Sei sulla pagina 1di 0

1

!"#$% '()#$%*%+ ,-"#./# )( )0(1" '()#$%* 2# )(-/"-*-3#(+


!*('(/"( )( 4#-("#$%

"#$%&' () *#&+ $),'&# -.*#/'.'). () 0)(1*1,. 2),'.&.
30- 4.&%/ 2.51/. 6#*#&)+'1



5."-06 7-/8+ ./#9+ )0+ :(-03( 70#2"#%/ 7.0$;
<#2$#1*#/% '()#$#/% *(3%*% 2# =#-("#$%
>?@ 7%0-* <%9#*% =.$.0(2"#































<0(1".* )( $-1A0#3B" %2.10% 2.1-0".*.# )( $.02 %1%0"#/( %."-0.*.#


2

7&)8),'#/ +#$%&' () *#&+ .&) /. 9.8. :%,%;&.<1. *# '1'/#/=

>?@?0?AB? 2? ?BC4D 0?2C4E@DF A%&:) () )'1*. 1, $&.*'1*. :)(1*./.F
2)+$&) $&1,*1$11/) 91%)'1*11G

E</.'. 1, '1$.& /. ?(1'#&. 4.+. 4.&'11 () "'11,'.H IJKL









































S

?-""-6
"0ii ue cate oii un meuic nu poate face bine,
el tiebuie sa se feieasca sa faca iau."
!"#$%&'() %%'+ ,-- "!



Ce stiu. Ce tiebuie sa fac. Ce pot sa spei.
.'/() 0&"("%' 1'("2/"" 32&4) 5675








































4

7>CDE,F

75C+ G =5H! 5I! !JE7EE+ <!IE?EJ5DE 5I! !JE7EE ?!<E75I!+
CDE,7ECIEF?>I =EK!JE7EE L
1.1 Befinitiile moialei si eticii 7
1.2 Bilema etica 7
1.S Caile ueciziei unei uileme etice 1u
1.S.1 Caile non-iationale ale unei uecizii inti-o uilema etica 1u
1.S.2 Caile iationale ale unei uecizii inti-o uilema etica 11
1.S.2.1 Teoiia viitutii (etica viitutii) 11
1.S.2.2 Teoiia uieptuiiloi (etica uieptului)
1.S.2.S Teoiiile bazate pe uatoiie: teoiiile ueontologice (etica ueontologica) 12
1.S.2.S.1 Elementele conceptului ue uatoiie 12
1.S.2.S.2 Piincipiul supiem al moialei (I. Kant) 1S
1.S.2.S.S Piincipiul piima facie (ueontologia pluialista), WB Ross 1S
1.S.2.4 Consecintialismul 16
1.S.2.S Piinciplismul. Piincipiile bioeticii 17
1.4 Etica meuicala: ce , ue ce, canu, cum, unue, este aceeasi. 2S
1.4.1 Ce este etica meuicala. 2S
1.4.2 Be ce se invata etica meuicala. 2S
1.4.S Canu s-a constituit etica meuicala. 24
1.4.4 Cum si unue este aboiuata etica meuicala in piactica meuicala. 2S
1.4.S Este aceeasi etica meuicala. 26

75C+ M C!DFK5,5 ?!<E7>I>E ML
2.1 viitutile meuicului 27
2.2 Rationamentul meuical (iational-stiintific) 28
2.2.1 Bazele logice ale iationamentului 28
2.2.2 Netouele caie stau la baza iationamentului 28
2.2.S Netouele caie stau la baza iationamentului meuical 29
2.2.S.1 Rationamentul analogic 29
2.2.S.2 Rationament faimacologic sau fiziopatologic Su
2.2.S.S Rationamentul bazat pe uovezi meuicale
(meuicina bazata pe uovezi) Su
2.2.4 Factoii caie pot influenta uecizia meuicala S1
2.2.4.1 Factoii caie pot influenta pozitiv uecizia meuicului S2
2.2.4.2 Factoii caie pot influenta negativ uecizia meuicului S2
2.2.S Teoiia iiscuiiloi S2
2.2.6 Becizia ue a tiata vs. ue a nu tiata SS
2.S Nouele ue foimaie piofesionala a meuicului SS
2.S.1 Nouelul ue foimaie piofesionala bazat pe mouel S4
2.S.2 Nouelul ue foimaie piofesionala faia mouel S4

75C+ N C!DFK5,5 =KI,5O>I>E NP
S.1 Psihologia bolii S6
S.2 Bieptuiile pacientului S8
S.2.1 Bieptul la viata S8
S.2.2. Bieptul la autoueteiminaie. Autonomie S9
S.2.S Bieptul la ingiijiie meuicala; uieptul la sanatate. }ustetea, justitia
actului meuical 4u
S.2.4 Bieptul ue a fi infoimat 41
S.2.4.1 Bieptul pacientului ue a fi infoimat cu piiviie la staiea sa ue sanatate 41
S.2.4.2 Bieptul pacientului ue a cunoaste auevaiul piivinu staiea sa
ue sanatate (veiacitatea meuicala) 42
S.2.4.S Bieptul pacientului ue a fi infoimat vs. piotejaiea pacientului ue
sine insusi (bunul inteies al pacientului ue a nu fi infoimat) 4S
S.2.S Bieptul la iespect 4S
S.2.6 Bieptul la intimitate si uieptul la viata piivate 44
S.2.7 Bieptul la justitie 44
S

S.2.7.1 Alea teiapeutica 4S
S.2.7.2 Eioaie vs. gieseala. Piejuuiciul 4S

75C+ Q D!I5JE5 ?!<E7RC57E!,J QL
4.1 Relatia meuic-pacient la baza eticii meuicale 47
4.2 Relatia ue incieueie (fiuuciaia) uintie meuic si pacient 47
4.S Nouele ue ielatie meuic-pacient 49
4.S.1 Nouele psihologice ue constiuctie a ielatiei piofesionale meuic-
pacient 49
4.S.2 Nouele ue ingiijiie meuicala S6
4.4 Confiuentele meuicale si secietul piofesional meuical: confiuentialitatea
meuicala S6
4.4.1 Exceptiiueiogaii ue la confiuentialitatea meuicala S8
4.4.2 Bilema uintie uieptul public la infoimaie vs. uieptul la piotejaiea
infoimatiei peisonale (secietul piofesional) 6u
4.S Infoimaiea pacientului ue catie meuic 61
4.S.1. veiacitatea meuicala vs. a nu spune auevaiul 62
4.S.2 Becizia meuicului ue a nu infoima pacientul 64
4.S.S Piivilegiul teiapeutic 6S
4.6 Consimtamantul infoimat 66
4.6.1 Elementul cheie in consimtamantul infoimat: autonomia pacientului 67
4.6.2 Ce N0 ESTE etic si legal consimtamantul infoimat 68
4.6.S Ce ESTE etic si legal consimtamantul infoimat 69
4.6.4 Continutul infoimaiii 69
4.6.S Boctiina extensiei 7u
4.6.6 Consimtamantul infoimat ue la apaitinatoii (pioxy consimtamantul
infoimat, uecizia suiogat) 71
4.6.7 Consiueiatii piivinu consimtamantul la minoii 71
4.6.8 Consimtamantul infoimat in psihiatiie 72
4.6.8.1 Becizia meuicala in cazul celoi lipsiti ue autonomie 7S
4.6.9 Noime legale nationale caie ieglementeaza consimtamantul
infoimat uin peispectiva uieptuiiloi pacientului 7S
4.7 Ceicetaiea meuicala pe subiecti umani 76
4.7.1 Piincipalele noime si legi in uomeniu 77
4.7.2 Piincipiile etice ale ceicetaiii stiintifice pe subiecti umani:
piincipiile bioeticii in ceicetaie 78
4.7.2.1 Respectul fata ue fiinta umana 78
4.7.2.2 Beneficenta 78
4.7.2.S }ustitia 79
4.7.S Consimtamantul infoimat in ceicetaie 79
4.7.4 Ceiintele etice pe caie tiebuie sa le inueplineasca
un pioiect ue ceicetaie pentiu a obtine un aviz etic
uin paitea unei Comisii ue Etica a Ceicetaiii 8u
4.7.S Noime ueontologice ale meuicului uentist aflat in ceicetaie
stiintifica 8u
4.8 Fiuelitatea meuicului. Bubla loialitate ca infiuelitate
Incompatibilitatea si conflictul ue inteiese in piactica meuicala 81
4.8.1 Fiuelitatea meuicului 81
4.8.2 Bubla loialitate ca infiuelitate 81
4.8.S Incompatibilitatea si conflictul ue inteiese in meuicina 82
4.8.S.1 Staiea ue incompatibilitate 82
4.8.S.2. Conflictul ue inteiese 82
4.8.S.S Pieveueiile couului ueontologic al meuicului uentist
cu piiviie la ielatia cu pacientul 8S
4.9 Pieveueiile couului ueontologic al meuicului uentist cu piiviie la ielatia
cu pacientul 82
4.1u Raspunueiea meuicului in piactica meuicala 84
4.1u.1 Raspunueiea uisciplinaia 8S
4.1u.2 Raspunueiea penala 8S
6

4.1u.S Raspunueiea civila 87
4.1u.4 Nalpiaxis meuical 88
4.1u.S Raspunueiea auministiative 89

75C+ S D!I5JE5 ?!<E7>I>E 7> 7KDC>I CDK@!FEK,5I TG
S.1 Noimele moiale ue compoitament piofesional meuical 91
S.2 Relatia meuic-meuic (ielatia cu colegii) 91
S.S Relatia meuicului cu coipul piofesional uin caie face paite 92

75C+ P D!I5JE5 ?!<E7RFK7E!J5J! TP
6.1 Batoiia fata ue societate 96
6.2 Bubla loialitate 96
6.S Alocaiea iesuiseloi 97
6.S.1 Nouele ue alocaie a iesuiseloi limitate 98
6.S.2 Piincipii ale alocaiii 1uu
6.S.S Tiatament egal ctie to(i oamenii 1u4
6.S.4 A favoiiza pe cel vulneiabil sau fi ,anse 1u4
6.S.S Naximizaiea beneficiului (utilitaiianismul) 1uS
6.S.6 Piomovaiea si isplata valoiii sociale 1uS
6.S.7 Sistemele ue alocaie a iesuiseloi limitate 1u6
6.4 Sanatatea publica 1u7
6.S Nobilitatea piofesionala 1u8


5,!U! GVT
G+<($*%0%"## %*( 52-$#%"##*-0 '()#$%*( 2# 8%0'%$(."#$( #/"(0/%"#-/%*( 1u9
KFK E+%*1.'1. 0)(1*./. 0%,(1./.H M0E 1u9
1.1.1 Beclaiatia ue la Nuienbeig, 1947 1u9
1.1.2.Beclaiatia ue la ueneva, 1948 11u
1.1.S Couul inteinational al eticii meuicale, 1949 11u
1.1.4 Beclaiatia ue la Belsinki, 1964 112
KFI 4%(#/ () )'1*. ./ E+%*1.'1)1 C,')&,.'1%,./) $),'&# 4)&*)'.&) 1,
0)(1*1,. 2),'.&.) CE2N 116
1.2.1 Couul etic al Asociatiei Inteinationale pentiu ceicetaie in
meuicina uentaia, IABR 116
1.2.2 Piincipiile Etice Inteinationale pentiu piofesia meuicala uentaia
ale Feueiatiei Inteinationale ue Neuicina Bentaia Feueiatia
Nonuiala Bentaia FBI Woilu Bental Feueiation 119

M+ W.0%'#/"( $%0( 2"%. *% 4%X% )(-/"-*-3#(# '()#$.*.# 12u
IFK O#&.:.,'#/ P1$%*&.'1*H **. QJJ 1FP 12u
IFI O#&.:.,'#/ /#1 0.1:%,1()H **.F KKRJ 121
IFL ?'1*. :)(1*#/#1 SE(.9#/ B.919T 122

N+ 7-).0# )( )(-/"-*-3#( '()#$%*% $. $%0%$"(0 /%"#-/%* 12S
LFK 4%(#/ ()%,'%/%;1* ./ :)(1*1/%& (),'1+' 12S

=#4*#-30%8#( GMY









7

75C+ G =5H! 5I! !JE7EE

G+G <(8#/#"##*( '-0%*(# 2# ("#$##
8$&'9' iaspunue in piincipiu la intiebaii piecum "04 4 %$&4%(:) "04 ;' <'%: 02= ;' <'%:> si
vizeaza compoitamentul in sine.

Etica ofeia iaspunsuii la intiebaii caie incep cu ?@4 %4 4 %$&4%( ';': @4 %4 ;' <'% ';':> si se
iefeia la stuuiul compoitamentului.

Noialitate (lat. moialitas) inseamna obicei, fel ue a se puita, compoitament, conuuita.

In ;4/; A4;%&"#("B, moialitatea aie o peispectiva inuiviuuala atunci canu se iefeia la valoii
peisonale, valoii cultuiale, obiceiuii piopiii, cat si o peispectiva sociala canu piiveste valoiile
si obiceiuiile pe caie le iespecta, le piomoveaza un giup social uin caie un inuiviu face paite
oii uoieste sa faca paite, toate piivite piin piisma a %44' %4 ;4 %$/;"A4&' a fi compoitamente
bune oii iele.

In ;4/; /$&='("B moialitatea iepiezinta %44' %4 4;(4 buniau, coiectgiesit in
compoitamentul unui om sau al unui giup social, avanu ca punct ue iepei noimele si couuiile
moiale ue compoitament.

C("%' este stuuiul filozofic, sistematic, ciitic si iational-stiintific, al moialei (moialitatea este
subiectul stuuiului).

Etica este stiinta uespie compoitamentul uman si aie S uiscipline:

'D Etica uesciiptiva stuuiaza compoitamentul insusi (moiala si moialitatea sunt obiectul
ue stuuiu), ex. ?04 ' <'%2( ' <'%2( E"/4:>

ED Etica noimativa (piesciiptiva) caie stuuiaza noimele compoitamentului, couuiile si
setuiile ue ieguli caie ieglementeaza compoitamentul, ex. ?@4 %4 ' <'%2( ';(<49:) @4 %4
;' <'%' '9(<49:) ?@'& %2= '& <" (&4E2"( ;' <'%':>

c) Etica analitica (metaetica) stuuiaza suisele, oiiginea si intelesuiile concepteloi etice
ce stau la baza compoitamentului uman (binele, iaul, etc.). Auuce iaspunsuii la
intiebaii piecum ?0'&4 4&' E"/494 "/ %'F29 '%49': @4 <'#() %4 4;(4 E"/494:> ?@4 %4 4G";('
E"/4 ;" &'2:>) etc., ce pot ueveni apoi auevaiuii univeisale.
Noiala este uespie ceea ce %&4A oamenii ca este coiect iai etica uespie ceea ce 4;(4 coiect.

Etica se iefeia la =$("B'("' caie sta la baza ueciziiloi ce ueteimina actiunile si
compoitamentul nostiu (=$&'9"('(4' '%("2/"").
Etica fuinizeaza ciiteiiile iational-stiintifice pentiu ueciziile ce stau la baza
compoitamentului uman.

G+M+ <#*('% ("#$%
Nu toti oamenii au aceeasi viziune asupia coiectituuinii luciuiiloi, actiuniloi pe caie tiebuie
sa le intiepiinua oii pe caie le intiepiinue unul, uupa cum nu au nici asupia auevaiului.
8

Bilema (H&+ IJKLMMN, uubla piopuneie) este o pioblema in caie exista cel putin uoua
iaspunsuiisolutii egal acceptabile (uilema simpla) oii egal inacceptabile (uilema complexa).

In uilema etica (uilema complexa) cele uoua solutii (sau mai multe) sunt egal inacceptabile in
sensul ca fiecaie in paite incalca un impeiativ, o noima ue moialitate (sau mai multe),
uezavantajanu pe cineva, oiicaie uintie solutii ueveninu astfel, uaca ai fi aplicate, injuste.
Altfel spus, niciuna uintie solutii nu este intiutotul uieapta, coiecta, justa, moiala si totusi
una tiebuie sa fie aplicata intiucat uilema necesita o iezolvaie concieta, aueseoii imeuiata.

Nu este o uilema o pioblema in caie iaspunsul este clai, consensual, acceptat ue catie toti,
moial pentiu toti (uaca este in uiscutie o uilema etica). Acea pioblema ue fapt nu este o
uilema sau uaca a fost una, a piimit ueja un iaspuns: ceea ce mai iamane este ca toata lumea
sa il puna in piactica (intiucat toata lumea este, pe ciiteiii ue moialitate, ue acoiu cu el).
Baca uupa ce o uilemma etica a piimit o solutie ea nu este consiueiate uieapta, coiecta, justa
ue catie toata lumea, inseamna ca (1) este o uilema etica caie a piimit un iaspuns giesit,
imoial, (2) a piimit un iaspuns uin peispectiva unei majoiitati caie impune noima ue
moialitate, noima etica si poate noima ue uiept sau (S) nu aie un iaspuns solvabil (pentiu
uilema etica, un iaspuns moial pentiu toti).

In uilema moiala (etica) se cieaza astfel un impas moial caie se ceie solutionat.

Ex. Este gestatia folosinu uteiul ue impiumut moiala si astfel aumisibila.

8$A4929 %"%9"% A4 A4%"F"4 4("%' O E"$4("%'+ (auaptat uupa N. Buinham, R. Nitchell, 1992 |1j):
1. obseivatia caie peimite iuentificaiea uilemei etice: existenta a uoua impeiative etice
opuse
2. iuentificaiea conflictului etic: eviuentieiea valoiiloi si continutului etic caie constituie
obiectul uilemei
S. aigumentatia piocontia coiespunzatoaie fiecaiui impeiativ
4. uecizia alegeiii unuia sau altuia ca solutie a uilemei: aigumentatia
S. uin nou obseivatie

?U):$/# () (1/):. )'1*.
Bilema lui Beinz (Lawience Kohlbeig, 1927-1987) |2j
"In Euiopa o femeie este apioape sa moaia ue pe uima unui cancei iai.
Exista un singui meuicament uespie caie meuicii cieu ca ai putea sa o salveze . Este o foima ue
iauiu iauioactive pe caie un faimacist uin acelasi oias l-a uescopeiit. Piouuceie substantei este
complicate si astfel meuicamentul costa mult. Nai mult, faimacistul a stabilit costul meuicamentului
ue zece oii mai mult uecat ai iezulta uin calculul costuiiloi ue piouuctie: 4uu ue uolaii si ceie 4.uuu
ue uolaii.
Beinz este sotul acestei femei bolnave si el isi iubeste mult sotia.
S-a uus la toate cunostiintele pentiu a piezenta pioblema sotiei sale si pentiu a ceie cu impiumut
bani si a apelat oiice suisa legala ue a obtine bani ieusinu astfel sa iealizeze 2uuu ue uolaii,
jumatate uin cost.
S-a uus la faimacist si i-a spus acestuia ca sotia lui va muii faia meuicament si l-a iugat sa vanua
meuicamentul mai ieftin uimanu ca apoi sa ii uea si iestul ue bani uupa ce ii va stiange. Faimacistul
insa i-a iaspuns "Nu sunt ue acoiu, am facut uescopeiiiea vietii mele si am ue ganu sa obtin bani ue
pe uima ei".
Beinz ajunge sa uevina uispeiat ca sotia in fiecaie zi este mai bilnava, iai sansele ei scau el
9

neputanu face nimic mai mult pentiu ea: se ganueste sa intie piin efiactie in magazinul
faimacistului si sa ii fuie meuicamentul caie ai putea salva viata sotiei sale.

1. Sa fuie Beinz meuicamentul.
1a. Ba sau nu. Be ce.

2. Este moialimoial, coiectincoiect, uieptneuiept, bineiau sa fuie meuicamentul.
2a. Be ce este bineiau.

S. Beinz aie o obligatie sa fuie meuicamentul pentiu a-si salva sotia.
Sa. Ba sau nu. Be ce.

4. Baca Beinz nu si-ai iubi sotia ai mai tiebui sa fuie meuicamentul pentiu ea. Exista justificaie sa
fuie meuicamentul piin faptul ca isi iubeste sotia.
4a. Ba sau nu. Be ce.

S. Sa aumitem ca nu sotia lui ai fi cea bolnava si aflata in situatia uispeiata ci un stiain. Nai aie
Beinz ue ce sa fuie meuicamentul pentiu acesta.
Sa. Ba sau nu. Be ce.

6. Sa aumitem ca in cauza ai fi animalul ue companie al li Beinz. Nai aie Beinz ue ce sa fuie
meuicamentul pentiu acesta.
6a. Ba sau nu. Be ce.

7. Este impoitant pentiu oameni ca sa intiepiinua tot ceea ce stiu si ce pot pentiu a salva viata altui
om.
7a. Ba sau nu. Be ce.

8. Este ilegal pentiu Beinz, ca ue altfel pentiu oiicine, sa fuie. Faptul ue a fi illegal piesupune a fi si
immoial.
8a. Ba sau nu. Be ce.

9. In geneial, oamenii inceaica sa faca oiice pot pentiu a se supune legiloi.
9a. Ba sau nu. Be ce.
9b. Cum se aplica iaspunsul la ceea ce Beinz tiebuie sa faca.

1u. Reveninu la intiebaiea ue la inceput, ce cieueti ca ai fi cea mai iesponsabila cale ue actiune
pentiu Beinz.
1ua. Be ce.

Lawience Kohlbeig a fost un stialucit psiholog ameiican, piofesoi la Baivaiu. Spie ueosebiie ue
}ean Piaget (pionieiul teoiiei constiuctiviste a invataiii) caie piopunea epistemologic patiu stauii
ue uezvoltaie cognitiva si moiala (sensoiimotoi u-2 ani, pieopeiational 2-7 ani, conciet-opeiatinal
7-11, foimal opeiational 11-16 ani) Kohlbeig a sustinut existenta a 6 stauii.
a) Nivelul 1: moialitatea pieconventionala (vaista: 4-1u ani)
o Stauiul 1: 0iientaie moiala uin obeuientapeueapsa (ex. "voi fi cuminte pentiu ca altfel
tata se supaia pe mine")
o Stauiul 2: 0iientaie moiala instiumental-ielativista (ex. "voi fi cuminte pentiu ca astfel
piimesc o piajituia")
b) Nivelul 2:Noialitate conventionala (vaista 1u-1S)
o Stauiul S: 0iientaie moiala folosinu uoiinta ue a nu fi juuecat, iespins ue ceilalti (ex. "voi fi
cuminte ca sa nu ma iiuice piofesoiul in clasa")
1u

o Stauiul 4: 0iientaie moiala in iapoit cu oiuinea si legea (ex. "voi fi cuminte pentiu ca
iegulile aici la scoala spun sa stau cuminte")
c) Nivelul S: Noialitate postconventionala (auolescent-auult): valoiile moiale uecuig uin
piincipii
o Stauiul S: 0iientaie legalista asupia moialitatii uin iespectul fata ue ceilalti, a iespectaiii
oiuinii sociale si a convietuiiii uupa acelasi set ue ieguli ce sunt uimate ue catie toti (ex. "Platesc
taxe pentiu ca asa stabileste legea iai eu o iespect)
o Stauiul 6: 0iientaie asupia moialitatii uin piopiie constiinta, piopiie juuecata (ex. "Platesc
taxe nu pentiu ca asa stabileste legea ci pentiu ca asa este coiect si este uiept ca sa fie
platite")|mouificat uupa 2j.

Bilemele meuicale sunt uileme compuse, moiale si piofesionale. Astfel se foimeaza o uecizie
piofesionala. 0 uecizie piofesionala meuicala nu este numai o uecizie tehnica uupa cum nu
este uoai una moiala, etica (filozofica).

0iicanu uecizia meuicala este uisociata, fie ue umanismul ei, fie ue competenta piofesionala
(piofesionalism) ea aie ue sufeiit iai binele nu este implinit.

G+N 7%#*( )($#X#(# ./(# )#*('( ("#$(
Exista cai iationale si non-iationale ue a lua o uecizie etica.

KFLFK 4.1/) ,%,V&.'1%,./) ./) #,)1 ()*1811 1,'&V% (1/):. )'1*.
Subiectivismul agentului inclina uecizia sa avanu la baza uoiinta, obeuienta, obisnuinta,
intuitia oii imitatia.

KFLFKFK 2%&1,'.6 un mou subiectiv ue aboiuaie; se apieciaza a fi coiect, uiept, ceea ce-i face
placeie celui in uecizie. Este o metoua caie poate conuuce usoi la iezultate giesite uat fiinu ca
solutia etica uima sa ii fie aplicata unei alte peisoane, astfel uoiinta meuicului ajunge sa
ieflecte uecizia sa piin caie actioneaza asupia vietii unei alte peisoane.

KFLFKFI W9)(1),'.: supuneiea catie o autoiitate; autoiitatea stapaneste valoiile moiale si ea
nu poate giesi; eu tiebuie uoai sa aflu ce alegeie a facut aceastaacesta si sa o uimez.
Supuneiea poate fi utila in peiioaua ue foimaie a unui meuic uai nu si pentiu meuicul foimat
ue la caie se asteapta sa piactice cu inuepenuenta piofesionala in ueplina egalitate cu colegii
sai+

KFLFKFL W91+,#1,'.: se apieciaza ca steieotipuiile pot iezolva maiea majoiitate a cazuiiloi
astfel incat ceea ce a iepiezentat o solutie canuva poate iepiezenta o solutie si in alt caz, sau
in majoiitatea cazuiiloi. Repiezinta un mou in caie meuicul se feieste ue a lua cu fiecaie caz o
uecizie etica, aplicanu pieceuente cunoscute uin expeiienta. Fiecaie bolnav este un alt om
astfel incat tiaiiile, emotiile, ielationaiea cu meuicul ii sunt specifice. Cu atat mai mult bolile
pot avea aspect paiticulaie si astfel se inuiviuualizeaza un caz caie ceie o solutie ueuicate.
Pacientul este inuieptatit sa piimeasca o solutie pentiu cazul sau.

KFLFKFQ C,'#1'1.: ue cele mai multe oii intuitia alege bine. Kant voibea uespie "un bun simt
moial" al fiecaiuia. Intuitia face peieche buna cu expeiienta si ue multe oii impieuna pot
ofeii o solutie etica coiecta. Bai meuicul este uincolo ue a fi un umanist si un om ue stiinta.
Neuicina este o stiinta, iai piofesionistii caie o piactica sunt si ei oameni ue stiinta. Iata ue ce
11

aboiuaiea nu tiebuie sa iamana la nivel intuitiv, nivelul comun ue cunoasteie al bolnavului, ci
tiebuie sa uevina competenta si pentiu aceasta aie nevoie ue obiectivitate si inuepenuenta:
astfel meuicina uevine stiinta; astfel se cieaza nevoia ue aboiuaie iationala in ueciziile etice.

KFLFKFX C:1'.'1.: spie ueosebiie ue obeuienta, acum este ales un mouel. Bin nou, mouelele
sunt ueosebit ue utile in peiioaua ue foimaie a meuicului (fie piin calitatile pieluate fie piin
uefetele caie nu sunt pieluate) uai un meuic foimat tiebuie sa se piezinte in fata pacientului
cu piopiia sa statuia piofesionala: aceasta ii cieaza incieueiea in foitele sale ue caie aie
atata nevoie in ueciziile si actiunile sale uai si bolnavului incieueiea in meuic nu numai ca
peisoana uai si ca piofesionist+

KFLFI 4.1/) &.'1%,./) ./) #,)1 ()*1811 1,'&V% (1/):. )'1*.
Caile iationale piesupun uecizii etice bazate pe ciiteiii si iational-stiintifice (alegeii
infoimate, analize aigumentative) si etice (etica noimativa -couuii ue conuuita-).
Exista tiei peispective ue analiza (iationale) a valoiii moiale si etice a compoitamentului
uman:
Noialitatea A"/ #4&;#4%("B' 'H4/(292" "/;2;" (cel in cauza, cel aflat in analiza): etica
viitutii (moialitatea uecuiganu uin caiacteiul agentului)
Noialitatea A"/ #4&;#4%("B' '%("2/"" 'H4/(292":
o etica ueontologica (moialitatea uecuiganu uin intentia actiunii si a exeicitiului
uatoiiei, A4$/, H&.=uatoiie). In etica ueontologica moialitatea uecuige uin
intentia caie pieceue actiunea si o ueteimina cat si a exeicitiului uatoiiei pe
uuiata actiunii
o Ieiaihizaiea obligatiiloi (S. von Puffenuoif)
o Respectaiea uieptuiiloi (}. Locke)
o Piincipiul moial supiem (I.Kant)
o 0bligatia absoluta intie alte obligatii (piima facie, W.B. Ross)
o piinciplismul (funuamentat pe piincipiile bioeticii: beneficenta, non-
maleficenta, autonomie, justitie). In etica piinciplismului moialitatea este
piezenta numai atunci canu sunt iespectate ($'(4 cele 4 piincipii etice
enuntate mai sus in fiecaie actiune.
Noialitatea A"/ #4&;#4%("B' %$/;4%"/(49$& '%("2/"" agentului (}. Bentham, }.S. Nill):
%$/;4%"/("'9";=29) 2("9"('&"'/";=29 (moialitatea uecuiganu uin utilitatea actiunii -
evaluaiea finalitatii- si iezultatele ei benefice pentiu cat mai multi oameni cu costuii
sociale cat mai ieuuse)

KFLFIFK B)%&1. 51&'#'11 S)'1*. 51&'#'11T
KFLFIFKFK B)%&11/) .,'1*) ./) 51&'#'11F Actiunile sunt in concoiuanta cu caiacteiul peisoanei: o
peisoana ue bine va actiona spie binele celoilalti (cu benevolenta).

39'($/ P,Q6 "0RST,6 "0RD a iuentificat 4 B"&(2(" <2/A'=4/('94 (caiuinale)|Sj:
i. Piuuenta, intelepciunea (capacitatea ue a uisceine intie bine si iau,
alegeiea actiuniimasuiii potiivite)
ii. Tempeianta (moueiatia si autocontiolul)
iii. Cuiajul (fizic si moial)
iv. }ustitia sau uieptatea (spiiitul ue uieptate, echitatea)

12

U&";($(49, consiueia ca viitutea se manifesta ca o excelenta a meuiei intie extieme (A$%(&"/'
=4A"4")|4j.
0mul nu este iesponsabil pentiu emotiile oii sentimentele sale, in schimb el
este intotueauna iesponsabil fata ue actiunile sale: el este cel caie alege sa aiba
tiasatuii iele sau bune uupa cum alege sa actioneze.

KFLFIFKFI Y1&'#'1/) &)/1;1%.+) S)'1*. *&)+'1,.T
In peiioaua ciestina intie secolele 4-S u. Ch. s-au uefinit uogmatic cele 7 viituti ciestine
asociinu cele 4 viituti antice cu S viituti teologice (cieuinta, speianta si iubiieacaiitatea).

Tot in acea peiioaua se facea iefeiiie la cele 7 viituti uivine ciestine in opozitie cu cele 7
pacate capitale: castitate vs. pacat, tempeianta si infianaie vs. lacomie, geneiozitate vs.
avaiitie, uiligenta vs. lene si inuolenta, iabuaie si seninatate vs. fuiie, bunatate si compasiune
vs. inviuie, umilinta vs. manuiie (Auielius Clemens Piuuentius, Psychomachia, 41u u. Ch.):

KFLFIFI B)%&1. (&)$'#&1/%& S)'1*. (&)$'#/#1T
Teoiia etica a uieptuiiloi a fost funuamentata ue }. Locke (16S2-17u4). Batoiia
uecuige uin constituiiea si exeicitaiea uieptuiiloi.
Bieptuiile unuia ueteimina inuatoiiii ale altuia (piin coielativitate) pentiu ca
acele uieptuii sa fie piotejate si sa se poata manifesta.

0amenii au uieptuii uin nasteie oii uobanuite. Biept funuamental (}. Locke) = uiept
natuial (pieexistent, manifest inca ue la nasteie), egal (pentiu toti oamenii), inalienabil (nu este apt ue
a se mouifica pe uuiata vietii omului) si univeisal (oiiunue exista, se manifesta la fel).

KFLFIFL B)%&11/) 9.8.') $) (.'%&1)= ')%&11/) ()%,'%/%;1*) S)'1*. ()%,'%/%;1*.T
KFLFIFLFK ?/):),')/) *%,*)$'#/#1 () (.'%&1)
Ce este o uatoiie (moiala). Este o obligatie moiala. 0n angajament.
Asumaiea unei uatoiiiinuatoiiii implica in mou necesai asumaiea unei obligatii moiale:
pieluaiea uatoiiei se intemeiaza pe asumaiea obligatiei ue caie cel ce isi asuma uatoiia simte
ca se poate achita.

0neoii pentiu impliniiea obligatiei in limitele posibilitatii ieale ue a se achita ue uatoiie, un
agent caie si-a asumat uatoiia aie nevoie si manifesta uevotament, compulsiune sau chiai
saciificiu faia ue caie nu s-ai putea achita ue uatoiie. 0n alt agent poate ai putea abanuona,
lasanu uatoiia neimplinita, obligatia intieiupta. Bai pentiu acest agent intiucat impliniiea
uatoiiei excluue abanuonul, obligatia este conuusa pana la sfaisit spie achitaie oii esec.

Cel caie si-a asumat o uatoiie, si-a luat o obligatie implicit spie succesul, impliniiea celoi
asumate, auica si-a asumat o uata cu uatoiia si iezultatul favoiabil (altfel spus ca va ieusi in a
se achita ue uatoiie).

Pentiu a se achita ue uatoiie piivitaiesimtita nu numai ca pe o obligatie uai si ca pe un act
ue onoaie, cel in cauza poate ajunge compulsiv chiai sa-si suboiuoneze piopiiile inteiese
impliniiii uatoiiei asumate, ceea ce uesigui auuce in iealitate saciificiul.

1S

Exista uatoiii geneiale (sa nu minti, sa nu fuii, sa nu omoii, etc.) si uatoiii speciale (asumate,
piecum cele uecuiganu uin calitatea ue spoitiv, ue meuic, ue piofesoi, etc. -ceilalti nu le au
fiinu exoneiati ue exeicitiul loi-).

Noial, se manifesta o obligatie fata ue un semen atunci canu:
1 V4 '<9' "/ ;2<4&"/(' P4=#'("4) $E9"H'("4D: empatizanu i se ieua acestuia speianta,
uemnitatea, iespectul, incieueiea ca peisoana si ca om (iegiet, conuoleante, alinaie,
incuiajaie: nu este singui, este o fiinta uemna ue a fi luata in consiueiaie, etc.).
Posibilitati: 04 '(" #'("() B' A$'&4 %4B') %2= #$( ;' B' 'W2(:
2 VS' H&4;"( <'(' A4 49 ($E9"H'("4) piouucanuu-se o gieseala (#4&;$/'9') caie se ceiea fi
iepaiata, sau uaca nu mai este posibil, cel putin asumata. Posibilitati: 14H&4( %' /2 '=
<$;( ='" 2("9) X=" %4& ;%2F4) 02= #$( %$&4%(' %4 '= <'%2(:
S I s-a facut o #&$=";"2/4 P$E9"H'("4D: S-a constituit o uatoiieinuatoiiie ue fiuelitate.
Posibilitati: U= #&$=";) C A4 A'($&"' =4'Y
Toate cele S posibilitati se pot intalni in piactica meuicala si uecuig uin obligatia
asumata a ingiijiiii meuicale: constituiiea unei eioiilimite asumate caie moial, se
ceie a fi iepaiata (auesea si meuical uaca timpul este ingauuitoi).

KFLFIFLFI 7&1,*1$1#/ +#$&): ./ :%&./)1 SCF Z.,'T
Teoiia ueontologica a piincipiului supiem al moialei, teoiia Kantiana, funuamenteaza
ueontologia etica. Filozofia Kantiana a auus cu sine o schimbaie paiauigmatica in filozofie.

Kant a avut uoua intiebaii funuamentale:
a) Exista un piincipiu supiem al moialei a caiui iespectaie sa conuuca
la aflaiea iaspunsului cu piiviie la moialitatea actiuniloi si uaca ua,
caie este acesta. A uenumit acest piincipiu impeiativul categoiic.
b) Cum se exeicita libeitatea astfel incat ea sa fie gaiantata inclusiv uin
inteiioiul acestui piincipiu.

Pentiu a iaspunue la cele uoua intiebaii Kant a apieciat ca tiebuie mai intai motivata
actiunea (moiala), uiscutata vointa si libeitatea agentului caie o implineste si stabilite
obligatiile pe caie le aie (uaca le aie) ue iespectat (impeiative). El a iuentificat asemanatoi
lui Aiistotel S peiechi contiastante, caie se manifesta ca uualisme uupa cum uimeaza:

@4 '/'9"F'( @2'9";=
Notivul caie sta la baza actiunii Batoiie inclinatie
Expiimaiea vointei si exeicitaiea libeitatii Autonomie heteionomie
Piincipiul supiem al moialei (impeiativele) Impeiativul ipoteticcategoiic

"+ 3&"=29 A2'9";=Z @'($&"' B;+ "/%9"/'("4OA$&"/('O;4/("=4/(
"Nimic pe lume- cu auevaiat nici chiai in afaia acestui lumi- nu poate fi imaginat caie sa fie
numit bun faia calificaie in afaia ue E2/' "/(4/("4"|Sj.

"0 buna intentie este buna nu pentiu ca efectele sau iezultatele ei sunt bune ci pentiu ca e
buna in sine. Chiai uaca nu va avea nici un iezultat bun ea va stialuci ca un giuvaei, ca o
valoaie in sine" |Sj.

14

Exista o uatoiie peifecta (negativa, spie a nu face) caie ne ne cieaza obligatii stiicte (este
inchisa) si o uatoiie impeifecta (pozitiva, spie a face) caie ne lasa optiuni ue actiune (este
ueschisa).

Actiunea nu este uoai buna oii iea, coiecta oii giesita. Este confoim uatoiiei sau impotiiva
uatoiiei. Poate fi coiecta sau giesita uai uaca este confoim uatoiiei si spie impliniiea ei este
moiala |6j.

""+ U9 A$"94' A2'9";=Z 4G#&"='&4' B$"/(4" ;" 4G4&%"('&4' 9"E4&('(""
Libeitatea inseamna a fi autonom auica a ne cooiuona viata uupa legi si noime piopiii iai nu
uupa cele ce ne sunt impuse (inclusiv cele biologice): libei ue constiangeii inteine si exteine.
Atunci canu este autonom omul este uemn, libei, suveian, este el insusi finalitatea actiuniloi
sale si nu este un mijloc pentiu altii |7j.


"""+ U9 (&4"94' A2'9";=Z "=#4&'("B494
X=#4&'("B29 "#$(4("% impeiativul ipotetic uefineste actiunile bune %' ="W9$'%4 pentiu atingeiea
unui iezultat (ciicumstantiale, inuiviuuale). El este obligatoiiu pentiu ca o actiune sa fie
moiala uai nu si necesai.

X=#4&'("B29 %'(4H$&"% este obligatoiiu uai si necesai pentiu ca o actiune sa fie moiala:
impeiativul categoiic uefineste actiuni bune "/ ;"/4 P/4%4;'&4D in caie vointa este in acoiu cu
iatiunea.
Impeiativul categoiic este calea ue a evalua motivatia coiecta a unei actiuni (moialitatea ei)
|7j.
Funuamentul moialei este uatoiia pentiu ca ea ne inuepaiteaza ue egoism si ne implineste
uemnitatea.

Pentiu iuentificaiea impeiativului categoiic (a sistemului caie sa peimita aflaiea piincipiului
supiem al moialei) Kant a ofeiit S intiebaii pentiu a fi puse (foimulaii) inainte ue oiice
actiune cu scopul ue a afla uaca aceasta este coiecta oii nu.

Fiecaie foimulaie contine cate o maxima
1
(iegula) moiala caie pusa in aplicaie geneieaza
fiecaie o lege spie a fi iespectata. In cazul in caie se cauta moialitatea actiunii, iaspunsul
favoiabil la fiecaie foimulaie sustine moialitatea actiunii. Piimele foimulaii (legi) actioneaza
ca piemize, a tieia uiept concluzie intieginu un silogism.

! Piima lege: "legea univeisalitatii". "Actioneaza numai uupa maxima ca piin actiunile
tale poti si in acelasi timp vei ieusi sa cieezi o lege univeisala" (univeisalizaiea valoiii
moiale) |7j.

! A uoua lege: "legea umanitatii": "Actioneaza intotueauna in asa fel incat umanitatea
(in peisoana ta sau a celuilalt) sa nu fie niciouata uoai mijlocul catie scop uai
intotueauna in acelasi timp un scop in sine" |7j.


1
maxima = asertiune morala despre un adevar universal (ex. a ucide este imoral)
1S

Nu este imoial a inteiactiona cu ceilalti pentiu a-ti atinge uifeiite scopuii. Imoial este sa-i
folosim pe acestia ca ="W9$'%4 pentiu atingeiea scopuiiloiobiectiveloi noastie sau a bunului
nostiu inteies faia a lua in consiueiaie si bunul loi inteies (ex. sclavia).

! A tieia lege: "legea autonomiei": "Actioneaza ca si canu ai uevenit, piin iegulile tale,
un membiu legiuitoi inti-un iegat al finalitatiloi" |7j.

KFLFIFLFL 7&1,*1$1#/ $&1:. <.*1) S()%,'%/%;1. $/#&./1+'.TH WB Ross (1877-1971)
Ross consiueia asemanatoi lui Kant ca moialitatea sta in actiune si nu in finalitate. Be
asemenea ca si Kant consiueia ca uatoiia se aseaza la baza moialitatii actiuniloi noastie.

Spie ueosebiie ue Kant insa, Ross consiueia ca omul nu aie ue inueplinit o singuia uatoiie
uecuiganu uinti-un unic, supiem piincipiu moial, ci aie mai multe inuatoiiii (7 la numai) uin
caie uoai cate una uevine ue fiecaie uata cea mai impoitanta intie toate (#&"=' <'%"4) in
ielatie cu un caz anume si la un moment uat.
Batoiia #&"=' <'%"4 este cea mai impoitanta a fi iespectata intie alte impeiative, uai nu este o
uatoiie absoluta (fata ue cum eia impeiativul categoiic Kantian).

0 actiune este moiala uaca iespecta sau balanseaza 7 impeiative |8j ca suise ale moialitatii:
1. Fiuelitate
2. Repaiatie
S. uiatituuine
4. }ustitie (uieptate)
S. Beneficienta
6. Auto-peifectionaie
7. Non-maleficenta

Totusi uneoii intuitionismul moial nu este suficient si atunci tiebuie folosit un sistem ue
piioiitizaieal piincipiiloi.

Sistemul ue piioiitizaie peimite algoiitmizaiea:
aie piioiitate non-maleficenta vs. beneficenta
aie piioiitate fiuelitatea (ex. iespectaiea piomisiuniloi) vs. beneficenta
beneficenta si fiuelitatea au piioiitate in geneial uai canu intia in conflict una cu
cealalta, uatele contextuale si simtul moial comun voi alege piima facie intie ele |8j.

Sistemul ue ponueiaie a piincipiului sau impeiativului in iapoit cu actiunea a caiei
moialitate o avem ue apieciat.

Aveti ue facut un tiatament piin extiactive uentaia uai uesi beneficiile sunt claie, cunoscute si
iecunoscute in liteiatuia ue specialitate si se supiapun cu cunoasteiea pe caie ati uobanuit-o
uin expeiienta piopiie, totusi exista si iiscuii, unele uestul ue maii (este uiabetic, aie fibiilatie
atiiala si este sub anticoagulante). Pacientul aie incieueie in uvs. si va lasa sa ueciueti in
inteiesul lui uupa cum consiueiati uvs. mai bine. Inceicati sa iaspunueti folosinu
intuitionismul moial: consiueiate ca este bine, coiect, moial, pe ciiteiia etice, sa faceti
extiactia vs. sa nu o faceti. Auica, apieciati ca binele pe caie il poate auuce pacientului
extiactia pievaleaza aasupia iaului pe caie l-ai putea auuce. Atentie! Alegeiea se bazeaza
exclusiv pe ciiteiii etice. Si uaca va inselati si maine canu este piogiamat pentiu tiatament, se
16

intampla in timpul extiactiei o complicatie (ex. hemoiagica sau caiuiaca) ce nu o mai puteti
stapani.
Acum inceicati un exeicitiu: puneti inti-un tabel cele 7 impeiative ale lui Ross si cele uoua
optiuni si acoiuati ue la 1-1u puncte pentiu fiecaie uintie ele uelimitanuu-le impoitanta si
ielevanta uupa opinia uvs. Totalizati. Ponueieaielevanta cea mai maie expiimata ue
punctajul cel mai maie sustine uupa Ross actiunea moiala.

+. <.*
'&.'.:),'#/
+. ,# <.*
'&.'.:),'#/
Fiuelitate S S
Repaiatie u u
uiatituuine 8 2
}ustitie, justete, echitate 8 2
Beneficenta 9 S
Auto-peifectionaie 1u u
Non-maleficenta 6 4
[$('9 46 18

In exemplul ue mai sus punctajul este acoiuat subiectiv. Pe acest punctaj concluzia este ca
maine veti ueciue extiactia (ponueie 46 vs. 18 pe exemplul uat).

Beciueti sa faceti tiatamentul (extiactia).
In astfel ue tiatamente, ca in cazul ue mai sus, luati uecizia numai pe ciiteiii
piofesionale sau si pe ciiteiii etice, piecum cele ue mai sus.

KFLFIFQ 4%,+)*1,'1./1+:#/
0 aboiuaie a iesponsabilitatii moiale a fapteloi noastie poate fi iealizata nu numai uin
piisma bunei intentii a agentului si exeicitiului uatoiiei sale cat si piin piisma consecinteloi
actiunii si a iezultatului piouus.

Ce folos, pot intieba unii, se afla inti-o buna intentie si o actiune confoim noimeloi cat timp
iezultatul este uefavoiabil (ue ex. omul moaie). Esecul actiunii, ca finalitate, nu este oaie mai
impoitant uecat buna intentie. Piin ce se masoaia calitatea unui meuic, oaie nu piin piin cati
bolnavi a facut bine sau a vinuecat.

0nii apieciaza ca o fapta cu consecinte bune este moiala; o fapta cu consecinte iele este
imoiala.

0 fapta caie piouuce utilitati pentiu altii (cat mai multi) este moiala, iai o fapta caie nu
piouuce uecat finalitati inutile este imoiala.

Se mai apieciaza ca moialitatea compoitamentului uman poate fi ueteiminata in uima
analizei cost-beneficiu a consecinteloi actiuniloi inactiuniloi noastie. Bin acest punct ue
veueie o actiune este moiala (coiectauieapta) atunci canu consecintele actiunii sunt mai
mult favoiabile uecat nefavoiabile si cu piecaueie pentiu cat mai multi oameni.

17

Consecintialismul poate fi consiueiat si el o teoiie ueontologica, a uatoiiei
spie a cupiinue cat mai mult bine social, auica uatoiia ue a face cat mai
mult bine pentiu cat mai multi.

Exista S teoiii consecintialiste uupa beneficiaiul consecinteloi favoiabile:
(1) o actiune este moiala atunci canu consecintele actiunii sunt mai mult
favoiabile uecat nefavoiabile pentiu peisoana caie inueplineste actiunea
(4H$";=29 4("%),

(2) pentiu toti ceilalti mai putin peisoana caie inueplineste actiunea
('9(&2";=29 4("%) sau

(S) pentiu toti oamenii (2("9"('&"'/";=29): luciul intiepiins este moial
atunci canu "piouuce %4' ='" ='&4 %'/("('(4 A4 E"/4 #4/(&2 %'( ='" =29(""
(}eiemy Bentham, 1748-18S2) |9j sau atunci canu <4&"%"&4' 4;(4 ;%$#29 <"/'9 '9 $&"%'&2" 92%&2
(}ohn Stuait Nill, 18u6-187S).

KFLFIFQ 7&1,*1$/1+:#/
In 1971, v.R. Pottei foloseste in sens meuical pentiu piima uata teimenul ue bioetica.

"Nankinu is uigently in neeu of new wisuom that will pioviue the 'knowleuge
of how to use knowleuge' foi man's suivival anu foi impiovement in the
quality of life" |1uj.

"Bioethics iemains a system of moiality baseu on biological knowleuge anu
human values, with the human species accepting iesponsibility foi its own
suivival anu foi the pieseivation of the natuial enviionment"|11j.

In 1979 se ua publicitatii continutul iapoitului Belmont, menit sa analizeze expeiimentul pe
subiecti umani uesfasuiat pe pamant Ameiican in oiasul Tuskagee, apieciat a fi unanim ca
neetic ("Ethical Piinciples anu uuiuelines foi the Piotection of Buman Subjects of Reseaich,
Belmont iapoit, 18.u4.1979) |12, 1S, 14j.

Cazul Tuskagee. Stuuiul Tuskagee uespie sifilis, 19S2-1972 a stuuiat piogiesia si cuisul natuial al
bolii sifilis la bolnavi ue sifilis afioameiicani. Acestia eiau instiintati ca piimesc asistenta meuicala
giatuita pentiu ei si familiiile loi pentiu o boala faia tiatament. Au fost iniolati 6uu ue negii saiaci
uin caie S99 eiau ueja bolnavi si 2u1 inca sanatosi. Li s-a uat mancaie , tiatametn meuical, auapost,
ajutoi ue inmoimantaie giatuit. Nu li s-a spus niciouata ca au sifilis oii ca exista ueja un tiatament
inteinational stanuaiuizat pentiu sifilis (0NS, 1947). 0ameniloi li s-a spus ca au "sange iu" auica
sifilis, anemie si oboseala. Stuuiul a iniegistiat noi cazuii uintie cei ce inca nu eiau bolnavi piecum
si nasteii cu sifilis congenital, toate fiinu analizate inclusiv postmoitem. Pana la sfaisitul anului
1972 uoai 74 mai eiau in viata. Stuuiul a geneiat uin momentul uescopeiiiii si uezvaluiiii ue catie
un ziaiist cuiajos, ue o ancheta viiulenta uimata ue o laiga uezbateie nationala si seveie consecinte
asupia auministiatiei si a meuiciloi cooiuonatoii si a ueteiminat iapoitul Belmont, 1979 caie a
stabilit piincipiile ceicetaiii stiintifice coiecte si caie ulteiioi au fost asimilate piincipiiloi bioeticii.
In 1997 pieseuintele Ameiican Bill Clinton a ceiut foimal scuze in numele statului populatiei
afioameiicane si supiavietuitoiiloi stuuiului (8 peisoane uin caie S au fost piezente la ceiemonie)
"Ceea ce a fost facut nu mai poate fi uesfacut. Bai putem opii taceiea. Putem sa ne opiim sa
18

intoaicem capul in alta paite. Putem acum sa ne uitam in ochii vostii si iin sfaisit sa spunem in
numele popoiului ameiican ca a fost neuemn ceea ce s-a facut si ca imi paie iau." |1Sj.

Rapoitul lanseaza piimele S piincipii ale eticii ceicetaiii stiintifice caie voi stiajui mai
uepaite ceicetaiea stiintifica pe subiecti umani si caie voi ueveni piincipiile
caiuinale ale bioeticii: beneficenta, iespectul fata ue peisoanapacient
(autonomia) si justitia (echitatea in ceicetaie).

Thomas L. Beauchamp (caie a facut paite si uin echipa guveinamentala caie a
luciat la iapoitul Belmont) impieuna cu }ames Chiluiess sciiu Piinciples of
Biomeuical Ethics, 1979 |16j, monogiafie caie va funuamenta bazele stiintifice
ale piinciplismului auauganu cel ue-al patiulea piincipiu caiuinal, non-
maleficenta alatuii ue beneficenta, autonomie si justitie.

7&1,*1$11/) 91%)'1*11
'D \4/4<"%4/('
Beneficenta este actiunea inuieptata spie beneficiul, binele, pacientului.

Beneficenta vine in completaiea benevolentei, auucanu actiunea in completaiea uoiintei ue a
face bine.

A actiona beneficient este o viitute. Becuige uin benevolenta (a uoii sa faci binele),
piesupune actiunea ue a face bine si este ueosebita ue compasiune
2
si altiuism
S
, alte fatete ale
aceleiasi viituti.

Beneficenta piesupune nu numai a face binele uai implicit a pieveni si inuepaita iaul:
impieuna cele uoua actiuni conuuc spie beneficiul pacientului.
Poate fi inteleasa o beneficenta obligatoiie (binele ca ajutoi nespecific) uai si beneficenta
iueala (caie poate incluue si acte ue geneiozitate sisau saciificiu).

Beneficenta il obliga pe meuic sa anticipeze consecintele actiunii si sa cantaiasca iiscuiile si
beneficiile aleaganu pentiu pacientul sau (inuiviuualizat) uoai acele actiuni caie maximizeaza
beneficiul maxim si minimizeaza iiscul (in piactica oii ceicetaie stiintifica).

Beneficenta se poate inuiepta si spie ajutoiul celoilalti oii spie piotectia uieptuiiloi
celoilalti oii a piomova binele piin iezultatele stiintifice si uin peispectiva comunitaia.

Beneficenta implica implicit non-maleficenta in exeicitiul ei, un alt piincipiu bioetic.

Beneficenta este una uintie valoiile moiale centiale ale piacticii meuicale ca funuament al
ielatiei meuic-pacient. Beneficenta ca piincipiu al bioeticii este cu piecaueie ue natuia eticist-
tiauitionalista (Bipociatica, W.B. Ross) si Kantiana.


2
Compasiune: actiune uin mila, uin compatimiie fata ue nenoiiciiea celuilalt
S
Altiuism: actiuni spie beneficiul celoilalti uai faia a ceie nimic in schimb, Bictionaiul explicativ al
limbii iomane, BEX

19

CG4=#92
Aie loc un acciuent iutiei tiagic. Sunt auusi in uigenta pasageiii uinti-un autovehicul zuiobit: uoi
copii si un auult ue sex feminin, caie calatoieau impieuna, piobabil mama. 0nul uintie copii este
ueja ueceuat la aumisia in 0P0; celalalt, in staie giava, piezinta la putine momente un stop caiuio-
iespiiatoi iesuscitat faia succes. Nama este in hipovolemie cu hemoiagie exteina (posibil si
inteina), obnubilata. Se ueciue ue uigenta exploiaiea chiiuigicala si i se monteaza peifuzii.
In minutele uimatoaie ieechilibiaiii hiuio-electiolitice, femeia ieuevine biusc constienta si
gasinuu-va aplecat aplecata asupia ei va tiage suipiinzatoi, catie ea, ue un nastuie al halatului, si
piivinuu-va in ochi va intieaba: "Copiii mei sunt bine."
Ce alegeti sa faceti inainte ca ea insasi sa intie inti-o opeiatie al caiui ueznouamant nu il cunoaste
nimeni.

Ii spuneti auevaiul, iespectiv "Nu uoamna, amanuoi au muiit, imi paie iau" sau, cu speianta ca
ii spoiiti astfel sansele ue supiavietuiie, o mintiti iespectiv "Ba uoamna, sunt in viata si se afla
sub tiatament" sau uoai "Sunt sub tiatament".
Aveti o uilema etica: aveti ue ales intie beneficenta si autonomie, uoua impeiative ale
bioeticii.

va mai intiebati in acelasi timp, iapiu, uaca alegeti sa nu ii spuneti auevaiul, cum pioceuati:
mintinu sau inceicanu sa nu iaspunueti. va ganuiti ca uaca alegeti a uoua vaiianta isi poate ua
seama si se va ajunge in aceeasi situatie cu cea in caie ati spus auevaiul, auica actiunea uvs.
uevine maleficenta puitanu vestea pioasta caie o poate uemobiliza (mai mult, este si mintita),
iai uaca este sa mintiti atunci auaugati la pioblema ue etica si o pioblema ue constiinta. Pana
la uima singuia pacienta caie va mai tiaieste este aceasta mama. Aveti cateva secunue sa
optati: conciet, ce alegeti sa faceti.

b) ]$/='94<"%4/('F A nu face iau: este peiceputa ca o obligatie a meuicului in exeicitiul
piacticii sale |16j.
In exeicitiul piofesiunii meuicul poate uetine contiolul asupia pacientului intiucat poate
nu ieuseste sa vinuece, uai poate oiicanu sa ii faca iau acestuia. Iata ue ce ielatia meuic-
pacient este funuamentata pe beneficenta si non-maleficenta ca uatoiie moiala si
obligatie piofesionala impunanu iaspunueie actului meuical.

0nii eticieni consiueia ca nonmaleficenta si beneficenta foimeaza un singui piincipiu. Altii
consiueia ca sunt piincipii ce tiebuie expiimate sepaiat intiucat pot actiona si sepaiat.

Etic, in piactica meuicala a intentiona binele (buna intentie) este umanitai, a implini binele
este o uatoiie iai a pieveni iaul ofeia masuia completa a moialitatii meuicului.

"Bat fiinu un caz anume, poate fi ue uoiit sa nu faci ce se asteapta sau chiai sa nu faci nimic
uaca este sa iisti piouuceiea unui iau mai maie uecat cel piezent (Bipociate)"|17,18j.

"Piimum non noceie"; "Piimum nil noceie" (9'(+) Nai intai sa nu faci iau). Axioma ii este
atiibuita lui Bipociate uai este posibil ca oiiginea folosiiii in latina sa ii apaitina lui Thomas
Syuenham, 186u |19j.

"vinueca uneoii, tiateaza auesea, linisteste intotueauna
4
". Bipociate |17,18j.

4
cuient uictonul, in engleza, ii este atiibuit lui W. 0slei uai cel mai piobabil i-a apaitinut lui Bipociat
sisau scolii lui.
2u


"0ii ue cate oii un meuic nu poate face bine,
el tiebuie sa se feieasca ue la a face iau"Bipociate |17,18j.

Cu toate acestea in Epiuemics, Bipociate noteaza: "Neuicul tiebuie.aie uoua obiective fata
ue boala, sa faca bine si sa nu faca iau" )"|17,18,2uj.

Nonmaleficenta ca piincipiu al bioeticii este ue natuia eticist-tiauitionalista (Bipociatica,
W.B. Ross) si Kantiana.

CG4=#92Z
0 peisoana aie un cancei ue vezica uiinaia metastazat local si ganglionai cu functiile vitale
echilibiate. Este in situatia in caie inca se mai poate uispune o inteiventie iauicala ue extiipaie a
vezicii caie uaca ieuseste ai pielungi supiavietuiiea.
Stiti ca uaca opeiati o faceti cu iiscuii anestezice pe caie anestezistul vi le cuantifica (ex. Iv ASA)
uai si opeiatoiii (functiile vitale ale pacientei se afla inti-un echilibiu fiagil) uai si postopeiatoiii
(infectie locala, infectie uiinaia, puitatoaie uefinitiva ue sonue bilateial, etc.) si va ganuiti
evaluanu asistenta meuicala postopeiatoiie in spitalul uvs. Nai stiti ca opeianu veti contiibui la
ieuuceiea calitatii vietii bolnavei (puitatoaie a uoua sonue ue cateteiism uiinai cu toate
pioblemele tehnice ue intietineie a peimeabilitatii acestoia).
Stiti insa ca uaca opeiatia si mai ales iecupeiaiea postopeiatoiie sunt paicuise cu bine, puteti
spoii uuiata vietii pacientei.
Stiti ue asemenea ca uaca nu opeiati se va continua extensia locala si geneiala cu coitegiul
complicatiiloi ueteiminate ue o astfel ue tumoia si un piognostic infaust apiopiat (cateva luni).
Aveti ue ales intie nonmaleficenta si beneficenta.

Ce alegeti sa faceti, opeiati sau nu opeiati.
Caie apieciati ca este binele pacientei spie a-l implini.
A pielungi supiavietuiiea este tot una cu a pielungi evolutia unei boli. Caie ai fi uifeienta.

%D U2($/$="'
Repiezinta aplicaiea conceptul juiiuic ue autoueteiminaie in piactica meuicala.

0n pacient autonom este un pacient caie avanu uieptuiile intacte si iespectate (uieptul la
infoimaie, uieptul la auevai, uieptul la autoueteiminaie, uieptul la ingiijiie si uieptul la
viata) si capacitatea psihica civila ue exeicitiu (competenta psihica) uoieste sa i se explice ce
se intampla cu el, poate sa inteleaga si uoieste sa isi manifeste piopiia uecizia cu piiviie la
iecomanuaiea meuicala pe caie meuicul sau o face.
Autonomia in cauiul actului meuical este in mou esential o expiesie a libeitatii inuiviuului si
un mou uiiect ue expiimaie a uoiintei si intentiei manifeste ue a pastia contiolul asupia
piopiiei peisoane.

Altfel spus un pacient autonom este o peisoana caie aie:
(1) capacitate psihica (capacitatea psihica civila ue exeicitiu -competenta psihica-) ue a
intelege infoimatia cu piiviie la staiea sa cuienta ue sanatate (capacitate ue intelegeie)
(2) voluntaiiatul ue a intelege si a lua uecizii cu piiviie la piopiia peisoana si in inteiesul
sau
21

(S)capacitatea ue a lua uecizii si ue a alege intie mai multe optiuni in scopul piotejaiii si
piomovaiii celui mai bun inteies al sau (capacitate uecizionala), Beauchamps si Chiluiess,
1974 |16j.

0 peisoana autonoma (1) poate lupta pentiu a-si pastia contiolul asupia piopiiei peisoane si
uieptul la exeicitiul autonomiei sale (in acest caz ea este ue fapt impieuicata in manifestaiea
autonomiei sale) sau (2) poate fi asistata spie a-si exeicita libei autonomia o uata ce este
piezenta, in baza iespectului etic si legal fata ue libeitatea ei (caie uecuige uin iespectul fata
ue fiinta umana ca piincipiu Kantian si a uieptuiiloi sale).
In piima situatie meuicul se afla in opozitie fata ue uieptuiile peisoanei si gieseste piin exces
ue pateinalism pastianu iaspunueie in oiice iezultat uefavoiabil uecuiganu uin ueciziile sale
si neasumate ue catie pacient; in a uoua situatie meuicul asista uieptuiile peisoanei si ii ofeia
concuisul spie o ueplina expiesie a loi. Bialogul cu pacientul, infoimaiea asupia beneficiiloi,
iiscuiiloi tiatmentului inclusiv a piezentaiii altoi tiatamente sunt toate foime ue
manifestaie ale iespectului fata ue autonomia pacientului ce voi fi aboiuate in capitolul cu
piiviie la consimtamantul infoimat.

Respectaiea autonomiei uevine o masuia a iespectaiii uieptuiiloi pacientului.

Autonomia ca piincipiu al bioeticii este ue natuia Kantiana (cunoasteiea piopiie, iatiune,
iespectul fiintei umane), legalista (teoiia uieptuiiloi Locke), libeialista (Rawls).

CG4=#92
Sunteti chiiuig. In gaiua se piezinta o peisoana cu semne claie ue abuomen acut chiiuigical si
semne specifice pentiu apenuicita acuta. Este agitata si va intieaba ce aie. Ii spuneti ca aie cu
piobabilitate o apenuicita acuta pentiu caie tiebuie sa fie supusa unei opeiatii chiiuigicale ue
uigenta. va spune ca nu viea sa fie opeiata si va ua autoiizaiea uoai pentiu un tiatament
meuicamentos in conuitii ue spitalizaie.

Aveti S vaiiante teoietice: (1) ii iespectati inuicatia mentinanu-o totusi in conuitii ue
spitalizaie sub supiavegheie, (2) cautati o vaiianta pentiu a o convinge si apoi a o opeia stiinu
ca este spie binele sau sa fie opeiata sau (S) o exteinati cu tiatament ambulatoi iespectanu
uecizia pacientei uesi stiti ca a ales ca sa moaia si foaite piobabil va muii.
Aveti o uilema etica caie va obliga sa luati o uecizie intie beneficenta si autonomie. Ce alegeti.
Notivati alegeiea.

0n act lipsit ue beneficienta este imoial. Este auevaiat.
Caie este atunci binele pacientei uin exemplul uat.
0n act meuical lipsit ue competenta este imoial. Este auevaiat.
Ce sciie in caitile meuicale sa faceti inti-o apenuicita acuta cu abuomen acut. Ce v-ai ceie
competenta uvs. sa faceti.
0n act meuical lipsit ue autonomie este imoial. Este auevaiat. Baca ua, consiueiati ca
autonomia pievaleaza asupia beneficientei in acest caz.
Beneficenta, competenta, autonomia sunt uoai aspecte ale moialitatii si eticii actului meuical
sau pot ciea si iaspunueii legale, juiiuice.

Beneficenta se auieseaza umanismului ielatiei meuic-pacient iai autonomia legalismului
acestei ielatii. Aceasta inseamna ca un meuic caie constiuieste o ielatie cu pacientul bazata
cu piecaueie uoai pe beneficenta oii uoai pe autonomie, nu tiateaza pacientul ca pe o fiinta
22

cu uieptuii complete: in piimul caz nesocotinuu-i uieptuiile, in al uoilea piioiitizanu
pieventia legalista in apaiaiea statutului sau juiiuic, auica punanu inteiesul sau ueasupia
celui al pacientului (caie este ue fapt acela a fi ajutat spie a se vinueca).

Apieciati ca in piactica meuicala pacientul poate beneficia in piincipiu ue iespectul ca fiinta
umana uin ambele peispectivelatuii ale inuiviuualitatii sale (beneficenta si autonomie) sau
uoai poate aspiia la aceasta.

AD ^2;("("'
Ce inseamna a piactica meuicina cu justitie (ue fapt cu justete)
S
. Inseamna a pune la bazele
piacticii meuicale #&"/%"#"29 /4A";%&"="/'&"" (vaista, sex, etnie, ieligie, giup etnic, politic,
social, etc.) celoi ce voi piimi ingiijiiile meuicale piecum si #&"/%"#"29 4%R"('("" si uieptatii uin
peispectiva binelui public folosinuu-se uin peispectiva:

1. utilitaiiana (utilitatea actiunii uimaiinu un beneficiu ue uoiit maximal la caie sa
ajunga cu iiscuii si costuii minime cat mai multi, inclusiv pacientul)
2. egalitaiiana (uistiibutia egala, uieapta a costuiiloi si beneficiiloi: opoitunitati egale
in fata bolii si uieptuii egale pentiu fiecaie la acelasi nivel ue iesuise meuicale)

Piincipiile juiiuice caie funuamenteaza justitia actiuniloi umane si uieptuiile omului sunt
univeisale si ueci actioneaza si in meuicina.
Fiecaie cetatean este o peisoana completa cu uieptuiile si umanitatea sa; fiecaie uintie
aceste latuii coexista piin coielativitate: aie uieptuii pentiu ca este om: este om si ca ataie
aie uieptuii.

Piincipiile justitiei in piactica meuicala (publica oii piivata, inuiviuuala oii la scaia sociala) se
aplica in:
Respectaiea uistiibutiei echitabile a beneficiiloi si a uistiibutiei echitabile a iiscuiiloi:
cine piimeste beneficiile si cine isi asuma iiscuiile sunt cele uoua intiebaii esentiale
(in mou noimal aceiasi)
Reciutaie echitabila a subiectiloi
Piotectie speciala auiesata giupuiiloi sau inuiviziloi vulneiabili

Inechitatea si injustitia se piouuce atunci canu beneficiul sau uieptul unuia este opiit sau
ietias faia o uieapta iatiune sau atunci canu acela este impovaiat pe neuiept faia motiv oii
pentiu motive ue pe uima caioia voi beneficia altii. Cei egali tiebuie tiatati egali (legal si etic
toti oamenii sunt egali).

Bistiibutia beneficiului tiebuie sa fie echitabila, egala intie paiti si se face uupa piincipiile:

a) Fiecaiuia egal
b) Fiecaiuia uupa nevoi
c) Fiecaiuia uupa efoitul uepus

S
}ust = in confoimitate cu auevaiul, echitabil; uiept; intemeiat pe lege; Bictionaiul explicativ al limbii
iomane, BEX

2S

u) Fiecaiuia uupa contiibutia sociala
e) Fiecaiuia uupa meiit

Toate aceste consiueiatii legale actioneaza in ielatia meuic-pacient, institutia meuicala-
pacient, stat-pacient.

Ne intiebam, ue exemplu, uaca o anume ceicetaie stiintifica a fost conceputa echitabil sau se
uesfasoaia echitabil. Putem afla iaspunsul cautanu iaspunsul la uimatoaiele S intiebaii:

a) Cine aie beneficiile si cine aie iiscuiile. ]$&='9 '%4"';"Z se ceiceteaza asupia
peisoaneloi caie voi beneficiasau chiai beneficiaza iai nu cele vulneiabile caie iisca
pentiu beneficiile altoia.
b) Ceicetaiea iealizeaza o uistiibutie egala si echitabila a iiscuiiloi si beneficiiloi.
]$&='9) A'+
c) Cum se face iniolaiea. ]$&='9 4%R"('E"9) 4H'9"('&"'/Z iniolaiea in ceicetaie este
neuisciiminativa, uupa cum este si neiniolaiea in ceicetaie (uifeienta o fac uoai
ciiteiiile ue selectie specifice giupuiiloi ue luciu utile uesfasuiaiii acelei ceicetaii iai
nu alte ciiteiii).

}ustitia ca piincipiu al bioeticii este un piincipiu ue natuia consecintialista, pieuominant
utilitaiist.

G+Q !"#$% '()#$%*%6 $( Z )( $(Z $%/)Z $.'Z ./)(Z *% 8(*[
KFQFK 4) )+') )'1*. :)(1*./.[ S4)[T
@4<"/"("4 5. Etica meuicala se ocupa cu stuuiul moialei in piactica meuicala.
@4<"/"("4 Q. Etica meuicala analizeaza aspectele ue moialitate ale piacticii meuicale (centiate
pe ielatia meuic-pacient) cu piecaueie uin punctul ue veueie al moialitatii actiunii.
@4<"/"("4 T. Etica meuicala iepiezinta o specializaie a eticii (ca stuuiu filozofic al moialei) in
ielatie cu piactica meuicala.

Etica meuicala aie la baza un sistem ue piincipii moiale pe caie se funuamenteaza piactica
meuicala

Etica meuicala este etica piacticii meuicale: Euiopa este uatoaie tiauitiiloi sale filozofice caie
funuamenteaza etica intie anticii gieci si ziua ue astazi si aceasta incluue si bioetica in
univeisalismul si complementaiitatea sa. Be altfel acest punct ue veueie se iegaseste in
stiuctuiaiea majoiitatii cuiiculeloi univeisitaie meuicale in spatiul euiopean.

KFQFI 2) *) +) 1,5.'. )'1*. :)(1*./.[ S2) *)[T
Nai intai 7 piezumptii false cu piiviie la etica meuicala:
i. Cat timp esti un bun meuic este inteles ca vei actiona moial
ii. Noiala e o pioblema ue 7 ani ue acasa. Nimic nu se mai auauga la valoiile unui tanai
stuuent la meuicina, nimic nu se mai poate schimba: uemeisul acauemic etic este lipsit
ue utilitate intiucat nu se pot auauga valoii noi si mai ales nu se pot mouifica valoii
ueja existente
iii. Etica meuicala se invata piin imitatia unoi mouele piofesionale
iv. Etica meuicala poate fi impoitanta uai cuiiicula este piea incaicata
24

v. Solutiile la uilemele etice in piofesiune sunt apanajul expeiientei si sunt iezolvate piin
expeiienta (='H";(4& A"G"()
vi. Be ce este nevoie ue etica cat timp exista legi caie tiebuie iespectate.
vii. Bioetica a inglobat astazi etica meuicala astfel incat etica nu mai aie obiect ue stuuiu,
piincipiile bioeticii fiinu uoai ele cele ielevante si iecunoscute, conceptele filozofice oii
cele etice fiinu uoai simple iepeie istoiice ieuunuante si inutile

Exista, inceicanu o similituuine, cel putin 7 motive pentiu a invata etica meuicala:
i. Funuamentaiea si mouelaiea piin imbogatiie a piopiiei constiinte
ii. Aigumentatie iational-stiintifica a ueciziiloi uilemeloi etice si a conuuitei si
compoitamentului piofesional
iii. Pentiu a piactica impletinu piofesionalismul (competenta) si umanismul (empatia)
iv. Pentiu a fi mai bine euucati si infoimati si astfel mai ciitici in ce piiveste sistemul
meuical oii politicile ue sanatate caie ne pot influenta (uneoii uiamatic) exeicitiul
piofesional si ielatia cu pacientul
v. Cunoasteiea noimeloi etice caie funuamenteaza ueontologia meuicala aliniaza
constiinta piopiie la constiinta piofesionala uai si piotejeaza uieptul ue libeia piactica
imbunatatinu ielatia meuic-pacient (spoieste incieueiea pacientului si iespectful
acestuia).
vi. Cunoasteiea notiuniloi ue uiept meuical apaia meuicul ue excesele juiiuice ale unoi
pacienti caie abuzeaza ue uieptuiile loi sau uoveuesc neintelegeiea iolului social al
unui meuic in exeicitiul uatoiiei sale
vii. Neuicii tineii au nevoie sa stie ca nu sunt singuii in aceasta uificila piofesiune si ca
alatuii ue ei, ca mouel si piactica, se afla un intieg coip piofesional uin a caiui
compnenta si ei cu onoaie fac paite

KFQFL 4.,( +V. *%,+'1'#1' )'1*. :)(1*./.[ S4.,([T
Etica tiauitionala meuicala se bazeaza pe exeicitiul uatoiiei meuicului fata ue pacientul aflat
in ingiijiie si pe ueciziile pe caie meuicul tiebuie sa le ia spie beneficiul acestuia.
Stiuctuiaiea piincipiiloi caie stau la baza eticii meuicale tiauitionale s-a iealizat in uecuisul
a ciica 2Suu ue ani bazele fiinu clauite pe un sistem ue valoii aflat meieu in cautaiea
optimizata a binelui pacientului (beneficenta).

Acest sistem ue valoii aie la baza couuii piofesionale, invatatuia ieligioasa, etica noimativa
(etica viitutii, etica ueontologica, consecintialismul) piecum si o foaite inuelungata piactica
meuicala.

valoiile moiale puitate peste timp in }uiamantul Bipociatic (anexa), invatatuia meuicala
iabinica piecum }uiamantul lui Naimoniue (anexa), invatatuia ciestina (scolastici piecum
Thomas u'Aquino), invatatuia meuicala musulmana (Nuhammau ibn Zakaiiya al-Razi, Ishaq
bin Ali Rahawi -Couul meuicului |21j, Avicena Ibn Sina -Canonul meuicinii- |22j) se iegasesc
in couul inteinational al eticii meuicale, Beclaiatia ue la ueneva, uocumentele si
iecomanuaiile Asociatiei Neuicale Nonuiale, WNA.

Intie etica tiauitionala (constiuita in iapoit cu valoiile cultuiale euiopene in mii ue ani) si
bioetica (constiuita in iapoit cu valoiile cultuiale ameiicane oficial incepanu cu 1972) exista
o moueina ielatie ue congiuenta uai nu ue iuentitate.
2S

Piimul cou ue etica (sec. v iB) este cunoscut ca _$&=29' 0$="("; U&%R"'(&$&2=) uin timpul
iegelui ostiogot Teouoiic caie ceiea meuicului sa isi laigeasca cunostiintele si sa se consulte
cu ceilalti meuici |2Sj.

In ielatie cu etica meuicala, secolul 17 este poate uominat ue }ohn Locke cunoscut ca si
paiinte al libeialismului si al teoiiei uieptuiiloi iai secolul 18 este poate uominat ue filozofia
Kantiana ce a constit bazele ueontologiei.

In secolul 19, Sii Thomas Peicival este cel caie foloseste piimul teimenul ue etica meuicala si
sciie piimul cou mouein ue etica meuicala, 179S ("Neuical juiispiuuence"), 18uS "Neuical
Ethics", |24j ce va fi pieluat inti-o laiga masuia ue catie Asociatia Neuicala Ameiicana cu
ocazia constituiiii piopiiului sau cou in 1847 |2Sj.

Couul ue la Nuiembeig cu piiviie la ceicetaiea stiintifica 1947, Bocumentele WNA
(Beclaiatia ue la ueneva, Couul inteinational al eticii meuicale (anexa), Recomanuaiile WNA
cu piiviie la ceicetaiea biomeuicala pe subiecti umani, Belsinki 19SS, uhiuul ue iecomanuaii
cu piiviie la toituia si tiatamentul inuman, uegiauant, in piivaiea ue libeitate, Tokyo 197S,
Beclaiatia asupia uieptuiiloi pacientului, Lisabona 1981 amenuata in 2uuS, Beclaiatia cu
piiviie la eutanasie, Nauiiu 2uuS, piotocolul auitional ue la 0vieuo 2uuS, etc.), couuiile
ueontologice nationale ale tutuioi colegiiloiconsiliiloi nationale ale meuiciloi, expiima
continuitatea moueina a eticii meuicale.

Bezvoltaiea libeialismului si pioceuuialismului juiiuic intie anii 196u-197u, cazul Tuskagee
si iapoitul Belmont ce a uimat |12,1S,14j, noua paiauigma a piincipiiloi moiale ale bioeticii
ieflectate ue teoiia si piactica celoi 4 piincipii (beneficenta, nonmaleficenta, autonomia,
justitia) enuntate ca un sistem ue valoii ue catie Beauchamps si Chiluiess in 1979 |16j,
piimele cazuii ue solicitaie ale uieptului ue a muii (Quinlan, Ciuzan, Schiavo, Bouvia, etc.),
uezvoltaiea comiteteloi ue etica uin spitale, toate au conluciat spie a oiienta etica meuicala
uin pozitia tiauitionala spie cea moueina, uinspie funuamentul pateinalismului spie cel al
autonomiei, uinspie etica centiata pe bolnavul aflat in ingiijiie spie etica ingiijiiii atat a
bolnavului in cauza cat si a tutuioi celoilalti ce pot fi ingiijiti oii ajutati ueopotiiva cu
bolnavul in ingiijiie, piin laigiiea obligatiiloi meuicului uinspie pacientul sau spie societate.

KFQFQ 4#: +1 #,() )+') .9%&(.'. )'1*. :)(1*./. 1, $&.*'1*. :)(1*./.[ S4#:[ 3,()[T

Funuamentele etice ale piacticii meuicale sunt similaie in toate taiile. Neiitul nu este numai
al aceluiasi subiect ue luciu (pacientul, oiiunue avanu aceleasi boli si poate la fel ue bolnav),
al aceleiasi metouologii (juiamantul Bipociatic si Beclaiatia ue la ueneva ca #&"= &'("$/'94
pentiu oiice meuic), oii ale aceleiasi stiinte si aceloiasi mijloace (stiinta meuicala si
iationamentul meuical) uai si uatoiita Asociatiiloi meuicale ue specialitate caie a constituit
couuii si ueclaiatii ce noimeaza piactica meuicala la nivel inteinational uin caie se uespiinu
couuiile ueontologice nationale si asociatiile piofesionale nationale: Asociatiiloi meuicale
monuiala, ANN, WNA, engl. (Beclaiatia ue la ueneva, Couul Inteinational al Eticii Neuicale,
Beclaiatia ue la Belsinki, etc.), Asociatia inteinationala pentiu ceicetaie in meuicina uentaia
si Feueiatia monuiala uentaia (Couul etic al asociatiei inteinationale pentiu ceicetaie in
meuicina uentaia, IABR |26j(vezi anexe).

26

KFQFX ?'1*. :)(1*./. &.:.,) ,)+*\1:9.'. $)+') '1:$[ S@. <)/[T
Exista o similituuine pana la iuentitate intie noimele piacticii meuicale oiiunue in lume,
astazi si in tiecut. Explicatia uecuige uin iapoitaiea acestoi noime la valoiile moiale ale
societatii umane. Etica meuicala si bioetica sunt iepeiele etice ale piacticii meuicale iai ele
impaitasesc valoii comune.

Nulte aspecte ue piactica meuicala s-au schimbat in ultimii Su ani. Si tot astfel se spunea
piobabil cu 1uu ue ani in uima. Etica meuicala uecuiganu uin continuitatea juiamantului
Bipociatic este in continua schimbaie, un acoiu fin, in caie ielatia meuic-pacient, uesi iamane
piimoiuialA, se extinue catie societate. Astazi nu poate fi ganuit ca meuicul aie exclusiv
iaspunueii fata ue pacientul su faia a lua in consiueiaie inuatoiiiile sale comunitaie (ex.
iepiouuceiea umana asistata, ceicetaiea stiintifica, alocaiea iesuiseloi limitate etc.).
Exista peisoane caie consiueia ca astazi =4A"%29 tiebuie sa fie uoai un ;"=#92 %$/;29('/(
competent iai seiviciile sale sunt platite tocmai in acest scop; iai in ceea ce piiveste #'%"4/(29,
el este #&$#&"29 ;'2 <2&/"F$& A4 ;'/'('(4 piin ueciziile pe caie le ia si pe caie si le asuma
(autonomie).

Exista peisoane caie uin contia consiueia ca iolul meuicului continua sa fie si astazi la fel ca
si pana acum in sensul ue a iamane in cauiul piofesionalismului piin caie el, =4A"%29) ";"
';2=' A4%"F""94 =4A"%'94 "/ %49 ='" E2/ "/(4&4; '9 #'%"4/(292" (pateinalism).

Pe ue alta paite piincipiile funuamentale ale piacticii meuicale si valoiile caie funuamenteaza
moiala compoitamentului piofesional sunt in geneial neschimbate: pentiu ca omul se
imbolnaveste la fel, sufeia cam aceleasi boli cu cele ue acum 1uu ue ani, uevine, bolnav fiinu,
vulneiabil acum ca si oiicanu si aie in consecinta meieu nevoie ue compasiune, competenta si
iespect. Pacientul este cel caie cauta auevaiul, cunoasteiea si mijloacele meuicului iai
meuicul este cel caie apasat ue iaspunueiea actiuniloi sale cu uiligenta ingiijeste, aplicanu ce
cunoaste spie binele pacientului sau.

Etica meuicala se afla in inteiielatie in zilele noastie cu uieptul meuical.

















27

75C+ M C!DFK5,5 ?!<E7>I>E

M+G O#0"."#*( '()#$.*.#
Tiei viituti se uisting: empatia, exeicitiul uatoiiei uublat ue uiligenta si spiiitul analitic-
stiintific.

C=#'("' iepiezinta intelegeiea intuitiva a semenului si a staiiloi piin caie acesta tiece si
piesupune uoiinta ue a cunoaste simtamintele lui si a le impaitasi: se poate iealiza uoai uaca
exista ieceptivitate si comunicaie afectiva; astfel meuicul poate impaitasi sentimentele pe
caie le uesciie inteilocutoiul ceea ce uincolo ue inteifata manifestaiii umanitatii, meuicul
poate cunoaste mai bine simptomele bolnavului.
Empatia se aseaza la baza piacticii meuicale ca funuament al umanismului meuical; etica
ingiijiiii, un tip ue etica noimativa, (Caiol uilligan, "ethics of caie" |27j) pune in piim plan
empatia ca viitute piincipala a meuicului.

Cieu ca nu poate exista o mai buna piezentaie a acestei inclinatii si a motivatiei pe caie o
implica empatia, astfel uefininu-o, uecat pilua Samaiiteanului milostiv, pe caie o voi piezenta
necomentata.

?@'& 49) %'&4 B&$"' ;' ;4 "/A&4#('(4';%') ' F"; 92" X;2;Z
V" %"/4 4;(4 '#&$'#494 =42: X;2; ' 92'( A"/ /$2 %2B"/(29) ;" ' F";Z
`/ $= %$E$&' A4 9' X4&2;'9"= 9' X4&"R$/) a" ' %bF2( c/(&4 (d9R'&") %'&4) A2#b %4 9S'2 A4FE&b%'( a" 9S'2
&b/"() '2 #94%'() 9b;d/A2S9 '#&$'#4 =$&(+ @"/ c/(d=#9'&4 2/ #&4$( %$E$&' #4 %'94' '%44' a") BbFd/A2S9)
' (&4%2( #4 '9b(2&"+ @4 ';4=4/4' a" 2/ 94B"() 'W2/Hd/A c/ '%49 9$% a" BbFd/A) ' (&4%2( #4 '9b(2&"+ X'& 2/
;'='&"(4'/) =4&Hd/A #4 %'94) ' B4/"( 9' 49 a") BbFd/A2S9) " ;S' <b%2( ="9b+ e") '#&$#""/A2S;4) "S' 94H'(
&b/"94 (2&/d/A #4 494 2/(A494=/ a" B"/ a") #2/d/A2S9 #4 A$E"($%29 ;b2) 9S' A2; 9' $ %';b A4 $';#4f" a" '
#2&('( H&"Wb A4 49+
X'& ' A$2' F" ;%$fd/A A$" A"/'&" "S' A'( H'FA4" a" "S' F";Z ?U" H&"Wb A4 49 a" ($( %4 B4" ='" %R49(2") C2)
%d/A =b B$" c/($'&%4) cf" B$" A'+
?0'&4 A"/ '%4a(" (&4" f" ;4 #'&4 %b ' <$;( '#&$'#494 %492" %bF2( c/(&4 (d9R'&": ? X'& 49 ' F";Z ?049 %'&4 '
<b%2( ="9b %2 49>+ e" X";2; "S' F";Z ?84&H" a" <b a" (2 ';4=4/4'g?
Ph% 5-) QiST6D+

Compasiunea (mila) vine sa completeze uneoii empatia, uai nu se afla la baza motivatiei
ingiijiiii meuicale.

@'($&"' =4A"%292" este pentupla: fata ue sine (constiinta piopiie), fata ue pacient, fata ue
apaitinatoiii lui (piin extensie fata ue societate), fata ue coipul piofesional (constiinta
piofesionala) piecum si unitatea meuicala in caie se uesfasoaia activitatea (face exceptie,
uesigui, libeiul exeicitiu piofesional).

Biligenta este exeicitiul uatoiiei cu peiseveienta, iavna, spie impliniiea uatoiiei si faia
ielevanta in iapoit cu o eventuala iecompensa.

0n meuic este un om ue stiinta caie se conuuce uupa un &'("$/'=4/( ;(""/("<"% ce constituie
mouul sau ue iapoitaie la viata (mou ue ganuiie).


28

M+M D%"#-/%'(/".* '()#$%* \0%"#-/%*R2"##/"#8#$]
Rationamentul meuical (mouul ue ganuiie meuicala) pieceue uecizia meuicala.
uanuiiea meuicala este o ganuiie iational-stiintifica: meuicul aie un spiiit stiintific.
Finalitatea iationamentului este aflaiea uiagnosticul si aplicaiea tiatamentului.

IFIFK 6.8)/) /%;1*) ./) &.'1%,.:),'#/#1
Piezinta impoitanta atat cantitatea cat si oiganizaiea cunoasteiii.

Piezumptie: piocesele biologice sunt omogene si pot avea spie solutionaie aceeasi metoua
Legea Sutton: Pentiu a pioba sau a pune un uiagnostic tiebuie facut expeiimentul caie
poate confiima uiagnosticul
Legea zebiei : Canu se auue zgomot ue copite uin spate, ganueste-te la un cal iai nu la o
zebia.
Lama lui W. 0ckham: Entitatile nu tiebuie multiplicate inutil; uaca ai 2 teoiii caie sustin
acelasi luciu, cea mai simpla este si cea mai buna cat timp nu contiazice faptele obseivate.
Explicatia unui fenomen necunoscut tiebuie sa aiba cat mai putine supozitii (lex
paisimoniae -ueiivata uin obseivatia lui 0kham- "law of paisimony", "law of economy",
"law of succinctness")
Bictonul lui Bickam ca un contiaaigument la lama lui 0ckham in piofesia meuicala:
Pacientii pot avea oiicat ue multe boli le face placeie.
Isaac Newton: Nu tiebuie sa aumitem luciuiiloi natuiale mai multe cauze uecat sunt
ueopotiiva auevaiate si suficiente pentiu explica apaientele. Astfel, pentiu acelasi efect
tiebuie, pe cat posibil, sa uesemnam aceleasi cauze.

IFIFI 0)'%()/) *.&) +'.# /. 9.8. &.'1%,.:),'#/#1
5D 84($A' "/A2%("B'
Piincipiu: multiplicaiea, geneializaiea ("pata ue ulei").
Schema logica: "0n om veue zbuianu numai pasaii negie. Bespie ele i se spune ca
sunt coibi. El consiueia atunci ca toti coibii sunt negii"; "Iaiba e uua acum si
tocmai s-a teiminat ploaia: imeuiat uupa ploaie iaiba e uua".
84($A' ;('E"94;(4 &4H29' ("toti coibii sunt negii", "tocmai s-a teiminat ploaia")
avanu pieconuitia ("zboaia numai pasaii negie", "iaiba e uua acum") si concluzia
("pasaiile caie zboaia sunt coibi", "imeuiat uupa ploia iaiba e uua").
Rezultat posibil: geneieaza noua cunoasteie
Riscuii: se poate giesi piin geneializaie (unele cazuii nu fac paite uin mouelul
"pata ue ulei").
Be veiificat: nu tiebuie uitata paiticulaiitatea cazului.
84($A' ;('E"94;(4 &4H29' avanu pieconuitia si concluzia; metoua specifica stiintei
|28j.

QD 84($A' A4A2%("B'
Piincipiu: ueuuctia
Schema logica: "0n om stie ca un coib este negiu: el veue zbuianu numai pasaii
neagie si ueuuce ca aceste pasaii sunt coibi". "Iaiba este uua acum; imeuiat uupa
ploaie iaiba este uua. Acum nu ploua, ueci a plouat ue cuianu".
29

84($A' ;('E"94;(4 %$/%92F"' avanu pieconuitia ("zboaia pasaii negie", "iaiba este
uua acum") si iegula ("coibii sunt negii", "imeuiat uupa ploaie iaiba este uua"):
"aceste pasaii sunt coibi", "a plouat ue cuianu" (concluzia);
Rezultat posibil: foloseste cunoasteiea existenta si aigumenteaza
Riscuii: se poate giesi uaca piezumptiile sunt incoiecte (piezumptiepieconuitie:
coibul este negiu -nu intotueauna coibul este negiu-, iaiba este uua -nu
intotueauna este uua ue la ploaie ci poate fi si ue la ceata sau ioua-).
Be veiificat: nu tiebuie uitata veiificaiea piezumptiiloi.
84($A' ;('E"94;(4 %$/%92F"' avanu pieconuitia si iegula; metoua specifica
matematicii |28,29,Suj.

TD 84($A' 'EA2%("B'
Piincipiu: abuuctia (se bazeaza pe ueuuctie)
Schema logica: "0n oib stie ca un coib este negiu. Auue biusc un zgomot amplu ue
aiipi si i se spune ca toate pasaiile caie zboaia chiai acum in fata lui sunt coibi; se
ganueste atunci ca toate pasaiile caie zboaia sunt negie"
84($A' ;('E"94;(4 #&4%$/A"("' avanu iegula ("Coibii sunt negii", "Imeuiat uupa
ploaie iaiba este uua") si concluzia ("Pasaiile caie zboaia sunt coibi", "A plouat ue
cuianu"): "Toate pasaiile caie zboaia sunt negie" "Iaiba acum este uua"
(pieconuitia) |29j.
Rezultat posibil: foloseste cunoasteiea existenta si ueuuce piin aigumentaie
Riscuii: se poate giesi uaca iegula si concluzia sunt incoiectegiesite: cat timp
cunoasteiea e coiecta, folosiiea ei coiecta conuuce la aflaiea pieconuitiiloi
(piezumptiiloi) peimitanu ieconstituiiea. Cat timp cunoasteiea este incompleta
oii iegulile giesit aplicate, poininu ue la iealitatea masuiabila se poate ajunge la
pieconuitiipiezumptii caie iin fapt nu au existat niciouata.
Be veiificat: nu tiebuie uitata veiificaiea cunoasteiii si a ieguliloi in aplicaiea ei.
84($A' ;('E"94;(4 #&4%$/A"("' avanu iegula si concluzia; metoua specifica
sistemului juiiuic, legal, uiagnosticului meuical |28,29,Suj.

IFIFL 0)'%()/) *.&) +'.# /. 9.8. &.'1%,.:),'#/#1 :)(1*./
IFIFLFK N.'1%,.:),'#/ .,./%;1*
i. Piin "automatism": specific 0nitatiloi ue Piimiii 0igente, ajuta meuicii tineii in
foimaie; se va evita pe teimen lung oii in alte sectii in caie tiatamentul nu se
auieseaza cu piecaueie salvaiii vietii oii tiiajului.

Riscuii: stanuaiuizaiea, algoiitmizaiea, ciesc eficienta in cazuiile tipice, pieiu
cazuiile atipice |28j.

ii. Piin "compoitament uictat": cel mai fiecvent uin paitea unui supeiioi ieiaihic
oii piofesional. Ajuta in foimaiea specialistiloi; se va evita pe teimen lung
pentiu a peimite meuicului inuepenuenta piofesionala.

Riscuii: tutela, mouelul, caie nu ofeia solutie pentiu toate cazuiile intalnite |28j.

Su

iii. Piin "obisnuinta": sinteza a celoi anteiioaie; obisnuintele iationamentului se
schimba gieu; autopeifectionaiea peimite schimbaiea altminteii nu se
evolueaza.

Riscuii: sablon, unifoimizaie: cazuiile atipice uevin o pioblema |28j

IFIFLFI N.'1%,.:),' <.&:.*%/%;1* +.# <181%$.'%/%;1*
i. Alegeiea este uictata ue iationamentul faimacologic, asa numita pioba
teiapeutica, in caie un meuicament se uoveueste potiivit amelioiaiii staiii ue
sanatate iai altul nu. Se continua cu cel caie iaspunue cel mai bine simptomeloi
bolii.

Riscuii: nu se tiateaza etiologia si astfel boala poate ieapaie oii este tiatata
incomplete |28j

ii. Alegeiea este uictata ue mecanismele bolii (fiziopatologie) ca iationament
stiintific.

Riscuii: tiatamentul nu este inuiviuualizat si pot apaie iiscuii iatiogene oii
ineficienta teiapeutica ca ieactie inuiviuuala |28j.

IFIFLFL N.'1%,.:),'#/ 9.8.' $) (%5)81 :)(1*./) S'()#$#/% 4%X%"% 1( )-9(X#T
i. Becizia meuicala nu se bazeaza pe expeiienta peisonala sau opinia piofesionala a
unui alt coleg oii piofesoi uai pe o mai buna folosiie a uateloi actuale meuicale
pe caie le pune la uispozitie stiinta meuicala, iefeiintele ue specialitate, tiialuii
clinice.

Riscuii:
" iationament giesit (uovezi meuicale inexacte)
" cunoasteie incompleta (uovezi meuicale incomplete)
" iiscuii ueontologice -piivinu uieptul ue libeia piactica- piin evitaiea
sugestiiloiopiniiloi ue cofiateinitate apaie iiscul ue a se gasi singui in fata
bolnavului si implicit a iaspunueiii ingiijiiii sale (cofiateinitatea este
obligatoiie spie bunul inteies meuical al pacientului)
" iiscuii juiiuice piin tiansfoimaiea eioiii in gieseala (eioaie ue noima) caie
intia in iesponsabilitatea meuicului

84A"%"/' E'F'(' #4 A$B4F" aie la baza integiaiea valoiii piobeloiuoveziloi
stiintifice meuicale.

Piactica meuicala bazata pe uovezi aie la baza ghiuuiile meuicale funuamentate pe:
uovezi (statistice, stiintifice)
uecizie inuiviuuala bazata pe uovezi (ue tip stiintific piecum citaiea liteiatuiii
stiintifice, analiza iisc-beneficiu, meta-analiza, tiialuii ianuomizate contiolate,
etc.)


S1

Sustinatoiii piomovaiii meuicinii bazate pe uovezi ieclama ca |28j:
meuicina este exclusiv o piofesiune iational-stiintifica
nu exista o "chemaie" speciala: oiice meuic bine infoimat aie implicit
"chemaie"; valoaiea piofesionala uecuige uin a fi un bun om ue stiinta
expeiienta piopiie poate fi substituita ue expeiienta altoia asa uupa cum
iezulta uin statistici oii publicatii stiintifice. Aboiuaiea stiintifica, sistematica
este suficienta pentiu a asiguia succesul cazului (nu este atat in uiscutie un
cuplu meuic-pacient cat o echipa foimata uin meuici ue uifeiite specialitati si
pacient: o foima a meuicinii bazate pe uovezi este si telemeuicina)
oiice meuic poate fi un meuic bun cat timp este bine infoimat
binele uecuige in mou esential uin eficienta (iezultatul favoiabil)

Fata ue acest mouel se manifesta uezbateii contiauictoiii pentiu:
o iationalizaiea excesiva si inuepaitaiea simtului clinic uin constiuctia
iationamentului meuical
o mouificaiea sistemului ue valoii si o iapoitaie neunitaia la uatoiia
exeicitiului meuical
o uepeisonalizaiea piacticii meuicale
o valoaiea mouelului piofesional

Ciiticii meuicinii bazate pe uovezi ieclama ca |28j:
meuicina este o piofesiune umanista, intemeiata pe ielatia meuic-pacient
esential empatica (beneficenta)
exista o "chemaie" speciala in meuicina si un meuic caie aie "chemaie" este
mai intai (si esential) un om uispus sa-i ajute pe ceilalti, si uoai apoi este un
meuic (piofesionist, competent) si caie mai intai a ales in mou constient sa
inuiepte, sa coiecteze, sa vinuece si apoi a iinvatat uepiinueiile si mestesugul
ue a o face: valoaiea piofesionala uecuige uin uimensiunea umanista.
aboiuaiea umanista este piioiitaia (meuicul bun este cel cu expeiienta)
expeiienta piopiie piimeaza
cuplul meuic-pacient pievaleaza, ceilalti colegi sunt auxiliaii, inteiesul
pacientului piimeaza
oiice meuic poate fi un meuic bun atat timp cat este si un bun samaiitean
(altiuist, umanist): binele uecuige esential uin beneficienta uublata ue non-
maleficenta (intentia si actiunea favoiabila)

Fata ue acest mouel se manifesta uezbateii contiauictoiii pentiu:
o conceptul ue calitate a ingiijiiii meuicale, masuia eficientiei actului meuical si
instiumentele sale ue masuiaie, mijloacele ue eficientizaie ale actului meuical
o conceptul ue calitate a vietii
o valoaiea sociala a actului meuical
o binele comunitai ca uatoiie a piacticii meuicale alatuii ue binele inuiviuual
o peisonalizaie excesiva a actului meuical: iiscul ue eioaie

IFIFQ -.*'%&1 *.&) $%' 1,</#),'. ()*181. :)(1*./. |28j:
Becizia meuicala poate fi influentata pozitiv oii negativ in iapoit cu binele pacientului ue a se
vinueca oii amelioia.
S2

IFIFQFK -.*'%&1 *.&) $%' 1,</#),'. $%81'15 ()*181. $%81'15 :)(1*#/#1
a) iationamentul caie ii ua incieueie ca poate ajuta oii vinueca (incieueiea ue sine)
b) asumaiea iiscuiiloi opoitune

IFIFQFI -.*'%&1 *.&) $%' 1,</#),'. ,);.'15 ()*181. :)(1*#/#1, cu consecinte mai putin faste
pentiu pacient:
a) incieueiea excesiva in piopiiul iationament si a abilitatiloi peisonale faia a
suboiuona peimanent piopiia peisoana, binelui peisoanei pacientului
b) tempoiizaiea unui caz caie ai tiebui tiimis spie o unitate uinti-un esalon
piofesional supeiioi
c) lipsuii mateiiale sanitaie caie gieveaza actul meuical ue ingiijiiea optima (meuicul
accepta un stanuaiu infeiioi in iapoit cu conuitiile locale faia sa ganueasca ca
iesponsabilitatea actului meuical si a ueciziiloi ii ievin tocmai lui iai nu altoia)
u) insistenta pacientului oii a apaitinatoiiloi oii a colegiloi (meuicul tiebuie sa isi
pastieze inuepenuenta iationamentului si a ueciziei, iespectiv a piacticii meuicale)
e) asumaiea unoi iiscuii inopoitune, oii a unoi iiscuii nelegitime oii pe caie alti colegi
le-ai evita. Nu tiebuie uitat ca piactica meuicala se face nu pe piopiia peisoana ci pe
cea a pacientului si ue aceea evaluaiea iiscuiiloi tiebuie facuta piin piisma
peisoanei bolnavului. Nu exista o finalitate etica alta uecat in beneficiul bolnavului.

IFIFX B)%&1. &1+*#&1/%&
Clasificaii ale iiscuiiloi:
a) Sub iapoitul =$=4/(292" "/(4&B4/("4" (opoitunitatii)
i. Riscul opoitun: iisc in timp-ales la un moment optim (iisc minim)-, este
cunoscut, calculat si contiolat
ii. Riscul inopoitun: iisc inutil (piea uevieme) oii uepasit (piea taiziu),
necontiolabil, necalculat, necunoscut (ue evitat)

b) Sub iapoitul W2;("<"%'&"" '94H4&"" (motivatia)
i. Riscul justificat (legitim): constient acceptat, este cel caie inueplineste
uimatoaiele conuitii:
(1) salveaza ue la un peiicol maie;
(2) peiicolul este ieal, actual si nu poate fi evitat altfel;
(S) valoaiea bunului supus iiscului este mai maie (>) uecat aceea a
piejuuiciului caie s-ai piouuce (ex. iiscul ue ueces vs. iiscul ue
infiimitate)
ii. Riscul nejustificat (ilegitim) este cel caie nu inueplineste conuitiile enumeiate;
uecuige uin uepasiiea competentei sau uin incieueiea exageiata in foitele
piopiii

c) Sub iapoit juiiuic (contiolul actiunii):
i. iiscuii ;2#2;4 /$&='&"" (susceptibile ue o evaluaie anticipate a uimaiiloi
inuiviuuale oii sociale peiiculoase, pievizibile) aflate in contiolul celui ce
actioneaza
ii. iiscuii /4;2#2;4 /$&='&""-impievizibile, aflate in afaia contiolului celui ce
actioneaza (situatii ue uigenta, caz foituit sau ue foita majoia).

SS

In apiecieiea iiscului se va tine seama ue faptul ca:
(1) evaluaiea statistica nu este echivalenta cu evaluaiea cazului inuiviuual;
(2) iiscul tiebuie auus la cunostiinta pacientului si se accepta uoai in inteiesul
bolnavului;
(S) iiscul tiebuie acceptat libei si clai ue catie bolnav, iespectanuu-se uieptul acestuia ue
autoueteiminaie (R'E4'; %$&#2;)
(4) acceptaiea iiscului nu tiebuie sa aiba efecte umane negative pievizibile;
(S) iiscul tiebuie sa fie util si justificat social;
(6) iiscul tiebuie sa fie acceptat uoai in lipsa unei alte alteinative;
(7) iiscul tiebuie sa iezolve o pioblema ue necesitate meuicala;
(8) in oiice pioceuuia cu iisc este obligatoiiu a lua consimtamntul infoimat;
Temeiitatea piofesionala consta in piacticaiea unoi acte meuicale neconsaciate si oaiecum
iiscante fata ue piegatiiea piopiie si fata ue conuitiile obiective ue luciu si poate conuuce la
gieseli uai poate conuuce si la iezolvaii meuicale spectaculoase (iisc ue eioaie).

Temeiitatea piofesionala este totusi ue piefeiat fata ue pasivitatea piofesionala si
neasumaiea iiscuiiloi utile bolnavului caie este o gieseala intiucat nu conuuce la iezolvaie
meuicala ci uin contia la pieiueiea momentului piopice pentiu inteiventie
(meuicalachiiuigicala) si la scaueiea oii chiai pieiueiea sanseloi ue vinuecaie |28j.

IFIF] 2)*181. () . '&.'. 5+F () . ,# '&.'.
Becizia ue a tiata se poate lua atunci canu:
a) Se cunoaste cauza
b) Exista tiatament
c) Eficacitatea anticipata a tiatamentului in iapoit cu obiectivul piopus
u) Pacientul beneficiaza (exista beneficiu): amelioiaie, vinuecaie, stabilizaie, sustineie
(cieste calitatea vietii)
e) Riscul ue tiatament nu intiece iiscul bolii ue baza

Becizia ue a nu tiata se ia atunci canu:
a) pacientul autonom iefuza tiatamentul
b) simptomele nu necesita un tiatament
c) nu exista tiatament cunoscut
u) tiatamente cunoscute iiscante (iiscuii ilegitime, inopoitune si nenoimate) in iapoit
cu staiea pacientului
iesuisele teiapeutice epuizate uepasite ue stauiul bolii (in afaia iesuiseloi teiapeutice). Se
continua tiatament paliativ, sustineie psihologica |28j.

M+N ?-)(*( )( 8-0'%0( 10-8(2#-/%*% % '()#$.*.#
Fiecaie meuic este foimat si foimeaza mai uepaite. Cauiele uiuactice isi pieiau aceste
atiibutii asumanuu-si-le ueopotiiva cu iaspunueiea foimaiii.

0nii meuici caie nu au iaspunueii uiuactice spun ca nu foimeaza pe nimeni. In fapt fiecaie
meuic este foimatoi. Chiai si cei ce nu uoiesc sa constituie mouele uevin mouele intiucat
piactical oi piofesionala va iepiezenta un mouel, poate ue eficienta si competent,
piofesionalism, etic, etc. pentiu unii meuici tineii sau poate voi iepiezenta un antimouel si
astfel tot iepiezinta un mouel.
S4

IFLFK 0%()/#/ () <%&:.&) $&%<)+1%,./. 9.8.' $) :%()/
In paite caiacteiul si calitatile (viitutile) sunt innascute, euucate, invatate, iepetate si
tehnicizate; in paite sunt imitate, in paite assimilate, poate mouificate, amplificate si
uezvoltate (este posibil si ieuuctionismul si anomizaiea): astfel mouelele piofesionale uevin
mouele inuiviuuale pentiu a ieueveni apoi mouele piofesionale pentiu alti tineii.

Este sistemul clasic, hipociatic, in caie meuicul tanai, "elevul meuic", uiscipolul, invata
meuicina sub supiavegheiea unui inuiumatoi, piofesoi, cooiuinatoi, maestiu. Este mouelul
ue invatamant meuical univeisal (univeisitate + ieziuentiat, sau colegiu + univeisitate +
ieziuentiat). Nouelul expiima faptul ca meuicina este simultan cunoasteie teoietica si
aplicatie piactica.

i. Continutul mouelului piofesional cu mouel:
Nouelul aie la baza 4G#4&"4/(': expeiienta fiecaiei geneiatii este pieluata, uezvoltata;
in piincipiu nimic nu se pieiue.

ii. Impoitanta mouelului piofesional cu mouel:
Contuieaza ueopotiiva constiinta piofesionala cat si pe cea piopiie.
Contiibuie la continuitate si la uezvoltaie in lupta fata ue anonimie si iisipiie.
Contiibuie la unitatea coipului piofesional in viitutea iespectului iecipioc.
Este piouucatoi ue scoala meuicala.

iii. Conuitionalitati
a. Caie este ofeita tanaiului stuuentieziuent. Altfel spus, cat ue mult este
uispus el sa invete si cat ue mult poate sa o faca (inteligenta, ueteiminaie,
ambitie, memoiie, iezistenta psihica si fizica, uoiinta ue saciificiu).
b. Caie este ofeita inuiumatoiului. Altfel spus, ce aie el ue ofeiit ca infoimatie,
inuemanaie, cunoasteie si ce mouel tiansmite.
mouelul piofesional ue caiieia
(meuicul ue succes).
mouelul umanist
(meuicul ca bun samaiiteanmeuicul in folosul social).
mouelul bazat pe eficienta, expeital
(meuicul expeit).

Cat ue uifeiite apieciati ca sunt aceste mouele ale inuiumatoiului.
Caie este celcele caie asiguia continuitatea scolii.

2.S.2 0%()/#/ () <%&:.&) $&%<)+1%,./. 9.8.' $) .9+),'. :%()/#/#1
Becuige uin conceptul meuicinii bazate pe uovezi si in legatuia cu aceasta: este o cale pe
langa cale, o cale menita sa aiua etape, sa castige timp, sa evite contaminaiea
iationamenteloi piopiii.

Neuicina bazata pe uovezi se iefeia la constituiiea iationamentului meuical bazat pe cele mai claie
uovezi meuicale ce pot uecuige uin ceicetaiea stiintifica, examinaie clinica, paiaclinica oii
investigatii.

SS

Este opusa aigumentatiei 4G %'(4A&' oii a autoiitatii si nu ueiiva sau nu se intemeiaza pe
expeiienta piofesionala nici cea acumulata a geneiatiiloi anteiioaie si nici cea piopiie (chiai
uaca beneficiaza ue pe uima ei).

Besigui, se poate apiecia ca meuicina bazata pe uovezi poate coexista cu mouelul piofesional
ue foimaie bazata pe mouel, ceea ce este o iealitate, uai nu si la nivelul mouelului piofesional
ue foimaie, unue sunt opuse.

Astfel congiuenta se poate piouuce piin coexistenta foimaiii pe mouelul piofesional cu
mouel si piactica meuicinii in baza uoveziloi.





































S6

75C+ N C!DFK5,5 =KI,5O>I>E
Peisoana bolnavului se piezinta uinti-o uualitate ue slabiciune si foita: slabiciune in ielatie
cu boala sau simptomele ue boala iai foita in ielatie cu uieptuiile sale.

Pe ue alta paite uieptuiile sunt ue la inceput piotejate chiai faia a fi ieclamate
(coielativitatea obligatiiloi celoilalti pentiu a peimite fiintaiea uieptuiiloi unuia).

N+G C2#B-*-3#% 4-*##
LFKFK -.8)/) $+1\%/%;1*) ./) .</.&11 #,#1 (1.;,%+'1* +.# $&%;,%+'1* <.'./^/)'./ (Kublei-
Ross)|S1j
Kublei-Ross a iuentificat S stauii:
5D ]4H'&4
Schema: ?C;(4 $ H&4;4'9'g ]2 4;(4 'A4B'&'(g V4 "/;4'9'g>
Staiea: pacientul iefuza si ignoia iealitatea uiagnosticului.
Tipul psihologic: activ sau pasiv
Consecintele posibile: iefuzul luaiii in eviuenta si a investigatiiloi ulteiioaie
(consiueiate uiept inutile)
QD _2&"4
Schema: ?@4 %4 42: C;(4 /4A&4#(g ]2 4;(4 B"/' =4') %4"9'9(" ;2/( B"/$B'(") 4(%Y>
Piincipiul: pacientul inceaica sa tieaca intieaga iesponsabilitate asupia unei
alte peisoane (auesea meuicul uaca nu exista o alta peisoana mai utila uin
familie: ex. o peisoana caie ai fi stiut ca nu se simte bine uai caie nu a insistat
sa isi faca un contiol, etc.).
Consecinte posibile: compoitamente agiesive
S) ]4H$%"4&4
Schema: ?UR) A'%' '; ='" 'B4'Y) @$'=/4) ='" A'S=" A$'&Yg>D
Caiacteiistici: peiioaua statica (uoai boala avanseaza)
4) @4#&4;"4
Caiacteiistici: pieiioaua ue iegies psihic, eneigie negativa, abanuon, lipsa ue
cooiuonaie, haos, ueconstiuctivism (uoai boala avanseaza)
S) U%%4#('&4 (uoliu)
Caiacteiistici: eneigie pozitiva, lupta, cooiuonaie, constiuctivism
Piincipiul: pacientul incepe sa accepte boala si iealitatea
Consecinte posibile: luaiea in eviuenta uevine acceptata si tiatamentul posibil
(complianta la tiatament)
Se poate asimila o schema laigita cu 7 stauii caie incepe cu o 4('#' A4 ;$% (imobilitate),
negaie (instabilitate), fuiie (instabilitate), negocieie (neutialitate), uepiesie (imobilitate),
(4;('&4 (instabilitate: cauta solutii alteinative), acceptaie (stabilitate).

LFKFI 3, (1.;,%+'1* %&1 $&%;,%+'1* <.'./ +) 1,<%&:).8.^,# +) 1,<%&:).8. (#$. *#:
()*#&;) (1,=
CANB F! infoimeaza uiagnosticul |28j:
a) Canu pacientul este autonom
b) Canu pacientul uoieste sa afle
c) Canu aflaiea staiii ue sanatate mobilizeaza pacientul pentiu a lupta cu boala si a ciea
o alianta teiapeutica cu meuicul
S7

u) Canu infoimaiea peimite pacientului completaiea investigatiiloi si tiatamenteloi cu
beneficenta, ce nu pot fi efectuate faia ca pacientul sa le autoiizeze (ex. opeiatii
invaliuante cu amputaii, iauioteiapie, citostatice, complicatii seveie ale
tiatamentului, iiscul ue ueces, etc.)

Canu ,> F! infoimeaza:
a) Atunci canu este voiba uespie moaitea apiopiata sau iminenta (uai se infoimeaza
familia):
a. Se voi evita: ?@$=/294OA$'=/' B4(" =2&"g>) ?02 &4H&4( B' ;#2/ %' (&'('=4/(29
' 4;2'( ;" /2 'B4= $ '9(' '9(4&/'("B'> ?V2/(4= "/ ';(4#('&4' A4F/$A'='/(292"
<"/'9>+
Aceste auevaiuii sunt ue piefeiat sa iamana nespuse.
Piezentaiea meuicului poate auuce pacientul oii apaitinaiii in situatia ue a
pune ei insisi intiebaiile la caie uoiesc iaspuns si piin taceiea meuicului se
afiima auevaiuiile ce nu pot fi iostite uiiect.
b) Canu ceie sa nu afle
c) Canu nu este autonom
u) Cu piiviie la cauza completa si exacta a unui uiagnostic cu piognostic infaust.

Bin acest punct ue veueie poate exista o anume uifeienta ue optica in etica meuicala
ameiicana si etica meuicala euiopeana: piima conceptualizeaza cu piioiitate impoitanta
autonomiei in ielatia meuic-pacient si consiueia lipsa ue infoimaie completa (uaca pacientul
nu a ceiut altfel) neetica si ilegala (lipsa ue veiacitate); a uoua, impoitanta cu piioiitate a
beneficentei in soliuai cu non-maleficenta in ielatia meuic-pacient, acceptanu posibilitatea
piioiitizaiii beneficientei vs. veiacitatii in unele cazuii cu un piognostic letal.

Aboiuaiea euiopeana nu este unitaia: in Fianta ue exemplu exista o ieticenta in a comunica
intieg auevaiul (cunoasteiea cauzeloi) uaca pacientul nu ceie explicit aceasta, caie nu este
intiu totul impaitasita in ueimania oii in noiuul Euiopei, etc.

e) Canu pacientului i se face un iau piin infoimaie: uepiesie, abanuon al luptei cu boala,
suiciue (beneficenta si non- maleficenta)

BE CE se infoimeaza |28j:
a) Pentiu ca este voiba uespie staiea sa ue sanatate caie este piopiietatea sa
b) Pentiu ca aie uieptul la infoimatia meuicala piivinu staiea ue sanatate intiucat este
autonom si libei
c) Pentiu ca aie uieptul la auevaiul piivinu staiea ue sanatate intiucat este libei iai
sanatatea este o piopiietate a sa
u) Pentiu ca aie ue luat uecizii caie sunt numai ale sale (inainte ue ueces, etc.) piivinu
viata sa, bunuiile sale, etc.
e) Pentiu ca aie puteie ue uecizie piin exeicitiul uieptului la autoueteiminaie putanu:
i. Autoiiza apaitinatoii pentiu a afla auevaiul meuical
ii. Inteilocutoii piivilegiati in ielatia cu meuicul
iii. Pentiu a inteizice uezvaluiiea secietului catie anumite peisoaneoiice alta
peisoana


S8

C0N se infoimeaza |28j:
a) Comunicaie auaptata pentiu fiecaie caz: meuicul tiebuie sa ganueasca psihologia
momentului si sa isi piotejeze cat mai mult pacientul (se poate ceie ajutoiul unoi
meuici cu expeiienta, psihologi, psihiatii, piieteni ai pacientului)
Sinuiomul ue E2&/S$2( al meuicului inti-auevai poate sa ii consume acestuia
posibilitatea ue a asculta, ue a empatiza si uisponibilitatea sa in geneial |S2j. Neuicul
uita uneoii ca fiecaie gest, iiuicaie uin spianceana a sa este iniegistiata, inteipietata,
etc., ca ue cele mai multe oii, pacientii isi piegatesc vizita, isi auuna foitele si cuiajul,
isi fac speiante si au un nivel ue asteptaii iiuicat: meuicul poate fi biutal uecuiganu
uin caiacteiul sau, uin oboseala, uin pioblemele sale peisoanle, uin litigiile cu alti
pacienti caie ii consuma empatia, uin sinuiomul ue buin-out si poate naiui toate
asteptaiile pacientului in uoai cateva secunue sau piin uoai cateva gestuii oii cateva
voibe neinspiiate.
Ceea ce este tiagic este faptul ca pentiu meuic pot tiece neobseivate uai pentiu
pacient iaman tiaume caie pot sa nu se mai steaiga niciouata, ue multe oii
ueteiminanu ieactii uispiopoitionate sau in afaia celui mai bun inteies al loi
(abanuon uesi uiagnosticul nu ai fi fost letal, iefuzul inteiventiei, alegeiea altui meuic
si a altui spital uneoii nepotiivita, etc.).

b) Se aloca timp si uisponibilitate sufleteasca (?!'" &4#4A4) "' 9$% %' ;2/( H&'E"(> este o
aboiuaie total giesita ue piincipiu, cu atat mai mult in aceste conuitii)
c) Neuiu potiivit (nu pe culoai in uieptul WC-ului, nu la vizita maie canu toata lumea
tace si este atenta la fiecaie cuvant oii gest al meuicului, etc.)
u) Climat ielational caie tine cont ue inceicaiile pacientului ue uialog, nu il umileste pe
acesta, nu il fiustieaza, nu il inuepaiteaza ("@$=/294 A&+ '; B&4' ;' B' "/(&4EY>]2
'%2=) ='" ('&F"2Y>) X' (4 2"(') '" #&"/; H9';Y>) X/(&4E'&4' A2="('94 4 $ H92='>) 4(%+ D
e) 0neoii inti-o manieia piogiesiva, mai putin agiesiva (lasanu pacientul sa puna
intiebaii) P?V' B' ;#2/ %'(4 %4B' A4;#&4 E$'9' AB;+>) ?04 '(" ='" B&4' ;' %2/$';(4(" ='"
"/('" A4;#&4 E$'9' AB;+:>)
f) Asiguianu ingiijiiea meuicala si sustineiea psihologica ulteiioaia P?0$/("/2'= ;' B'
'W2('= %2 ($( %4 /4 ;(' "/ #2("/('>)
g) Ramananu atent la sufeiinta psihica si aspectele psihologice geneiate ue anunt
(atentie spoiita in caz ue uepiesie) P?]2 B' ;#4&"'(") 'B4(" ;#4&'/(') 'B4(" "/%&4A4&4>).

N+M <0(1".0#*( 1%$#(/".*.#
Bieptuiile pacientului (pacientul ca cetatean) implica uieptul la viata, uieptul ue a se
autoueteimina, ingiijiie meuicala cuiativa sau paliativa (uincolo ue posibilitatea ieala ue
vinuecaie), uieptul la infoimaie in conuitiile autonomiei iespective a infoimaiii familiei in
absenta autonomiei, uieptul la cunoasteiea auevaiului cu piiviie la staiea sa ue sanatate
6
.

LFIFK 2&)$'#/ /. 51.'.
In 1948 Beclaiatia 0niveisala a Bieptuiiloi 0mului, auoptata ue 0N0 pieveue in ait. S:
"Fiecaie aie uieptul la viata, libeitate si secuiitatea peisoanei sale" |SSj.

In 19Su Conventia Euiopeana asupia Bieptuiiloi 0mului intiata in vigoaie in 19SS si

6
Staiea ue sanatate si constantele ce o expiima sunt o piopiietate a pacientului
S9

amenuata pana in 1966 auoptata ue catie Consiliul Euiopei ueclaia in ait. 2 "uieptul la viata"
iai piotocolul 6 ait. 1 pioclama "aboliiea peuepsei capital" |S4j.

In 2uuu Caita Bieptuiiloi Funuamentale ale 0E ueclaia in ait. 2 al. 1 ca "Fiecaie aie uieptul la
viata" |SSj.

In Constitutia Romaniei 2uuS (N0 ni. 7672uuS), Cap. 2 !"#$%&"'(# *' ('+#"%,%'(#
funuamentale, ait. 22: "Bieptul la viata si la integiitate fizica si psihica Al. !"# %&'()*+ +, -.,)/0
!"#$%& () *"#!+%, ,- ).+#/")+-+# 0)1)$2 () !()3)$! ale peisoanei sunt gaiantate. al. (2) Nimeni nu
poate fi supus toituiii !" $"%" &$&" '() *( +(*(,+!- !,& *( tiatament inuman oii uegiauant. a!"
!"# %&'&()*( +, -.(/0&( &*0& 120&/31*4" |S6j.

LFIFI 2&)$'#/ /. .#'%()')&:1,.&)F E#'%,%:1)
Bieptul la autoueteiminaie uecuige uin uieptul la libeitate si uieptul la viata (uieptuii
funuamentale insciise in Beclaiatia 0niveisala a Bieptuiiloi 0mului (auoptata ue Auunaiea
ueneiala a 0iganizatiei Natiuniloi 0nite la 1u ue septembiie 1948 |S7j) si Caita Bieptuiiloi
Funuamentale a 0niunii Euiopene (2uu7c SuSu1) |S8j, Beclaiatia 0niveisala piivinu
Bioetica si Bieptuiile 0mului 0NESC0 2uuS |S9j.

In baza uieptului la autoueteiminaie
7
, fiecaie om aflat in ueplinatatea facultatiloi sale psihice
poate lua uecizii asupia piopiiei sale peisoane in ueplina libeitate si infoimaie.

Bieptul la autoueteiminaie tiansciis uin uomeniul juiiuic in uomeniul meuical ua nasteie la
autonomie
8
, iepiezentanu capacitatea psihica piin caie o peisoana majoia aie capacitate ue
intelegeie, capacitate ue uecizie si voluntaiiatul spie a-si auministia singuia viata si
inteiesele sale.

Autonomia ii peimite unei peisoane sa ueciua libei ce uoieste uin punct ue veueie meuical in
cel mai bun inteies al sau fie asupia metoueloi ue investigatietiatament a fia nu fi tiatata,
etc.

Pacientul, ca oiice cetatean, aie uieptul la autoueteiminaie; meuicul stie ca nu poate tiata cu
foita oii impotiiva vointei pacientului si ue aceea inainte ue oiice tiatament el tiebuie sa se
asiguie ca peisoana este in masuia sa se autoueteimine, uoieste sa se autoueteimine si isi
exeicita autoueteiminaiea. Neuicul este obligat sa asiste acest exeicitiu libei.
0 peisoana este astfel autonoma atunci canu:

a) aie capacitatea ue a intelege situatia in caie se afla (capacitate psihica legalaue
exeicitiu- competenta-)
b) uoieste sa ia uecizii in ce o piiveste (voluntaiiat)
c) poate lua uecizii (competenta) si ia uecizii in iapoit cu situatia in caie se afla si in
inteiesul sau (capacitate uecizionala)

7
Beclaiatia 0niveisala a Bieptuiiloi 0mului, 1948. "Aiticol S. Fiecaie aie uieptul la viata, libeitate si
secuiitatea peisoanei sale."
8
Autonomieheteionomie = notiuni intiouuse ue catie I. Kant; autonomie inseamna "a avea libeitatea
ue a actiona uupa cum alegem, a fi libeii, a nu fi conuitionati"; heteionomie inseamna a fi sub
conuitionaii exteine.
4u


Cat timp pacientul este majoi si autonom, ueciziile pacientului tiebuie iespectate.

In cazul in caie pacientul nu se poate autoueteimina meuicul tiebuia sa ia uecizii in numele
acestuia si in iapoit cu situatia meuicala, meieu numai spie cel mai bun inteies al acestuia
(uoctiina extensiei -vezi consimtamantul infoimat-).

LFIFL 2&)$'#/ /. 1,;&1_1&) :)(1*./.H (&)$'#/ /. +.,.'.')F O#+')').H _#+'1'1. .*'#/#1 :)(1*./
a) @&4#(29 "/H&"W"&4 =4A"%'9'j A&4#(29 9' ;'/'('(4 este sustinut ue legi inteine
constitutionale, oiganice oii oiuinaie, legislatie inteinationala, tiatate, iecomanuaii oii
noime vaiiate.

"+ CG(&'; A"/ h4H4' @&4#(2&"9$& 3'%"4/(292" /&+ ,kOQ--T) N0, Paitea I ni.7uuSu22uuS)
|4uj.
"Ait. 1. In sensul piezentei legi:
a) piin pacient se intelege peisoana sanatoasa sau bolnava caie utilizeaza seiviciile ue sanatate;
b) piin uisciiminaie se intelege uistinctia caie se face intie peisoane aflate in situatii similaie pe
baza iasei, sexului, vaistei, apaitenentei etnice, oiiginii nationale sau sociale, ieligiei, optiuniloi
politice sau antipatiei peisonale;
c) piin ingiijiii ue sanatate se intelege seiviciile meuicale, seiviciile comunitaie si seiviciile conexe
actului meuical;
u) piin inteiventie meuicala se intelege oiice examinaie, tiatament sau alt act meuical in scop ue
uiagnostic pieventiv, teiapeutic oii ue ieabilitaie;
e) piin ingiijiii teiminale se intelege ingiijiiile acoiuate unui pacient cu mijloacele ue tiatament
uisponibile, atunci canu nu mai este posibila imbunatatiiea piognozei fatale a staiii ue boala,
piecum si ingiijiiile acoiuate in apiopieiea uecesului.

Ait. 2. Pacientii '2 A&4#(29 9' "/H&"W"&" =4A"%'94 A4 %4' ='" "/'9(' %'9"('(4 A4 %'&4 ;$%"4('(4' A";#2/4,
in confoimitate cu iesuisele umane, financiaie si mateiiale.

Ait. S. Pacientul aie uieptul ue a fi iespectat ca peisoana umana, faia nici o uisciiminaie.

Ait. SS (1) Pacientul aie uieptul la ingiijiii meuicale continue pana la amelioiaiea staiii sale ue
sanatate sau pana la vinuecaie. (2) Continuitatea ingiijiiiloi se asiguia piin colaboiaiea si
paiteneiiatul uintie uifeiitele unitati meuicale publice si nepublice, spitalicesti si ambulatoiii, ue
specialitate sau ue meuicina geneiala, ofeiite ue meuici, cauie meuii sau ue alt peisonal calificat.
Bupa exteinaie pacientii au uieptul la seiviciile comunitaie uisponibile". (s.n.)

ii. @4%9'&'("' `/"B4&;'9' #&"B"/A \"$4("%' ;" @&4#(2&"94 l=292" `]CV0l Q--i |S7j
Ait. 14, al.2 "Tinanu cont ca bucuiia ue a atinge %49 ='" "/'9( ;('/A'&A A4 ;'/'('(4 este 2/29 A"/(&4
A&4#(2&"94 <2/A'=4/('94 '9 <"4%'&4" <"/"(4 2='/4 faia ueosebiie ue iasa, ielig"e, cieuinta ieligioasa,
economica sau conuitie sociala, piogiesul in stiinta si tehnologie tiebuie sa continue. "(s.n.)

iii. 0'&(' @&4#(2&"9$& _2/A'=4/('94 '94 `/"2/"" C2&$#4/4) 5,+5Q+Q--6 |S8j
Ait. SS. "Sanatatea. Fiecaie aie uieptul ue a avea '%%4; 9' "/H&"W"&" #&4B4/("B4 A4 ;'/'('(4 si A&4#(29
A4 ' E4/4<"%"' A4 (&'('=4/( meuical "/ %$/A"("" ;('E"9"(4 A4 94H"94 ;" #&'%("%"94 /'("$/'94. (s.n.)

iv. @4%9'&'("' `/"B4&;'9' ' @&4#(2&"9$& l=292" Pl]`) 5-+-m+5m,7D |S7j
"Fiecaie om aie uieptul la un ;('/A'&A A4 B"'(' %$&4;#2/F'($& pentiu sanatatea si binele sau si al
familiei sale, se incluue mancaiea, imbiacamintea, casa si ingiijiiea meuicala." (s.n.)
41


v. 0$/;("(2("' l8V |41j
"Bucuiia ue a atinge %49 ='" "/'9( ;('/A'&A A4 ;'/'('(4 la caie se poate aspiia este 2/ A&4#(
<2/A'=4/('9 al fiecaiei fiinte umane..." (s.n.)

vi. 0$/;("(2("' 1$='/"4" |S6j
Ait. S4. "Bieptul la ociotiiea sanatatii, al. 1. @&4#(29 9' $%&$("&4' ;'/'('("" 4;(4 H'&'/('(". (s.n.)

b) ^2;(4(4') W2;("("' "/H&"W"&"" =4A"%'94 este un piincipiu al bioeticii. El se ceie a fi iespectat nu
numai uin peispectiva eticii uai si a justitiei insasi intiucat el expiima uieptul la ingiijiie
meuicala si la sanatate al fiecaiui cetatean, al fiecaiui om.

Fie ca ingiijiiea se iealizeaza in uomeniul meuical public fie in uomeniul piivat ielatia
meuic-pacient este funuamentata pe exeicitiul uatoiiei si al piomovaiii inteiesului
sanatatii pacientului ("Sntatea pacieniloi mei va fi piima mea nuatoiiie", Beclaiatia ue
la ueneva, 1948) si a a piacticii faia uisciiminaie ("Nu voi peimite consiueiaiiloi ue
vist, boal, uizabiliti, cieuin, oiigine etnic, sex, naionalitate, afilieie politic, ias,
oiientaie sexual, statut social sau oiiciui alt factoi s inteivin ntie uatoiia mea ,i
pacientul meu",Beclaiatia ue la ueneva, 1948).

LFIFQ 2&)$'#/ () . <1 1,<%&:.'
LFIFQFK 2&)$'#/ $.*1),'#/#1 () . <1 1,<%&:.' *# $&151&) /. +'.&). +. () +.,.'.')

Bieptul pacientului la infoimatia meuicala este stipulat in legea uieptuiiloi pacientului |4uj.

@);). (&)$'#&1/%& $.*1),'#/#1 ,&F Q]^IJJL, cap. 2, N0, Paitea I ni.7uuSu22uuS)|4uj
Ait. 4. Pacientul aie uieptul ue a fi infoimat cu piiviie la seiviciile meuicale uisponibile, piecum si
la mouul ue a le utiliza.

Ait. S (1) Pacientul aie uieptul ue a fi infoimat asupia iuentitatii si statutului piofesional al
fuinizoiiloi ue seivicii ue sanatate. (2) Pacientul inteinat aie uieptul ue a fi infoimat asupia
ieguliloi si obiceiuiiloi pe caie tiebuie sa le iespecte pe uuiata spitalizaiii.

Ait. 6 Pacientul aie uieptul ue a fi infoimat asupia staiii sale ue sanatate, a inteiventiiloi meuicale
piopuse, a iiscuiiloi potentiale ale fiecaiei pioceuuii, a alteinativeloi existente la pioceuuiile
piopuse, inclusiv asupia neefectuaiii tiatamentului si neiespectaiii iecomanuaiiloi meuicale,
piecum si cu piiviie la uate uespie uiagnostic si piognostic.

Ait. 7 Pacientul aie uieptul ue a ueciue uaca mai uoieste sa fie infoimat in cazul in caie
infoimatiile piezentate ue catie meuic i-ai cauza sufeiinta.

Ait. 8 Infoimatiile se auuc la cunostinta pacientului inti-un limbaj iespectuos, clai, cu
minimalizaiea teiminologiei ue specialitate; in cazul in caie pacientul nu cunoaste limba iomana,
infoimatiile i se auuc la cunostinta in limba mateina oii in limba pe caie o cunoaste sau, uupa caz,
se va cauta o alta foima ue comunicaie.

Ait. 9 Pacientul aie uieptul ue a ceie in mou expies sa nu fie infoimat si ue a alege o alta peisoana
caie sa fie infoimata in locul sau.

42

Ait. 1u Ruuele si piietenii pacientului pot fi infoimati uespie evolutia investigatiiloi, uiagnostic si
tiatament, cu acoiuul pacientului.

Ait. 11 Pacientul aie uieptul ue a ceie si ue a obtine o alta opinie meuicala.

Ait. 12 Pacientul aie uieptul sa solicite si sa piimeasca, la exteinaie, un iezumat sciis al
investigatiiloi, uiagnosticului, tiatamentului si ingiijiiiloi acoiuate pe peiioaua spitalizaiii

Be o paite fiinteaza uieptul la infoimaie publica (ca pentiu oiice cetatean) iai ue cealalta
paite uieptul la infoimaie cu piiviie la piopiia sa staie ue sanatate (ca pacient), cele uoua
antitetice sub iapoitul piopiietatii (infoimaiea publica cu caiactei public, infoimaiea cu
piiviie la staiea ue sanatate, cu caiactei piivat).

LFIFQFI 2&)$'#/ $.*1),'#/#1 () . *#,%.+') .()5.&#/ $&151,( +'.&). +. () +.,.'.')
S5)&.*1'.'). :)(1*./.T
Pana piin anii 197u (cazul Canteibuiy vs. Spencei) nu se punea un accent ueosebit pe
infoimaie si cu atat mai putin pe comunicaiea auevaiului stiintific cu piiviie la staiea ue
sanatate (mai ales uaca acesta eia cancei sau o alta boala letala).

0n pacient (Canteibuiy) aie uuieii ue spate incepanu cu 19S8. Este examinat ue un meuic
neuiochiiuig (Spencei) caie ii iecomanua sa efectueze o mielogiafie in 19S9 caie inuica un uefect
ue umpleie la nivelul T4. I se iecomanua opeiatia (laminectomie) in scopul ue a coiecta o heinie ue
uisc caie apaie ca fiinu piobabila. Neuicul nu ii spune pacientului ce iiscuii pot uecuige si nici
pacientul nu intieaba. Nama pacientului este instiintata asupia faputului ca opeiatia este seiioasa.
0peiatia se efectueaza in 19S9 si pune in eviuenta o lipsa ue tesut gias epiuuial, uilatatii venoase si
o zona ue euem meuulai uatoiata compiesiunii meuulaie, se efectueaza uecompiesia, soliuaiizaiea
coloanei cu evolutie postopeiatoiie imeuiata favoiabila. In zilele uimatoaie evolueaza ue asemenea
favoiabil pana inti-o zi in caie bolnavul nesupiavegheat si faia baie ue piotectie la maiginea
patului, caue uin pat si in loviiea ue sol sufeia o ueteiioiaie giava a montajului veitebial uimata
uesoliuaiizaie a coloanei veitebiale si ue paiaplegie. Este supus ue uigent unei opeiatii caie
stabilizeaza coloana si amelioieaza sufeiinta neuiologica. In 196S meuicul este actionat in juuecata
pentiu neglijenta ue a nu fi explicat pacientului iiscuiile la caie se supune piin opeiatie iai spitalul
pentiu a nu fi pus la uispozitie patuii cu giilaj ue piotectie. Neuicul se apaia aiatanu ca piin simpla
evolutie a bolii faia opeiatie se putea ajunge la aceeasi staie neuiologica. Nai mult meuicul
consiueia ca in cazul in caie ai fi ofeiit pacientului infoimatia ielevant, acesta nu ai fi actionat in
inteiesul sau, evitanu opeiatia, singuiul tiatament coiect in acel caz. Tiibunalul constata ca
acuzatia nu a auus uovezi suficiente pentiu a pioba neglijenta meuicului. 0imeaza in 1968 un apel
la Cuitea ue Apel caie intoaice iezultatul in favoaiea acuzatiei |42,4S,44j.

0 uata cu uezvoltaiea bioeticii, comunicaiea auevaiului meuical a uevenit o obligatie
(veiacitatea meuicala ca piincipiu al piacticii meuicale) intiucat aie la baza (1) &4;#4%('&4'
A&4#(292" 9' 9"E4&('(4, autoueteiminaie si autonomie (nu poate fi libei si sa se autoueteimine
un om caie nu cunoaste auevaiul astfel incat sa poata avanu autonomie sa ueciua intie
uifeiite optiuni pe cea caie ii sustine in cea mai maie masuia inteiesul piopiiu), (2)
&4;#4%('&4' A&4#(292" 9' #&$#&"4('(4 (sanatatea noastia este o piopiietate a fiecaiuia uintie
noi astfel incat faptul ue a fi mintiti oii inselati cu intentie constituie o foima nelegala ue a ne
impieuica in a ne auministia aceasta piopiietate), (S) A&4#(29 9' "/<$&='&4, (uieptul la
infoimaie aie la baza uieptul ue a cunoaste iealitatea, iai a cunoaste iealitatea inseamna a
cunoaste auevaiul auica a cunoaste cauzele).
4S


LFIFQFL 2&)$'#/ $.*1),'#/#1 () . <1 1,<%&:.' 5+F $&%')_.&). $.*1),'#/#1 () +1,) 1,+#+1
S9#,#/ 1,')&)+ ./ $.*1),'#/#1 () . ,# <1 1,<%&:.'T
Se iefeia la situatia in caie meuicul ietine infoimatii impoitante asupia staiii ue sanatate a
pacientului sau inuepaitanuu-le ue acesta si inuieptanuu-le catie apaitinatoiii acestuia in
scopul benevolent ue a-si pioteja pacientul inceicanu sa il feieasca pe acesta ue ueteiioaiea
psihologica caie i-ai agiava sanatatea (uepiesie, iefuz alimentai, etc.) oii i-ai pune in peiicol
viata (sinuciueie).
Neuicul se poate pievala ue piivilegiul teiapeutic numai apaianu cel mai bun inteies al
pacientului (sanatatea si viata), actiunea avanu la baza beneficenta pacientului.

Ciiteiiile caie tiebuie luate in consiueiaie atunci canu se apeleazanu se apeleaza la
piivilegiul teiapeutic (motive in paianteza):
a) natuia patologiei (cancei) si piognosticul (infaust)
b) ceitituuinea asupia uiagnosticului cu piognostic infaust
c) psihologia pacientului caie poate ueciue uincolo ue evolutia bolii si planul teiapeutic
sa isi piouuca iau scuitanu astfel supiavietuiiea
u) peisonalitatea pacientului (ex. pacient uepiesiv vs. pacient luptatoi)

Nu poate apela la piivilegiul teiapeutic atunci canu:
a) Pacientul este autonom si asteapta auevaiul asupia staiii sale ue sanatate speianu ca
o uata aflat sa inceapa sa lupte pentiu vinuecaiea sa
b) Pacientul aie o boala contagioasa caie impune ueclaiaie obligatoiie (ex. SIBA,
tubeiculoza, etc.)
c) Pacientul necesita o alta inteiventie meuicala chiiuigicala pentiu caie tiebuie sa isi
expiime consimtamantul infoimat (ex. ablatia tumoiii: in acest caz opiinu aflaiea
auevaiului initial meuicul ajunge sa minta piivitoi la motivele inteiventiei; obtineiea
semnatuiii consimtamantului ue la familie cat timp pacientul este autonom si majoi
este ilegala).

Astazi piivilegiul teiapeutic se foloseste cu piecautie si iesponsabilitate, numai atunci canu
sunt motive temeinice, obiective intiucat cieste iiscul abuzului mai ales fata ue pacienti
vulneiabili (ex. faia apaitinatoii, cu iesuise mateiial ieuuse, institutionalizati, etc.).

LFIFX 2&)$'#/ /. &)+$)*'
In 2uuu in Caita Bieptuiiloi Funuamentale ale 0E se ueclaia in ait. 1 ca "Bemnitatea umana
este inviolabila. Ea tiebuie iespectata si piotejata."|S8j

Constitutia Romaniei 2uuS, Emitent: !"#$%&'% )*$+,-,#%$,. /#01-2%,. -$3 45 $&6 787 "-$ 9:
octombiie 2uuS si iepublicata pieveue la ait. 1 al. S ca ".!"#$%&'&"' )#*+*%, !-".&*-%+" /%
!"#$%&'&"!$ !"#$#"%&'() +!"#!"$%&'( *+,-!% ./#!"0" .si sunt gaiantate" iai la ait. Su al. 6 ca
"!"#$%&'&$' )$ $*+%",'%$ -. +/'&$ +%$0.)"1"' )$,-"&'&$'2 /-/'%$'2 3"'&' +'%&"1.4'%5 '
peisoanei."|S6j.

Piincipiul iespectului
9
fata ue peisoana umana incluue uoua ceieii moiale sepaiate:

9
Respect: sentiment ue stim, ue consiueia(ie sau ue pie(uiie ueosebit fa( ue cineva (Bictionaiul
44

iecunoasteiea autonomiei celoi aflati in ueplinatatea capacitatii psihice (competenta
si capacitate uecizionala)
piotejaiea celoi cu autonomie ieuusaiestiansa (peisoane vulneiabile).
In exeicitiul iespectului fata ue fiinta umana o atentie paiticulaia tiebuie acoiuata
iespectului fata ue peisoanele vulneiabile. Piecautii speciale tiebuie sa fie auiesata
celoi caie nu pot sa inteleaga pe ue-a intiegul cele ce li se ceie si pot astfel sa uevina
subiect al coeicitiei (Rapoitul Belmont, 1979) |12,1S,14j.

In piactica aceasta inseamna ca oamenii au uieptul ue a ueciue pentiu ei insisi uaca voi sa
paiticipe inti-o ceicetaie stiintifica caie ii implica ca subiecti umani sau cu piiviie la
tiatamentul loi.
Respectul fata ue fiinta umana piesupune iecunoasteiea unicitatii, libeitatii, inuepenuentei,
valoiii si uemnitatii, egale intie toti, a uieptului la autoueteiminaie (a ueciue asupia piopiiei
sale peisoane), a uieptului ue a fi infoimat.

Foimele ue impliniie ale iespectului fata ue fiinta umana in piactica meuicala sunt:
Respectaiea autonomiei
Consimtamantul infoimat la actul meuical (competenta si voluntaiiat; infoimaie -
coiecta si completa- si intelegeie; uecizie si autoiizaie).

LFIF] 2&)$'#/ /. 1,'1:1'.') +1 (&)$'#/ /. 51.'. $&15.'.
Bieptul la intimitate este un uiept constitutional in oiice societate.

7-/2"#"."#% D-'%/#(#Z
"Ait. 26
(1) Autoiitile publice iespect ,i ociotesc viaa intim, familial ,i piivat.
(2) Peisoana fizic aie uieptul s uispun ue ea ns,i, uac nu ncalc uieptuiile ,i libeitile
altoia, oiuinea public sau bunele moiavuii"|S6j.
In conexiune cu aceste uieptuii se afla uieptul la infoimaie aflat in coielatie cu obligativitatea
consimtamantului infoimat uecuiganu uin autonomia peisoanei piecum si uieptul la
confiuentialitate aflat in coielatie cu obligativitatea secietul piofesional (vezi consimtamantul
infoimat si confiuentialitatea).
LFIFR 2&)$'#/ /. _#+'1'1)
Scopul actului meuical este ingiijiiea sanatatii. Nu este vinuecaiea. vinuecaiea uneoii este
chiai imposibila.

uiavitatea bolii poate uepasi capacitatea biologica ue ieactie a oiganismului chiai uaca acesta
este ajutat uin punct ue veueie meuical: cu tot acest ajutoisupoit omul poate ueceua.

Pacientul nu aie iaspunueie asupia bolii sale: nici pentiu ca e bolnav, nici pentiu ca tiaieste
nesanatos, nici pentiu ca este impiuuent (ex. acciuent iutiei uin vinovatia sa) intiucat nu
poate fiinta juiiuic iaspunueiea impotiiva piopiiei peisoane (uoai moial).


explicativ al limbii iomane, BEX)
4S

Pacientul aie uieptul ue a avea ca oiice cetatean acces libei la justitie si uieptul gaiantat la un
pioces echitabil. Neuicul este piotejat ue piezumptia ue nevinovatie.

LFIFRFK E/). ')&.$)#'1*.
U94'
1u
(9'(+= iisc, inceitituuine). Alea teiapeutica este un acciuent impievizibil lipsit ue
vinovatie (juiiuic, in uomeniul penal se numeste caz foituit) si consta in agiavaiea subita a
staiii ue sanatate a unui pacient uimaie a unui tiatament oii actiuni meuicale uin motive caie
tin ue pacientul insusi sau boli ale acestuia ce au fost ascunse sau nu au putut fi cunoscute in
timpul util si astfel faia a se putea stabili o gieseala meuicala.

Neuicul caie face o gieseala uai caie nu piouuce piejuuicii sau cel caie piouuce o gieseala
iecunoscuta uai a caioi piejuuicii le coiecteaza, este exoneiat juiiuic ue iesponsabilitate. Be
asemenea este faia iesponsabilitate cel ce comite o eioaie ue fapt (spie ueosebiie ue eioaiea
ue noima caie este imputabila).

In '94' (4&'#42("%' intia:
Acciuentele meuicale
Afectiunile iatiogene
Infectiile nozocomiale

In unele taii (ex. Fianta) alea teiapeutica poate beneficia ue inuemnizatie (plata uespagubiiii)
nationala, auica sunt puse in plata sistemului meuical national (soliuaiitate nationala) iai nu
a meuicului ca titlu peisonal (uaca acesta nu a giesit ci uoai a comis o eioaie ue fapt).
Inuemnizatia piin soliuaiitate nu vine sa inlocuiasca insa iaspunueiea civila (fata ue
piejuuiciul inuiviuual) oii auministiativa (ue luciuactivitate in iegim public) ale meuicului
uaca ele sunt piezente |28j.

LFIFRFI ?&%.&) 5+F ;&)+)./.F 7&)_#(1*1#/
a. C&$'&4' PA4 <'#(D tine ue natuia actului meuical, ue natuia luciului in sine.
Eioaiea ue fapt este neimputabila. Ea nu este uimata ue iepiezentaiea subiectiva a
consecinteloi ei negative, ueoaiece nu a putut fi pievazuta.

Eioiile ue fapt sunt impievizibile la acel moment si se uatoieaza fie unei cunoasteii false
ueteiminate ue nivelul cunoasteiii meuicale in geneial fie unei ieactivitati speciale a
pacientului necunoscute si impievizibile.

Biagnosticul este eionat atunci cnu meuicul a efectuat toate uiligentele pentiu a cunoaste
acest uiagnostic uai cunoasteiea incompleta a stiintei meuicale oii anumite paiticulaiitati
ale pacientului il impieuica sa o poata face.

`/ =4A"% %$="(4 "/ '%(29 =4A"%'9 $ 4&$'&4 '(2/%" %'/A 2/ '9( =4A"% %2 '%44';" #&4H'("&4)
'<9'( "/ '%494';" "=#&4W2&'&" ;" 'B'/A 9' A";#$F"("4 '%494';" ="W9$'%4 '& <" '%("$/'( 9' <49 P4;(4
"/ A";%2("4 4&$'&4' A4 <'#(D+


1u
"Alea iacta est": "Zaiuiile au fost aiuncate" (uaius Iulius Cezai, citat ue Suetoniu, poininu in tieceiea
iaului Rubincon in Italia in campania uin anul 49 i.B, impotiiva lui Pompei ce va ueveni un lung iazboi
civil)
46

Eioaiea meuicala este lipsita ue iaspunueie. Eioaiea apaie pe fonuul
constiinciozitatiiuiligentei meuicului si contiai actiunii sale exeicitata cu buna-cieuinta,
buna-intentie, piecum si a uiligenteloi conuuse pentiu amelioiaiea staiii ue sanatate.

Eioaiea 2/4;(4 meuicul caie a comis eioaiea piin soliuaiitate cu coipul piofesional caie ai
fi actionat aiuoma lui si astfel conuuce spie lipsa ue iaspunueie si nevinovatia lui.

b. n&4;4'9' P4&$'&4' A4 /$&='D tine ue lacune piofesionale. Ea tine ue uomeniul piegatiiii
piofesionale inuiviuuale.

Eioaiea ue noima (gieseala) este imputabila. uieseala ;4#'&' meuicul caie a giesit ue
iestul coipului piofesional iuentificanuu-l pe cel caie a giesit ca pe un piofesionist caie a
piacticat in afaia ieguliloi ue buna piactica, cu competenta ieuusa, piin actiuni infeiioaie
unui stanuaiu ue piegatiie si piicepeie uincolo ue c eai face cipul piofesional , colegii lui.

Biagnosticul este giesit atunci cnu meuicul nu a efectuat juuicios sau competent toate
uemeisuiile pentiu a afla iealitatea ceea ce in aceleasi conuitii si avanu aceeasi piegatiie
piofesionala un alt meuic ai fi facut actionanu confoim stanuaiueloi ue uiagnostic si
tiatament (ue buna piactica).

`/ =4A"% %$="(4 "/ '%(29 =4A"%'9 $ H&4;4'9' '(2/%" %'/A 2/ '9( =4A"% %2 '%44';" #&4H'("&4)
'<9'( "/ '%494';" "=#&4W2&'&" ;" 'B'/A 9' A";#$F"("4 '%494';" ="W9$'%4 '& <" '%("$/'( A"<4&"(
<'(' A4 %49 A4 %'2F') &4;#4%("B %2 &4;#4%('&4' /$&=49$& ;" ' ;('/A'&A29" A4 "/H&"W"&4 ;"
#&"%4#4&4 ;#4%"<"%4 P4;(4 "/ A";%2("4 4&$'&4' A4 /$&=' ';"="9'(' H&4;49""D+

uieseala apaie piin lipsa ue constiinciozitate, ue pieveueie, supeificialitate, neglijenta.

uieseala poate constituiueteimina un piejuuiciu cat timp a avut uimaii fizice, psihice oii
moiale. 0 uata cieat si piobat piejuuiciul se ceie a fi iepaiat (uezuaunaie uecuiganu uin
actiunea legii malpiaxisului ca plata a asiguiatoiului sau uin legea civila ue uiept comun
ca iesponsabilitate civila ue piejuuiciu) .

3&4W2A"%"29 in uomeniul meuical iepiezinta un ueficit fizic sisau psihic, ieal, ce poate fi piobat
si caie cieaza celui in cauza o staie ue infeiioiitate. Piejuuiciul se ceie a fi iepaiat ue catie cel
vinovat. Piejuuiciul este in geneial coiectabil. Infiimitatea nu.

Repaiaiea piejuuiciului se iealizeaza faia pioces civil uin inteiioiul legii malpiaxisului (in
baza asumaiii implicaiii meuicului in piejuuicial cieat) fie piin pioces, inti-un cuantum uecis
ue instanta uin inteiioiul piocesului ue uiept comun civil |4Sj.








47

75C+ Q D!I5JE5 ?!<E7RC57E!,J

Q+G D(*%"#% '()#$R1%$#(/" *% 4%X% ("#$## '()#$%*(
Noialitatea compoitamentului meuicului fata ue pacient, noimele ue buna piactica
piofesionala si ueontologica caie vegheaza ca aceasta moialitate sa fie piezenta in
supiavegheiea coipului piofesional este insasi baza uieptului ue libeia piactica.

Nai intai pacientul avanu uieptuii vine sa ceaia ajutoi meuical si este inuieptatit sa o faca
(uieptul la ingiijiie meuicala, uieptul la sanatate, justitia ingiijiiii meuicale) atat uin
peispectiva comunitaia, publica (piactica meuicala publica) cat si inuiviuuala (piactica
meuicala piivata).

El ofeia incieueiea sa in meuic, actul meuical si sistemul meuical (public oii piivat) si
asteapta (nivel ue asteptaie) asistenta meuicala si ingiijiie meuicala caie sa-l vinuece oii sa-i
amelioieze staiea ue sanatate uaca vinuecaiea nu mai este posibila.

0imeaza ielationaiea meuicului cu acest pacient atat uman (umanitatea piofesiunii, empatie,
beneficenta, non-maleficenta), psihologic (ielatia meuic-pacient), compoitamental
(ueontologic), etic (moial), piofesional (competenta si expeiienta) si juiiuic (iespectaiea
uieptuiiloi inclusiv pentiu peisoanele lipsite ue autonomie).

Actul meuical geneieaza infoimatie si aceasta tiebuie gestionata spie inteiesul pacientului si
a societatii uimaiinu cu piioiitate binele social uai si al celoilalti atunci canu altii sunt
amenintati.

Neuicul va pioteja infoimatia uin inteiioiul ielatiei exeicitanu confiuentialitate si va analiza
exceptiile atunci canu legea i-o impune.

Nu poate insa actiona asupia coipului pacientului sau in iespectul uieptuiiloi sale faia sa
aiba autoiizaiea sa si astfel apaie nevoia consimtamantului infoimat. Acest cauiu juiiuic si
etic ii ua posibilitatea actului meuical.

Q+M D(*%"#% )( #/$0()(0( \8#).$#%0%] )#/"0( '()#$ 2# 1%$#(/"
3&'%("%' meuicala la patul bolnavului este esenta insasi a piofesiunii meuicale clinice.
Elementele piactice ale piofesiunii meuicale sunt uefinitoiii pentiu exeicitiul meuical:
meuicina este mai intai ue toate mai ales o piofesiune caie se exeicita cu mestesug si
manualitate si caie implica incieueie ue sine, hotaiaie, actiune, cuiaj.

149'("' =4A"%S#'%"4/( peimite iealizaiea piacticii meuicale. Este necesai mai intai ca cel aflat
in sufeiinta sa ceaia ajutoiul (auiesabilitate), iai meuicul sa ii iaspunua apiopiinuu-se cu
empatie si competenta; apoi pacientul uimaiinu efectele benefice pentiu sine si constiuinuu-
si incieueiea in meuic si actul meuical, sa manifeste complianta teiapeutica spie a uesavaisi
schema ue tiatament si piocesul ue vinuecaie.

Relatia meuic-pacient este in centiul eticii piacticii meuicale si se bazeaza pe "/%&4A4&4
(ielatie <"A2%"'&') intie meuic si pacient |4S,46j (<"A2%"'&"2;, lat. a tine in seciet, <"A4;, lat.,
cieuinta, <"A2%"' lat., incieueie), caie uevine legala si etica.
48

C(021($"#9% _#&1(1*. %
0(*%"#(#




















Este o piovocaie sa poti convinge un bolnav ca #$(" <" meuicul lui si ca te afli in posesia
cunostiinteloi si mijloaceloi ca sa il ingiijesti spie a-i amelioia staiea ue sanatate sau chiai
spie a-l vinueca. Bupa ce il convingi (&4E2"4 ;' <"" meuicul lui si asta piesupune iezultate
(amelioiaieavinuecaiea). Acestea nu vin ue la sine: meuicul tiebuie sa convinga si sa
ueteimine incieueie.

Pentiu a fi ajutat pacientul tiebuie sa ceaia ajutoiul si sa se uestainuie, sa faca confiuente; ca
sa le faca aie nevoie sa aiba incieueie (ca ii spune celui caie tiebuie) iai ca sa aiba incieueie
aie nevoie ue confiuentialitate in sensul ca cele spuse ue el sa fie bine pastiate, seciete.

Astfel ielatia este secuiizata iai ciicuitul infoimatiei cieaza o bucla peimanent ueschisa
alimentata ue incieueiea pacientului in meuicul sau.
Intie pacient si meuic se cieaza o legatuia bazata pe o ielatie umana, piofesionala,
psihologica si finalmente cultuiala (neobligatoiiu).

Noialitatea actului meuical se subinsciie eticii actului meuical iai amanuoua contiactului
juiiuic (un contiact nesciis, sinalagmatic).

Relatia fiuuciaia (incieueiea) poate sa se uezvolte ajunganu sa uezvolte moialitatea ielatiei si
sa supiime viziunea juiiuica caie uispaie uin ielatie cieinu o piesiune accentuata pe etica
ielatiei si ciescanu mult nivelul ue asteptaie al pacientului sau uin contia, se ieuuce, se
contiacta in uauna legalismului juiiuic si ue asemenea va apasa asupia eticii ingiijiiii
meuicale.















0neoii ielatia este ueficitaia intiucat nici ofeita ue incieueie a pacientului nu este ieala,
uincolo ue apaiente manifestanuu-se ieticenta fata ue peisoana meuicului, actul meuical,
unitatea meuicala oii sistemul meuical in ansamblu.

Alteoii ielatia ue incieueie este incaicata cu piea multe asteptaii ce nu se voi sau nu se pot
mateiializa (eioii ue incieueie):

C(021($"#9%
)'1*. % 0(*%"#(#
C(021($"#9%
:%&./. %
0(*%"#(#
49

a) Incieueie iiosita (misplaceu tiust, engl.): meuicii nu au infoimatia ciitica necesaia
competentei sau esueaza in asteptaiea moiala si etica (ex. nu iespecta
confiuentialitatea)

b) Incieueie iiationala: uincolo ue ceea ce poate ofeii meuicul, unitatea meuicala,
sistemul meuical, meuicina in final, pacientul speia ignoianu iealitatea.

Baca incieueiea pacientului este neiealista meuicul tiebuie sa il tempeieze si sa nu ii
uea speiante uesaite.

In acelasi sens, uaca meuicul simte ca nu poate implini incieueiea aiatata ue catie
pacient uin motive ce tin ue sine sau ue sistemul meuical atunci el este uin nou obligat
a nu insela incieueiea aiatata si sa se explice piezentanu pacientului limitele actului
meuical si facanu eventuale iecomanuaii.

c) Incieueie neimpaitasita, inselata: pacientii nu vau oii nu inteleg ca uincolo ue
peisoana loi, folosinu cunostiintele castigate meuicul isi manifesta inteiesul meuical
si spie binele public.

Neuicul va avea in atentie spoiita peisoanele vulneiabile si mouul in caie poate sa le
ingiijeasca iespectanuu-i si nemanifestanu abuz ue incieueie.

Neuicul va evita lipsa ue comunicaie (steieotipaie, giaba, sinuiom E2&/S$2(, etc.) si
va inceica sa cieeze aliante teiapeutice utile eficientei tiatamentului si in final
vinuecaiii.

Este ue uatoiia meuicului sa iuentifice aceste eioii si sa le coiecteze ofeiinu compensatii sau
sa intieiupa ielatia piofesionala |47j.

Q+N ?-)(*( )( 0(*%"#( '()#$R1%$#(/"
QFLFK 0%()/) $+1\%/%;1*) () *%,+'&#*'1) . &)/.'1)1 $&%<)+1%,./) :)(1*V$.*1),'
In acest spatiu uiscutam cu piioiitate uespie mouelele psihologice caie pun in ielatie meuicul
si pacientul geneianu o lume tacuta sau vocala a ielatiei loi.

Analiza acestoi mouele ue ielatie conuuce spie o aboiuaie complexa, conceptuala, filozofica,
psihologica, caiacteiiala, piactica.

Relatia meuic-pacient nu este o simpla ielatie intie uoi oameni, piecum intie clientul uin
magazin si cel caie vinue piouusul, pentiu ca in meuicina ceeea ce se uoieste si pentiu caie
se vine la meuic nu este ue vanzaie iai ceea ce se ofeia ue fapt nu este in magazin. Pacientul
vine cu uoiinta ue a uobanuiieuobanui ceva ce ii lipseste iai meuicul ii ofeia ceea ce ue fapt
el nu uetine. Este ueopotiiva impoitant ca meuicul sa nu ofeie iluzia unui iezultat oii a
ieusitei uimaiinu avantaje mateiial oii peisonale, uupa cum este ueopotiiva impoitant ca
pacientul sa inteleaga si sa accepte ca nu-si poate cumpaia sanatatea.



Su

Relatia meuic-pacient este poate cea mai complexa ielatie sociala si piofesionala existenta.

0%()/ $.')&,./1+'=
1%"(0/%*#2" \)(
#/21#0%"#(
(.0-1(%/%]
|pieluat uupa 48,49j
0%()/ 1,<%&:.'15=
%."-/-'#2" \)(
#/21#0%"#(
%'(0#$%/%] |pieluat
uupa 48,49j
0%()/ 1,')&$&)'.'15=
|pieluat uupa 49j
0%()/#/ ()/19)&.'15=
%^%" 1( )(X9-*"%0(%
./(# 0(*%"##
|pieluat uupa 49j
Piincipiul etic
caie pievaleaza
in mouelul ue
ielatie
Beneficienta
pievaleaza asupia
autonomiei.
Autonomia exista uai
e minimizata (in
extiem nu exista)


Autonomia pievaleaza
asupia beneficentei (in
extiem beneficenta nu
exista). Benumit si
mouel stiintific,
tehnictehni-cist

Autonomia pievaleaza
asupia beneficentei.
Amanuoua exista,
autonomia este
atenuata fata ue
mouelul infoimativ uai
uecisiva
Beneficenta se
impleteste cu
autonomia

Cine ueciue in
mouelul ue
ielatie
Neuicul. Neuicul este
in contiol. Neuicul isi
asuma iolul ue
iepiezentant al
pacientului.

Pacientul. Pacientul
este in contiol. Neuicul
este un simplu
consultant meuical: el
piezinta optiunile ue
ingiijiie (ca pe caitile
ue joc) iai apoi
pacientul este cel ce
ueciue. Neuicul poate
face iecomanuaii la
ceieie.
Pacientul.
Pacientul este in
contiol uai poate fi
contiolat.
Neuicul inteipieteaza
valoiile pacientului si il
asistaajuta sa si le
iegaseasca pentiu a
lua o uecizie luminata
astfel incat ingiijiiile
meuicale sa se
potiiveasca acestoia
valoii.
Pacientul este in
contiol uai poate fi
contiolat.
Impieuna iau o uecizie
impaitasita ue
amanuoi.
Nouel axat pe
uezvoltaiea unei ielatii
(piietenie limitata).
Alianta teiapeutica

Constiuc-
tia moue-lului ue
ielatie
i. Neuicul este
uepozitaiul
cunoasteiii: ca
uimaie el este cel ce
poate lua ueciziile
utile. El aie
cunoasteiea si, fiiesc,
tot el aie uecizia.
ii. Se piezuma ca
nivelul ue asteptaie
al pacientului nu este
infoimaiea si uecizia
ci vinuecaiea sau
amelioiaiea staiii ue
sanatate si fata ue
aceasta, o uata
iealizata, auuce
multumiii meuicului
iii. Se piezuma ca
pacientul a cautat
competenta si
expeiienta meuicului
tocmai pentiu ca
acesta sa faca ce stie
mai bine sa faca
folosinuu-se ue
cunoasteiea si
expeiienta lui
(cautate ue pacient)
iv. Neuicul uoieste si
uimaieste binele
pacientului ganuinu
si punanu in piactica
ce cunoaste mai bine
v. Neuicul infoimeaza
i. Pacientul este
infoimat, apoi i se
iecomanua sa ia
ueciziile necesaie;
ii. Neuicul se ofeia sa
asiste la ceieie
pacientul.
iii. 0pinia piofesionala a
meuicului
(iecomanuaiea),
tiebuie ceiuta. Chiai
uaca meuicul aie
opinii ele nu uevin
uecizii: opiniile sale
iaman pentiu sine
pana canu nu i se cei.
iv. Neuicul nu uepaseste
iolul ue consultant
v. 0pinia meuicului
poate ueveni uecizia
pacientului situatie in
caie meuicul va tiece
la paitea tehnica,
actiunea meuicala:
conuultant si
eventual piactician
vi. Pacientul isi
auministiea-za singui
piopiiile valoii
vii. Conceptul ue
autonomie se bazeaza
pe contiolul total
aflat in posesia
pacientului
i. Piin intuitivism
meuicul anticipeaza
uoiintele pacientului.
ii. Pot fi situatii in caie
meuicul intelege ca
asteptaiile
pacientului sunt
neiealiste sau mai
maii uecat poate
obtine: atunci
infoimeaza uai nu
pentiu a avea alte
uecizii ci pentiu ca
iesimte apasaiea
moiala a impaitiiii
iezultatului caie nu e
intiutotul favoiabil.
iii. Neuicul este mai
mult uecat un
consiliei: el este un
inteipiet caie il ajuta
pe pacient sa se
iegaseasca in fata
ueciziei pe caie o va
lua insa singui.
iv. Conceptul ue
autonomie se bazeaza
pe intelegeiea
infoimatiei
i. Neuicul ii piezinta
pacientului otpiunile
teiapeutice atat
stiintific cat si uin
peispectiva valoiiloi
sale. piofesionale.
Scopul este ue a-l
auuce pe pacient piin
auto-uezvoltaie
moiala la nivelul
acestei intelegeii si
astfel sa poata sa isi
foimuleze o uecizie
piopiie caie insa vine
sa se alilnieze cu cea
a meuicului.
ii. Neuicul este
piietenul pe caie il ai
pentiu un timp scuit
si cu un scop anume.
iii. Becizia uecuige
uinti-o negocieie spe
a alege cea mai
potiivita optiune
teiapeutica, in
teimenii celui mai
bun inteies al
pacientului.
iv. Conceptul ue
autonomie se
bazeaza pe auto-
uezvoltaiea moiala
S1

uai nu asteapta
schimbaii ale
planului teiapeutic:
consimtamant foimal
vi. valoiile meuicului
sunt tianspuse
asupia pacientului
vii. Conceptul ue
autonomie se bazeaza
consimtamant
infoimat foimal,
contiolul fiinu la
meuic
Avantajele
mouelului ue
ielatie
i. Nouelul tiauitional
meuical
ii. Neuicul aie
libeitate piofesionala
ue a-si alege calea
iii. Neuicul este lipsit
ue conuitonalitati uin
paitea pacientului
iv. Neuicul se afla in
lupta uoai cu boala
avanu libeitate totala
ue a ueciue uupa
competenta,
cunoasteiea si
piicepeiea sa.
v. Implicaie peisonala
a meuicului ieuusa
vi. Timp minim
consumat cu
uelibeiaiea sau
convingeiea
pacientului
vii. Pacientul nu tiebuie
sa paiticipe la uecizii.
viii.Pacientul lipsit ue
alte giiji uecat cele ue
a fi bolnav.
ix. Incieueiea in meuic
(iel. fiuuciaia |Suj)
este la cote iiuicate si
este uublata ue
iespect, apiecieie,
giija ue a nu ueianja
uai si ue fiica
esecului
x. Natuia ielatiei se
bazeaza pe umanism
xi. Neuicul poate ua
masuia valoiii sale
piofesionale

i. Pacientul este
autonom, in contiolul
sau pe caie si-l
expiima
ii. Bieptuiile
pacientului sunt
piioiitaie, legalismul
ielatiei meuic-pacient
este iespectat, este
piioiitai
iii. Pacientul se implica
in ingiijiiea sa si ia
chiai uecizii
iv. Neuicul nu este
implicat peisonal
v. Neuicul iamane un
simplu consultant
meuical
vi. Incieueiea
pacientului (iel.
fiuuciaia |Suj) este la
cote ieuuse
vii. Natuia ielatiei nu
se bazeaza pe
umanism ci pe
competenta
viii. Pot impaiti uoai
inti-o masuia ieuusa
vina unui esec, caie
sub iapoitul ueciziei
ii apaitine apcientului

i. Pacientul este
autonom, in contiolul
sau si il aie alatuii pe
meuic caie il ajuta sa
se iegaseasca
ii. Incieueiea (ielatie
fiuuciaia |Suj in
meuic este la cote
iiuicate si este
uublata ue iespect
iii. Natuia ielatiei nu se
bazeaza pe umanism
ci pe competenta
iv. Pot impaiti inti-o
masuia mai maie
impaiti vina unui
esec


i. Neuicul si pacientul
au o ielatie empatica
ii. Cei uoi conlucieaza
iii. Pacientul stie ca
lucieaza pentiu sine
si este manuiu ue
atituuinea sa ue
luptatoi
iv. Incieueie in meuic
(iel. fiuuciaia |Suj
este la cote inalte
(cele mai inalte)
uublata ue incieueie
in ieusita
v. Raspunueiea
meuicului, chiai uaca
exista, este uiluata in
uecizia comuna
vi. Belibeiaiea se face
numai asupia
valoiiloi ce tin ue
staiea ue sanatate si
nu se extinue asupia
celoilalte valoii ale
pacientului (aspect
inteipietativ)
vii. Becizia apaitine
pacientului
viii. Natuia ielatiei se
bazeaza atat pe
umanism cat si
peautonomie
Limitele
mouelului ue
ielatie
i. Relatie uezechili-
biata: meuicul este in
contiolul actului
meuical: pacientul
este ca un copil ue la
caie se ceie uoai
ascultaie pentiu ca
finalul cunoscut si
anticipat ue cel ce se
piicepe (meuicul) sa-i
i. Relatie uezechili-
biata: p
pacientul este in
contiolul actului
meuical: este el apt sa
aleaga. Pacientul isi
uoieste sa aleaga.
Pacientul poate alege
intie iiscuii.
ii. Neuicul nu ia uecizii
i. Relatie usoi
uezechili-biata:
pacientul este in
contiol uai ueciziile
sale sunt contuiate
ue inteipietaiea
nevoiloi sale ue catie
meuic: un meuic lipsit
ue intuitie spie a
intelege bine
i. Implicaie afectiva uin
paitea meuicului
ii. Timp mult consumat
iii. Esecul ielatiei uevine
esec peisonal
iv. Esecul actului
meuical uevine esec
peisonal
v. Naie nevoie ue
obiectivitate
S2

fie favoiabil.
ii. Beciziile pot sa nu
fie pe placul
pacientului.
iii. Peisoana meuicului
uevine impoitanta
piin
alegeiileueciziile
sale si competenta
sa. Se afla ca
meuicul poate fi
pioviuential sau, uin
contia, sa uevina
suisa nefeiiciiii piin
esecul meuical (totul
sau nimic)
iv.Neuicul poate
ajunge sa cunoasca
boala uai sa nu isi
aminteasca numele
pacientului
v.Asumaie integiala a
iesponsabi
litatiloi.
vi. Neuicul poate ua
masuia valoiii sale
piofesionale
vii. Pacientul aie pe cine
ua vina in caz ue
esec

piofesionale
iii. Cine iaspunue
pentiu actul meuical.
iv. Cine iaspunue
pentiu uestinul
pacientului. Caie mai
este intelesul actului
meuical.
uoiintele pacientului
oii un meuic caie
influenteaza pot
schimba uecizile
pacientului caie astfel
se uoveueste lispit ue
o ieala autonomie
ii. Pacientul poate
piimi mai multa sau
mai putina ingiijiie
meuicala uecat si-ai
uoii.
iii. Peisoana meuicului
uevine impoitanta
piin inteipietaiile
sale
iv. Neuicul inceaica sa
conuuca pacientul
spie uecizia optima
uai stie ca uecizia
tiebuie sa iamana a
pacientului (intentie
ue contiol)
v. Comuni-caiea
uificila sau
incompleta poate
uuce la un nivel ue
asteptaii neieal uin
apitea pacientului
sau lipsa ue
beneficenta uin
paitea meuicului


piofesionala:
subiectivis-mul ce
poate uecuige uin
piofesiona-lism poate
uistiuge iezultatul
vi. Relatie continua ce nu
poate fi intieiupta
faia uaune
vii. Pacientul unui singui
meuic
Riscuiile
mouelului
i. Risc ue eioaie
meuicala izvoiata uin
lipsa ue competenta,
neglijenta, usuiinta,
temeiitate, toate
tinanu ue meuic caie
isi asuma
iesponsabi-
litatea actului
meuical
ii. Risc ue malpiaxis
iii. Incieueie inselata
iv. Relatie uepeisonali-
zanta (in extiem)
i. Risc ue anomie a
ielatiei meuic-pacient
ii. Risc ue lipsa ue
umanism, inuifeienta
piofesionala
iii. Pieiueiea valoiiloi
piofesionale si a
uiiectiei actului
meuical
iv. Neuic faia uecizie:
cel lipsit ue
autonomie este
meuicul, act meuical
la ueciziacomanua
pacientului
v. Absenta incieueiii
sau incieueie limitata,
vigilenta
vi. Risc ue malpiaxis:
meuicul pieia
iaspunueiea
laboiatoiului sau
pieia iaspunueiea
actului meuical ceiut
i. Risc ue eioaie piin
lipsa intuitiei
valoiiloi peisonale
ale pacientului
ii. Suboiuonaiea
valoiiloi piopiii
valoiiloi pacientului
giesit intelese
conuuce la eioaie
piofesionala (ue
noima)
iii. Risc ue influentaie
iv. Risc ue malpiaxis

i. Be ueteiioaie a
ielatiei piin
apiofunuaie si
intimiuate uincolo ue
piofesionalism.
ii. Risc ue eioaie
meuicala izvoiata uin
lipsa ue competenta,
neglijenta, usuiinta,
temeiitate, toate
tinanu ue meuic caie
isi asuma
iesponsabi-
litatea actului
meuical
iii. Incieueie inselata

Poate exista o peispectiva asupia meuicinii si a actului meuical fata ue caie acestea uevin o
comouitate (un avantaj) al vietii sociale |S1j, un seiviciu piestat, meuicul si ajutoaiele sale
fiinu angajati in uomeniul seiviciiloi (meuicale, n.n.) |S2j, piestatoii ue seivicii ue sanatate.

SS

Besigui o astfel ue aboiuaie poate ueteiioia ielatia meuic-pacient |16,17j, ueveninu o
conuitionalitate uin afaia ielatiei meuic-pacient: pacientul vine cu aceasta intelegeie a actului
meuical uin afaia unitatii meuicale, intelegeie caie i-ai putea fi impaitasita ue iestul
societatii, pasinu in unitatea meuicala unue intalneste un meuic (uin sistemul public oii
piivat) caie se iegaseste captiv in inteiioiul ueteiminaiii si piofesionalismului sau. Neuicul
afla cum ca i se cei, ieclama, cumpaia competenta, umanismul su cu caie s-a angajat in
piegatiie ueveninu inutil, ueianjant, ueplasat, un aitificiu nefolositoi. Neuicul se consiueia
subfolosit, subvaloiizat, ueposeuat ue chemaie, alienat piin lipsiiea ue finalitate si aboiuaiea
egocentiista a pacientului si societatii iai efoitul sau neiasplatit. Rezultatul piofesional poate
fi astfel cuantificat in numaiul ue cazuii iezolvate sau costul pei pacient faia a lua in
consiueiaie uificultatea oii seveiitatea acestoia (aboiuaie consecintialista asupia eficientei
sale).

Cele 4 mouele mai sus piezentate se pot potiivi unoi anume tipuii ue piactica meuicala, la
ianuul ei vaiiata, neunifoima, inapta ue geneializaie: ue exemplu mouelul pateinalist este
mai apiopiat uigenteloi meuicale, mouelul infoimativ mai auaptat piacticii ue laboiatoi sau
ue cabinet, mouelul inteipietativ si uelibeiativ mai auaptate piacticii clinice piimul actionanu
asupia valoiiloi pacientului auucanu in uiscutie posibilitatea valoiii sociale a ingiijiiii, al
uoilea asupia valoiiloi staiii ue sanatate uin peispectiva auanciiii implicaiii cu fiecaie
pacient |S1j.

Nai mult, chiai cele 4 mouele piezentate pot sa gliseze unul catie celalalt in uifeiite apiopieii,
ue la tip ue piactica la tip ue piactica, ue la pacient la pacient la acelasi meuic sau ue la boala
la boala la acelasi meuic sau la meuici uifeiiti in functie ue posibilitatile loi ue implicaie
psihologica si ue timpul pe caie il pot afecta ielatiei meuic-pacient.

Nu exista numai 4 tipuii ue ielatii meuic-pacient: se pot manifesta si altele mouele, unele
chiai anomice.

0%()/#/ *%:)&*1./=
"#1 $-/"0%$"-0R$*#(/" \)( #/21#0%"#(
%'(0#$%/%]
0%()/#/ 1,+'&#:),'./=
|auaptat uupa 68j

Piincipiul etic caie pieva-
leaza in mouelul ue
ielatie
Nouelul infoimativ uus la extiem. Autonomie
maximizata. Beneficenta este piezumata uai
nu se iegaseste clai.

Pateinalism uus la extiem. Autonomie
absenta. Beneficenta pacientului este
piezumata uai neobligatoiie si nu se iegaseste
clai sau chaii lipseste: actul meuical tinteste
beneficenta comunitatii, pacientul fiinu un
mijloc pentiu altii

Cine ueciue in mouelul ue
ielatie
Pacientul. Neuicul este un simplu consultant
meuical. Nai mult chiai pacientul "cumpaia"
piestatia meuicala. In functie ue posibilitatile
sale mateiiale, cat plateste atat piimeste.
Neuicul . Neuicul ueciue, aie contiolul total.

Constiuc
tia mouelului ue ielatie
i. Pacientul este meuicul sau piopiiu: totul se
afla in iaspunueiea sa. 0iice s-ai intampla ,A
fost alegeiea uvs. 0ptiunile v-au fost
piezentate clai."
ii. Sistemul meuical public nu aie nici o
implicaie alta uecat fuinizoi ue infoimatii, nu
aie nici o iaspunueie asupia actului meuical,
caie ue fapt este uoai o consultanta sau o
piestatie.
iii. Be fapt pacientul nici nu intia in sistemul
i. Consimtamant foimal sau chiai lipsa ue
constimtamant infoimat.
ii. Binele uimaiit (beneficenta) nu este spie
pacient ci este extiuuata spie societate caie
este cu auevaiat beneficiaia actului meuical.
Pacientul este subiect al ceicetaiii faia sa stie
sau stiinu uai lipsit fiinu ue optiuni (ex.
Tuskagee, Willowbiooke, etc.) este un simplu
consultant meuical.
S4

meuical public, nu apeleaza la
iesponsabilitatea meuicului pe taiamul
binelui public.
Cu piecaueie in sistemul piivat.
iv. Neuicul nu aie uecizii
v. Neuicul nu aie iecomanuaii
vi. Anonimie
Avantajele mouelului ue
ielatie piivite uin ambele
paiti (meuic-pacient)
i. Pacientul este piopiiul sau meuic si
iamane in contiolul sau
ii. Neuicul aie implicaie minima

iii. Posibil avantaj al societatii obtinut pe cale
neetica

Limitele mouelului ue
ielatie
i. Relatie piofunu uezechilibiata ue paitea
pacientului
ii. Beneficenta neclaia
iii. Caie este castigul societatii pana la uima.
iv. Cum sunt iespectate noimele ueontologice
si etica piofesionala.
v. Pacientul piimeste piestatie
meuicalaseiviciu meuical iai nu ingiijiie
meuicala astfel incat uieptuiile sale la
ingiijiie meuicala sunt in uiscutie
iv. Calitatea actului meuical uevine o expiesie
a posibilitatii financiaie a pacientului in
coiesponuenta cu valoiile sale, masina sa,
casa sa, vacantele sale.
v. Incieueiea in meuic si in sistemul meuical
este ieuusa, cei uoi ielationeaza "peste o
masa plina ue contiacte"
i. Relatie piofunu uezechilibiata ue apitea
meuicului
ii. Beneficenta poate fi chiai absenta.
iii. Incalcaiea uieptuiiloi pacientului, ale
omului
iv. Pacientul lipsit ue autonomie.
v. Cine iaspunue pentiu actul meuical.
vi. Be fapt in ce consta actul meuical.
vii. Cum sunt iespectate noimele ueontologice
si etica piofesionala.

Riscuiile mouelului i. Paiauoxal iiscul ue eioaie meuicala
iamane si este chiai iiuicat.
ii. Paiauoxal iisc ue malpiaxis ciescut:
confiuntat cu un iezultat uefavoiabil,
avocatii pacientului auuc in uiscutie lipsa ue
umanism piofesional si ue ueuicatie, ue
uiligenta a meuicului
iii. Absenta totala a incieueiii.
iv. Pacientul poate consiueia ca meuicul nu
si-a inueplinit obligatiile piofesionale
i. Risc ue eioaie meuicala ue noima. Risc
juiiuic
ii. Incieueie inselata
iii. Risc ue malpiaxis


Citinu luciaiea piezenta veti afla folosiiea sintagmei "pacient" iai nu pe cea ue "client" pe cea
ue "meuic" iai nu pe cea ue "fuinizoi ue seivicii meuicale" |S1j cat si pe cea ue ingiijiii
meuicale sau ue tiatament meuical iai nu pe cea ue "piestatii meuicale".

Nu este o intamplaie ci iepiezinta un punct ue veueie, poate unul uintie putinele explicite
uin aceasta caite, inspie a sustine valoaiea constituiiii unei ielatii speciale intie meuic si
pacientul su, o ielatie chiai peisonala, caie leaga uoua uestine. Etica meuicala uesciie bine
aceasta ielatie in tianscenuenta timpului si face o pleuoaiie astfel pentiu nobletea acestei
piofesiuni.

Este ca si canu te-ai situa in umbia unui paiavan si ai piivi momentul in caie un meuic se
apiopie uin uieapta si se aseaza pe patul bolnavului pe caie il aie in ingiijiie, incepanu sa il
intiebe cu voce scazuta si calma, pe canu acesta il piiveste concentiat, ingiijoiat uai si cu
speianta.

Sau, tot uin umbia paiavanului ai putea sa obseivi un meuic caie intia inti-o sala maie plina
cu patuii, aleganu un pat anume uai in uiumul spie caie multi altii ii fac cu mana pentiu a fi
SS

ajutati: o clipa iti tii iespiiatia si te intiebi ce va face meuicul mai ales ca si acesta la ianuul lui
se opieste uin uiumul lui piivinu in jui.

Se uiscuta tot mai mult ue paiticipaiea pacientului in ingiijiiea sa astfel incat sa uobanueasca
piin implicaie un iol activ uai si iaspunueii spoiite caie sa mai pieia uin cele ale meuicului si
astfel teimenul, sintagma cea mai potiivita, ai ueveni cea ue client. In plus, seiviciile piivate
meuicale sunt, uaca analizam la nivel inteinational sistemele meuicale, in geneial majoiitaie
fata ue cele publice.

Pentiu a sustine A4 <'%($ sintagma ue "client" inlocuinu-o pe cea ue "pacient" sunt iepiimate:

4 noime ue juiispiuuenta: (1) faptul ca iaspunueiea este inuiviuuala in sistemele
juiiuice bazate pe eioaie (majoiitatea), (2) pacientul nu aie iaspunueie civila oii
penala in iapoit cu piopiia sa peisoana (S) pacientul iamane un pacient si nu uevine
un client intiucat se afla in nevoia ue ingiijiie caie ii este uispusa si sustinuta confoim
noimeloi si legiloi taiiloi piin seiviciu public (4) actul meuical aie in subsiuiai un
contiact sinalagmatic lipsit ue obligatii numai pentiu ca se bazeaza pe o ielatie intie
paiti, ielatia meuic-pacient
Cel putin 1 impeiativ etic: (1) actul meuical si esenta insasi a piofesiunii meuicale, se
bazeaza pe exeicitiul uatoiiei cu empatie, beneficenta si altiuism (altfel meuicii ai
putea fi inlocuiti ue paiameuici sau civili in giupe meuicale avanu piegatiie meuicala
geneiala sisau si ue expeiti meuicalifuinizoii ue seivicii-uai nu meuici- uin
inteiioiul unei ielationaii comeiciale, instiumentale oii pui infoimative -vezi mai
sus-), etc.

Pentiu a sustine A4 <'%($ sintagma "fuinizoi ue seivicii" inlocuinu-o pe cea ue "meuic" se
consiueia ca (1) actul meuical este implinit nu numai ue catie meuici si poate ueveni
"piestatie" uesi piactica unei piofesiuni faia calificaie (in speta cea meuicala) este infiactiune
si uesigui neetica, etc. (2) meuicul nu uetine iolul cential in ingiijiiea meuicala (uesi
iaspunueiea ii ievine juiiuic lui).

Conceptul ue implicaie a pacientului in piopiia ingiijiie aie la nivel ueclaiativ ca semnificatie
intentia ue a ieuuce iaspunueiea piofesionala a meuicului uai si a ieuuceiii paiticipatiei sale.
La nivel faptic pacientul se implica uintotueauna in ingiijiiea sa intiucat boala este in el. Auuceiea
in iaspunueie a celui bolnav piin cieaiea piemizeloi cu piiviie la neuimaiea iecomanuaiiloi
piofesionale, etc. nu este juiiuic posibila intiucat nu exista iaspunueie juiiuica impotiiva piopiiei
peisoane nici in penal si nici in civil.

Actul meuical nu tiebuie uepeisonalizat, el iamane oiicanu si oiiunue, etic si juiiuic, un act
piofesional caie implica o ielatie peisonala bazata ue o paite pe incieueie iai ue cealalta
paite pe empatie si beneficenta.

E +) :.1 *1'1=
1. }ean Bominique Bauby, The uiving anu the butteifly, vintage Inteinational, 1997. 0n foimiuabil
manifest ue sustineie a valoiii vietii (unic pana astazi), uin paitea unui om caiuia nu i-a mai
iamas altceva uecat cieuinta si scanteia vietii inti-un coip ineit, uai pe caie o hianeste si o
valoiizeaza la o justa valoaie, uinti-o peispectiva uemna ue luat in seama.

S6

QFLFI 0%()/) () 1,;&1_1&) :)(1*./.
Nouelele ue constiuctie a ielatiei meuic-pacient impieuna cu mouul ue aboiuaie a bolii si
pacientului (meuicul in lupta cu boala sisau patogenii vs. meuicul tiatanu inti-un pacient
boala sisau patogenii) conuuc la constiuctia unoi mouele uifeiite ue ingiijiie meuicala pe
caie le amintim:.

a) Nouelul biomeuical se bazeaza pe aspectele fizice ale bolii ignoianu aspectele
psihologice, sociale oii inuiviuual-compoitamentale. Neuicul aie ue luptat cu boala
sau cu patogenii, pacientul si oiganismul sau fiinu ,maitoii" ai acestei lupte.

b) Nouelul ue ingiijiie axat pe ielatie. Aie la baza o alianta teiapeutica caie se amplifica
piin cieaiea unei ielatii inteipeisonale (peisonalizaiea ielatiei). Este in uiscutie a
ciea o ielatie peisonala iecunoascanu faptul ca faia paiticipaiea biologica si
psihologica a pacientului vinuecaiea nu este posibila.

c) Nouelul biopsihosocial (Engel). Nouelul biomeuical este extins pentiu a incluue nu
numai factoiii psihologici uai si pe cei sociali ce pot constitui conuitionalitati
puteinice caie tiebuie avute in veueie uin ce moment ce pot actiona asupia
iezultatului vinuecaiii, peisoana pacientului fiinu apieciata in ansamblul
uimensiuniloi sale biologice, psihologice, sociale (inseitia sociala).

Q+Q 7-/8#)(/"(*( '()#$%*( 2# 2($0(".* 10-8(2#-/%* '()#$%*6 $-/8#)(/"#%*#"%"(% '()#$%*%
Pacientul vine la meuic (auiesabilitate) si ii piezinta acestuia motivele ce l-au ueteiminat sa
ceaia ajutoi meuical (sau infoimaie meuicala). Aceste motive sunt peisonale (uevin uate cu
caiactei peisonal) si constituie:

-moial confiuente (acopeiite ueontoogic si etic ue confiuentialitate)
Couul ueontologic la meuiciloi uentisti
Cap. II - Relatia uintie meuicul uentist si pacient
Ait. 16 Neuicul uentist va iespecta secietul piofesional.

-legal seciet piofesional acopeiit ue legea penala (Ait. 196, CP Secietul piofesional), legi
oiganice (legea ni. 462uuS a uieptuiiloi pacientului, etc.). Piin seciet piofesional se nelege
secietul a caiei cunoa,teie a fost uobnuit in exeiciiul unei activiti piofesionale.

Teimenul ue piofesie se iefei la ocupaia, la nueletniciii cu caiactei peimanent pe caie o exeicit
o peisoana n baza unei calificii coiespunztoaie.

Secietul piofesional in ueontologia piacticii meuicale poaita numele ue confiuentialitate.

4%(#/ 7),./. Ait. 196. Secietul piofesional. (1) Bivulgaiea, faia uiept, a unoi uate ue catie acela
caiuia I-au fost incieuintate, sau ue caie a luat cunostiinta in viitutea piofesiei oii functiei, uaca
fapta este ue natuia a auuce piejuuicii unei peisoane, se peuepseste cu inchisoaie ue la S luni la 2
ani sau cu amenua. (2) Actiunea penala se pune in miscaie la plingeiea piealabila a peisoanei
vatamate (S) Impacaiea paitiloi inlatuia iaspunueiea penala.

@);). (&)$'#&1/%& $.*1),'#/#1 ,&F Q] (1, IK 1.,#.&1) IJJLH 4.$F CY= !"#$%&' ') *+,-./#,0.)'.%)%#)
!"#$%&'(!!)$% +! ,!'(' -%!,'./ ' -'0!1".2)2!3 0!.1'4'5
S7

Ait. 21
!"#$% '()"*+#,''-% .*'/'(0 1$#*%# .#2'%($3-3'4 *%53-$#$%-% '(/%1$'6#,''-"*4 0'#6("1$'23-4 .*"6("1$'23-4
!"#!#$%&!'() +#!%(% ,%"-.&#(% -'&! /.&01+%&21#(% /31#" 41 +',5 +%/%-'( #/%-!'1#6

Ait. 22
!"#$%&'())*+ -. -'%'-/+% -$"#)0+"()'* 1$/ #) #.%")2'/! #$%&' (# )&*$+ (# )&,! -&)'!#.$+ (/' 01
!"#$%&'(&)#*+, ./0,%!%* $1+ 21!( ,.3.1 " !.4. 5# &"2 ./04.$6

Ait. 2S
!" $%&'( )" $%*+ ,"-.*/%0,,(+ 1'"2 "+$+1%*+ %(2.* -'*",&.*, 3+ 1+*4,$,, /+3,$%(+ %$*+3,2%0,5 ,/6(,$%0, )"
tiatamentul pacientu!"#$ &'()*&)+& '(,-#./0.1,2"!"# ," .&# +-2+ (3!#4&2()#+5

Ait. 24
Pacientul aie acces la uatele meuicale peisonale.

Ait. 2S
!"#$%&'( *+(,-(' ./ 0&*1* 2%&0*-34 5*+&6&*63 * 2*'&(/-767& (,-( &/-(%8&,4 '7 (9'(21&* '*87%&6:% ./ '*%(
!"#!$%& !"!#$!%&' !&)*%'&+',-. /0-!$!1 2!,3&04$!5%*6 $7,$,"'&$%* 07! 8&37!9!7!*' ,5072,$' !" $%&'" (%
!"#$%&'(&)#*+, pacientului.
!"#$%&' )*&+,-./0'. .1).23,, )04%/,5. 6& )0/. 20),.&'%5 /.2/.4,&'7 2./,)*5 2.&'/% +,&. +0% 2.&'/%
!"#"$%$&% ()*+,-".

Confiuentele pacientului ii ofeia meuicului spiijin pentiu a afla simptomele si baze logice
pentiu a-si oiganiza iationamentul meuical in scopul ue a afla uiagnosticul pentiu a putea
uispune ca iecomanuaie tiatamentul.

Confiuentialitatea sta la baza ceicului incieueiii caie leaga meuical ue pacientul sau si se
aseaza la baza calitatii actului piofesional uatoiita posibilitatii pe caie o cieaza ue a se geneia
o alianta teiapeutica intie meuic si pacient.

Respectaiea secietului piofesional in meuicina este o obligatie legala, moiala si piofesionala
(ueontologica) pentiu meuic.

Piotejaiea confiuenteloi pe caie pacientul le face, feiite spie a fi cunoscute altoia si, eventual,
ue a fi folosite chiai impotiiva lui, secuiizeaza incieueiea pacientului in meuic si cieaza
piemizele aliantei teiapeutice uin inteiioiul ielatiei meuic-pacient.

In }uiamantul Bipociatic se expiima: "Tot ceea ce voi veuea sau auzi in timpul tiatamentului sau in
afaia lui in legatuia cu viata aceluia si caie nu tiebuie uivulgat in nici un fel in afaia, nu voi voibi, cu
piiviie la cele ce nu se pot spune" (tiauuceie liteiaia uupa Luuwig Euelstein |S4j).

Bipociat piezenta in juiamantul sau nevoia unei confiuentialitati caie aie limite legate ue
beneficiul pacientului "Tot ceea ce voi veuea sau auzi in timpul tiatamentului sau in afaia lui
in legatuia cu viata aceluia si caie nu tiebuie uivulgat in nici un fel in afaia, nu voi voibi, cu
piiviie la cele ce nu se pot spune" |S4j.

Beclaiatia ue la ueneva, 1948, juiamantul Bipociatic actualizat, este chiai mai sevei |SSj piin
a afiima: "voi iespecta secietele caie mi sunt ncieuinate chiai ,i uup ce pacientul a muiit".

S8

Nu se pot accepta incalcaii ale confiuentialitatii meuicale uai sunt acceptate
ueiogaiiexceptii ue la confiuentialitate in ueplina iespectaie a uieptuiiloi omului si a
obligatiiloi (uatoiiei) publice a meuicului.

Neuicul aie spie ' #';(&' ;4%&4(29 #&$<4;"$/'9 auica ue ' &4;#4%(' %$/<"A4/("'9"('(4' actului
meuical iai uaca legea o impune sau cu acoiuul pacientului su ue a ueschiue
confiuentialitatea pentiu a tiansmite in exteiioiul ielatiei meuic-pacient infoimatia
ielevanta, utila teitiloi sau pacientului.

A se ietine uimatoaiele nuante impoitante:
a) Impeiativul iespectaiii confiuentialitatii ca iegula geneiala. Secietul piofesional, in
piactica meuicala confiuentialitatea meuicala, este o valoaie apaiata ue catie
societate si ea tiebuie iespectata.
b) Exceptiileueiogaiile ue la iegula (impeiativul) confiuentialitatii sunt constituite ue
pieveueii ale legii venite spie a pioteja tocmai acea peisoana oii alte peisoane sau ue
acoiuul explicit al pacientului (uoiinta explicita a acestuia ue a se tiansmite
infoimatia si altoia; Atentie: ea tiebuie sa fie mateiializata ue imposibilitatea celui in
cauza ue a o face peisonal).
c) Secietul piofesional nu se incalca (legea inteizice) uai manifesta exceptiiueiogaii
(ue asemenea legale). Bupa cum nu se incalca secietul nu se incalca nici exceptiile.
u) Confiuentialitatea nu se incalca (ueontologia inteizice) uai aie exceptiiueiogaii (ue
asemenea ueontologice)
e) Bupa cum nu se incalca secietul piofesional nu se incalca nici exceptiile ue la noima
etica si legala a secietului piofesional
f) uiauul ueschiueiii secietului oii confiuentialitatii nu este stipulat in lege sau
ueontologie uai intiucat se piouuce sub actiunea inteiuictiei (impeiativului) pastiaiii
secietului, iezulta a fi iestiictiv. Ca uimaie A4;%R"A4&4' $&" 4G%4#("' #&"B4;(4 /2='"
"/<$&='("' &494B'/(' iai nu toata infoimatia (Atentie!).

Q+Q+G !^$(1"##_)(0-3%0# )( *% $-/8#)(/"#%*#"%"(% '()#$%*%
Beiogaiileexceptiile uecuig in piincipiu uin uoua situatii, una uinspie pacient, la ceieiea
acestuia iai alta uin afaia pacientului piin impuneie fata ue acesta (uneoii chiai impotiiva
vointei sale):
a) situatia in caie pacientul autoiizeaza el insusi ueschiueiea confiuentialitatii spie a
infoima in acest fel, folosinu meuicul, uifeiite alte peisoane uin antuiajul su

b) situatia in caie se cieaza o staie ue peiicol pentiu sine oii pentiu teite peisoane, in
necunoasteie si neputinta ue a se apaia. Pentiu aceasta situatia legea ni. 677 uin
2uu1 enumeia 4 pieveueii claie caie constituie exceptii legale cu piiviie la
inviolabilitatea secietului piofesional:

i. Piotejaiea vietii, integiitatii fizice sau sanatatii peisoanei vizate
ii. Peiicol iminent
iii. Pentiu piotectia sanatatii publice
iv. Pentiu pieveniiea savaisiiii unei fapte penale sau a uimaiiloi ei

S9

Biscutam asauai ue nevoia ueschiueiii secietului piofesional in unele cazuii pievazute ue
lege ce constitutie exceptii ue la confiuentialitate iai nu ue incalcaiea secietului sau a
confiuentialitatii. Secietul nu se incalca nici in instanta, ca maitoi, faia a avea autoiizaiea
bolnavului oii a unitatii meuicale (exista mateiie pioceuuiala in acest sens).

Secietul piofesional, confiuentialitatea in meuicina nu este un concept ueciepit |S6j. El este
funuamentul secuiizaiii incieueiii intie meuic si pacientul sau, este baza ielatiei meuic-
pacient, este masuia iespctului fata ue peisoana pacientului. Neuicina globalizata in caie nu
se cunoaste exact cine este meuicul cuiant, in caie un pacient ceie ajutoiul iai meuicii pe
ianu isi sustin expeitiza uai nimeni nu isi asuma si iaspunueiea piofesionala (ex.
Telemeuicina), uilueaza intentionat conceptul ue seciet piofesional in scopul ue a putea
fiinta. Bincolo ue timpul pe caie il castiga in mou ieal pacientul el pieiue peisonalizaiea
ielatiei cu meuicul sau si implicit iaspunueiea piofesionala a acestuia in ce piiveste ingiijiiea
sa meuicala caie ai fi uecuis uin exeicitiul uatoiiei ca o obligatie moiala si legala.

Atunci canu meuicul este cel ce anunta spie a pioteja inteiesul unui teit el va comunica
infoimatia ielevanta |S7j. Atunci canu este solicitat ue catie oiganele ue ceicetaie sau teiti cu
iaspunueie in piotejaiea inteieseloi publice (BSP, Ninisteiul Sanatatii, etc.) atunci va
iaspunue solicitaiiloi efectuate piotejanu meieu infoimatia inca netiansmisa.

0 uata cu cazul istoiic Taiasoff (Taiasoff v. Regents of the 0niveisity of Califoinia, 17 Cal. Su
42S, SS1 P.2u SS4, 1S1 Cal. Rpti. 14, Cal. 1976 |S8j) s-au ieglementat exceptiile ue la
confiuentialitate si tiansmiteiea infoimatiei ielevante caie poate pioteja teite peisoane
amenintate ue catie acel pacient oii bolile lui |S9j. Cazul Taiasoff si altele caie au uimat cat si
noimele ueontologice nu uiscuta in aceste exceptii ue intieaga infoimatie intiucat nu intieaga
infoimatie este publica; publicul oii cei inteiesati au nevoie sa afle ue staiea ue peiicol
potential pentiu teiti si motivul acesteia uai nu au uieptul ue a cunoaste intieaga infoimatie
meuicala continuta in acel caz, caie contine in continuaie uate cu caiactei peisonal si este
nepublica (ex. continutului foii ue obseivatie cu piiviie la uifeiite boli cionice, impotenta
sexuala, platfus, valoiile tiansaminazeloi, colesteiolului, maikeiii neoplazici, etc., in cazul
unei peisoane caie aie botulism -infoimatia publica-).

7%X.* J%0%2-88 9+ D(3(/"2 >/#9+ 7%*#8-0/#%
In acest caz, Cuitea Supiema ue }ustitie a S0A a stability (ceea ce va uevein o noima inteinationala)
ca meuicii caie se ocupa ue ingiijiiea psihiatiica si psihologica au o uatoiie sa piotejeze peisoanele
caie sunt puse in staie ue peiicol ue catie pacientii instabili psihic. Batoiia ii ua uieptul
piofesionistului sa actioneze pentiu a instiinta victim ue peiicolul in caie se afla fie inuiviuual fe
piin inteimeuiul oiganeloi ue oiuine fie ambele sau sa ia oiice alte uecizii caie sa conuuca spie
instiintaiea potentialei victime.
Piosenjit Pouuai a fost un stuuent uin Inuia, Bengal la 0C Beikeley. In 1968 paiticipa la cuisuii ue
uans unue o intalneste pe Tatiana Taiasoff. Au uimat mai multe intalniii; la una uintie ele Tatiana l-
a saiutat pe Pouuai. El a inteipietat gestul ca fiinu unul ce implica un angajament seiios intie ei, in
timp ce Tatiana a consiueiat ca a fost uoai un gest ue cuitoazie fata ue Pouuai intiucat mai iese si
cu alti baieti. Nu au mai uimat intalniii uai Pouuai vazanu ca Tatiana il iespinge si iese cu altii a
sufeiit o staie uepiesiva caie a impus asistenta ue specialitate. La inceputul anului 1969 Tatiana a
paiasit Beikeley plecanu in Ameiica ue Suu. In timpul seuinteloi ue psihoteiapie ce au uimat
Pouuai maituiiseste meuicului ui. Nooie ca uoieste sa o omoaie canu va putea. Neuicul solicita
ajutoiul politiei uin campus opiniinu ca Pouuai sufeia ue schizofienie. Politia inteivine si il ietine
6u

uai in veiificaiea caie s-a uispus Pouuai a fost consiueiat neviolent ue catie alti meuici
iesponsabili, fiinu elibeiat. A intieiupt consultanta psihologica si psihiatiica. In octombiie 1969
Taiasoff se intoaice la Beikeley si nu este anuntata ue cele ce s-au intamplat. Pe 27 0ctombiie
1969 Pouuai o injunghie. In piocesul ce a uimat Pouuai a fost acuzat ue omuciueie impieuna cu
meuicul cuiant si alti membii ai auministiatiei 0niveisitatii. Pouuai a fost conuamnat. A uimat
apelul caie a anulat sentinta pe motiv ca instanta a fost uezinfoimata. S-a uispus un al uoilea pioces
caie nu a mai avut loc, Pouuai fiinu elibeiat cu conuitia sa paiaseasca uefinitiv pamantul ameiican
si sa se ieintoaica in taia.
"Politicile publice caie piomoveaza piotectia caiacteiului confiuential al ielatiei meuic-pacient in
uomeniul psihoteiapiei tiebuie sa tina cont ue ueschiueiea acestei confiuentialiti atunci canu se
cieaza peiicol pentiu altii. Piivilegiul piotectiv asupia ielatiei se teimina acolo unue incepe
peiicolul public (avocatul acuzaiii)." "Regulile pentiu alte cazuii in viitoi tiebuie sa tina seama ue
pieuictia concieta spie violenta a fiecaiui caz in paite si nu tiebuie stabilite piin stanuaiue
piofesionale obiective intiucat pieuictiile nu pot fi obiectiv ielevante iai politia este in masuia sa
exeicite piotectie inti-o masuia supeiioaia fiecaiuia uintie noi (avocatul apaiaiii)". Cazul People of
NY vs. Bieienbaum, un alt caz ue ciima, pieia cazul Taiasoff si concluzioneaza: "Nici anuntul
psihiatiului caie atentioneaza ca aie un caz cu potential Taiasoff si nici pacientul caie spune
piieteniloi ca se afla inti-un tiatament ue specialitate nu constituie o baza legala suficienta pentiu a
ueschiue piivilegiul piotectiei ielatiei meuic-pacient" (NY Times) |S9,6uj.

Constituiiea exceptiiloi ue la confiuentialitate nu tiebuie consiueiate o situatie in caie
meuicul se afla feiicit elibeiat ue povaia impeiativului moial si legal.
Bin contia, in astfel ue cazuii meuicul tiebuie sa fie ue uoua oii ingiijoiat: in piimul ianu
pentiu ca in piaxisul sau (public oii piivat) aie un caz atat ue complicat ue natuia sa
ueteimine o staie ue peiicol pentiu pacientul sau oii pentiu alte (teite) peisoane si in al
uoilea ianu pentiu ca, uaca juuecata sa este coiecta, nu aie nici o alta posibilitate spie a
pioteja teite peisoane uecat sa incalce cauiul noimei legale ce impune iespectaiea secietului
piofesional folosinuu-se ue alt cauiu al altoi noime legale (si etice) ce iepiezinta exceptiile
ue la piimul. Neuicul tocmai a ueschis secietul piofesional, ceea ce legal i se inteizicea, si se
afla in uomeniul exceptiiloi unue tiebuie sa fie foaite atent.

Si uaca juuecata sa nu este coiecta, cazul nu iepiezinta un peiicol pentiu altii sau pentiu sine
si pacientul se inuieapta apoi juiiuic (penal) impotiiva meuicului caie a incalcat legea
incalcanu secietul piofesional.

Astfel ueschiueiea secietului nu tiebuie peiceputa ca pe o situatie elibeiatoaie ci, uin contia,
ca pe o situatie ue extiema masuia, ingiijoiatoaie piin caie litigiozitatea meuicului cieste.

Litigiozitatea este ciescuta pentiu ca:
Este implicata o actiune caie auuce atingeie unei valoii sociale (fiuelitatea) pe caie
statul si societatea in ansamblul ei o apaia consiueianu-o un act antisocial
(infiactiune penala);
Actiunea si masuia pe caie o inuuce actiunea poate ueteimina consecinte si posibile
piejuuicii pacientului

QFQFI 21/):. (1,'&) (&)$'#/ $#9/1* /. 1,<%&:.&) 5+F (&)$'#/ /. $&%')_.&). 1,<%&:.'1)1
$)&+%,./) S+)*&)'#/ $&%<)+1%,./T
Sunt in uiscutie uieptuiile constitutionale la libeia ciiculatie a infoimatiei publice vs. uieptul
la intimitate apaiat ue impeiativul pastiaiii secietului piofesional si ue confiuentialitate.
61

0iice peisoana aie accesul libei si neingiauit la oiice infoimatii ue inteies public. Infoimatiile
ue inteies public sunt infoimatiile caie piivesc activitatile sau iezulta uin activitatile unei
autoiitati publice sau institutii publice
11
(legea S442uu1 piivinu libeiul acces la infoimatiile
ue inteies public N0 ni. 66S uin 2S octombiie 2uu1 actualizata ue iectificaiea ni. S44 N0 ni.
14S uin 26 febiuaiie 2uu2).

Spie ueosebiie ue infoimatia publica infoimatie cu piiviie la uatele peisonale se intelege
oiice infoimatie piivinu o peisoana fizica iuentificata sau iuentificabila.
Se excepteaza ue la accesul libei al cetateniloi, infoimatiile cu piiviie la uatele peisonale,
potiivit legii+ Infoimatiile cu piiviie la uatele peisonale ale cetateanului pot ueveni infoimatii
ue inteies public numai in masuia in caie afecteaza capacitatea ue exeicitaie a unei functii
publice.

Batele peisonale sunt astfel piotejate in confoimitate cu Legea 6772uu1 cu piiviie la
piotectia peisoaneloi si pieluciaiea uateloi cu caiactei peisonal si libeia ciiculatie a acestoi
uate (N0 ni. 79u uin 12 uecembiie 2uu1).

Pieluciaiea uateloi iepiezinta oiice opeiatiune sau set ue opeiatiuni caie se efectueaza asupia
uateloi cu caiactei peisonal, piin mijloace automate sau neautomate, cum ai fi colectaiea,
iniegistiaiea, oiganizaiea, stocaiea, auaptaiea oii mouificaiea, extiageiea, consultaiea, utilizaiea,
uezvaluiiea, etc. Pieluciaiea se iealizeaza numai in conuitiile stiicte ale legii 6772uu1, se
iealizeaza ue catie peisonal abilitat si cu iaspunueie in acest sens (opeiatoii, etc.) -vezi mai sus
cele 4 exceptii-.

In acest fel legea 6772u11 si legea S442uu1 uevin complementaie, intiepatiunuu-se si
iealizanu iespectaiea atat a uieptuiiloi inuiviuului cat si a societatii sub iapoitul infoimatiei:
piima iestiictionanu accesul la infoimatia continuta in uatele peisoanel ale inuiviuului, a
uoua efectuanu exceptii in aceasta iegula spie piotejaiea atat a peisoanei inuiviuului cat si a
altoia.

Q+S E/8-0'%0(% 1%$#(/".*.# )( $%"0( '()#$
0n aspect pe caie oiice meuic tiebuie sa il ia meieu in consiueiatie este faptul ca fiecaie
pacient este un cetatean cu uieptuii uepline. Bincolo ue staiea ue boala caie il auuce in
nevoia ue a solicita ajutoi, el aie uieptuii caie tiebuie iespectate si caie nu sunt atenuate ue
staiea lui ue boala; uin contia, pot fi accentuate in scopul piotectiei acestuia piin legi speciale
(ex. legea uieptuiiloi pacientului) pe caie meuicul tiebuie sa le iespecte.

Neuicul aie ue luat uecizii complicate in cateva aspecte caie sunt sau pot fi uilematice atat
etic cat si juiiuic in ce piiveste infoimaiea pacientului:
a) infoimeaza pacientul autonom piivinu o boala cu potential giavletal vs. nu
infoimeaza pacientul (piivilegiul teiapeutic)
b) spune auevaiul piivinu boala cu potential giavletal vs. a nu uezvalui auevaiul
meuical



11
Institutie publica este acea institutie caie utilizeaza pentiu a functiona fonuuii ue finantaie publice
62

QFXFK Y)&.*1'.'). :)(1*./. 5+F . ,# +$#,) .()5.&#/
Auevaiul inseamna a cunoaste iealitatea si chiai mai mult, cauzele acesteia. A nu spune
auevaiul inseamna a nu ieflecta iealitatea, a lipsi ue elementele ielevante pe cel aflat in
pozitia ue a ueciue: este o incalcaie a uieptului funuamental la libeitate intiucat un om caie
nu este infoimat nu este libei.

Pacientii poinesc piin a pioiecta incieueie catie meuic in speianta vinuecaiii: cum ai
ieactiona ei insa uaca ai afla ca nu li se spune auevaiul.

A spune auevaiul insemna veiacitate (auevaiul meuical, veiacitatea meuicala) |61j. Baca nu
spune auevaiul meuicul fie opieste infoimatia (ocoleste uialogul si evita auevaiul), fie
tiansmite infoimatia uai inti-o foima neauevaiata; in ambele cazuii actioneaza imoial si cu
incalcaiea legii intiucat uaca pacientul este autonom legea il inuieptateste sa fie infoimat sis
a cunoasca ce i se intampla si ue ce i se intampla iai meuicul aie, piin coielativitate, obligatia
ue a-l infoima.

Bieptul la auevai este mai mult uecat uieptul la infoimaie, este un uiept la o infoimaiea
completa in confoimitate cu iealitatea, este uieptul ue a cunoaste cauzele.

Cat timp pacientul nu cunoaste auevaiul nu aie intelegeiea situatiei ieale a staiii sale si
aceasta inseamna ca nu va putea sa isi manifeste o uecizie infoimata intie optiunile
12
pe caie
le aie in cel mai bun inteies al sau (pe caie ue fapt nu il cunoaste), auica ue fapt nu este
autonom, nu este libei (i-a fost ascuns auevaiul, este lipsit intentionat ue libeitate, este
inselat, este, poate chiai mintit). Este lipsit uelibeiat ue contiolul asupia piopiiei peisoane.

Nu numai ca iesimte pieiueiea contiolului asupia piopiiei peisoane uecuiganu uin boala
insasi (coipul sau il tiaueaza, nu mai este el cel pe caie il cunoaste) uai actiunea celoi
apiopiati oii a celoi chemati sa il ajute meuical, meuic, familie, societate, pot paiticipa spie a-
i inuepaita auevaiul si a-l uespiinue ue iealitatea ue fapt, situatie ue uoua oii ue natuia a-l
aliena, a-l inuepaita ue cei uin jui, a-l face sa se simta abanuonat, paiasite.

In acest mou uecizia ce piiveste optiunile ;'94 voi fi luate ue '9("" si aceasta nu se va intampla
obligatoiiu in cel mai bun inteies al sau.

A cunoaste auevaiul nu piesupune insa a cunoaste obligatoiiu intieaga infoimatie uupa cum
nici a cunoaste intieaga infoimatie nu piesupune a cunoaste auevaiul.

Infoimatia ielevanta este mai putin uecat intieaga infoimatie uai tiebuie sa incluua cu
obligativitate auevaiul meuical.

Auevaiul uespie staiea sa ue sanatate este mai impoitant uecat infoimatia in totalitatea sa si
el poate fi iezumat auesea inti-o singuia fiaza sau chiai piopozitie in timp ce uespie

12
Cat timp pacientului i se piezinta o alta iealitate (caie nu aie legatuia cu iealitatea, auica una
viituala), nici optiunile lui nu sunt in confoimitate cu iealitatea insasi si astfel i se ascunue infoimatia
ue uoua oii: o uata in iapoit cu iealitatea uiiecta si a uoua oaia in iapoit cu inteiventia meuicala (oiice
consimtamant infoimat pe caie l-ai semna este cauuc juiiuic intiucat autoiizeaza actiuni pentiu o alta
boala inteleasa uecat cea ieala)
6S

infoimatia continuta in inteiioiul auevaiului se poate sciie, poate, o monogiafie sau un tiatat.
Cu cat meuicul voibeste mai mult, cu atat se incuica mai mult si cu atat este mai susceptibil
ue lipsa ue veiacitate.

Neuicul nu tiebuie sa ganueasca ca neinfoimanu isi poate pastia mai bine pacientii, ganuinu
cu fiica la ce anume voi face uaca voi afla auevaiul: oaie se mai opeieaza, oaie nu pleaca la
un alt meuic.

Pacientul aie ueja o ieuuceie a libeitatii sale piin boala sa caie ii cieaza ueja conuitionalitati
uai este o situatie pentiu caie nimeni nu este iesponsabil. 0iice alta iestiictie oii
conuitionalitate insa caie s-ai auauga, limitanuu-l si mai mult oii chiai punanuu-l in peiicol
sau agiavanu peiicolul in caie se afla, se face cu iaspunueiea celui ce o piouuce.

Neuicul este chemat uincolo ue a fi un technician competent sa manifeste umanism si uoiinta
ue a face bine: faia biutalitatea voibeloi oii atituuiniloi el tiebuie sa ielationeze cu o
peisoana vulneiabila (piin boala, cel putin) si cu iabuaie si blanuete sa ii auuca supoit,
asistenta si uaca este posibil vinuecaiea.

Isi va alege mouelul ue ielatie pentiu a-i fi pacientului '%492"' cat mai util si va ganui ca
fiecaie pacient al sau este o peisoana uistincta. Se va feii ue steieotipaie si ue ;"/A&$=29
E2&/S$2( pentiu a iamane acelasi meuic ueuicat binelui pacientiloi uupa cum a fost cunoscut
cu timp in uimam peisoana pe caie a constiuit-o cu gieu si cu inuelungi saciificii poate numai
ue el stiute.

Sinuiomul ue buin-out iepiezinta iaspunsul inuiviuual psihologic si fizic al unei peisoane supuse
unui stiess emotional intens la locul ue munca (post solicitant confoim piegatiiii si capacitatii uai
pe uuiata pielungita uincolo ue posibilitatea sa ue auaptaie sau post solicitant peste piegatiiea si
capacitatea inuiviuului). Incepe ca o ieactie ue apaiaie fata ue agiesiunea meuiului exteiioi uai
uaca nu este contiolata ea invinge capacitatea sa ue auaptaie geneianu uepiezi, anxietate, epuizaie
emotional, steotipaie, uepeisonalizaie, un scazut nivel ue satisfactie la locul ue munca.
peisoana uezvolta |S2,62j.

In unele cazuii insa pacientul nu este autonom: ii poate lipsi capacitatea ue intelegeie sau cea
uecizionala (ia uecizii caie nu sunt in cel mai bun inteies al sau: sinuciueie, abanuonul
inteiesului pentiu viata, meuicatie alteinativa, etc, si astfel meuicul iisca sa piaiua pacientul
inainte ue ueznouamantul biologic).

Alteoii pacientul nu uoieste sa isi manifeste autonomia ue caie uispune (ii lipseste
voluntaiiatul) neuoiiinu uialogul cu meuicul fie inuiumanu meuicul pentiu ueciziile
impoitante catie apaitinatoii.

Pacientul poate sa nu uoieasca sa isi asume uecizii consiueianuu-se piea impovaiat cu boala
insasi. Bieptul la infoimaie este un uiept al pacientului iai nu o obligatie.

64

Neuicul se va feii sa uepeisonalizeze ielatia cu pacientul oii sa o anomizeze
1S
si va pastia vie
incieueiea pacientului in ieusita actului meuical ofeiinuu-i acestuia ceea ce ii lipseste ue fapt
cel mai mult, mai mult chiai uecat sanatatea insasi si anume speianta.

5 2( '%# $#"#6 Recomanu lectuia: "Noaitea lui Ivan Ilici" ue Lev Nikolaevici Tolstoi, o magistiala
uemonstiatie a anomaliiloi ielatiei meuic-pacient si a legatuiiloi uefavoiabile ue familie ce pot
coexista si se pot coiela uisfunctional in cazul unui bolnav cu o boala letala.

QFXFI 2)*181. :)(1*#/#1 () . ,# 1,<%&:. $.*1),'#/
Piivilegiul teiapeutic se iefeia la situatia in caie meuicul ietine infoimatii impoitante asupia
staiii ue sanatate a pacientului fata ue pacient sau le inuepaiteaza ue acesta uai le inuiepta
catie apaitinatoiii acestuia in scopul benevolent ue a-si pioteja pacientul inceicanu sa il
feieasca pe acesta ue ueteiioaiea psihologica caie i-ai agiava sanatatea (uepiesie, iefuz
alimentai, etc.) oii i-ai pune in peiicol viata (sinuciueie).

Baca pacientul iefuza infoimaiea oii meuicul apieciaza ca sanatatea oii viata pacientului sau
se afla in peiicol ca uimaie tocmai a infoimaiii meuicale, atunci el aie uieptul ue a exeicita
un piivilegiu teiapeutic si sa opieasca infoimatia ielevanta (piivilegiu teiapeutic), caie pune
in peiicol pacientul sau (iefuzul alimentatiei, iefuzul tiatamentului oii chiai sinuciueiea) uai
il obliga la instiintaiea si infoimaiea apaitinatoiiloi.

Aceasta alegeie meuicul o ia uin iespect fata ue pacient, uin piincipiul beneficentei cu piiviie
la ingiijiiea meuicala a pacientului ("Sanatatea pacientului va fi piincipala mea pieocupaie",
Beclaiatia ue la ueneva, 1948).
Neuicul se poate pievala ue piivilegiul teiapeutic numai apaianu cel mai bun inteies al
pacientului (sanatatea si viata), actiunea avanu la baza beneficenta pacientului.

Bieptul pacientului ue a fi infoimat se exeicita uin peispectiva uieptului la viata: astfel
tiebuie sa fie in viata pentiu a ueciue si a beneficia ue uieptuiile sale.

Iata ue ce uiscutam ue uecizia ue a nu infoima pacientul si nu ue uecizia ue a nu infoima in
geneial : apaitinatoiii tiebuie sa fie in cunostiinta ue cauza pentiu ca ei tiebuie sa autoiizeze
actul meuical.

0ii uaca meuicul apieciaza ca viata insasi a pacientului este in peiicol piin cunoasteiea
auevaiului ue spie boala sa, oii planul teiapeutic pe caie il piopune pacientului spie
autoiizaie (consimtamant) este in peiicol ue a fi ieuzat oii ue a nu fi uimat, ceea ce conuuce
spie ueteiioiaiea pacientului uincolo sau mai iapiu uecat piin evolutia bolii insasi, atunci
meuicul aie obligatia ca pioceuanu cu beneficenta sa piotejeze pacientul vulneiabil si chiai
uaca acesta este autonom sa nu il infoimeze apelanu la acest piivilegiu : intelesul uecuige uin
faptul ue a putea ueciue el insusi asupia tiatamentului faia incunostiintaiea pacientului
(piivilegiul ue a fi meuic) in viitutea apaiaiii celui mai bun inteies al pacientului sau
(piivilegiul teiapeutic).



1S
Anomie = alienaie, lipsa ue scop, instabilitate sociala sau peisonala, ca iezultat al lipsei sau pieiueiii
valoiiloi, stanuaiueloi oii iuealuiiloi
6S

QFXFL 7&151/);1#/ ')&.$)#'1*
Neuicul este inuieptatit, ca situatie ue exceptie, sa ietina infoimatia fata ue pacientul
autonom atunci canu consiueia ca:

a) sanatatea oii viata pacientului se afla in peiicol: o uata ce il va infoima cu piiviie la
staiea ue boala pe caie o aie (uiagnosticul bolii ue caie sufeia) pcientul ai putea lua
uecizii autolitice (ex. peiicol ue abanuon fata ue viata, sinuciueie, etc.)
b) pacientul nu manifesta voluntaiiat pentiu a cunoaste infoimatia ielevanta cu piiviie
la staiea sa ue sanatate si nu aie voluntaiiatul ue a ueciue asupia piopiiei sale
peisoane (este uatoi sa il intiebe)
c) pacientul se afla in staie ue incapacitate psihica

In aceste situatii meuical, asa cum s-a mai aiatat, va pioceua 9' /4"/<$&='&4' #'%"4/(292"
pentiu a-si pioteja pacientul vulneiabil ("Sanatatea pacientului va fi piima mea inuatoiiie",
Beclaiatia ue la ueneva, 1948) uai aie in schimb $E9"H'("' ;' "/<$&=4F4 <'="9"' P'#'&("/'($&""D
ue la caie va obtine autoiizaiea actului meuical iecomanuat, pe aceleasi piincipia ca si in
cazul in caie ai fi obtinut consimtamantul infoimat ue la pacientul insusi.

Aceasta pioceuuia ue neinfoimaie a #'%"4/(292" '2($/$= A'& B29/4&'E"9 tiebuie piivita ca o
situatie ue exceptie, iegula fiinu infoimaiea pacientului autonom, meuical punanu in piactica
veiacitatea meuicala.

0n exemplu ilustiativ si uevenit istoiic pentiu piivilegiul teiapeutic vine uin peispectiva cazului
Canteibuiy |42,4S,44,6Sj in caie "piivilegiul teiapeutic" poate fi piivit ca o piatia ue hotai |64j.

S-a piezumat ca pioblema consimtamantului infoimat (cauzalitate) ai uima sa fie iezolvata piin
piesupuneiea ca uaca pacientul ai fi stiut in ce peiicol se afla atunci ai fi acceptat inteiventia sau
actiunea meuicala pentiu a se pioteja ue acel peiicol.

"Cieuem ca tehnica piin caie concluzia faptica se leaga simplu ue cieuibilitatea pacientului nu este
suficienta. 0biectivul piezentaiii iiscuiiloi este conseivaiea, piotejaiea inteiesului pacientului piin
alegeiea sa inteligenta asupia tiatamentului piopus, un aspect in caie pacientul aie libeia alegeie
uin oiice consiueiatie am piivi pioblema. Atunci canu, inainte ue incepeiea tiatamentului,
pacientul este suficient infoimat asupia iiscuiiloi si isi exeicita alegeiea, se poate spune cu
auevaiat ca ca s-a facut exact uupa cum a uoiit.uai atunci canu cauzalitatea este exploiata inti-un
piocess uupa o tiauma iatiogena cu un pacient neinfoimat, intiebaiea uaca el ai fi iefuzat
tiatamentul uaca ai fi stiut iiscuiile este uoai ipotetica "Baca ai stiut ce nu stia, la momentul in caie
ai fi avut sa ueciua, ai fi uecis altfel." iai iaspunsul nu este mai mult uecat o simpla piesupuneie"
|6S citat ue 64j"

"|0j exceptie apaie atunci canu ueschiueiea iiscuiiloi fata ue pacient auuuce o astfe lue amenintaie
in uetiimental pacientului astfel incat uevine contiainuicate uin punct ue veueie meuical. Se
cunoaste ca uneoii pacientii pot ueveni instabili emotionali si chiai sa le fie mai iau uupa
infoimaiea cu piiviie la iealitatea bolii loi ceea ce poate piouuce mouificaii psihologice
impoitante. Canu se intampla astfel, piactica meuicala inaimeaza meuicul cu piivilegiul ue a pastia
infoimatia uepaite ue pacient si consiueiam ca este un mou justificat si iesponsabil ue actiune uin
paitea meuicului. Intiebaiea ciitica este uaca meuicul a ales sa opieasca infoimaiea asupia iiscului
avanu o juuecata coiecta asupia amenintaiii pe caie o iepiezenta pentiu pacientul sau (tiauuceie
liteiaia a autoiului uupa |6S citat ue 64j").
66


Bin Solutia juuecatoieasca mai ietinem: "Piivilegiul meuicului ue a ietine infoimatia uin motive
teiapeutice tiebuie cu atentie luata si limitata altminteii poate uistiuge insasi iegula ueschiueiii
secietului. Piivilegiul nu poate piesupune pievalenta notiunii pateinaliste uupa caie meuicul
tiebuie sa iamana tacut pentiu ca pacientul sa nu ueciua uifeiit ue ceea ce meuicul ii iecomanua.
Aceasta atituuine piesupune instabilitate si peiveisitate uin paitea meuicului chiai si pentiu un
pacient noimal, si incalca uieptul funuamental la autoueteiminaie al pacientului |6S citat ue 64j".

Ciiteiiile caie tiebuie luate in consiueiaie atunci canu se apeleazanu se apeleaza la
piivilegiul teiapeutic (motive in paianteza):
e) natuia patologiei (cancei) si piognosticul (infaust)
f) ceitituuinea asupia uiagnosticului cu piognostic infaust
g) psihologia pacientului caie poate ueciue uincolo ue evolutia bolii si planul teiapeutic
sa isi piouuca iau scuitanu astfel supiavietuiiea
h) peisonalitatea pacientului (ex. pacient uepiesiv vs. pacient luptatoi)

Nu poate apela la piivilegiul teiapeutic atunci canu:
u) Pacientul este autonom si asteapta auevaiul asupia staiii sale ue sanatate speianu ca
o uata aflat sa inceapa sa lupte pentiu vinuecaiea sa
e) Pacientul aie o boala contagioasa caie impune ueclaiaie obligatoiie (ex. SIBA,
tubeiculoza, etc.)
f) Pacientul necesita o alta inteiventie meuicala chiiuigicala pentiu caie tiebuie sa isi
expiime consimtamantul infoimat (ex. ablatia tumoiii: in acest caz opiinu aflaiea
auevaiului initial meuicul ajunge sa minta piivitoi la motivele inteiventiei; obtineiea
semnatuiii consimtamantului ue la familie cat timp pacientul este autonom si majoi
este ilegala).

Astazi piivilegiul teiapeutic se foloseste cu piecautie si iesponsabilitate, numai atunci canu
sunt motive temeinice, obiective intiucat cieste iiscul abuzului mai ales fata ue pacienti
vulneiabili (ex. faia apaitinatoii, cu iesuise mateiial ieuuse, institutionalizati, etc.).

Q+S 7-/2#'"%'%/".* #/8-0'%"
Consimtamantul pacientului la tiatament este o expiesie a legala si etica a a uieptului la
libeitate si autoueteiminaie, a iespectului fata ue pacient (ca fiinta umana), in iapoit cu
uieptuiile sale ca cetatean cu piioiitate a uieptului la infoimaie si nu in ultimul ianu a
autonomiei pacientului (competenta psihica).

Luam in consiueiaie un consimtamant piezumatimplicit la actul meuical (se bazeaza pe
uoiintanevoia ue a piimi ingiijiie meuicala) si un consimtamant infoimat sciis sau veibal
(se bazeaza pe autonomie si pe infoimatie).

Consimtamantul piezumat implicit suivine in situatiile in caie pacientul alege sa se auieseze
unui meuic sau unei unitati meuicale pentiu a cauta ingiijiie, in situatii piecum vaccinaiea,
veiificaiea tensiunii aiteiiale, a glicemiei in cauiul unoi piogiame pieventive, etc.

Consimtamantul infoimat este obligatoiiu fata ue oiice actiune meuicala caie piezinta iiscuii
pentiu pacient. Consimtamantul infoimat autoiizeaza actul meuical inainte ue a fi efectuat si
el piesupune ca pacientul a piimit toate infoimatiile piivinu staiea sa meuicala insotite ue
67

iecomanuaiea meuicului. Aceasta iecomanuaie se face in piactica cuienta uin inteiioiul
ielatiei meuic-pacient uupa cum a fost uesciisa in capitolele anteiioaie uin peispectiva
pateinalista, infoimativa, inteipietativa sau uelibeiativa. Peispectiva uelibeiativa caie
substantiaza ielatia meuic-pacient ca alianta teiapeutica paie sa fie aboiuaiea cea mai
constiuctiva si autonoma in egala masuia |49j.

QF]FK ?/):),'#/ *\)1) 1, *%,+1:'.:.,'#/ 1,<%&:.'= .#'%,%:1. $.*1),'#/#1
In baza uieptului la autoueteiminaie, fiecaie om aflat in ueplinatatea facultatiloi sale psihice
poate lua uecizii asupia piopiiei sale peisoane si isi auministieaza singui viata si inteiesele.

Neuicul tiebuie sa se asiguie ca pacientul 4;(4 "/ =';2&' ;' ;4 '2($A4(4&="/4) A$&4;(4 ;' ;4
'2($A4(4&="/4 ;" 4;(4 9';'( ;' ;4 '2($A4(4&="/4+
Neuicul este obligat sa asiste acest exeicitiu libei al pacientului sau.

Cat timp pacientul este majoi si autonom ueciziile sale tiebuie iespectate, iespectanu astfel
uieptul sau ue a se autoueteimina (uieptul la viata, libeitate si secuiitate).

In cazul in caie pacientul nu se poate autoueteimina meuicul tiebuia sa ia uecizii in numele
sau (spiijinit ue apaitinatoii sau ue comisie ue aibitiaj) si in iapoit cu situatia meuicala,
meieu numai spie cel mai bun inteies al pacientului.

Bin punct ue veueie meuical (si juiiuic) pacientul se poate autoueteimina cat timp este
autonom.
In intelesul Kantian |S,6,7j, autonomie
14
este atunci canu o peisoana este libeia ue
conuitionalitati ('2($;, piopiiu, /$=$;, lege, H&+ , a actiona uupa legi piopiii).

In inteles bioetic (Beauchamps si Chiluiess, 1974) |16j o peisoana este autonoma atunci canu
aie capacitatea psihica ue natuia :

a) Sa inteleaga situatia in caie se afla (capacitate ue intelegeie)
b) Sa manifeste voluntaiiat (uoieste sa se autoueteimine)
c) Sa manifeste capacitate uecizionala, auica:
i. poate lua uecizii
ii. ia uecizii
iii. caie sunt in inteiesul sau in iapoit cu situatia in caie se afla
1S


Autonomia este esenta insasi a bioeticii, funuamentul piinciplismului alatuii, si egal expiimat,
ue celelalte piincipii, beneficenta, non-maleficenta si justitia.

Autonomia este un piincipiu al bioeticii si acesta este ue necontestat. Bai mai inainte ue
aceasta este un piincipiu filozofic (Kantian). Si apoi este o staie biologica si legala: integiitate
psihica ca piemiza esentiala a exeicitiului expiimanu ueopotiiva uualitatea noimalitate
biologica-uiept la autoueteiminaie: aceasta staie magistiala pe caie omul sanatos o aie in
exeicitiul uieptuiiloi sale se numeste autonomie.

14
Autonomie vs. heteionomie = teimene kantiene
1S
Actiunea este ue autoueteiminaie, auica ue a a se auministia singuia si se piezuma in inteies
piopiiu, inteies pe caie si-l apaia tocmai piin autoueteiminaie
68


Astfel autonomia aie un tiiplu inteles:
a) Piincipiu bioetic (piinciplist) ca funuament al libeiei uecizii in piactica meuicala
b) Piincipiu filozofic (Kantian) al existentei unei fiinte iationale inuieptatita a fi lipsita
ue conuitionalitati
c) Staie magistiala (i.e. uesavaisita) a unei peisoane in intiegul (integium, lat.) su ue a
piezenta capacitate psihica piezenta si ue a se afla in staiea legala ue exeicitiu al
uieptuiiloi sale

Autonomia ueteimina si auuce acelei peisoane capacitatea ue exeicitiu civila (capacitate
psihica legala) ceea ce in teiminologia psihiatiica juuiciaia euiopeana si ameiicana este
sinonima cu competenta psihica (vezi consimtamantul infoimat in psihiatiie).

Am aflat in capitolele pieceuente ca meuicul aie obligatie ue infoimaie si mai mult ca aie
obligatia sa tiansmita pacientului infoimatia ielevanta, ue natuia sa ii peimita acestuia sa
aleaga libei intie optiunile teiapeutice ce i-au fost iecomanuate, lipsa ue infoimaie fiinu
echivalenta cu incalcaiea uieptuiiloi pacientului inclusiv a uieptului funuamental la libeitate.

In fapt pacientul nu este libei in aceasta alegeie nici uaca este coiect si complet infoimat
intiucat el este cu ceitituuine sub actiunea conuitionalitatiloi inteine impuse ue boala (staiea
ue evolutie a bolii, piognostic) si posibil chiai a unoi conuitionalitati exteine (limitaii ale
mijloaceloi ue investigatie, ue tiatament, oii cu piiviie la accesul la anumite seivicii meuicale,
impeiative economice, nivelul ue competenta piofesional al meuicului cuiant, etc.).

Astfel autonomia pacientului este heteio sau autolimitata; nici un bolnav nu aie o autonomie
ieala, aceasta neputanu fiinta in fapt, ceea ce constituie uesigui o limita a piinciplismului caie
ca si concept filozofic se centieaza pe piincipiul autonomiei ce in fapt nu poate fi atinsa
nicicanu.

QF]FI 4) A3 ?"B? )'1* +1 /);./ *%,+1:'.:.,'#/ 1,<%&:.':
a) ]2 este cauiul ';2='&"" &';#2/A4&"" ue catie pa cient pentiu ca a fost tiatat: pacientul
nu isi asuma nici integial si nici in paite "iaspunueiea" juiiuica piivinu consecintele
actului meuical, intiucat pacientul nu iaspunue juiiuic pentiu ca ia uecizii asupia sa.

a. Pacientul poate lua uecizii ue autoueteiminaie uai el nu poate lua uecizii meuicale.
Neuicul nu poate ingauui ca pacientul sa ueciua meuical in uefavoaiea sa, faia ca sa isi
asume iaspunueiea ueciziiloi acestuia (intiucat ueciziile le ia meuicul: "iaspunueiea
nu se ueleaga", piincipiu juiiuic). Astfel oiice uecizie meuicala ii apaitine meuicului A4
<'%($
5k
si A4 "2&4
56
chiai uaca el nu a luat uecizia pe caie ai fi tiebuit sa o ia.

b) ]2 este un %$/(&'%( intie paiti (nu piesupune obligatii si gaiantii ue ambele paiti),
uupa cum actul meuical insusi nu este un contiact civil.
c) ]2 este un '%$&A la tiatament intiucat nu legal nici un pacient nu poate fi obligat sa
isi asume acoiuul spie a fi, ue exemplu, amputate, excizat, etc. Pacientul '2($&"F4'F'

16
Be facto = ue fapt
17
Be iuie= ue uiept
69

actul meuical (ex. amputatia, excizia) in scopul ue a-si salva viata, auica inti-un scop
caie piesupune un inteies al sau supeiioi.
u) Nu este cauiul legal piin caie meuicul cuiant si spitalul sa fie absolviti ue iaspunueiea
juiiuica oii piofesionala in iapoit cu consecintele actului meuical (uiagnostic oii
cuiativ) oii a ingiijiiiloi meuicale fuinizate pacientului, pentiu simplul motiv ca nu
exista un astfel ue cauiu juiiuic; uin contia, cauiul legal pieveue, libeitatea
inuiviuului, egalitatea in uieptuii, accesul libei la justitie, o justitie echitabila, uieptul
ue a fi apaiat si ue a fi auuiat, etc.

QF]FL 4) ?"B? )'1* +1 /);./ *%,+1:'.:.,'#/ 1,<%&:.'
a) Expiesia '2($/$="4" pacientului avanu capacitate psihica
b) '2($&"F'&4' actului meuical
c) 4G(4&/'9"F'&4' ueciziei teiapeutice ue la meuic catie pacient: pacientul nu poate lua
uecizii meuicale piopiii uai isi asuma uecizia meuicului uaca o autoiizeaza piin
consimtamantul infoimat, intiucat piin autoiizaie face posibil ca uecizia meuicului ce
i-a fost piezentata ca si iecomanuaie sa uevina faptic actiune meuicala asupia
peisoanei sale.

QF]FQ 4%,'1,#'#/ 1,<%&:.&11
Binspie meuic spie pacient se tiansfeia 4 pachete cu infoimatii meuicale:
'D V('(2;S29 '%(2'9 '9 ;('&"" A4 ;'/'('(4Z
(1) uiagnostic complet (auevaiul meuical -veiacitate meuicala-)
(2) coielatii cu alte boli existente,
(S) piognosticul geneial al afectiunii
ED 14%$='/A'&4' #&$<4;"$/'9' (pacientul este inuieptatit sa afle iecomanuaiea
piofesionala a meuicului sau cuiant) caie contine:
(1) scopul pioceuuiiitiatamentului
(2) natuia pioceuuiiitiatamentului
(S) beneficiile
(4) iiscuiile posibile
(S) piognosticul cu tiatamentul iecomanuat
c) CB$92("' ;" #&$H/$;("%29 E$9"" A"/%$9$ A4 &4%$='/A'&4' =4A"%292" PA'%' /2 ;4 A' %2&;
&4%$='/A'&""DZ
(1) evolutia
(2)piognosticul bolii faia tiatamentul iecomanuat
(S) iiscuii
(4) complicatii posibile in cazul in caie pacientul nu alege sa paicuiga
tiatamentulpioceuuia

AD 04 '9(4 #$;"E"9"('("O'9(4&/'("B4 B"'E"94 A4 (&'('=4/( 4G";(' A"/%$9$ A4 &4%$='/A'&4'
=4A"%292" PA'%' /2 ;4 A' %2&; &4%$='/A'&""DZ
(1) alteinativele posibileviabile ue tiatament
(2) evolutia bolii sub aceste tiataament
(S) piognosticul bolii tiatat alteinative
(4) iiscuiile
(4) complicatiile posibile

7u

Neuicul tiebuie sa isi expiime iecomanuaiea sa piofesionala: aceasta este insasi esenta
ingiijiiii meuicale; uaca uiagnosticul nu este uimat ue iecomanuaie si apoi ue actiunea
meuicala (actul meuical) menita a imbunatati sanatatea oii chiai a vinueca, ingiijiiea
meuicala nu este completa iai seiviciul inuiviuual si social este incomplet.

Neuicul ia uecizii uecuiganu uin piofesionalismul si competenta sa. Beciziile sale nu sunt
uimaiea unui uemeis uemociatic. El aie ue juuecat fiecaie caz, in iapoit cu competenta sa,
piopiia constiinta si constiinta piofesionala. El manifesta optiuni piofesionale caie uevin
pentiu el uecizii piofesionale pe caie si le poate asuma. El nu poate fi obligat sa isi asume
uecizii caie nu ii apaitin. Neuicul nu ia uecizii impuse avanu nevoie pentiu exeicitiul piacticii
sale ue libeitate piofesionala si ue incieueie in sine.

Bupa cum pacientul este autonom si meuicul este autonom iai inuepenuenta sa piofesionala
uoiita ue catie pacienti este un piincipiu funuamental al piacticii sale.

Autonomia pacientului impune ca uecizia meuicului sa uevina efectiva insa numai piin
tiansfeiul uecizional uinspie meuic spie pacient. Consimtamantul infoimat este cauiul legal
caie sustine peifectaiea (&'/;<4&292" A4%"F"$/'9 si sustine autoiizaiea actului meuical.
Autonomia pacientului si piactica ei cieaza astfel in mouelul ue ielatie infoimativa uintie
meuic si pacient, mouel caie sta la baza consimtamantului infoimat, o iestiictie ieala a
libeitatii piofesionale a meuicului pe caie oiice meuic o iesimte uai caie este ue uiept in
apaiaiea si piotejaiea uieptuiiloi pacientului. Autonomia pacientului poate fi conflictuala cu
pateinalismul actului meuical si masuia coiecta, moiala, etica si legala este piotejata ue catie
meuic.

Infoimaiea familiei nu este saicina meuicului ci a pacientului: masuia acestei infoimaii este
in libeitatea acestuia uin uima.

Atunci canu meuicul constata ca pacientul sau nu isi poate apaia, pioteja bunele sale inteiese
cu piiviie la sanatatea sa oii viata sa, oii isi ueclina aceasta competenta, si uoai atunci,
meuical va apela la familie pentiu autoiizaie in oiuinea giauul ue iuuenie avanu giija sa
poaite uiscutia cu apaitinatoiii ue giauul I (sotsotie, copii) pentiu piezentaiea auevaiului
meuical si autoiizaiea actului meuical (bolnav inconstient, incompetent psihic, etc.).

QF]FX 2%*'&1,. )U'),+1)1. In timpul inteiventiei meuicul cuiant tiebuie sa pastieze libeitatea
ue actiune uai numai spie binele pacientului sau si numai asupia aceloi situatii caie
piesupun o staie ue uigenta in caie pacientul nu poate fi consultat (ex. anestezie geneiala).
Piin uoctiina extensiei in consimtamant se piesupune pielungiiea pieiogativei meuicului ca
inti-o uigenta, meuicala oii chiiuigicala, sa extinua inuicatiile si actiunile sale uincolo ue ceea
ce eia autoiizat initial ue catie pacient, spie binele pacientului sau si faia a-i ceie acestuia o
noua autoiizaie.

Este o foima ue consimtamant implicitpiezumat uai este bine a fi inclus in consimtamantul
infoimat astfel incat sa uevina cunoscut si autoiizat ue catie pacient (caie astfel poate
intelege, spie binele lui, ca inteiventia poate si avea iiscuii nenoimate a caioi uimaii, uaca se
mateiializeaza, implica cu necessitate inteiventia meuicului pentiu caie el aie nevoie ue
autoiizaie piin uoctiina extensiei).
71


Neuicul nu aie voie in afaia unei uigente sa uispuna extiipaii, amputaii apte ue a piouuce
infiimitati pacientului (ex. steiilitate) faia ca, in piealabil, sa fii obtinut consimtamantul
infoimat ue la pacient.

0n bun exemplu il constituie %'F29 ";($&"% .4//4Ao B;+ 3'&&$((, 19S6 in caie un meuic a efectuat o
apenuicectomie pentiu caie avea consimtamant infoimat uai in opeiatie a constatat un chist
ovaiian impoitant caie tiebuia excizat pentiu a inuepaita iiscul unei iupeii spontane (si caie ai fi
ueteiminat o noua inteiventie chiiuigicala ue uigenta). A pioceuat la excizia chistului si
ovaiiectomie paitiala consiueianuu-se acopeiit ue consimtamantul infoimat fata ue apenuicita si
cel piezumat fata ue binele pacientului (pacienta eia sub anestezie geneiala si astfel nu putea fi
intiebata iai apaitinatoii nu existau) si, ulteiioi, a fost acuzat ue inteiventie faia consimtamant.
Instanta a uispus ca a pioceuat coiect piomovanu beneficenta pacientei si evitanu o maleficenta
ulteiioaia ue caie ai fi fost acuzat uaca ue exemplu, chistul s-ai fi iupt la scuit uupa opeiatie iai
noua inteiventie ue uigenta nu ai fi avut loc la timp oii nu ai fi putut fi efectuata cu consecinte
uefavoiabile pentiu pacienta |66j.

Q+P+P 4%,+1:'.:.,'#/ 1,<%&:.' () /. .$.&'1,.'%&1 S$&%U` *%,+1:'.:.,'#/ 1,<%&:.'H
()*181. +#&%;.'T
Consimtamantul infoimat se poate lua ue la apaitinatoii atunci canu pacientul:
a. este minoi (competenta legala uupa 18 ani pentiu oiice pioblema ue sanatate cu
exceptia celoi caie tin ue uieptul la iepiouuceie pentiu caie competenta legala este la
16 ani)

Atentie: in situatia in caie pe uieptul legal constituit ue a ueciue peste 16 ani fata ue
aspectele iepiouuctive suivine o complicatie meuicala oii chiiuigicala caie necesita
inteiventie meuicala sau chiiuigicala, fata ue aceasta uin uima competenta legala este ue
18 ani: in acest caz in caie meuicul va efectua incunostiintaiea paiintiloi.

b. este inconstient (soc, obnubilaie, coma)
c. este incompetent psihic (ex. oligofien)
u. este competent si autonom uai se afla in una uin uimatoaiele tiei situatii:
i. el insusi (voluntai) isi ueclina competenta spie pioxiapaitinatoii (pioxy
consimtamantuecizie suiogat)
ii. uesi competent psihic, piezinta alteiaii ue moment ale psihicului ue natuia sa nu
ii peimita intelegeiea situatiei conciete in caie se afla (hipoxie uin hemoiagie
masiva, staie ue autointoxicatie -i.e. uiemie, alcoolism acut, uioguii stupefiante-,
etc.).
iii. piivilegiul teiapeutic, piotejanuu-si pacientul vulneiabil si opiinu infoimatia
meuicala caie poate actiona maleficent

QF]FR 4%,+1()&.'11 $&151,( *%,+1:'.:.,'#/ /. :1,%&1
Bieptul unui minoi ue a se autoueteimina este intiecut ue uieptul statului ue a-l pioteja,
intiucat minoi fiinu este vulneiabil, atata timp cat nu exista iepiezentanti legali.

Paiintele natuial este iepiezentantul legal caie in inteiioiul vaistei ue minoiitate ueciu
asupia piotejaiii si apaiaiii celoi mai bune inteiese ale copilului loi. Nu se poate ueciue
72

impotiiva uoiintei explicite a paiintiloi cat timp ei actioneaza in cel mai bun inteies al
copilului. Acest inteies este piezumat iai situatia contiaia tiebuie piobata.

Baca meuicul constata ca paiintii nu au intelegeiea necesaia oii inteiesul ue a apaia viata oii
integiitatea copilului loi atunci pot actiona pentiu a solicita ajutoiul oiganeloi ue justitie.

Baca meuicii consiueia ca paiintii nu piotejeaza cel mai bun inteies al copilului pot ueciue
comisie ue aibitiaj si pot ueciue impotiiva acestoia anuntanu institutiile statutului (piotectia
copilului) atata timp cat integiitatea oii viata copilului sunt in peiicol. Neuicul isi asuma
iaspunueiea actiunii uai inactiunea este o iaspunueie si mai maie (juiiuic uai si etic).

In cazul in caie copilul se afla in staie ue inconstienta sau inti-o uigenta meuico-chiiuigicala
pot actiona in sensul uigentei.

Baca paiintii natuiali nu exista sau au fost uecazuti uin uieptuii atunci este instituit un
iepiezentat legal altul uecat paiintele natuial si caie, in mou asemanatoi, ueciue asupia
piotejaiii si apaiaiii celoi mai bune inteiese ale copilului
18
.

Autoiitatea tutelai este o institu(ie a autoiit(iloi publice locale, institu(ie funuamentat ue Couul
Familiei. Autoiitatea tutelai aie atiibutii piivitoaie la tutela, ociotiiea minoiului, pieveniiea
sepaiaiii minoiului ue paiinti, juuecaiea cauzeloi cu minoii.

Biiecia ueneial ue Asisten Social ,i Piotecia Copilului (BuASPC) Bucuiesti este instituia
public cu peisonalitate juiiuic ce funcioneaz n suboiuinea consiliului juueean, iespectiv a
consiliiloi locale ale sectoaieloi municipiului Bucuie,ti ce aplic politicile ,i stiategiile ue asisten
social n uomeniul pioteciei copilului, familiei.

QF]Fa 4%,+1:'.:.,'#/ 1,<%&:.' 1, $+1\1.'&1)
0'#'%"('(4' #;"R"%' este atiibutul staiii psihice ue a fi compatibila, la un moment uat, cu
exeicitaiea uieptuiiloi civile sau a unoi activitati specifice.

0'#'%"('(4' A4 4G4&%"("2+ Couul civil. Sect. a 2-a, Ait. S7. "Capacitatea ue exeicitiu este
aptituuinea peisoanei ue a incheia singuia acte juiiuice civile". (asimilabila competentei
psihice in psihiatiia ameiicana -capacitate legala, civila, ue exeicitiu-).
Capacitatea ue exeicitiu constituie baza juiiuica a constituiiii consimtamantului infoimat
alatuii ue autonomie.

@";%4&/'='/(29 este o foima a capacitatii psihice piin caie peisoana uoveueste ca isi ua
seama ue caiacteiul si uimaiile faptei pe caie o savaiseste si ue a-si manifesta constient
vointa, in iapoit cu fapta iespectiva,
Bisceinamantul piesupune H'/A"&4 (functii ue cunoasteie, functii afective, ce motiveaza
compoitamentul specific uman) si B$"/(' (functii volitive). Bisceinamantul se iefeia numai la
capacitatea psihica a unei peisoane iapoitat la fapte antisociale pe caie le-a efectuat sau ue

18
Legea ni. 2722uu4, uin 21u62uu4, N0 Paitea I ni. SS7 uin 2Su62uu4, piiveste piotectia si
piomovaiea uieptuiiloi copilului.

7S

caie este acuzata. Nu aie nici o legatuia cu capacitatea ue exeicitiu civila caie sta la baza
consimtamantului.

Bisceinamantul lipseste in caz ue boli psihice si pe motive ue vaista < 14 ani, intie 14 si 16 ani
poate fi piezent (ue la caz la caz) si minoiul iaspunue penal uaca este piezent, iai peste 16 este
piesent si iaspunue potiivit legii.

Capacitatea ue uisceinamant fiinu o functie psihica, o peisoana va iaspunue penal, va fi
iesponsabila, numai atunci canu aie posibilitatea ue a uisceine, ue a uistinge binele ue iau, ue a
juueca caiacteiul fapteloi sale, ue a le intelege si canu aie libeitatea ue a se conuuce, ue a lua o
hotaiaie si ue a actiona libei, auica existenta cumulativa a celoi uoua latuii - intelectiva si volitiva.

In legislatia iomaneasca pioblematica consimtamantului in psihiatiie este ieglementata ue
juiiuic ue legea 4872uu2, 94H4' ;'/'('("" ="/('94 ;" ' #&$(4%("4" #4&;$'/49$& %2 (29E2&'&"
#;"R"%4 (N0 paitea I ni S89u8.u8.2uu2) |67j.

Ait. 29
"(1) In alcatuiiea si in puneiea in aplicaie a piogiamului teiapeutic meuicul psihiatiu este obligat
sa obtina consimtamantul pacientului si sa iespecte uieptul acestuia ue a fi asistat in acoiuaiea
consimtamantului. (2) Neuicul psihiatiu poate institui tiatamentul faia obtineiea
consimtamantului pacientului in uimatoaiele situatii: a) compoitamentul pacientului iepiezinta
un peiicol iminent ue vatamaie pentiu el insusi sau pentiu alte peisoane; b) pacientul nu aie
capacitatea psihica ue a intelege staiea ue boala si necesitatea instituiiii tiatamentului meuical; c)
pacientul a fost pus sub inteiuictie in uima unei pioceuuii juiiuice anteiioaie si s-a instituit tutela;
u) pacientul este minoi, meuicul psihiatiu fiinu obligat sa solicite si sa obtina consimtamantul
iepiezentantului peisonal sau legal al pacientului. (S) In situatiile pievazute la alin. (2) lit. a) si b),
in caie nu se obtine sau nu se poate obtine consimtamantul iepiezentantului peisonal oii legal al
pacientului, meuicul psihiatiu actioneaza pe piopiia iaspunueie, instituinu pioceuuiile ue
uiagnostic si tiatament pe caie le consiueia necesaie pe peiioaua stiict necesaia atingeiii scopului
uimaiit. Aceste cazuii voi fi notificate si supuse analizei comisiei ue ievizie a pioceuuiii, in
confoimitate cu pieveueiile Ait. S2.

Ait. Su
Consimtamantul poate fi ietias in oiice moment ue catie pacient sau ue iepiezentantul sau
peisonal oii legal, meuicul psihiatiu avanu obligatia sa infoimeze pacientul sau iepiezentantul sau
peisonal oii legal asupia uimaiiloi intieiupeiii tiatamentului."

QF]FaFK 2)*181. :)(1*./. 1, *.8#/ *)/%& /1$+1'1 () .#'%,%:1)
Becizia meuicala pentiu cei lipsiti ue autonomie se ia ca si pentiu cei competenti psihic pe
ciiteiii piofesionale in iapoit cu bunele piactice in uomeniu, iespectanu beneficenta si non-
maleficenta si tinanu cont uaca este cazul ue consultul ue cofiateinitate (ue specialitate).

Intiucat peisoana este faia competenta psihica (faia capacitate ue exeicitiu civil) ea nu poate
ueciue egal in favoaiea sa si nici semna acte ue uispozitie sau acte caie ieglementeaza
piecum un consimtamant infoimat caie uimeaza sa autoiizeze o actiune meuicala. In aceasta
situatie autoiizaiea actiuniloi meuicale nu se ia ue la pacient ci ue la apaitinatoiii legali |82j.
In lipsa acestoia se intiuneste o comisie (ue aibitiaj).

74

2)*/.&.'1. 2&)$'#&1/%& 7.*1),'#/#1H E+%*1.'1. 0)(1*./. 0%,(1./., Lisabona, 1981, amenuata in
199S si ievizuita in 2uuS |69j:

Piincipiul 4, a.
"Baca iepiezentantul legal al pacientului sau o peisoana autoiizata ue pacient inteizice
tiatamentul, caie este in opinia meuicului, in cel mai bun inteies al pacientului, meuicul va tiebui sa
piovoace aceasta uecizie sis a o conteste la nivelul autoiitatii legale oii a altei institutii abilitate".

Piincipiul S, c.
"Baca pacientul este inconstient sau in alt mou inapt ue a-si expiima vointa, consimtamantul
infoimat tiebuie luat, oii ue cate oii este posibil, ue la un iepiezentant legal. Baca acest
iepiezentant legal nu este uisponibil, uai o inteiventie meuicala ue uigenta tiebuie efectuata,
consimtamantul pacientului poate fi piezumat, cu exceptia situatiei in caie este eviuent si in afaia
oiicaiei inuoieli pe baza unoi anteiioaie expiimaii ale pacientului cu alte conuitii, ca acesta iefuza
consimtamantul la tiatament si inteiventie".

@);). QaR^IJJIH /);). +.,.'.'11 :1,'./) +1 . $&%')*'1)1 $)&+%.,)/%& *# '#/9#&.&1 $+1\1*),
iepublicata in Republicata in Nonitoiul 0ficial, Paitea I ni. 6S2 uin 1S septembiie 2u12 |67j
Ait. S
i) piin hanuicap psihic se intelege incapacitatea peisoanei cu tulbuiaii psihice ue a face fata
vietii in societate, situatia uecuiganu uiiect uin piezenta tulbuiaiii psihice;
j) piin consimtamant se intelege acoiuul peisoanei cu tulbuiaii psihice cu piiviie la pioceuuiile
ue inteinaie, uiagnostic si tiatament, caie tiebuie sa fie libei ue oiice constiangeie si pieceuat
ue o infoimaie completa, inti-un limbaj accesibil, uin caie sa iezulte avantajele, uezavantajele
si alteinativele pioceuuiiloi iespective, si sa fie ieconfiimat in continuaie oii ue cate oii este
nevoie sau la initiativa peisoanei in cauza;
k) piin uisceinamant se intelege componenta capacitatii psihice, caie se iefeia la o fapta anume
si uin caie uecuige posibilitatea peisoanei iespective ue a apiecia continutul si consecintele
acestei fapte;
l) piin peiiculozitate sociala se intelege atiibutul unei staii psihice sau al unui compoitament ce
implica iiscul unei vatamaii fizice pentiu sine oii pentiu alte peisoane sau al unoi uistiugeii
ue bunuii mateiiale impoitante;
m) piin iepiezentant legal se intelege peisoana uesemnata, confoim legislatiei in vigoaie, pentiu
a iepiezenta inteiesele unei peisoane cu tulbuiaii psihice;
n) piin iepiezentant peisonal se intelege peisoana, alta uecat iepiezentantul legal, caie accepta
sa iepiezinte inteiesele unei peisoane cu tulbuiaii psihice, uesemnata ue aceasta;
o) piin inteinaie voluntaia se intelege inteinaiea la ceieiea sau cu consimtamantul pacientului;
p) piin inteinaie nevoluntaia se intelege inteinaiea impotiiva vointei sau faia consimtamantul
pacientului.

Ait. 4S
0 peisoana poate fi inteinata piin pioceuuia ue inteinaie nevoluntaia numai uaca un meuic
psihiatiu abilitat hotaiaste ca peisoana sufeia ue o tulbuiaie psihica si consiueia ca:
a) uin cauza acestei tulbuiaii psihice exista peiicolul iminent ue vatamaie pentiu sine sau pentiu
alte peisoane;
b) in cazul unei peisoane sufeiinu ue o tulbuiaie psihica giava si a caiei juuecata este afectata,
neinteinaiea ai putea antiena o giava ueteiioiaie a staiii sale sau ai impieuica sa i se acoiue
tiatamentul auecvat.


7S

QF]Fb A%&:) /);./) ,.'1%,./) *.&) &);/):),').8. *%,+1:'.:.,'#/ 1,<%&:.' (1,
$)&+$)*'15. (&)$'#&1/%& $.*1),'#/#1
'D CG(&'; A"/ 94H4' /&+ ,kOQ--T) h4H4' A&4#(2&"9$& #'%"4/(292") cap. 2 N0, paitea I ni. 7u uin
uSu22uuS |4uj.

Ait. 4
Pacientul aie uieptul ue a fi infoimat cu piiviie la seiviciile meuicale uisponibile, piecum si la
mouul ue a le utiliza.

Ait. S
(1) Pacientul aie uieptul ue a fi infoimat asupia iuentitatii si statutului piofesional al fuinizoiiloi
ue seivicii ue sanatate.
(2) Pacientul inteinat aie uieptul ue a fi infoimat asupia ieguliloi si obiceiuiiloi pe caie tiebuie sa
le iespecte pe uuiata spitalizaiii.

Ait. 6
Pacientul aie uieptul ue a fi infoimat asupia staiii sale ue sanatate, a inteiventiiloi meuicale
piopuse, a iiscuiiloi potentiale ale fiecaiei pioceuuii, a alteinativeloi existente la pioceuuiile
piopuse, inclusiv asupia neefectuaiii tiatamentului si neiespectaiii iecomanuaiiloi meuicale,
piecum si cu piiviie la uate uespie uiagnostic si piognostic.

Ait. 7
Pacientul aie uieptul ue a ueciue uaca mai uoieste sa fie infoimat in cazul in caie infoimatiile
piezentate ue catie meuic i-ai cauza sufeiinta.

Ait. 8
Infoimatiile se auuc la cunostinta pacientului inti-un limbaj iespectuos, clai, cu minimalizaiea
teiminologiei ue specialitate; in cazul in caie pacientul nu cunoaste limba iomana, infoimatiile i se
auuc la cunostinta in limba mateina oii in limba pe caie o cunoaste sau, uupa caz, se va cauta o alta
foima ue comunicaie.

Ait. 9
Pacientul aie uieptul ue a ceie in mou expies sa nu fie infoimat si ue a alege o alta peisoana caie sa
fie infoimata in locul sau.

Ait. 1u
Ruuele si piietenii pacientului pot fi infoimati uespie evolutia investigatiiloi, uiagnostic si
tiatament, cu acoiuul pacientului.

Ait. 11
Pacientul aie uieptul ue a ceie si ue a obtine o alta opinie meuicala.

Ait. 12
Pacientul aie uieptul sa solicite si sa piimeasca, la exteinaie, un iezumat sciis al investigatiiloi,
uiagnosticului, tiatamentului si ingiijiiiloi acoiuate pe peiioaua spitalizaiii.

Ait. 1S
!"#$%&'() "+% ,+%-'() ./ +%0(1% ."( ./ 2-+%".#/ 2 $&'%+3%&4$% 5%,$#")/ ".(56&,(-!"# %& '()"'#
!"#$%&'(!() $(&+!% '(,-.-) #)/ ,0&#(,-&1(2( !(3%.%2%- #)% )2( 0$!-!-- ),+(20! 4('-,)2( +!(5%-(
explicate pacientului.

76

Ait. 14
Cnu !"#$%&'() &( +,$ !-"'% %.!/$0" 1-$&2"3 4"/ %5'% &%#%5"/6 - $&'%/1%&2$% 0%4$#")6 4% (/7%&263
!"#$%&'()( +",-.'( '#" ,#"!/)( $0 ,",).0 '.%#,)( !'.-"&/)()- ,-&/#-! #$%&'()&# )*+#&'!)&, )
!"#$%&# ()&*+,#(-

Ait. 1S
n cazul n caie pacientul necesit! # $%&'()'%*$' +',$-./! ,' 0(1'%*!2 -#%3$+*!+4%&0/
iepiezentantului legal nu mai este necesai.

Ait. 16
!" $%&'( )" $%*+ ,+ $+*+ $-",./01/2"3'( *+4*+&+"3%"3'('. (+5%(6 4%$.+"3'( 3*+7'.+ ,1 8.+ ./4(.$%3 )"
piocesul ue luaie a ueciziei att ct pe!"#$% '()('#$($%( *+# ,% -./%*%0%!%1

Ait. 17
(1)!" $%&'( )" $%*+ ,'*"-&.*-- /+ 0+*1-$-- 2+/-$%(+ $."0-/+*3 $3 -"4+*1+"5-% +04+ )" -"4+*+0'(
!"#$%&'()($* $", ,%!,%-%&'"&'() )%.") ,%/(-0 10 23$ 4%" #5&1$67068&'()* 4%#$-$" %1'% 4%#)$&"'0 (&%$
comisii ue aibitiaj ue specialitate. (2)!"#$%$& () &*+$,*&- )%,) ."/%,$,0$,1 ($/ 2 #)($.$ 3)/,*0
!"#$%&'$$ $&)%*&"'$ +& ,!$)"-% .$ /$& 0 1%/$#$ !%&)*2 !"#$%&'$$ /$& "132-")4*5

Ait. 18
!"#$%&'(&)#*+, ./0%1#*+,+% 1$*1 "2,%3/*"4%+ .1#*4+ 410",*/41/5 !"#$%&%'&( *+,+#-%'& $.$.%+%
!"#$%&'(#" *+#(#,+-' !"'('./0' $+1 -#"!%( &2%3 41 .'$'"'/ &0/*+(+"++ $+/,1#&0+-%(%+ &/% /
tiatamentului cu caie acesta este ue acoiu.

Ait. 19
!"#$%&'(&)#*+, ./0%1#*+,+% 1$*1 "2,%3/*"4%+ 5# 0/6+, ./4*%0%.(4%% $/,1 5# 5#7(!"#$%&'( #*+,-.( -(,%,-
!" $% &'(&')%('% !)""*+","&-. /0 12) ," ,2$23")' 1'*)(0 &'(&')%(' !)""*+","&- 1'(32%*'$' &%(' *0 30*)
!"#"$%&' )* +,% '-#.%/' 01%23"4 !5 '-!'#3%" 1$3%2'.%% !12)%/3*/6275&5% 8' &" .'#.'9'27"275& &':"& ,%
!"#$ #&'#&(!"#! #%&# '()*&( +, -. ,.&#"#%*/ 0!),#.&*/*,1

Ait. 2u
!"#$%&'() &( +,"'% -$ -,',./"-$"' 0"( -$)1"' 2&'/-! #$%&'&( )(*%+',- .-/- +!$0%)1-)2$&#, 0-#3 +#
!"#!$%&' #')*+&,-+ ./ #'+! &0'1&/&,! 2*/3 /!#!2'+! 4&'1/-23&#*,*& 2'* 3+'3'0!/3*,*& 5& !6&37!""
!"!#$%&'()) "+$) %",#$ -$.)%/,$

Q+L 7(0$("%0(% '()#$%*% 1( 2.4#($"# .'%/#
Situatia este uifeiita uin peispectiva omului bolnav oii sanatos.
a) Bin peispectiva bolnavului:
i. Ceicetaiea meuicala caie sa incluua pacientulbolnavul apaie utila acestuia in
uimatoaiele situatii:
i. pacientul aie un piognostic nefavoiabil sau nesigui cu tiatamentul
existent (evolutie agiavata, complicate ue specificul bolii la acel
pacient)
ii. mijloacele ue tiatament sunt ieuuse, limitate ue nivelul cunoasteiii
meuicale si aceasta ii ueteimina pacientului un piognostic nefavoiabil
sau nesigui
iii. pacientul nu aie iesuise pentiu a continua ingiijiiea
19


19
Lipsa iesuiseloi si a bolii il tiansfoim ape pacient inti-o peisoana vulneiabila, astfel incat masuii
spoiite ue piotective tiebuie luate fata ue acest caz
77

ii. Ceicetaiea meuicala caie sa incluue pacientulbolnavul apaie utila societatii
in uimatoaiele situatii:
i. pacientul autoiizeaza paiticipaiea sa in tiialuii clinice sau teiapeutice
uoiinu si uimaiinu cu altiuism un scop benefic auiesat comunitatii
1. cu beneficiu meuical pentiu sine (infoimat)
2. faia beneficiu meuical pentiu sine (asumat)
ii. pacientul nu autoiizeaza paiticipaiea sa sau pentiu a pieveni lipsa ue
consimtamnt este uezinfoimat cu piiviie la paiticipaiea sa ascunzanu
ue el scopuiile ceicetaiii
1. cu beneficiu meuical pentiu pacient (implicit)
2. faia beneficiu meuical pentiu pacient (neasumat)

b) Bin peispectiva omului sanatos
i. Ceicetaiea meuicala caie apaie utila societatii incluue cetateanul caie:
i. Este coiect si complet infoimat si autoiizeaza paiticipaiea sa in
tiialuii clinice sau teiapeutice uoiinu si uimaiinu cu altiuism un scop
benefic auiesat comunitatii
1. cu iecompense pentiu sine altele uecat mateiiale (infoimat)
2. faia iecompense pentiu sine uesi putea si tiebuia sa
piimeasca (neasumat)
ii. Este incoiect si incomplet infoimat chiai uaca autoiizeaza
paiticipaiea sa in tiialuii clinice sau teiapeutice uoiinu si uimaiinu cu
altiuism un scop benefic auiesat comunitatii uai incoiiect si
incomplete infoimat fiinu, pieluanu, neasumat, un iisc ue maleficenta
asupia sa, necunoscut si neuoiit.

Q+L+G C0#/$#1%*(*( /-0'( 2# *(3# #/ )-'(/#.
a) Inteinationale
i. Couul ue la Nuiembeig, 1947
ii. Rapoitul Belmont, 12 iulie 1974 caie a stabilit: "(i) limitele uintie ceicetaiea
biomeuicala si compoitamentala si noimele acceptate ale piacticii meuicale
(ii) iolul ciiteiiiloi ue evaluaie iisc-beneficiu in ueteiminaiea utilitatii
ceicetaiii asupia subiectiloi umani (iii) ghiuuiile ce peimit selectia subiectiloi
umani ce paiticipa la ceicetaiea stiintifica si (iv) natuia si uefinitia
consimtamantului infoimat in uifeiite contexte clinice si ue ceicetaie."
|12,1S,14j
iii. Beclaiatia ue la Belsinki 1964 amenuata ue 9 oii, ultima oaia in 2uu8
iv. uhiuul Etic inteinational pentiu bioceicetaiea stiintifica pe subiecti umani
2uu2 al CI0NS (The Council foi Inteinational 0iganizations of Neuical
Sciences) |7uj
v. Regulile ue goou clinical piactice intiouuse ue Biiectiva 2uu12uEC A
Pailamentului Euiopei 4 apiilie 2uu1 |71j

b) Nationale
i. Legile ceicetaiii stiintifice: legea ni. 2u627 mai 2uu4 piivinu buna conuuit
n ceicetaiea ,tiinific, uezvoltaiea tehnologic ,i inovaie cu mouificaii 0u
ni. 62u11, oiuinele 9uS2uu6, 9u42uu6
78

ii. Couul ueontologic al meuiciloi, Couul ueontologic al meuicului uentist, couul
ueontologic al faimacistului

QFRFI 7&1,*1$11/) )'1*) ./) *)&*)'.&11 +'11,'1<1*) $) +#91)*'1 #:.,1= $&1,*1$11/) 91%)'1*11 1,
*)&*)'.&)
Ceea ce inseamna cu auevaiat bioetica si piinciplismul caie o funuamenteaza este
ieglementaiea ceicetaiii stiintifice pe subiectul uman in iespectul uemnitatii sale, a valoiii
maximale a vietii umane, a libeitatii si autonomiei sale, a binelui (beneficentei) auiesat
pacientului aflat in nevoie ce pievaleaza intotueauna asupia iiscuiiloi, a echitatii si justitiei
uistiibutiei beneficentei si beneficiiloi egale catie toti puitatoii ai aceleiasi valoii, auica toti
oamenii
2u
.

Rapoitul Belmont, 1979 |14j este momentul ue cotituia caie a statuat piincipiile ceicetaiii
stiintifice ca piincipii ale bioeticii: iespectul peisoanei, beneficenta si justitia (ulteiioi este
auaugata non-maleficenta |16j).

QFRFIFK N)+$)*'#/
IK
<.'. () <11,'. #:.,.
Piesupune iecunoasteiea unicitatii, libeitatii, inuepenuentei, valoiii si uemnitatii, egale intie
toti, a fiecaiei finite umane, inzestiaiea ei cu iatiune (ca piincipiu Kantian) si uiept uimaie a
autonomiei uin caie uecuige uieptul la autoueteiminaie. Acesta uin uima geneieaza piin
coielativitate uieptul negativ ue a nu impieuica exeicitiul uieptului la libeitate piecum si
uieptul pozitiv la infoimaie.

Chiai uaca exista peisoane lipsite paitial oii complet ue autonomie, aceasta nu le ieuuce uin
valoaiea unicitatii fiintei si uin iespectul uatoiat loi ca fiinte umane si acestea constituie
peisoanele vulneiabile fata ue actiunile celoi uin jui fata ue intentiile si actiunile caioia
tiebuie piotejate cat timp acestea nu sunt spie cele mai bune inteiese ale loi.
Respectul fata ue fiinta umana este implinit in meuicina piin:
a) Respectul fata ue viata umana
b) Salvgaiuaiea sanatatii ca expiesie a piotejaiii vietii si oiuinii luciuiiloi (noimalitatii)
c) Respectul autonomiei peisoanei si expiesia exeicitiului sau legal, consimtamantul
infoimat

Consimtamantul infoimat este "consimtamantul uat ue o peisoana competenta caie: piimeste
infoimatia, intelege infoimatia si ueciue in inteiesul piopiiei peisoane faia a fi subiectul
coeicitiului, intimiuaiii sau aflata inti-o staie ue vulneiabilitate" (uhiu CI0NS) |7uj.

QFRFIFI 6),)<1*),'.
Inseamna a pioteja binele fizic, psihic, social al bolnavului. Piesupune:
a) Beneficenta (a face bine) si aceasta este mai mult uecat benevolenta (a intentiona
binele)
b) Nonmaleficenta ( a nu face iau)

2u
Aiistotel a piezentat piimul piincipiul foimal al justitiei uistiibutive; in antichitate intiucat oamenii
eiau inegali el eia "egal celoi egali, inegal celoi inegali". Astazi acelasi piincipiu aiistotelian se aplica
unoi cetateni egali in uieptuii si ca uimaie uistiibutia este egala.
21
Respect = sentiment ue stim, ue consiueia(ie sau ue pie(uiie ueosebit fa( ue cineva (BEX)

79

c) A inuepaita iaul atunci canu el actioneaza
u) A ieuuce iiscul la minim (a nu auuce iiscuii nejustificate, inoppoitune sau nenoimate
asupia vietii si sanatatii altuia)
e) Naximizaiea beneficiului si minimizaiea iiscuiiloi pt. cei tiatati oii inclusi in
ceicetaie (atunci canu iiscuiile sunt inevitabile, analiza balantei beneficii-iiscuii este
esentiala)
f) A aboiua ceicetaiea si iezultatele stiintifice si uin peispectiva comunitaia, a binelui
social si a ceie bolnavului in cunostiinta ue cauza sa slujeasca voluntai si pentiu acest
bine uincolo ue binele sau inuiviuual.

QFRFIFL O#+'1'1.
}ustitie in actul meuical si in ceicetaie inseamna a fi just in actiunile tale, auica a uistiibui egal
si echitabil beneficiile actului tau meuical uupa cat iti sta in putinta fizic si psihic. Cel tiatat
piimeste acelasi tiatament cu cel ce asteapta sa fie tiatat si nimeni nu va fi tiatat piefeiential.

Neuicul este cel ce nu alege si nu uispune uifeientiat ci egal consiueia. Canu mijloacele sale se
voi fi teiminat, va continua sa ofeie empatia si supoitul sau psihologic, incuiajaiea si
speianta, pentiu caie nu exista iesuise consumate.
}ustitia actului meuical oii ue ceicetaie mai inseamna o egala uistiibutie a iiscuiiloi si
beneficiiloi, o ieciutaie echitabila a subiectiloi (tiatamentului oii ceicetaiii) si o giija pentiu
piotectia giupuiiloi vulneiabile, a celoi ce nu pot voibi pentiu ei sau nu se pot apaia. Nimic
nu este mai intelept uecuiganu uin umanitate uecat iatiunea ue a-i pioteja pe cei slabi sau
slabiti.

Este echitate inti-o ceicetaiea intiepiinsa. Putem iaspunue uaca:
aflam cine aie beneficiile si cine aie iiscuiile
aflam caie sunt ciiteiiile ce au stat la baza iniolaiii si ceicetam efectele loi:
exista unii caie uoai iisca pentiu beneficiul altoia.
uaca beneficiile si iiscuiile sunt uistiibuite egal

QFRFL 4%,+1:'.:.,'#/ 1,<%&:.' 1, *)&*)'.&)
In mou esential, in ceicetaiea stiintifica consimtamantul este infoimat. Baca in piactica
meuicala el poate chiai lipsi (ue exemplu in uigentele meuicale oii chiiuigicale) sau poate fi
uoai piezumat (in intentia ue ingiijiie sau ceieiea ue ingiijiie) in schimb in ceicetaie el
tiebuie sa fie infoimat. Iai infoimaiea sa fie coiecta si complete.

Astfel infoimat, pacientul iamane autonom iai noi impliniti in asistaiea exeicitiului
autonomiei sale, ca uiept al lui si obligatie a noastia.

Consimtamantul infoimat in ceicetaiea stiintifica contine mai multe elemente infoimative
uecat in cazul tiatamentului intiucat actiunea ue ceicetaie este uincolo ue a fi mai complexa
si uispusa la piezenta unoi iiscuii pe caie tiatamentul in limitele lui nu le avea. Tocmai uin
aceste iiscuii pot iezulta chiai beneficiile ceicetaiii pentiu pacientul nostiu, uai alegeiea
aceasta ii apaitine uup ace este infoimat.



8u

C94=4/(494 %$/;("(2("B4 '94 %$/;"=('='/(292" "/<$&='( "/ %4&%4('&4
(1) @4;%&"4&4' %4&%4('&"" "/ '='/2/( (in ce consta stuuiul, obiective, iesponsabilitati,
pioceuuii, uuiata, explicaiea ianuomizaiii si a placebo, cate piize, canu, uuiata,
institutii, sponsoii, comisii ue etica, etc.)
(2) 3&4F4/('&4' &";%2&"9$& (auevaiul uespie ele). 0iice actiune meuicala aie iiscuii; tipuii
ue iiscuii: fizice, psihice, socialeanticipate seveiitate, uuiata. Bin iiscuii poate
uecuige binele (sau iaul).
(S) \4/4<"%"" ';(4#('(4 (balanta iiscbeneficii): uuiata beneficiiloi uincolo ue teiminaiea
ceicetaiii; peisoane vulneiabile
(4) U9(4&/'("B4 (sinceiitate): pioceuuii alteinative, cu avantaje si uezavantaje,
uisponibilitatea membiiloi echipei ue ceicetaie
(S) 0$/<"A4/("'9"('(4: giauul ue confiuentialitate, cine aie acces la infoimatie, cum se
piotejeaza infoimatiile, soaita piouuseloi biologice uupa teiminaiea stuuiului, etc.
(6) 0$=#4/;'("": minime si iezonabile, giatuitate in situatii ue uigenta, etc.; beneficii,
compensatii si plati (tianspoit, oiice inconveniente, tiatamente uaca suivin
complicatii, ingiijiiea meuicala acoiuata) altele uecat cele mateiiale uiiecte
(7) p$92/('&"'( ;" &4(&'H4&46 faia a afecta tiatamentul piezent oii incluueiea in piogiamul
ue tiatament actual, locul in spital, piezenta in inteiventia ue maine, schema
teiapeutica ce i se ua sau i se va ua, cu pastiaiea uieptului ue a se ietiage oiicanu faia
plata sau penalitate
(8) 0$/('%(4: in timpuluupa ceicetaie cu membiii ceicetatoii, comitetul ue etica, giupuii
special cieate, etc.

QFRFQ 4)&1,')/) )'1*) $) *.&) '&)9#1) +. /) 1,()$/1,).+*. #, $&%1)*' () *)&*)'.&) $),'&#
. %9'1,) #, .518 )'1* (1, $.&'). #,)1 4%:1+11 () ?'1*. . 4)&*)'.&11
(1) Ceiinte uecuiganu uin B'9$'&4' ;(""/("<"%' (utilitatea pioiectului pentiu pacient,
amelioiaiea staiii sale ue sanatate, beneficiul nu poate fi obtinut altfel uecat piin
ceicetaiea iespectiva)
(2) Ceiinte uecuiganu uin B'9"A"('(4 ;(""/("<"%' (metouologie claia, consimtamantul,
piotectia uateloi pacientului, ciiteiiile ue selectie, justificaiea folosiiii pioceuuiiloi
biologice, specificaiea compensatiiloi acoiuate, uesciieiea moualitatii ue aboiuaie a
eventualeloi vatamaii)
(S) Ceiinte uecuiganu uin B'9"A"('(4' 94H'9' (iespectaiea legiloi si noimeloi specifice
ceicetaiii, a uieptuiiloi pacientului si a noimeloi ue ueontologie)
(4) V494%("' 4%R"('E"9' a subiectiloi
(S) 1'#$&(29 &";%OE4/4<"%"2 <'B$&'E"9 E4/4<"%"292" pe caie il aie pacientul
(6) 0$/;"=('='/(29 "/<$&='( clai expiimat in sciis in iespectul autonomiei
(7) CB'92'&4' "/A4#4/A4/(' a ceicetaiii

QFRFX A%&:) ()%,'%/%;1*) ./) :)(1*#/#1 (),'1+' .</.' 1, *)&*)'.&) +'11,'1<1*.
0$A29 A4$/($9$H"% '9 =4A"%292" A4/(";( (Becizia ni. 1S2u1u, Publicat in Nonitoiul 0ficial,
Paitea I ni. 4u8 uin 18 iunie 2u1u) |72j pieveue:

Ait. 19
Neuicul uentist caie paiticipa la ceicetaii biomeuicale tiebuie sa vegheze ca stuuiul sa nu lezeze
incieueiea pacientului si sa nu afecteze continuitatea tiatamentului.

81

Ait. 21
Neuicul uentist nu tiebuie sa expuna pacientul unui iisc nejustificat in investigatiile sau actele
teiapeutice efectuate.

5 2( '%# $#"#:
1. Constitutia Asociatiei Inteinationale pentiu Ceicetaie in meuicina uentaia, IABR (IABR
Constitution anu Bylaws, 1992)|7Sj
2. 0peiational guiuelines foi ethics committees that ieview biomeuical ieseaich. ueneva: Woilu
Bealth 0iganization, 2uuu. Repoit no. TBRPRBETBICS2uuu.1.
|See http:www.who.inttuipublicationstiaining-guiuelines-publicationsopeiations-
guiuelines-ethics-biomeuical-ieseaichenj
S. Inteinet:
a. |http:en.wikipeuia.oigwikiActionT4j
b. |http:en.wikipeuia.oigwikiTuskegeesyphilisexpeiimentj

QFa -1()/1'.'). :)(1*#/#1F 2#9/. /%1./1'.') *. 1,<1()/1'.')F C,*%:$.'191/1'.'). +1 *%,</1*'#/
() 1,')&)+) 1, $&.*'1*. :)(1*./.
QFaFK -1()/1'.'). :)(1*#/#1F Fiuelitate inseamna a iespecta obligatia moiala asumata. Iai
obligatia moiala piesupune (implicit) ca exista o uatoiie asumata fata ue caie se constituie
obligatia moiala.

Fiuelitatea in meuicina inseamna pentiu un meuic:
a) a piomova inteiesul ingiijiiii pacientului cu piioiitate fata ue oiice alte
inteiese oii teite paiti spie impliniiea uatoiiei ue ingiijiie fata ue pacientul
pentiu caie este meuic cuiant
b) a nu-si inselaamagi (moial, financiai) pacientul cu piomisiuni ue tiatament,
vinuecaie, avantaje, etc. lipsite ue supoit ieal
c) a pastia secietul ingiijiiii meuicale (secietul piofesional, confiuentialitatea)

Batoiia este o piatia ue hotai a piacticii meuicale cu piecaueie a celei clinice. Ea este insa un
iepei ue moialitate in toata ueontologia caie se centieaza Kantian pe exeicitiul uatoiiei
(ueon, H&.= uatoiie).

In oiice situatie ue potential conflict intie uatoiia fata ue pacient si uatoiia fata ue altii
(inclusiv piopiia peisoana), inteiesul pacientului piimeaza (auto-inteiesul este secunuai):
"Sanatatea pacientului este piincipala mea inuatoiiie" (Beclaiatia ue la ueneva, 1948).

QFaFI 2#9/. /%1./1'.') *. 1,<1()/1'.')
Bubla loialitate poate fi piivita uin uoua peispective: ca infiuelitate fata ue pacient oii ca
uatoiie extinsa fata ue societate.

Bubla loialitate ca infiuelitate este o incalcaie a uatoiiei ca obligatie moiala: meuicul isi
inseala pacientul, il inuuce in eioaie; este o giava incalcaie ueontologica si o uubla lipsa ue
moialitate: pe ue o paite pacientul este inselat pe ue alta paite pacientul nu este suficient ue
matui pentiu a cunoaste auevaiul.

Iai auevaiul este ca meuicul isi ascunue inteiesele piintie elementele uiagnosticului oii
tiatamentulului acoiuat (ex. meuicul aie castiguii uaca iecomanua un anume meuicament,
82

sau un anume tiatament, sau un anume centiu meuical, sau alte avantaje piecum
sponsoiizaiea paiticipaiii la o confeiinta, etc.).

In masuia saciificiului asumat ue catie pacientul insusi poate fi toleiata ueontologic uesi
niciouata nu este moiala.

Exemple: pacient vs. institutie, guvein, alti cetateni, inteies comunitai
Exemple: paiinti vs. copil, mama vs. fat

Bubla loialitate ca uatoiie extinsa fata ue societate se iefeia la faptul ca meuicul uesi aflat in
"contiact" cu pacientul, uesi aie o ielatie meuic-pacient in ueiulaie si pentiu caie este uatoi
ingiijiie meuicala, loialitate si fiuelitate pacientului, uimaieste cu piioiitate inteiesele altoia
aflati in exteiioiul ielatiei (alti pacienti, inteiesul comunitai in ansamblu) folosinuu-se ue
pacientul si ingiijiiea meuicala ofeiita acestuia pentiu a afla elemente ue cunoasteie caie ii
lipsesc oii caie folosesc altoia oii pentiu a uesfasuia expeiimente potential peiiculoase,
iiscante asupia pacientului si pe caie nu ai uoii sa le inceice pe cei pe caie ii piotejeaza.
Cu alte cuvinte saciifica piioiitatea beneficiului pacientului suboiuonanu-o beneficiului unoi
teiti si iisca maleficenta acestuia uin piotejaiea cu piioiitate a inteieseloi altoia (vezi
expeiimentul Tuskagee, cap. 1.S.2.4 Piinciplismul).

Piotejaiea celoi vulneiabili, nonuisciiminaiea sunt impeiative ale piacticii meuicale si
constituie piincipii funuamentale al solutiei uilemei uublei loialitati.

QFaFL C,*%:$.'191/1'.'). +1 *%,</1*'#/ () 1,')&)+) 1, :)(1*1,.
QFaFLFK "'.&). () 1,*%:$.'191/1'.') se iefeia la situatia in caie peisoana se afla in
potentialitatea conflictului ue inteiese fiinu in exeicitiul unoi functii caie pieuispun la
conflict ue inteiese si caie uevin astfel incompatibile. Iin incompatibilitate cel in cauza tiebuie
sa se ietiaga, salvanuu-se uin conflictul ue inteiese. Staiea ue incompatibilitate este uefinita
ue lege (ex. managei spital, sef sectie, meuic si piopiietai faimacie, etc.).

QFaFLFIF 4%,</1*'#/ () 1,')&)+). !"#$%&'()% +, &#(,-,., &/0%&'1 )# '"#$%&'( 2#(-, +3("-&3 $!"# %&
!"#$%& (% %)*+,+-+$+ !+,-.)/$+0 Inteiesele unei peisonae publice se inteisecteaza cu inteiesele
peisonale ale sale oii ale familiei sale familiei (pana la giauul III) oii ale celoi cu caie acesta a
uesfasuiat activitati piofitabile pentiu sine oii familia sa. In aceasta situatie, in mou fiiesc, cel
in cauza aie tenuinta ue a saciifica inteiesul public (uatoiia publica) in uetiimentul
inteiesului peisonal. Chiai uaca nu face aceasta el se afla in staie ue conflict ue inteiese
intiucat exista fata ue sine piezumptia ca ai fi putut sa constituie aceasta uevieie.

Conflictul ue inteiese in meuicina se poate manifesta in alegeii, ingiijiiea meuicala,
ceicetaiea, caiieia piofesionala, publicaiea stiintifica, etc.

0bligatia iecunoasteiii conflictului si comunicaiii staiii ue conflict, ietiageiea uin calitatea
conflictuala si abtineiea ue la exeicitaiea uatoiiei publice sau oficiale sunt caile coiecte,
moiale, ue solutionaie a uilemei etice |74j.

Confoim ait. 7u uin Legea 1612uuS, conflictul ue inteiese aie o "foima publica" caie consta in
situatia in caie peisoana ce exeicita o uemnitate publica sau o functie publica aie un inteies
8S

peisonal ue natuia patiimoniala, caie ai putea influenta inuepliniiea cu obiectivitate a atiibutiiloi
caie ii ievin potiivit Constitutiei oii altoi acte noimative
Conflictul ue inteiese poate sa apaia si in "foima peisonala", in sensul ca un functionai, o peisoana
cu atiibutii legale, poate avea competenta legala ue a iealiza un anumit act, uai uatoiita unei
situatiiciicumstante peisonale nu poate fi obiectiv. In aceasta situatie, el tiebuie sa invoce
conflictul ue inteiese si sa se abtinaietiaga ue la iealizaiea iespectivului act (Lege ni. 1612uuS
piivinu unele masuii pentiu asiguiaiea tianspaientei in exeicitaiea uemnitatiloi publice, a
functiiloi publice si in meuiul ue afaceii, pieveniiea si sanctionaiea coiuptiei, publicata in
Nonitoiul 0ficial ni. 279 uin 21 apiilie 2uuS).

Q+T C0(9()(0#*( $-).*.# )(-/"-*-3#$ %* '()#$.*.# )(/"#2" $. 10#9#0( *% 0(*%"#% $.
1%$#(/".* (Couul ueontologic al meuicului uentist, Becizia ni. 1S2u1u, N0, Paitea I ni. 4u8
uin 18 iunie 2u1u) |72j

"Cap. II - Relatia uintie meuicul uentist si pacient
Ait. 12
(1) Neuicul uentist tiateaza faia uisciiminaie pacientii si aie o atituuine coiecta fata ue acestia.
(2) Cu exceptia cazuiiloi ue uigenta, meuicul uentist aie uieptul ue a iefuza un pacient uin motive
piofesionale sau peisonale.
(S) Se consiueia uigenta meuico-uentaia situatia in caie pacientul aie nevoie ue ingiijiii meuicale
imeuiate pentiu contiolul uuieiii, infectiei sau sangeiaiii.

Ait. 1S
(1) Este inuicat ca meuicul uentist sa piezinte pacientului in piealabil un ueviz estimativ.
(2) Este inteizisa ieuuceiea onoiaiiiloi in scopul atiageiii clientelei.
(S) Neuicul uentist poate acoiua si ingiijiii meuicale giatuite.

Ait. 14
In situatia in caie se impune o consultaie inteiuisciplinaia intie meuicul uentist cuiant si alt meuic,
sunt aumisibile taiife uistincte.

Ait. 1S
In situatia in caie este imposibil sa obtina consimtamantul pacientului sau al iepiezentantului legal
al acestuia, meuicul uentist poate sa acoiue numai ingiijiiile meuico-uentaie ue uigenta.

Ait. 16
Neuicul uentist va iespecta secietul piofesional.

Ait. 17
Nass-meuia nu aie uieptul sa intie in cabinetul ue meuicina uentaia uecat cu acoiuul meuicului.

Ait. 18
uaiantaiea uiiecta sau inuiiecta a unui act meuical este inteizisa.

Ait. 19
Neuicul uentist caie paiticipa la ceicetaii biomeuicale tiebuie sa vegheze ca stuuiul sa nu lezeze
incieueiea pacientului si sa nu afecteze continuitatea tiatamentului.

Ait. 2u
(1) Neuicul uentist tiebuie sa intocmeasca pentiu fiecaie pacient uocumente ue eviuenta piimaia.
(2) Bocumentele tiebuie pastiate in aihiva timp ue S ani. 0 copie a acestoi uocumente se poate
84

elibeia confoim pieveueiiloi legale in vigoaie.

Ait. 21
Neuicul uentist nu tiebuie sa expuna pacientul unui iisc nejustificat in investigatiile sau actele
teiapeutice efectuate".

Q+GV D%21./)(0(% '()#$.*.# #/ 10%$"#$% '()#$%*%
Nu este cauiul acestui mic tiatat ue etica acela ue a piezenta iaspunueiea piofesionala in
meuicina uin peispectiva uieptului meuical.
As uoii insa sa subliniez tiei aspecte, in opinia mea impoitante:

a) Baca meuicul nu poate sa isi vinuece intotueauna pacientul (beneficenta), in schimb
aie posibilitatea piin actiunile lui ue a-i face iau (maleficenta).
Pentiu acest motiv meuicul este chemat sa puna meieu in balanta iiscuiile si
beneficiile actului meuical iai pe ue alta paite poaita iaspunueiea actiuniloi oii
inactiuniloi sale.
Faptul ue a se afla in contiolul pacientului ii auuce meuicului si iaspunueiea ce
uecuige uin acest exeicitiu ue puteie. In mou ieal autonomia se manifesta uoai ca o
intentie uin paitea pacientului (o staie biologica si legala) uai se infaptuieste sau mai
bine zis piinue viata, numai piin obligatia negativa a meuicului ue a nu o inteifeia si
ue a nu limita exeicitiul uieptului la autoueteiminaie.
0nii meuici iezolva aceasta piesiune piin pateinalism nu atat uin oigoliu piofesional
cat mai mult uin uoiinta ue a piactica sub actiunea a cat mai putine conuitionalitati si
ue a putea noima cat mai mult uin actul meuical ce se va uesfasuia.

b) Scopul pentiu caie meuicul a ales sa faca meuicina ca piofesiune este spie a fi ue folos
(beneficenta) oameniloi aflati in sufeiinta, iespectiv a se implica in a face bine, ceea
ce uevine astfel o chemaie: ue aici uecuige obligatia sa moiala (autoasumata) si
uatoiia exeicitiului confoim stanuaiueloi ue piegatiie si piicepeie (ueontologia).
Auaptanu cea ue-a uoua maxima (lege) Kantiana piacticii meuicale uesfasuiate cu
moialitate, pacientul uevine mai ales scopul piegatiiii meuicului, scopul su
piofesional, si inti-o mai mica masuia mijlocul ue iealizaie, ue impliniie al acestuia.
Bin aceasta peispectiva pacientul, scopul piegatiiii piofesionale a oiicaiui meuic, este
cel in nevoie, cel vulneiabil, cel ce tiebuie sa fie ajutat si ueopotiiva cel aflat in centiul
atentiei iai nu meuicul.
Faptul ca pacientul este o peisoana cu uieptuii nu ii uiminua acestuia nevoile oii
uoiintele uupa cum nu este ue natuia ca sa alteieze scopul ingiijiiii si nici nu aie
uiept consecinta ca sa limiteze oii sa inuepaiteze sau sa instiaineze meuicul ue
chemaiea sa

c) Pacientul este o peisoana bolnava, vulneiabila, al caiei contiol asupia piopiiei
peisoane este ieuus, limitat, amenintat, poate chiai lipsita ue iesuise si mijloace ue a
se vinueca, aflata in impas moial in iapoit cu ieieiaihizaiea uiuentitatii piopiii fata
ue cea a celoi apiopiati lui, etc. uai cu toate uieptuiile cetatenesti intacte (o bomba
juiiuica neexplouata).
Aceasta peisoana tiebuie cunoscuta si iespectata atat in clinica unue este tiatata cat
si in cea in caie se ceiceteaza asupia sa si pentiu sine: acest iespect se iasfiange in
8S

toate uimensiunile asupia acestei peisoane in egala masuia, uman, etic si juiiuic nu
numai, uai si pentiu ca aceasta peisoana poate fi oiicaie uintie noi

In sfaisit tiebuie stiut ca juiiuic meuicul poate fi facut iesponsabil uoai pentiu mijloacele
actiunii (iaspunueiea fata ue mijloace -piincipiu Kantian) iai nu pentiu iezultatele actiunii
lui (piincipiu Kantian) -neconsecintialist -cat timp actiunea implineste stanuaiuele ue
piegatiie si piicepeie si a fost uesfasuiata cu uiligenta (buna intentie si staiuinta in exeicitiul
uatoiiei -piincipiu Kantian).

Beontologia piacticii meuicale este cu piecaueie Kantiana si mult mai putin apta sau inclinata
spie exteinalizaiea ielatiei meuic-pacient oii spie globalizaiea ei uupa cum tinue sa se
manifeste uemeisul utilitaiian sau cel bioetic.

Raspunueiea in exeicitiul meuical incluue |7S,76j:
1. Raspunueie penala
2. Raspunueie uisciplinaia
S. Raspunueie civila (uelictuala, contiactuala)
4. Responsabilitate auministiativa (vezi alea teiapeutica)
S. Nalpiaxis

QFKJFK N.+$#,()&). (1+*1$/1,.&.
Raspunueiea piofesionala este iezultatul gieseliloi ue compoitament caie auuc atingeie nu
uoai inteieseloi inuiviuului (pacientului) cat si inteieseloi coipului piofesional (inuieptata
impotiiva pacientiloi sausi confiatiloi).
Piin sesizaie sau autosesizaie in piincipiul &4; "#;' 9$q2"('&Z publicitate, onoiaiii excesive,
pieluaiea oneioasa a clientelei unui coleg, uefaimaiea colegiloi, fals, etc.

Exista o comisia ue uisciplina locala si nationala.

Sanctiuni: Aveitisment, vot ue blam, suspenuaie tempoiaia, suspenuaia uefinitiva si iauieie

QFKJFI N.+$#,()&). $),./. |7S,76j
Pentiu a fi iaspunzatoi penal un meuic tiebuie sa piouuca o infiactiune, auica o "fapta caie
piezinta peiicol social, savaisita cu vinovatie si pievazuta ue legea penala" (ait. 17 C.pen).

Confoim ait. 18 C.P. "Fapta caie piezinta peiicol social in intelesul legii penale este oiice
actiune sau inactiune piin caie se auuce atingeie uneia uintie valoiile aiatate in ait. 1 (n.n. -
peisoana, uieptuiile si libeitatile acesteia, piopiietatea, piecum si oiuinea ue uiept)

h'(2&' ;2E"4%("B' a infiactiunii- elemente: vinovatia, mobilul si scopul.

a) vinovatie exista atunci cnu, faptuitoiul a avut, in momentul executaiii, iepiezentaiea
faptei si a uimaiiloi socialmente peiiculoase ale acesteia sau iepiezentaiea loi.

b) vinovatia se expiima in tiei foime: intentia, culpa si piaeteiintentia (intentia
uepasita-in iealitate, se piouuce un iezultat mai giav sau un iezultat in plus)

86

h'(2&' $E"4%("B' a infiactiuni consta uin elementul mateiial (conuuita ilicita,
actiuneainactiunea), uimaiea ei (iezultatul vatamatoi) si legatuia cauzala.

Couul penal pieveue, in ait. 19, ca:
"1. Fapta este savaisita C0 INTENTIE canu infiactoiul:
a) pieveue iezultatul faptei sale, uimaiinu piouuceiea lui piin savaisiiea acelei fapte
(n.n. - intentie uiiecta);
b) pieveue iezultatul faptei sale si, uesi nu-l uimaieste, accepta posibilitatea piouuceiii
lui (n.n. - intentie inuiiecta)

2. Fapta este savaisita BIN C0LPA canu infiactoiul:
a) pieveue iezultatul faptei sale, uai nu-l accepta, socotinu faia temei ca el nu se va
piouuce (n.n. - culpa cu pieveueie sau usuiinta);
b) nu pieveue iezultatul faptei sale, uesi tiebuia si putea sa-l pievaua (n.n. - culpa
simpla sau neglijenta);
Foimele culpei sunt:
a) Culpa "/ 'H4/A$ sau comisiva (stangacie, impiuuenta, nepiicepeie, neuibacie,
nepasaie fata ue ceiintele bolnavului, temeiitate nejustificata ue o necesitate,
folosiiea inauecvata a conuitiiloi ue luciu sau o usuiinta)
b) Culpa "/ $="(4/A$ sau omisiva (inuifeienta, nebagaie ue seama, neglijenta
neefectuaiii unoi masuii necesaie)
c) Culpa "/ 49"H4/A$ (alegeie giesita a pioceuuiiloi tehnice, inti-o uelegaie catie o
peisoana nepotiivita)
u) Culpa "/ B"H"9'/A$ incalcaiea obligatiei ue a iaspunue la un consult inteiclinic, piin
nesolicitaiea unui ajutoi, piin nesupiavegheiea coiecta si auecvata a subalteiniloi

Bupa continutul culpei se ueosebeste:
a) Culpa uolosiva-intentionala . Cu intentia ue a face iau
b) Culpe contia umanismului meuical. Piin violaiea uatoiiiloi ue umanism incluse in
exeicitaiea functiei meuicale, lipsinu oiice caiactei intentional; (neiespectaiea
secietului piofesional, neobtineiea consimtamintului, iefuzul tiatamentului, etc.)
c) Culpe contia piuuentei commune. Piin neiespectaiea ieguliloi ue piuuenta ce se
impun tutuioi oameniloi, caz in caie iaspunueiea este angajata ca pentiu oiicaie om;
(ies ipsa loquitei, iesponueat supeiioi, in eligenuo)
u) Culpa pentiu piactica neautoiizata
e) Culpe in exeicitiul piofesiei caie piivesc tehnica meuicala (culpa piofesionala
meuicala). Piin incalcaiea ieguliloi stiintifice stabilite ue piofesiune.
f) Culpa piofesionala piin nepiegatiie (nepiicepeiea, ignoianta, nestiinta, impaiitia,
incompetenta)
i. Culpa piofesionala piin impiuuenta (nepieveueiea)
ii. Culpa piofesionala piin neglijenta (neatentia)
iii. Culpa piofesionala piin usuiinta
iv. Culpa piin omisiune

Pentiu '/H'W'&4' &';#2/A4&"" W2&"A"%4 PENALE tiebuie sa existe:
a) o conuuita ilicita
87

b) un iezultat vatamatoi al acestei conuuite (ue exemplu o uauna mateiiala sau
vatamaiea sanatatii coipoiale)
c) legatuia cauzala intie conuuita ilicita si iezultatul piouus
u) vinovatie uin paitea subiectului actului ilicit
e) sa nu existe impiejuiaii sau cauze caie inlatuia, in piincipiu,iaspunueiea juiiuica
(teoiia iaspunueiii bazate pe vinovatie aiata ca meuicul nu va iaspunue ue iiscuiile
impievizibile, uesi va fi apasat ue iaspunueiea sa moiala).
i. foita majoia
ii. cazul foituit
iii. staie ue necesitate (peiicol iminent)
iv. eioaiea ue fapt
v. betia
vi. inuepliniiea unei activitati impuse oii peimise ue lege oii uin oiuinul
supeiioiului
vii. exeicitaiea unui uiept
viii. consimtamantul victimei
ix. canu fapta pievazuta ue legea penala nu constituie infiactiune (peiicol social
ieuus)

QFKJFL N.+$#,()&). *151/.F Este bazata pe obligatia iepaiaiii unui piejuuiciu.
1';#2/A4&4 %"B"9' A49"%(2'9' (obligatia incalcata este o obligatie cu caiactei geneial) iai
vinovatia civila meige pana la limita celei mai usoaie culpe. Poate fi |76j:
a) Pentiu fapta piopiie (ait. 998-999 C.civ.)
i. ait. 998 Cou Civil ,oiice fapt a omului caie cauzeaz altuia piejuuiciu, oblig
pe acela uin a ciui gie,eal s-a ocazionat, a-l iepaia" ;
ii. ait. 999 Cou Civil pieveue : ,omul este iesponsabil nu numai ue piejuuiciul ce
a cauzat piin fapta sa uai ,i ue acela cauzat piin neglijena sau piin
impiuuena sa".
b) Pentiu fapta altoi peisoane (comitentipiesupusi) (ait.1uuu al. S C. civ.)
c) Pentiu luciuii, euificii,animale, etc. (ait. 1uuu al. 1, ait. 1uu1, ait. 1uu2 C. civ.)

Raspunueiea civila in meuicina piesupune piobaiea:
a) Batoiiei ue ingiijiie
b) Exeicitaiii unui minusueficienta in calitatea asistentei meuicale piestata in contextul
existentei uatoiiei ue ingiijiie (omisiunecomisiune)
c) Constituiiii unui piejuuiciu
u) Legatuiii ue cauzalitate intie piejuuiciu si ueficienta in calitatea asistenti meuicale ce
a fost piobata

Relatia meuic-pacient poate incepe piinti-un contiact 4G#9"%"( (iaspunueie la iezultat) sau
piinti-un contiact "=#9"%"(, canu apaie ca o manifestaie expiesa a sentimentului ambeloi
paiti.

Asa cum am mai piezentat, intie meuic si pacient se stabileste un contiact caie auuce cu sine
pentiu meuic obligatii nu numai ue a vinueca pacientul uai si ue a-I ofeii ingiijiii confoime cu
uatele actuale ale stiintei si piofesiunii meuicale. (obligatia incalcata este o obligatie concieta,
88

stabilita piinti-un contiact pieexistent: ex. uatoiia ue a tiata ). Acest contiact este oial,
tacit
22
, ;2" H4/4&";
2S
si sinalagmatic
24
.

0bligatiile nascute uin contiactual caie funuamenteaza juiiuic ielatia meuic-pacient incluu:
iespectul secietului piofesional, obligatia ue infoimaie meuicala (meuicul este cel ce
uimeaza sa auuca la nevoie uovaua bunei infoimaii), consimtamantul, obligatia uatoiiei ue
ingiijiie: meuicul aie o obligatie ue mijloace iai nu ue iezultat (exceptie contiactul la
iezultat).

Teiminaiea contiactului apaie atunci canu:
a) pacientul se vinueca;
b) pacientul moaie;
c) Se piouuce abanuonul expiesimplicit
u) meuicul si pacientul consimt iecipioc la incheieiea contiactului:
i. meuicul se ietiage uin contiact;
ii. pacientul inuepaiteaza meuicul

QFKJFQ 0./$&.U1+V#/ :)(1*./
Este mai coiect sa uiscutam uespie malpiactica meuicala iai nu uespie malpiaxis meuical
intiucat ue obicei piaxis-ul meuical este asociat cu piactica piivate si astfel se pot evita unele
limitaiy oii confuzii.

Nalpiactica meuicala este un:
a) %$=#$&('=4/( /4#&$<4;"$/'9 "/<4&"$& unoi stanuaiue ue competenta si piicepeie
stabilite si acceptate,
b) avanu la baza /4H9"W4/(' ;'2 "=#&2A4/(' caie
c) cieaza un A4<"%"( (minus) ue asistenta meuicala ue natuia a
u) geneia un #&4W2A"%"2 pacientului. (C.B.Bioau, "piofessional misconuuct", 19Su in
Five Types of Ethical Theoiy).

Piincipiul caie sta la baza juuecatii malpiacticii este piincipiul Bolam "un meuic nu va fi
consiueiat neglijent (ueci iesponsabil) uaca actioneaza in confoimitate cu piactica acceptata
consiueiata optima ue catie opinia meuicala, consiueiata iesponsabila" (Bolam vs. Fiiein
Bospital Nanagement Committee, 19S7).

Nalpiactica este o foima ue uezuaunaie a celui vatamat faia angajaiea iaspunueiii civile ue
uiept comun a meuicului uai angajanu iaspunueiea civila limitata a acestuia.

Pentiu a fiinta posibilitatea malpiacticii si uezuaunaiii sale este nevoie ue o lege civila, cu
caiactei special caie funuamenteaza iaspunueiea limitata a meuicului %'&4 &4%2/$';(4) ";"

22
Cunoasteiea caie nu se tiansmite nici oial si nici veibal paitiloi si cu toate acestea este subinteleasa,
piesupusa ue catie paiti
2S
"Faia gen" (biol.) 9'(+) unic in caiacteiistici, paiticulai, unic, faia pieceuent
24
Specificul contiactului sinalagmatic este faptul c ue la uata peifectiii lui geneieaz uieptuii ,i
obliga(ii iecipioce ,i inteiuepenuente ntie pi(i, obliga(ia fieciei pi(i avnuu-,i cauza juiiuic n
obliga(ia celeilalte
89

';2=') eioaiea comisa. Baca meuicul nu isi asuma eioaiea comisa atunci iaspunueiea sa nu
poate fi angajata altfel uecat piin uieptul comun.

Notivatia unei legislatii speciale caie sa vizeze malpiactica uecuige in oiice colt al lumii uin:
a) Societatea tiebuie sa apeie in mou egal pe toti cetatenii sai. Inteiesul social este acela
ue a fi uieptate in societate piin actiunea legiloi acesteia.
b) 0iice peisoana piejuuiciata tiebuie sa aiba un cauiu legal pentiu (1) a piomova
uieptatea sociala (2) a nu piomova injustitia sociala in sensul ca uoai (i) uoai unii
cetateni pot fi uezuaunati atunci canu sunt piejuuiciati (ii) uoai cei cu bani pot sa isi
afle uieptatea
c) Neuicul caie a comis eioii uai caie nu constituie infiactiuni sa poata iamane libei, iai
societatea sa piotejeze ceea ce a uobanuit piin foimaiea unui meuic astfel incat
acesta sa isi poata continua exeicitiul piacticii pentiu caie s-a piegatit si a fost
piegatit cu efoituii atat inuiviuuale cat si sociale (inclusiv costuii sociale -investitie
sociala-) ueloc neglijabile (uuiata meuie a piegatiiii unui meuic este in meuie ue ciica
17 ani in caie se incluue facultatea, ieziuentiatul si uuiata meuie a cuibei ue invataie
in specialitate -ciica 7 ani-), vaista ue manifestaie a plenituuinii capacitatiloi
piofesionale la un meuic fiinu in juiul vaistei ue 4u ani.
u) Neuicul caie a comis eioii uai caie nu constituie infiactiuni sa poata iamane libei si
sa isi poata auministia viata sa si a familiei sale faia iepeicusiuni majoie asupia
acestoia.
e) Societatea tiebuie sa inuepaiteze posibilitatea castigului nemeiitat si sa limiteze
inceicaiea ue a se obtine avantaje mateiiale ue pe uima acuzatiiloi ce nu se piobeaza

In cauiul asumaiii eioiii, meuicul aie angajata iaspunueiea sa civila limitata in soliuai cu
compania ue asiguiaii la caie aie asiguiaie ue malpiaxis.

Cuantumul uespagubiiii pacientului este stabilit piin negocieie intie pacient si asiguiatoi in
limita piimei ue uespagubiie maximale ce se coieleaza cu tipul ingiijiiiloi meuicale ce sunt
asiguiate piecum si cu calificaiea si expeitiza asiguiatului cat si cu piima ue asiguiaie.

QFKJFX N.+$#,()&). S&)+$%,+.91/1'.').T .(:1,1+'&.'15.
Responsabilitatea auministiativa se iefeia la iaspunueiea pe caie o peisoana ue uiept public
o aie uin activitatea sa, a auministiatiei oii a institutiei pe caie o conuuce, inclusiv cele ce
piivesc oiganizaiea executaiii in conciet a legii, fie peisonal, fie piin luciuiile aflate in
auministiaiea sa.

Raspunueiea auministiativa este ue S tipuii |77j:

a) abateiea si iaspunueiea auministiativa piopiiu-zisa (uisciplinaia). Piesupune vinovatia
faptuitoiului caie este o autoiitate publica (oigan al auministiatiei publice) ca subiect activ
(cel ce poate tiage la iaspunueie) sau pasiv (cel ce a savaisit abateiea), peisoana juiiuica sau
fizica), auesea un functionai public, caie nu isi inueplineste obligatiile atunci canu este
investit piinti-un act auministiativ.

b) abateiea si iaspunueiea contiaventionala. Piesupune incalcaiea cu vinovatie a
inuatoiiiiloi coiespunzatoaie functiei publice si a noimeloi ue conuuit piofesionala si civica
9u

piecum intaizieiea sistematica a luciaiiloi, neglijenta in luciaii, absente nemotivate,
neiespectaiea piogiamului ue luciu, a secietului piofesional, incompatibilitati, conflicte ue
inteiese, etc. caie auuc atingeie piestigiului autoiitatii sau institutiei (mustiaie sciisa,
uiminuaiea uieptuiiloi salaiiale S-2u pana la S luni, suspenuaiea uieptului ue avansaie 1-S
ani, tieceie inti-o functie infeiioaia pana la 1 an cu uiminuaiea salaiiului, uestituiiea uin
functie ca masuia ue exceptie).

c) abateiea si iaspunueiea auministiativ-patiimoniala. Autoiittile publice ispunu
patiimonial pentiu pagubele cauzate piin acte auministiative, etc.


E +) :.1 *1'1=
1. In apiofunuaiea ielatiei meuic-pacient iecomanu lectuia ?8$'&(4' 92" XB'/ X9"%"> ue h4B
]"r$9'4B"%" [$9;($", o magistiala uemonstiatie a anomaliiloi ielatiei meuic-pacient si a
legatuiiloi uefavoiabile ue familie ce pot coexista si se pot amplifica iecipioc in cazul unui
bolnav caie sufeia ue o boala giava.































91

75C+ S D!I5JE5 ?!<E7>I>E 7> 7KDC>I CDK@!FEK,5I

S+G ,-0'(*( '-0%*( )( $-'1-0"%'(/" 10-8(2#-/%* '()#$%* \)(-/"-*-3#% '()#$%*%]
Teoiia Kantiana a uatoiiei ca piincipiu moial sta la baza ueontologiei. Batoiia ca obligatie
moiala pe caie meuicul si-o asuma in piactica cuienta uin caie uecuige si iesponsabilitatea
sa.

}uiamantul Bipociatic iepiezinta foimal inceputul oiganizaiii socio-piofesionale sustinanu
ca meuicul va impaitasi celoi ce au juiat cu el, si numai loi, cunostiintele sale. Pe ue alta paite
juiamantul iepiezinta couul moial al bieslei piin caie fiecaie membiu isi sustine si justifica
apaitenenta alatuii ue piegatiiea sa.

Noimele moialitatii compoitamentului meuicului in geneial, fata ue pacient si fata ue colegi
(confiati) sunt expiimate in couul ueontologic al piofesiunii.

Couul iepiezinta noima caie apaia uieptul la libeia piactica pe caie statutul ue membiu al
coipului piofesional il confeia.
In acest fel se constituie o continuitate intie calitatea ue membiu si actul meuical:

membiu al coipului socio-piofesional
(Colegiul Neuiciloi)
uiept ue libeia piactica
obligatie moiala
uatoiie
noime ue compoitament
act meuical


S+M D(*%"#% '()#$R'()#$
Este bine ieglementata ue Couul inteinational al eticii meuicale piecum si ue Couul
Beontologic. Este cu piecaueie o pioblema ue moiala in compoitamentul piofesional.

0$A29 "/(4&/'("$/'9 '9 4("%"" =4A"%'94 |78j a fost auoptat ue a S-a Intalniie geneiala a ANN
(WNA), Lonuia in oct. 1949, amenuat ue 4 oii, ultima oaia in oct. 2uu6 la Pilanesbeig in
Afiica ue Suu, pentiu a noima uin punct ue veueie moial compoitamantul piofesional in
afaia fiontieieloi nationale, in afaia juisiuictiei uieptului ue libeia piactica national emis ue
catie Colegiul (0iuinul) Neuiciloi.

Couul inteinational al eticii meuicale |78j
,Batoiiile meuicului fata ue colegi
a) 0n meuic se va compoita fata ue colegii sai tot asa cum si-ai uoii ca acestia sa se compoite fata
ue el.
b) Nu va submina ielatia pacient-meuic a colegiloi in scopul ue a atiage pacientii.
c) Canu este meuical necesai va comunica cu colegii caie sunt implicati in ingiijiiea aceluiasi
pacient.
u) Aceasta comunicaie va iespecta confiuentialitatea si va fi limitata la infoimatia necesaia.
92

0$A29 A4$/($9$H"% '9 =4A"%292" A4/(";( (uecizia ni. 1S2u1u, publicat in N0 paitea I, ni.
4u818.u6.2u1u) ieglementeaza la ianuul lui pe laig ielatiile meuiciloi unii cu altii uin
aceleasi peispective ale colegialitatii si spiijinului iecipioc |9uj.
Capitolul III - Relatiile uintie meuici
Ait. 22
(1) In ielatiile inteicolegiale meuicul uentist tiebuie sa isi tiateze confiatii asa cum ai uoii el insusi
sa fie tiatat ue ceilalti.
(2) Neuicii uentisti tiebuie sa mentina intie ei ielatii colegiale. Ei au uatoiia ue a lua apaiaiea unui
coleg acuzat pe neuiept.
(S) Constituie abateie uisciplinaia blamaiea si uefaimaiea colegiloi in fata pacientului, a
peisonalului sanitai, piecum si oiice expiesie sau act capabil sa zuiuncine incieueiea pacientului in
meuicul cuiant si autoiitatea acestuia.

Ait. 2S
(S) Neuicii uentisti caie consulta impieuna un pacient au uatoiia ue a evita in timpul sau ca uimaie
a unei consultatii sa uiscute in contiauictoiiu oii sa se uenigieze iecipioc in fata pacientului sau a
familiei acestuia.

Ait. 24
(1) Neuicul uentist nu aie uieptul sa se pionunte cu piiviie la tiatamentele altui coleg, uecat uaca
sanatatea pacientului este pusa in peiicol.
(2) Face exceptie ue la pieveueiile alin. (1) meuicul expeit, in situatiile pievazute ue lege.

Ait. 2S
Betuinaiea pacientiloi sau tentativa este inteizisa.

Ait. 26
(1) Canu mai multi meuici uentisti colaboieaza la examinaiea sau tiatamentul unui pacient, acestia
tiebuie sa se infoimeze iecipioc.
(2) Fiecaie meuic uentist isi asuma iesponsabilitatea manopeieloi meuicale efectuate.

Ait. 27
Neuicul uentist tiebuie sa isi incuiajeze si sa isi sustina colegii mai tineii.

Ait. 28
Neuicii uentisti, in cuisul iapoituiiloi loi piofesionale cu colegi ue alte specialitati, tiebuie sa
iespecte inuepenuenta piofesionala a acestoia."

S+N D(*%"#% '()#$.*.# $. $-01.* 10-8(2#-/%* )#/ $%0( 8%$( 1%0"(
Relatia meuicului cu coipul piofesional uin caie face paite aie uimensiuni ce o pot
inuiviuualiza fa( ue ielatia uzuala a unui meuic cu colegul su (ielatia meuic-meuic) uupa
cum aie uimensiuni caie expiima unitatea in juiul unoi impeiative etice piofunu umaniste.

In ansamblul su coipul piofesional sunt colegii. Toti inuivizii foimeaza un singui coip
piofesional caie voibeste in numele loi atat in inteiioiul cat si in afaia sa.

Bupa cum sunt inuivizii ca membii, tot astfel va fi si coipul piofesional. Baca ei sunt
ingauuitoii, si 0iuinulColegiul va fi ingauuitoi. Baca ei sunt seveii unul cu altul, si
9S

0iuinulColegiul va fi sevei pentiu ca 0iuinulColegiul este foimat uin iepiezentantii
coipului piofesional (stiuctuie uemociatice).

Colegiul meuiciloi (0iuinul Neuiciloi in alte taii) este oiganizatia socio-piofesionala a
meuiciloi. Ea aie atiibutii auministiative, piofesionale, ue iepiezentaie in fata ministeiului
sanatatii, juiisuictionale si ue uisciplina, juiiuice.

0iganizaiea coipului piofesional a fost initiat inca uin peiioaua hipociatica si este cu
siguianta meiitul acelei geneiatii ue a punele bazele piacticii meuicale sub noima unui
compoitament moial unanim acceptat. Acest compoitament constiuieste ieguli pentiu toti
cei ce se afla sub actiunea loi (actiunea foimala ue intiaie in coipul piofesional este
juiamantul) si ueopotiiva constituie noima moiala, exteiioaia, pentiu toti cei ce se afla in
afaia lui.

Noimele moiale ale compoitamentului in piactica meuicala uevin noimele ce ueosebesc
compoitamentul celoi ce piactica ue cei ce nu piactica. Exista tiei consecinte uiiecte:

1. cei ce piactica in iespectaiea noimeloi justifica apaitenenta socio-piofesionala ue
bieasla (se cieaza astfel bieasla, oiganizatie socio-piofesionala caie ieuneste piacticanti
ai aceleiasi piofesiuni)

2.meuicii avanu apaitenenta ue bieasla isi ciicumsciiu moialitatea in inteiioiul societatii,
uelimitanu-o, faia coielatie cu stanuaiuele si valoiile sociale, uin peispectiva eticii viitutii.
Este iemaicabil faptul ca in peiioaua antica, in caie existau sclavi, in caie oamenii eiau
inegali (Aiistotel: celoi egali, egal iai celoi inegali, inegal -paiafiazat-) si eiau tiatati
inegali, in caie oiganizaiea sociala eia impaitita pe clase, meuicii se oiganizeaza juianu un
juiamant in baza caiuia, fiecaie este egal inuieptatit la seiviciul meuical, beneficenta
piimeaza, iaul este exclus uin intentia ingiijiiii iai spiiitul ue bieasla este piomovat si
sustinut in apaiaiea onoaiei piofesionale.

S.cei ce piactica in incalcaiea noimeloi se situeaza in afaia coipului piofesional, uifeiiti
piin compoitament, si astfel atiag asupia loi masuii ale bieslei (uisciplinaie -iaspunueie
ueontologica-).

Constiinta piofesionala uevine un continuum conceptual si existential comun tutuioi in
libeitatea constiintei inuiviuuale; uai constiinta piofesionala sustinuta ue noimele moiale ale
compoitamentului moial in ielatia meuic-pacient pievaleaza asupia constiintei inuiviuuale.
In textele ue mai jos sunt subliniate temele comune in italic.

W.0%'%/".* `#1-$0%"#$ ciica 4uu i.Ch.Z tiauuceie liteiaia uupa L. Euelstein 1967 |79j
"}ui pe Apollo meuicul, Asclepius, Bygeia si Panacea, si iau ca maitoii pe toti zeii si zeitele, ca voi
pastia uupa abilitatile si juuecata mea uimatoiul juiamant si intelegeie:

V' "9 %$/;"A4& #4 #&$<4;$&29 %'&4 =S' "/B'('( '%4';(' '&(' 4H'9 %2 #'&"/("" =4"j ;' "=#'&( %2 49 (&'"29
=42) ;" '(2/%" %'/A B' <" "/ A'($&"4 A4 #9'(') A'%' B' <" /4B$"4) ;' %$/(&"E2" #4/(&2 'S9 'W2('j ;' ""
%$/;"A4& #4 %$#"" ;'" %' #4 <&'("" =4" #4 9"/"4 E'&E'(4';%' ;" ;'S" "/B'( '%4';(' '&(' A'%' B$& A$&") <'&'
('G4 $&" <'&' B&42/ '%$&A ;%&";) ;" "/B'('/A2S" ) ;' "=#'&( %2/$';(4&4' '%4;(4" '&(4 %'(&4 <"" =4") %'(&4
<"" #&$<4;$&"9$& =4" ;" %'(&4 A";%"#$9"" %'&4 '2 #&4;('( 2/ W2&'='/( A2#' 94H"94 =4A"%'94) A'& /2 ;" %'(&4
94

'9(""+

voi folosi piesciiptii pentiu a ajuta pe cel bolnav uupa abilitatile si cunostiintele mele; uai si ca sa
tin uepaite oiice vatamaie si injustitie

Be asemenea nu voi ua nici o substanta letala chiai uaca mi se ceie si nici nu voi sfatui n aceast
piivin(.Tot a,a nu voi ua unei femei iemeuii pentiu a inuuce avoitul. voi pastia in puiitate si
cuiatenie viata si aita mea.

Nu voi folosi cutitul, nici chiai pentiu cei cu pietie, uai voi peimite sa o faca celoi caie piactica
aceasta munca.

Si in oiicate case as putea sa intiu, voi intia spie binele bolnavului, tinanuu-ma uepaite ue oiice
injustitie voluntaia oii inselaciune abtinanuu-ma ue la placeiile iubiiii cu femei sau baibati, fie ei
libeii sau sclavi.

Tot ceea ce voi veuea sau auzi in timpul tiatamentului sau in afaia lui in legatuia cu viata aceluia si
caie nu tiebuie uivulgat in nici un fel in afaia, nu voi voibi, cu piiviie la cele ce nu se pot spune.

Baca va fi sa tin acest juiamant cu cieuinta, fie sa ma bucui ue viata si piactica aitei mele iespectat
ue catie toti oamenii in toate timpuiile; uai uaca il voi incalca sau voi juia stiamb, contiaiiul sa mi
se intample"
|tiauuceie uupa L. Euelstein, 1967 |79j.

<($*%0%"#% )( *% :(/(9%Z GTQY |91j
"Pe timpul aumiteiii mele ca membiu al piofesiei meuicale:
1. }ui sa-mi consaciu viata in seiviciul umanitatii.
Q+ p$" A'($&' #&$<4;$&"9$& =4" &4;#4%( ;" H&'("(2A"/4+
S. voi piactica piofesiunea cu constiinta si uemnitate.
4. Sanatatea pacientiloi mei va fi piima mea inuatoiiie.
S. voi iespecta secietele caie imi sunt incieuintate chiai si uupa ce pacientul a muiit.
6. voi mentine piin toate foitele mele onoaiea si tiauitiile nobile ale piofesiunii meuicale.
7. Colegii mei voi fi suioiile si fiatii mei.
8. Nu voi peimite consiueiatiiloi ue vaista, boala, uizabilitati, cieuinta, oiigine etnica, sex,
nationalitate, afilieie politica, iasa, oiientaie sexuala, statut social sau oiicaiui alt factoi sa
inteivina intie uatoiia mea si pacientul meu.
9. voi mentine cel mai inalt iespect pentiu viata umana.
1u. Nu imi voi folosi cunostiintele meuicale pentiu a viola uieptuiile omului si libeitatile sale
civile, nici chiai sub amenintaie.
Fac aceste piomisiuni solemn, libei si pe cuvantul meu ue onoaie |SSj

Exista in cauiul Colegiul meuiciloi un uepaitment ue juiisuictie (analizeaza uocumentele
meuicale in piima instanta pentiu confoimitatea cauzei oii sesizaiii) si un uepaitment ue
uisciplina (auuiaza paitile).
Exista cate un nivel local (Colegiul local) si unul national (Colegiul national) a caiui uecizie
este ultimativa in inteiioiul piofesiunii si poate avea apel uoai in instanta.

Exista noime ue buna piactica (ghiuuii clinice) ce se constituie in ghiuuii ue buna piactica ca
stanuaiu ue piegatiie si piicepeie piecum si noime ueontologice (etice) ale
9S

compoitamentului in piofesiune ce se constituie in stanuaiu etic al compoitamentului
piofesional.

Couul Beontologic al meuiciloi piezinta noimele moiale ale ielatiei meuicului cu Coipul
piofesional si uepaitamentele acestuia ue contiol si veiificaie a acteloi meuicale (ue
juiisuictie si ue uisciplina). Sa paicuigem in acest sens pieveueiile 0$A292" !" !"$%&$'$()"
!"#$%&'( '9 0$94H"292" 84A"%"9$& A"/ 1$=d/"' si pe cele ale =4A"%292" A4/(";(+

0$A29 A4$/($9$H"% '9 =4A"%292" A4/(";( . @4%"F"' /&+ 5iOQ-5- 32E9"%'( "/ 8l #'&(4' X) /&+
,-7O57+-k+Q-5- |72j

Ait. 2S
(1) In cazul unoi uiveigente apaiute intie colegi, meuicii uentisti voi face efoituii pentiu
ieconcilieie. Baca pioblemele nu se iezolva, se voi auiesa conuuceiii colegiului uin caie fac paite
pentiu iezolvaiea acestoia, in confoimitate cu uispozitiile legale in vigoaie.
(2) In cazul in caie meuicul se va auiesa mass-meuiei inainte ue a fi solutionata pioblema la nivelul
colegiului, aceasta va constitui abateie uisciplinaia.































96

75C+ P D!I5JE5 ?!<E7RFK7E!J5J!

P+G <%"-0#% 8%"% )( 2-$#("%"(
Neuicina este o piofesiune umanitaia. Ea este auiesata omului in sufeiinta.
Cel ce apeleaza piin auiesabilitate in sistemul public sau piivat ceie ajutoiul.
Neuicul iaspunue cu empatie si ii acoiua ajutoiul in masuia cunostiinteloi si posibilitatiloi
sale.

Pentiu ca meuicina este o piofesiune umanitaia, iai meuicul un umanist, acesta isi
pioiecteaza aceleasi calitati moiale si uincolo ue peisoana pacientului. Nu exista un contiact
ue ieuuceie a obligatieiuatoiiei uupa cum nu exista unul ue extinueie a obligatieiuatoiiei.

Neuicul se afla in uatoiie extinsa si uincolo ue pacient uai cu piioiitate se va uescaica ue
uatoiia fata ue pacientul pentiu caie este meuic cuiant si nu va auuce inteiesele acestuia sa
fie subjugate ue inteiesele comunitaie sau cele sociale.
Neuicul nu va putea sa ignoie insa sufeiinta comunitaia si sa abanuoneze iaspunueiile sale
sociale (ca cetatean, ca piouus al scolii nationale ue meuicina, etc.), si astfel va iaspunue cu
empatie fata ue chemaiea ue ajutoi sociala, benevol.

El manifesta astfel si o uatoiie fata ue societatea caie l-a foimat sau l-a auoptat cat si fata ue
coipul socio-piofesional caie i-a ofeiit uieptul ue libeia piactica: se ieafiima astfel
umanismul piofesiunii meuicale caie se intoaice ca iecunostiinta spie societate.

In catastiofe, uupa secuiizaiea piopiiei familii, meuicii au obligatia moiala a piezentaiii spie
seiviciul public la unitatea meuicala unue lucieaza, uincolo ue piogiamul ue luciu, cat este nevoie si
cat au posibilitate fizica si mentala.

Beclaiatia Bieptuiiloi Pacientului, ANA, Lisabona, 1981, amenuata in 199S si ievizuita in 2uuS:
Pieambul: "0ii ue cate oii legislatia, actiunile guveinamentale sau oiicaie alte auministiatii oii
institutii neaga uieptuiile pacientului, meuicii voi lua masuiile potiivite pentiu a le asiguia oii a le
iestauia |69j".

P+M <.4*% *-#%*#"%"( $% )%"-0#( (^"#/2%
Couul Inteinational al Eticii Neuicale, ANA, 1948, pieveue ca:

"0n meuic uatoieaza pacientului sau loialitate completa" |78j.

Beclaiatia ANN (WNA) piivinu piomovaiea sanatatii, Bali 199S, pieveue uimatoaiele:

"Ait. 1. Neuicii piacticieni si asociatiile loi piofesionale au o uatoiie etica si iesponsabilitate
piofesionala ue a actiona in cel mai bun inteies al pacientiloi in oiice moment si sa integieze
aceasta iesponsabilitate laiginu pieocupaiea si implicaiea loi in piomovaiea si asiguiaiea sanatatii
publicului" (tiauuceie liteiaia uupa |8uj).

In situatii exceptionale meuicul poate pune inteiesele celoilalti ueasupia inteieseloi
pacientului sau |8uj.

97

"Ait. 8. In iegiuni si juisuictii in caie seiviciile publice ue sanatate ue baza nu sunt uisponbile
auecvat, asociatiile meuicale voi conlucia cu alte agentii oii giupuii caie piomoveaza sanatatea
pentiu a stabili piioiitati pentiu legitimizaie si actiune. Be exemplu, inti-o taia sau iegiune cu
limitate iesuise ue apa si canalizaie pentiu cetateni, se voi piioiitiza aceaste nevoi ueasupia
cheltuiiii iesuiseloi pentiu a obtine tehnologii noi caie pot auuce seivicii uoai la putini cetateni uin
cauiul acelei populatii (tiauuceie liteiaia uupa Beclaiatia ANN (WNA) piivinu piomovaiea
sanatatii, Bali 199S, |8uj).

In Beclaiatia uieptuiiloi pacientului ANN (WNA) Lisabona, 1981, se pieveue:

"Piincipii. 1. In ciicumstante in caie o alegeie tiebuie facuta intie pacientii caie pot beneficia ue un
anume tiatament caie se afla inti-o limitaie a uisponibilitatii sale, toti pacientii sunt inuieptatiti la
o selectie justa pentiu acel tiatament. Alegeiea tiebuie sa se bazeze pe ciiteiia meuicale si sa fie
facuta faia uisciiminaie" (tiauuceie liteiaia uupa |69j).

Este o piovocaie etica uificila a stabili limitele acestoi situatii exceptionale si a
compoitamentului piofesional in aceste cazuii complicate.

Sa luam ca exemplu situatia uiamatica a contaminaiii cu un viius (ex. giipal) necunoscut si ueosebit
ue viiulent a caiei infectaie uuce la ueces in cea mai maie piopoitie (ex. 8u). Taia se afla in
peiicolul uepopulaiii masive (8u) sau chiai al extinctiei; exista insa un vaccin caie nu a paicuis
etapele clinice ue siguianta pe subiecti umani; timpul aleaiga iepeue si tiebuie uecis uaca vaccinul
se va pune in foima sa incomplet testata in uz pentiu a salva populatia inca necontaminata
(aumitanu iiscuiile complicatiiloi sau chiai a uecesului unoia uintie cetatenii necontaminati uai
vaccinati cu acest vaccin) sau se paicuig toate etapele ue siguianta chiai uaca asta poate sa
insemne epuizaiea timpului fizic ue contaminaie a intiegii populatii si impliniiea unui posibil
tablou apocaliptic al cvasiextinctiei populationale.

Inteiesul inuiviuual este ueseivit intiucat peisoanele iespective sunt vaccinate si astfel au sansa
salvaiii uai faia a putea fi lipsite ue iiscuii: unele pot sufeii complicatii, poate chiai uecesul: pe ue
alta paite in aceste cazuii nu exista o ceitituuine a contaminaiii cu boala natuiala si ueci nici a
uecesului natuial. In alte situatii insa aceste peisoane nu ai fi fost vaccinate faia ceitificaiea
siguiantei vaccinului.

Piocentul celoi caie voi fi salvati ue vaccin va fi piobabil mai maie uecat al celoi caie voi ueceua
uin cauza vaccinului. Este insa o intiebaie uaca piocentul celoi caie nu se voi imbolnavi nu este
similai cu piocentul celoi salvati piin piogiamul ue vaccinaie, altfel spus eficacitatea vaccinaiii,
pentiu ca uaca vaccinul nu este piobat pe om atunci este nesiguia eficacitatea sa pe om uai in
schimb este sigui faptul ca auministiaiea sa va ueteimina complicatii.

Cu alte cuvinte actul meuical ueseiveste cel mai bun inteies al pacientului uai in limita
impiejuiaiiloi (auica nu in mou iueal).

Neuicul tiebuie sa piotejeze pacientul in fata oiicaioi piesiuni uin paitea unoi teite paiti:
guvein, politie, ministei, uiiectii, angajatoii, societati comeiciale piivate oii institutii publice,
asiguiatoii |8u, SSj.

Beclaiatia ue la ueneva, 1948 amenuata in 2uu6: ?]2 B$" #4&="(4 %$/;"A4&'(""9$& A4 B'&;(') E$'9')
A"F'E"9"('(") %&4A"/(') $&"H"/4 4(/"%') ;4G) /'("$/'9"('(4) '<"9"4&4 #$9"("%') &';') $&"4/('&4 ;4G2'9') ;('(2(
;$%"'9 ;'2 $&"%'&2" '9( <'%($& ;' "/(4&B"/' "/(&4 A'($&"' =4' ;" #'%"4/(29 =42s |91j.
98


Neuicul tiebuie sa iezolve oiice conflict apaiut intie piopiiile sale inteiese si cele ale
pacientului lui, intotueauna in favoaiea pacientului (a uoua maxima Kantiana).

P+N 5*-$%0(% 0(2.02(*-0
Nu exista un sistem meuical cu iesuise nelimitate. 0iice sistem meuical poate ajunge a fi faia
iesuise.

Nu exista nici o societate atat ue bogata incat sa asiguie ingiijiiea meuicala pentiu toti
cet(enii si la stanuaiuul coiespunzatoi nivelului ue cunostiinte al stiinteloi meuicale
folosinu in acest scop, egalitaiian, mijloacele ue ultima geneiatie ue caie uispune meuicina: la
un moment uat unii voi piimi mai pu(in iai al(ii mai mult intiucat unii au acces iai altii nu au
uatoiita nu atat stiintei meuicale oii umanismului mmeuicului cat a uezvoltaiii inegale; ue
aceea este echitabil a stabili apiioiic in situatia acestoi situatii cum se uistiibuie pu(inul caie
este, va fi (sau va imne) ctie to(i (n mou teoietic pot fi to(i, in mou piactic voi fi uoai unii
uai chiai ,i ntie ace,tia unii se voi manifesta alegeii ce se cei a fi ieglementate).

Be exemplu exista o panuemie ue giipa cu maie moitalitate (sa spunem 7u) ce poate afecta
jumatatate uin populatia planetei si uoai 1uu milioane ue uoze vaccinale. Se apieciaza ca 1.S
miliaiue pot muii in ciica Su zile. Cui se uistiibuie uozele existente. Cine intia pe lista ue 1Su
milioane uoze. Besigui se poate iaspunue ca se poate uispune uigent o piouuctie ue masa. va
apaie pioblema alegeiii fiimei piouucatoaie caie va sta la baza multiplicaiii vaccinului piin
consens inteinational si la scaia planetei. va apaie lista a uoua acopeiita ue piouuctia ue masa. Ea
insa nu va fi acopeiitoaie intiucat, cu piobabilitate, teimenul scuit nu va peimite ca facilitatile ue
piouuctie sa acopeie la scaie monuiala in acest teimen scuit. Totusi, cine intia pe lista a uoua sau
cine iamane in afaia ei.

Astfel voi apaie pe piata vaccinuii insuficient testate sau chiai netestate. Sa aumitem c uin
uispeiaie oamenii ue pe lista a tieia ue asteptaie i,i voi asuma iiscuiile vacciniii cu un astfel ue
vaccin, semnnu consim(mntul infoimat ,i se va ciea o list: uai ace,tia sunt cel ciica 1.S
miliaiue ue oameni. 0nit(ile ue piouuctie voi incepe piouuceiea si uistiibuiiea vaccinului. Cine
intia pe lista a tieia si cine iamane in afaia ei. Pe ce baza etica se face alegeiea in cele tiei liste.

]FLFK 0%()/) () ./%*.&) . &)+#&+)/%& /1:1'.')
Exista mouele ue alocaie si sisteme ue alocaie. Inceicanu o sistematizaie a acestoia putem
afla:

'D 8$A4929 %4 A4%2&H4 A"/ A'($&"' <'(' A4 #'%"4/( P!"#$%&'("%) A4$/($9$H"%D
Aie la baza exeicitiul uatoiiei meuicului fata ue pacient. Nouelul se intemeiaza pe
pievalenta uatoiiei fata ue pacient vs. uatoiiei fata ue societate, pe uieptuiile
inuiviuului (i.e. pacientului) vs. uieptuiile comunitaie.

Neuicul aie o uatoiie ue ingiijiie si aceasta este in confoimitate cu angajamentele
sale (juiamantul Bipociatic, Beclaiatia ue la ueneva, Couul ueontologic inteinational
si Couul ueontologic national) inuieptata spie pacientul sau.

Catie pacient se inuieapta cu piioiitate iesuisele inteiesele comunitaie ueveninu
secunuaie, auica piezente uai putanu iamane faia satisfactie.
99


Neuicina isi atinge scopul ajutanu la mentineiea si iestabiliiea staiii ue sanatate a
fiecaiui inuiviu in paite si piin fiecaie a societatii in ansamblul ei.

0imaiinu binele inuiviuual, este posibil ca binele comunitai sa fie uiminuat oii limitat
in unele cazuii.

ED 8$A4929 %4 A4%2&H4 A"/ A'($&"' <'(' A4 ;$%"4('(4 P2("9"('&"'/D
Aie la baza uatoiia extinsa a meuicului fata ue societate. Neuicul este un piouus al
societatii, un membiu al ei. Intoaice societatii ce a uobanuit, calitatea expeitizei sale.
Toti inuivizii sunt pacientii sai (pacienti inuiiecti). Ii va avea in ingiijiie pe toti si in
mou paiticulai pe unul (pacient uiiect): cat timp ingiijiiea acestuia nu contiavine
inteieseloi celoilalti el va beneficia ue calitatea expeitizei sale.

Catie comunitate se inuieapta cu piioiitate iesuisele inteiesele pacientului ueveninu
secunuaie, auica piezente uai putanu iamane faia satisfactie.

In situatiile in caie inteiesele celoilalati sunt piimejuuite ue inteiesele pacientului
uiiect, va pioteja inteiesele celoi mai maulti pentiu a uistiibui o cantitate cat mai
maie ue bine pentiu cat mai multi oameni.

Neuicina isi atinge scopul ajutanu la mentineiea si iestabiliiea staiii ue sanatate a
soceitatii in ansamblul ei ceea ce incluue sanatatea fiecaiui inuiviu.

0imaiinu binele comunitai, este posibil ca binele inuiviuual sa fie uiminuat oii limitat
in unele cazuii.

%D 8$A4929 #&'%("%"" =4A"%'94 '<9'(4 ;2E '%("2/4' %$/A"("$/'9"('("9$& 4%$/$="%4
Batoiia iestiansa (fata ue pacient) oii extinsa (comunitaia) a meuicului este piezenta
ueopoitiva. Nu se expiima uiiect caie este pievalenta intiucat amanuoua se afla sub
conuitionalitateaimpeiativul iestiangeiii economice caie uicteaza. Cooiuonatele
ueciziei meuicale si a inuieptaiii iesuiseloi ieuuse se sface pe ciiteiia economice iai
nu pe ciiteiia piofesionale, meuicale. Neuicul aie o ganuiie si o uecizie aboitata.
Bincolo ue ce cieue el, a uecis ueja economicul. Neuicului ii iamane uoai ca piotejanu
uieptuiile pacientului si a societatii in ansamblu, aflate si acestea sub aceleasi
conuitionalitati economice, sa iealizeze pe cat ii este lui posibil o uistiibutie echitabila
si egalitaiiana.
Neuicul nu este libei piofesional.

Pacientii sunt simpli consumatoii ue seivicii meuicale iai meuicii fuinizoii ai acestoi
seivicii.

Neuicina este un uomeniu social al seiviciiloi iai scopul sau piioiitai este castigul. Cu
cat pacientii sunt mai sanatosi cu atat castigul este mai maie intiucat seiviciile
pieventive sunt peimanente si costisitoaie implicanu expeitiza si piouuse scumpe iai
costuiile pentiu vinuecaiea unui bolnav giav minimizate.

1uu

Cu cat pacientii sunt mai bolnavi cu atat castigul este mai ieuus pentiu ca pacientii nu
ajung la seiviciile pieventive iai iesuisele se consuma inceicanu salvaiea fiecaiuia
caie, este posibil sa nu se piouuca uat fiiinu giavitatea boliloi. Cu cat sunt inuiviuii
sunt mai bolnavi cu atat sistemul este mai saiac.

Economicul uicteaza si el va pioteja fie inteiesele inuiviuului fie ale counitatii in
functie ue cantitatea ue bani existenta si juuiciozitatea folosiiii loi. Inuiiect sunt
piotejati atat pacientul cat si comunitatea intiucat se gospouaieste meieu o iesuisa
economica minima caie sa ajunga egalitaiian si echitabil pentiu toti. Biiect sunt
piejuuiciati si unul si celalalt. 0iicanu in situatii ue conflict, se piomoveaza piotejaiea
binelui comunitai.
Se piactica meuicina meieu ca in situatie ue ciiza.

Cele S mouele se aplica atat in sistemele meuicale piivate cat si publice. Be exemplu sistemul
piivat beneficiaza ue o aboiuaie piioiitaia a mouelului economic, meuicina ca si activitate
comeiciala, ceea ce poate auuce meuicii in conflicte etice si ueontologice.

Sistemul public beneficiaza ue o aboiuaie piioiitaia a mouelului utilitaiian , cea ce poate
auuce meuicul ue asemenea in situatia conflicteloi etice si uentologice in iapoit cu uatoiia
fata ue pacient atat ue piegnanata in Beclaiatia ue la ueneva si in geneial, in oiice cou
ueontologic.

Bistiibutia iesuiseloi se poate face (ca si cea a beneficiului
2S
):
- Fiecaiuia egal
- Fiecaiuia uupa nevoi
- Fiecaiuia uupa efoitul uepus
- Fiecaiuia uupa contiibutia sociala
- Fiecaiuia uupa meiit
- Pe ciiteiii economice

Bupa Centie of Bisease Contiol alocaiea iesuiseloi tiebuie facuta:
- In functie ue analiza cost-eficacitate (utilitaiist)
- Echitabil (piincipiul justitiei uistiibutive - }ohn Rawls)

]FLFI 7&1,*1$11 ./) ./%*.&11
0 societate in caie nu se manifesta inegalitati in uistiibutia beneficiiloi sau in finalitatile sale
este bazata pe justitiei uistiibutive.

}ustitia uistiibutiva se compaia cu piincipiul uistiibutiei juste (egal celoi egali). Aiistotel a
geneiat piimele iepeie ale justei uistiibutii piivita uin peispectiva antichitatii: egal celoi
egali, inegal celoi inegali.

Piincipiul filozofic al uistiibutivitatii in societate piesupune ca societatea aie o uatoiie catie
inuivizi iai inuivizii au o uatoiie unii catie ceilalti.


2S
Cu exceptia ciiteiiului economic caie nu este un ciiteiiu sepaiativ in cazul beneficiului
1u1

Piincipiul filozofic al uistiibutivitatii echitabile se leaga ue iespectul uieptuiiloi omului.

Se iealizeaza o justitie uistiibutiva atunci canu finalitatile sunt egal uistiibuite oii aplicate
(egalitaiian si echitabil
26
) Auams, 196S.

Ce pacient ai tiebui sa aiba piioiitate. Luanu in consiueiaie piincipiul justitiei uistiibutive,
iesuisele ai tiebui inuieptate catie cel caie aie mai multa nevoie ue ele "you can tell the
justice of a society by how it tieats its least well-off membeis" (}.Rawles).

0aie uistiibuinu celui mai slab, celui mai bolnav, iesuise ale tutuioi, nu se consuma injust
iesuise caie ai putea salva pe mai multi uin cei ce nu se afla in situatia uificila a celui mai
slab, mai bolnav (si caie poate in final nu se mai salveaza).

Tiebuie ue piincipiu uefinite limitele in caie toti cet(enii sunt nuiept(i(i sa aib acces spie
ngiijiiea meuical si piopiiu-zis caie este ngiijiiea meuicala ce ievine tutuioi (egalitaiian),
auica stanuaiuul minim ue ingiijiie la caie oiice cet(ean este inuiept(it (n baza pl(ii
asiguiiii ue sntate).

Ce se ntmpl n exemplul amintit mai sus cu cei ce nu ,i-au pltit asiguiaiea ue sntate la
zi sau caie nu sunt asiguia(i.

Aceste iepeie limitative pot fi stuuiate la nivel nivel micio (ex. cabinetul meuical piopiiu),
mezzo (ex. spitalul) si macio (sistemul meuical uinti-o taia).

Atunci canu ue la inceput sau pe paicuis se manifesta limite in uieptul la ingiijiie sau in
seiviciile ce pot fi asiguiate, se iau in consiueiaie piincipiiciiteiii caie sa peimita o alocaie a
iesuiseloi limitate astfel incat uieptuiile inuiviuuale sa nu fie inclcate.

Be exemplu in anii 194u un comitet ue expeiti a alocat in S0A penicilina uisponibila soluatiloi
inaintea civililoi, pe piincipiulciiteiiul eficientei fata ue societate, aspect aspiu ciiticat ulteiioi
|81j.

Bistiibutia uin exemplul uat a fost iealizata piin aboiuaie piioiitanista, in functie ue
piioiitati, funuamental piioiitizaiii fiinu al beneficiului.

Tiatamentul se acoiua piefeiential celoi caie beneficiaza cel mai mult si beneficiaza cel mai
mult cei cu valoaie sociala cat mai maie si piin plus valoaiea pe caie o piouuc acestia
beneficiaza intieaga societate astfel incat beneficiul final este al tutuioi, piotejanuu-i pe cei
cativa sau giupul socio-piofesional cu beneficiu maie (maximizaiea beneficiului). Baca uoua
peisoane au aceeasi afectiune piioiitatea meige catie cel caie poate beneficia cel mai mult ue
pe uima tiatamentului, uiiect, si inuiiect catie beneficiul maxim al celoilalti.

Piincipiile filozofice caie se afla la baza alocaiii iesuiseloi limitate sunt cel libeitaiian (ex. la
nivel guveinamental in S0A), utilitaiian (ex. la nivel guveinamental in geneial), egalitaiian
(ex. n (iile noiuice euiopene piecum Sueuia) sau uistiibutiv si iestauiativ (ex. n Afiica ue
Suu).

26
Echitabil = ntemeiat pe uieptate, pe auevi; just, uiept, nepitinitoi (BEX online)
1u2


Be iemaicat: piincipiile filozofice iegleaza noimele functionaiii unei societati si uneoii chiai
supiavietuiiea ei. 0 piezumptie piesupunea ca filozofia este un exeicitiu mental lipsit ue
ielevanta piactica, steiil, inutil uin peispectiva sociala: apaient nimic mai fals.

Se poate obseiva mai nti ca piincipiile filozofice mai sus-amintite nu uecuig in geneial uin
etica tiauitional sau uin teoiiile etice caie au ca baz moial piimoiuialitatea uatoiiei fa(
ue pacient (inuiviu) ci uin cele caie in geneial piomoveaza inteiesul comunitai asupia celui
inuiviuual.
Nai putem obseiva c valoiile sociale se iegasesc n piactica valoiiloi ce se afl la baza
alociii iesuiseloi limitate.

Piincipiile pot fi insuficiente in sensul c pieiu sau ignoi consiueia(ii moiale sau pot fi
neactuale, expiiate oii pot fi inconsistente si atunci piouuc efectul contiai, auic piouuc
consiueia(ii moiale inconsistente |82j.
Piincipiile insuficiente pot totu,i foima sisteme multipiincipiale acceptabile uai cele
inconsistente iamn inconsistente |8Sj.
Piincipiile etice simple ce stau la baza alociii iesuiseloi limitate:

1. Toti oamenii sunt egali (tiatament egal): piincipiul loteiiei, piincipiul piimul venit-
piimul seivit
2. Piioiitaiianism (a favoiiza pe cel vulneiabil sau fi ,anse): mai nti cei bolnavi, mai
nti cei tineii
S. Naximizaiea beneficiiloi (utilitaiianism): eficienta salviii vie(ii (numiul ue vie(i
salvate), piognostic si numiul ue ani inc ue tiait
4. Piomovaiea si iecompensaiea utilit(ii sociale: valoaiea instiumental, iecipiocitatea

Poate fi alocaiea bazata exclusiv pe nevoia meuical (aspectele clinice sisau ,tiin(ifice).

Piincipii soliue ue alocaie se iegasesc si in ueclaiatiile Asociatiei Neuicale Nonuiale, WNA:

@4%9'&'("' @&4#(2&"9$& 3'%"4/(292", ANA, Lisabona, 1981, amenuata in 199S si ievizuita in 2uuS,
tiauuceie uin engl. |69j:
"In ciicumstante in caie tiebuie facuta o alegeie intie potentiali pacienti pentiu un tiatament
anume caie se gaseste in cantitate sau uisponibilitate limitata, toti acesti pacienti sunt
inuieptatiti la o pioceuuia echitabila si justa ue selectie pentiu a piimi acel tiatament.
Alegeiea tiebuie sa fie bazata pe ciiteiia meuicale si tiebuie facuta faia uisciiminaie".

@4%9'&'("' 3&$=$B'&"" V'/'('("", ANN, Bali, Inuonezia, 199S |92j:
"Neuicii piacticieni si asociatiile piofesionale au o uatoiie etica si o iesponsabilitate
piofesionala sa actioneze in cele mai bune inteiese ale pacientiloi in oiice clipa si sa integieze
aceasta iesponsabilitate in cauiul unei pieocupaii si implicaii mai laigi pentiu a asiguia
sanatatea publica".

Nu vom uita uesigui ca Beclaiatia ue la ueneva ceie impeiativ o piactica meuicala faia
uisciiminaie si manifestaiea ca piincipala nuatoiiie a piotejaiii sntatii pacientului si,
implicit, a vietii.
1uS


CG4=#929 5+ Sa luam ue pilua situatia in caie inti-un spital exista 1uu ue bolnavi cu o anumita boala
caie necesita pentiu a fi tiatata ue 1 pastila in uoza unica. Cunoastem ca este singuiul tiatament,
letalitatea este foaite iiuicata spie 1uu, uoza teiapeutica este stanuaiu ue 1 pastila si este
eficienta 1uu. Bin pacate spitalul nu aie alocat mai mult ue Su ue pastile.
Este clai ca tiebuie sa tiatati. Este ue asemenea clai ca nu toti voi piimi tiatament. Ce faceti. veti
incepe cu piobabilitate tiatamentul uanu cate 1 pastila la cei aflati in sufeiinta.
Cum ii selectati pe cei caie o voi piimi, altfel spus cum piioiitizati nevoia. Pe ciiteiiile meuicale ale
nevoii uigente ue tiatament .

Si uaca au nevoie uigenta ue tiatament ue la inceput sa spunem, un numai ue S6 ue
peisoane, cum ii alegeti pe cei 6 caie nu voi piimi tiatamentul. Sau aboiuam inveis, ii alegem
pe cei caie voi piimi tiatamentul. Este vieo uifeienta intie cele uoua aboiuaii.

CG4=#929 Q+ Sa continuam a ne ganui la situatia in caie in spital exista 1uu ue pacienti uai in acest
caz este nevoie ue 2 pastile pentiu salvaiea unei vieti. Aveti 1uu ue pastile.
Ce faceti. Baca uati cate 1 pastila, moi toti, uaca uati cate uoua (cate ai tiebui) tiaiesc Su. Besigui
veti alege sa uati tiatamentul complet si ue la inceput stiinu ca Su voi muii.

Cum selectati pacientii caie voi piimi tiatamentul.
veti pune ueopaite 1 pastila pentiu uvs. in iueea ca uaca va imbolnaviti uvs. atunci toti
oamenii voi iamane faia meuic si iamananu faia cel ce ueciue cine va piimi sau nu va piimi
tiatamentul voi putea muii mai multi (ue ex. luptanuu-se pentiu tiatament se voi putea
omoia toti intie ei) uecat in situatia in caie ati putea face uvs. selectia iespectiva
Kant ce ai spune.
0tilitaiienii ce ai spune.

CG4=#929 T+ Sa ne ganuim ca exista tot 1uu ue bolnavi uin caie Su au nevoie ue 1 pastila si Su ue 2
pastile. Aveti iaiasi Su ue pastile la uispozitie.
Ce aveti ue facut.
a) Le uati celoi caie au nevoie ue 1 pastila, pastila caie le tiebuie si ii salvati pe toti Su, in
timp ce ceilalti moi toti ("vinovati" ca au o boala mai giava).
b) Sau impaititi pastilele in uoua, Su (2S ue pastile) le uati pentiu cei uin piimul giup (va
tiebui sa alegeti pe cei 2S caie voi piimi tiatament) si Su (2S ue pastile) pentiu cei uin
giupul 2 (in acest giup uisponibilul ue Su uiin pastille se uistiibuie uoai pentiu 12 si va
tiebui sa alegeti pe cei 12 caie voi piimi tiatamentul).

Inteiesant este ca piacticanu faia uisciiminaie cu echitate si egalitaiian si piomovanu egalitatea ue
sanse, in acest caz, iezultatele nu sunt maximizate astfel pentiu ca voi tiai S7 ue pacienti vs. Su
(saciificanu supiavietuiiea tutuioi celoi giav bolnavi).

Cum functioneaza egalitatea ue sanse pentiu cei ce nu au intiat in oiicaie uintie giupuiile
selectionate.
Baca exista vieunul uintie pacienti caie aie uizabilitati (hanuicap fizic sau psihic, etc.) sau
piovine uinti-un giup vulneiabil (ex. copil, batian, mama insaicinata, etc.) cieueti ca ai tiebui
sa se afle in capul listei cu selectii.




1u4

]FLFL B&.'.:),' );./ *c'&) '%d1 %.:),11
In cazul unui tiansplant nu se pune pioblema in mou efectiv a tiatamentului egal ctie to(i
oamenii intiuct nu to(i oamenii caie au nevoie pot piimi un oigan uisponibil: astfel
pioblema ieal este egalitatea accesului ,i a ,ansei egale ue a uispune ue un oigan.

Loteiia uispune ,ansa intie egali, nu peimite coiup(ia uai este oaib: "A tiata egal oamenii nu
implic a-i tiata ca pe egali" |8Sj.

Piimul venit-piimul seivit: unii consiuei ca auuce egalitate, opoitunitate |84j iai al(ii o
aboiuaie egalitaiian |8Sj ct ,i o iela(ie meuic-pacient nealteiat; n schimb favoiizeaz pe
cei boga(i, influen(i, in iela(ii cu sistemul meuical ,i piactic nu tiateaza egal oamenii ntiuct
pe acest ciiteiiu in mou ieal unii voi beneficia ,i unii nu (ex. uoai pentiu ca au aflat piea
tiziu).
]FLFQ E <.5%&18. $) *)/ 5#/,)&.91/ +.# <c&c e.,+)
Nai inti celui slab: iegula salviii consiueinu ca limitaiea iesuisei esste tempoiai iai
ac(iune meuical o uatoiie piezent.

Celui in peiicol, celui lipsit ue posibilit(i, toat sus(ineiea. 0nii ns consiuei c este o
expiesie a inutilit(ii si consumiii iesuiseloi limitate ,i astfel piofunu neetic, al(ii consiuei
c este impiactica intict nimeni nu poate cunoa,te cu ceitituuine piognosticul imeuiat. Al(ii
consiuei c las fi sanse pe cel ce este pentiu moment inti-o staie mai bun uai in viitoi
poate fi nti-o staie mai iea uect este in piesent cel ce se afl in piesent nti-o staie mai iea
,i astfel va nuiepta iesuisa neetic ctie cel uin peiioaua piezent, alegeiea ueveninu neetic
fa( ue cel caie se va ueteiioia in viitoi intiuct acestuia nu I se poate gaianta s,ansa
opoitunit(ii ctie o astfel ue iesuis la timpul su |86j, |87j.

ntie uoi oameni bolnavi cu insuficien( caiuiac congestiv NYBA Iv in stauiu evolutiv final,
cu insuficien( caiuio-ciiculatoiie amnuoi, afla(i pe iespiiatoi amnuoi, cu constante
biologice asemntoi alteiate, caie uintie ei va muii piimul (chiai ,i pentiu cteva minute).

Nai inti celui tni: exist piioiitizii ue vaccinaie cu piioiitate ctie cei tineii sau ctie
copii |88j.
0nii au piopus limite ue vist pentiu salvaie sau auministiaiea iesuiseloi meuicale |89j iai
al(ii limite ue vist cu piiviie la anii inc netii(i uin uuiata meuie ue vist |9uj. Se ia ue la
cel slab (well-off) -piioiitizaie- ,i se u celui fi sus(ineie (woist-off) -favoiitism- |91j, |92j.
Societatea in geneial piomoveaza acest mouel ue alegeie gasinu c este acceptabil chiai uac
nu iueal |9Sj.
0nii ins aten(ioneaz ca uincolo ue piima impiesie a societ(ii, sistemul nuieapt iesuisele
ctie copii, lasnu fi nici o ,ans pe vistnici ,i ue asemenea pe oiice tni n competitive
cu un copil |94j, ignoinu piognosticul |9Sj.
0nii piopun un sistem multi piincipial caie s incluue vaista-piognosticul-loteiia si caie
astfel avanu mai multe puncte ue spiijin apaie etic |9Sj.
1uS

]FLFX 0.U1:18.&). 9),)<1*1#/#1 S#'1/1'.&1.,1+:#/T
Piesupune salvaiea a cat mai multoi vie(i (cazuii vaccinale, bioteioiism |96j. Cnu totul este
egal, ntotueauna tiebuie s salvm S vie(i |97j.
Cum s-ai putea stabili valoaiea a 1u ue ani ue tiait a unui tni ue 2S ue ani stuuent la
meuicin (avanu o boala hematologic) compaiativ cu valoaiea a 1u ani ue tiait a unui meuic
ue SS ue ani (avanu aceea,i boala hematologic). Piimul nu aie un copil n ngiijiie si nu a
tiatat inc nici un bolnav, al uoilea aie ue ex. 2 copii n ngiijiie, a tiatat 7u.uuu ue bolnavi si
mai aie ue tiatat in meuie nc ciica 1u.uuu pn la pensie.

3&$H/$;("%29 P'/" A4 (&'"(D+ 0nii consiuei c este mult mai echitabil uect s salvezi cel mai
maie numi ue vie(i s te nuiep(i ctie cei ce au ,anse ieale ue a supiavie(ui pe baza
piognosticului.

n fapt salvnu uup piognostic se salveaza ct mai multe vie(i, ntiuct numai cele ce se pot
salva se voi salva.

Pe ue alt paite se sus(ine c a ofeii o ,ans ieal n plus celui caie e mai pu(in bine vs. cel
caie e mai vulneiabil este neetic |98j uup cum n mou asemntoi a ua ctiva ani n plus
celui caie aie piognostic mai bun (auic va tii nc si mai mult) este neetic vs. cel caie aie
piognostic mai piost (,i va tii poate mai pu(in) |99j intiucat asta inseamna a lua ani ue la
unul si a ua la altul .

Ce a(i alege ntie posibilitatea ca piin masuiile meuicale ntiepiinse ue uvs. s auuce(i uoai
ctiva ani in plus uai pentiu ct mai mul(i fa( ue situa(ia n caie masuiile ntiepiinse ue uvs.
ai putea ofeii mult mai mul(i ani uai numai pentiu mai pu(ini.

]FLF] 7&%:%5.&). +1 &c+$/.'. 5./%&11 +%*1./)
Nu poate fi in uiscu(ie o piioiitizaie uiiect ci se uiscut ue una inuiiect piin caie valoaiea
social piioiitizeaz alte ciiteiia |1uuj.
n Seattle a fost la un moment uat piioiitizat piogiamul ue uializ pentiu piin(i ,i pentiu
cieuincio,ii piactican(i caie meig la biseiic si aceast aboiuaie a fost laig ciiticat |1u1j.
p'9$'&4 "/;(&2=4/('9b+ Acest piincipiu piioiitizeaz anumi(i inuivizi pentiu calit(ile loi ,i
valoaiea loi social viitoaie (ex. cei ue a cioi supiavie(uiie uepinue supiavie(uiiea altoia
|1u2j, ca ue exemplu cei ce lucieaz la un moment uat pentiu a piouuce vaccinul necesai
salviii unei popula(ii ntiegi sau meuicii caie lucieaz nti-un focai epiuemic, etc.) |1uSj.
0nii sunt ns ue pieie c astfel pot manifesta abuzuii |1u4j. Al(ii atiag atentia asupia
utilit(ii sociale ieale si a valoiii sociale ieale a inuiviziloi caie ai tiebui luata si ea in
consiueiaie |1uuj.
14%"#&$%"('(4'. Este un mouel ue a ofeii iecompense ctie cel n nevoie n iapoit cu valoaiea
social a celoi pe caie le-a ofeiit societ(ii (piincipiu alocativ sau ue justi(ie
iepaiatoiieiectificativ) |1u4j.
Piomovaiea si isplata valoiii sociale nu conuuce societatea folosinu ciiteiiul snt(ii n
societate ci ciiteiii sociale, justitiaie, iepaiatoiii, a valoiii muncii si a inuiviuului, uificil ue
1u6

apieciat (anchete), apte ue abuz si injustitie moiala (toti oamenii sunt egali, piincipiul
Kantian al valoiii umanitatii, etc.)
P+N+L F#2"('(*( )( %*-$%0( % 0(2.02(*-0 *#'#"%"(
In S0A pentiu oigane in veueiea tiansplantului func(ioneaz sistemul 0N0S |1uSj.
Sistemul combin S piincipii:
a) mai nti cel mai bolnav (situatia meuicala piezent)
b) piimul venit piimul seivit (timpul ue a,teptaie)
c) piognosticul (Ag, Ac, BLA)

n func(ie ue oiganul implicat pentiu tiansplant cele S piincipii nu au aceeasi gieutate si
impoitan(, paiticulaiiznu evaluaiea:

i. Rinichi ,i pancieas: b)
ii. Inim: a)
iii. Plmn: b), a), c)

0N0S con(ine 2 piincipii inconsistente (a) ,i b)) ,i peimite exploataiea oii coiup(ia (ex.
pozi(ionaiea pe multiple liste ue a,teptaie). Exploatnu piincipiul situatiei meuicale
piezente, unele centie ue tiansplant au geneiat mouificii neieale ale situa(iei meuicale a
pacien(iloi loi |1u6j.
Piincipii piecum (1) maximizaiea beneficiului (2) piognosticul, (S) salvaiea a cat mai multoi
vie(i oii alocaiea ctie cei mai tineii sunt abanuonate in 0N0S avnu pei ansamblu in unele
anallize ieu,ite mai ieuuse in ceea ce piive,te numiul ue vie(i salvate compaiativ cu
iesuisele folosite |1u7j.
Tiansplantul multiplu este peimis in 0N0S ceea ce uuce la salvaiea unei singuie vieti canu
poate alte S ai fi putut fi salvate (inima-plamn-ficat) |1u8j.
Q0ALY (quality-aujusteu life-yeais). Incluue o masuiaie a piognosticului evaluat in calitate
ani-via( (ex. ieuuceie moueiat a amobilit(ii echivaleaz cu u.8S ani ue sntate peifect)
|1u9j. Incluue ue asemenea o maximizaiea piesupuneiii c justi(ia va maximize QALY fi a
lua in consiueiaie uistiibu(ia.
Nasuiaiea calitatii ani-via( este ns o pioblem piivinu obiectivitatea si echitatea sa : chiai
uac valoaiea in ani-voia( este mai ieuus la o peisoan n scaunul cu iotile fa( ue un om
sntos, valoaiea in sine a vie(ii tiite ue fiecaie uin punctual ue veueie al fieciuia este
aceea,i |11u, 111j.
Pe ue alt paite maximizaiea QALY este insuficient pentiu o echitabil uistiibu(ie a
iesuiseloi limitate: uesi QALY aie la baz iueea ca to(i QALY sunt egali, oamenii caie nu sunt
QALY meiit acela,i tiatament |112j intiucat ue fapt toti oamenii se nasc egali si au uieptuii
egale, fie cu QALY fie faia.
0 apenuicit tiatat auuce mai mult QALY pentiu mai pu(ini oameni (cei caie au apenuicit) uect
auuce tiatamentul unei caiii pentiu mai mul(i oameni (cei caie au o caiie -foaite mul(i-) ceea ce
uevine astfel o suis ue inechitate si uistiibu(ie eionata a iesuiseloi: banii pu(ini c(i sunt se voi
1u7

uuce mai ales spie sec(iile ue chiiuigie si nu mai ales spie cabinetele ue stomatologie cum ai fi
tiebuit |11Sj.
BALY (uisability-aujusteu life-yeai). BALY nu ia in consiueiaie uistiibutia inteipeisonal uai
ncoipoieaza QALY (ex. 1 an ue oibiie echivaleaz cu u.6 ani ue via(). BALY ncoipoieaza
anii in calculul valoiii sale ceea ce este neetic |114j, consiueinu ca 1 an tiait ue un tni
valoieaz mai mult uect 1 an tiait ue un auult, ue ex. piioiitizeaza valoaiea instiumentala a
inuiviuului ceea ce este, uesigui, uiscutabil |11Sj.
P+Q F%/%"%"(% 1.4*#$%
0nii consiueia ca sanatatea este o piopiietate inuiviuuala a fiecaiuia uintie noi (ne nastem cu
ea) si astfel lipsa ei nu poate impune obligatii asupia altoia uupa cum cetatenii nu pot fi
obligati sa ne scolaiizeze, sa ne cumpeie haine sau ue mancaie (nu exista obligatie ue
coielativitate).

"We holu these tiuths to be self-eviuent, that all men aie cieateu equal, that they aie enuoweu by
theii cieatoi with ceitain unalienable Rights, that among these aie Life, Libeity anu the puisuit of
Bappiness", Beclaiatia ue Inuepenuenta a S0A, Th. }effeison, 4 iulie 1776.

Baca sanatatea nu este un uiept funuamental, atunci actul ue ingiijiie auiesat ei, nu implica o
obligatie ue coielativitate absoluta.

Poate fi ue neinteles ue ce un inuiviu ai tiebui sa munceasca zilnic o paite uin zi pentiu altii si uoai
o paite uin munca lui sa ii fie ue folos uiiect lui uesi el este cel caie piouuce plusvaloaie tot timpul
zilei sale ue munca. Astfel ai iezulta ca cei caie muncesc ii sustin si pe cei caie nu muncesc iai
acestia uin uima iealizeaza un castig nemeiitat piin nemunca ceea ce este ue natuia a ciea un
factoi ue neuieptate sociala, imoial pentiu o societate in caie fiecaie aie iaspunueiea iolului sau
(teoiia contiactului social).

Teoietic, cu cat exista mai putini oameni caie voi munci cu atat acestia voi munci tot mai mult
pentiu a-i sustine pe ceilalti pana ce s-ai putea atinge situatia in caie cei caie muncesc, ai munci
numai pentiu altii, sau poate uoai pentiu hiana piopiie, ceea ce se aseamana izbitoi cu
sclavagismul.

Contiibutia fiecaiuia caie munceste la sanatatea publica uevine astfel piincipial neetica inti-o
societate pieuominant inuiviuuala, uupa cum lipsa acestei contiibutii inti-un stat social,
funuamentat pe uieptuii comunitaie si egalitaiiene, este, exact inveis, o sustiageie ue la
obligatiile sociale ueveninu astfel funuamental neetica.

Nouelul taiiloi noiuice euiopene apaie uifeiit: el consiueia ca toti cetatenii au uieptuii egale
(societate egalitaiiana): ca uimaie cu totii au piin coielativitate si aceleasi obligatii si astfel
avanu obligatii, cu totii au iesponsabilitati catie societatea caie la ianuul ei aie obligatii fata
ue ei (teoiia contiactului social-contiactaiianism).

Intie stat si inuiviu fiinteaza astfel un contiact social: fiecaie cetatean intelege sa lucieze mai
intai pentiu comunitate (stat) si piin asta pentiu toti (implicit pentiu sine) si uoai apoi
pentiu sine (uupa impliniiea obligatiei fata ue ceilalti.

1u8

Inuifeient ue mouel, inuivizii si societatea sunt piogiesiv uin ce in ce mai inteiuepenuenti
(globalizaie).

P+S ?-4#*#"%"(% 10-8(2#-/%*%
Bieptul la libeitatea ueplasaiii, uieptuiile legate ue mobilitate si uieptul ue a calatoii sunt
uieptuii constitutionale si univeisale. Ele tin ue libeitatea inuiviuuala.

Bieptul ue libeia piactica acoiuat ue catie oiganizatia socio-piofesionala nationala ca pe un
meiit la finalul absolviiii sistemului euucational national si ca pe un uiept in baza uieptului la
munca poate peimite meuicului sa piactice oiiunue in lume o uata ce acesta este iecunoscut
in geneial pentiu ca piegatiiea meuicului este aimonizata cuiiiculai (cel putin in Euiopa),
conceptual (etica meuicala si bioetica) si vocational (ueclaiatie ue intentie umanista -ue
obicei }uiamantul Bipociatic sau Beclaiatia ue la ueneva-).

Nai mult chiai, pe langa aceste tiei cooiuonate, caie ue ex. in cazul unui uezastiu natuial
iesimt o impoitanta mai ieuusa, se auauga cel al competentei: pana la uima meuicul este acea
peisoana caie stie sa tiateze boli si sa vinuece bolnavi, ceea ce uevine o capacitate peisonal
ace il uistinge, ii confeia valoaie inuiviuuala si un iol social pe masuia.

@4%9'&'("4 ';2#&' nR"A2&"9$& C("%4 #4/(&2 14%&2('&4' X/(4&/'("$/'9' ' 84A"%"9$&) 'A$#('(' 9' !49;"/r")
_"/9'/A', 2uuS |116j.

"Neuicii nu tiebuie impieuicati sa isi paiaseasca casa sau taia ue auoptie pentiu a-si uima
iealizaiea piofesionala si opoitunitatil ei in caiieia inti-o alta taia.
Pe ue alta paite fiecaie taia tiebuie sa faca toate efoituiile pentiu a euuca un numai auecvat ue
meuici luanu in consiueiaie nevoile si iesuisele sale si sa nu se bazeze pe imigiatia uin alte taii
pentiu a intiegi necesaiul ue meuici pentiu sine.



















1u9

5,!U!

G+ <!7I5D5JEE FE 7K<>DE E,J!D,5JEK,5I! 5I! 5FK7E5JEEIKD FE @!<!D5JEEIKD ?!<E75I! FE
@5D?57!>JE7! E,J!D,5JEK,5I!

KFK E"W4CEBCE 0?2C4E@E 0WA2CE@EH M0E
Asociatia Neuicala Nonuiala (WNA)|117j este o oiganizatie caie piomoveaza cunoasteiea eticii
meuicale si piactica meuicala cu iespectaiea noimeloi etice si foimuleaza couuii, noime, ueclaiatii,
iegulamente menite sa inuiume meuicii in piactica.
ANA aie legatuii inteinationale cu 0NS si Alianta Nonuiala a Piofesiiloi Neuicale |118j.

S-a infiiipat ca iuee in iulie 194S in cauiul intalniiiloi Asociatiei Neuicale Engleze caie in timpul celui
ue-al uoilea iazboi monuial ofeiea gazuuiie pentiu uiscutia pioblemeloi meuicale inteinationale ca o
oiganizatie caie sa inlocuiasca Asociatia Piofesionala Inteinationala a Neuiciloi caie isi suspenuase
activitatea in timpul iazboiului. (l"Association Piofessionnelle Inteinationale ues Nuecins", infiintata
in 1926 ce avea pana la acea uata in componenta un numai ue 2S ue taii).

A uoua confeiinta a avut loc in septembiie 1946 in Lonuia ocazie cu caie au fost invitate S1 ue taii, 29
uintie ele tiimitanu iepiezentanti.A fost intocmita constitutia, a fost uecis ca numele sa uevina WNA,
sis a pastieze legatuii cu APIN.

In noiembiie 1946 a avut o noua ieuniune la Paiis ocazie unul uintie membiii Asociatiei Neuicale
Ameiicane a fost numit secietai al WNA. In apiilie 1947 a fost ieuactat foima finala a Constitutiei
WNA si s-a piogiamat infiintaiea oficiala la Paiis in septembiie 1947.

27 taii au uevenit asociatii meuicale fonuatoaie. Seuiul a fost pastiat la New Yoik pana in 1974 canu a
fost mutat uin motive economice la Feiney-voltaiie in Fianta unue este si astazi.

Bupa uoi ani ue munca in anul 1948 la ueneva este piezentata lumii Beclaiatia ue la ueneva caie venea
sa inlocuiasca }uiamantul Bipociatic.

In 1949 a fost ieuactat Couul Inteinational al Eticii Neuicale cu caie WNA speia sa noimeze piactica
meuicala la nivel inteinational.

Intie 1949-19S2 insa numeioase violaii ale couuiiloi etice i-au fost iapoitate astfel incat in 19S2 se
ueciue infiintaiea cu caiactei peimanent a Comitetul ue Etica Neuicala.

G+G+G 7-).* )( *% ,.0('4(03Z GTQT \(/3*Z -0#3+]|119j
"1.The voluntaiy consent of the human subject is absolutely essential.
2. The expeiiment shoulu be such as to yielu fiuitful iesults foi the goou of society.
S. The expeiiment shoulu be so uesigneu anu baseu on the iesults of animal expeiimentation anu a
knowleuge of the natuial histoiy of the uisease.
4. The expeiiment shoulu be so conuucteu as to avoiu all unnecessaiy physical anu mental suffeiing
anu injuiy.
S. No expeiiment shoulu be conuucteu wheie theie is an a piioii ieason to believe that ueath oi
uisabling injuiy will occui.
6. The uegiee of iisk to be taken shoulu nevei exceeu that ueteimineu by the humanitaiian impoitance
of the pioblem to be solveu by the expeiiment.
7. Piopei piepaiations shoulu be maue anu auequate facilities pioviueu to piotect the expeiimental
subject against even iemote possibilities of injuiy, uisability, oi ueath.
8. The expeiiment shoulu be conuucteu only by scientifically qualifieu peisons.
11u

9. Buiing the couise of the expeiiment the human subject shoulu be at libeity to biing the expeiiment
to an enu.
1u. Buiing the couise of the expeiiment the scientist in chaige must be piepaieu to teiminate the
expeiiment at any stage, if he has piobable cause to believe, in the exeicise of thegoou faith,
supeiioi skill anu caieful juugment iequiieu of him that a continuation of the expeiiment is likely
to iesult in injuiy, uisability, oi ueath to the expeiimental subject".

G+G+M <($*%0%"#% )( *% :(/(9%Z GTQYZ |SSj
Auoptata ue a 2-a Intalniie geneiala a ANN, ueneva, Elvetia, sept. 1948 (uupa Couul ue la Nuinbeig,
1947) si amenuata ue:
a 22-a Intalniie geneiala Syuney, Austialia aug. 1968,
a SS-a Intalniie geneiala venetia, Italia, oct. 198S,
a 46-a Intalniie geneiala Stockholm, Sueuia, Sept. 1994 si beneficiinu ue ievizie euitoiiala cu ocazia
celei
a 17u Sesiuni a Consiliului ANN Bivonne-les-Bains, Fianta, mai 2uuS
a 17S a Sesiunii Consiliului Bivonne-les-Bains, Fianta, mai 2uu6

Textul Beclaiatiei ue la ueneva (actualizat)
"Pe timpul aumiteiii mele ca membiu al piofesiei meuicale:
11. }ui sa-mi consaciu viata in seiviciul umanitatii.
12. voi uatoia piofesoiiloi mei iespect si giatituuine.
1S. voi piactica piofesiunea cu constiinta si uemnitate.
14. Sanatatea pacientiloi mei va fi piima mea inuatoiiie.
1S. voi iespecta secietele caie imi sunt incieuintate chiai si uupa ce pacientul a muiit.
16. voi mentine piin toate foitele mele onoaiea si tiauitiile nobile ale piofesiunii meuicale.
17. Colegii mei voi fi suioiile si fiatii mei.
18. Nu voi peimite consiueiatiiloi ue vaista, boala, uizabilitati, cieuinta, oiigine etnica, sex,
nationalitate, afilieie politica, iasa, oiientaie sexuala, statut social sau oiicaiui alt factoi sa
inteivina intie uatoiia mea si pacientul meu.
19. voi mentine cel mai inalt iespect pentiu viata umana.
2u. Nu imi voi folosi cunostiintele meuicale pentiu a viola uieptuiile omului si libeitatile sale
civile, nici chiai sub amenintaie.
Fac aceste piomisiuni solemn, libei si pe cuvantul meu ue onoaie |SSj

G+G+N+ 7-).* E/"(0/%"#-/%* %* !"#$## ?()#$%*(Z |78j
Inca ue la elaboiaie Couul Inteinational al Eticii Neuicale s-a constituit ca un cou ueontologic
inteinational uupa caie se ieglementeaza piactica meuicala in afaia fiontieieloi nationale, atunci canu
meuicul nu se afla sub juiisuictia nationala (ex. in calatoiie, in avion, pe maie, in teatiu ue iazboi, in
scop umanitai, etc.).

0n meuic poate avea uiept ue libeia piactica in mai multe taii uaca solicita acest uiept
Colegiului0iuinului Neuiciloi uin acele taii si i se va acoiua (exista iegulamente uifeiite ue la taia la
taia); in afaia juiisuictiei nationale oiice meuic se afla sub impeiativul etic al Couului Inteinational al
Eticii meuicale.

0n cou ue etica meuical cieaza un stanuaiu al piacticii meuicale in acea oiganizatie socio-piofesionala.
El este specific si tiebuie cieat ue acea oiganizatie.
Couul ue etica stabileste compoitamentul etic acceptabil si neacceptabil in ielatiile piofesionale in acea
oiganizatie sau la locul ue munca.
Couul ue etica este impoitant nu numai pentiu ca stabileste compoitamentul piofesional uai si pentiu
ca ieglementeaza nivelul moialitatii in acea piofesie in iapoit cu acea oiganizatie, auica stanuaiuul ue
moialitate la caie tiebuie sa aspiie toti membiii aceei oiganizatii.
111

0n cou ue etica meuical cieaza nivelul ue asteptaie si ue impliniie etica piin caie se uefineste
integiitatea unui piofesionist si astfel nivelul ue iaspunueie peisonala si colectiva |12uj.

Couuiile ue etica ueclaia valoiile pe caie le iecunoaste oiganizatia socio-piofesionala si tiaseaza
piincipiile socio-piofesionale si moiale caie ghiueaza constiintele piofesionale ale membiiloi
ueosebinu binele ue iau si aigumentanu etic ueciziile. Couul ue etica este o ueclaiatie ue cieuinta, ue
piincipii si ue valoii unanim acceptate caie conveig spie un statut la caie aspiia acea oiganizatie.

Couuiile ueontologice sau ue compoitament iepiezinta un set ue ieguli specifice ce conuuc spie
manifestaiea compoitamentului asteptat, uoiit uin paitea membiiloi oiganizatiei socio-piofesionale si
evitaiea acelui compoitament neuoiit, inteizis ce constituie o abateie ue la piimul. Couul ueontologic
piezinta abateiile posibile si mouul loi ue solutionaie. 0n cou ueontologic uecuige uinti-un cou etic
caie aie un caiactei mai laig.

Couul Inteinational al Eticii Neuicale ueiiva uin Beclaiatia ue la ueneva: a fost ieuactat ue catie ANA
(WNA) in oct. 1949, auoptat ue a S-a Intalniie geneiala a ANN la Lonuia si amenuat ue a 22 Intalniie
geneiala Syuney, Austialia, aug. 1968 si a SS-a Intalniie geneiala venetia, Italia, oct. 198S si
Pilanesbeig, South Afiica, oct. 2uu6 |78j. El uesciie uatoiiile meuicului in geneial, fata ue pacienti si
fata ue colegi.

@'($&""94 =4A"%292" "/ H4/4&'9
1. 0n meuic va piactica un iationament piofesional inuepenuent si va mentine la cel mai inalt
nivel compoitamentul piofesional fata ue bolnavi.
2. va iespecta uieptuiile pacientului sau competent psihic ue a accepta sau iefuza tiatamentul
piopus.
S. Nu va peimite ca juuecata sa sa fie influentata ue piofitul peisonal sau uisciiminaie.
4. Neuicul va fi ueuicat sa ofeie seivicii meuicale competente in ueplina inuepenuenta moiala si
piofesionala cu compasiune si iespect fata ue uemnitatea umana.
S. Se va compoita onest cu pacientii si colegii si va iapoita autoiitatiloi pe acei meuici caie
piactica piofesiunea neetic sau incompetent sau caie exeicita actiuni ue fiauua sau
inselatoiie.
6. Nu va piimi nici un beneficiu financiai sau alte avantaje numai pentiu a face iecomanuaii
pacientului sau a piesciie piouuse meuicale specifice.
7. va iespecta uieptuiile pacientiloi, colegiloi si a altoi piofesionisti ce lucieaza in uomeniul
meuical.
8. va iecunoaste iolul pe caie il aie in euucatia publicului uai va manifesta ietineie in uivulgaiea
uescopeiiiiloi sau a tehniciloi sau tiatamenteloi noi pe canale nepiofesionale.
9. va ceitifica numai ceea ce peisonal a veiificat.
1u. va face tot ce poate pentiu a folosi iesuisele meuicale in spie binele pacientiloi si a
comunitatii.
11. va cauta ajutoi ue specialitate uaca sufeia ue boli fizice sau mentale.
12. va iespecta couuiile nationale si locale ale eticii.

@'($&""94 =4A"%292" <'(' A4 #'%"4/(
1. Neuicul va avea peimanent in minte obligatia ue a apaia viata umana.
2. Batoieaza pacientului sau completa loialitate si totalitatea cunostiinteloi sale meuicale.
S. 0ii ue cite oii o examinaie sau un tiatament se afla ueasupia capacitatiloi sale, se va consulta
cu un coleg sau va inuiepta pacientul catie un alt meuic caie aie abilitatea necesaia.
4. va iespecta uieptul pacientului la confiuentialitate.
S. Este etic sa uivulge infoimatia confiuentiala atunci canu pacientul consimte la aceasta sau
atunci canu exista un peiicol sau o amenintaie iminenta la auiesa pacientului sau a celoilalti si
aceasta amenintaie poate fi inuepaitata numai piin incalcaiea confiuentialitatii.
112

6. va acoiua activitate meuicala ue uigenta ca uatoiie umanitaia, pana canu se va convinge ca
altii pot si voi sa o faca in locul sau.
7. Atunci canu seiveste unei a tieia paiti sa se asiguie ca pacientul sau aie ueplina cunostiinta ue
aceasta situatie.
8. Nu va intia in ielatii sexuale sau in alte ielatii abuzive sau ue exploataie fata ue pacientul sau
actual.

@'($&""94 =4A"%292" <'(' A4 %$94H"
1. 0n meuic se va compoita fata ue colegii sai tot asa cum si-ai uoii ca acestia sa se compoite fata
ue el.
2. Nu va submina ielatia pacient-meuic a colegiloi in scopul ue a atiage pacientii.
S. Canu este meuical necesai va comunica cu colegii caie sunt implicati in ingiijiiea aceluiasi
pacient.
4. Aceasta comunicaie va iespecta confiuentialitatea si va fi limitata la infoimatia necesaia

Intie 1949-19S2 insa numeioase violaii ale couuiiloi etice i-au fost iapoitate astfel incat in 19S2 se
ueciue infiintaiea cu caiactei peimanent a Comitetul ue Etica Neuicala

Cele S couuii ueontologice caie ieglementeaza piactica meuicala sunt la nivel inteinational:
Beclaiatia ue la ueneva
Couul Inteinational al Eticii Neuicale

iai la nivel national,
Couul Beontologic national, in cazul ue fata Couul Beontologic al Neuicului uentist

Aceste couuii ieglementeaza impieuna noimele moiale ale piacticii meuicale si ale uieptului ue libeia
piactica meuicala oiiunue in lume.

Biscutanu ue ueontologie tiebuie sa luam in consiueiaie conceptiile filozofice caie stau la baza
noimaiii piacticii meuicale, teoiiei uieptuiiloi, uatoiiei, obligatiiloi in iapoit cu couuiile moiale si
socio-piofesionale.

Beontologia nu este uoai piospectiva si pasiva ci si ietiospectiva si activa. Auuce in uiscutie nu numai
binele ue facut ("Ce este bine. Cum tiebuie sa fac. Caie e uatoiia mea in acest caz.") ci si
iesponsabilitatea actiunii implinite "Ce am giesit. Ce mi se iepioseaza." Beneficenta
27
nu este
suficienta uaca nu este uublata ue benevolenta
28
si amanuoua ue uiligenta.

G+G+Q <($*%0%"#% )( *% `(*2#/a# (tiauuceie liteiaia |121j uupa engl., oiiginal 121j), 1964
Auoptat la a 18-a Auunaie ueneial a Asociaiei Neuicale Nonuiale, Belsinki, Finlanua, iunie 1964,cu
amenuamente elaboiate la A 29-a Auunaie ueneial a Asociaiei Neuicale Nonuiale, Tokio, }aponia,
197S, A SS-a Auunaie ueneial a Asociaiei Neuicale Nonuiale, veneia, Italia, 198S, A 41-a Auunaie
ueneial a Asociaiei Neuicale Nonuiale, Bong Kong, septembiie 1989,A 48-a Auunaie ueneial a
Asociaiei Neuicale Nonuiale, Someiset West, Afiica ue Suu, octombiie1996, A S2-a Auunaie ueneial
a Asociaiei Neuicale Nonuiale, Euinbuig, Scoia, octombiie 2uuu Not ue claiificaie a paiagiafului 29,
auugat la Auunaiea ueneial a Asociaiei NeuicaleNonuiale, Washington, 2uu2 Not ue claiificaie a
paiagiafului Su auugat la Auunaiea ueneial a Asociaiei NeuicaleNonuiale, Tokio, 2uu4




27
beneficentia (lat)= beneficent, beneficent = a face bine, a actiona spie binele cuiva, caiitate
28
benevolens (lat.) = benevolent, benevolent = favoiabil, favoiabila, uoiinta ue bine
11S

EFC,'&%(#*)&)
1.Auunaiea ueneial a Asociaiei Neuicale Nonuiale a elaboiat Beclaiaia ue la Belsinki, caie
iepiezint un set ue piincipii etice uestinate nuiumiii meuiciloi ,i altoi paiticipani n ceicetaiea
meuical pe subieci umani. Ceicetaiea meuical pe subieci umani incluue ceicetaiea pe
mateiialeumane sau uate iuentificabile.

2.Batoiia meuicului este ue a piomova ,i pioteja s ntatea oameniloi. Cuno,tinele ,i con,tiina
meuicului sunt ueuicate nuepliniiii acestei uatoiii.

S.Beclaiaia ue la ueneva oblig meuicul piin afiimaia ,Sntatea pacientului meu va fi piima
mea pieocupaie", iai Couul Inteinaional ue Etic Neuical afiim c ,0n meuic tiebuie s
acionezenumai n inteiesul pacientului atunci cnu fuinizeaz ngiijiii ue sntate caie ai putea uuce
laueteiioiaiea stiii fizice sau psihice a pacientului".

4.Piogiesul meuical este bazat pe ceicetaie caie tiebuie s implice numai n ultimul inu
expeiimentaiea pe subieci umani.

S.n ceicetaiea pe subieci umani, piotejaiea stiii ue bine a subieciloi umani tiebuie s fie mai piesus
ue inteiesele ,tiinei ,i ale societii.

6.Piincipalul scop al ceicetiii meuicale pe subieci umani este mbuntiiea
pioceuuiiloi piofilactice, uiagnostice ,i teiapeutice ,i nelegeiea etiologiei ,i patogenezei boliloi.
Chiai celemai bune metoue piofilactice, uiagnostice sau teiapeutice tiebuiesc testate continuu piin
ceicetaie pentiu evaluaiea eficacitii, eficienei, accesibilitii ,i calitii loi.

7.n piactica meuical cuient ,i ceicetaiea meuical, cele mai multe uintie pioceuuiile
piofilactice,uiagnostice ,i teiapeutice implic iiscuii.

8.Ceicetaiea meuical este supus stanuaiueloi etice caie piomoveaz iespectul pentiu toate fiinele
umane ,i le piotejeaz sntatea ,i uieptuiile. 0nele popula ii incluse n ceicetaie sunt vulneiabile ,i
necesit o piotecie special. Tiebuie luate n consiueiaie nevoile paiticulaie ale
peisoaneloi uezavantajate economic ,i meuical. 0 atenie special tiebuie acoiuat, ue asemenea, celoi
caie nu pot consimi sau iefuza pentiu ei n ,i ,i, cei caie sunt n situaia ue a consimi sub piesiune, cei
caienu voi avea un beneficiu peisonal uin ceicetaie ,i cei pentiu caie ceicetaiea este combinat cu
ngiijiie meuical

9.Ceicettoiii tiebuie s cunoasc ceiinele etice, legale ,i ieglementiile pentiu ceicetaiea pe subieci
umani niile loi piecum ,i ieglementiile inteinaionale n acest uomeniu. Nu tiebuiescaumise
ieglementii etice sau legale naionale caie sa minimizeze sau s elimine oiicaie uintie pioteciile
pentiu subiecii umani stabilite n aceast ueclaiaie.

6F7&1,*1$11 () 9.8b
1u.Neuicul implicat n ceicetaiea meuical aie uatoiia ue a pioteja viaa, sntatea, intimitatea ,i
uemnitatea subieciloi umani.

11.Ceicetaiea meuical pe subieci umani tiebuie s se supuna piincipiiloi ,tiinifice geneialacceptate,
pe cuno,tinele ,tiinifice existente n liteiatuia ue specialitate, alte suise ue infoimaie ielevante ,i pe
expeiimente ue laboiatoi sau pe animale.

12.Tiebuie luate piecauii speciale n uesf,uiaiea ue ceicetii caie ai putea afecta meuiul
nconjuitoi, iai staiea ue bine a animaleloi implicate n ceicetaie tiebuie iespectat

114

1S.Besign-ul ,i uesf,uiaiea fieciei pioceuuii expeiimentale pe subieci umani tiebuie foimulate
cuclaiitate n piotocolul expeiimentului. Acest piotocol tiebuie naintat pentiu evaluaie, comentaiii,
nuiumaie ,i apiobaie unui comitet ue evaluaie etic, caie tiebuie s fie inuepenuent fa ue
ceicettoii, sponsoii sau oiice alt foim ue influenaie. Acest comitet inuepenuent tiebuie s se
supun legiloi ,i ieglementiiloi aflate n vigoaie n aia n caie se uesf,oai ceicetaiea. Comitetul
aie uieptul ue monitoiizaie continu a ceicetiiloi pe paicuisul uesf,uiiii acestoia. Ceicettoiul aie
obligaia ue a fuiniza comitetului infoimaii necesaie monitoiiziii, n special cele iefeiitoaie la efecte
auveise seiioase. Ceicettoiul aie obligaia, ue asemenea, ue a fuiniza comitetului infoimaii
iefeiitoaie la finanaiea ceicetiii, sponsoii, afilieie instituional, alte conflicte ue inteiese posibile ,i
iecompensele ofeiite paiticipaniloi n ceicetaie.

14.Piotocolul ceicetiii tiebuie sconino uesciieie a pioblemeloi etice implicaie n ceicetaie ,i
tiebuie piecizat faptul cceicetaiea se va uesf ,uia n confoimitate cupiincipiile enunate n aceast
Beclaiaie.

1S.Ceicetaiea meuical pe subieci umani tiebuie conuus numai ue ctie peisoane cucalificaie
,tiinific auecvat ,i sub supeivizaiea unei peisoane competente cucalificaie meuical.
Responsabilitatea pentiu subiecii umani apai ine peisoanei calificate meuical ,i nu subiectului
ceicetiii, chiai uac acesta ,i-a uat consimmntul pentiu paiticipaie.

16.Fiecaie pioiect ue ceicetaie meuicalpe subieci umani tiebuie sfie pieceuat ueo evaluaie atent a
iiscuiiloi pievizibile n compaiaie cu beneficiile a,teptatepentiu subieci sau alte peisoane.Aceasta nu
excluue paiticipaiea voluntai a subieciloi snto,i n ceicetaiea meuical. Besign-uiile stuuiiloi
tiebuie s fie uisponibile publicului laig.

17.Neuicii nu tiebuie s se implice n pioiecte ue ceicetaie pe subieci umani cu excepia cazuiiloi
ncaie sunt siguii ciiscuiile au fost atent evaluate ,i pot fi contiolate auecvat. Neuicii nu tiebuie s se
implice n ceicetii n caie se constat c iiscuiile uep,esc beneficiile.

18.Ceicetaiea meuical pe subieci umani tiebuiesc efectuate numai uac impoitana obiectivului
uep,e,te iiscuiile ineiente pentiu subieci. Acest aspect aie o impoitan ueosebit mai ales
atuncicnu subiecii sunt voluntaii snto,i.

19.Ceicetaiea meuical este justificat numai uac exist o posibilitate iezonabil c populaiile n
cauiul cioia se uesf ,oai ceicetaiea voi beneficia ue pe uima acesteia.

2u.Subiecii tiebuie s fie infoimai cu piiviie la ceicetaie,i s paiticipe n mou voluntai.

21.Bieptul subieciloi caie paiticip n ceicetaie ue a-,i pioteja integiitatea tiebuie s fie
iespectat.Tiebuie luate msuii ue piecauie pentiu iespectaiea intimitii subieciloi,
confiuenialitatea piivinu infoimaiile iefeiitoaie la subieci ,i pentiu minimizaiea impactului
ceicetiii asupia integiitii fizice ,i psihice ,i peisonalitii subiectului.

22.n oiice ceicetaie pe subieci umani, fiecaie potenial paiticipant tiebuie sfie infoimat auecvat
cu piiviie la scopuiile, metouele, suisele ue finanaie ale ceicetiii, posibilele conflicte ue inteiese,
afilieiea instituional a ceicettoiului, beneficiile anticipate ,i iiscuiile poteniale piecum ,i
uiscomfoitul pentiu subieci, cauzat ue paiticipaiea n ceicetaie. Potenialul paiticipant tiebuie
infoimat c aie uieptul ue a iefuza paiticipaiea n ceicetaie sau s-,i ietiag consimmntul pentiu
paiticipaie n oiice moment, fi ca el s aib ue sufeiit ue pe uima acestui luciu. Bup ce s-a asiguiat
c subiectul a neles infoimaiile fuinizate, meuicul tiebuie s obin consimmntul libei al acestuia,
piefeiabil n sciis. Bac consimmntul nu poate fi obinut n sciis, se poate obine un consimmnt
foimal uocumentat, n piezena unui maitoi.
11S


2S.Atunci cnu obine consimmntul infoimat al subiectului pentiu paiticipaiea nti-o ceicetaie
meuical, meuicul tiebuie s ia msuii ue piecauie uac subiectul este n ielaie cu meuicul sau uac
ai putea fi foiat s consimt. n acest caz consimmntul infoimat tiebuie obinut ue ctie un meuic
bine infoimat, caie nu este implicat n ceicetaie ,i caie este complet inuepenuent.

24.Pentiu un subiect incompetent uin punct ue veueie legal, incapabil fizic sau psihicue a consimi sau
un minoi incompetent legal, ceicettoiul tiebuie s obin consimmntul infoimat ue la
iepiezentantul legal al subiectului n concoiuan cu legislaia n vigoaie. Aceste giupuii ue subieci nu
tiebuiesc incluse n ceicetaie uect uac ceicetaiea este necesai pentiu a piomova sntatea
populaiei uin caie fac paite, iai ceicetaiea nu poate fi efectuat pe peisoane competente uin punct ue
veueie legal.

2S.Atunci cnu un subiect consiueiat incompetent uin punct ue veueie legal, cum ai fi un copil, este
capabil ue a-,i ua acoiuul pentiu paiticipaiea n ceicetaie, ceicettoiul tiebuie s obin acest acoiu n
plus faue consimmntul infoimat al iepiezentantului legal.

26.Ceicetaiea meuical pe subieci ue la caie nu se poate obine consimmntul infoimat, inclusiv
consimmntul n avans sau piin iepiezentant legal, poate fi efectuat numai uac staiea fizic sau
psihic ce pune subiectul n incapacitate ue a consimi este o caiacteiistic necesai a populaiei
ceicetate. Notivele speciale pentiu incluueiea n ceicetaie a subieciloi caie piezint o staie ce i pune
n imposibilitatea ue a-,i ua consimmntul infoimat tiebuie specificate clai n piotocolul ceicetiii
pentiu a fi evaluate ,i apiobate ue comitetul ue evaluaie etic. Piotocolul tiebuie s specifice c
consimmntul ue a imne n ceicetaie tiebuie obinut ue laiepiezentantul legal ct mai cuinu
posibil.

27. Att autoiii ct ,i euitoiii au obligaii etice. n publicaiea iezultateloi ceicetiii, ceicettoiii sunt
obligai s pstieze acuiateea acestoia. Rezultatele negative
,i pozitive tiebuiesc publicate sau fcute publice piin alte mijloace. n publicaiea iezultateloi unei
ceicetii tiebuiesc piecizate, ue asemenea, suisele ue finanaie, afilieiea instituional ,i posibilele
conflicte ue inteiese. Nu tiebuiesc acceptate spie publicaie aiticole n caie sunt piezentate iezultate
ale ceicetiiloi caie nu se supun piincipiiloi etice foimulatie n aceast Beclaiaie.

4F7&1,*1$11 .(1f1%,./) $),'&# *)&*)'.&). :)(1*./c *%:91,.'c *# f,;&1_1&) :)(1*./b
28.Neuicul poate combina ceicetaiea meuicalcu ngiijiiea meuical numai uac ceicetaiea
este justificat piin valoaiea sa potenial piofilactic, uiagnostic sau teiapeutic. Atunci cnu
ceicetaiea meuical este combinat cu ngiijiie meuical
tiebuiesc luate msuii suplimentaie ue piotejaie a pacieniloi caie sunt subieci n ceicetaie.

29.Beneficiile, iiscuiile,i eficacitatea unei noi metoue tiebuiesc evaluate n compaiaie cu cele
mai bune metoue piofilactice, uiagnostice ,i teiapeutice existente la acel moment. Aceasta nu excluue
folosiiea placebo-ului sau lipsa ue tiatament atunci cnu nu exist nici o metou piofilactic,
uiagnostic sau teiapeutic cunoscut.

Su.Bup teiminaiea ceiectiii fiecaie subiect paiticipant tiebuie s aib acces la metouele piofilactice,
uiagnostice sau teiapeutice supeiioaie iuentificate n cauiul ceicetiii.

S1.Neuicul tiebuie s infoimeze complet subiectul asupia aceloi aspecte ale ngiijiiii meuicale n
ielaie cu ceicetaiea. Refuzul unui pacient ue a paiticipa n ceicetaie nu tiebuie s inteifeie n ielaia
pacient-meuic.

116

S2.n cazul n caie nu existnici o metou piofilactic, uiagnostic sau teiapeutic uemonstiat sau cnu
acestea sunt ineficiente, meuicul, avnu consimmntul infoimat al pacientului, poate folosi metoue
piofilactice, uiagnostice sau teiapeutice noi sau neveiificate, uac meuicul consiuei c aceste metoue
ofei ,ansa ue a salva viaa subiectului, vinuecaiea sau amelioiaiea sufeiineloi acestuia. Atunci cnu
este posibil, aceste metoue tiebuie s constituie obiectul unei ceicetii pentiu evaluaiea eficacitii ,i
siguianei acestoia. n toate cazuiile, noile infoimaii obinute tiebuiesc niegistiate ,i publicate. Toate
celelalte ieguli ielevante ale acestei Beclaiaii tiebuiesc iespectate.

A%'b () */.&1<1*.&) . $.&.;&.<#/#1 Ib ./ 2)*/.&.g1)1 () /. P)/+1,h1F
Asociaia Neuical Nonuial ieafiim faptul c este necesai o giij extiem n efectuaiea ue ceicetii
cu placebo ,i c astfel ue metoue tiebuiesc folosite numai n absena unei teiapii cunoscute ,i
uemonstiate. 0 ceicetaie cu placebo poate fi acceptabil etic, chiai uac este uisponibil o teiapie
uemonstiat, n uimtoaiele ciicumstante:
-atunci cnu folosiiea ue placebo este necesai uin motive funuamentate ,tiinific pentiu
ueteiminaiea eficacitii sau siguianei unei metoue piofilactice, uiagnostice sau teiapeutice;
-atunci cnu este ceicetat o metou piofilactic, uiagnostic sau teiapeutic pentiu o afeciune
minoi, iai pacienii caie piimesc placebo nu sunt supu,i unoi iiscuii suplimentaie sau afectii
seiioase sau iieveisibile;
Toate celelalte ieglementii cupiinse n Beclaiaia ue la Belsinki tiebuiesc iespectate, cu piecueie
cele iefeiitoaie la necesitatea unei evaluii etice ,i ,tiinifice auecvate.

A%'c () */.&1<1*.&) . $.&.;&.<#/#1 LJ ./ 2)*/.&.f1)1 () /. P)/+1,h1
Asociaia Neuical Nonuial ieafiim c este necesai ca n cuisul planificiii unei ceicetii s se
iuentifice accesul paiticipaniloi uup finalizaiea ceicetiii la metouele piofilactice, uiagnostice sau
teiapeutice iuentificate n ceicetaie ca fiinu benefice sau accesul acestoia la alte ngiijiii ue sntate
necesaie.
Posibilitile ue acces a subieciloi la metouele iuentificate n ceicetaie sau la alte ngiijiii uesntate
uup ncheieiea ceicetiii tiebuiesc uesciise n piotocolul ceicetiii, n a,a fel nct comitetul ue
evaluaie etic s poat avea acces la ele n cuisul evaluiii acestuia.

G+M E"W4CEBCE CAB?NAEBCWAE@E 7?ABN3 4?N4?BEN? CA 0?2C4CAE 2?ABENE "C -?2?NEBCE
0WA2CE@E 2?ABENE
KFIFK 4%(#/ )'1* ./ E+%*1.'1)1 C,')&,.'1%,./) $),'&# *)&*)'.&) 1, :)(1*1,. (),'.&.H CE2N (mai 2uu9,
engl. oiig.) |122j

"The puipose of the Coue of Ethics is to pioviue a set of guiuing piinciples to piomote exemplaiy
ethical stanuaius in ieseaich anu scholaiship by investigatois anu the Inteinational Association foi
Bental Reseaich (IABR). The Coue of Ethics is pieuicateu on well establisheu inteinational guiuelines,
such as the Beclaiation of Belsinki, anu uoes not take the place of oi supeiseue any iules, agieements,
oi Bylaws of the Association. The IABR expects its membeis to be guiueu in theii piofessional conuuct
by this Coue. The IABR, thiough its Committee on Ethics in Bental Reseaich, auvises its membeis
iegaiuing inteipietation of the Coue. The ability of the scientific community to iegulate itself is ciitical
to the maintenance of the public tiust. Auheience to the Coue is basic to one's piofessional
iesponsibility anu commitment to an ethical puisuit of knowleuge. Nembeis aie expecteu to coopeiate
in the implementation of the Coue. Nisconuuct casts uoubt on the integiity of inuiviuuals anu theii
institutions. It is incumbent upon IABR membeis to take auequate measuies to uiscouiage, pievent,
expose, anu coiiect unethical conuuct. Nembeis ueemeu to be in violation of the Coue will be
sanctioneu by the Association.

F"%"('(/" -8 C0#/$#1*(2 5** '('4(02 -8 "B( E5<D 2B%**6 (1) act with B-/-0 anu in accoiuance with
the highest stanuaius of piofessional #/"(30#"A; (2) conuuct woik with -4b($"#9#"A; (S) communicate
in an B-/(2" anu 0(21-/2#4*( mannei; (4) show $-/2#)(0%"#-/ anu 0(21($" foi all components of anu
117

inuiviuuals associateu with the ieseaich piocess; (S) cultivate an enviionment wheieby uiffeiences in
peispective, expeiience anu $.*".0( aie 0($-3/#X() anu 9%*.(); (6) maintain appiopiiate stanuaius
of accuiacy, ieliability, cieuit, canuoi anu $-/8#)(/"#%*#"A in all ieseaich anu scholaiship activities; (7)
use all iesouices 10.)(/"*A, taking into account appiopiiate laws anu iegulations.

=(2" C0%$"#$( #/ D(2(%0$B %/) F$B-*%02B#1 The pievention of misconuuct in ieseaich is best
achieveu thiough the euucation of all inuiviuuals involveu in ieseaich. It is a iecommenuation that all
ieseaicheis shoulu paiticipate in appiopiiate euucational activities, which is manuatoiy in some
institutions. 0f ciitical impoitance is maintaining up to uate knowleuge of best piactices anu the
mentoiing of colleagues anu stuuents.

`.'%/ 0(2(%0$B+ The Beclaiation of Belsinki is a statement of ethical piinciples foi ieseaich
involving human paiticipants, incluuing ieseaich on iuentifiable human mateiial anu uata, which is
subject to ethical stanuaius that piomote iespect foi all human paiticipants anu piotect theii health
anu iights |12Sj.
Reseaich must auheie to the funuamental piinciples that iespect the neeus foi autonomy, beneficence
anu justice as well as veiacity, fiuelity, anonymity anu nonmalficence. Buman paiticipant ieseaich
compiises, but is not limiteu to, investigative clinical ieseaich, clinical tiials, stuuies using tissue
samples anu iecoius. Biogenetics, using stem cells anu utilizing tissue banks iequiies complete
tianspaiency in all aspects of consenting anu confiuentiality. It is impeiative that investigatois iemain
up to uate as these aieas aie moie likely to be subject to legislative change.

5/#'%* 0(2(%0$B+ By uefinition, animal ieseaich committees pioviue anu appiove the infoimeu
consent by pioxy. An investigatoi using animals in ieseaich shoulu stiive to auvance unueistanuing of
basic piinciples anuoi to contiibute to the impiovement of human oi animal health anu welfaie. Laws
anu iegulations notwithstanuing, an animals oveiall piotection uepenus upon the scientist's
appiopiiate stewaiuship. Eveiy effoit must be maue: (a) to ieplace the use of live animals by non-
animal alteinatives; (b) to ieuuce the numbei of animals useu in ieseaich to the minimum iequiieu foi
meaningful iesults; anu (c) to iefine the pioceuuies so that the uegiee of suffeiing is kept to a
minimum |124j.

E/"(0/%"#-/%* $-**%4-0%"#9( 0(2(%0$B+ It is incumbent on all paiticipating investigatois anu theii
colleagues to conuuct any ieseaich to the highest stanuaius of ethical piactice, with uue consiueiation
of any local legislation anu iegulations. Ethical committee appioval must be obtaineu foi all sites anu
wiitten infoimeu consent pioviueu by stuuy paiticipants in the language of each paiticipating site.
Wheie the population may be vulneiable to exploitation it is impoitant to iespect theii human iights
anu ensuie that the ieseaich has ielevance anu potential benefit to theii well-being (Shapiio anu
Neslin, 2uu1).

7-/8*#$"2 -8 #/"(0(2"+ Each inuiviuual is expecteu to behave in an ethical way to avoiu conflict in teims
of uecision making, publication of uata anu post-stuuy investigatoi iesponsibility. The appeaiance of a
conflict of inteiest, such as the potential foi financial anu peisonal gain, can often be as uamaging as an
actual act of conflict of inteiest. Full uisclosuie of any potential conflict of inteiest must be maue to the
investigatois institution oi to the Associations as applicable |12Sj. The intellectual piopeity iights of
all paiticipating ieseaicheis shoulu be piotecteu by giving piopei cieuit foi the oiigin of the new
iueas. Intellectual piopeity iights apply to any potential commeicial gain, anu must be agieeu at the
outset of the pioject by the investigatois, theii institutions anuoi any othei exteinal bouy, such as a
sponsoiing company.

<#22('#/%"#-/ -8 #/8-0'%"#-/+ Nost scientific jouinals ask authois to make ueclaiations at
submission about the integiity of theii ieseaich. Nany jouinals have expeiienceu plagiaiism (Smith,
2uu8), so that euitois of jouinals neeu to uevelop policies to minimize the publication of aiticles
118

containing eviuence of scientific misconuuct. It is expecteu that authois, in any communication, such as
manusciipts oi abstiacts, whethei in papei oi electionic foimat, iepiesenting a bouy of ieseaich
shoulu:
S not inappiopiiately fiagment uata into seveial uiffeient publications;
4 cieuit souices of funuing;
S auheie to pieueteimineu guiuelines iegaiuing qualification anu oiuei of authoiship;
6 ieau the final manusciipt anu agiee to its submission foi ieview anu publication.

Emphasis shoulu be on quality iathei than quantity of ieseaich as a ciiteiion foi iecognition of
scholaiship. Appiopiiate wiitten peimission must be obtaineu to publish any type of image, which
shoulu not iuentify the paiticipant.

D(1-0"#/3 ?#2$-/).$" %/) F%/$"#-/2 The IABR ieseives the iight to sanction membeis foi scientific
misconuuct. In the event of any obseiveu oi peiceiveu episoues of ieseaich misconuuct, it is a
piofessional obligation to infoim the appiopiiate authoiity. IABR membeiship may be suspenueu oi
teiminateu "foi pioven scientific misconuuct" (IABR Constitution, Aiticle vI, Section S(B), 1992). Any
iepoiting on violations of the Coue of Ethics will be kept confiuential by the auministiatois anu staff of
the IABR, anu by the Euitois of IABRs publications, except as otheiwise pioviueu in this uocument.
Sanctions will not be implementeu without piioi appioval of the IABR Boaiu of Biiectois.

5** -88#$(02cZ %)'#/#2"0%"-02Z %/) 2"%88 -8 "B( E5<D 2B%**: (1) iespect the iights anu ieputation of the
IABR, anu the piivacy of the membeiship; (2) holu Association infoimation in confiuence; (S)
communicate in an honest anu iesponsible mannei iegaiuing sponsoiship oi ceitification by the IABR;
(4) not solicit oi use iecommenuations oi testimonials fiom agents noi use theii ielationships with
agents to piomote commeicial expeitise of any kinu; (S) seek appioval of the appiopiiate authoiity of
IABR to communicate auveitisement to the public by wiitten oi auuio-visual means; anu (6) state
accuiately, objectively, anu without misiepiesentation theii piofessional qualifications, affiliations,
anu functions as well as those of the IABR with which they oi theii statements aie associateu. They
shall coiiect the misiepiesentations of otheis with iespect to those matteis.

0fficeis of IABR incluue inuiviuuals with iesponsibility fiom heauquaiteis, feueiations, uivisions,
sections anu gioups

<(8#/#"#-/2
(a) 7-/8*#$" -8 #/"(0(2" is any situation in which peisonal inteiest, oi inteiests which an inuiviuual
owes to anothei bouy, anu those of the oiganization aiise simultaneously oi appeai to clash.
(b) !00-0: The inauveitent oi uniecognizeu omission of a iesult oi expeiimental uetail, oi the
misinteipietation of uata. (A cleai uistinction must be maue between eiioi anu fiauu. The foimei can
be toleiateu, but once iecognizeu must be coiiecteu. The lattei cannot be conuoneu unuei any
ciicumstances.)
(c) @0%.) inuicates uelibeiate fabiication, falsification, oi omission of uata. It constitutes ueception
anu theiefoie unueimines the scientific enteipiise fiom eveiy aspect.
(u) C*%3#%0#2' is the iepiesentation of anotheis woik in any foim as ones own without appiopiiate
acknowleugment.
(e) ?#2$-/).$" is the fabiication, falsification, plagiaiism, oi othei seiious ueviation fiom accepteu
piactices in pioposing, caiiying out, oi iepoiting iesuIts fiom ieseaich. It is the failuie to comply with
inteinational, national, local anu institutional iequiiements foi the piotection of ieseaicheis, human
paiticipants, the public anu also to ensuie the welfaie of laboiatoiy animals. It is also the failuie to
meet othei legal iequiiements goveining ieseaich.
!^%'1*(2 -8 '#2$-/).$"6
submission of the same aiticle simultaneously to moie than one jouinal without infoiming the
euitois conceineu;
119

a lack of consent by co-authois (co-authoiship of an aiticle inuicates that all inuiviuuals who have
genuinely paiticipateu in ieseaich, in eithei a conceptual oi piactical sense, have full
knowleuge of, anu aie in total agieement with, the content of the aiticle);
a lack of acknowleugments of financial suppoit; anu
piematuie ielease of scientific uata piioi to piesentation oi publication in a peei-ievieweu foium.
(f). deB#2"*(R=*-f#/3g is the uisclosuie by an inuiviuual of confiuential infoimation, which ielates to
some fiauu, uangei oi othei illegal oi unethical conuuct connecteu with ieseaich. A "fB#2"*(4*-f(0"
is a peison who alleges misconuuct. Whistleblowing may be seen as a means to uetei wionguoing,
piomote tianspaiency anu goou goveinance, unueipin iegulation anu maintain piofessional anu
public confiuence".

G+M+M + C0#/$#1##*( !"#$( E/"(0/%"#-/%*( 1(/"0. 10-8(2#% '()#$%*% )(/"%0% %*( @()(0%"#(#
E/"(0/%"#-/%*( )( ?()#$#/% <(/"%0% @()(0%"#% ?-/)#%*% <(/"%0% @<E e-0*) <(/"%* @()(0%"#-/
\C,')&,.'1%,./ 7&1,*1$/)+ %< ?'\1*+ <%& '\) 2),'./ 7&%<)++1%,H Septembei 1997 - Seoul, Koiea) engl.
oiig. |126j

"These Inteinational Piinciples of Ethics foi the Bental Piofession shoulu be consiueieu as guiuelines
foi eveiy uentist. These guiuelines cannot covei all local, national, tiauitions, legislation oi
ciicumstances.

The piofessional uentist:

will piactice accoiuing to the ait anu science of uentistiy anu to the piinciples of humanity

will safeguaiu the oial health of patients iiiespective of theii inuiviuual status. The piimaiy
uuty of the uentist is to safeguaiu the oial health of patients. Bowevei, the uentist has the iight
to uecline to tieat a patient, except foi the piovision of emeigency caie, foi humanitaiian
ieasons, oi wheie the laws of the countiy uictate otheiwise.

shoulu iefei foi auvice anuoi tieatment any patient iequiiing a level of competence beyonu
that helu. The neeus of the patient aie the oveiiiuing concein anu the uentist shoulu iefei foi
auvice oi tieatment any patient iequiiing a level of uental competence gieatei than heshe
possesses.

must ensuie piofessional confiuentiality of all infoimation about patients anu theii tieatment.
The uentist must ensuie that all staff iespect patients confiuentiality except wheie the laws of
the countiy uictate otheiwise.

must accept iesponsibility foi, anu utilise uental auxiliaiies
stiictly accoiuing to the law. The uentist must accept full iesponsibility foi all tieatment
unueitaken, anu no tieatment oi seivice shoulu be uelegateu to a peison who is not qualifieu
oi is not legally peimitteu to unueitake this.

must ueal ethically in all aspects of piofessional life anu auheie to iules of piofessional law

shoulu continue to uevelop piofessional knowleuge anu skills. The uentist has a uuty to
maintain anu upuate piofessional competence thiough continuing euucation thiough hishei
active piofessional life.

shoulu suppoit oial health piomotion. The uentist shoulu paiticipate in oial health euucation
anu shoulu suppoit anu piomote accepteu measuies to impiove the oial health of the public.

12u

shoulu be iespectful towaius piofessional colleagues anu staff. The uentist shoulu behave
towaius all membeis of the oial health team in a piofessional mannei anu shoulu be willing to
assist colleagues piofessionally anu maintain iespect foi uiveigence of piofessional opinion.

shoulu act in a mannei which will enhance the piestige
anu ieputation of the piofession."

M+ W>D5?E,J! 75D! FJ5> I5 =5H5 <!K,JKIK:E!E ?!<E75I!
M+G W.0%'%/".* `#1-$0%"#$, cca 4uu i.B. Bipociat, consiueiat paiintele meuicinii, n. 46u i.B. in insula
Cos, fost uiscipol al lui Pitagoia, pune bazele piimei scoli meuicale in juiul anului 42u iB. si apoi in
Tessalia.

Coipus Bippociaticum, piincipala colectie hipociatica, auuna luciaii meuicale, unele ce ii sunt
atiibuite, altele caie au apaitinut ue fapt scolii sale, uupa cum paie sa fie cazul chiai cu celebiul
}uiamant hipociatic. }uiamantul iepiezinta ueclaiatia ue intentie la intiaiea in piactica si aie ca iol
uincolo ue tiauitie ca sa ceitifice pentiu sine si pentiu bieasla valoiile umaniste si ue competenta ale
piofesiunii. la intiaiea in piofesiunea meuicala.

Coipus hipociaticum va influenta meuicina sute ue ani uupa moaitea lui Bipociat fiinu pieluat mai
intai in toata lumea islamica, ieuescopeiit ue ualen in juiul aniloi 1Su, iai in Euiopa uupa ienasteie si
mai ales o uata cu inceputul secolului 19.

Bipociat este piomotoiul teoiiei fiziopatologice umoiale, piimul caie a consiueiat ca bolile au o cauza
obiectiva, biologica, paiticulaie ue la bolnav la bolnav: intemeiaza piactica meuicala clinica, la patul
bolnavului bazata pe competenta, iigoaie, uisciplina, S viituti esentiale ale unui meuic bun , iai
exeicitiul piofesional il funuamenteaza pe obseivatie si uocumentaie.

Bipociat si scoala sa va pune accentul in ingiijiiea bolnavului pe piognosticul si evolutia bolii si mai
putin pe uiagnostic pe caie il consiueia mai putin pielevant cat timp binele pacientului nu se poate
amelioia.

Intemeietoi ue scoala, a consiueiat ca aumisibilitatea in coipul piofesional tiebuie castigata si
pastiata, }uiamantul Bipociatic ueveninu noimativul ue iefeiinta. Piin aceasta a geneiat ceea ce astazi
a piimit numele ue oiganizatie socio-piofesionala meuicala, ue fapt bieasla meuicala.

}uiamantul Bipociatic aie cinci valoii incontestabile, nestemate ale piacticii meuicale:

1.A sustinut piincipiile si a auunat meuicii caie au sustinut piincipiile egalitatii oameniloi in fata bolii
si a meuicului, a valoiii fiintei umane in plina peiioaua a antichitatii in caie uiviziunea claseloi sociale
si inegalitatea oameniloi eia un uat social. Sa nu uitma ca Aiistotel intemeiaza piincipiul justitiei
uistiibutive potiivit aceloi timpuii: ,celoi egali, egal, celoi inegali, inegal". Este uimitoi cum in aceste
impiejuiaii meuicii conjuia valoaiea egala a fiintei umane si se angajeaza sa piactice potiivit aceloiasi
valoii umaniste faia uisciiminaie. Este o expiesie a libeitatii civice si piofesionale pe caie societatea
noastia tiebuie sa o iecunoasca piinti-o plecaciune antichitatii si eticii viitutii piomovate ue aceasta.

2. A geneiat initieiea foimaiii constiintei piofesionale in caie se incluue constiinta inuiviuuala a
meuicului piacticant

S. A geneiat noimele moiale ale compoitamentului piofesional in piactica meuicala avanu ca scop
binele pacientului si vinuecaiea lui, implicit a iaspunueiii fata ue actiunile piopiii

121

4. A constituit baza ielatiei meuic-pacient si piin aceasta a eticii meuicale caie astfel aie o vechime ue
ciica 2Suu ue ani
S.A geneiat unitatea meuiciloi, piincipiile spiijinului iecipioc si ale colegialitatii cat si spiiitul ue
bieasla.

Pentiu toate aceste calitati sustineiea }uiamantului Bipociatic in univeisitatile meuicale este un iepei
etic, tiauitionalist si ue expiimaie al constiintei tineiiloi uiscipoli ce aie o valoaie peiena.

?^2& #4 U#$99$ =4A"%29) U;%94#"2;) !oH4"' ;" 3'/'%4') ;" "'2 %' ='&($&" #4 ($(" F4"" ;" F4"(494) %' B$"
#';(&' A2#' 'E"9"('("94 ;" W2A4%'(' =4' 2&='($&29 W2&'='/( ;" "/(494H4&4Z

V' "9 %$/;"A4& #4 #&$<4;$&29 %'&4 =S' "/B'('( '%4';(' '&(' 4H'9 %2 #'&"/("" =4"j ;' "=#'&( %2 49 (&'"29
=42) ;" '(2/%" %'/A B' <" "/ A'($&"4 A4 #9'(') A'%' B' <" /4B$"4) ;' %$/(&"E2" #4/(&2 'S9 'W2('j ;' ""
%$/;"A4& #4 %$#"" ;'" %' #4 <&'("" =4" #4 9"/"4 E'&E'(4';%' ;" ;'S" "/B'( '%4';(' '&(' A'%' B$& A$&") <'&'
('G4 $&" <'&' B&42/ '%$&A ;%&";) ;" "/B'('/A2S" ) ;' "=#'&( %2/$';(4&4' '%4;(4" '&(4 %'(&4 <"" =4") %'(&4
<"" #&$<4;$&"9$& =4" ;" %'(&4 A";%"#$9"" %'&4 '2 #&4;('( 2/ W2&'='/( A2#' 94H"94 =4A"%'94) A'& /2 ;" %'(&4
'9(""+

p$" <$9$;" #&4;%&"#("" #4/(&2 ' 'W2(' #4 %49 E$9/'B A2#' 'E"9"('("94 ;" %2/$;(""/(494 =494j A'& ;" %' ;' ("/
A4#'&(4 $&"%4 B'('='&4 ;" "/W2;("("4+

@4 ';4=4/4' /2 B$" A' /"%" $ ;2E;('/(' 94('9' %R"'& A'%' =" ;4 %4&4 ;" /"%" /2 B$" ;<'(2" c/ '%4';(b
#&"B"/tb+ [$( 'u' /2 B$" A' 2/4" <4=4" &4=4A"" #4/(&2 ' "/A2%4 'B$&(29+ p$" #';(&' "/ #2&"('(4 ;"
%2&'(4/"4 B"'(' ;" '&(' =4'+

]2 B$" <$9$;" %2("(29) /"%" %R"'& #4/(&2 %4" %2 #"4(&4) A'& B$" #4&="(4 ;' $ <'%' %49$& %'&4 #&'%("%'
'%4';(' =2/%'+

V" "/ $&"%'(4 %';4 '; #2(4' ;' "/(&2) B$" "/(&' ;#&4 E"/494 E$9/'B292") ("/'/A2S=' A4#'&(4 A4 $&"%4
"/W2;("("4 A"/ B"/' =4' $&" #&"/ "/;49'%"2/4 'E("/'/A2S=' A4 9' #9'%4&"94 "2E"&"" %2 <4=4" ;'2 E'&E'(")
<"4 4" 9"E4&" ;'2 ;%9'B"+

[$( %44' %4 B$" B4A4' ;'2 '2F" "/ ("=#29 (&'('=4/(292" ;'2 "/ '<'&' 92" "/ 94H'(2&' %2 B"'(' '%492"' ;"
%'&4 /2 (&4E2"4 B$&E"( "/ /"%" 2/ <49 "/ '<'&') /2 B$" B$&E") %2 #&"B"&4 9' %494 %4 /2 ;4 #$( ;#2/4+

@'%' B' <" ;' ("/ '%4;( W2&'='/( %2 %&4A"/(') <"4 ;' =' E2%2& A4 B"'(' ;" #&'%("%' '&(4" =494 &4;#4%('(
A4 %'(&4 ($(" $'=4/"" "/ ($'(4 ("=#2&"94j A'& A'%' "9 B$" "/%'9%' ;'2 B$" W2&' ;(&'=E) %$/(&'&"29 ;' ="
;4 "/('=#94+v

(tiauuceie liteiaia uupa Euelstein, L. |S4,79j cel ce este consiueiat a fi iealizat tiauuceiea cea mai
apiopiata ue intelesul ieal in limba engleza uin limba gieaca veche)

M+M W.0%'%/".* *.# ?%#'-/#)( |127jZ cca. 117u , apaiut in geimana piima uata in 178S faia a se ua
ue uima oiiginalului in limba mozaica.

Noise NaimoniueZ n. 11SS in Coiuoba, meuic, filozof si teolog evieu consiueiat cel mai impoitant
n(elept al Iuuaismului uin peiioaua meuieval a istoiiei. A sciis 1u uizeitatii uespie meuicina piintie
caie si celebiul sau }uiamant folosit la intiaiea in piofesiune ue catie o maie paite a coipului meuical
uin Asia si bazinul Neuiteianean.

A fost paitizan al ,meuiului potiivit" consiueia ca , meuicamentele nu fac uecat sa sustina natuia in
scopul sau uai nu i se pot substitui". vinuecaiea eia pentiu el ieintoaiceiea la staiea uintiu-inceput
122

caie a fost peituibata ue catie boala. 0nul uintie contempoiani il veue astfel: "ualen, piin aita sa, tiata
coipul: Ben Naimon tiata ueopotiiva coipul si spiiitul".

v@2=/4F429 =42) #2/4 "/ "/"=' =4' "2E"&4' #4/(&2 '&(' ;" #4/(&2 ($'(4 %&4'(2&"94+

V' /2 '%%4#(" %' ;4(4' A4 %';("H ;" A4 H9$&"4; ' "=" "/<924/(4F4 '&(') #4/(&2 %' A2;='/""'A4B'&292" ;" '"
"2E"&"" A4 $'=4/" ;' /2 =' #$'(' 'E2F' $&" ;' =' "/A4#'&(4F4 A4 9' A'($&"' =4' /$E"9' A4 ' <'%4 E"/4
%$#""9$& ('"+

V2;("/4 <$&(' "/"="" =494 #4/(&2 %' ;' #$( <" "/($(A4'2/' H'(' ;' ;4&B4;% '('( #4 %49 ;'&'% %'( ;" #4 %49
E$H'() #4 #&"4(4/ A'& ;" #4 A2;='/) #4 %49 E2/ %'( ;" #4 %49 &'2+

_b) @$'=/4) %' "/ %49 '("/; A4 E$'9b ;b /2 BbA '9(%4B' A4%c( $=29 ;2<4&"/A+
_' ';(<49 %' ;#"&"(29 =42 ;' &'='/' 9"E4& ;" %9'& 9' #'(29 E$9/'B292" ;" ;' /2 ;4 &'('%4';%' "/'"/(4 A4 '
"/&4H";(&' ($( %44' %4 4G#4&"4/(' ;" ;(""/(' =S'2 "/B'('(+

_' ';(<49 %' E$9/'B"" ;' '"E' "/%&4A4&4 "/ ="/4 ;" "/ '&(' =4' #4/(&2 ' 2&=' ;<'(2&"94 =494 ;"
#&4;%&"#(""94 =494+ X/A4#'&(4'F' A4 #'(29 9$& #4 ;'&9'('/"" "/'&='(" %2 =""94 9$& A4 ;<'(2&" ;"# 4 %4"
%'&4 ;("2 ($( #4/(&2 %' B'/"('(4' #$'(4 4;2' %494 ='" E2/4 "/(4/("" '94 '&(4" ;" %$/A2%4 'A4;4' ;#&4
=$'&(4+

@'%' "H/$&'/("" =' E9'=4'F' <' ';(<49 %' "2E"&4' =4' #4/(&2 '&(' ;' "=" <"4 '#'&'($'&4 ;" ;' =' <'%'
"/B29/4&'E"9 #4/(&2 %' ;' #$( %$/("/2' <'&' ;' ("/ ;4'=' A4 #&4;("H"29) &4/2=494 ;" B'&;(' A2;='/"9$&
=4"+ @'S=" @$'=/4) "/A29H4/(' ;" &'EA'&4 #4 9'/H' E$9/'B"" "/%'#'('/'(" ;" H&$;$9'/"+

_' ';(<49 %' ;' <"2 #$/A4&'( "/ ($'(4) A'&' <'&' 9"="(' "/ "2E"&4' #4/(&2 ;(""/('+ ]2 =' <' ;' %&4A %' #$(
($(29+ @'S=" <$&(') B$"/(' ;" $%'F"' A4 ' %2/$';(4 =4&42 ='" =29(+
U; #2(4' ';('F" '<9' 92%&2&" /4;("2(4 "4&" %'%" '&(' 4;(4 ='&4 A'& ;#"&"(29 $=292" 4;(4 #'(&2/F'($& ;"
=4&42 ='" "/ <'('+

_bS=b ;b f"/ ;4'=') c/ <'f' %49$& A"/ E&4';9' =4') A4 ;<'(2&"94 %49$& %2 'A4Bb&'( a("2($&" a" '94 %49$&
A$&/"%" ;b =b c/B4f4 ;b c/f494H) %b%" ='&4 a" /4%2#&"/;' 4;(4 c/("/A4&4' a(""/f4"g> P(&'A2%4&4 9"(4&'&'
A2#' w5Q6xD+

IFL ?'1*. :)(1*#/#1 SE(.9#/ B.919TH **.F bJJi sciisa ue catie Ishap bin Ali Al Rahawi, caie a tiait intie
8S4-9S1 in Al Raha, in noiuul Siiiei, uesciie uimitoi piocesul ue licentieie al meuiciloi, uocumentaiea
actului meuical si intocmiiea foii ue obseivatie cat si iolul uocumentatiei meuicale in euucatie si
foimaie |21,22j.

?84A"%29 /2 '&4 B$"4 ;' (&'(4F4 #'%"4/("" #'/' %'/A /2 (&4%4 (4;(494 ;" 4G'="/'&"94 /4%4;'&4+ @'%' 94
(&4%4 "" B' <" "/H'A2"(+
U(2/%" %'/A 2/ =4A"% "/(&' "/ %';' #'%"4/(292" #4/(&2 %$/;29( ;" (&'('=4/() B' %4&4 ='" "/('" $ %$'9'
'9E' A4 R'&("4 #4 %'&4 B' ;%&"4 /2=494 #'%"4/(292") F"2') ' %'(' F" A4 E$'9' ;4 H';4;(4) B' /2=" E$'9')
B' /2=" (&'('=4/(29 #4 %'&4 9'S A'( ;" %$/A"(""94 %'&4 9S'2 A4(4&="/'( '; $ <'%') 2&"/'#29;29) ;"
A"<4&"(494 ;4=/4+ XS'= A'( %' =4A"%'=4/(4 ;" %' A"4('+ p' 9';' '%4';(' %$'9' "/ %';' #'%"4/(292"+

0'/A B' &4B4/" B' %'2(' '%4';(' %$'9' ;" B' /$(' %4 ;S' ;%R"=E'( ;" ($( ';' %2 <"4%'&4 B"F"(' ' ;'+ @'%'
B&42/ ;4=/ ;4 "/&'2('(4;(4 "9 B' /$('+ @'%' "/&'2('("&4' '#'&4 ';' %2= ' ;#2; B' /$(' 9' <"4%'&4
B"F"(' #'/' 9' ;<'&;"(29 E$9""+

@'%' #'%"4/(29 ";" &4B"/4 B' 92' 49 "/;2;" '%4';(' %$'9' A4 R'&("4 ;" $ B' <$9$;" %' 4G#4&"4/(' #4/(&2
'%49 $= ;'2 2/ '9(29+
12S

@'%' #'%"4/(29 =$'&4 ;" %"/4B' "9 '%2F' A4 H&4;4'9') B' 92' "/;4=/'&"94 ;" 94 B' A";%2(' %2 '9(" %$94H"
%2 #&4H'("&4+ @'%' E$'9' 4;(4 ';' A2#' %2= ' ;#2; "'& ;4=/494 ;2/( %494 %'&'%(4&";("%4 E$9"" "'&
=4A"%'=4/(494 '2 <$;( %$&4%(4) =4A"%292" " ;4 B' =29(2=" ;" B' #94%'+ X'& A'%' /2) B' #&"=" %4 =4&"('"
|21j.

N+ 7K<>DE <! <!K,JKIK:E! ?!<E75I5 7> 75D57J!D ,5JEK,5I
N+G 4W23@ 2?WABW@WjC4 E@ 0?2C43@3C 2?ABC"B (uecizia ni. 1S2u1u, Nonitoiul 0ficial, Paitea I
ni. 4u8 uin 18 iunie 2u1u)|72j

In temeiul ait. Su2 alin. (1) lit. f, ait. S21 alin. (1), ait. S22 lit. a) si al ait. S46 uin Legea ni. 9S2uu6
piivinu iefoima in uomeniul sanatatii, cu mouificaiile si completaiile ulteiioaie, titlul XIII piivinu
exeicitaiea piofesiei ue meuic uentist, oiganizaiea si functionaiea Colegiului Neuiciloi Bentisti uin
Romania, piecum si al ait. 22 si ait. 2S lit. a) uin Regulamentul ue oiganizaie si functionaie a
Colegiului Neuiciloi Bentisti uin Romania, auoptat piin Becizia Auunaiii geneiale nationale a
Colegiului Neuiciloi Bentisti uin Romania ni. S2uu7, Auunaiea geneiala nationala a Colegiului
Neuiciloi Bentisti uin Romania ueciue:

50"+ G
Se auopta Couul ueontologic al meuicului uentist, pievazut in anexa caie face paite integianta uin
piezenta uecizie.

50"+ M
Piezenta uecizie se publica in Nonitoiul 0ficial al Romaniei, Paitea I.

50"+ N
La uata publicaiii piezentei uecizii se abioga Becizia Auunaiii geneiale nationale a Colegiului
Neuiciloi Bentisti uin Romania ni. 12uuS piivinu auoptaiea Couului ueontologic al meuicului
uentist si a Regulamentului ue oiganizaie si functionaie al Colegiului Neuiciloi Bentisti uin
Romania, publicata in Nonitoiul 0ficial al Romaniei, Paitea I, ni. 767 uin 2S august 2uuS.

7%1#"-*.* E R <#21-X#"## 3(/(0%*(
50"+ G
Piezentul cou ueontologic cupiinue noimele ue conuuita moiala si piofesionala obligatoiii, in
legatuia cu exeicitaiea uieptuiiloi si inuatoiiiiloi meuicului ca piofesionist, fata ue pacienti si fata
ue ceilalti meuici uentisti.

50"+ M
Piezentul cou ueontologic aie iolul:
a) ue a piomova o ielatie ue incieueie intie meuicul uentist si pacient;
b) ue a piomova un compoitament piofesional-ueontologic intie membiii echipei meuicale;
c) ue a uefini abateiile ue la uisciplina ue coip piofesional;
u) ue a apaia ieputatia coipului meuiciloi uentisti si libeia piactica a piofesiei ue meuic uentist;
e) ue a gaianta secietul piofesional.

50"+ N
Pieveueiile piezentului cou ueontologic sunt obligatoiii pentiu toti membiii Colegiului Neuiciloi
Bentisti uin Romania si pentiu toti meuicii uentisti cetateni ai unui stat membiu al 0niunii
Euiopene caie piactica meuicina uentaia in Romania.

50"+ Q
Toti membiii Colegiului Neuiciloi Bentisti uin Romania au uieptuii egale.

124

50"+ S
(1) Neuicul uentist aie obligatia ue a apaia uieptuiile funuamentale ale piofesiei si piestigiul
acesteia.
(2) Neuicul uentist aie libeitatea alegeiii investigatiiloi, manopeieloi ue uiagnostic si tiatament si
a piesciiptiiloi meuicale pe caie uimeaza sa le aplice pacientului.

50"+ P
Neuicul uentist tiebuie sa isi peifectioneze cunostintele piofesionale piin foime ue euucatie
meuicala continua pe tot paicuisul activitatii sale piofesionale.

50"+ L
Neuicul uentist nu tiebuie sa accepte exeicitaiea piofesiei in conuitii susceptibile ue a compiomite
calitatea actului meuical si secuiitatea pacientului.

50"+ Y
Neuicul uentist angajat in una uintie foimele ue exeicitaie a piofesiei nu tiebuie sa accepte un
contiact caie pieveue ietiibuiiea bazata exclusiv pe noime ue piouuctivitate sau alte uispozitii,
caie au uiept consecinta afectaiea calitatii actului meuical.

50"+ T
Neuicul uentist nu tiebuie sa efectueze tiatamente sisau sa foimuleze piesciiptii meuicale in
uomenii caie uepasesc competenta sa piofesionala.

50"+ GV
Neuicul uentist aie uatoiia ue a-si tiata pacientii uupa noimele piofesionale meuico-uentaie
iecunoscute ue Colegiul Neuiciloi Bentisti uin Romania si incluse in ghiuuiile ue piactica meuicala
sau in tiatatele ue specialitate iecunoscute ue societatile stiintifice ue piofil.

50"+ GG
Pentiu investigatiile paiaclinice si planul ue tiatament, meuicul este obligat sa ceaia
consimtamantul infoimat al pacientului sau al iepiezentantului legal al acestuia.

7%1#"-*.* EE R D(*%"#% )#/"0( '()#$.* )(/"#2" 2# 1%$#(/"
50"+ GM
(1) Neuicul uentist tiateaza faia uisciiminaie pacientii si aie o atituuine coiecta fata ue acestia.
(2) Cu exceptia cazuiiloi ue uigenta, meuicul uentist aie uieptul ue a iefuza un pacient uin motive
piofesionale sau peisonale.
(S) Se consiueia uigenta meuico-uentaia situatia in caie pacientul aie nevoie ue ingiijiii meuicale
imeuiate pentiu contiolul uuieiii, infectiei sau sangeiaiii.


50"+ GN
(1) Este inuicat ca meuicul uentist sa piezinte pacientului in piealabil un ueviz estimativ.
(2) Este inteizisa ieuuceiea onoiaiiiloi in scopul atiageiii clientelei.
(S) Neuicul uentist poate acoiua si ingiijiii meuicale giatuite.

50"+ GQ
In situatia in caie se impune o consultaie inteiuisciplinaia intie meuicul uentist cuiant si alt meuic,
sunt aumisibile taiife uistincte.


50"+ GS
12S

In situatia in caie este imposibil sa obtina consimtamantul pacientului sau al iepiezentantului legal
al acestuia, meuicul uentist poate sa acoiue numai ingiijiiile meuico-uentaie ue uigenta.

50"+ GP
Neuicul uentist va iespecta secietul piofesional.

50"+ GL
Nass-meuia nu aie uieptul sa intie in cabinetul ue meuicina uentaia uecat cu acoiuul meuicului.

50"+ GY
uaiantaiea uiiecta sau inuiiecta a unui act meuical este inteizisa.

50"+ GT
Neuicul uentist caie paiticipa la ceicetaii biomeuicale tiebuie sa vegheze ca stuuiul sa nu lezeze
incieueiea pacientului si sa nu afecteze continuitatea tiatamentului.

50"+ MV
(1) Neuicul uentist tiebuie sa intocmeasca pentiu fiecaie pacient uocumente ue eviuenta piimaia.
(2) Bocumentele tiebuie pastiate in aihiva timp ue S ani. 0 copie a acestoi uocumente se poate
elibeia confoim pieveueiiloi legale in vigoaie.

50"+ MG
Neuicul uentist nu tiebuie sa expuna pacientul unui iisc nejustificat in investigatiile sau actele
teiapeutice efectuate.

7%1#"-*.* EEE R D(*%"##*( )#/"0( '()#$#
50"+ MM
(1) In ielatiile inteicolegiale meuicul uentist tiebuie sa isi tiateze confiatii asa cum ai uoii el insusi
sa fie tiatat ue ceilalti.
(2) Neuicii uentisti tiebuie sa mentina intie ei ielatii colegiale. Ei au uatoiia ue a lua apaiaiea unui
coleg acuzat pe neuiept.
(S) Constituie abateie uisciplinaia blamaiea si uefaimaiea colegiloi in fata pacientului, a
peisonalului sanitai, piecum si oiice expiesie sau act capabil sa zuiuncine incieueiea pacientului in
meuicul cuiant si autoiitatea acestuia.

50"+ MN
(1) In cazul unoi uiveigente apaiute intie colegi, meuicii uentisti voi face efoituii pentiu
ieconcilieie. Baca pioblemele nu se iezolva, se voi auiesa conuuceiii colegiului uin caie fac paite
pentiu iezolvaiea acestoia, in confoimitate cu uispozitiile legale in vigoaie.
(2) In cazul in caie meuicul se va auiesa mass-meuiei inainte ue a fi solutionata pioblema la nivelul
colegiului, aceasta va constitui abateie uisciplinaia.
(S) Neuicii uentisti caie consulta impieuna un pacient au uatoiia ue a evita in timpul sau ca uimaie
a unei consultatii sa uiscute in contiauictoiiu oii sa se uenigieze iecipioc in fata pacientului sau a
familiei acestuia.

50"+ MQ
(1) Neuicul uentist nu aie uieptul sa se pionunte cu piiviie la tiatamentele altui coleg, uecat uaca
sanatatea pacientului este pusa in peiicol.
(2) Face exceptie ue la pieveueiile alin. (1) meuicul expeit, in situatiile pievazute ue lege.


50"+ MS
126

Betuinaiea pacientiloi sau tentativa este inteizisa.

50"+ MP
(1) Canu mai multi meuici uentisti colaboieaza la examinaiea sau tiatamentul unui pacient, acestia
tiebuie sa se infoimeze iecipioc.
(2) Fiecaie meuic uentist isi asuma iesponsabilitatea manopeieloi meuicale efectuate.

50"+ ML
Neuicul uentist tiebuie sa isi incuiajeze si sa isi sustina colegii mai tineii.

50"+ MY
Neuicii uentisti, in cuisul iapoituiiloi loi piofesionale cu colegi ue alte specialitati, tiebuie sa
iespecte inuepenuenta piofesionala a acestoia.

7%1#"-*.* EO R D($*%'% 2# 1.4*#$#"%"(%
50"+ MT
(1) Reputatia meuicului uentist tiebuie sa se spiijine uoai pe competenta si uemnitate, faia
contiibutia ieclamei ue oiice fel.
(2) Piofesia ue meuic uentist nu tiebuie piacticata ca o activitate comeiciala.

50"+ NV
(1) Inti-un anuai sau in alte publicatii oii pe site web sunt autoiizate sa apaia numai uimatoaiele
inuicatii:
a) numele, pienumele meuicului uentist si seuiul, numaiul ue telefon, numaiul ue fax, piogiamul ue
consultatii ale cabinetului ue meuicina uentaia;
b) specialitateacompetenta, giauul piofesional.
(2) 0iice alte uate si infoimatii publicate sunt consiueiate publicitate si sunt inteizise.

50"+ NG
(1) Sunt inteizise euitaiea si uistiibuiiea ue biosuii publicitaie in legatuia cu activitatea
piofesionala. (2) Sunt inteizise ieclama comeiciala si publicitatea peisonala, inclusiv in inteiesul
unoi teiti. (S) Neuicii uentisti nu pot face ieclama si nu pot sustine ieclama ue oiice fel, inclusiv in
inteiesul unoi teiti, pentiu meuicamente sau bunuii meuicale ue consum, cu exceptia situatiiloi in
caie acestea sunt mentionate in cupiinsul unoi aiticole sau stuuii ue specialitate.

50"+ NM
0iice consultatie efectuata in afaia cabinetului ue meuicina uentaia legal autoiizat este inteizisa.

50"+ NN
Neuicul uentist poate sa paiticipe la piogiame actiuni cu caiactei ue euucatie pentiu sanatate,
initiate ue Ninisteiul Sanatatii si Colegiul Neuiciloi Bentisti uin Romania sau alte oiganisme
autoiizate in acest sens, utilizanu pentiu aceasta numai uate confiimate stiintific.

50"+ NQ
Este inteizis oiice acoiu nepiincipial cu alti meuici, faimacisti sau peisonal auxiliai in scopul
ciesteiii numaiului ue pacienti.

50"+ NS
Colaboiaiea cu piesa sciisa si auuiovizuala tiebuie facuta uoai in scopul infoimaiii publicului in
legatuia cu pioblemele meuicinii uentaie. Piioiitate se acoiua subiecteloi ue inteies public si nu
peisoanei meuicului uentist.
50"+ NP
127

(1) Neuicii uentisti pot fuiniza infoimatii piofesionale piin inteinet, situatie in caie tiebuie sa uea
uovaua ue sinceiitate, coiectituuine si uemnitate. (2) La publicaiea unui site web, meuicii uentisti
tiebuie sa se asiguie ca iespectivul continut nu cupiinue infoimatii ue natuia inselatoaie sau
compaiativa. (S) Toate infoimatiile ue pe site-ul web tiebuie sa fie ieale, obiective si usoi
veiificabile. (4) 0iice incalcaie a acestoi uispozitii constituie abateie uisciplinaia.

7%1#"-*.* O R <#21-X#"## "0%/X#"-0## 2# 8#/%*(
50"+ NL
(1) Neuicul uentist caie uin uiveise motive nu mai piofeseaza sau paiaseste taia este obligat sa
anunte in sciis in teimen ue Su ue zile colegiul meuiciloi uentisti juuetean, iespectiv al municipiului
Bucuiesti, caie va infoima Colegiul Neuiciloi Bentisti uin Romania. Colegiul Neuiciloi Bentisti uin
Romania confiima ietiageiea meuicului uin colegiu. (2) Neuicii uentisti caie isi schimba uomiciliul
sau oiice alte uate ue iuentificaie oii in cazul caioia inteivin mouificaii in situatia piofesionala sunt
obligati sa anunte colegiul uin caie fac paite, in caz contiai fapta constituie abateie uisciplinaia.

50"+ NY
Consiliile colegiiloi juuetene, iespectiv al municipiului Bucuiesti voi auuce la cunostinta tutuioi
membiiloi piezentul cou ueontologic.

50"+ NT
Neiespectaiea ue catie meuicul uentist a obligatiiloi pievazute ue piezentul cou ueontologic se
sanctioneaza confoim legiloi si iegulamenteloi in vigoaie.

50"+ QV
Piezentul cou ueontologic va intia in vigoaie la uata publicaiii in Nonitoiul 0ficial al Romaniei,
Paitea I.


























128

=E=IEK:D5@E!
|1j Nichael Buinham anu Rou Nitchell 1992 Woouiow Wilson Biology Institute. Bioethics - an
intiouuction |http:www.woouiow.oigteacheisbi1992bioethicsintio.htmlj
|2j Lawience Kohlbeig |http:ielong.myweb.uga.euuj
|SjPlato, Republic, 6:S1u-S11, in Coopei, }ohn N., eu., Plato: Complete Woiks (Inuianapolis: Backett
Publishing Company, 1997).
|4jAiistotle, Nichomachean Ethics, in Baines, }onathan, eu., The Complete Woiks of Aiistotle
(Piinceton, N.}.: Piinceton 0niveisity Piess, 1984).
|SjKant, Immanuel, uiounuing foi the Netaphysics of Noials, ti, }ames W. Ellington (Inuianapolis:
Backett Publishing Company, 198S).
|6jImmanuel Kant, The ciitique of puie ieason, 1781|http:www.gutenbeig.oigfiles428u428u-
h428u-h.htmj
|7jImmanuel Kant. 0n a supposeu iight to tell lies fiom benevolent motives., Kant's Ciitique of
Piactical Reason anu 0thei Woiks on the Theoiy of Ethics, 178S
|http:oll.libeityfunu.oig.option=comstaticxtstaticfile=show.phpSFtitle=S6uchaptei=619
S7layout=htmlItemiu=27j
|8jRoss, W. B. 19Su. The Right anu the uoou. Repiinteu with an intiouuction by Philip Stiatton-Lake.
2uu2. 0xfoiu: 0xfoiu 0niveisity Piess.
|9j Bentham, }eiemy, Intiouuction to the Piinciples of Noials anu Legislation (1789), in The Woiks of
}eiemy Bentham, euiteu by }ohn Bowiing (Lonuon: 18S8-184S)
|1uj van Rensselaei Pottei, Bioethics: Biiuge to the Futuie, Englewoou Cliffs, N.}.: Pientice-Ball, 1971
|11j van Rensselaei Pottei, ulobal bioethics : builuing on the Leopolu legacy , Nichigan State 0niveisity
Piess , 1988
|12j Rapoitul Belmont, 1979, |http:iib.umf.maine.euuBelmont2uRepoit.htmj
|1Sj Belmont iepoit, ppt.
|http:www.google.ioseaich.client=safaiiils=enq=belmont+iepoitie=0TF-8oe=0TF-
8ieuiiesc=ei=uCS700ySLYfQ4QSq2YAoj
|14j Belmont iepoit, txt. |http:www.hhs.govohippolicybelmont.htmlj
|1Sj "Remaiks by the Piesiuent in apology foi stuuy uone in Tuskegee". 0ffice of the Piess Secietaiy,
The White Bouse. 1997-uS-16. |http:clinton4.naia.govtextonlyNewRemaiksFii1997uS16-
898.htmlj)
|16j Tom L. Beauchamp, }ames F. Chiluiess, Piinciples of Biomeuical Ethics, 6th eu., 0xfoiu 0niveisity
Piess, 2uu9
|17j 0iigin anu 0ses of Piimum Non NoceieAbove All, Bo No Baim!Ceuiic N. Smith, NB, FCP
|http:jcp.sagepub.comcontent4S4S71j
|18j Bippociates, Epiuemics, Book. I, Sect. XI (ti. by W.B.S. }ones)
|19j Claience B. Biauuock, |http:uepts.washington.euubioethxtopicstiuth.htmlj
|2uj C. Bait. Afoiismele lui Bipociat, eu. Neuicala 1974
|21j Ishaq bin Ali Al Rahawi. Auabul Tabib (Ethics of the Physician). veiification by Bi. Nuiaizen
Saeeu Assiii. Issue No. 9. Riyauh: King Faisal Centei foi Reseaich anu Islamic Stuuies
|22j Catalogue: Neuical Encyclopeuias Encyclopeuias |http:www.nlm.nih.govhmuaiabicE8.html|
|2Sj Nemec, }aioslav. Bighlights in Neuicolegal Relations. National Libiaiy of Neuicine.
|24j Neuical ethics oi a Coue of Instutes anu Piecepts auapteu to the Piofessional conuuct of
Physicians anu Suigeons, Thomas Peicival, S
iu
eu. 0xfoiu 1849,
|http:books.google.iobooks.iu=yv0EAAAAQAA}piintsec=fiontcoveisouice=gbsgesumma
iyicau=uv=onepageqf=falsej
|2SjANA Coue of Ethics, |http:www.ama-assn.oigamapubphysician-iesouicesmeuical-
ethicscoue-meuical-ethics.pagej
|26j }ohn R. Williams, Neuical Ethical Nanual, 2
nu
eu. 2uu9, 14-S4, by The Woilu Neuical Association
Inc., |http:www.wma.netenSupublicationsSuethicsmanualpufethicsmanualen.pufj
|27j uilligan, Caiol. In A Biffeient voice. Cambiiuge: Baivaiu 0niveisity Piess. 1982
129

|28j Anne }olivet-Lauient LE, Sante Publique: Lectuie ciitique u'aiticle, meuicine uu tiavail, meuecine
legale, in Neuecine KB, ECN, Eu. veinazobies-uieco, 2uu4, p: 9-1S, SS-41, 49-6S, 6S-111
|29j T. Nenzies. Applications of Abuuction: Knowleuge-Level Noueling. Novembei 1996
|Suj Nanuin B. et al. Belping stuuents leain to think like expeits when solving clinical pioblems. Acau.
Neu. 1997;72:17S-179.
|S1j The Five Stages of uiief". Elisabeth Kblei-Ross, "0n Beath anu Bying, 1969
|S2j The Buin-out synuiome: Pievention anu Nanagement Banubook foi woikeis of haim ieuuction
piogiams. Cential anu Eastein Euiopean Baim Reuuction Netwoik, 2uu6 |http:www.haim-
ieuuction.oigiuimagesstoiieslibiaiybuinoutsynuiomeu6en.pufj
|SSjBeclaiatia 0niveisala a Bieptuiiloi 0mului, 0N0, 1u.u9.1948,
|http:www.onuinfo.iouocumentefunuamentaleueclaiatiauieptuiiloiomuluij
|http:legislatie.iesuise-pentiu-uemociatie.oiguieptuiionu.phpj
|S4j Consiliul Euiopei: Conventia Euiopeana a uieptuiiloi omului, |http:hub.coe.intin-biief-
euiopean-convention-on-human-iightsj
|SSj Caita Bieptuiiloi Funuamentale ale 0niunii Euiopene, 14.12.2uu7, eng.
|http:www.euiopail.euiopa.euchaiteipuftexten.pufj
|S6j Constitutia Romniei |http:www.cuep.ioplsuicsite.page.iu=SS9j
|S7j Beclaiatia 0niveisala a Bieptuiiloi 0mului
http:www.ohchi.oigEN0BBRPagesLanguage.aspx.LangIB=ium
|S8j Caita Bieptuiiloi Funuamentale a 0niunii Euiopene, 2uuu, io, |http:eui-
lex.euiopa.euiotieatiesuatS2uu7X1214htmC2uu7SuSR0.u1uuu1u1.htmj
|S9j Beclaiatia 0niveisala piivinu Bioetica si Bieptuiile 0mului 0NESC0 2uuS
|http:unesuoc.unesco.oigimagesuu14uu146114618ue.pufj
|4uj Legea Bieptuiiloi Pacientului ni. 462uuS, N0, Paitea I ni.7uuSu22uuS
|http:www.uieptonline.iolegislatielegeauieptuiiloipacientului.phpj
|41j Constitutia 0NS |http:www.who.intgoveinanceebwhoconstitutionen.pufj
|42j Canteibuiy case (4u9 0.S. 1u64 9S S. Ct. S6u S4 L. Eu. 2u S18 1972 0.S).
|4SjCanteibuiy case |http:www.lawnix.comcasescanteibuiy-spence.htmlj
|44j Canteibuiy case |http:www.casebiiefs.combloglawtoitstoits-keyeu-to-
epsteinintentionally-inflicteu-haim-the-piima-facie-case-anu-uefensescanteibuiy-v-spencej
|4Sj Noluovan Auiel Teouoi, Tiatat ue uiept meuical, Colectia }uiiuica, Eu. C.B. Beck, 2uu2
|46j Noul Cou civil. Bifeiite foime ue contiacte.
http:www.euioavocatuia.ioaiticole968BifeiitecategoiiiuecontiacteAit1171-
1177-NoulCouCivil
|47jL. }ohnsson,
,
u. Belgesson,
,
N.u. Bansson
1
, S. Eiiksson Auequate tiust avails, mistaken tiust
matteis: on the moial iesponsibility of uoctois as pioxies foi patients tiust in biobank ieseaich
(publisheu online: 1u jun 2u12; uoi: 1u.1111j.1467-8S19.2u12.u1977)
|48j Natalie Abiams, Nichael B. Bucknei, Neuical Ethics. A clinical textbook anu Refeience foi the
Bealth Caie Piofessions, NIT Piess, Cambiiuge, Nassachusetts anu Lonuon, Englanu, 198S
|49j Ezekiel }. Emanuel, Linua L. Emanuel. Foui Nouels of the Physician-Patient Relationship, }ouinal
of the Ameiican Neuical Association }ANA 267, no. 16,. 1992;267(16):2221-2226
|http:www.psy.meu.bitextosmeuicopacientemoueloielacao.pufj
|Suj Ethics in Neuicine 0niveisity of Washington School of Neuicine,1998, Physician-patient
ielationship |http:uepts.washington.euubioethxtopicsphyspt.htmlj
|S1j Natthew W. BeCamp. Ethics anu the Physician-Patient Relationship: Neuico-moial Consequences
of Commouification Neaningful uiscussion fiist iequiies a basic unuei- stanuing of the essence of
the physician-patient ielationship
|http:www.einstein.yu.euuuploaueuFilesE}BN19BeCamp1SS.pufj
|S2j Naicia A. Lewis, Caiol B. Tampaio, Bienua N Tatio. Pieface. 0f special note. In Neuical Law,
Ethics Bioethics foi the Bealth Piofessions, EA Bavis Company Philauelphia 2u12, BavisPlus 7
th

eu.
1Su

|SSj Tom L. Beauchamps, }ames }. Chiluiess, The piofessional anu patient ielationship in Neuical
Ethics. A clinical Textbook anu iefeience foi the Bealth caie piofessions, eu. Natalie Abiams,
Nichaelu B. Bucknei, A Biaufoiu Book, the NIT Piess, Cambiiuge, Englanu, 1979, p: 17S-177
|S4j Luuwig Euelstein, "The Bippociatic 0ath: Text, Tianslation anu Inteipietation." Supplements to
the Bulletin of the Bistoiy of Neuicine, No. 1. Baltimoie: The }ohns Bopkins Piess. Repiinteu in
Ancient Neuicine: Selecteu Papeis of Luuwig Euelstein. Baltimoie, The }ohns Bopkins Piess, 1967
citat ue The Bippociatic 0ath: A Commentaiy anu Tianslation Piepaieu by Bowaiu Beiiell
Bowaiu Beiiell, 2uuu, |http:utilis.nethippo.htmj
|SSj Beclaiatia ue la ueneva, 1948 |http:www.wma.netenSupublications1upoliciesg1j
|S6j Naik Sieglei. Confiuentialitaty in meuicine-A ueciepit concept." in The confiuentiality of meuical
Infoimation, ch. S The patient-piofessional ielationship in Contempoiaiy issues in Bioethics 7e,
Tom L. Beauchamps, LeRoy Walteis, }effiey P. Kahn, Anna C. Nastioianni, Wauwoith Cengage
Leaining, 2uu8, 1S7-14u
|S7jRobeit N. veatch, Amy N. Bauuau, Ban C. English Confiuentiality: ethical uisclosuie of meuical
infoimation in Case Stuuies in Biomeuical Ethics. Becision making-piinciples anu cases. 0xfoiu
0niveisity piess, p: 276-294
|S9j Taiasoff v. Regents of the 0niveisity of Califoinia, 17 Cal. Su 42S, SS1 P.2u SS4, 1S1 Cal. Rpti. 14
(Cal. 1976
|6uj Taiasoff v. Regents of the Califoinia, SS1 P.2u SS4 (1976)
http:www.publichealthlaw.netReaueiuocsTaiasoff.pufseaich=22Taiasoff2uv.2uRegents
2uof2uthe2u0niveisity2uof2uCalifoinia22
|61j Lewis vaughn. Tiuth-telling anu confiuentiality in Bioethics, Piinciples, Issues anu Cases, eu.
Lewis vaughn, 0xfoiu 0niveisity Piess, 2u1u, p:1uS-11S
|62j }ean Bominique Bauby, The uiving anu the butteifly, vintage Inteinational, 1997.
|6Sj Canteibuiy, 464 F.2
nu
at 78S, 789
|64j Lewis vaughn. Infoimeu consent in Bioethics. Piinciples, issues anu cases, ch. S, 0xfoiu univeisity
piess, 2u1u, p:144-192
|6Sj White C, Rosoff A}, LeBlang TR. Infoimeu consent to meuical anu suigical tieatment. In: U0h8Z
h4H'9 84A"%"/4. 7th eu. Philauelphia, Pa: Nosby Elseviei; 2uu7: chap SS
|66j Kenneuy v. Paiiott - Case Biief . Inteinet souice |http:www.lawnix.comcaseskenneuy-
paiiott.htmlj
|67j Legea 4872uu2, legea sanatatii mintale si a piotectiei peisoaneloi cu tulbuiaii psihice,
iepublicata in Republicata in Nonitoiul 0ficial, Paitea I ni. 6S2 uin 1S septembiie 2u12
|68j Tom L. Beauchamps, }ames L. Chiluiess. Infoimeu consent. The piinciple of Autonomy in Neuical
Ethics. A clinical Textbook anu iefeience foi the Bealth caie piofessions, eu. Natalie Abiams,
Nichaelu B. Bucknei, A Biaufoiu Book, the NIT Piess, Cambiiuge, Englanu, 1979, p: 1-1S
|69j Beclaiatia uieptuiiloi pacientului ANN (WNA) Lisabona, 1981
|http:www.wma.netenSupublications1upoliciesl4j
|7uj uhiuul CI0NS, Inteinational ethical guiuelines foi biomeuical ieseaich involving human subjects.
ueneva, Council foi Inteinational 0iganizations of Neuical Sciences (CI0NS), 199S.
|R((#ZOOyyy+&4%4&%'+2'E+4;O%44'ROA$%;O0Xl8V+#A<j
|71j Biiectiva 2uu12uce a Pailamentului euiopean ,i a Consiliului uin 4 apiilie 2uu1 ue apiopieie a
acteloi cu puteie ue lege ,i a acteloi auministiative ale stateloi membie piivinu aplicaiea buneloi
piactici clinice n cazul efectuiii ue stuuii clinice pentiu evaluaiea piouuseloi meuicamentoase ue uz
uman |http:ec.euiopa.euhealthfileseuuialexvol-1uii2uu12uuii2uu12uio.pufj
|72j Couul ueontologic al meuicului uentist. Colegiul meuiciloi Bentisti. Becizia ni. 1S2u1u, N0
paitea I, ni. 4u8 uin 18.u6.2u12
|http:www.uieptonline.iolegislatiecouulueontologicmeuiculuiuentistuecizia1S2u1u.php
j
|7Sj Constitutia Asociatiei Inteinationale pentiu Ceicetaie in meuicina uentaia, IABR (IABR
Constitution anu Bylaws, } Bent Res 71:17u1-17u4.
|See http:www.iaui.comi4apagesinuex.cfm.pageiu=S284j
1S1

|74j uhiu. Incompatibilitatile si conflictele ue inteiese, ANAF
|http:static.anaf.iostatic1uAnafpiimapaginauhiuIncompatibilitatileConflicteleInteiese2u11.p
uf
|7Sj Floiin Stieteanu. Tiatat ue uiept penal, vol. I - Paitea geneiala, Euituia: C.B. BECK ( 2uu8 ), ISBN:
97S-11S-2S2-S
|76j Tiatat ue uiept meuical, Auiel Teouoi Noluovan, eu. All Beck, Colectia }uiiuica, 2uuS, ISBN 97S-
6SS-229-2
|77j Antonie Ioigovan, Tiatat ue uiept auministiativ: Intiouuceie n uieptul auministiativ, oiganizaiea
auministia(iei publice func(ia public, Eu. All Beck, 2uu2, p. S62
|78j Couul Inteinational al Eticii Neuicale, ANN (WNA) Lonuia, 1949
|http:www.wma.netenSupublications1upoliciesc8j
|79j Luuwig Euelstein, "The Bippociatic 0ath: Text, Tianslation anu Inteipietation." Supplements to
the Bulletin of the Bistoiy of Neuicine, No. 1. Baltimoie: The }ohns Bopkins Piess. Repiinteu in
Ancient Neuicine: Selecteu Papeis of Luuwig Euelstein. Baltimoie, The }ohns Bopkins Piess, 1967
citat ue The Bippociatic 0ath: A Commentaiy anu Tianslation Piepaieu by Bowaiu Beiiell
Bowaiu Beiiell, 2uuu, |http:utilis.nethippo.htmj
|8uj Beclaiatia ANN (WNA) piivinu piomovaiea sanatatii Bali 199S,
|http:www.wma.netenSupublications1upoliciesh7j
|81j McGough LJ, Reynolds SJ, Quinn TC, Zenilman JM. Which patients first? Setting priorities for
antiretroviral therapy where resources are limited. Am J Pub Health 2005; 95: 117380.
|82jGovind Persad, Alan Wertheimer, Ezekiel J Emanuel Principles for allocation of scarce medical
interventions Lancet 2009; 373: 42331
|8Sj |Bwoikin RN. Soveieign viitue: the theoiy anu piactice of equality. New Yoik: Baivaiu 0niveisity
Piess, 2uu2j
|84j Chiluiess }F. Putting patients fiist in oigan allocation: an ethical analysis of the 0S uebate. 0'=E z
!4'9(R% C(R"%; 2uu1; 1u: S6S-76
|8Sj Ameiican Thoiacic Society Bioethics Task Foice. Faii allocation of intensive caie unit iesouices.
U= ^ 14;#"& 0&"( 0'&4 84A 1997;1S6: 1282-1Su1
|86j Kamm FN. Noiality, moitality, volume 1: ueath anu whom to save fiom it. New Yoik: 0xfoiu
0niveisity Piess, 199S
|87j Elhauge E. Allocating health caie moially. 0'9"< h'y 14B 1994;82: 1449-1S44
|88j |Bepaitment of Bealth anu Buman Seivices. Biaft guiuance on allocating anu taigeting panuemic
influenza vaccine. http:www.panuemicflu.govvaccinepiioiitization.puf(accesseu }an 19,
2uu9)
|89j Callahan BB. Setting limits: meuical goals in an aging society. Washington, BC: ueoigetown
0niveisity Piess; 199S
|9uj Williams A. Inequalities in health anu inteigeneiational equity. C(R"%'9 [R4$&o 8$&'9 3&'%( 1999;
2: 47-SS
|91j Kamm FN. Noiality, moitality, volume 1: ueath anu whom to save fiom it. New Yoik: 0xfoiu
0niveisity Piess, 199S
|92j Cookson R, Bolan P. Piinciples of justice in health caie iationing. ^ 84A C(R"%; 2uuu; 26: S2S-29
|9Sj NcKie }, Richaiuson }. Neglecteu equity issues in cost-effectiveness analysis, Pait 1: seveiity of
pie-tieatment conuition, iealisation of potential foi health, concentiation anu uispeision of health
benefits, anu age-ielateu social piefeiences. Nelbouine: Centie foi Bealth Piogiam Evaluation,
2uuS
|94j Biock BW. Chiluien's iights to health caie. ^ 84A 3R"9$; 2uu1;26: 16S-77
|9Sj Bowaiu BB. Bope veisus efficiency in oigan allocation. [&'/;#9'/('("$/ 2uu1; 72: 1169-7S
|96j Phillips S. Cuiient status of suige ieseaich. U%'A C=4&H 84A 2uu6; 1S: 11uS-u8j).
|97j Bsieh N-B, Stiuulei A, Wasseiman B. The numbeis pioblem. 3R"9$; 32E9 U<< 2uu6; S4: SS2-72
|98j Kamm FN. Noiality, moitality, volume 1: ueath anu whom to save fiom it. New Yoik: 0xfoiu
0niveisity Piess, 199S
1S2

|99j Kappel K, Sanue P. QALYs, age anu faiiness. \"$4(R"%; 1992;6: 297-S16
|1uuj Baiiis }. The value of life. Lonuon: Routleuge Kegan Paul, 198S
|1u1j Sanueis B, Bukeminiei }. Neuical auvance anu legal lag: hemouialysis anu kiuney
tiansplantation. `0hU h'y 14B 1968;1S: SS7-419
|1u2j Emanuel E}, Weitheimei A. Who shoulu get influenza vaccine when not all can. V%"4/%4 2uu6;
S12: 8S4-SS
|1uSj Buigess EW. The effect of wai on the Ameiican family.U= ^ V$%"$9 1942; 48: S4S-S2
|1u4j Nacklin R. Ethics anu equity in access to BIv tieatment: S by S initiative. 2uu4
|1uSj 0niteu Netwoik foi 0igan Shaiing points systems, Policies, |http:www.unos.oig
policiesanubylawspolicies.aspj, accesseu Sept Su, 2uu8)
|1u6j Zink S, Weitlieb S, Catalano }, Naiwin v. Examining the potential exploitation of 0N0S policies.
U= ^ \"$4(R"%; 2uuS; S: 6
|1u7j Nutinga N, Biennan BC, Schnitzlei NA. Consequences of eliminating BLA-B in ueceaseu uonoi
kiuney allocation to inciease minoiity tiansplantation. U= ^ [&'/;#9'/( 2uuS; S: 1u9u
|1u8j Zink S, Weitlieb S, Catalano }, Naiwin v. Examining the potential exploitation of 0N0S policies.
U= ^ \"$4(R"%; 2uuS; S: 6
|1u9j Kinu P, Baiuman u, Nacian S, 0niveisity of Yoik Centie foi Bealth E. 0K Population Noims foi
EQ-SB: Centie foi Bealth Economics, 0niveisity of Yoik; 1999
|11uj Nenzel P, Bolan P, Richaiuson }, 0lsen }A. The iole of auaptation to uisability anu uisease in
health state valuation: a pieliminaiy noimative analysis. V$% V%" 84A 2uu2; SS: 2149
|111j 0bel PA, Noiu E, uolu N, Nenzel P, Piaues }L, Richaiuson }. Impioving value measuiement in
cost-effectiveness analysis. 84A 0'&4 2uuu; S8: 892
|112j Pionovost P, Angus BC. Economics of enu-of-life caie in the intensive caie unit. 0&"( 0'&4 84A
2uu1; 29 (2 suppl): N46-NS1
|11Sj Bauoin BC. The 0iegon piioiity-setting exeicise: quality of life anu public policy. !';("/H; 04/(4&
14#$&( 1991; 21: S11-16
|114j Tsuchiya A, Bolan P, Shaw R. Neasuiing people's piefeiences iegaiuing ageism in health: some
methouological issues anu some fiesh eviuence. V$% V%" 84A 2uuS; S7: 687
|11Sj Sanueis B, Bukeminiei }. Neuical auvance anu legal lag: hemouialysis anu kiuney
tiansplantation. `0hU h'y 14B 1968;1S: SS7-419
|116j Beclaiatia ANN (WNA) cu piiviie la ghiuul etic ue ieciutaie al meuiciloi, Belsinki 2uuS
|http:www.wma.netenSupublications1upoliciese14j
|117j Woilu meuical Association, ANN, |http:www.wma.neten1uhomeinuex.htmlj
|118j Alianta Nonuiala a Piofesiuniloi meuicale, WBPA, j www.whpa.oigj
|119j Couul ue la Nuiembeig, 1946
|http:oii.uhhs.goveuucationpiouuctsRCRintiocuSb1cS.htmlj
|12uj Impoitance of a Coue of Ethics eBow.com |http:www.ehow.comfacts61884Suimpoitance-
coue-ethics.htmlixzz29B27v8BEj
|121j Woilu Neuical Association. Beclaiation of Belsinki: ethical piinciples foi meuical ieseaich
involving human subjects. 2uu8, tiauuceie uin engl. uin Cuis ue biotica, Ciistina uaviilovici,
Beatiice Ioan, |http:io.sciibu.comuoc227S24SS27BECLARACSA2IA-BE-LA-BELSINKIj,
oiig. in | www.wma.netenSupublications1upoliciesbSj
|122jCouul etic al Asociatiei Inteinationale pentiu ceicetaie in meuicina uentaia, IABR, (mai 2uu9,
engl., oiig.)
|www.chaiitycommission.gov.ukChaiityiequiiementsguiuanceChaiitygoveinanceuoougov
einanceconflicts.aspx)j
|12Sj Woilu Neuical Association, Policies. |www.wma.netenSupublications1upoliciesbSj.
|124j IABR Constitution anu Bylaws (1992). } Bent Res 71:17u1-17u4
|http:www.iaui.comi4apagesinuex.cfm.pageiu=S284j Statement of the Royal Society's
position on animal ieseaich, 2uuu
1SS

|12Sj uoou goveinance foi chaiities
|www.chaiitycommission.gov.ukChaiityiequiiementsguiuanceChaiitygoveinanceuoougov
einanceconflicts.aspxj
|126j FBI Woilu Bental Feueiation. Inteinational Piinciples of Ethics foi the Bental Piofession,
Septembei 1997 - Seoul, Koiea |http:ethics.iit.euuecouesnoue47S9j
|127j Souliei, Bu Seiment uBippociate lthique muicale, Thse muecine, Naiseille, 198S
|http:wij.fiee.fimaimoniu.htmj