniela Gridan 2700 Orãºtie Piaþa Victoriei 20.
Veþi primi începînd cu luna urmãtoare douãsprezece numere ale publicaþiei noastre.
Vã rugam sã specificaþi pe mandat adresa poºtalã corectã la care doriþi sã primiþi revista.
32