indrlllllor de proiccture

Prof dr. ing. CII. SiI,diltl

PROJECT AREA TEHNOLOGIILOR DE DEFORMARE PLASTICA LA RECE

Introducere Lucrarea de fat a se adreseaza studentilor aflati in faza de inceput a activitatii de proiectare In domeniul prelucrarilor prin deformare plastica la rece. Prin prezentarea unei anumite succesiuni a etapelor ce trebuie parcurse in procesul de proiectare, se urmareste fonnarea unei gandiri tehnologice sustinuta de argumente tehnice si economice convingatoare. Lucrarea contine majoritatea informatiilor pe care trebuie sa Ie cunoasca studentii in vederea finalizarii in conditii foarte bune a activitatii de proiectare In acest domeniu. Lucrarea poate fi utilizata atat de studentii de la specializarea I.C.M. cat ~i de cei de la specializarea l.S.P. In lucrare sunt prezentate informatii in legatura cu: - tema de proiectare; - planificarea desfasurarii activitatii;
continutul memoriului;

- modul de prezentare si sustinere a proiectului. Aceasta lucrarea, impreuna cu eventualele propuneri ~i sugestii, care vor aparea inevitabil pe parcursul desfasurarii acestei activitati, vor contribui, Iara indoiala, la 0 crestere a calitatii a~~"itatii de proiectare In acest domeniu, a interesului studentilor In rezolvarea problemelor bazate pe 0 succesiune logica a activitatilor. TEMA DE PROJECT Studentii vor primi, ca terna de proiect, desenul de executie al unei piese obtinute prin deformare plastid la rece, volumul de fabricatie si perioada de timp in care acesta trebuie realizat. Mai pot constitui date initiale ale temei unele restrictii In ceea ce priveste: consumul de material, dotarea tehnica, costul sculei, costul piesei etc. In functie de conditiile tehnice, impuse prin desenul de executie, de alte cerinte ~i restrictii impuse prin tema de proiectare, studentii vor trebui sa proiecteze un proces tehnologic de obtinere a piesei prin deformare plastica la rece, precum si echipamentul ( ~tanta sau matrita) de deformare corespunzator, Un exemplu de tema de proiect poate fi urmatorul: " Sa se proiecteze procesul tchnologic ~i stanta (pentru studentii de la specializarea I.S.P.) sau matrita (pentru studentii de la specializarea T.C.M.) pentru obtinerea piesei (denumirea piesei).. in conditiile unui volum de productie de ... (nr. de buc. /perioada de timp)."

lndrumar de proiectare

CONTINUTUL

PROIECTULl,JI a solutiilor tehnice

Proiectul va contine un memoriu cu justificarea tehnico-economica adoptate si 0 parte grafica,

Continutul memoriului Memoriul se compune din trei parti distincte, fiecare din ele continand etape caracteristice: A. Proiectarea tehnologiei de prelucrare 1. Analiza piesei. 2..Studiultehnologicitatii piesei. 3. Analiza diferitelor variante de proces tehnologic pentru obtinerea piesei prin procedee de deformare plastica la rece. 4. Analiza croirii semifabricatului. 5. Proiectarea schemei tehnologice. 6. Calculul fortelor si a pozijiei centrului de presiune. B. Proiectarea echipamentului de deformare (~tanta sau matrita) 1. Proiectarea elementelor componente ale stantei sau matritei, Realizarea desenului de ansamblu. 2. Calculul de verificare al unor elemente componente. 3. Calculul dimensiunilor nominale ~i stabilirea abaterilor elementelor active. 4. Realizarea desenelor de executie ale unor elemente active. 5. Alegerea utilajului de presare. 6. Indicatii privind montarea, exploatarea, intretinerea si reconditionarea stantei sau matritei proiectate. 7. Norme specifice de protectia muncii. C. Calcule tehnico-economice 1. Calculul normei de timp. 2. Calculul costului piesei prelucrate pe stanta sau matrita proiectata, 3. Compararea variantelor tehnologice si justificarea varian lei alese. Memoriul va fi realizat pe formate A4, scris de mana, sau cu calculatorul. Relatiile si tabelele utilizate se vor numerota. Se vor mentiona corespunzator trimiterile la bibliografia utilizata (ex. [4, tab. 5.12.]). Continutul partii grafice Partea grafica a proiectuiui trebuie sa cuprinda: 1. Desenul de executie al piesei. 2. Desenul de executie al semifabricatului plan (desfasurata piesei). 3. Desenul de ansamblu al stantei sau matritei proiectate. 4. Desenele de executie ale elementelor active (placa activa ~i un poanson, la indicatia conducatorului).

Prof dr. ing. Gh. Sint/ilti

Toate desenele vor fi realizate pe formate de desen standardizate. Desenele se vor executa pe calc, in tus, sau pe hartie de desen, manual sau automat. Se recornanda ca scara de desenare sa fie I: I, exceptiile fiind stabilite de conducatorul de proiect. Memoriul tehnico-economic si partea grafica se vor introduce intr-un dosar cu ~inii pe a carui coperta se vor scrie informatiile prezentate in figura 1.

FACULT ATEA I.M.S.T. Specializarea (T.C. M., sau 1. S. P. )

PROIECT

DE AN

Tehnologia presarii la rece (specializarea T.C.M.) Prod use, procese, sisteme. (specializarea I.S.P.)

Numele ~iprenurnele studentului: Grupa:

- Anul calendaristic -

Planificarea activitatii de proiectare Realizarea unui proiect In conditiile tehnico-economice impuse ~i la termenul stabilit, presupune esalonarea In timp a activitatilor ~i rezolvarea ritmica a acestora. In functie de numarul de ore afectate acestei activitati prin planul de Inva!i'imant, studentii vor trebui sa finalizeze proiectul In 14 saptamani. Continutul fiecarei etape de proiect este prezentat in tabelul I. In fiecare etapa vor trebui rezolvate problemele aferente punctelor prezentate in capitolul anterior. Notarea se va face la fiecare etapa, In functie de gradul de rezolvare a problematicii respective, de corectitudinea si originalitatea solutiilor propuse, precum si de respectarea termenelor de rezol vare. La acordarea notei finale se va avea In vedere si modul in care autorul proiectului I~i sustine solutia adoptata,

Figura I Tabelul I Etapa de

pmieet

8,9, 10 Bl

11

12 B4 B5 B6 B7

13 Cl C2 C3

14

Probleme de rezolvat

Primireatemei ~aindicatillor Al de rezolvare

A2

, A3

A4

AS

A6

B2 B3

Sustinerea si predarea proiectului

lndrumar de proiectare

A. PROIECT AREA PROCESULUI

TEHNOLOGIC

DE PRELUCRARE

Aceasta parte a proiectului are ca scop fmal stabilirea, pe baza unor considerente tehnice ~ economice, a succesiunii operatiilor (In cazuI desfasurarii procesulni de prelucrare pe mai multe stante sau matrite) sau a fazelor (in cazul in care procesul de prelucrare se desfasoara pe 0 singura stanta sau matrita). 1. Analiza piesei Proiectarea tehnologiei de prelucrare precum si a echipamentului necesar (stante ~ marri e) se face pe baza datelor initiale ale temei de proiectare: desenul de executie al piesei. '0\ ul de productie, productivitatea prelucrarii, costul piesei prelucrate, voIumul de investitii necesar orarea tehnica etc. Deoarece desenul de executie reprezinta principalul document tehnie care sra \a baza activitatii de proiectare, este justificata preocuparea proieetantului ca acesta sa fie comp\e ~ reet, In multe situatii practice desenul de executie al piesei nu este intocmit de specialisti in domeniu si, ca urmare, ar putea contine greseli sau ar putea fi incomplet, Din acest motiv inainte de mceperea oricarei activitati propriu-zise de proiectare trebuie realizata, eu responsabilitate 0 analiza amanuntita a desenului de executie. Aceasta analiza se face din mai multe punete e v ere, principalele fiind mentionate in continuare. 1.1. Rolul functional al piesei Proiectarea formei piesei, stabilirea materialului din care aceasta sa se execute. sta ilirea dimensiunilor si a abaterilor acestora se face avand in vedere rolul functional al piesei in ansamblul din care face parte. Pentru aceasta se executa 0 scrota a ansamblului din care face pane iesa, punandu-se In evidenta (prin culori diferite sau linii mai groase) piesa a carei tehnologie trebuie proiectata. Se mentioneaza in mod concret rolul functional al piesei. Pe desenul de executie al piesei se identifies (prin numerotare) suprafetele ce 0 definesc. Se mentioneaza rolul fiecarei suprafete si procedeul de deforrnare plastics la rece prin care aceasta poate fi realizata. Se evidentiaza suprafetele ce nu pot fi realizate prin procedee de deformare plastica la rece, sugerandu-se alte posibilitati de preIucrare ale acestora 1.2. Verificarea desenului de executie Aceasta etapa a procesului de proiectare se realizeaza cu scopul inlelegerii forrnei constructive a piesei, al corectarii eventualelor greseli de proiectare sau a completarii desenului de executie cu alte vederi, sectiuni sau detalii, in asa feI incat acesta sa ofere 0 imagine completa si unica a piesei si sa contina toate informatiile necesare unei proiectari corecte. Pentru aceasta se vor avea in vedere urmaioarele aspecte [1,4,7,8,9,1IJ: intelegerea formei piesei; daca sunt suficiente vederi ~i sectiuni care sa determine in mod univoc forma piesei; - dad piesa este determinata de dimensiunile inscrise pe desen (acest lucru se pune usor In evidenta prin desenarea piesei In AutoCAJ?); daca este indicata scara de desenare ~i daca piesa a fost desenata la aceasta scara; daca sunt indicate toate razele (de racordare, Indoire, ambutisare etc.) ~i ce semnificatie au cele necotate; daca este mentionata grosirnea materialului din care se executa piesa; indicatiile in legatura cu dimensiunile netolerate; indicatiile referitoare la calitatea suprafetelor ce compun piesa;

Prof dr. ing. GII. Sindilii

ce alte indicatii mai sunt mentionate pe desen ~i ce implicatii au acestea in procesul de prelucrare; - daca este rnentionata greutatea piesei (daca nu, aceasta trebuie determinata); - . daca semifabricatul este notat in conformitate cu standardele actuale, cu indicatii in legatura cu natura materialului, forma de livrare, gradul de ecruisare etc. . In memoriu se vor face observatii pertinente in legatura cu toate punctele mentionate, iar eventualele corecturi, cornpletari, adaugiri se vor efectua numai cu acordul proiectantului de reper (in cazul concret al studentilor, cu acordul conducatorului de proiect).

1.3. Materialul piesei

Avand in vedere ca informatiile despre materialul din care se executa piesa vor fi folosite in urrnatoarele etape ale procesului de proiectare, dinstandardele corespunzatoare se vor extrage date referitoare la: 1.3.1. Proprietati fizico-mecanice. 1.3.2. Cornpozitie chimica. 1.3.3. Forme si dimensiuni de Iivrare. In legatura cu acest ultim punct se face precizarea ca din standard se vor extrage toate formele ~i dimensiunile de livrare pentru grosimea de material din care se executa piesa (tabelul 2). In urma studiului croirii se va preciza forma si dimensiunile sernifabricatului ce se va utiliza. . Tabelul Z:
I

Material STAS

Starea de livrare I
-

Rezistenta la rupere,

Rm
fN/mm2] 2 270 ...410

Compozitia chimica [%] 3 C 0,15-0,13 Mn 0,5-0,45 Si max 0,5 P 0,05-0,03 S 0,05-0,04 AI 0,01-0,1 Fe restul

Greutatea specifica.y [kg/dm3] 4

Forme si dimensiuni de livrare benzi 5 20,25,26,30, 35,40,45,46, 50,55,60,65, 70,75,80,85, 90,95,100, 110,115,120, 130,140,150 foi de tabla 6 800 x 1500 800 x 2000 800 x 2500 800 x 3000 800 x 4000 1500 x 1500 1500 x 2000 1500 x 2500 1500 x 3000 1500 x 4000 1000 1000 1100 1100 1150 1200 1250 1300 1200 x x x x x x x x x 1700 2000 2000 2350 2500 2100 2500 2200 6000

0 AI ST AS 9485-80 A2 STAS 9485-80 A3 STAS 9485-80

270 ...390

7,85
,

270 ...370

90 120 150

AIMnCu STAS 8652-89

0
HD HH M 0 HD HH M 0 HD HH

Mn 0,6-1,1 Cu 3,8-4,8 AI restul Mg 0,4-0,8 Mn 0,6-1,1 AI restul Mg8 Mn 0,1-0,3 AI restul

3,5

AIMnMg ST AS 8652-89

100 180 220

3,2

100 130 170

AIMg8 STAS 8652-89

2,5

5,6,8, I0, 12, 14,16,18,20, 22,25,28,30, 32,35,38,40, 42,45,48,50, 52,55,58,60, 62,65,68,70, 75,80,85,90, 95,100,105, 110,115,120, 125,130,130, 140,145,150

lndrumar de proiectare

Tabelul2 (continuare
0 AIMgSi I STAS 8652-89 I M 2

110 220 300 195...245

0
HD HH

3 MgO,5-1 Si 1,5 Al restul

4 2,7

0
Cu STAS 427-84

HA

245 ...304

Cu 99-99,5 Imp. restul

8,93

HB

294 ...363 340 ...400 400 ...470 470 ...550 550 ...640 > 640 >290 >420 >540 240 ...290 290 ...350 >350 260 ...310 310 ...370 370 ...460 270 ...320 320 ...370 ' 370 ...460 270 ...350 350 ...420 420 ...520 300 ...370 370 ...440 440 ...540

0
Cu-Sn 6 Cu-Sn 8 STAS 94/1-84

HA
HB HC

Sn 5-9 . P 0,01-0,04 Cu restul Sn Pb Zn Cu 3-5 3,5-4,5 3-5 restul

8,2

HD
0
CuSn4Pb4Zn4 STAS 94/1-84 Cu-Zn 10 STAS 289-88 Cu-Zn 15 STAS 289-88 Cu-Zn 20 STAS 289-88 Cu-Zn 30 STAS 289-88 Cu-Zn 36 Cu-Zn 37 STAS 289-88 HA HB

8,5

10,12,14,16, 18,20,22,25, 28,30,32,36, 40,45,50,55, 60,65,70,75, 80,82,90,95, 100,110,115,1 .20,130,140,14 5 150 10,12,14,16, 18,20,22,25, 28,30,32,36, 40,45,50,55, 60,65,70,75, 80,82,90,95, 100, II 0, 115,1 20,130,130,14 0,145,150 10,12,14,15, 16,18,20,21, 22,24,25,26, 28,29,30,32; 35,36,40,42, 45,46,47;48, 50,52,55,56 60,63,65,70, 72,75,80,81, 85,90,94,95, 100,103,105,1 06,110,115,12 0,130,135,140, 145,150

300 X 1000 300 x 2000 500 X 1000 500 x 2000 1000 X 1000 1000 X 2000

300 320

X X

2000 2000

0
HA HB

I-~~

0
HA HB

0
HA HB

0
HA HB

Cu 91-62 PbO,13-0,05 FeO,2-0,01 MnO,I-O,O$ AIO,03-0,02 SnO,I-0,05 Zn restul

8,2

500 X 2000 560 X 2000 1000 X 2000

0
HA HB

Prof. dr. ing, GII. Sindit

1.4. Stabilirea .formei ~i dlmensiunilor semifabricatului plan (desfasurata piesei) Pentru analiza tehnologicitatii piesei ~i pentru studiul croirii semifabricatului este necesara determinarea formei si dimensiunilor semifabricatului plan [1,4,7,9,10]. Pentru piese plane este evident ca aceasta problema nu se mai pune. Pentru toate celelalte piese spatiale (indoite, ambutisate, cu margini rasfrante, refulate, etc.) se pune problema deterrninarii formei si dimensiunilor semifabricatului. Aceasta problema se va rezolva in mod diferit pentru fiecare tip de piesa si de procedeu de obtinere al acesteia [1,5,7,8).

a,

b,
-;.

'-

~ r-,
l./

IIi
II
L
"

r:

""\.

\... ./

Figura 2 Pentru pieseIe indoite apar anumite dificultati legate de faptul ca unele suprafete ale piesei .sunt pozitionate fata de liniile de indoire (fig.2). Astfei, se constata ca orificiile sunt pozitionate fata de peretele indo it al piesei prin dimensiunea "b" si intre ele prin dimensiunea "a". Dupa dezdoirea piesei linia de indo ire dispare , iar suprafetele care au fost cotate fata de acestea raman nedeterminate ca pozitie. Pentru rezolvarea problemei se recornanda folosirea uneia din metodele de rezolvare a lanturilor de dimensiuni In vederea legarii orificiilor respective de 0 suprafata reala a piesei prin cotele "b." si "a,". Se poate determina astfellungimea desfasurata a piesei, L. Avand III vedere ca in cele mai multe cazuri dirnensiunile inscrise pe desenele de executie ale pieselor indoite nu pot fi utilizate direct in relatiile de calcul cunoscute, este necesara 0 redimensionare a piesei care sa evidentieze 'in mod explicit dimensiunile elementelor simple de contur (portiunile rectilinii ~i arceIe de cere), Pentru aceasta, intr-o parte a desenului se va realiza schita profilului indoit al piesei (fig.3) cu cotele inscrise pe desenul de executie si alaturi acelasi profil (fig. 4), dar cu astfel de cote care sa puna in evidenta, explicit, portiunile rectilinii si cele curbilinii care formeaza profilul indoit al piesei (din considerente geometrice, dimensiunile liniare si cele curbe pot fi determinate lara probleme deosebite).

indrumar de proiectare

Pentru piesele obtinute prin alte procedee de deformare (ambutisare, rasfrangerea marginil fasonare etc.) forma si dimensiunile sernifabricatelorplane se determina cu relatii corespunzatoare,
<PI

Figura 3

Figura 4

Aceasta etapa a procesului de proiectare se va finaliza cu desenul de executie semifabricatului plan. Acesta se va realiza pe un format standardizat respectiind toate criteri e mentionate anterior (cap. A1.2). 2. Studiul tehnologicitatii piesei Tehnologicitatea unei piese este 0 caracteristica a acesteia care evidentiaza gradul in care piesa poate fi executata in conditii normale de lucru. In cadrul oricarui proces de proiectare analiza tehnologicitatii piesei reprezinta una din cele mai importante activitati. Aceasta activitate consta compararea valorilor de precizie, inscrise in desenul deexecutie, cu posibilitatile pe care le on : procedeele de deformare respective, valori ce se gasesc recomandate in literatura de speciali ~ [1,5,7,8,9,10]. Tehnologicitatea pieselor prelucrate prin deformare plastics la rece se analizeaza din multe puncte de vedere caracteristice fiecarui procedeu de deformare in parte.
A

2,1. Tehnologicitatea conditiilor tehnice impuse Pentru a face 0 analiza completa, corecta si concisa se recomanda completarea tabelului 2 .valori de precizie extrase din desenul de executie al piesei si din literatura de specialitate [1,7,8]. Tabelul_ Precizia impusa piesei prin desenul de executie Abateri Abateri AbaRugoziteri la cote de tatea dimen- libere forma suprafesionale STAS tei 1111188
-

Dimensiunea normnala

Precizia posibil de realizat prin procedee de deformare plastica la rece RugoziAbateri dimensio- .Abateri tatea nale de suprafeforma DeforDefortei mare de mare normala precizie 0,10 O,7 0,Q3 0,02

~
(in. c:.ilti

43 12

0,22

0,6

12,5 12,5

6,3 6,3

D~ DP

10

Prof dr. ing. Gh. Si"dilii

Compararrd valorile inscrise pe desenul de executie cu cele posibil de realizat prin procedee de deformare plastica la rece, se trag concJuzii In legatura cu posibilitatea obtinerii piesei prin procedee cuprecizie normala de prelucrare, cu precizie ridieata, sau se evidentiaza faptul ca, prin procedee de deformare, piesa nu poate fi obtinuta in conditiile impuse. In aceasta situatie se recornanda realizarea piesei prin alta metoda de prelucrare. In coloana aferenta concJuziilor se va inscrie, prescurtat, modalitatea de realizare a conditiei respective: deformare normala (DN) sau deformare de precizie (DP). In cazul In care una din conditiile impuse prin desenul de executie nu poate fi realizata prin deformare normals , ci prin deformare de precizie , intreaga scula (stanta sau matrita) trebuie proiectata ~i realizata In conditii deosebite. 2.2. Tehnologicitatea suprafetelor obtinute prin decupare Se subintelege faptul ca, prin procedeul de decupare, nu pot fi realizate orice fel de forme ale suprafetelor si nici orice dimensiuni ale acestora. Pentru aceasta se compara forma si dimensiunile unei piese model [5,7] (desenata intr-o parte a paginii - fig. 5) cu desfasurata piesei (desenata alaturi fig.6 ) pentru care se face proiectul. 3 rnm

. -,-,-,-,-.~

grosimea lrrnn Figura 5 Figura 6

'17

Prin compararea contururilor asemanatoare ale piesei cu cele ale piesei model se trag conc\uzii In legatura ell posibilitatea obtinerii, in conditii tehnologice, a piesei al carui proees tehnologic se proiecteaza. Astfel, pentru piesa luata ca exemplu se constata ca exista doua proeminente (una cu latimea cu latimea de 3 mm) asemanatoare cu proeminenta de pe piesa model. Pentru a putea fi realizata aceasta proeminenta trebuie indeplinita conditia mentionata alaturat, adid' b >1,2 g . Deoarece grosimea materialului este lrnrn, iar latimea proeminentei piesei este de 3mm, rezulta ea aceasta poate fi realizata. Se continua in mod asemanator cu tot conturul exterior al piesei, 2.3. Tehnologicitatea suprafetelor obtinute prin perforare Avand in vedere limitele procedeului de perforare in ceea ce priveste forma suprafetelor' ' perforate precum si conditiile dimensionale ~i de pozitie relativa, se compara aceste elemente de pe piesa model cu cele ale piesei reale. Se trag concluzif in legatura cu posibilitatea realizarii in conditii normale a acestor suprafete, 2.4. Tehnologicitatea formelor indoitc ale piesei Pentru piese indoite apar; In plus, conditii de tehnologicitate referitoare la raza minima de indoire [1,7], distanta minima intre marginea orificiilor ~i liniile de indoire, lungimea minima a laturii indoite etc. Valorile acestor parametri, rezultati de pe piesa reala, .se compar cu valorile posibil de realizat, in conditii normale de prelucrare, recomandate de literatura de specialitate.

Il

indrumar de proiectare

Pentru cazurile In care aceste conditii nu sunt indeplinite se fac recornandari care sa permita realizarea piesei In conformitatea cu desenul de executie (calibrarea razelor pentru a obtine valori mici ale acesteia, realizarea perforarilor dupa Indoire pentru a nu fi afectata forma orificiilor, indoiri ale laturilor la dimensiuni posibil de realizat ~i retezarea ulterioara a acestora la dimensiunea dorita etc.). 2.5. Tehnologicitatea pieselor ambutisate Analiza tehnologicitatii pieselor ambutisate, din punct de vedere al formelor, al preciziei dimensionale, de forma si de pozitie relativa este dificila aviind in vedere varietatea mare de forme ale acestor tipuri de piese (cilindrice cu si Taraflansa, rectangulare cu ~i tara flansa, asimetrice etc.). La toate acestea se mai adauga ~i conditii de tehnologicitate specifiee multiplelor procedee de ambutisare (arnbutisarea semifabricatelor individuale, ambutisarea din banda, ambutisarea hidraulica, eu eaueiuc, eu incalzirea flansei etc.). Pentru fieeare din aeeste cazuri literatura de specialitate recornanda valorile care sunt considerate tehnologiee [1,5,7,8,9]. In proiect se vor face cornparatii intre pararnetri de tehnologicitate (m - coeficientul de ambutisare, re - raza de racordare la colt, rf - raza de racordare la fund, r - raza de racordare intre flansa ~i peretele vertical etc.) ai piesei reale cu cei recomandati de literatura pentru un caz similar. 2.6. Tehnologicitatea altor forme fasonate ale piesei Pentru fiecare din procedeele prin care se deformeaza pies a (rsfriingerea marginilor, gatuire, urnflare, extrudare etc.), literatura de specialitate [5,7,8] ofera valori limita ale anurnitor parametri caracteristici, valori ce constituie criterii de tehnologicitate. Compariind aceste valori cu cele ale piesei pentru care se realizeaza proiectarea, se pot trage concluzii In legatura cu posibilitatea obtinerii, in conditii normale de lucru, a piesei respective: Toate cazurile In care recomandarile, facute de literatura de specialitate, nu sunt indeplinite, sunt analizate si rezolvate irnpreuna cu proiectantul de produs (conducatorul de proiect). Nurnai acesta stie gradul In care eventualele modificari aduse piesei afecteaza sau nu roIuI functional al piesei. Modificarile pe desenele de executie sunt realizate nurnai de proiectantul de produs sau cu acordul scris al acestuia. Iri situatiile in care nu sunt acceptate modificari pe desenul de executie care sa faca piesa tehnologica pentru prelucrarea ei prin procedee dedeformare plastica la rece, se propun alte metode ,sau procedee de prelucrare.' Proiectantul de proces tehnologic accepta tema de proiectare numai daca aceasta analiza terneinica, ofera convingerea ca piesa poate fi obtinuta prin procedee de deformare plastica la reee. 3. Analiza diferitelor variante de proces tehnologic Dupa cum este cunoscut, pentru orice problema sociala, tehnica, economica etc., exista mai multe variante de rezolvare. In functie de conditiile concrete, una sau alta din variante poate fi considerata optima la un moment dat. Aviind In vedere cazul concret al prelucrarii prin procedee de deformare plastica exista, In .general, urrnatoarele variante tehnologice de desfasurare a procesului de prelucrare [1,7]: - pe stante ~imatrite simple; - pe stante ~i matrite complexe; - pe matrite combinate. Pentru ca se intalnesc mai rar In cazurile practice ~i pentru ca orice proces didactic trebuie sa inceapa cu studierea unor cazuri mai simple, In lucrare nu sunt tratate ~i problemele legate de

12

Prof. dr. ing.

cu. Silldilti

desfasurarea proceselor tehnologice ce se deruleaza pe stante ~i matrite de grup, modulate sau prin procedee neconventionale de deformare. ' Avand in vedere cele mentionate, piesa din figura 7 poate fi obtinuta pe baza urmatoarelor variante de proces tehnologic:

Varianta 1: decuparea conturului exterior al piesei pe

~tanta simpla de decupat (fig.8 );

u,

'I'

)
)<:?

L
Figura 8 Figura 7 - perforarea semifabricatului astfel obtinut (fig.9) pe - indoirea In L (fig. 10) a semifabricatului perforat.
0

~tanta simpla de perforat;

/fl."

~~).
"

./

U
Figura 9 Figura 10

Varianta 2: - perforarea ~idecuparea se pot realiza peo stanta cu actiune succesiva (fig.l l ); -indoirea se realizeaza similar cu cazul precedent (fig. 12).

Figura 11

Figura 12

I3

indrllmar de proiectare

Varianta 3: - perforarea si decuparea pot fi realizate pe

~tanta cu actiune simultana (fig. 13);

Figura 13 - indoirea se realizeaza la fel ca in cazul precedent (fig. 14). Varianta 4 - toate prelucrarile se realizeaza pe

Figura 14

aceeasi matrita combinata cu actiune succesiva (fig. 15).

o .
A-A

Figura 15 Varianta 5: - toate prelucrarile se realizeaza pe

singura matrita cu actiune succesiv-simultana (fig. 16).

A-A

~~{~
Figura 16
14

Prof. dr. ing. Gh. SilldiliJ

Varianta 6: - toate prelucrarile se realizeaza la un singur post de lueru pe (fig. 17).

B-B

matrita eu actiune simultana

Figura 17 Se constata ea pentru 0 piesa relativ simpla s-au putut imagina 6 variante tehnologiee. Orieare din aeestea poate sa devina optima in anumite conditii initiale date. Pentru 0 prezentare succinta ~i ordonata a aeestor variante sc propune eompletarea tabelului 3. Tabelul3 Varianta Nr. Denumirea Schita Denumirea fazei Denumirea sculei Obs. crt. tehnoloaica operatiei oneratiei 0 1 2 3 4 5 6 a. Introdueerea benzii; , Decupare 1. Deeuparea Fig. 8 ~tanta simpla de b. Avansul benzii; deeupat e. Seos niesa. a. Introdus semifabrieatul in ~tanta; Pe seuJe 1 Perforare b. Orientarea Fig. 9 Stanta simpla de simple semifabrieatului; perforat 1. Perforare; e. Seos piesa. a. Introdus piesa in matrita; lndoire b. Orientare; Fig. 10 Matrita sirnpla de I.Indoire; indoit , e. Seos niesa.
!

15

indrllmar de proiectare

Perforare + decupare 2 lndoire

f---

Pe scule complexe Perforare + decupare 3 Tndoire

Perforare+ slituire + indoire + retezare

~
5 Pe scule combinate Slituire + perforare + indoire + retezare Perforare + decupare + indoire

~
6

\ 3 a. Introdus banda; 1. Perforare; b. Avans; 2. Decupare; c. Scos piesa. a. Introdus piesa; b. Orientare; 1. lndoire; c. Scos piesa. a. Introdus banda; I.Perforare + decupare; b. Scos deseu; c. Scos piesa, a. Intrcdus piesa; b. Orientare; 1. Jndoire; c. Scos piesa. a. Introdus banda; I. Perforare; 2. slituire; 3. lndoire; 4. Retezare; b. Scos piesa. a: Introdus banda; 1. slituire; 2.Perforare + indoire; 3. Retezare; b. Scos piesa, a. lntrodus banda; l.Perforare + decupare + indo ire b. Scos piesa.

Tabe\ul:, (<:.otlt\tluare) 5 6 \

Fig. 11

Stanta complexa cu actiune succesiva Matrita simpla de indoit

Fig. 12

Fig. 13

Stanta cornplexa cu actiune simultana

Fig. 14

Matrita simpla de indoit

Fig. IS

Matrita combinata cu actiune succesiva

Fig. 16

Matrita combinata cu actiune succesivsimultana Matrita combinata cu actiune simultana

Fig. 17

In rubrica de observatii se vor face referiri la productivitatea prelucrarii, precizia de prelucrare, numarul de scule si utilaje de presare, complexitatea acestora, numarul de muncitori etc. pentru fiecare varianta de proces tehnologic. In functie de conditiile concrete ale temei de proiectare, sau de 'anumite considerente pedagogice, conducatorul de proiect va propune 0 anumita varianta tehnologica, pe care studentul isi va dezvolta proiectul in continuare, 4. Analiza croirii semifabricatului Ponderea mare cu care costul materialului intervine in pretul piesei impune ca etapa de analiza a croirii semifabricatului sa constituie principala cale de eficientizare a procesului de deformare. Pentru aceasta trebuie luate in considerare toate variantele posibile de croire
16

Prof dr. ing. GI,. Sindi/ii

[1,5,6,7,8,9], incercandu-se ea pe baza unor eriterii tehniee, tehnologice si eeonomiee sa se seleeteze varianteIe de eroire eele mai efieiente. Astfel, pentru piesa din figura 7 se pot propune urrnatoarele scheme de eroire: - croire dreapta, eu deseuri, pe un rand eu asigurarea pasului prin intermediul poansonului de pas (fig. I 8).

Figura 18 - eroirea dreapta, eu deseuri, pe un rand eu asigurarea pasului eu ajutorul opritorului (fig. 19);

r-~~------__/--------~,~~_r_.

Figura 19 - croire inclinata, pe un rand, eu deseuri, eu asigurarea pasului de catre poansonul de pas (fig. 20);

Figura 20 eroire dreapta, pe un rand, eu deseuri purine, eu

<.)

Figura 21

17

indrumar de proiectare

- eroire dreapta, pe un rand eu deseuri purine, eu opritor (fig.22);

r---,--,-- tr---r-r-- ...... r--,---.

Figura 22 eroire fata in fata, eu deseuri, eu poanson de pas (fig.23);

p

Figura 23 eroire pe doua randuri, eu deseuri, eu poanson de pas (fig.24).

p

Figura 24 Se pot imagina, in mod similar si alte modalitati de dispunere a semifabrieatelor pe banda sau pe fasie. Toate aeestea eonstituie rnultimea sehemelor de eroire tehnie posibile (S.C.T.P.). Pentru fiecare schema de eroire prop usa trebuie realizata schita eroirii, prin dispunerea pe banda sau ~ie a eel putin 4 piese desfasurate. Trebuie evidentiate pasul de croire Pc, puntita c, indepartata de

18

')'Q(. dr. ing. eft. Sindit

poansonul de pas, punt ita intermediara a si puntita laterala b. Pentru a avea activitati de analiza a eroirii se recomanda eompletarea tabelului 4.
I

imagine asupra intregii

T a b e 1u 14

Nr. crt.
0

Variante de croire

Modul de realizare a pasului

2 poanson de pas opritor poanson de pas opritor poanson de pas opritor po anson de pas opritor po anson de pas opritor po anson de pas opritor poanson de pas opritor

Schita croirii 3
Fig. 18 Fig. 19 Fig. 20 Fig. a Fig. 24 Fig. b Fig. Fig. Fig. Fig. 21 22 n p

Latimea benzii calculata standardizata BSTAS Be

4

1
dreapta pe un rand eu deseuri inclinata rand pe un cu cu eu eu eu cu cu cu cu eu cu cu cu cu

~ 2 -

~
-S

-.L
cu deseuri

pe mai multe randuri etc. dreapta pe un rand pe mai multe randuri etc. dreapta pe un rand intrepatrunsa etc.

putine

tara
deseuri

Fig. x Fig. y Fig. z Fig.w

Pe baza unor criterii tehnice ~i tehnologice, dintre acestea se vor selecta schernele de eroire tehnic aeceptabile (S.C.T.A.). Aceste criterii tehniee se pot referi la posibilitatea realizarii suprafetelor piesei (sau formei aeesteia) prin procedee de deformare plastics la reee. Astfel, din schernele de croire tehnie posibile, trebuie eliminate acele scheme la care conturul exterior nerectiliniu al piesei este tangent la marginea semifabricatului (fig.2S) sau la piesa alaturata (fig.26).

Figura 2S

Figura 26

19

indrulIlar de proiectare

Incerciind obtinerea piesei prin decupare (copiere), campul de toleranta la latimea benzii T B (fig.2S), datorat preciziei de executie a latimii poansonului de pas, va face ca forma conturului exterior al piesei sa fie afectata, Daca se incearca obtinerea piesei prin slituire (generare) se constata ca nu se pot realiza forme de poansoane (1, fig.26 ) care sa permita realizarea geometric a a conturului piesei. Scheme Ie de croire de tipul celor prezentate vor fi eliminate din multitudinea de scheme posibile. Un alt criteriu de selectare tehnica a schemelor de croire posibile se refera la pozitia liniei de indoire fata de directia de laminare a semifabricatului. Daca din conditia de tehnologicitate, privind raza minima de Indo ire, sau din alte conditii functionale impuse prin desenul de executie, este necesar ca linia de indoire sa formeze un anumit unghi cu directia de larninare, din S.C.T.P. se vor elimina acele scheme care nu indeplinesc aceasta conditie. In functie de forma, precizie, posibilitati de obtinere etc., se pot mentiona si alte conditii tehnice care sa constituie criterii de selectare a schemelor de croire. Criteriile tehnologice de selectare a schemelor de croire asigura luarea in considerare a acelor scheme de croire care permit desfasurarea proceselor de prelucrare In conformitate cu conditiile initiale impuse prin tema de proiectare (referitoare la volumul de productie, productivitate, termene, volum de investitii, nivelul de pregatire al personalului muncitor, nivelul dotarii tehnice, consum de material etc.). Astfel, in cazul in care productivitatea prelucrarii trebuie sa fie foarte ridicata se vor pastra ace le scheme la care croirea a fost :facuta pe mai multe riinduri, daca economia de material este un obiectiv impus prin tema de proiectare se vor pastra in studiu numai acele scheme al carer coeficienti de croire si folosire depasesc 0 anumita valoare impusa, Schemele de croire tehnic acceptabile (S.C.T.A.) ramase dupa selectarea tehnica si tehnologica sunt supuse unei noi selectari, econornice In urma careia rezulta schema de croire optima (S.C.O.). Criteriul cel mai important care sta la baza acestei selectari este coeficientul de croire (ke), iar in cazul croirii combinate, coeficientul de utilizare a materialului (ku). Pentru calculul acestor coeficienti [1,5,7,8,9] este necesara cunoasterea lungimii benzii. Cum aceasta, de obicei, nu este standardizata se recornanda utilizarea unei relatii empirice pentru calculullungimii ei [9]:
L
<=

500 [m]
J'.g

In care: y este greutatea specific a [kg (dm3]; g - grosimea materialului [mm]. Marimea obtinuta se rotunjeste la 0 valoare intreaga. . Concluziile rezultate in urma acestei selectari tehnice se vor prezenta sub forma tabelara (tabelul 5). Tabelul5 Decizie CRlTERlI DE SELECTARE SCTA Tehnice Tehnologice Nr. sau ProductiDirectie de ComplexiContur Forme Conditii SCTP curb SCTN tehnice de laminare vitate tate scula complexe tangent ale piesei precizie SCTA A A A A A A I SCTN A A A 2 A N A etc. Fiecare rubrica va fi completata cu litera A (acceptabila) sau N (neacceptabila). Schema de croire care nu indeplineste unul din criteriile de selectare (are cel putin un N pe linie) va deveni schema de croire tehnic neacceptabila si se va renunta la ea.

20

Prof. dr. ing. Gh. SindiliJ

Cr'iteriul economic aplicat scheme/or de croire tehnic acceptabiJe (S.c. T.A.), va conduce la determinarea schemei de croire optime (S.C.O.). Pentru a pune in evidenta acest lucru se va compJeta tabelul 6. Tabelul6 Ierarhizarea schemelor 2 3 1

Nr. S.C.T.A. I 4 9 etc.

k., r%1

Criteriul economic k, r%] 78 79 63 68 81 84

Schema de croire optima va fi acea schema care are cea mai mare valoare a coeficientului de croire
(k.), sau a coeficientului de utilizare (ku) 'in cazul croirii combinate.

in situatia obtinerii unor coeficienti mici 50%) proiectantul de proces tehnologic, impreuna cu proiectantul de produs, trebuie sa gaseasca solutii de modificare a formei piesei care sa nu afecteze rolul functional, dar care sa conduca la cresterea coeficientului de croire. Astfel, piesa din figura 27 va conduce inevitabil la adoptarea unei scheme de croire cu deseuri (fig. 28) si deci la un consum apreciabil de material, cu implicatii nefavorabile asupra pretului piesei.
PI
, ~

(h H
'-1--'

CO"~ t-t
+'
~'

~ <>

...

-$

-$

-$

Figura 27

Figura 28

Modificand convenabil forma piesei (fig, 29), tara sa fie afectat rolul functional (diametrul orificiilor si pozitia relativa dintre ele) se poate concepe 0 schema de croire tara deseuri, sau cu deseuri putine (fig. 30 ), cu implicatii deosebit de favorabile In pretul final al piesei.
P2

Figura 29

Figura 30

Aceasta etapa a proiectarii .se va finaliza prin completarea tabeluluicu eel putin 6 variante de croire. Se vor face eomentarii In legatura cu varianta optima si cu posibilitatea de imbunatatire a coeficientului de eroire prin modificarea adecvata a formei piesei.

21

indrumar de proiectare

Etapa se va incheia prin des enarea la scara a schemei optime de croire cu mentionarea latimii benzii BSTAS, Iatimea puntitei c indepartate de poansonul de pas, puntitele intermediare a si cele laterale b precum si valoarea pasului de croire Pc5. Proiectarea schemei tehnologice Schema tehnologica reprezinta 0 anumita dispunere grafica a poansoanelor, pe schema de croire optima, in asa fel incat coroborata cu avansul semifabricatului sa permita obtinerea piesei. La fel ca si in cazul croirii, pe schema de croire adoptata ( S. C. 0.) se pot concepe mai multe variante de scheme tehnologice tehnic posibile (S.T.T.P.). Astfel, considerand ca pentru piesa din figura 7, schema de croire optima ar fi cea din figura 21, se pot imagina mai multe modalitati de dispunere a poansoanelor: - schema tehnologica caracterizata de 0 diferentiere maxima (cate un poanson la fiecare post de lucru) a fazelor (fig. 31);

Figura 31 - schema tehnologica la care procesul de deformare se desfasoara la 5 posturi de lucru (fig. 32);

e=i=

Figura 32 - schema tehnologica la care procesul de deformare se desfasoara la 4 posturi de lucru (fig. 33);

Figura 33

22

Prof. dr. ing. CII. SiI,dilli

- schema tehnologica la care procesul de deformare se desfasoara Ia 3 posturi de Iucru (fig. 34);

r=t=
3

~~
2 1

Figura 34 - schema tehnologica Ia care procesul de deformare se desfasoara Ia 3 posturi de Iucru (fig.35);

Figura 35

c 2 1

Figura 36

Figura 37

- schema tehnologica caracterizata de 0 concentrare maxima a fazelor (procesul de deformare se desfasoara Ia un singur post de Iucru, fig.37). Din cele prezentate se constata ca pentru 0 aceeasi schema de croire, au putut fi concepute 7 variante de dispunere a poansoaneIor, iar Ia sfarsitul prelucrarii s-a obtinut aceeasi piesa. Se pune problema care din e1e sa fie adoptata ~i sa constituie elementul de baza In proiectarea in continuare a stantei sau matritei. Pentru a determina schema tehnologica optima trebuie precizate initial restrictiile tehnice si tehnologice impuse procesului de prelucrare. CriteriiIe tehnice se refera la: - conditiile tehnice impuse (precizia dimensionala, de forma, pozitie relativa, rugozitate). Avand in vedere ca profile1e perforate sau decupate copiaza forma e1emente1or active, este evident ca precizia dimensionala a acestora depinde de precizia de executie a elementelor active corespunzatoare. In ceea ce priveste precizia de pozitie se face constatarea ca aceasta scade cu cresterea numarului de posturi de Iucru Ia care se realizeaza conturul respectiv (varianta 7 este cea mai precisa deoarece intreaga piesa se realizeaza la un singur post de Iucru). Conditiile de pozitie relativa pot constitui

23

illdrumar de proiectare

eriterii de alegere a uneia sau alteia din variantele tehnologice. AstfeJ, daca orificiul perforat trebuie sa indeplineasca 0 conditie de simetrie foarte precisa fafa de conturuJ exterior, sau de concentricitate eu acesta, atunci el trebuie realizat Ja acelasi post de lucru cu conturuI exterior (varianta 7 ar fi indeplinit aceasta conditie). Daca ar exista 0 conditie precisa de pozitie relativa intre orificiul perforat si linia de indoire, atunci perforarea si indoirea ar fi trebuit realizate la acelasi post de lucru (variantele 5, 6 si 7 ar fi indeplinit aceasta restrictie). In ceea ce priveste rugozitatea suprafetelor prelucrate se face precizarea ca pentru obtinerea unor rugozitati mai mici de 3,2 urn stantarea trebuie sa se desfasoare pe stante de precizie, care nu fac obiectul acestui proiect. Avand In vedere cele mentionate este bine ca schema tehnologica sa fie cat mai scurta (sa contina un numar minim de posturi de lucru).Criteriile tehnologice se refera la : - respectarea conditiei de distanta minima intre orificiile executate 'in placa activa [1,7]; - adoptarea unor forme ale suprafetelor elementeJor active care sa nu ridice probJeme tehnoJogice Ja prelucrare; - modalitatea de asarnblare a poansoanelor In placa port-po anson. Sunt situatii In care conditia de distanta minima intre doua orificii de dimensiuni mici si apropiate, executate In placa activa, este respectata si, cu toate acestea montarea poansoanelor care sa realizeze cele doua orificii ridica probleme deoarece, prin marirea dimensiunilor lor, pentru a rezista la flambaj, nu mai pot fi montate unul langa celalalt (fig. 38). In aceasta situatie cele doua orificii trebuie prelucrate la posturi de lucru diferite, sau daca distantele permit se pot freza poansoaneJe Inciit sa poata fi montate unuI langa celalalt (fig. 39).

Figura 38

Figura 39

24

Prof dr. ing. elt. SilldiLil

In conditiile unor orificii cu profile complexe care trebuie realizate in placa activa si care ridica probleme tehnologice deosebite, se pune problema realizarii acestora printr-o imbinare corespunzatoare de segmente sau pastile (fig.40).

Figura 40 Marele merit al proiectantului este acela de a gasi planele de separatie ale profilului complex care sa conduca la realizarea unor pastile tehnologice care, prin asamblare, sa asigure realizarea profilului respectiv. In situatiile in care formele orificiilor realizare in placa activa sunt tehnologice, aceasta poate fi realizata in constructie monobloc. Atunci cand nurnai unele profile ale orificiilor sunt cornplexe, placa activa se realizeaza in constructie asarnblata partial (fig.41). In aceasta situatie se realizeaza din pastile nurnai acele profile care ridica probleme de fabricatie.

Figura 41

Exista si situatii in care 'majoritatea orificiilor din placa activa se realizeaza in constructie total asamblata (fig.42). In placa suport 1 se introduc, presat, pastilele 2, 3, 4, 5 etc., care prin apropierea contururilor deschise executate pe fiecare din ele, pot da nastere contururilor inchise, care ridicasera initial dificultati tehnologice de executie.

25

lndrumar de proiectare

___1

~;;;ff---::7/-2
N~---;;~1---3

--~~--~~~---4

Figura 42 Pentru a acoperi 0 gama mare de situatii, studentii vor prezenta schite ale schemelor tehnologice optime transpuse pe placi active mono bloc (dintr-o bucata), pe placi active pastilate partial (numai posturile de lucru cu profile dificil de realizat) ~i pe placi active pastilate total. Pentru a apare evident linia de separatie intre pastile se recomanda ca pastilele sll fie colorate diferit. Toate aceste schite vor fi realizate la scara, pe formate standardizate (A4). Activitatea de proiectare a procesului tehnologic se va finaliza prin stabilirea schemei tehnologice optime. Probleme de tehnologicitate apar ~i in cazul constructiei poansoanelor a carer forma a sectiunii transversale este complicata (fig.43). Aceste situatii se rezolva cu poansoane in constructie asarnblata care, In general, nu modi fica schema tehnologica,

Figura 43

6. Calculul fortelor ~i stabiIirea pozitlel centrului de presiune Calculul fortelor de deformare este necesar pentru a putea dimensiona ~i verifica fiecare poanson, pentru a putea determina pozitia centrului de presiune ~i pentru a putea alege utilajul de presare (presa). Formulele pentru calculul fortelor de deformare pentru fiecare procedeu in parte

26

Prof. dr. ing, Gh. Sit/di/ll

sunt cunoscute[I,7,8,9]. Pentru a putea prezenta completarea tabelului 7. Nr. crt: 1 2 ... n Forma ~i dimensiunile sectiunii transversale a partii active a ooansoanelor Formula de calcul Fst=kL1g't Fst=kL2g't

imagine sintetica a acestor forte se recomanda Tabelul7 Forta totala pe poansonul "i" Fl F2 ...

Forta de deformare

r,
Xl X2

Find Fsc

Fimp

Fel

...

...
Forta total a de deformare

...

...

k1xI klX2 ...

k2Xl k3Xl k2X2 k3X2 ... ...

F.=IF. ,.1

Figura 44 Cu fortele Fi care actioneaza pe fiecare poanson se vor face verificarile acestuia, iar cu forta Ft se va alege utilajul de presare. Pachetul mobil al stantei sau matritei este adus in punctul mort superior prin intermediul cepului. Daca cepul nu este dispus intr-un punct bine determinat (centru de presiune), pachetul mobil are tendinta de rastumare (fig.44), de a nu se deplasa plan-paralel cu pachetul fix, producand uzura accentuata in elementele de ghidare ale sculei ~i chiar a elementelor active. Pentru a evita acest fenomen, cepul trebuie dispus In centrul de presiune al sculei. Acest punet reprezinta punctul de aplicatie al rezultantei compunerii fortelor paralele F, care actioneaza pe fiecare poanson. Determinarea pozitiei centrului de presiune se face raportand schema tehnologica adoptata la un sistem de axe ales convenabil, folosind relatii adecvate [1,7]. Pentru a simplifica calculele se recornanda ca (daca este po sibil) una din axe (de obicei Ox) sa fie axa de simetrie a

27

tndrumar de proiectare

schemei tehnologice, iar oealalta axa (Oy), axa de simetrie a ce1ui mai eomplieat contur de deeupat (fig. 45). In aceasta situatie, se constata ca profilele 1,2, 3,4, 5 nu dau moment fata de axa Ox, deci Yep = 0, iar fata de axa Oy dau momente numai profilele I, 3, 4. Alegerea axei Oy ca axa de simetrie a conturului 2 a e1iminat dificultatile eare ar fi aparut la determinarea pozitiei eentrului de greutate al aeestor eontururi.
y
4

Figura 45

28

Prof. dr. it/g. CI,. Sit/dilii

B. PROIECTAREA

ECHIPAMENTULUI

DE DEFORMARE

(~TANTA SAU MATRfA)

1. Proiectarea desenului de ansamblu al stantei sau matritei Pe baza schemei tehnologice adoptate se va realiza desenul de ansamblu al stantei sau matritei pe un format standardizat care va contine un numar suficient de sectiuni si vederi. Desenul se va realiza la scara 1: 1 (In functie de dimensiunile concrete ale piesei se vor admite exceptii de la aceasta recomandare). Desenul de ansarnblu va cuprinde 0 sectiune (1, fig. 46) In planul orizontal, obtinuta prin sectionarea stantei sau matritei cu un plan care trece pe deasupra riglelor de conducere considerand scula in pozitie inchisa (pachetul mobilIa sfarsitul cursei active). Sectiunea (2, fig.46 ) din planul vertical se va obtine in urma sectionarii sculei cu un plan ill trepte, ale carui urme sunt trasate pe sectiunea din planul orizontal. In mod similar se obtine si sectiunea din planul lateral, in zona 3. Traseele de sectionare pentru aceste doua sectiuni se 2 3 stabilesc m asa fel Incat sa poata fi scoase In evidenta detaliile functionale ~i constructive ale stantei sau matritei proiectate. Zona 4 a desenului va cuprinde (in functie de suprafata disponibila): 1 4 desenul de executie al piesei pentru care s-a realizat proiectul, schema tehnologica cu mentionarea pasului de avans si a latimii semifabricatului, forta de presare Figura 46 necesara ~i presa aleasa, alte informatii. J. 1. Realizarea sectiunii din planul orizontal Pentru realizarea sectiunii din planul orizontal trebuie determinate, In prealabil, dimensiunile placii active (a. b. h). Aceste dimensiuni se stabilesc pomind de la schema tehnologica adoptata. Ca

30...40

30...40

Figura 47

29

lndrnmar de proiectare

urmare in zona 1, la mijloc, se deseneaza cu linie subtire (C3) schema tehnologica (fig. 47). Pentru stabilirea lungimii a a placii active se traseaza doua linii verticale la distanta de 30...40 mm fata de primul orificiu, respectiv ultimul, realizat in placa activa. Dimensiunea a astfel obtinuta se rotunjeste la 0 valoare care sa se termine in 0 sau 5 (125,320 etc.). De 0 parte ~i de alta a schemei tehnologice (a semifabricatului) se dispun rigle1e de conducere a carer latime se stabileste, constructiv, la 0 valoare cuprinsa in intervalul (25 .. .40) mm. Latimea b a placii active rezulta din adaugarea la Iatirnea semifabricatului a celor doua latimi ale riglelor de conducere. Dimensiunea obtinuta se rotunjeste la 0 valoare care sa se terrnine in 0 sau 5. In acest mod s-au obtinut dimensiunile axb ale placii active. Cu aceste dimensiuni ale placii active se alege din normative, sau sc proiecteaza' placa de baza, In situatia in care placa de baza este in constructie turnata, ea se alege din normative [1,7] in asa fel incat dimensiunile axb ale placii de baza sa fie circumscrise dimensiunilor axb ale placii active, determinate in modul descris anterior. Odata identificata placa de baza, care indeplineste aceasta conditie, se extrag din normative toti parametrii geometrici care permit realizarea desenului placii de baza (fig. 48).
B

~--1-.-.~-

r -~

'-----1---..------.---.---'

._-

A T

i
Figura 48 In situatiile in care se adopta varianta laminata a placilor de baza si de capat, dimensiunile acestora se stabilesc constructiv, in asa fel incat sa fie posibil a amplasarea placii active si a coloanelor de ghidare (fig.49). Riglele de conducere sunt mai lungi decat placa activa (tara a depasi conturul placii de baza) pentru ca impreuna cu placuta 1 (fig. 49) sa formeze un jgheab (canal) care sa prelungeasca zona de orientare a sernifabricatului la intrarea in ~tanta sau matrita, In sectiunea din planul orizontal se mai vad: e1ementul de impingere lateral a 2, pastil a de pas 3, suruburile 4, stifturile lungi 5 (acestea patrund prin placa de extractie, riglele de conducere, placa activa ~i placa de baza), stifturile scurte 6 (acestea patrund numai prin riglele de conducere ~i placa activa), coloanele de ghidare 7. Astfel s-a obtinut, in principiu, sectiunea din planul orizontal a stantei sau matritei. Dimensiunile X, Y, (fig.48) ale diametrelor suruburilor ~i stifturilor se stabilesc orientativ, in functie de grosimea H a pachetului pe care suruburile il strang, conform tabelului 8 .

30

Prof. dr. Ing. Gh. Slndlftf

-+l
I

.-.-.--~

-+l

$
i Figura 49 Tabelul8 X Y > > 6 8 10 12 12 14 16 20 Grosimea H .M a pachetului <30 30.,.50 50...80 ;::.80 6 .8 10 12 <l> stift lung scurt 4 4 6 4 8 6 10 8

D-D

E-E

1f
Figura 50 Figura 51 Pentru a diminua influenta uzurii asupra pasului de avans, in rigla de conducere de hlng!\ poansonul de pas, se introduce, presat, pastila de pas 3 (fig.Sl ),Aceasta are grosimea egala cu grosirnea riglei de conducere si se realizeaza din carburi metalice sau oteluri aliate.

31

fndrulllar de proiectare

1.2. Realizarea sectiunii din planul vertical in sectiunea din planul vertical apar grosimile placilor care alcatuiesc stanta sau matrita, Ca urmare acestea trebuie stabilite In prealabil. Grosimea placii active H., se stabileste In functie de dimensiunea celui mai mare orificiu executat in ea (1,7], iar in cazul in care pe placa se realizeaza indoiri, arnbutisari cu flansa etc., se line searna si de lungimea laturii indoite sau inaltimea partii ambutisate . In mod curent placa activa are grosimi cuprinse intre (15 + 40) mm. in functie de grosimea placii active se stabilesc grosimile: placii de extractie Hex, cu relatia:

Hex = (0,7 +O,9)H.

placii portpoanson Hpp = (0,8 -;- I)H. Hpp, cu relatia:

Grosimea riglelor de conducere H, este de 3 + 5 ori grosimea materialului care se prelucreaza. Pentru grosimi ale materialului < 0,3 mm, nu se mai folosesc rigle de conducere pentru a evita situatiile in care materialul ar putea intra intre rigle ~i placa activa. In aceasta situatie conduce rea materialului este asigurata de un canal frezat in placa activa (fig.52). Grosimea placii de presiune Hp, este in functie de valoarea fortelor axiale care actioneaza pe poanson si are grosimi cuprinse In intervalul (5 -;- 8) mm. Grosimile placii de baza ~i de capat sunt .normalizate ~i se gasesc date tabelar in Figura 52 normative. In cazul in care aceste placi nu sunt normalizate grosirnile lor se adopta in functie de grosimea placii active astfel: pentru placa de baza Hpb = (1,3 + I ,5)Ha. pentru placa de capat Hpc = (1,1 -;- 1,2)H aIn sectiunea din planul orizontal se alege un traseu de sectionare B-B, in trepte, care sa treaca prin cat mai multe din elementele componente ale stantei sau matritei si care sa dea informatii constructive, de montaj si functionale, referitoare la elementele sectionate. Sectiunea se realizeaza avand in vedere grosimile placilor care compun stanta sau rnatrita (fig. 53), respectarea regulilor de desen referitoare la corespondenta intre proiectii, intrepatrunderea hasurilor in zonele in care planele de sectionare se decaleaza etc. De cele mai multe ori stantele sau matritele trebuie sectionate ~i eu un al doilea plan de sectionare in trepte, (A-A) pentru a realiza sectiunea din planullateral (fig. 54). situatiile in care traseele planelor de sectionare nu au putut trece prin toate zonele neclare ale stantei sau matritei, se realizeaza detalii de sectiune eonvenabil alese (fig. 50).

In

32

Prof, dr. Ing. Gh. Slndllil

B-B

Figura 53

Figum54 Pentru a avea 0 imagine a amplasarii, pe placa de capat a cepului, suruburilor ~i stifturilor, se realizeaza ~i 0 vedere de sus a ansamblului desenat (fig. 55).

33

indrumar de proiectare

(1)
~

0
\

$-

$-

0 ~ ~J-.-

$
$I

. ' .\ ...
r ~~r

$El) --L_
~

~(1)
Figura 55 in situatia in care stanta sau matrita este prevazuta eu placa de extractie mobila 1 (fig. 56) in loeul eelei fixe, desenul se va modifiea in mod corespunzator (se pun in evidenta modificarile atiit In sectiunea 8-8, c1h si in sectiunea A-A).

Figura 56 Dimensiunile placii de extractie mobile sunt similare eu eele ale placii fixe, eu deosebirea eli aeeasta din urma este prevazuta eu 0 proeminenta capabila sa preseze materialul intre riglele de

34

Prof. dr. Ing. Gh ..SlndlltJ

eonducere. Placa de extractie mobila se deplaseaza odata cu pachetul mobil, mod atasata de acesta prin interrnediul a patru prezoane2 (fig. 56). Pe desenuJ de ansambJu se vor trece dimensiunile de gabarit ale stantei sau matritei, pasul de avans, distanta intre rigle la intrarea semifabricatului in ~tanlli sau matrita, diametrul cepului ~i pozitia acestuia pe placa de capat. Desenul va contine in mod obligatoriu ajustajele realizate intre . anumite elemente cornponente (tab.9)[2]. Tabelul de components, care completeaza indicatorul, va cuprinde totalitatea elementeJor componente ale stantei sau matritei proiectate ~i toate rubricile

completate.
Tabelul9 Aiustaiul Tratameot termic ~i duritate Rugozitatea suprafetei eu rol functional important, Ra 6

NT.
crt.

Denumirea

Material

Simbol

Cu elementul

2 Fc 250, Fe 300 STAS 568 - 88 OT 50, OT 55 STAS 600 - 88 0142, OJ 50 STAS 500 - 86 OSC 10, OSC 8 STAS 1700 - 80 C 120 STAS 3611- 80

H7
r6

5 coloane de ghidare stifturi de orientare

Placa de barn

H8 calit ~i revenit la 58 ... 60 HRC calit ~i revenit la 60 ...64HRC calit ~i revenit la 58 ...60 HRC calit ~i revenit la 60 ...64 HRC

1,6

m7

Placa activa

H8 m7

stifturi de orientare

1,6

,
OSC 10,OSC 8 STAS 1700 - 80 3 Poanson C 120 STAS 3611- 80 0142,0150 STAS 500-86 OLC45 ST AS' 880 - 80 0142,0150 STAS 500-86

R7
h6

placa portpoanson

1,6

H7
h6

placa de ghidare

0,8 ...1,6

Placa de ghidare

H7
h6

poanson

0,8 ... 1,6

PlocAde~

H8 m7

stifturi de orientare

1,6

35

,;,drIlIllW' de proiectare

Tabelul 9 (coritinuare I 2 0142,0150 STAS 500-86 3 4

-

0 6

6 1,6

Placa port-poanson

H8 m7 R7

stifturi
'de orientare
-

poanson

h6
bucse
de ghidare 1,6 stifturi de orientare placa de baza

Placa de capat

Coloana de ghidare

Fe 250, Fe 300 STAS 568 - 88 01' 50, 01' 55 STAS 600 - 88 0142,0150 STAS 500 - 86 OLC 15 STAS 880 - 80 OSC 8 S'fAS 170f) - 80 OLC 15 STAS 880 - 80 OSC 8 ST AS J 700 - 80 0142,0150 STAS 500 - 86 0142,0150 STAS 500 - 86

H7 --

cementat 0,8 ... 1,2mm calit ~i revenit la 54 ... 58 HRC cementat O,8... J,2mm calit ~i revenit la 54 ...58 HRC

r6

H8 m7

r6

H7

H7 h6

bucse
de ghidare placa de baza coloane de ghidare stifturi de orientare

1,6

Bucsa de ghidare Rigle de conducere Cep de prindere

---.----

__ .!.L
H7 -

H7

1,6

h6

----

10

H8 -

1,6 12,6
,

m7

II
-~-.

I H8 m7

placa de baza, placa activa, rigle de conducere, placa de capat, placa port-poanson . rigla de

12

Stifturi

OLC45 &TAS 880 - 80

:
:i

1,6

...
13 Pastila de pas C 120 STAS 3611- 80 14 calit ~i revenit la 54 ... 58 HRC

H7 -

r6

1,6 conducere

Suruburi

0142,0150 STAS 500 - 86

12,6

2. Calculul de verificare a) un or elemente componente

Elementele componente ale unei stante sau matrite care se supun in mod curent verificarii (in functie de solicitari) sunt poansoanele, placile de capat ~iuneori placile active. Poansoanele se veri fica la compresiune ~i flambaj [5,7,8,9]. Pentru cea de-a doua verificare trebuie cunoscuta lungirnea poansonului (1,7]. Cunoscand forta care actioneaza pe fiecare poanson ~i forma sectiunii transversale a acestuia [tabelul 7), aceasta verificare nu ridica probleme deosebite. in cazul in care

36

Prof. dr. II/g.

E!22

cu. Sll/dUII

poansoanele III I rezista la compresiune se schimba materialul din care se confectioneaza acestea, se rnicsoreaza forta care actioneaza pe poanson prin inclinarea muchiilor elementelor active sau se micsoreaza lungimea conturului stantat (in cazul in care conturul piesei se obtine prin generare). Dad! poansoanele nu rezista la flambaj, se incearca micsorarea lungimii de flambaj (daca este posibil), se adopta una din caile mentionate anterior, sau, de cele mai multe ori, se recurge la utilizarea unor poansoane in trepte (fig.57 ). Acestea pastreaza forma sectiunii transversale rezultata din schema tehnologica, pe 0 lungime de 8 ... J 2 mm, in rest poansoanele au 0 sectiune transversal a mai mare, uneori chiar si 0 alta forma a acesteia (fig. 58 ). Placile de capat fabricate, in general, din materiale cu caracteristici mecanice obisnuite sunt soJicitate la strivire de forta care actioneaza pe fiecare poanson (fig.59) [1,7], in cazul in care conditia de strivire nu este respectata, intre plaea port-poanson ~i cea de capat, se introduce placa de presiune realizata din otel de arc sau otel de cali tate: Placile active sunt solicitate in general la strivire, in zona muchiilor taietoare, ~i la incovoiere 11,6,7 ,5 J. Deoarece placile active se construiesc din oteluri aliate cu proprieta]i de rezistenta ~iuzura deosehite, aceasta verificare, in cele mai multe cazuri, nu este necesara, Avand in vedere grosirnea mare a placii active. verificarea la incovoiere nu se efectueaza dedit in cazuri cu totul deosebite.

111
I I
BIB

1
o o

i
F

1
F

1 1 1 1
B
B

1 1
F-F

0-0

~
A-A

1f1I
E-E

F.
I

c-c
~
Figura 57

Figura 58

Figura 59
I

In cazurile in care stanta sau matrita este prevazuta cu impingatoare, extraetoare, sau placi de apasare actionate ell elemente elastice, acestea trebuie dimensionate corespunzator [1,5,7,9].

3. Calculul dimensiunilornominale

~i stabilirea abaterilor elementelor active

Pentru realizarea piesei, in conformitate cu conditiile tehnice impuse prin desenul de executie (in special precizia dimensionala si de pozitie), elementele active trebuie dimensionate in consecinta [1,5,7,9,10]. Acest lucru se face In functie de precizia impusa piesei, de grosimea rnuterialului, de procedeul de deform are (perforare sau decupare) sau dimensiunea care se urmareste a fi respectata (interioara sau exterioara) in cazul ambutisarii sau extrudarii.

37

illdrlllllar

de proiectare

4. Rcalizarea deseneJor de executie Executarea practica a stantei sau rnatrirei proiectate presupune realizarea, pe liingA desenul de ansamblu, ~i a desenelor de executie pentru toate elementele netipizate (standardizate sau normalizate). In aceasta categorie intra elementele active, placile de extractie, port-poanson, irnpingatoare, extractoare etc. In cadrul proiectului se vor realiza numai desenele de executie pentru placa activa (sau 0 pastila in cazul placilor active asamblate) ~i pentru un poanson (la indicatia ecnducatorului de proiect).

Rectificat dupa asamblare

./ .. ::1=:

Rectificat dupa asamblare

I
-'--

I ---- '" I V<'I.

o-l

+ d-

0,8

:~
Figura 61

Figura 60

In cazul poansoanelor asa:mblate prin nituire cu placa port-poanson, desenul de executie va reprezenta forma poansonului inaintea operatiei de nituire (fig. 60). Dupa asamblare capul poansonului va avea forma reprezentata cu lillie intrerupta. In cazul poansoanelor in trepte (fig.61), dimensiunea D este corespunzatoare normelor tipizate, care asigura ajustajul mentionat in desenul de ansamblu. Daca poansonul are aceeasi sectiune pe toata lungimea lui (fig. 60), atunci ~i partea de asamblare cu placa port-poanson va avea aceleasi caracteristici dimensionale cu partea activa a poansonului. Ajustajul cu placa port-po anson se va realiza prin modificarea corespunzatoare a abaterilor alezajului acestei placii, Avand in vedere tratamentul terrnic al poansoanelor (calire si revenire la 54 + 58 HRC) pentru a putea fi asamblate prin nituire acestea se decalesc pe 0 lungime cornparabila cu grositnea placii port-poanson. Pentru celelalte moduri de asamblare [5,7] aceasta decal ire nu este necesara. Desenele de executie ale placilor active sunt deosebit de complexe, Ele contin dimensiuni libere (tara abateri, STAS 2300-80) care se refera la dimensiunile de gabarit ale placii, la diametrele ~i pozitia gaurilor de suruburi, precum si dirnensiuni cu abateri standardizate (c1asa de precizie 6... 8 dupa ISO), pentru dirnensiunile care se refera la diametrele ~i pozitia gaurilor in care intra stifturile (fig.62).

38

--

Prof. dr. Ing. GII. Slntlllil

- ..I +.r:

--E~$4
c

~
.<:>

fI + 0/)

.+.
d a

.~.

+-

Figura 62 Avand in vedere ca placile active se executa pe masini unelte in coordonate, la stabilirea modului de cotare trebuie sa se tina seam a de acest lucru [1,3). Avand in vedere precizia acestor masini (de ordinul micrometrilor), se poate aplica oricare din cele trei modalitati de cotare: in serie , para leia sau mixta . Pentru a asigura precizia ceruta piesei, se recomanda legarea tuturor dimensiunilor gaurilor, in care intra poansoanele, de gaura in care patrunde poansonul de pas (fig.63). Toate aceste dimensiuni vor avea abateri ( s) in conformitate cu cJasa de precizie in care se executa 'stanta sau matrita (6 ... 8 dupa ISO). Dimensiunile gaurilor in care intra poansoanele vor avea abateri (c) rezultate din calcul [cap. B.3]. ~

s c
Ul

c
ft)

<.>

+1

+1

1-------:-:-.,+
+1

.,
+1

t
s

+1

+1

.,

Figura 63

39

lndrunun de proiectare

Figura 64

III cazul in care placa activa este realizata in constructie asamblata (fig.64), problema cotarii devine ~i mai dificila. Pe langa cele mentionate in legatura cu pozitia gaurilor fala de poansonul de pas, apare in plus precizia de executie a elementelor care se asambleaza. Prin rezolvarea lanturilor de dirnensiuni se vor stabili abaterile de executie ale. pastilelor (B", C, Oi) In asa fel incat dimensiunea 1\ i sa rezulte cu abaterile corespunzatoare obtinerii preciziei impuse a piesei. Oesenul de executie al placii active va mai cuprinde atatea sectiuni ~i vederi incat sa creeze 0 imagine unica a placii active. Traseul de sectionare ales trebuie sa puna In evidenta detaliile pe care vederea din planul orizontal nu Ie poate releva (raze de indoire, adancimi de canale, forma in sectiune axiala a gaurilor, calitatea suprafetei acestora etc., fig.63 ). Oesenul va fi completat, dupa caz, cu abateri de pozitie (perpendicularitate, paralelism, concentricitate etc.). In desen vor mai fi rnentionate alte informatii In legatura cu tratamentul termic (calire ~i revenire la 54 - 58 HRC), cu dimensiunile tara abateri, starea muchiilor nefunctionale (tesire la Ix45) etc.

5. Alegerea utilajului de presare Alegerea utilajului de pres are (presa) se face in functie de forta de deformare necesara prelucrarii, dirnensiunile de gabarit ale stantei sau matritei proiectate, caracteristicile functionale ale presei (nurnarul de curse dubie, posibilitatile de reglare a cursei etc.). Forta nominala a presei [1,2,7,9,10] trebuie sa fie mai mare dedit forta necesara deformarii [tab.7J. Dimensiunile mesei, precum ~i distanta intre berbec ~i mas a presei trebuie sa permita montarea stantei sau rnatritei. Daca inaltimea stantei sau matritei este mai mica decal Hmin , sau deseurile IlU pot f evacuate prin gaura din masa presei, sub placa de baza, se vor monta, cu suruburi, doua placi de suprainaltare (fig.65).

40

Prof. dr. Ing. Gh. Sindlill

Berbecul presei

i..... _ .. _ .. _--..J _-.

Placa
debaza Placi de inaltare

Masapresei

Figura 65 La alegerea presei se va constata daca marimea cursei, necesara deformarii, poate fi asigurata prin Ireptele de reglare ale acesteia. 6. Indicatii privind exploatarea, intretinerea ~i reconditienarea stante] sau matritel memoriul tehnic se VOT face referiri la modul de exploatare al stantei sau matritei proiectate, rnontarea pe presa, reglarea presei [1,2, 5,7], modul de asigurare a avansului (modul de reglare a avansului in cazuJ in care acesta se face automat [2]), modul de evacuare a pieselor ~i al deseurilor etc. Se vor face precizari in legatura cu elementele stantei sau matritei care se uzeaza mai rapid si modul de reconditionare a acestora.

In

7. Norme de protectia muncii Memoriul va cuprinde principalele nonne de protectia muncii caracteristice sectiilor de presare la rece [I, 2,7J precum ~i referiri concrete la stanta sau matrita proiectata. C. CALCULE TEHNJCO--ECONOMICE Proiectarea unor procese tehnologice care sa satisfaca la un moment dat anumite conditii tehnice si economice impune necesitatea efectuarii unor calcule economice. . 1. Calculul oormei de timp CalcuJul nonnei de limp [4,6,8,9] este necesar pentru cunoasterea cantitatii de timp repartizata executantului pentru realizarea unei piese in anumite conditii tehnico-organizatorice date. 2. Calculul costului piesei prelucrate pe ~taota sau matrita proiectatA Acest calcul este necesar atat pentru stabilirea pretului piesei [1,4,6], cat si pentru posibilitatea de a efectua ~i alte calcule economice ( stabilirea variantei optime de proces tehnologic, calcularea beneficiului etc.). . 3. Compararea variantelor tehnologice ,i justificarea variantei adoptate Pentru obtinerea unei piese exista mai multe variante de proces tehnologic (cap. A.3) dintre care, in functie de conditiile impuse la un moment dat, una sau alta poate deveni optima, In memoriu se VOT face comparatii intre variantele de proces tehnologic desfasurate pe scule simple, complexe ~i combinate [1,4,6,7). Se vor aduce argumente in favoarea variantei adoptate.

41

i"drulllur de proiecture

CUPRINS

lntroducere................................................................................................. Terna de proiect............ Continutul proiectului............... A. Proiectarea tehnologiei de prelucrare............................................................ I. Analiza piesei.................................. 1.1. Rolul functional al piesei....................................................................... 1.2. Verificarea desenului de executie., 1.3. Materialul piesei.................. 1.3.1. Proprietati fizico - mecanice........................ 1.3.2. Compozitia chimicl!.................................................... 1.3.3. Forme si dimensiuni de livrare \ :................ 1.4. Stabilirea formei ~i dimensiunilor semifabricatului plan.................................. .i.: 2. Studiul tehnologicitatii piesei..... 2.1. Tehnologicitatea conditiilor tehnice impuse piesei................... 2.2. Tehnologicitatea suprafetelor decupate....... 2.3. Tehnologicitatea suprafetelor perforate... 2.4. Tehnologicitatea formelor indoite ale piesei.......................... ...................... 2.5. Tehnologicitatea pieselor ambutisate 2.6. Tehnologicitatea altor forme fasonate ale piesei...... 3. Analiza diferitelor variante de proces tehnologic :............... 4. Analiza croirii semifabricatului.................. 5. Proiectarea schemei tehnologice...................................................... 6. Calculul fortelor ~i a pozitiei centrului de presiune............
t::

3 3 4 4 6 6 6 7 7 7 7 8 10 10 11 11 II 12 12 12 16 22 26 29 29 36 37 37 40 41 41 41 41 41 41

B. Proiectarea echipamentului de deformare...................................................... J. Proiectarea desenului de ansamblu al stantei sau matrilei..................................... 2. Calculul de verificare al unor elemente componente ,'...................... 3. Calculul dimensiunilor nominale ~i stabilirea abaterilor elementelor active... 4. Realizarea desenelor de executie ale unor elemente active... 5. Alegerea utilajului de presare.............. 6. Indicatii privind montarea, exploatarea, intretinerea ~i reconditionarea sculei proiectate.. 7. Norme de protectia muncii.......... C. Calcule tehnico-economice ~........ 'I. Calcululnormei de timp. . .. .. ... ... .... ... .. .. . . ... .. ... . .. .. ... ... ... .. ... 2. Calculul costului piesei prelucrate pe stanta sau matrita proiectatA........................... 3. Compararea variantelor tehnologice ~ijustificarea variantei alese. .. ... .. .. ... .. Partea grafica I. Desenul de executie al piesei. 2. Desenul de executie al semifabricatului plan. 3. Desenul de ansamblu al stantei sau matritei proiectate. 4. Desenele de executie ale unor elemente active.

42

Prof. dr. Ing. Gh. Slndllll

BIBLlOGRFIE 1. Ciocardia, c., Draganescu, F., Sindilli, Gh., Carp-Ciecardia, presarii la rece, E.D.P.,1991, Bucuresti. C., Parvu, C.- Tehnologia

2. Clocirdia, c., DrligAnescu, F., SindiJli, Gb., Vi~an, A., Andrei, N., Cristea, R., Marinescu, A.-Tehnologia presarii la rece-Indrumar de laborator, I.P.B., 1983, Bucuresti. 3. Dragu, D., Dumitras, C.- Tolerante ~i lanturi de dimensiuni in constructia de stante si matrite, E.T., 1988, Bucuresti, 4. DrAgiinescu, F.- Tehnologia ~i utilajul prelucrarilor prin deformare - indrumar de' proiectare, I.P.B., 1971, Bucuresti. 5. Romanovski, V. P.- Stantarea ~imatritarea la rece, E.T., 1970, Bucuresti. 6. SindiJa, Gh.- Normarea prelucrarilor prin deform are plastica la rece. Editura Printeh, )999,
Bucuresti,

7. Sindila, Gh.- Tehnologii de fabricare prin presare la rece. Editura Printeh, 1999, Bucuresti. 8. Teodorescu, M., Zgurli, Gh., Draglinescu F., Nicoarli, D., Trandafir., de proiectare a stantelor si rnatritelor, E.D.P., )977, Bucuresti. 9. Teodorescu, M., Zgurli, Gh., Draganeseu F., Nicoari'l, D., Trandaflr., de proiectare a stantelor ~imatritelor, RD.P., 1980, Bucuresti. Sindilli,Gh.- Elemente

..

SindiIA,Gh.- Elemente

10. Zgura, Gb., Ciocflrdia, C> Prelucrarea metalelor prin deformare la rece, E.T., 1977, Bucuresti. ) ) . ZgurA, Gh., Draganescu F., Trandafir., de proiectare, f.P .B., 1975, Bucuresti. 12. Standarde SindiHi,Gh.- Stantarea si matritarea la rece-Indrumar

43

EXTRAS DIN STAS 11111- 86

ABATERI LIMITA ~I TOLERANTE DE POZlrlE

LA PlESE PLATE

Prin piese plate, in prezentul standard, se inteleg pieseJe obtinute din prod use plate laminate, prin operatii de taiere (perforare, decupare, retezare). Abaterile limita pentru dimensiunile liniare ale pieseJor plate, cu exceptia razelor de racordare sunt in functie de grosimea nominala a produsului plat laminat utilizat, conform tabelului I. Tabelul I Clasa Grosimea semifabricatului g, [rnrn 1...3 0,1. .. 1 Dimensiunea nominala de 3 ... 6 6 ... 10 > 10 precizie Abateri lirnita [mm] 1 +0,20 0,10 0,15 0,30 0,40 De la 1 pan a la 6 2 0,20 0,30 0,40 0,50 0,60 3 0,40 0,50 0,80 1,00 1,20 1 0,15 0,20 0,25 0,30 0,40 De la 6 pana la 10 2 0,40 0,50 0,60 0:30 0,80 3 0,80. 0,60 1,00 1,20 1,50 1 + 0,25 0,20 + 0,60 0,30 0,40 De la 10 pana la 25 2 0,40 0,50 0,60 1,00 0,80 3 0,80 1,00 1,20 1,50 2,00 0,40 1 0,25 0,30 0,50 0,60 De la 25 pana la 63 2 0,50 O,oO 0,80 1,00 1,20 3 1,00 1,20 1,50 2,00 2,40 1 0,30 0,40 0,50 0,60 0,80 .De la 63 pana la 160 2 0,60 - 0,80 1,00 1,20 1,60 3 1,20 1,50 2,00 2,50 3,00 , 1 0,60 0,50 0,60 0,80 1,00 De la 160 pana la 400 2 1,00 1,20 1,20 1,60 2,00 3 2,00 2,50 3,00 3,00 1,50 1 0,80 1,00 1,00 150 0,80 De la 400 pana la 1000 2 1,60 1,60 2,00 2,00 3,00 3 4,00 4,00 2,50 2,50 3,00 I 2,00 1,20 1,50 1,50 2,00 De la 1000 pana la 6300 2 4,00 2,50 2,50 3,00 4,00 3 4,00 4,00 400 4,00 400 Observatie : Valoarea maxima admisa pentru inaltimea bavurii este egala cu abaterea limita superioara din tabelul I, pentru dimensiuni nominale cuprinse intre I si 6 milimetri, in functie de clasa de precizie ~i de grosimea materialului.

ABATERl LIMIT A PENTRU RAZELE DE RACORDARE ALE PlESE LOR PLATE Grosimea semifabricatului g, rmm 1...3 3...6 0,1...1 6 ... 10 Abateri lirnita [mrn] 0,20 + 0,50 0,30 0,40 0,60 1,00 0,30 0,40 0,50 0,60 0,60 +0,80 1,00 1,20 . 0,50 0,40 0,60 0,80 + 1,00 + 1,20 0,80 + 1,60 0,50 0,60 0,80 1,00 1,00 1,20 1,60 2,00 0,80 1,00 1,20 1,40 +2,00 1,60 2,40 + 2,80 1,00 1,20 1,80 1,50 2,00 2,40 3,00 3,60 1,60 2,00 2,20 2,50 4,00 + 5,00 3,20 4,40 Tabelul2 > 10

Dimensiunea norninala a razei De la 1 pana la 6 De la 6 pana la 10 De la 10 pana la 25 De la 25 pana la 63 . De la 63 pana la 160 De la 160 pana la 400 Peste 400

Clasa de precizie I 2 ~i 3 I 2 ~i 3 I 2 ~i 3 1 2 si 3 I 2 ~i 3 I . 2 ~i 3 1 2 ~i 3

1,00 +2,00 1,20 2,40 1,60 + 3,20 2,00 +4,00 3,00 +6,00

ABATERI LIMIT A PENTRU DIMENSIUNILE UNGHIULARE ALE PIESELOR PLATE Tabe!ul3 Lungimea laturii mai scurte a unghiului [mrn] 1. .. 10 I 10... 63 I 63 ... 160 160.. .400 I 400 ... 2500 Abateri limita mrn] 130 I 50 15 I 25 I 10 3 30 I 2 I Io I 20

Clasa de precizie 1 2 ~i 3

Tolerantele la coaxialitate ~i la simetrie ale pieselor plate sunt egale cu campul de toleranta stabilit in tabelul I, dimensiunea nominala considerandu-se dimensiunea ce!ui mai mare element dintre ce!e analizate.

ABATERI LlMITA ~I TOLERANTE DE POZITIE LA PlESE PROFILATE Prin piese profilate, se lnteleg piesele obtinute din produse plate laminate care, datorita eel putin a unei operatii de deformare (lndoire, ambutisare etc.), nu mai sunt plane. Abaterile limita pentru dimensiunile liniare ale pieselor profilate, cu exceptia razelor de racordare, sunt indicate in tabelul 4. .

Dimensiunea norninala a razei De la I panl!.la 6

De la 6 pana la 10

De la 10 pana la 25

De la 25 panl!.la 63

Clasa de precizie I 2 3 - I 2 3 1 2 3 1 2 3
I

De la 63 panl!.la 160

2 3
I

De la 160 pana la 400

2 3

1
De la 400 panl!.la 1000 2 3 1 2 3

De la 1000 panl!.la 2500

Tabelul4 Grosimea semifabricatului g, r mm1 1...3 0,1...1 3... 6 6 ... 10 > 10 Abateri limita from 1 0,40 0,20 0,30 0,60 0,80 0,40 1,00 0,60 0,80 1,20 1,60 2,00 0,80 1,00 2,50 0,30 0,50 0,40 0,60 0,80 0,60 0,80 1,00 1,20 1,60 1,20 2,00 2,50 1,60 3,00 0,40 0,50 0,60 0,80 1,20 1,00 1,20 1,60 2,00 0,80 1,60 2,00 2,50 3,00 4,00 0,50 0,60 0,80 1,00 1,20 1,00 1,20 1,60 2,00 2,40 2,40 2,OO 3,00 4,00 4,80 0,80 1,00 1,20 0,60 1,60 1,20 1,60 2,40 2,00 3,20 2,50 3,00 4,00 5,00 6,00 1,60. 2,00 \,00 1,20 1,20 2,40 3,20 2,00 2,40 4,00 3,00 4,00 5,00 6,00 6,00 1,60 2,od 1,60 2,00 3,00 3,20 4,00 4,00 3,20 6,00 5,00 5,00 6,00 8,00 8,00 4,0(,) 2,40 4,00 3,00 3,00 5,00 6,00 8,00 5,00 8,00 -8,00 8,00 8,00 8,00 8,00
I

Observatie : Abaterile limita ~i tolerantele stabilite se aplica tuturor dimensiunilor pieselor profilate, deci ~i dlmensiunilor din zonele plane, care pot sa nu fie influentate de procesul de deformare. ABATERI LIMIT A PENTRU DIMENSIUNILE UNGmULARE ALE PIESELOR PLATE Tabelul5 Clasa de precizie Pentru toate clasele Lunzimea laturii mai scurte a unzhiului [mm] 1...10 1 10.. .40 140 ... 80 Abateri limita [mm] 3 I 2 I 1 30 1>80

I 1

Tolerantele la coaxialitate si la simetrie ale pieselor profilate sunt egale cu carnpul de toleranta precizat in tabelul 4, dimensiunea nominala considerandu-se dimensiunea, celui mai mare element dintre cele analizate. .

 ABATERI LIMIT A PENTRU RAZELE DE iNDOIRE ALE PIESELOR PROFILATE Tabelul6 Grosimea semifabricatului s. r mrn1 1...3 0,1. .. 1 3 ... 6 6... 10 >10 Abateri limita fmrnl i040 +0,60 iO,60

Dimensiunea nominala arazei De la 1 pana la 6

De la 6 pana la 1.0

De la 10 pana la 25

De la 25 pan/i la 63

De la 63 pana la 160

De la 160 pana la 400

De Ia 400 panli la 1000

Clasa de precizie 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3

iO,60 i 1,20 i 1,60 i 1,00 +2,00 +2,50 i 1,20 +2,50 i4,00 i 1,50 +4,00 6,00 i2,00 6,00 i 10,00 +2,50 i 10,00 i 15,00

+ 1,00 2,00 2,00 + 1,20 2,50 +4,00 1,50 +4,00 +6,00 2,00 i6,00 10,00 2,50 i 10,00 15,00 4,00 i 15,00 25,00

+ 1,50

+ 1,20 +2,50 2,50 i 1,50 4,00 4,00 2,00 6,00 +6,00 + 2,50 i 10,00 10,00 i4,00 15,00 15,00 6,00 20,00 i 25,00

i2,50

+2,00

+ 2,50

+4,00

4,00 i 15,00 15,00 +6,00 + 25,00 25,00 10,00 i 40,00 40,00

i 6,00 i 25,00 i 25,00 i 10,00 i40,00 i40,00 15,00 i 60,00 60,00