TEMA

Sa se proiecteze un dispozitiv special in faza de documentatie de executie, pentru prinderea piesei din figura de mai jos, la prelucrarea prin gaurire a suprafetelor marcate, in conditiile in care prelucrarea se realizeaza pe o masina de gaurit tip G25, iar programul anual de fabricatie este de 30.000 buc/an.

olerante generale !S" 2#$%&m' (aterial ")*+5 S ,S %%0&%%

-

E1.Analiza temei de proiectare.Informarea initiala.Stabilirea datelor initiale. F1.1.Analiza temei de proiectare ,naliza temei de proiectare are drept scop, intelegerea conditiilor impuse dispozitivelor ce se cer a fi proiectate si stabilirea, in ansamblu, a posibilitatilor de realizare a acestora. !n cadrul analizei temei de proiectare, proiectantul de dispozitive studiaza si isi insuseste procesul te.nologic de prelucrare a piesei, rezolva cu constructorul si te.nologul eventualele neconcordante sau propunerile de modificare a formei piesei, a modului de cotare, a tolerantelor, a te.nologiei. F1.2.Informarea initiala. ,ceste studii bibliografice au o mare importanta pentru asigurarea reusitei proiectelor. ,cesta informare are rolul de a pune, proiectele elaborate, de acord cu normele in igoare, precum si de a obtine, din literature de specialitate, a unor solutii constructiv&functionale, care ar putea fi utilizate pentru abordarea temei de proiectare, de a analiza critic aceste solutii, in raport cu conditiile impuse prin tema.

/r. *rt.

0enumirea solu1iei

Sc.i1a solu1iei constructiv&func1ionale

Sursa

2roiectarea (ecanism autocentrant cu doua prisme mobile dispozitivelor3!4 2g. 25+ 5ig. +.-.b

(ecanism de centrare 6i st7ngere cu role

2roiectarea dispozitivelor vol 2g. 2#0 5ig. +.--.

(ecanism de centrare 6i str7ngere cu p7rg.ii, pan8 multipl8 6i 2 f8lci de prindere

*onstruc1ia 6i exploatarea dispozitivelor 2 2g. 5+ 5ig. #.2+.

(ecanism de centrare 6i str7ngere cu membran8& cup8

*onstruc1ia 6i exploatarea dispozitivelor 2 2g. -25 5ig. #.5%.

(ecanism de centrare 6i str7ngere cu membran8 cu f8lci

*onstruc1ia 6i exploatarea dispozitivelor 2 2g. -20 5ig. #.5$.

$.

/r. sol

0enumirea solutiei

Sursa 5igura 3tabelul4 5 2aginile /umarul

-.

(ec.anism cu prisme

2g.+$

lucrarii 9-:

2.

(ec.anism cu parg.ii

2g.-$+

92:

3.

(ecanism de centrare 6i str7ngere cu p7rg.ii, pan8 multipl8 6i 2 f8lci de prindere

Pag 777

[3]

5ig. #.2+

+.

(ecanism de centrare strangere cu pene

Pag 260

[1]

Fig. 4.5,c

5.

Mecanism de strenbgere cu falci accionat prin spirala plana

Fig 4.9

267

[1]

$. Surse; 9-: G"<!/=>*?! /. 6i GHE GHE! "., Proiectarea dispozitivelor, vol. -. !nst. 2olite.n. !a6i, -@%3. #2$ GHE GHE! "., Construcia i exploatarea dispozitivelor, vol. - !nst. 2olite.n. !a6i, -@%-.
#%$ GHE GHE! "., Conceptia si proiectarea reazemelor dispozitivelor tehnologice. !asi 2003

F1.%.Stabilirea datelor initiale. -. 0ate legate de piesa; A piesa face parte din familia de piese 23bucse4, clasa 23cu flansa4, grupa 33cu gauri combinate, axial si radial4 A material ")* +5 S ,S %%0A%0 2. 0ate legate de scula; A doua burg.ie elicoidale cu B -@ mm si B @ mm

%. 0ate legate de masina&unealta; Amasina de gaurit G25

a4

b4

c4

a4 Cedere generala a masinii de gaurit universale G25D b4 ,rborele principal al masinii de gaurit G25D c4 (asa masinii de gaurit G25

&A A&TE ISTI&A 0iametrul de gaurire conventional in otel cu ErF$0da// mm2 0iametrul de gaurire conventional in fonta cu ErF-%da//mm 0iametrul de gaurire maxim conform etic.etei cu regimul de asc.iere ,dancimea de gaurire *ursa maxima a pappusii pe coloana *apul arborelui principal *onul arborelui principal *ursa maxima a arborelui principal 0istanta intre burg.iu si coloana 0istanta maxima intre arboreal principal si masa 0istanta maxima intre arboreal principal si placa de baza Suprafata mesei /umarul de coloane 2rofilul canalelor de pe masa de pe masa de pe placa de baza de pe placa de baza

'.M. mm

G2( 25

mm

32

mm mm mm && && mm mm mm mm mm2 && && mm && && rot/min

+@,5 22+ 2%0 S ,S -$5@&50 (orse + 22+ 3-5 #-0 --20 +25x530 3 -2 S ,S -3%5&#0 5$0x5$0 2 -% S ,S -35%&#0 +0D 5$D %0D --2D -$0D 22+D 3-$D +50D $30D @00D -250D -%00D 0.-0D 0.-3D 0.-@D 0.2#D 0.3%D 0.53D 0.#5D -.0$D -.50 3 -500 0.-5 3000 --00 2$%0x-+%#x$$0

Suprafata placii de baza /umarul de coloane 2rofilul de coloane

Gama de turatii a arborelui principal

Gama de avansuri 2uterea electromotorului principal uratia electromotorului principal 2uterea motorului pompei de raciere& ungere uratia motorului de raciere&ungere Greutatea masinii Gabaritul masinii @

rot/min 'G rot/min 'G rot/min 'g mm2

+. )ate legate de *erificatoare +mi,loace- ec.ipamente de control/0

H subler H micrometru H rugozimetru H ec.ipament de control al abaterilor alcatuit din; placa de control, comparator cu cadran (icrometru de exterior ) F -50, precizie 0.05mm Iubler de exterior ) F 25mm, precizie 0.-mm ,baterea de la paralelism a dou8 suprafe1e plane este definit8 ca diferen1a distan1elor dintre planele adiacente Jn limitele lungimii de referin18

5. )ate legate de accesorii0

-0

$. )ate legate de instala1iile de ridicat 2i transportat #. )ate legate de regimul de lucru0

& & & & & & & & & adosul de prelucrare la gaurire este egal cu diametrul gaurii supra doiD scula execut8 o singur8 trecere pe suprafa1a de prelucratD ad7ncimea de a6c.iere este egal8 cu adaosul de prelucrareD avansul este s F 0,3mm/rotD viteza de avans viteza de asc.iere uratie *onditii de racire ungere 5orma asciei

--

E2. E!A34 A EA ST')I'!'I TEH"I&45E&4"4MI& +S.T.5E/. STA3I!I EA S4!'6IEI )E 7 I"&I7I' +A"ASAM3!'/ A )IS748ITI9'!'I

F2.1. Stabilirea sc.emei optime de lucru +prelucrare: control: asamblare etc./: ce *a sta la baza proiect;rii dispoziti*ului

Schema optim de de lucru (prelucrare, control, asamblare etc.4 reprezint8 acea schem tehnic posibil, care asigur8 ob1inerea condi1iilor de precizie dimensional8/ geometric8 impuse prin tem8 6i conduce la costul minim al opera1iei. ,ceast8 faz8 presupune parcurgerea urm8toarelor activit81i;

A2.1.1. Stabilirea sc.emelor de de lucru +prelucrare: control: asamblare etc./ te.nic posibile /r. crt. 0 -. Sc.ema de proiectare te.nic posibila 3S2& 24 0eumirea 2relucrarea a unei piese din aceeasi prindere, piesa este orientate si stransa cu ajutorul dispozitivelor de pe (K sau folosind elemente si accesorii ale (K

,vantaje 3
H nu necesita cap multiax D A nu necesita in general dispozitiv de prindere a pieseiD A

0ezavantaje +
H necesita trasare punctareD H timpi ajutatori de orientare strangere ridicati A grad foarte scazut de utilizare a puteri masinii unealteD A timpi de baza ridicatD A

Sc.ita 2

-2

2.

2relucrarea simultana a doua piese din aceeasi prindere, piesele sunt orientate si stransa cu ajutorul dispozitivelor de pe (K sau folosind elemente si accesorii ale (K

A nu necesita trasare&punctareD A nu necesita dispozitiv de prindere a piesei cu divizareD A precizie ridicataD A timpi de baza scazutiD A grad foarte ridicat de utilizare a puteri masinii unealteD

A necesita cap multiaxD A necesita dispozitiv de prindere a pieselor cu doua posturi

-3

A2.1.2. Alegerea sc.emei optime de prelucrare: control sau asamblare /r. *rt.
-. 2. 3. +. 5. $. #. %.

*riteriul
2recizia suprafetelor prelucrate Gradul de uniformitate a strangerii pieselor 2recizia ceruta suprafetelor de strangere a pieselor Gradul de utilizare a puter disponibile a (K /ecesitatea trasarii&punctarii /ecesitatea cap multiax /ecesitatea dispozitiv de prindere a piesei impi ajutatori de "2 si S complexitatea dispozitivului de prindere a pieselor 0urabilitatea sculei otal

Knitati partiale pentru S2& 2 numarul; - 2 3

-0 -0 % # -0 0 0 3 5 -0 $3 -0 -0 -0 # -0 0 0 5 -0 -0

72

Se va adopta ca si varianta optima, sc.ema de prelucrare nr.-; 2relucrarea a unei piese din aceeasi
prindere, piesa este orientate si stransa cu ajutorul dispozitivelor de pe (K sau folosind elemente si accesorii ale (K

-+

F2.<. Stabilirea dispoziti*ului e=istent sau care poate fi ac.izi1ionat >n timpul disponibil 2i poate fi folosit
Sc.ema optima de prelucrare ce sta la baza proiectari diispozitivului

2ozitia piesei (odul de prelucrare al suprafetelor de acelasi tip sau de tip diferit /umarul pieselor prelucrate simultan /umarul pieselor prelucrate din aceeasi prindere *u o scula *u mai multe scule 2e un rand 2e mai multe randuri

"rizontala

H H

-.

/umarul posturilor de lucru 0ispozitiv demontabil H

2. 3. +.

ipul de dispozitiv, dupa gradul de universaliate 0ispozitiv existent sau care poate fi ac.izitionat in timp util si poate fi folosit Gradul de mecanizare a dispozitivului

Special cu actiune macanizata 3semiautomat4

-5

%.1.%. Stabilirea gradelor de libertate ce trebuie inlaturate prin orientare pozitionare &onditii +&/ T= &onditii de precizie determinate +&)/ @ Gradele de libertate ale piesei Translatii otatii T? A Tz A = A ? @ z @

&onditii suplimentare

Asigurarea inc.ideri fortelor de asc.iere si de strangere prin elementele de orientare sau de orientare si strangere !imitarea zonei de lucru a sculelelor asc.ietoare +a cursei a*ansurilor/: pentru cresterea producti*itatii prelucrarii Total conditii Tipul sc.emei de orientare necesara

A @ @

A A

A @

A A

A A

A A

@ @ A @ @5 4rientare cu moti*atie te.nico5 economica: incompleta

A%.1.(. Alegerea Bsuprafe1elorC de orientare&pozi1ionare ale pieselor

Suprafetele de orientare&pozitionare sunt suprafetele ; L, *, =, 5 deoarece pe aceste suprafete se poate aseza piesa pentru a putea fi prelucrate suprafeta , sunt suprafete de determinate a bazelor de cotareD asigura stabilitatea piesei pe elementele de orientare pozitionare in timpul prelucrarii.

-$

A%.1.D. E*iden1ierea elementelor de orientare5pozi1ionare sau de orientare5 pozi1ionare 2i strEngere ale dispoziti*ului +reazemelor/ ce pot fi utilizate pentru materializarea orient;rii-pozi1ion;rii pe Bsuprafe1eleC de orientare5pozi1ionare alese ale pieselor: precum 2i a simbolurilor acestora

9-:A reazem plan D 92:A reazem plan D 93:A mecanism tip mandrina
-#

9+:A mec.anism de centrare sau centrare strangere in varianta de dorn3bolt4 cu ; parg.ii falci, plunjere, pene, bile, role, bucse elastice, inele elastice, etc 95:A mecanism tip mandrinaD 9$:A mec.anism de centrare sau centrare strangere in varianta de dorn3bolt4 cu ; parg.ii falci, plunjere, pene, bile, role, bucse elastice, inele elastice, etc 9#:A prisma fixaD 9%:A reazem plan A%.1.F. Stabilirea sc.emelor de orientare&pozi1ionare te.nic posibile +S47&T7/
Selectarea S"2& 2 se face pe baza unor criterii de natura te.nica dintre care mentionam; @ posibilitatea introducerii si scoaterii usoare de pe reazem a tuturor pieselor din lotD @ fiecare combinatie sa duca la inlaturarea gradelor de libertate ceruteD

/r. crt.

Sc.ema de orientare te.nic posibila S"& 2

Gradele de libertate inlaturate piesei prin orientare ranslatii Motatii x N z Mx MN Mz

-.

-%

2.

3.

+.

-@

5.

A %.2. Stabilirea sc.emelor de orientare&pozi1ionare te.nic acceptabile SOP-TA A%.2.1. )eterminarea abaterilor de orientare&pozi1ionare admisibile Aopa *onditia de precizie determinanta3*04 oleranta Melatia de calcul in a oa3*04 conditia *0& !C =roarea maxima de orientare la conditia *0

Ooa 9mm:
20

0.0.03

oa = !C 2 oa = !C 2

0.05 0.0-5

A%.2.2. )eterminarea abaterilor de orientare&pozi1ionare Aop A%.2.%. &ompararea abaterilor +erorilor/ de orientare&pozi1ionare Aop cu abaterile +erorile/ de orientare&pozi1ionare admisibile Aopa 2i stabilirea sc.emelor de orientare& pozi1ionare te.nic acceptabile SOP-TA
/r. crt.

Sc.ema de orientare te.nic posibila 3S"& 24

*onditia de precizie determinanta 3*.04

Melatia de calcul a erorii de orientar e reale Oor3*04

Caloa rea lui Oor3* 04 9mm:

Caloare a lui Ooa3*0 4 9mm:

0aca S"& 2 este S"& , 30,, /K4

2-

-.

o" = !l

0.-

0.05 /K

o" = 0

0.0-

2.

o" = !l

0.-

0.05 0,

o" = 0

0.0-

3.

o" = 0

0.-

0.05 /K

o" = 0

0.0-

22

+.

o" = !l

0.-

0.05 /K

o" = 0

0.0-

5.

o" = !l

0.-

0.05

/K

o" = 0

0.0-

23

F%.%. Stabilirea sc.emei optime de orientare5pozi1ionare SOP-O

2+

F%.<. 7roiectarea reazemelor alese pentru materializarea sc.emei optime de orientare5pozi1ionare A%.<.1. Stabilirea solu1iilor +*ariantelor/ de reazeme ce pot fi utilizate
H reazemul plan #-$ Jmbrac8 urm8toarele solu1ii principale; -.-. cepuriD -.2. pl8cu1e 3pl8ci4D -.3. inele de orientare&pozi1ionareD -.+. guler dorn 3corp dispozitiv4D H reazamul de tip bucsa prisma dubla fixa A reazamul materializat de fota de strangere imbraca forma de pirgii cu falci in forma de prisma ;

25

A%.<.2. Alegerea solu1iilor +*ariantelor/ optime de reazeme

2entru alegerea solutiei optime de reazem se va recurge atat la prezentarea avantajelor cat si la prezentarea dezavantajelor acesteia. Coi alege prisma dubla fixa

Subvarianta aleasa este corpul dispozitivului

@ @ @ @ @ @ @

,vantaje; precizie ridicataD suprafata mare de contactD usurinta rectificarii suprafetei activeD protejarea corpului dispozitivuluiD complexitate scazutaD intretinere usoaraD

0ezavantaje; @ strangerea semifabricatului se face cu forte reletiv mariD @ suprafata activa se uzeaza usorD

2$

A%.<.%. Alegerea materialelor 2i a tratamentelor reazemelor

(aterial; "S* -0 S ,S -#00&@0 ratament termic; A inbunatatire la 55&$0 ?M* (uc.iile ascutite se vor tesi Sursa / G.erg.el PQ!ndrumar de 2roiectare a 0ispozitivelor vol 3QQ !asi -@@2, pag $&#

A%.<.<. )imensionarea reazemelor

R F @0S b F 0.5T-@F@,5 mm ? v F -0 mm a F # mm ? 0 F+$ mm 0p = 50 mm 0c = %0 mm 0- = -@ mm ) = 30 mm ? p = +5, + mm ? f F2%,5 mm / F #0,% mm ? c F #0,35 mm

= @0 b = 0.5T +0 = 20mm % v = -0mm a = $mm %0 =

)p G 1D mm )cG %H mm d1 G 1( mm ) G 2D.( mm
2#

! G 2H mm bG 2H mm Hp G <I mm

%.<.(. Alegerea a,usta,elor: toleran1elor +abaterilor limit;/ 2i a rugozit;1ilor reazemelor

Luc68 elastic8 sec1ionat8 pentru mandrine =lement de orientare&str7ngere S ,S A ul din care sau extras abaterile limit8 6i toleran1ele S ,S %-00/2 A %% S ,S %-00/2 A %% & & & & &

*ondi1ii de precizie

0iametrul suprafe1ei cilindrice intrioare active 0iametrul suprafe1ei cilindrice exterioare active Kng.iul suprafe1ei conice *oaxialitatea suprafe1ei cilindrice active fa18 de suprafa1a conic8 6i fa18 de suprafa1a cilindric8 de asamblare *oaxialitatea suprafe1ei conice fa18 de suprafa1a cilindric8 activ8 *oaxialitatea suprafe1ei cilindrice de asamblare fa18 de suprafa1a cilindric8 activ8 L8taia radial8 a suprafe1elor cilindrice active fa18 de suprafa1a conic8

?# .$ & & & & &

+ 0 , 0-% 0

U-2 0,00,00,00,005

"ugoziti& Suprafa1a cconica activ8 interioar8, "a F 0.% mD Suprafa1a cilindrica activ8 exterioar8, "a F 0,% mD 2%

Caloarea abaterii limit8 &

*7mpuri de toleran1e

 Suprafa1a cilindric8 exterioar8 de cap8t, "a F 0.% mD Suprafe1e frontale, "a F -,$ mD

%.<.D. Alegerea celorlalte condi1ii te.nice ale reazemelor

!ndica1ii referitoare la starea suprafe1elor; A piesele trebuie sa aib8 suprafe1ele netede 6i curateD A pe suprafe1ele pieselor nu trebui sa existe incluziuni nemetalice, alte defecte, zg7rieturi, urme de rugin8, fisuri, lovituriD

2@

%.<.F. )efiniti*area sc.i1elor reazemelor 2i: e*entual: a sc.i1elor de amplasare a reazemelor

30

15piesaJ 25 falca in forma de prisma scurtaJ %5 prisma lunga fi=aJ <5sculaJ (5 punctul de spri,in al pirg.ieiJ D5 pirg.iileJ F5ti,a de actionare a mecanismului

3-

E<. E!A34 A EA S&HEMEI 47TIME )E ST K"GE E +SS-O/ SF-O/ LI 7 4IE&TA EA E!EME"TE!4 LI ME&A"ISME!4 )E ST K"GE E SA' )E 4 IE"TA E5 748I6I4"A E +&E"T A E/&ST K"GE E

Sc.emele de str7ngere 3fixare4 3S54 sunt reprezent8ri grafice ce con1in sc.emele optime de orientare 3S"&"4 la care se adaug8 elementele specifice str7ngerii; A A A A A direc1ia, sensul, punctul de aplica1ie 6i m8rimea for1elor 6i momentelor ce solicit8 piesele Jn regimuri tranzitorii 6i Jn regim stabil de prelucrare, m8surare 3control4, asamblare 3montare4D for1e 6i momente masiceD for1e 6i momente de prelucrare 3a6c.iere4, m8surare 3control4, asamblare 3montare4D for1e 6i momente cu caracter secundar 3frec8ri cu mediul, cu lic.idele de a6c.iere, cu reazemele4D direc1ia, sensul, punctul de aplica1ie 6i m8rimea for1elor de str7ngere; A principale sD A prealabile 3ini1iale, de prestr7ngere, de reglare, orientare4 SpD A suplimentare SsD A direc1ia, sensul, punctul de aplica1ie 6i m8rimea for1elor de frecare; A dintre pies8 6i reazemeD A dintre pies8 6i elementele de str7ngere sau orientare&str7ngereD A A cursele de str7ngere 3sl8bire4 *sD elementele geometrice necesare Jn calcului for1elor, curselor 6i erorilor de str7ngere.

32

<.1. Elaborarea sc.emelor de strEngere te.nic posibile +S.S. @ T.7./ Sc.emele de strangere te.nic A posibile reprezint8 totalitatea variantelor de amplasare a for1elor de reglare SM, a reazemelor suplimentare si a for1elor de str7ngere S 3principale, secundare, suplimentare4 care fac posibila realizarea de orientare optime 6i conservarea ei in timpul procesului de prelucrare. ab.2-. /r. Sc.eme de str7ngere te.nic posibile 3SS& 24 crt 5or1e de str7ngere

a4 2iesa s8 nu se roteasca sub actiunea momentului (

( s S + 20 ) )
)= S 2sin S=

= *(

2 *(

(ecanism de centrare A str7ngere tip mandrin8

0 s + 2 sin 2

= -$$.%

0 = 0, 2 s = 0, 2 ' = coeficient de siguran18 ' = '0 '- '2 '3 '+ '5 '$ ' = -,5 -.2 -, 2 - - -,3 ' = 2,% ( e = -253

Sadoptat G 1DDI da"-mm

33

<.2. Stabilirea sc.emelor de strEngere te.nic acceptabile +S.S. @ T.A./ Se consider8 acceptabile din punct de vedere te.nic acele sc.eme de str7ngere te.nic posibile 3SS& 24 care satisfac Jn principal criteriul te.nic al preciziei de str7ngere exprimat analitic prin;
sr 3c 4 sa 3c4

sr 3c 4 A eroarea de str7ngere Vreal8W 3caracteristic84 la condi1ia de precizie c 3determinant8 cs sau

de form84
sa 3c4 A eroarea de str7ngere admisibil8 la condi1ia de precizie c.

<.2.1. )eterminarea erorilor de strEngere admisibile sa =rorile de str7ngere admisibile sa reprezint8 frac1iunile din toleran1ele condi1iilor de precizie c 3determinante cs 6i de form84 afectate de erorile de str7ngere.
sa 3c4 !c
c

A toleran1a la condi1ia c

*ondi1ia

Suprafa1a/elementul definitoriu al suprafe1ei de prelucrat

*ondi1ia de precizie

ipul condi1iei

oleran1a la condi1ia 9mm:

0e unde s&a luat toleran1a

sa

*-

Suprafa1a G

=xplicit8

0,-

0,03

*2

Suprafa1a 5

=xplicit8

0,03

0,0-

<.2.2 )eterminarea erorilor de strEngere reale +caracteristice/ sr

3+

=rorile de str7ngere reale sunt acele erori provocate de str7ngerea pieselor Jn dispozitive. ,cestea apar Jn timpul str7ngerii pieselor, deci Jnaintea procesului de prelucrare, m8surare, asamblare. =rorile de str7ngere reale se determin8 pentru fiecare sc.em8 de str7ngere te.nic posibil8. =rorile de str7ngere Jn care piesa este considerat8 rigid8 vor fi;

s 3 c 4 = + max cos + min cos =

s -5#@.3 cos = cos @0 = 0 ,0 5000

Migiditatea j0 si jS se calculeaza cu relatia; - - = + + .... + = , ,- ,2 ,s , = rigiditatea sistemului ,- = rigiditatea d int re piesa si reazem ,0- = %0000da) / mm = ,02 ,03 = %0000da) / mm ,S = 5000da) / mm SFconstant folosindu&se sistem de actionare .idraulic

<.2.% &ompararea sr cu sa 2i stabilirea ST5TA

Se vor considera acceptabile din punct de vedere te.nic SS& 2 care satisfac criteriul te.nic de precizie exprimat prin rela1ia; sr 3 c 4 sa 3 c 4
/r. SS & 2 SS& 2 *ondi1ia de precizie Mela1ia de calcul a erorii de str7ngere reale Caloarea lui sr Caloa rea lui =ste SS& , 90, sau /K: 0,

9mm:
0

sa 9 mm:
0,05

sr =

s cos ,0

sr =

s cos ,0

0,0-

0,

35

7rin actionarea de catre motor a ti,ei F: se *a deplasa g.ida,ul parg.iei D: astfel se *a stringe piesa 1 amplasata pe prisma lunga fi=a %: in punctul de stingere: pirg.ia este pre*azuta cu o falca in forma de prisma fi=a scurta
Sursa X2roiectarea dispozitivelor X vol - /. Gojinetc.i si /. G.erg.el -@%3 pag 2$@

3$

F.<.<.

7roiectarea elementelor 2i mecanismelor de strEngere sau de centrare5 strEngere pentru materializarea sc.emei optime de strEngere +SS-O/

A<.<.1. Stabilirea solu1iilor +*ariantelor/ de mecanisme de strEngere ce pot fi utilizate

1. &u motor .idraulic

1. &u motor pneumatic

3#

A<.<.2. Alegerea solu1iilor +*ariantelor/ optime de mecanisme de strEngere

/r. crt 2 3 + 5 $ # % @ -0 --2 -3 -+ *riterii /r. for1elor de str7ngere principale (8rimea for1elor de str7ngere Gradul de descompunere a for1elor de str7ngere 0ac8 for1ele de str7ngere se descompun dup8 direc1ie perpendicular8 fa18 de suprafa1a de orientare sau nu 0ac8 for1ele de str7ngere sunt paralele sau nu cu suprafa1a de prelucrare 0ac8 suprafa1a pe care se aplic8 for1ele de str7ngere sunt prelucrare sau nu 0ac8 exist8 sau nu tendin1a de r8sturnare, deplasare sau rotire a piesei fa18 de reazeme sub ac1iunea for1elor de str7ngere 0ac8 exist8 sau nu tendin1a de modificare a S &" sub ac1iunea for1elor de str7ngere 0ac8 exist8 sau nu posibilitatea apari1iei deform8rii de Jncovoiere sub ac1iunea for1elor de str7ngere Gradul de deformare al pieselor sub ac1iunea for1elor de str7ngere 2resiunea de contact reazem&pies8 0ac8 sunt necesare sau nu reazeme auxiliare 0ac8 se aplic8 sau nu condi1ia de rezisten18 la strivire a suprafe1elor de orientare " ,) Ktilit81i 5 @ % 5 @ @ 3 0 0 # 5 0 -0 #+ 2 # @ @ $ @ @ 3 0 0 % $ 0 -0 %-

A<.<.%. Alegerea materialelor 2i tratamentelor mecanismelor de strEngere Se alege ")* $5,, S ,S #@5&%# A A tratament termic de Jmbun8t81ireD duritate 3#,5&5% ?M*. 2entru a face posibile m8rimile de instalare 6i extrac1ie ale piesei este necesar ca elementele de str7ngere simbolizate prin for1a s s8 execute o anumit8 curs8 de str7ngere c s 6i eventual o deplasare de degajare 3d4 pentru eliberarea spa1iului necesar manipul8rilor de instalare 6i extrac1ie. Cs = !3 4 + ,min + d = 0.2 + 2 = 2.2mm
304

A toleran1a la cot8 care leag8 suprafa1a de str7ngere cu suprafa1a de orientare

corespunz8toare aflat8 pe direc1ia for1elor de str7ngere sau a diametrului de str7ngere <min A jocul minim necesar pentru instalarea 6i extrac1ia comod8 a piesei din dispozitivD < min F 0,5&-,5mm 2 A dimensiunea maxim8 a proeminen1elor piesei care trebuie extras8 sau instalat8D d A cursa de degajare a elementului de str7ngere.

3%

A<.<.<. )imensionarea mecanismelor de strEngere

= @0 b = 0.5T +0 = 20mm % v = -0mm a = $mm %0 =

)p G 1D mm )cG %H mm d1 G 1( mm ) G 2D.( mm ! G 2H mm bG 2H mm Hp G <I mm

= @0 b = 0.5T +0 = 20mm % v = -0mm a = $mm %0 =

)p G IH mm )cG 1HH mm d1 G %( mm ) G (D.( mm ! G %H mm bG DH mm Hp G 1H mm

3@

A<.<.I. )eterminarea cursei de ac1ionare necesare ca a mecanismelor de strEngere

A<.<.M. )eterminarea for1ei de ac1ionare necesare Q a mecanismelor de strEngere S S - = 3 + "b 4tg 3 + - 4 3 + "b 4tg 3 - 4 + 2 S = -5#-.5da) / mm = S 2 2 Ca = Cs = $ mm

+0

E(. E!A34 A EA S&HEMEI )E A&6I4"A E LI 7 4IE&TA EA E!EME"TE!4 LI ME&A"ISME!4 &4M74"E"TE

F(.1. Elaborarea sc.emei de ac1ionare A(.1.1. Alegerea modului de ac1ionare Yn func1ie de modul cum este aplicat8 for1a de ac1ionare a mecanismului de fixare sau de centrare 6i fixare dispozitivele pot fi; A A cu ac1ionare manual8D cu ac1ionare mecanizat8. Sistemul care se preteaz8 cel mai bine tipului de mecanism de centrare&str7ngere ales este ac1ionarea mecanizat8. (.1.2 Alegerea tipului de ac1ionare mecanizat; ,c1ionarea mecanizat8 6i utilizeaz8 Jn cazul dispozitivelor cu mai multe locuri de str7ngere, c7nd for1ele de str7ngere sunt mari, c7nd se cer precizii ridicate ale suprafe1elor prelucrate 6i c7nd se cere cre6terea productivit81ii prelucr8rii. ,c1ionarea mecanizat8 este specific8 produc1iei de serie mare 6i de mas8. Yn func1ie de natura energiei utilizate, ac1ionarea mecanizat8 poate fi; A A A A A A A A A pneumatic8D .idraulic8D pneumo&.idraulic8D mecano&.idraulic8D mecanic8D electromecanic8D cu vacuumD magnetic8D electromagnetic8. *onstruc1iile utilizate Jn acest scop sunt cunoscute sub denumirea de sisteme 3instala1ii4 de ac1ionare, iar mecanismele ce constituie componentul de baz8 al acestora, sunt cunoscute sub denumirea de mecanisme 3motoare4 de ac1ionare. .cionarea pneumatic ,c1ionarea pneumatic8 reprezint8 un mod de ac1ionare mecanizat8, caracterizat8 prin aceea c8 for1a de ac1ionare este realizat8 de aerul comprimat ce apas8 asupra pistoanelor sau membranelor unor motoare cunoscute sub denumirea de motoare pneumatice. +-

,vantaje; A A A A A A A A cre6terea productivit81ii prelucr8rii prin reducerea timpilor auxiliari de str7ngere&sl8bire a semifabricatelorD reducerea efortului fizic depus de muncitor Jn timpul procesului str7ngerii&sl8birii semifabricatelorD realizarea de for1e constante de str7ngere a c8ror valoare poate fi u6or controlat8 Jn timpul prelucr8rii, ceea ce duce la eliminarea erorilor de str7ngereD determinarea cu precizie mare a m8rimii for1elor de str7ngere 6i men1inerea constant8 a acestoraD motoarele 6i aparatele ce intr8 Jn structura instala1iilor de ac1ionare pneumatic8 sunt, Jn cea mai mare parte normalizateD la temperaturi sc8zute ale mediului Jnconjur8tor aerul comprimat nu Jng.ea18 Jn conducte. 0ezavantaje; cre6te costul dispozitivelor ac1ionate pneumaticD randament sc8zut Jn cazul utiliz8rii unor conducte lungi cu multe coturi. .cionarea hidraulica ,c1ionarea .idraulic8 reprezint8 un mod de ac1ionare mecanizat8, caracterizat8 prin aceea c8 for1a de ac1ionare este realizat8 de ulei ce apas8 asupra pistoanelor sau membranelor unor motoare cunoscute sub denumirea de motoare .idraulice. ,vantaje; A A A A A A A A forte mariD spatiu disponibil micD asigura autofranareaD durata de exploatare mai mare decat la cel pneomaticD uzura redusaD 0ezavantaje; complexitate constructivaD cursa limitataD cost ridicatD

+2

(.1.% Alegerea *ariante de ac1ionare

,c1ionarea pneumatic8 reprezint8 varianta optim8 de ac1ionare a mecanismului de centrare& str7ngere ales din urm8toarele considerente; A A A A A datorit8 for1elor de fixare mariD greutate relativ sc8zut8D suport8 supraJnc8lziri f8r8 pericol de avariiD alimentare comod8 cu energieD posibilit81i mari de reglare a vitezei 6i for1ei dezvoltate.

Scheme tipice de utilizare a acionrii pneumatice cu dubla actiune

=xemplu de utilizare a ac1ion8rii pneumatice Jn cazul Jn care ansamblul dispozitiv& semifabricat este orientat 6i fixat pe masa ma6inii&unelte.

,ceasta va pleca de la sc.ema optim8 de str7ngere la care se va ad8uga mecanismul de str7ngere sau centrare&str7ngere precum 6i elementele 6i mecanismele componente ale ac1ion8rii

+3

-5 A droselD -@ A ungator

-$ A distribuitorD 20 A manometruD 2+ A conducteD

-# A Supapa de sens unicD 2- A regulator de presiuneD 25 A rezervor de aer.

-% A Meleu de presiuneD 22 A filtru de aerD

23 A Mobinet de trecereD

Sursa 93. G"<!/=>*?! /. 6i GHE GHE! "., Proiectarea dispozitivelor, vol. -. !nst. 2olite.n. !a6i, -@%3:

++

F(.2. 7roiectarea componentelor sc.emei de ac1ionare (.2.1 Stabilirea *ariantelor de componente ce pot fi utilizate
(otoare pneumatice normalizate ce pot fi montate separat de corpul dispozitivului sau ata6ate pe corpul dispozitivului. (otor pneumatic cu piston cu dublu e+ect pentru dispozitive

(otor pneumatic cu piston cu simplu e+ect pentru dispozitive

+5

Supapa de siguranta

"egulator de presiune

/ngtor

+$

0iltru de aer

A.(.2.2 Alegerea *ariantei optime

2entru motorul pneumatic, s&a ales varianta; (otor cu piston cu dubl8 ac1iune

+#

A.(.2.% )imensionarea componentelor

(otor cu piston cu dubl8 ac1iune 0 F 200 mm A diametrul pistonului l F 25 mm d- F 300 mm d F (-$ .- F -30 mm ? F --0 mm L F -2 mm ) F -$# )2 F #2 mm )+F -+- mm 02 F 232 mm 03 F 30 mm 0$ F -%% mm 0% F-00 mm 5or1a Z la presiunea de +da//cm2 este; Z F -250 9da/: *a F %mm 0- F 2+0 mm d2 F 25 mm l- F 5 mm L F -00 mm * F 300 mm ?- F $0 mm l2 F -2 mm )- F 25 mm )3 F-22 mm )5F @- mm 0+F-$5 mm ?-F-$ mm 0#F-55 mm ?2 F 22 mm

A.(.2.< Alegerea a,usta,elor: toleran1elor 2i rugozit;1ilor

,justaje piston&cilindru; ?%/l% ij8&capac; ?#/f% Mugozit81i cilindru 6i tije; Ma F 0.2&0.+ [m Mugozit81i; A suprafe1e active plane; A Jnainte de rectificare "a -25m A dup8 rectificare; "a = 0,2 $.3m A cilindrice; "a = 0,+ -.$m

+%

A suprafe1ele g8uri 6uruburi de fixare; "a = 25m

+@

50

ED.E!A34 A EA I"ST '&TI'"I!4 )E EN7!4ATA E SI A "4 ME!4 )E TEH"I&A SE&' ITATII M'"&II
-.0enumirea dispozitivului& 1SP231!14 5 2"15)!."5 P231!12)."5 S1 S!"1)65"5 C/ 2") C/ P5)5 2.0ispozitivul are ca destinatie prelucrarea unei piese dreptung.iulare pe o masina de frezat 5K! si avind un program anual de productie este de %000 buc/an. 3.0ate te.nice ; & precizia de orientare&pozitionare e ridicata 30.034 D & precizia de reglare a celor doua scule este ridicata D & numarul pieselor prinse este de o piesa D 5. !nstructiuni de transport. (ecanismul se va transporta fiind amplasat intr&o cutie special construita pentru acesta si va fi legat cu balot. 2artile active vr fi acoperite cu o pelicola de unsoare speciala sau prin invelirea lor cu o .irtie impregnata cu diverse grasimi $.!nstructiuni de conservare ; 0ispozitivul trebuie ferit de lovituri, deteriorari, oxidari prin invelirea partlor active vr fi acoperite cu o pelicola de unsoare speciala sau prin invelirea lor cu o .irtie impregnata cu diverse grasimi. #. !nstructiuni de depozitare. =ste necesar un spatiu lipsit de umezeala, de admofera nociva , de praf . 0epozitarea trebuie sase fac ape rafturi, in sertare, rafturi sau cutii speciale. %. !nstructiuni de intalare. (ecanismul va fi amplasat pe masina de frezat 5K!, fiind prins cu suruburi de canalele ale masinii. @. !nstructiuni de reglare. 2entru reglare se vor folosi piese&model sau etalon. -0. )ista pieselor care sunt supu se uzurii intense si termenile de inlocuire. ija care actioneaza mecanismul trebuie verificata frecvent pentru a nu avea fisuri sau lovituri care pot duce la accidente si distrugerea dispozitivului. ,ceasta se va verifica o data la 30 zile lucratoare. 2lacutile atasate prin suruburi de falcile dispozitivului se vor verifiva o data la 30 de zile si se vor repara, reconditiona sau inlocui sau in cazul in care pe partea activa a acestor placute sunt lovituri sau orce alte distrugeri. 5-

in

Suruburile cu care sunt prinse placutele de falcile mecanisului se vor sc.imba o data la $0 de zile lucratoare. --. /orme de te.nica securitatii muncii la lucrul cu dispozitivul 2iesele de prelucrat si cele prelucrate sa fie depozitate corect pe stelaje, mese, in dulapuri, lazi Sa se verifice prinderea 3orintarea&pozitionarea si stringerea4 corecta a piesei in dispozitiv. Sa se controleze periodic presiunea subsistemelor, subansablurilor de actionare pneomatica Sa se verifice functionarea aparatelor de siguranta ale subsistemelor/subansamblurilor de actionare de mai sus pentru evitarea aceidentelor in cazul intreruperi alimentari cu aer comprimat. )a actionarea pneumatica cind se utilizeaza aerul comprimat pentru curatirea dispozitivului, aceasta trebuie facuta cu masina&unealta oprita /u se vor folosi dispozitive ce au depasit gradul de uzura prescris, constatat, la rparatiile periodice. ,ceste dispozitive trebuie introduse in reparatii sau casare. Sa se utilizeze ecrane de protectie impotriva lic.idului de ungere precum si a asc.iilor care pot sari de la procesul de prelucrare. Sa nu se actioneze in apropierea partilor in miscare ale mecanismelor dispozitivului si ale masinii&unelte

& & & & & & & & & & & & & & &

Sa se curate bine dispozitivul de asc.ii Sa nu se porneasca dispozitivul daca nu este cunoscut.

(uncitorul nu trebuie sa aiba sub picioare ulei, lic.id de racire ungere, asc.ii, bucati de maerial. Sa se supraveg.eze starea imbracamintei deoarece salopetele si .alatele desc.eiate si parul lung despletit rezinta pericol de acidentare )ocul de munca sa fie corect iluminat

,variile de orce natura, in timpul lucrului, trebuie aduse la cunostinta maistrului sefului de sectie pentru a se lua masuri urgente Sa se cunoasca regulele de baza pentru a da un prim ajutor accidentatului. ,ccidentatul va fi transportat imediat la punctul sanitar sau dispensar. (uncitorii sa fie instruiti in probleme de te.nica securitatii muncii

52

(aistrul trebuie sa faca muncitorilor instructajul individual referitor la utilajul la care se va lucra !nstructajul de protectie a munci se va repeta la intervalele indicate de instructiuni, completindu&se, de fiecare data, fisa de instructaj

& & &

Sa fie afisate la locuri vizibile, dispozitiile legale si instruciunile de te.nica securitatii

muncii

EF. A"A!I8A TEH"I&45E&4"4MI&A A )IS748ITI9'!'I

Spre deosebire de studiul te.nico&economic care se efectuiaza inaintea proiectarii propriuzise, analiza te.nico econolica se efectuiaza dupa elaborarea desenului de ansambl, adica, practic, dupa terminarea proiectului dispozitivului. ,naliza te.nica Se rezuma, la verificarea pozibilitatilor de a obtine precizia caruta la utilizarea dispozitivului proiectat, prin compararea preciziei probabile care se poate obtine cu dispozitivul proiectat, cu precizia cruta la operatia respectiva de prelucrare, cintrol, asamblare, etc. )a determinarea preciziei probabile se au in vedere toate abaterile specifice operatiei respective, pentr fiecare conditie de precizie. 2roiectantul de dispozitive trebuie sasi concentreze atentia asupra analizei si evaluarii abaterilor erorilor introduse de dispozitiv, pentru a putea lua masurile constructive si de executie, in vederea asigurarii preciziei de prelucrar, control, asamblare, impusa de operaia respectiva. ,baterile deorientare pozitionare si de stringere au fost deja, determinate, iar celelalte abateri, daca, nu au fost stabilite in =+ vor fi stabilite acum. 0aca conditia de precizie nu este satisfacuta se analizeazaabaterile introduse de dispozitiv si se cauta solutiile pentru asigurarea conitiilor de prelucrare, control masurare. 2recizia fiid asigurata in cazul nostru se poate trece la analiza economica.

,naliza economica *onsta in verificarea conditiei de rentabilitate economica a prelucrarii, controlului sau asamblarii cu dispozitivul proiectat. ,ceasta entabilitate se poate aprecia pe baza unor indicatori si sau indici economici.

53

!n cadrul proiectului de an se va determina procentul de crestere a productivitati munci ca urmare a ec.iparii cu dispozitive pm

pm =

)! 0 )! -00\ )! -

!n care )! 0 este norma de timp necesara realizarii operatiei cu elemente si mecanismele din dotarea masini&unelte si )! 0 F@ min iar )! - este norma de timp necesara realizarii operatiiei cu ajutorul dispozitivului proiectat si este egala cu 5 min

pm =

@5 -00\ = %0\ 5

" conditie este ca )! 0 ] )! ,ceasta se realizeaza prin urmatoarele cai principale;

& & & &

=liminarea sau reducerea operatiilor de trasare =liminarea sau reducerea timpilor ajutatori, pentru verificarea poztiei suprafetelor de prelucrat, in raport cu masina&unealta si cu scula unealta Meducerea timpilor ajutatori pentru slabirea pieselor Meducerea timpilor de baza

5+

Bibliografie de baz pentru proiectul de an/ semestru la disciplina Proiectarea dispozitivelor -. GHE GHE! "., Proiectarea dispozitivelor 7. /ote de curs. K. . VG.. ,sac.iX !a6i, 5acult. *onstr. de (a6., Specializ. e.nol. *onstr. de (a6., 200$&200#. 2. GHE GHE! "., Proiectarea dispozitivelor 8. /ote de curs. K. . VG.. ,sac.iX !a6i, 5acult. *onstr. de (a6., Specializ. e.nol. *onstr. de (a6., 200#&200%. 3. G"<!/=>*?! /. 6i GHE GHE! "., Proiectarea dispozitivelor, vol. -. !nst. 2olite.n. !a6i, -@%3. +. GHE GHE! "., Construcia i exploatarea dispozitivelor, vol. - H 2, !nst. 2olite.n. !a6i, -@%-. 5. C,S!!&M"I*K)=> Sanda, G"<!/=>*?! /., ,/0M"/!* *., I=),M!K (ircea, GHE GHE! "., Proiectarea dispozitivelor. Lucure6ti; =d. 0id. 6i 2edag., -@%2. $. ,*?= Coicu, K/GKM=,/K !., LM^G,MK ,urel, G"<!/=>*?! /., GHE GHE! "., (,M!/=S*K !., IK =K Cirgil, 0MK>K Silvia, Construcia i exploatarea dispozitivelor. Lucure6ti; =d. 0id. 6i 2edag., -@%2. #. S ^/=S*K !. 6i ,*?= Coicu, ispozitive pentru maini-unelte. Proiectare, construcie. Lucure6ti; =d. te.n., -@$@. %. S ^/=S*K !. 6i ,*?= Coicu, ispozitive pentru maini-unelte. Proiectare, construcie. Lucure6ti; =d. te.n., -@#@. @. ,*?= Coicu, K/GKM=,/K !., S M"= *., 5lemente de proiectare a dispozitivelor pentru maini-unelte. Lucure6ti; =d. te.n., -@%5. -0. ,*?= Coicu, K/GKM=,/K !., S M"= *., Proiectarea dispozitivelor pentru maini-unelte . Lucure6ti; =d. te.n., -@@5. --. LM^G,MK ,urel, Proiectarea dispozitivelor, vol. !. eoria 6i practica proiect8rii sc.emelor de orientare 6i fixare. Lucure6ti; =d. te.n., -@@%. -2. ,*?= Coicu 6i LM^G,MK ,urel, ispozitive pentru maini-unelte. Proiectarea schemelor de orientare i +ixare a semi+abricatelor. Lucure6ti; =d. te.n., -@#$. -3. LM^G,MK ,., 2^/KI C., 0K)G?=MK )., ,M(=,/K ,., S50.- 1S"2(. Sistem i metod. Col. -. !eoria i practica proiectrii dispozitivelor pentru prelucrri pe maini-unelte . Lucure6ti; =d. te.n., -@%2. -+. S KM_K ,urel, 9azele proiectrii dispozitivelor de control al +ormei i poziiei relative a supra+eelor :n construcia de maini. Lucure6ti; =d. te.n., -@##. -5. GHE GHE! ". 6i S=G?=0!/ /., Proiectarea reazemelor dispozitivelor tehnologice . !a6i; e.nopress, 2002. -$. GHE GHE! ". 6i S=G?=0!/ /., Concepia i proiectarea reazemelor dispozitivelor tehnologice. !a6i; e.nopress, 200$. -#. GHE GHE! ". 6i G"<!/=>*?! /., ;ndrumar de proiectare a dispozitivelor , vol. -. ,naliza temelor de proiectare. !nformarea ini1ial8. Stabilirea datelor ini1iale. Stabilirea solu1iilor de ansamblu ale dispozitivelor, !nst. 2olite.n. !a6i, -@@2. -%. GHE GHE! "., 1ndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 2. =laborarea sc.emelor optime de orientare Jn dispozitive. !nst. 2olite.n. !a6i, -@@2. -@. GHE GHE! "., ;ndrumar de proiectare a dispozitivelor , vol. 3. 2roiectarea elementelor de orientare ale dispozitivelor, !nst. 2olite.n. !a6i, -@@2. 20. G"<!/=>*?! /. 6i GHE GHE! "., ;ndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. +. 2roiectarea sistemelor de st7ngere. !nst. 2olite.n. !a6i, -@@2. 2-. /!*K),= (., L"?"S!=C!*! *azimir, G!KM*^ Cirgil, G,!G!/S*?! Madu, _KL*K Cictor, GHE GHE! "., ;ndrumar pentru elaborarea studiilor tehnico-economice :n proiectele de diplom. !nst. 2olite.n. !a6i, -@%3.

55

22. 2),? =,/K Loris, L=)"KS"C Citalie, *,M, , =ugen, *?!M!>^ *., *"_(Y/*^ (ircea, 0MK>K *ostac.e, GHE GHE! ". 6.a. ;ndrumar pentru activitatea de cercetareproiectare i :ntocmire a proiectului de diplom. (a6ini&unelte, scule, ec.ipamente de prelucrare 6i control. Col. - H 3. !nst. 2olite.n. !a6i, -@%@.

5$