MEDITATIE SI AUTOHIPNOZA Ce este meditatia? Cum functioneaz mintea uman n timpul meditatiei?

Ce tipuri de transformri cunosc sufletul si intelectul unui om care o exercit regulat si pentru o perioad ndelungat de timp? Cum este utilizat de ctre gurusii contemporani si, n general, de ctre organizatiile new age-iste? Ce rol joac n planurile lor? n sfrsit, ?are ea vreo legtur cu rugciunea crestin Ne vom strdui s conturm rspunsurile la aceste ntrebri prin apel la nvtturile gurusilor nsisi si, mai cu seam, la practicile lor - care sunt cu mult mai gritoare .dect cuvintele M voi opri, n cele ce urmeaz, asupra a trei practici distincte pe care le-am experiat personal. Ele sunt promovate de trei organizatii diferite care mpnzesc n momentul .de fat majoritatea trilor lumii occidentale. Imaginea fiecrei organizatii este diferit Cea dinti, intitulat generic Mind Control, si revendic o filiatie stiintific, adaptat .mentalittii apusene contemporane, viznd racolarea unei palete largi de adepti A doua organizatie, cea a gurului Shri Chinmoy, a acordat hinduismul cu preocuprile tnrului occidental, promovnd meditatia mbinat cu muzica, gimnastica, sportul, .pictura. Centrul organizatiei si principalul sediu al gurului se afl n New York A treia organizatie, cea a gurului Satyananda, avnd ashramul central n Mongyr (India), si conserv mai riguros identitatea hindus si evolueaz astfel cu o imagine mai exotic si mai autentic indian pe piata religioas. Totusi, pentru o promovare .mai eficient, si revendic statutul de Universitate Yoga Toate cele trei organizatii constituie mici segmente ale miscrii universale New Age (Noua Er), printre ale crei obiective majore se nscriu distrugerea caracterului crestin al societtilor occidentale si impunerea conceptiilor orientale despre om, lume si Dumnezeu. Noua Er pregteste sub toate aspectele contextul propice aparitiei unui nou lider religios mondial care va instaura o religie mondial unic si n cele din urm se va proclama pe sine Dumnezeu, instaurndu-si dictatura politic si religioas absolut. Este cel pe care poporul evreu l asteapt ca Mesia, iar Evanghelia l numeste Antihrist. Aparitia, dominatia temporar si sfrsitul lui Antihrist au fost profetite de nsusi Hristos, de Sfntul Apostol si Evanghelist Ioan Teologul, de .Sfntul Apostol Pavel si de multi alti sfinti crestini Primul exemplu :Iat ce am fost ghidati s facem n cadrul sedintelor de Mind Control Stm linistiti n fotoliile centrului de conferinte al hotelului. Suntem n jur de 70 de persoane. Scurta teorie introductiv s-a terminat. Ne relaxm... nchidem ochii; i vom pstra nchisi pn la finele exercitiului... Declamm cu voce puternic si prelung cuvntul sfnt al hindusilor, OM... Sala vibreaz pentru aproximativ dou minute de sunetul OM, pentru a se purifica spiritual atmosfera -asa cum ne explicaser deja... Binenteles, procedeul era antistiintific prin definitie; tinea de asumarea explicit a

unei credinte pur religioase, anume cea hindus. Nici unul dintre noi n-a remarcat ns .acest aspect. Executam mecanic tot ce ni se comanda, fr nici un filtru rational n continuare, l auzim pe profesor zicndu-ne: Voi numra foarte rar si limpede, n sens invers, de la 10 pn la 1. La fiecare numr imaginati-v c aveti de cobort cte o treapt, ca si cnd ati cobor o scar; adnc, tot mai adnc... 10... 9... 8... 1... 6... coborti scara n adnc, tot mai adnc... 5... 4... acum v aflati la un nivel mental mai profund, si veti cobor nc si mai adnc... 3... 2... coborti tot mai adnc..., continu vocea sugestiv a profesorului. i urmm indicatiile si simtim cum coborm tot mai adnc pe aceast scar imaginar. n sfrsit, ajungem si la 1. Suntem cu adevrat pe jumtate adormiti: corpul greu, pleoapele grele, mintea ncetosat, ca ntr-un somn, .pstrnd ns o oarecare constient Acum v aflati ntr-un plan profund, energetic al mintii continu profesorul. Vreau s vedeti limpede n mintea voastr, n culori, imaginile pe care vi le voi indica: un trandafir rosu... un apus de soare... un lac... un ru... un munte acoperit de zpad... o .stea... etc Dispozitiile sunt date ntr-un ritm foarte lent. Un sir de imagini directionate mi traverseaz mintea. M aflu parc n fata unui televizor. Claritatea imaginilor depinde numai de nivelul de dezvoltare al imaginatiei fiecruia dintre noi... n mod cert, ns, .printr-un astfel de procedeu ne cultivm si ne dezvoltm cu totii imaginatia Profesorul ne cere apoi s ne construim imaginativ laboratorul nostru spiritual, n care vom intra de fiecare dat pentru a executa tehnicile. Unul si imagineaz o pester; altul - o vil pe vrful unui munte; altul - un vast apartament ntr-un zgrie-nori, s.a.m.d.... Ni se cere s ni-1 imaginm n cele mai mici detalii. O facem cu meticulozitate, ntruct ni se las timp din belsug la dispozitie pentru aceasta... .Imaginatia noastr lucreaz acum la maximum Ni se comand mai departe s vedem n mintea noastr ceva ce am dori s ni se ntmple... Unul se vede pe sine frumos, altul l vede pe seful su dndu-i o prim, altul se vede pe sine familist... Dorintele cele mai intime ale fiecruia sunt ...scoase acum la iveal. Vism n chip programat Dup un rstimp oarecare, profesorul ne vorbeste din nou: Acum voi numra de la 1 la 10. La fiecare numr veti urca o treapt mai sus. Cnd voi ajunge la 10 v veti trezi, veti fi linistiti, absolut sntosi, odihniti si bine dispusi. Tot atunci veti deschide .ochii ncepe s numere lent. Ajunge la 10, si deschid la rndul meu ochii. Corpul mi este greu. Privesc n jur si vd oameni miscndu-se cu mult ncetineal, ca dup trezirea dintr-un somn adnc. Capul mi este de asemenea greoi si amortit. Acuz o stare .pronuntat de somnolent Profesorul ne asigur c, lucrnd sistematic n fiecare zi asupra unei teme, n final ni .se va ntmpla exact ceea ce ne dorim .Bine, dar cum se va ntmpla asta? ntreab cineva -

Cnd exersati aceast tehnic, v conectati la Mintea Universal care guverneaz lumea, si ea va face ca dorinta dumneavoastr s devin realitate! a survenit prompt rspunsul... Cu ct mai constant exersati metoda, cu att mai repede veti ajunge s v cufundati. V veti obisnui... Trebuie s o practicati la ore regulate - dimineata, la prnz, seara - fie si pentru zece minute. Exist oameni conectati pe toat durata zilei la .nivelul alfa S-au spus n cadrul cursurilor nc multe alte lucruri din a cror analiz se pot desprinde concluzii cel putin interesante. Eu mi voi concentra ns atentia asupra a .trei chestiuni a) Aceast practic se bazeaz pe cultivarea metodic si exploatarea nengrdit a imaginatiei. Dac se are n vedere cazul unei persoane care exerseaz zilnic, pe parcursul mai multor ani, aceast metod, este lesne de nteles ce amploare va dobndi capacitatea sa imaginativ, pe de o parte, dar si ct de mult timp din viata sa .si-1 va petrece n trmul imaginatiei sau sub influenta ei direct, pe de alt parte b) O asemenea tehnic l educ pe practicant n spiritul unui pasivism si al unei obediente totale. S ne rentoarcem asupra modului n care a fost executat metoda Mind Control. Stm asadar lejer pe scaun si ne relaxm, nchidem ochii si pierdem contactul cu mediul nconjurtor; emitem monoton pentru cteva minute sunetul sfnt, OM, si ne golim treptat mintea de orice gnduri. Auzim apoi vocea temperat dar autoritar a unui profesor de yoga, care ne dicteaz riguros ce s facem. Ne supunem continuu, ordinele succedndu-se fr ncetare. Ne conformm automat, mecanic, fr nici o cenzur rational, ntre altele si pentru c nu dispunem de timpul fizic pentru a rationa; orice efort rational presupune ntreruperea exercitiului. Ii permitem s fac uz de mintea noastr dup bunul su plac, fr s fi fost preveniti despre ceea ce urmeaz s ni se ntmple. Nu ni s-a dat ocazia si timpul de a ne gndi, de a discerne si de a alege liber. Am fost efectiv pusi n fata faptului mplinit. S-a exercitat asupra noastr o stpnire total, vreme de aproximativ douzeci de minute. Cnd ni se spune s ne trezim, atunci ne trezim, si ne simtim capul ngreuiat ca si .cnd ne-am scula din somn Este scenariul unei sedinte tipice de hipnoz n mas, condus de un yoghin experimentat, cu scopul de a sparge barierele mentale care l mpiedic pe individ s progreseze n autohipnoz. Pentru c obiectivul ultim al acestui seminar l constituie .predarea unei tehnici de autohipnoz Ni s-a nmnat la sfrsit cte o caset audio, cu ajutorul creia s exersm la domiciliu. Indicatiile sunau astfel: Izolati-v ntr-o camer linistit din casa voastr si rugati s nu fiti deranjati sub nici un motiv. Trageti obloanele si stingeti toate luminile, asa nct s fie ntuneric si liniste. Asezati-v n pozitia lotusului sau n orice alt pozitie de meditatie; dac v e greu, atunci ntindeti-v pur si simplu pe podea. .Relaxati-v si porniti casetofonul Cnd caseta ncepe s ruleze, se aude pentru cteva minute un zumzet continuu, asemntor cu zgomotul unui motor care functioneaz monoton. Acest zumzet pregteste mintea (ntocmai ca si sunetul prelungit OM) pentru a executa comandamentele ulterioare fr gnduri si reactii luntrice de mpotrivire. Zumzetul continuu goleste mintea de gndurile deja existente, si mpiedic totodat nasterea

.unor gnduri noi La captul ctorva luni de practic intens, puteam deja aplica singuri metoda, fr profesor si fr caset. Ajunsesem la stadiul n care eram capabili s ne .autocufundm Instructorii preferau s utilizeze termenul autocufundare, evitndu-1 cu obstinatie pe cel de autohipnoz, ntruct termenul hipnoz provoac adesea rezerve si chiar team, iar pe de alt parte este un termen deja consacrat care nu poate fi prezentat ca o descoperire nou. Din exact acelasi motiv era evitat, cel putin ntr-un prim stadiu, si .termenul meditatie c) Marile promisiuni pe care le vehiculeaz nvttorii acestei tehnici sunt .instrumentul cu ajutorul cruia i tin pe oameni n stpnirea lor Prima promisiune care ni se face decurge din chiar numele organizatiei: vom nvta s ne controlm mintea si s-i valorificm puterile ascunse. Apogeul acestei promisiuni este atins atunci cnd profesorul ne spune c Mintea Universal care guverneaz ntreaga lume va face ca dorinta noastr s devin realitate; cu alte cuvinte, orice imagine autoprogramat am derula pe ecranul mintii noastre prin tehnica pe care am nvtat-o va fi transpus n realitate de ctre Mintea Universal. Ni se fgduieste c putem deveni n felul acesta bogati, frumosi, puternici, sntosi, celebri, ba chiar .putem ajunge la progres spiritual, cunoastere spiritual si, mai mult, sfintenie In continuare, suntem invitati s ne nscriem n asociatia absolventilor seminarului. Vom pstra astfel un contact permanent si vom fi tinuti mereu la curent cu noile descoperiri. n acelasi timp, devenim membrii unui grup de oameni care se sprijin social, dobndim noi prieteni, noi cunostinte, noi posibilitti... Pe de alt parte, desigur, conductorii grupului si sporesc influenta social, pot introduce mai usor n circulatie anumite stiri si idei, si pot modela mai eficient perceptia despre lume a .adeptilor lor In ceea ce priveste marile fgduinte cu care publicul este atras ctre seminariile de Mind Control, una din problemele majore care se cer rezolvate vizeaz identificarea continutului notiunii de Minte Universal. Dac prin acest termen este subnteles Dumnezeu, atunci avem de-a face cu o religie care si revendic putinta de a-i aduce pe adeptii si n contact cu Divinitatea si, n felul acesta, se nruie toate pretentiile stiintifice ale metodei. Ins Hristos ne avertizeaz c exist dou feluri de puteri spirituale: Dumnezeu si ngerii Si, pe de o parte, si Diavolul mpreun cu demonii lui, de cealalt parte. Si, de vreme ce aceast asa-numit Minte Universal nu este Hristos, ci, dimpotriv, submineaz si maimutreste nvttura si Biserica lui Hristos, !atunci este ct se poate de evident cine se ascunde n spatele acestei titulaturi Ct priveste msura n care se concretizeaz promisiunile pe care organizatia le agit att de strident, majoritatea membrilor pe care i-am cunoscut nu si-au mbunttit radical nici situatia economic, nici starea de sntate, dup cum nici n-au devenit celebri sau super-inteligenti. Ceea ce s-a schimbat ns substantial n viata lor este conceptia despre om, despre lume si despre Dumnezeu. De asemenea, au suferit notabile transformri de comportament si personalitate, devenind n general mai pasivi, si n special dependenti de instructorii Mind Control. Se poate vorbi ntr-

adevr de un control al mintii, ns numai n sensul c mintea le este dirijat de ctre conductorii grupului. Printre acestia din urm, am constatat c exist unii care si exercit realmente puteri suprafiresti. Sunt puteri spirituale care sustin si dirijeaz organizatia. Liderii cei mai evoluati ntretin un contact nemijlocit cu fiintele .spirituale, n spet cu demonii Al doilea exemplu S ne oprim, n cele ce urmeaz, asupra seminarului organizat de Centrul OM al gurului Shri Chinmoy. Cel care pred este un discipol apropiat al gurului. Afisul care ne invita la conferint purta titlul Cum veti atinge prin yoga tintele dumneavoastr .spirituale Iat procedeul prin care am fost nvtati s meditm: ne asezm ntr-o pozitie ct mai relaxat, nchidem ochii si ne concentrm mintea asupra unui punct concret (locul inimii, spre exemplu). Profesorul ne propune: Imaginati-v c inspirati si expirati nu prin nri, ci prin inim. Simtiti aerul trecnd prin inima voastr. Asadar, pret de aproximativ zece minute ne imaginm c aerul intr si iese prin inim. Se presupune c astfel ni se deschide inima spiritual si dobndim iubire. Urmeaz apoi o pauz n care profesorul ne vorbeste despre yoga, rencarnare, karma si despre gurul su. La captul peroratiei, nchidem ochii si ne concentrm din nou asupra locului inimii. Profesorul ne indic acum s ne imaginm c n locul inimii exist o floare deosebit de frumoas. Ne cere apoi s ne identificm cu aceasta. Dup ce ne las cteva minute s ne autostimulm imaginatia, ne ndrum s ne cufundm n inima florii, unde ar exista, spune el, un soare minuscul. Cufundati-v n soare... Simtiti soarele cum creste si devine una cu voi.... Dup aceast cufundare a mintii n imaginar, ncepe lent revenirea n lumea real. Simtiti c iesiti din soare... Sunteti iarsi n floare; ridicati-v deasupra florii... Auziti sunetele din jurul vostru... Deschideti ochii putin .cte putin O dat cu finalul exercitiului, profesorul si reia expunerea: Aceste exercitii sunt foarte simple, dar foarte eficiente, mai ales dac le practicati zilnic, la ore bine stabilite... Veti putea ptrunde astfel n realitatea spiritual si veti accede la un plan spiritual superior, ne asigur el cu convingere. In sfrsit, ne permite s-i adresm :cteva ntrebri. M grbesc s-1 interpelez Domnule profesor, pe de o parte vorbiti despre o anumit realitate pe care meditatia ne va ajuta s o descoperim, iar pe de alt parte n toate exercitiile pe care le-am fcut ne-ati comandat s ne imaginm aceast realitate. Cum stim c ea exist ?cu adevrat si c nu este o simpl nscocire a imaginatiei noastre Meditatia v va convinge de aceasta. Cu ct veti exersa mai temeinic, cu att veti fi .mai edificati si veti dobndi experiente despre aceast realitate Dar dac fac n fiecare zi exact ceea ce-mi spuneti, adic m scol dimineata si meditez asupra inimii spirituale, mi imaginez c respir prin inima spiritual, c schimb energie cu cosmosul - si tin s subliniez cuvntul imaginez - nu nseamn aceasta pur si simplu c m autosugestionez? Nu voi ajunge n final, dup ani de zile de practic, s creditez propria mea imaginatie, lund-o drept realitate? Nu cumva m transpun ntr-o lume fantastic? Mai mult, nu cumva voi ajunge s confund n general

realul cu imaginarul? Vreau s spun c nu exist n realitate nici floarea, nici soarele ?n inim, nu-i asa Da, nici floarea si nici soarele nu exist. ns dumneavoastr, prin exercitiul meditatiei, ajungeti s ncorporati calittile acestor imagini - adic frumusetea florii, .luminozitatea soarelui - si astfel sunteti ajutati s le realizati n viata dumneavoastr Asadar, este vorba de autosugestie, de autoprogramare sau programare din exterior, mai ales c dumneavoastr sunteti cel care alege aceste simboluri, n timp ce noi v executm riguros instructiunile. Practic, dumneavoastr ne programati mintile, iar noi ...ne conformm programului Uitati ce se ntmpl, ntreaga societate uman functioneaz pe baza unor programe; .noi nu facem dect s schimbm un program cu altul mai bun Sunt de acord c societatea ncepe s programeze mintile oamenilor din chiar clipa nasterii lor, imprimndu- le adesea valori negative - precum egoismul, agresivitatea, goana dup bani si putere, hedonismul n toate formele lui, s.a.m.d.... Este suficient s evocm programele actuale de televiziune, care promoveaz constant sexul si violenta, ntrebarea mea este alta: De unde stim c noul program pe care ni-1 ?propuneti este expresia adevrului ?Cunoasteti dumneavoastr cumva adevrul Nu, dar pstrez multe dubii legate de ceea ce ne propuneti, si vreau s le discutm. Ce garantii exist c programul pe care vreti s-1 impuneti mintii noastre este furnizor de adevr? Dac el este gresit, atunci mi voi petrece tot restul vietii lund greseala drept adevr? Nu e oare extrem de riscant? In cel mai fericit caz, mi voi irosi multi ani de zile n zadar... Iar apoi, voi mai gsi oare vreodat resursele spirituale pentru a nltura acest program? Voi putea mcar constientiza c acest program este gresit, de vreme ce m-am supus ani n sir unei actiuni sistematice de anihilare a capacittii ?critice a mintii Subit, atmosfera dintre noi a devenit glacial si profesorul a sugerat c nu mai este .dispus la o prelungire a discutiei Intruct am participat la nenumrate sedinte de hipnoz si am auzit gurusi celebri vorbind despre hipnoz si meditatie, ntruct am vzut cu ochii mei maestrii yoghini precum Babaji si Satyananda hipnotiznd oameni n cteva secunde - ba chiar am fost eu nsumi beneficiarul unui asemenea tratament de cinci-sase ori n India, am toate temeiurile s afirm c asa-numita meditatie yoghin este o form de autohipnoz. .De altfel, am ntlnit gurusi care admiteau implicit aceast echivalent Desigur, cei care mediteaz sunt de obicei dirijati n prealabil de ctre un guru, astfel nct temele sunt atent selectate dinainte. Asa se face c discipolii sunt dirijati uneori spre a-si reaminti vietile anterioare, ca n felul acesta s mbrtiseze credinta n rencarnare. Alteori sunt dirijati s mediteze asupra figurii gurului, sub pretextul nsusirii valorilor spirituale pe care acesta le ntrupeaz; n realitate, ns, pe aceste ci ocolite vor fi condusi spre a-1 admira, adora si zeifica pe guru, devenind n final .uneltele lipsite de voint ale acestuia

Prin meditatie, adic n cea mai mare msur prin autohipnoz si autosugestie, persoana este determinat s-si mpleteasc singur lanturile spirituale cu care se va lsa trt n nselare si sclavie. Gurusii utilizeaz nssi puterea mental a persoanei pentru a o supune. Este ca si cum ar convinge-o s-si scoat ochii cu propriile ei .mini Iar oamenii ri si amgitori vor merge spre tot mai ru, rtcind pe altii si rtciti fiind ei nsisi (II Tim. 3, 13), spune Apostolul Pavel. Dar cine i-a nselat pe toti acestia, pe gurusi si pe discipolii lor? Cine i-a deturnat la o asemenea distant de realitate? Exist n spatele lor o traditie spiritual multimilenar, n care se nasc si pe care o respir: vechea idolatrie rezist pn n zilele noastre, ntretinut de anumite entitti spirituale care produc valuri de evenimente si experiente suprafiresti, alimentndu-le oamenilor atasamentul fat de aceast traditie. Evanghelia nu face nici un secret din identitatea autorului si catalizatorului acestei rtciri: este balaurul cel mare, sarpele cel de .(demult, care se cheam Diavol si Satana, cel care nseal toat lumea (Apoc. 12, 9 Al treilea exemplu M voi referi succint la continutul a dou conferinte-lectii sustinute de miscarea .gurului Satyananda Prima lectie este predat de nssi Shivamurti, conductoarea filialei grecesti a miscrii. Suntem njur de 20 de persoane, cu vrste situate pn la 25 de ani. Ni se indic mai nti s facem cteva asane, pentru ca n final s ne asezm n pozitia .lotusului Acum nchideti ochii! Dobnditi cunoasterea trmului spiritual care se afl n fata .persoanei voastre .Un ntuneric se ntinde n fata mea. M strduiesc s-1 pipi, s-i aflu marginile .Imaginati-v n mijloc o lumnare arznd .Facem eforturi serioase n acest sens .Deschideti ochii si priviti intens flacra lumnrii care arde n fata voastr Intr-adevr, n acest timp cineva aprinsese o lumnare de dimensiuni mari si o postase n fata noastr. Dup ce o privim concentrati vreme de cteva minute, ne porunceste :din nou .Inchideti pleoapele si pstrati imaginea lumnrii n fata ochilor Acum detaliile sunt mai palpabile, exact ca atunci cnd, dup ce privim soarele un anumit timp si nchidem ochii, pstrm n continuare imaginea soarelui pe retin, ca urmare a excitrii nervului optic. Acelasi gen de perceptie se manifest si acum. Imaginea lumnrii persist n fata noastr, fr s fac necesar un efort de .imaginatie

Strduiti-v s pstrati imaginea clar si constant n fata voastr cu ochii nchisi, ne .spune din nou Shivamurti .Intr-adevr, reusesc Acum strduiti-v s vedeti un frumos trandafir rosu... l vedeti ct se poate de viu, ...cu picturile de rou pe el De aici ncepe deja s lucreze imaginatia. Continum apoi cu succesiuni ntregi de :imagini, la captul crora ni se comunic ritos Trmul prezent acum n fata voastr se numeste Tsitakas si este locul vederii spirituale. Se poate dezvolta acest trm, precum si capacitatea de a primi si a trimite .imagini In concluzie, ni se adreseaz din partea conductorului miscrii propunerea explicit .de a ne cultiva paroxistic imaginatia Cea de-a doua lectie se desfsoar n vasta sal a unui ashram din India. Profesoar este o swami european, veche discipol a gurului. Poart rasa portocalie. Printre elevi se numr n special vizitatori ocazionali ai ashramului, de la copii pn la oameni de vrst medie. Nidra Yoga sau yoga relaxrii se adreseaz prin excelent .societtii contemporane Profesoara ne invit s ne ntindem pe podea, fr s ne atingem unul pe altul, si s ne .gsim o pozitie ct mai comod ...Inchideti ochii si linistiti-v, relaxati-v Ritmul indicatiilor este lent, pentru a ne asigura tot timpul necesar executiei. n sal .domneste o liniste deplin, ntrerupt numai de glasul yoghinei Simtiti-v corpul devenind greu, din ce n ce mai greu... Este cu neputint s-1 ...miscati... Simtiti punctele de contact cu podeaua .Urmeaz o pauz de cteva minute Acum simtiti-v corpul foarte usor, gata s-si ia zborul... Uitati acum corpul, si priviti cu mintea un minunat apus de soare... Acum o floare galben... O cascad ...frumoas... Un soare strlucitor Imaginile se nsiruie ca la un cinematograf. Glasul profesoarei este domol si ritmat. .ntregul exercitiu dureaz n jur de o or Acum dobnditi din nou constiinta propriului corp... Miscati-v ncet-ncet ...membrele .Intr-adevr, mi simt corpul ndeajuns de greu ct s nu pot schita miscri rapide ...Deschideti-v ochii putin cte putin si luati act de amnuntele camerei -

M ridic alene, ca dup un somn profund. Privind n jur, constat c majoritatea cursantilor par a fi proaspt treziti din somn... Unii rmn ns ntinsi pe podea. Au !adormit ntr-adevr de-a binelea ...Treziti-i, ne spune zmbind profesoara Acesta a fost continutul lectiei de Nidra Yoga, pe parcursul creia ne-am predat controlul mintii si ntreaga voint n minile swamitei, devenind subiectii unei proceduri tipice de hipnoz n mas. Hiperstimularea imaginatiei a constituit din nou .activitatea noastr principal Am evocat cele trei cazuri de mai sus pentru a ilustra si sub acest aspect imensa diferent dintre yoga si ascetismul ortodox. Acesta din urm adopt o pozitie refractar fat de imaginatie, concentrndu-se asupra unei ancorri ct mai intense n realitate. Consider imaginatia un teren extrem de primejdios, folosit prin excelent de ctre Diavol. Printii asceti desemneaz frecvent imaginatia ca fiind puntea demonilor, iar pe Diavol l numesc mare scenograf, regizor sau nscocitor. Prin intermediul imaginatiei, Diavolul se strduieste s influenteze decisiv mintea uman. Printii disting net lucrarea imaginatiei de adevrata lucrare a harului dumnezeiesc. Aceast lucrare a Duhului Sfnt este perceput n stare de trezvie, n deplin .cunostint, si totdeauna n afara trmului imaginatiei S consultm ns chiar scrierile patristice. Textul ce urmeaz apartine Sfntului Nicodim Aghioritul, fiind extras din cartea sa Rzboiul nevzut. Sfntul Nicodim a studiat riguros vechile scrieri ascetice ale Printilor crestini si le-a reunit n monumentalele culegeri intitulate Filocalia si Everghetinos, care au devenit cele mai citite crti n mediile monahale ortodoxe. mbrtisnd el nsusi acelasi mod de viat pe care si-1 asumaser Printii isihasti si rezumnd experienta patristic a :Bisericii lui Hristos, Sfntul Nicodim scrie Dup ce am vorbit despre corectarea simturilor noastre, urmeaz a vorbi aici si despre felul cum s corectm imaginatia si memoria noastr; cci, potrivit aproape tuturor filosofilor, imaginatia si memoria nu sunt altceva dect impresii ale lucrurilor sensibile pe care le-am vzut, auzit, mirosit, gustat si pipit. Am putea asemna .ntructva suma perceptiilor noastre cu o pecete, iar imaginatia cu imprimarea pecetii [...] S stii c, dup cum Dumnezeu este n afar de toate simturile si lucrurile ce se simt, n afar de orice form, culoare, distant si loc, ca o fiint fr form si nenchipuit, fiind pretutindeni si mai presus de orice, tot astfel este dincolo de orice imaginatie. Prin urmare, s stii c imaginatia este o putere sufleteasc incapabil a se uni cu .Dumnezeu, din pricina unor astfel de neajunsuri ale ei S stii c Lucifer, cel ce fusese ntiul ntre ngeri, aflndu-se la nceput mai presus de imaginatie si afar de orice form, culoare si perceptie, ca minte rational, imaterial, fr form si fr trup, mai apoi rvnind n mintea sa s devin ntru totul egal cu Dumnezeu, a czut n aceast mult divizat, grosolan si multiform imaginatie. Astfel, din nger fr form, nematerial si neptimas, a devenit diavol, oarecum .material, pluriform si ptimas

De aceea este numit de ctre dumnezeiestii Printi pictor a toate, imitator a toate, sarpe cu multe chipuri, mnctor al pmntului patimilor, nlucire, si alte [...] .nume de acest fel Deci, nvat din acestea, iubite, c diferitele forme ale imaginatiei, dup cum sunt inventii si nscociri ale diavolului, tot asa i sunt lui si foarte pe plac. Pentru c, dup unii sfinti, imaginatia este puntea pe care trec demonii ucigtori si se amestec n suflet, fcndu-1 slas al gndurilor rele si al tuturor patimilor necurate, sufletesti si [...] .trupesti O! Dar diavolul cel ucigtor de oameni a fcut ca, ntocmai precum el a czut prin imaginatie, tot asa si Adam s-si nchipuie c poate deveni egal cu Dumnezeu, si prin aceast nchipuire s cad. Astfel, din acea viat cugettoare, ngereasc, indisolubil si statornic, a fost aruncat de diavol n imaginatia robit simturilor, multiform si [...] .nestatornic, si n starea animalelor irationale Omul, o dat czut ntr-o astfel de stare, cine poate spune n cte patimi, rutti si ?greseli n-a fost aruncat prin imaginatie A umplut filosofia moral cu felurite amgiri, fizica cu multe opinii neadevrate, iar .teologia cu dogme false Cci multi dintre cei vechi si dintre cei noi, dorind s vorbeasc despre Dumnezeu si s se ocupe ndeosebi de adevrurile nalte si nenchipuite ale lui Dumnezeu, chiar nainte de a-si curati mintea de formele ptimase si de feluritele nchipuiri ale lucrurilor care cad sub simturi, n locul adevrului au aflat minciuna. Rul cel mare este c au mbrtisat aceast minciun drept adevr. n loc de teologi, ei se arat a fi .niste amgitori, bizuindu-se pe iscusinta mintii, cum zice Apostolul Deci, frate, dac doresti s te eliberezi degrab de aceste patimi si rutti, dac voiesti s te feresti de feluritele curse si mestesugiri ale diavolului si dac iubesti a te uni cu Dumnezeu si a dobndi dumnezeiasca luminare, atunci lupt-te din rsputeri a-ti goli mintea de orice form, culoare si spatialitate. Pe scurt, de orice imaginatie si aducere aminte a lucrurilor bune sau rele, pentru c toate acestea sunt plgi, umbre si neguri care ntunec puritatea, nobletea si strlucirea mintii. Nici o patim trupeasc sau sufleteasc nu poate ptrunde n minte pe alt cale dect prin imaginarea lucrurilor senzoriale. Imaginatia si memoria sunt treptele nselciunii vrjmasului, dar mai cu .seam imaginatia: ntr-nsa este rdcina oricrui pcat Srguieste-te, deci, a-ti pstra mintea curat de orice imaginatie, asa cum a creat-o .Dumnezeu Asadar, n vreme ce crestinii se feresc de imaginatie n timpul rugciunii, toti gurusii si new age-istii, dimpotriv, o stimuleaz si o dezvolt prin diversele mijloace de meditatie, considernd-o vehicul si mod de a se apropia de Dumnezeu. .Binenteles, Dumnezeul lor este cu totul altul dect Hristos In zilele noastre asistm la o veritabil explozie de organizatii new age-iste care cultiv sistematic imaginatia n mintile adeptilor lor. n acest fel, Diavolul gseste

terenul cel mai prielnic pentru a-i duce la cinema, cum obisnuia s spun btrnul Paisie. Acest teren extrem de fertil va fi valorificat si de ctre Antihrist, n scopul plsmuirii falselor sale minuni. Sfntul Apostol Pavel scrie n cea de-a doua sa epistol ctre tesaloniceni c artarea lui Antihrist va fi nsotit de false minuni care se vor svrsi prin lucrarea Diavolului: Iar venirea aceluia va fi prin lucrarea lui Satan, nsotit de tot felul de puteri si de semne si de minuni mincinoase, si de amgiri nelegiuite, pentru fiii pierzrii, fiindc n-au primit iubirea adevrului (II Tes. .(2,9-10 Asadar, analiza acestor aspecte legate de meditatia oriental si rugciunea crestin reveleaz o dat n plus antiteza fundamental dintre cele dou religii. Pe ct difer lumina de ntuneric si Dumnezeu de Diavol, pe att difer Biserica lui Hristos de .pgnismul hindus si de sectele new age-iste MIND CONTROL Nu tot ce strluceste este aur... Cu ani de zile nainte de a-1 cunoaste pe printele Paisie, luasem contact cu Mind Control prin intermediul unei crti cu acelasi nume, pe care mi-o dduse o verisoar de-a mea. Jose Silva, un mexican srac si destept, descoperise o metod prin care se puteau valorifica puterile ascunse ale mintii. Aplicnd asupra sa aceast metod, el a devenit super-bogat, fondator si conductor al unei organizatii mondiale avnd drept scop popularizarea acestei metode n ntreaga lume. Astzi aceast organizatie are filiale si n Grecia. Membrii pltesc o cotizatie pentru conferintele regulate, se organizeaz n asociatii si se strduiesc s atrag un ct mai mare numr de noi membri la conferinte. Din punct de vedere stiintific, metoda se bazeaz pe emisia de unde electromagnetice a creierului. Mai precis, creierul emite un anumit tip de unde atunci cnd individul se afl n stare de veghe, alt tip atunci cnd doarme adnc, alt tip atunci cnd doarme usor, cnd se afl ntre somn si veghe. Acest ultim tip de unde au fost botezate unde alfa, considerndu-se asadar c n aceast stare, ntre somn si veghe, creierul se afl pe nivelul alfa. Initiatorii metodei sustin c n momentul n care creierul se afl pe nivelul alfa, atunci are mai multe puteri, sau poate valorifica mai bine potentele sale. Astfel au elaborat o tehnic, numrnd n sens invers de la 10 la^ 1, prin care, constient, individul poate cobor la nivelul alfa oricnd doreste, fr a fi nevoie s doarm. Cnd cineva se afl la acest nivel, si poate folosi puterile ascunse ale mintii. Toate aceste enunturi au fost ambalate ntr-o terminologie stiintific si sunt prezentate ca stiint. n cadrul cursurilor adresate nceptorilor, nu se face nici cea mai mic aluzie la yoga sau misticismul oriental. Dimpotriv, este exploatat ilicit perceptia occidental asupra stiintei, psihologiei s.a.m.d. Numai penetrnd cineva organizatia poate depista treptat tainicele interconexiuni. Cnd un individ ajunge s prezinte ncredere, cnd devine unul dintre ei, de-al lor, atunci i vor indica aceste vase comunicante. Atunci va recunoaste c aceast nou descoperire a lui Jose Silva nu este nimic altceva dect vechea metod de autohipnoz pe care o foloseau vechii egipteni, dar o

folosesc si actualii hindusi, buddhisti si toat gama de propovduitori ai misticismului oriental. Difer numai vitrina, modul de servire, paravanul, nvesmntarea ntregului demers cu hainele stiintei apusene. Tinta o constituie atragerea celor care admir si crediteaz stiinta. Se ntelege c n perioada aceea nu cunosteam toate aceste lucruri. Este si motivul pentru care, atunci cnd am aflat c se organizeaz o conferint introductiv despre Metoda Jose Silva la Societatea de Studii Macedonene, am mers plin de interes. Am audiat toat prezentarea. Existau, desigur, elemente care mi aminteau de yoga, ns destul de vag, iar aceasta ntruct posedam totusi anumite cunostinte despre yoga. Cineva care nu avea nici o astfel de tangent n-ar fi putut nici mcar s bnuiasc ceva. Mi se ivise o nedumerire, fapt pentru care i-am adresat la sfrsit urmtoarea ntrebare profesoarei care vorbise: - Mintea omeneasc, prin natura si constructia ei, are un mod firesc de a functiona. Astfel, ea se afl la nivelul alfa numai atunci cnd omul doarme, deci pentru o perioad limitat de timp n decursul celor 24 de ore. Dumneavoastr ne propuneti s intervenim n acest proces spontan, natural, si s ntreprindem o schimbare, o nlocuire. Ne propuneti efortul de a rmne pe nivelul alfa ct mai mult timp posibil. Cum putem sti dac acest lucru nu este periculos? Cum putem fi siguri c aceast constrngere a firii nu va da nastere unui dezechilibru, unei vtmri trupesti sau sufletesti? Cum ne edificm asupra impactului pe care l va avea asupra sistemului nostru nervos, spre exemplu? Vtmarea poate s nu se manifeste imediat. Creierul are niste parametri de rezistent, dar atunci cnd se opereaz o fortare sistematic, de ani de zile, a functionrii lui firesti, ce se va ntmpla n asemenea conditii? De unde putem sti c va rezista? - Nu te teme, noi stim! a rspuns. Doar att!... Trebuia adic s cred n ei si n cunostintele lor. N-am primit un rspuns stiintific concret. Un cercettor, un fizician, un medic, ar fi adus o dovad experimental, rezultate statistice. Spre exemplu, cutare medicament sau cutare metod a fost aplicat pentru atta timp unui grup, iar apoi au fost examinati membrii grupului si s-a constatat asta si asta. Au fost depistate cutare efecte pozitive, respectiv cutare influente negative, etc. etc. Acesti oameni nu numai c nu vehiculau elemente stiintifice, validate prin experient, dar nu practicau nici mcar un mod de gndire stiintific. Totul se rezuma la cteva ncredintri linistitoare: Nu te teme, stim noi ce facem, ai ncredere n noi. Ct ncredere poate investi cineva ntr-un om neinstruit? De pild, i poti ncredinta motocicleta, automobilul, casa sau - fie! - chiar si contul tu din banc. Dar este oare ntelept s-i ncredintezi n alb creierul tu, activitatea mental, echilibrul tu sufletesc?

Eu n-am urmat atunci seminariile, ci abia doi ani mai trzju. mpins de uriasul meu egoism, voiam s m disting de oameni, s-i depsesc cu orice risc. Mi se promitea c voi fi ajutat s dobndesc puteri ascunse, s-mi valorific ntregul potential al mintii si, n felul acesta, s-i surclasez pe cei din jur, s-mi pot rezolva cu usurint problemele zilnice, s-i pot ajuta pe ceilalti oameni, adic s m aflu ntr-o pozitie superioar lor. Toate aceste patimi, mizeria sufleteasc, erau inconstiente, inspirat mascate de lozinci frumoase precum progres spiritual, cutarea adevrului, ajutorarea omenirii, redescoperirea gnozei mistice s.a.m.d. Dac se adaug n calcul plictisul si golul vietii zilnice lipsite de Hristos, singurtatea si dorinta de a ntlni oameni, n special de sex opus, atunci pot fi ntelese cteva dintre mobilurile care i mping pe oameni, inconstient de cele mai multe ori, s ia parte la astfel de miscri. Asadar, la doi ani de zile dup primul contact cu ei, si la cteva luni dup ntlnirea cu Yogamukananda, m aflam la Majestic - o cafenea pe malul mrii unde obisnuiau s se adune studentii - cnd m-a ntlnit un oarecare cunoscut si mi-a spus c merge s participe la prima lectie a seminarului despre Mind Control. Am hotrt s-1 nsotesc. Seminarul se desfsura ntr-o sal de conferinte de la Electra Palace, unul dintre cele mai luxoase hoteluri din Tesalonic, n piata Aristotel. Urma s dureze patru-cinci zile, iar participarea costa jumtate din bursa lunar a unui student. M-am ntlnit cu profesorul si i-am spus c nu dispun de banii necesari. M-a primit gratuit. n acea vreme citeam crtile lui Omraam Mikhael Aivanhov, un fel de mag alb. Prima zi a seminarului a decurs linistit si toti erau satisfcuti. La sfrsit am cutat prilejul s m ntlnesc n particular cu profesorul. Era un om la vreo 40-45 de ani, suplu, cu o constitutie atletic. Numele su era Paul Grivas. Era cipriot de origine, eleno-american la a doua generatie, si locuia n New York. Ne-am simpatizat reciproc. Vorbea foarte bine greceste. - Apartii Frtiei Albe Universale? l-am ntrebat. - Sper c da, a rspuns. Am continuat discutia. Cnd a constatat c citisem si cunosteam destule lucruri legate de yoga, mi-a spus c si el este yoghin. M-am mirat putin, cci nu-mi imaginasem niciodat un yoghin mbrcat n costum. - Eu practic Kriya Yoga si l-am avut maestru pe Paramahamsa Yogananda. Aici lucrez ca s scot ceva bani. Pe mentorul lui l cunosteam dintr-o carte a sa. O citisem pe vremea cnd eram student n anul I. mi dorisem si eu s-1 ntlnesc cndva. Am continuat discutia si am descoperit c Paul era un yoghin avansat. I-am mrturisit: - Simt c tot ceea ce fac m schimb; faptele mele, cuvintele, gndurile m influenteaz profund n interior, mi transform sufletul. Nu stiu cum trebuie s triesc. Nu stiu ctre ce trebuie s m ndrept. mi cizelez sinele n fiecare zi, dar fr

un plan, fr un model, ci n virtutea hazardului. Nu-i indicat s continui asa, dar nu stiu cum. - Data viitoare cnd am s vin n Grecia, n primvar, peste sase luni, vom petrece o zi mpreun. De data asta nu am timp. - In primvar eu voi fi n India, am rspuns. M-am mirat att de rspunsul pe care i l-am dat, ct si de rapiditatea cu care evoluase relatia noastr. Am nteles c, ntr-o manier necunoscut mie, Paul m influentase. Astzi pot conchide c m supusese unei usoare hipnotizri. In rstimpul celor doi ani care trecuser de la prima conferint desfsurat la Societatea de Studii Macedonene, l cunoscusem pe printele Paisie. nmagazinasem nluntrul meu, asadar, cteva experiente ortodoxe, crestine. In ziua a doua a seminarului m aflam n salonul hotelului, asteptnd reluarea discutiilor. Din aceast zi urma s nceap adevrata instruire-initiere. Oare e bine ce fac?, m-am ntrebat, gndindu-m la toate cele pe care mi le spusese printele Paisie. Printe, dac ceea ce fac e un lucru ru, mpiedic-1! Nu ngdui s se ntmple, lam rugat luntric. Au sosit apoi cunoscutii, cteva domnisoare, si am uitat cu desvrsire de rugciunea pe care o fcusem. Seminarul a demarat. Am nceput rostind cu putere OM, sunetul sfnt, conform nvtturii hinduse, pentru a se purifica atmosfera de influente spirituale nedorite. Seminarul continua, dar elevii mai vechi au nceput s devin indispusi. n pauze, murmurele si agitatia cresteau. Eu nu puteam ntelege ce se petrecea. Il simpatizasem pe Paul si mi displcea s aud cuvinte mpotriva sa. Paul ns, precum s-a dovedit mai trziu, ncepuse s m suspecteze a fi cauza dificulttilor. Dup pauz, a redeschis seminarul cu cteva anecdote, pentru a destinde atmosfera. In timp ce spunea anecdotele, plimbndu-se prin multime, m supunea diferitor teste psihosomatice. Spre exemplu, mi ntindea brusc mna, ca s vad cum voi reactiona. Absolut spontan, fr s m gndesc, am rspuns pozitiv; l-am prins strns de mn. Mi-a fcut trei-patru astfel de teste si, n final, mi-a fcut unul despre care citisem ntr-o carte de psihologie. Atunci mi-am dat seama c se ndoieste de mine, c verific raportarea mea emotional fat de seminar si fat de persoana sa. M-am mirat, cci eram realmente ntr-o stare pozitiv. De altfel, am reactionat la toate testele pozitiv. S-a hotrt s continue initierea. Atmosfera devenise cald si amical. Era un bun profesor. Procesul de instructie progresa gradat, cu exercitii tot mai complexe. Dup o jumtate de or de exercitii, elevii mai vechi au nceput din nou s se agite. Murmurau ntre ei.

Aceast tensiune n-a ntrziat s erup. S-au ridicat doi-trei dintre ei si au nceput s protesteze deschis: - Exist sau nu exist protectie spiritual la acest seminar? ntrebau ei provocator. Pentru elevii mai noi, sensul acestei ntrebri era greu de reperat. Ce s nsemne protectie spiritual? S ne protejeze de ce anume? Exist vreun pericol de care trebuie s ne protejm? Cine ne amenint si cine ne protejeaz? La toate aceste ntrebri, veteranii rspundeau cu jumtti de cuvinte. Subliniau ns faptul c de aceast dat existau intruziuni de ordin spiritual si c situatia devenise astfel critic, spre deosebire de sedintele precedente. Seminariile s-au ntrerupt pentru o zi. Paul a anuntat c vom continua seminariile cu Mria, o veche elev a sa, ntruct el personal nu mai poate continua. Atunci mi-a strfulgerat n minte acest gnd: Ce am cerut eu de la printele Paisie? Nu l-am rugat s mpiedice initierea, dac este un lucru ru? S fi intervenit btrnul?.... Nu eram sigur. La mijloc puteau fi nenumrate alte cauze. Am hotrt s continui, rugndu-m n acelasi timp lui Hristos si cerndu-i btrnului ca, dac acest seminar este un lucru ru, s mi-o arate nc si mai limpede. Dup ntreruperea de o zi, Mria, care urma s continue seminariile n locul lui Paul, a sosit din Atena. Era o tnr n jur de 30 de ani, simpatic, blond-castanie. Initierea sa derulat fr impedimente pentru ceilalti. Mie, ns, au continuat s mi se ntmple evenimente neasteptate. Spre exemplu, la un oarecare exercitiu, n timp ce tineam cu totii ochii nchisi si ne aflam cufundati n nivelul alfa, sau, mai exact, n stare de autohipnoz, schitam n mintea noastr imaginile pe care ni le sugera Mria. Ea alesese dinainte aceste imagini si le prezenta una dup alta, fr ntrerupere, exact ca la cinematograf. Astfel, fiecare dintre noi avea n minte o succesiune permanent de imagini controlate. Brusc, n timp ce executam linistit indicatiile, s-a petrecut ceva asemntor unei ntreruperi a filmului, ca o interventie din exterior. In loc s vd ceea ce dicta Mria, am vzut un demon. Avea un chip urt si viclean, codit si coarne. Afisa un aer glumet. Inspira mai curnd o dispozitie prietenoas fat de mine. Nu era ameninttor, nici dusmnos. Am fost surprins de ntmplare. Ce putea fi creatura aceea? Ce voia de la mine? Imaginea a durat cteva secunde, dup care am continuat exercitiul. Nimeni n-a bnuit nimic. Pe parcursul exercitiilor, demonul mi-a reaprut n mai multe rnduri, de fiecare dat n alt chip.

La sfrsit am hotrt s-i cer lmuriri Mriei. Dup terminarea cursului, ne-am asezat amndoi ntr-un capt al salonului si i-am descris cele ntmplate. - Despre ce poate fi vorba, care este prerea ta? am ntrebat. M-a ascultat cu atentie, fr nedumeriri sau obiectii. A admis ntocmai evenimentele, spunndu-mi c asemenea lucruri se ntmpl frecvent n plan spiritual. A nceput apoi s-mi vorbeasc despre maestrul ei care tria n Franta. Mi-a spus c o ajutase mult, dar c-1 plteste att de scump nct este nevoit s munceasc 12 ore pe zi, fr a mai socoti si seminariile de Mind Control. si ntlneste maestrul de patru-cinci ori pe an, si i d aproape toti banii pe care-i are. Att de costisitoare i este relatia cu el... Din cte mi-am dat seama, maestrul ei urma asa-numita cale a omului siret, era discipol al lui Gurdjieff. Tnra se arta a fi inteligent, terminase Dreptul, cltorise mult. N-am putut ntelege relatia ei cu profesorul francez. Practic, ea i druia toti banii pe care-i cstiga ntr-un an. Foarte comercial vedea lucrurile acest maestru! Printele Paisie era exact contrariul. Cuta mereu s dea, nu s primeasc. mprtea toate darurile sale duhovnicesti copiilor si. In dar ati luat, n dar s dati, le-a spus Hristos ucenicilor Lui (Matei 10, 8). Mria socotea yoga ca fiind o cale inferioar fat de a sa. i gsea chiar si erori. O folosea ns conjunctural. Ct despre seminariile de Mind Control, ele erau adresate nceptorilor, avnd un caracter introductiv. Dac cineva dorea s progreseze, trebuia s-si gseasc un maestru propriu. Cam acestea erau conceptiile ei. I-am pus din nou aceeasi ntrebare: - De ce mi-a aprut demonul? A zmbit cu simpatie si mi-a spus: - Se pare c celulele tale au o astfel de polarizare nct l atrag. Cu alte cuvinte, sustinea c eu as avea o oarecare nrudire organic cu Diavolul. Am deschis gura plin de uimire: - Bine, zic, atunci lui Hristos de ce I s-a artat? A rmas ncremenit. - Pui ntrebri dificile, mi-a spus si s-a ndeprtat. Am simtit c urmrise dou lucruri: primul, s m pun n contact cu maestrul ei; al doilea, s-mi induc ideea c as avea o oarecare rezonant cu demonii, si s m determine s privesc pozitiv acest lucru. Seminariile eraii foarte aproape de sfrsit, ncepusem s m frmnt. Pozitia Mriei, aparitia demonului, nu erau oare tocmai mplinirea rugmintii pe care i-o adresasem

printelui Paisie? Nu-i cerusem ca dac acest seminar este un lucru ru, s mi-o arate nc si mai limpede? Dup un timp, l-am ntrebat pe btrn dac auzise rugciunea mea si dac mi dduse mn de ajutor. A zmbit si m-a mngiat cu mult dragoste: - Te-as fi lsat fr ajutor, bre? a rspuns. Se presupunea c dup aceste seminarii dobndiserm anumite aptitudini. Spre exemplu, puteam diagnostica de la distant bolile de care sufer un om. Se presupunea c aveam puterea de a vindeca boli. Utilizam inclusiv celebra sfer de cristal, asemntoare celei pe care o folosea vrjitoarea Magica de Spel n Micky Mouse al lui Walt Disney. nvtasem si noi s prevedem viitorul cu ajutorul cristalului... cel putin asa se presupunea... Se mai presupunea c aveam capacitatea de a ne programa viitorul. Astfel, atrgeam spre noi evenimente care doream s ni se ntmple (de pild, s gsim un serviciu bun, s devenim bogati - asa precum fcuse, de altfel, si Jose Silva, inventatorul metodei) sau evitam evenimente neplcute (vreun accident, vreo nenorocire s.a.). Ct vreme eram mpreun cu profesorii, ncercrile noastre se soldau cu succese. Dar aceste lucruri nu pot fi stabilite cu exactitate, astfel nct rmne ntotdeauna loc de ndoial. Se pot oferi o multitudine de explicatii. Am decis asadar s pun la ncercare metoda. M-am gndit s-mi fixez drept scop mplinirea unor evenimente improbabile. Mi le-am programat, deci, pe urmtoarele dou: s obtin, n viitor, livretul militar fr s execut stagiul; si, ca totul s fie nc si mai improbabil, m-am vizualizat pe mine nsumi, cu barb lung si plete, mbrcat civil, ridicndu-mi livretul de la Marele Stat Major al Armatei. Scenariul unor asemenea evenimente era neverosimil n conditii normale. Dup patru-cinci ani de zile, mi-am ridicat livretul de la Marele Stat Major al Armatei; eram mbrcat civil, cu barb lung si plete, si executasem cea mai mare parte a stagiului undeva n strintate, absolut legal. Am ales apoi un nou test, pe termen scurt. Cu un an de zile n urm, cunoscusem o tnr. Era att de ostil fat de mine, nct evita sistematic s m ntlneasc. Toate eforturile mele de a-i smulge o ntlnire erau mereu zdrnicite. M respingea cu maxim intransigent. N-o vzusem de un an de zile. Am programat s se petreac improbabilul. Am folosit metoda si am cerut s caute ea s m gseasc, fr ca eu s misc mcar un deget. Am lucrat la aceste dou programe aproximativ o sptmn. Dup zece zile, domnisoara respectiv, care mai nainte nu-mi putea suporta nici simpla prezent, cuta acum - prin intermediul cunoscutilor - prilejuri si pretexte de a se apropia de mine. Nu m-am artat ctusi de putin interesat, ci chiar am ncercat ostentativ s m tin departe de ea. In final, printr-o cunostint comun, m-a invitat la ea acas. N-am rspuns. La scurt vreme, mi-a adresat aceeasi invitatie. Nu i-am dat curs nici de data aceasta. Apoi m-a

contactat telefonic ea nssi, rugndu-m s merg pentru c ar avea - chipurile! - s-mi dea ceva. M-am umplut de uimire! Ce sunt oare lucrurile acestea? Tin de domeniul magiei? Cine pregteste evenimentele de dragul meu? Nu cumva demonii? Nu cumva au dreptate clugrii cnd spun c astfel de oameni lucreaz cu Diavolul? De ce mi-au dat aceste puteri? M iubesc? N-o cred! Care s fie pretul ce trebuie pltit n schimb? Nu cred c asemenea puteri se dau fr un pret. Cine slujeste pe cine? In urma unei concentrri cu scop tmduitor, am depistat o boal a tatlui meu. ntrebndu-1 despre ea, mi-a confirmat toate predictiile. Astfel de evenimente aveau s devin att de frecvente, nct mi-ar fi aproape imposibil s le relatez pe toate. Cert este c am sfrsit prin a m speria si, n cele din urm, am renuntat definitiv s mai utilizez metoda. Astzi m feresc de orice legtur cu astfel de puteri. Cu ct mai intens recurge cineva la aceste metode, la aceste tehnici, cu att mai mult se ndatoreaz si se nrobeste pe sine celui care se ascunde n spatele lor. Se autocondamn la o incalculabil nenorocire. Sfrseste prin a ajunge o victim etern a Satanei. Ct timp trieste, omul are permanent la ndemn posibilitatea de a se elibera din aceast abominabil tiranie, dac cere ajutorul lui Hristos. Mie mi lipseau ns pe atunci cunostinte elementare despre aceste chestiuni. Se ngrmdeau n mintea mea o sumedenie de mituri, rtciri, fantezii, astfel nct pseam pe calea vietii ca un pui de gin ametit. YOGA: RELIGIE SAU STIINT? S cercetm afirmatia: Yoga nu este religie, ci o stiint ca oricare alta. Acest enunt a fost exprimat de ctre nsusi gurul Satyananda la 24 aprilie 1984, n incinta slii de conferinte a hotelului Samaria din orasul Hania (Insula Creta), si este inserat n cuprinsul crtii intitulate nvtturi ale lui Paramahamsa Satyananda, voi. VI, p. 148, editat de miscarea gurului din Grecia, Satyanandashram. Este un punct de vedere avansat n nenumrate rnduri de-a lungul timpului de ctre Satyananda, si promovat sistematic prin intermediul publicatiilor oficiale ale miscrii sale din Grecia. El constituie elementul principal al imaginii pe care urmreste s si-o cultive n exterior miscarea Satyanandashram. Acelasi punct de vedere 1-a exprimat si ntemeietorul Meditatiei Transcedentale, Maharishi Mahesh Yogi. Inaugurnd asezmntul pe care 1-a botezat Universitatea European de Studii, el a declarat: Aici nu este vorba de nimic altceva dect stiint pur. De altfel, merit mentionat c toate miscrile de tip New Age se autopromoveaz sub camuflajul stiintei. S ne concentrm acum asupra afirmatiei c yoga nu este religie. Nucleul tare al hinduismului l reprezint poporul indian si, geografic, tara Indiei, de unde si numele. Astzi, dup o izolare de secole, se fac eforturi sustinute pentru popularizarea lui pe toate continentele: Europa, Australia, America de Nord si de Sud, Africa, inclusiv Rusia Asiatic si Japonia.

Hindusii sunt desprtiti n sute de erezii sau scoli divergente doctrinar, care pstreaz totusi ca punct comun recunoasterea autorittii Bhagavad Gitei, evanghelia hinduismului. Este un text unanim acceptat drept sfnt si insuflat de Dumnezeu. Acest text este studiat sistematic de ctre yoghini, si cntat zilnic ca form de adorare a zeului Krishna. n ashramul lui Satyananda din Mongyr, n fiecare dimineat se intonau cultic timp de o or fragmente din Bhagavad Gita, adaptate muzical. Ce este Bhagavad Gita? Un dialog n form de poezie, ntrunind toate elementele unei teogonii, comparabil ntructva cu poemul antic al lui Hesiod ce descrie nasterea zeului Olimpului, sau cu Iliada lui Homer, n care rzboiul Troiei devine pretextul multor prietenii sau nvrjbiri ntre zei si oameni. Asadar, n Gita, zeul Krishna i descoper yoga prietenului si ucenicului su, Arjuna. Convorbirea dintre cei doi are loc cu putin nainte de nceperea unei mari btlii. mpratul lupttor Arjuna ntreab, iar Domnul (Krishna) l nvat. S dm cuvntul textului nsusi, care este extrem de revelator: Dup cum ti-am spus si nainte, o, tu, cel fr de pat, n aceast lume exist dou ci: cea a scolii Samkhya cu yoga cunoasterii si cea a scolii Yoga cu yoga faptei(III, 3). Chiar aceast yoga din vremea nceputului ti-am explicat-o astzi. mi esti credincios si prieten; aceasta este taina suprem(IV, 3). Prin urmare, conform Gitei, yoga nu este o descoperire sau o creatie omeneasc, asa cum este spre exemplu stiinta. Yoga este o revelatie dumnezeiasc, un dar pe care zeul Krishna, Domnul Yogi, l ofer omenirii prin mijlocirea lui Arjuna. Mai mult dect att, yoga este o form de adorare prin care zeul doreste s fie venerat de ctre adeptii si. Krishna spune: Ins oamenii cu suflet mare, care au sprijin n mine, care nu au alt gnd, o, fiu al lui Prtha, au parte de Natura mea divin, cunoscndu-1 pe Cel Neclintit, Obrsia existentelor. Glorificndu-m mereu, nfrnndu-se credinciosi legmintelor, nchinndu-mi-se, m ador cu druire, mereu concentrati (IX, 13-14). Mereu multumit, yoghinul cu sinele stpnit, care-si tine hotrrile, nzuind spre mine cu inima si cu mintea, cel druit mie, acela mi-e drag (XII, 14). Si cel care va cerceta acest dialog despre Lege dintre noi doi, acela, socot, m va adora prin sacrificiul Cunoasterii (XVIII, 70). Zeul Krishna arat deci c nu doar practicarea yoga, ci fie si numai simplul ei studiu teoretic este socotit o form de adorare a sa! Inutil s subliniem c adorarea este un act pur religios, nicidecum stiintific. Tot n Bhagavad Gita, Krishna nvat c yoga este o form de jertf adus lui. Nu este nevoie s insistm nici asupra caracterului stiintific al unei jertfe. S urmrim textul:

Unii sacrific toate activittile simturilor si ale suflurilor vitale n focul stpnirii de sine aprins de Cunoastere. Unii asceti care tin legminte aspre fac sacrificiul bunurilor materiale, sacrificiul ascezei, sacrificiul yoga si sacrificiul Cunoasterii si al recitrii Vedelor (IV, 27-28). n alte versete, zeul Krishna se proclam pe sine Dumnezeu creator al cosmosului. Proclam c el este centrul si scopul n jurul cruia graviteaz si spre care tintesc toate componentele practicii hinduismului: scrierile sfinte (Vedele), jertfele, slujbele, mantrele, sunetul sfnt OM, exercitiile yoga - toate sunt... Krishna. S dm cuvntul textului: Eu sunt strdania sacrificiului, eu sunt sacrificiul, eu sunt ofranda adus strbunilor, eu sunt iarba magic, eu sunt mantra, eu sunt untul sacrificiului, eu sunt focul, eu sunt jertfa. Eu sunt tatl acestei lumi, muma, ornduitorul, strbunul, ceea ce trebuie cunoscut, mijlocul de purificare, silaba sacr OM, Rk, Saman si Yajus, Calea, sustintorul, stpnul, martorul, popasul, slasul, prietenul, nceputul si nimicirea lumii, locul, asezarea, smnta, Cel Neclintit. Eu dau cldura, opresc si dau drumul ploilor; eu sunt nemurirea si moartea, si tot eu sunt - o, Arjuna! -Fiinta si Nefiinta (IX, 16-19). In sfrsit, s vedem care este mobilul exersrii yoga, si totodat telul su final: Fii cu mintea la mine, druit mie, sacrific-mi mie, cinsteste-m pe mine; la mine vei veni, da, ti-o fgduiesc, mi-esti drag (XVIII, 65). Asadar, scopul si punctul terminus al exercitiilor yoga este unirea cu Dumnezeul Krishna, cu inventatorul, creatorul si nvttorul yogi! (de altfel, aceasta si nseamn cuvntul yoga - unire cu Dumnezeu). Este ceea ce nvat nsusi Dumnezeul Krishna (sau cel care se ascunde n spatele su), si cartea sfnt Bhagavad Gita! Concluzii Yoga, filosofia pe care ea se articuleaz si din care decurg toate practicile sale, este ntemeiat pe un set de conceptii fundamental religioase: existenta si nemurirea sufletului; metempsihoz sau rencarnarea; legea karmei, care postuleaz rspltirea faptelor bune sau rele ale omului de-a lungul unor vieti succesive; existenta unui Dumnezeu care i cluzeste pe oameni ctre El.

Gurusii stpnesc ns arta pervertirii cuvintelor si a deturnrii sensurilor. Rationamentul lor este simplu: n lumea occidental stiinta se bucur de autoritate, deci ar fi util s adoptm masca stiintei.INFLUENTA PRACTICII YOGA ASUPRA TRUPULUI SI A MINTII In epoca noastr, sistemul yoga este prezentat ca un panaceu pentru cvasitotalitatea problemelor cu care se confrunt omenirea. Pot fi auzite adesea lozinci promotionale de genul Faceti yoga pentru sntate si frumusete!. La nceput, cineva poate simti ntr-adevr o stare de bun dispozitie si revigorare. Este imediat sftuit s atribuie aceast mbunttire unor anumite puteri ascunse activate prin intermediul asanelor yoghine. La fel de bine ns, aceast bun dispozitie si revitalizare pot fi atribuite miscrii, punerii n activitate a corpului care se trezeste din sedentaritatea aproape cronic impus de organizarea social contemporan. De altfel, exact aceleasi simptome le are orice persoan care ncepe s practice cu oarecare regularitate jogging, not, fotbal sau orice tip de gimnastic. Cu att mai mult dac acea persoan renunt la anumite obiceiuri nocive precum fumatul, pierderea noptilor, supraalimentatia, alcoolul s.a.m.d. De asemenea, trebuie subliniat c acest sentiment reconfortant nsoteste prima etap a practicrii exercitiilor yoga. Ulterior, apar n general probleme serioase, traduse prin dureri ale bazinului, ale coloanei vertebrale, ale genunchilor, ale articulatiilor. Asanele, aceste pozitii yoghine ciudate, sunt absolut nefiresti pentru corpul uman, ele imitnd de obicei diverse pozitii ale animalelor. nsesi denumirile lor sunt ilustrative n acest sens: Shalabasana = pozitia lcustei, Bhujangasana = pozitia cobrei, Kukondasana = pozitia cocorului, Utthan pristasana = pozitia soprlei, etc. Unele dintre ele sunt mai accesibile, altele mai dificile. Oricum, rmnerea prelungit n aceste pozitii necesit exercitiu ndelungat. Cu timpul, articulatiile corpului se vor destinde, permitnd anumite contorsionri nefiresti. Sunt totusi foarte multi cei care se aleg astfel cu traumatisme mai usoare sau mai grave. Faptul este adeverit, de altminteri, si de textele sfinte. Upanishadele, spre exemplu, proclam c cel care se plnge sau se revolt din pricina problemelor pe care le provoac yoga, acela nu este vrednic pentru yoga. In perioada n care practicam cu asiduitate aceste exercitii, s-a ntmplat s urmresc n Tesalonic conferinta unui yoghin indian. Vrnd s se arate cu orice pret superior celorlalti concurenti spirituali care si ncep vntoarea cu afirmatii de genul yoga = sntate = frumusete, el a rostit un adevr: Cine face yoga numai pentru a dobndi sntate si frumusete, e mai bine s fac not. Nu are nici un motiv s se apuce de yoga. Yoga este pentru cei interesati s evolueze spiritual. S vedem n continuare care sunt natura si mijloacele de realizare prin yoga a acestui progres spiritual. Tinta principal a gimnasticii yoghine, scopul asanelor nu este dezvoltarea sistemului muscular, nici dobndirea mobilittii fizice. Obiectivul lor este modificarea echilibrului biochimic al organismului uman. Prin practicarea acestor asane, se exercit o presiune constant asupra organelor interne ale corpului (inim, ficat, plmni, intestine), dar mai ales asupra glandelor endocrine (chakrele, asa cum sunt cunoscute n jargonul yoghin). Aceast presiune produce hiperexcitarea glandelor, ceea ce determin de obicei o suprafunctionare a lor

si, n consecint, o secretie mai mare de hormoni n corp. Alteori, ns mult mai rar, se ntmpl exact contrariul. Fiecare grup de asane exercit presiune asupra anumitor glande. Un set de pozitii excit, spre exemplu, glanda tiroid, provocnd o hipersecretie a hormonului tiroxin care se vars n snge si modific ntregul metabolism de baz al corpului. Persoana respectiv devine hiperkinetic, lucru pe care l socoteste ns rezultatul unei absorbtii de energie din centrele superioare ale universului ca urmare a tehnicilor yoghine. n acelasi fel, exist asane menite s excite glandele suprarenalele, pancreasul, inclusiv hipofiza - care regleaz functionarea tuturor celorlalte glande. Medicina demonstreaz c o asemenea stare de tulburare hormonal generalizat determin dereglri majore de perceptie la nivelul tuturor simturilor. Efectele sunt mai intense dect cele produse n urma consumului de alcool sau narcotice. In ashramul din India al lui Satyananda, amicul meu englez Tony mi spunea: Exercitiile de Kriya Yoga m fac s m simt de parc as lua continuu L.S.D.. Simtea n el o energie debordant, care se cerea consumat printr-o activitate permanent si prin efort fizic sustinut. Bietul om nu mai putea sta niciodat locului, fapt ce i-a atras multe neplceri. De asemenea, exercitiile yoga axate pe reprimarea prelungit a respiratiei se soldeaz n majoritatea cazurilor cu cresterea cantittii de bioxid de carbon din snge, fenomen pe care cele mai recente descoperiri medicale l conexeaz cu producerea unor halucinatii vizuale si auditive, ntre care senzatia de decorporalizare, de comunicare cu entitti din alte lumi, de materializare spontan a unor corpuri luminoase s.a.m.d. Este foarte usor pentru cineva neexperimentat duhovniceste s se rtceasc, n lipsa unui criteriu pe seama cruia s discearn natura evenimentului pe care l trieste. Este de provenient fiziologic? Este o fest jucat de simturi? Este de sorginte psihic, precum halucinatiile psihopatilor care aud voci si au viziuni? Sau este un eveniment spiritual? Iar dac este un eveniment spiritual, de la cine provine? De la Hristos, sau de la Diavol (care are capacitatea de a lua chip de animal, de lumin sau chiar de nger, asa cum arat Scriptura, scrierile patristice si experienta ascetic a Bisericii)? Iat ce declara Satyananda, vorbind despre tehnicile yoghine: mpreun cu aceast sans a eliberrii de ngrdiri si neplceri, exist pe de alt parte posibilitatea ca cineva s nnebuneasc si s-si petreac restul zilelor ntr-un ospiciu psihiatric. Din nefericire, aceasta s-a ntmplat unor oameni care au urmat practicile yoghine fr povtuire sau n-au ascultat sfaturile profesorului lor (extras din periodicul grecesc Yoga, nr. 15/1981, pp. 41-42). Dincolo de ncercarea evident de transfer a ntregii responsabilitti asupra discipolilor, aceast afirmatie naste ntrebarea: de vreme ce aceste exercitii sunt att de primejdioase, de ce sunt promovate abundent, fr nici un fel de precizri si avertismente, n periodice, crti si brosuri ilustrate care nu scot n evident dect pretinsele lor rezultate binefctoare? Eu nsumi, influentat de elogiile cu care o asemenea revist prezenta aceste exercitii, am nceput s execut Suria Namaskar (salutul soarelui). Se spunea c este o metod care red rapid mobilitatea tuturor articulatiilor si maseaz extrem de eficient toate organele interne si toti muschii corpului. Dac se simte cineva obosit, n orice ceas al

zilei si poate redobndi vitalitatea fizic si mental executnd acest exercitiu. Citind c yoghinii l practic n 12 cicluri pe zi, am fcut si eu ntocmai. Dup cteva zile am nceput s simt c pieptul mi fierbe si hrie! De asemenea, temperatura corpului mi crestea constant. S-au deschis focurile spirituale, m-am gndit eu n naivitatea celor 22 de ani ai mei, profund impregnat de mentalitatea si terminologia yoghin. Am nceput s m simt ns tot mai ru si, din fericire, m-am oprit. Ce se ntmplase? Simptomele mele nu erau dect efectul unei supra-activri hormonale; nimic spiritual, cum mi imaginam pe atunci. Am discutat mai trziu despre aceasta cu o swami care m simpatiza. S-a artat foarte ngrijorat si m-a sftuit s renunt definitiv la astfel de practici, fr s-mi ofere alte explicatii. Dar s revenim la gurul Satyananda, pentru a vedea cum justific traumele fizice si psihice pe care le poate contracta cineva prin yoga. n continuarea textului prezentat mai sus, el spune: Nu lsati s vi se ntmple asa ceva. Dac doriti s urmati calea ctre adevrata cunoastere, trebuie s aveti un guru care s fie complet familiarizat cu aceast dimensiune aparte a constiintei. Profesorul trebuie s o cunoasc pe dinafar, trebuie ca el nsusi s fi ajuns acolo. Un astfel de guru se numeste satguru. De ce s v multumiti cu ceva mai putin?. n fata concurentei spirituale a celorlalti gurusi, Satyananda se autopropune indirect ca initiat n tainele yoga, apt s-i cluzeasc fr riscuri pe cei interesati. Realitatea atest ns destule cazuri de ucenici care l-au prsit nfricosati, dezamgiti si dezechilibrati psihic. Cnd ntlneam anumiti swami si profesori de yoga trdnd foarte grave probleme psihice si solicitam explicatii asupra acestei stri de fapt, mi se spunea cu naturalete c gurul le luase pur si simplu mintea ntruct aceasta le era piedic n evolutia spiritual. Iat pn unde poate merge strdania de a oculta adevrul si de a justifica moral crima sufleteasc. Acelasi guru Satyananda relateaz: Multi discipoli vin si mi mrturisesc c au foarte multe probleme sexuale de cnd fac Kundalini Yoga. Se simt foarte vinovati pentru aceasta. Dac nu eram eu acolo, ar fi nnebunit. Le spun: Uitati, aceasta este o chestiune pur fiziologic. Lsati-o s se ntmple! (extras din cartea editat n Grecia nvtturi ale lui Paramhamsa Satyananda, voi. VI, Ed. Septembrie 1989, p. 397). Cu alte cuvinte, disfunctionalitti grave ale organismului, al cror impact se rsfrnge dramatic si la nivel psihic, trebuie ignorate ca niste evenimente pur fiziologice! Desi un asemenea punct de vedere frizeaz dementa, el nu trebuie neaprat s socheze. Este reflexul mentalittii religioase hinduse, care consider nebunia ca fiind sfnt. Am cunoscut n India un brahman care se mndrea c sotia lui este nebun! Comentariile sunt de prisos. Satyananda declar mai departe: De multe ori, persoanele care primesc aceste unde din Kundalini vor s mnnce si iar s mnnce, ca niste epicurei. Eu le spun c acest lucru este absolut n regul; altfel, vor avea multe complexe. Intr-un alt context, Satyananda afirma: Totusi, oamenii spun c trezirea lui Kundalini este primejdioas. De ce? Binenteles, se pot ntmpla si accidente, este posibil s sfrsiti la psihiatrie pentru un timp. Dar totul pe lumea aceasta este un risc. Viata reprezint un mare risc, si omul trebuie s fie un lupttor ndrznet, gata oricnd s riste... Ce se va ntmpla dac eu exersez Kundalini Yoga si nnebunesc? Atunci veti ncepe voi s exersati si, dac nnebuniti, va ncepe altul. n cele din urm, vom mblnzi Kundalini... (Yoga, nr. 5/1981, p. 8). Prin urmare, Satyananda nu numai c le propune dezinvolt tuturor yoghinilor asumarea statutului de simpli cobai ntr-un

experiment incontrolabil, ci recunoaste n plus c el nsusi, marele guru, marele iluminat, marele initiat, este expus exact acelorasi riscuri! Dincolo de faptul c existenta lui Kundalini (sarpele sfnt care doarme la baza coloanei vertebrale a fiecrui om) este iarsi o convingere eminamente religioas, trebuie retinut din nou pledoaria pentru caracterul util si onorant al nebuniei, cel putin cnd ea survine n urma practicrii yoga. Mesajul nu las loc nici unui echivoc: Vom continua pn ce vom mblnzi Kundalini, indiferent dac aceasta ar nsemna nnebunirea a milioane de oameni. Lipsa de orice scrupul a unei atari atitudini nu este nici ea dect expresia conceptiei generale despre lume a hinduismului, care educ sistematic astfel de personalitti. Este relevant n acest sens si mrturia Teodorei Katelouzou, publicat de ctre ziarul Orthodoxos Typos n 1976: Intruct am aplicat intensiv timp de mai bine de doi ani metoda lui Maharishi, pot afirma cu toat sinceritatea si rspunderea c relaxarea prin meditatie este o pasivitate n stil indian care paralizeaz orice putere de reactie si de lupt n viat; este foarte ndeprtat de adevrata liniste si mplinire sufleteasc. Prin tehnica lui Maharishi, si prin toate celelalte tehnici hinduse sau buddhiste, omul se autohipnotizeaz si pierde orice urm de voint si de initiativ. Este o splare a creierului care se impune treptat si care are drept rezultat final pierderea complet a personalittii. Mi-a adus si mie serioase prejudicii sub aspect mental, cci nu mai puteam s m concentrez n nici o mprejurare, si mi pierdusem toat energia. Din clipa n care am ncetat s meditez, mi-am putut continua fr probleme studiile... Metoda lui Maharishi fcea destule victime. Un tnr care practica meditatia transcendental s-a sinucis n timp ce urmrea un seminar al lui Maharishi. Un altul si-a pierdut definitiv vocea. Un cpitan grec a nceput s prezinte tulburri psihice din ce n ce mai grave, pn cnd l-au nchis la psihiatrie. Multi tineri pe care i-am vzut cu ochii mei ncepeau s schiteze miscri spasmodice, gesturi din cele mai bizare, si numeroase alte reflexe pe care nu le puteau controla. S ncheiem acest tablou reamintind si faptul c, de obicei, executantul exercitiilor yoga este instruit s-si concentreze mintea n anumite puncte concrete ale corpului, care difer n functie de exercitiu. Concomitent, el trebuie s repete n gnd sau chiar si cu voce tare o anumit mantr, care am vzut deja c nu este altceva dect o formul de invocare sau adorare a uneia dintre miile de zeitti hinduse: Shiva, Krishna, Kali, Vishnu, s.a.m.d. Este o alt prob peremptorie a caracterului profund religios al yogi, si un avertisment asupra implicatiilor duhovnicesti ale practicrii acestor exercitii. Pentru un crestin, consecintele sunt similare cu cele ale apostaziei.