GRILE LICENTA tehnica dentara TEHNOLOGIA PROTEZEI TOTALE *1.

Modelul maxilar n edentaia total este pregtit prin folierea urmtoarelor zone: a. muchia crestei i cele 2/3 dinspre muchie ale versanilor b. papila retroincisiv, pachetul vasculo-nervos palatin anterior, torusul palatin c. rafeul median d. torusul palatin e. linia Ah R-B *2. Butonii de presiune sunt: a. elemente accesorii ale portamprentei mandibulare b. elemente de ntrire c. situai pe mijlocul crestei la portamprenta maxilar d. necesari pentru nregistrarea relaiilor intermaxilare e. situai n dreptul feei distale a molarului 1 R-A *3. Dinii artificiali din porelan au urmtoarele caracteristici: a. sunt uor de frezat i lustruit b. nu se abrazeaz c. au retenie chimic i mecanic n baza protezei d. nu sunt casani e. nu abrazeaz antagonitii R-B *4. Succiunea protezei totale maxilare este afectat cnd torusul palatin este situat n: a. 1/3 anterioar a bolii palatine b. 2/3 anterioare ale bolii palatine c. C.1/3 posterioar a bolii palatine d. D.1/3 medie a bolii palatine e. E. n dreptul premolarilor R-C *5. Gipsurile dure si extradure: a. au granulaie mai mare dect cele obinuite b. au duritatea de 10 ori mai mare dect cele obinuite c. au duritatea de 20 de ori mai mare dect cele obinuite d. poart denumirea de gips alabastru e. sunt indicate pentru realizarea modelelor preliminare R-B * 6. Fenomenul de adeziune a. favorizeaz stabilitatea protezei totale b. favorizeaz sprijinul protezei totale c. favorizeaz meninerea protezei totale d. reprezint fora de atracie dintre moleculele aceluiai material e. apare la nivelul feei externe a protezei R-C

*7. n cadrul regimului termic de polimerizare al rinilor acrilice: a. temperatura se menine la 100 C timp de 60 de minute b. temperatura se menine la 60 C timp de 30 de minute c. temperatura se menine la 60 C timp de 60 de minute d. temperatura se menine la 30 C timp de 60 de minute e. temperatura se ridic la 100C timp de 60 minute R-C *8. Protezele totale acrilice au urmtoarele avantaje: a. pot fi cptuite b. se pot fractura c. sufer fenomenul de mbtrnire d. pot produce reacii alergice e. i modific culoarea n timp R-A *10. a. b. c. d. e. R-D *11. a. b. c. d. e. R-B Bordura de ocluzie este fixat obligatoriu pe mijlocul crestei are forma literei V are limita distal la nivelul tuberculului piriform sau a tuberozitii maxilare are limita distal secionat oblic poate fi realizat din acrilate fotopolimerizabile abloanele de ocluzie se utilizeaz la: nregistrarea amprentei funcionale nregistrarea relaiilor intermaxilare montarea dinilor artificiali ambalarea indirect rebazarea protezei totale

*12. La montarea n ocluzor a complexului modele funcionaleabloane de ocluzie se respect urmtoarele reguli: a. linia median a modelelor trebuie s coincid cu linia median a ocluzorului b. linia median a celor dou modele trebuie s fie paralel cu linia median a ocluzorului c. linia median a modelelor trebuie s fie perpendicular pe planul de ocluzie d. se gipseaz nti modelul superior e. nainte de montare machetele de ocluzie se desolidarizeaz R-A *13. Portamprenta individual din plac de baz este indicat pentru: a. amprenta preliminar cu alginat b. amprenta preliminar cu past de oxid de zinc-eugenol c. amprenta funcional cu past de oxid de zinc-eugenol d. amprenta funcional cu mase termoplastice e. amprenta funcional cu alginat R-C *14. Pe bordura de ocluzie medicul traseaz urmtoarele repere: a. linia median, linia sursului, planul de ocluzie, planul lui Camper b. linia median, linia sursului, planul de ocluzie, planul de la Frankfurt

c. linia median, linia sursului, liniile caninilor d. linia median, linia sursului, liniile caninilor, planul lui Camper e. linia sursului, liniile caninilor, planul lui Camper, planul de la Frankfurt R-C *15. a. b. c. d. e. R-B *16. a. b. c. d. e. R-B Modelul funcional n protezarea edentaiei totale: red cu exactitate zona de sprijin a cmpului protetic red cu exactitate zona de sprijin i zona de succiune este copia negativ a cmpului protetic este necesar pentru realizarea portamprentei individuale are rol de document medico-legal Bolta palatin plat favorizeaz: fenomenul de succiune fenomenul de adeziune fenomenul de coeziune stabilitatea protezei funcia fonetica

Complement multiplu 17 . Elementele cmpului protetic edentat mandibular sunt: a. Crestele edentate; b. Torusul mandibular; c. Torusul palatin; d. Bolta palatin; e. Tuberculul piriform . R-A,E 18. Zona vestibular la maxilar-zon funcional este reprezentat de: a. spaiul retrozigomatic; b. spaiul vestibular labial; c. Zona Ah; d. Zona tuberculului piriform; e. spaiul vestibular lateral . R-A,B,E 19. Timpii pentru obinerea modelului preliminar sunt: a. Igienizarea amprentei; b. Turnarea modelului; c. Demularea; d. Soclarea; e. Deretentivizarea modelului . R-A,B,C,D 20. Igienizarea amprentei preliminare: a. Const in indeprtarea salivei sau a resturilor de sange din amprent ; b. Se realizeaz cu jet de ap; c. Nu este necesar; d. Se face de ctre medic intotdeauna; e. Const in scufundarea amprentei intr-un bol cu ap timp de 60 minute . R-A,B

21. Demularea reprezint: a. Turnarea amprentei preliminare; b. Indeprtarea modelului preliminar din amprent; c. Trasarea marginilor modelului preliminar; d. Realizarea conturului soclului modelului; e. Obinerea sabloanelor de ocluzie . R-B 22 . Soclarea: a. Este metoda prin care se obine conturul modelului; b. La maxilar forma este de pentagon; c. La mandibul forma este de trapez; d. Soclarea se poate face o spatul electric; e. Se realizeaz cu ajutorul unui aparat denumit soclator . R-A .B .C .E 23. Caracteristicile clinico-terapeutice ale protezei totale sunt: a. meninerea si stabilitatea sunt asigurate in principal prin fenomenele de succiune si prin fora de adeziune; b. confecionarea este posibil in condiii materiale si de laborator modeste c. fazele clinice sunt de amprentare, de determinare si inregistrare a rapoartelor intermaxilare, d. fazele de laborator sunt reprezentate de montarea dinilor, modelajul machetei si de a. prelucrare, e. confecionarea este posibil in condiii materiale si de laborator ultra moderne . R-A,B,C,D 24 . Prile componente ale protezei totale sunt: a. baza protezei: b. elemente accesorii:butoni de presiune si maner; c. sei; d. arcade dentare artificiale; e. crosete din sarm . R-A,C,D 25 . Prile componente ale protezei totale sunt: a. dini artificiali din acrilat; b. val de ocluzie; c. maner; d. butoni de presiune; e. baza protezei i ei . R-A,E 26 . Baza protezei: a. este diferit maxilar de mandibul; b. frecvent este din acrilat; c. la maxilar din placa palatin si sei; d. la mandibul se confund cu versantul lingual al seii; e. nu poate fi realizat din aliaje metalice . R-A,B,C,D 27. Suprafeele bazei protezei totale: a. suprafaa mucozal-cea care vine in contact cu mucoasa campului; b. suprafaa extern-cea care priveste spre cavitatea bucal; c. suprafaa extern-cea care vine in contact cu mucoasa campului;

d. suprafaa mucozal-cea care priveste spre cavitatea bucal; e. suprafaa vestibular-prezint suprafaa mucozal si extern . R-A,B 28. Saua protezei totale: a. este partea protezei ce vine in contact cu crestele edentate; b. prezint dou versante, unul vestibular si altul oral; c. este partea protezei ce vine in contact cu bolta palatin; d. versantul vestibular al seii protezei prezint o suprafa mucozal si una extern; e. sunt in numr de una pan la 14 in funcie de dinii lips . R-A,B,D 29. Garnitura de dini artificiali are n componen: a. 6 dini frontali superiori; b. 6 dini frontali inferiori c. 8 dini laterali superiori; d. 8 dini laterali inferiori . e. 8 dini frontali inferiori . R-A,B,C,D 30 . Garnitura de dini artificiali are n componen: a. 8 dini frontali inferiori . b. 6 dini frontali superiori; c. 6 dini laterali inferiori . d. 8 dini laterali superiori; e. In total sunt 32 de dini . R-B,D 31 . Caracteristici clinico-terapeutice dini din porelan sunt: a. Culoarea are trasluciditate asemntoare cu a dinilor naturali (vitali); b. Culoarea se modific in timp; c. Sunt mai puin estetici decat dinii din acrilat; d. Se abrazeaz foarte greu; e. Adaptarea ocluzal se face foarte usor prin slefuire . R-A,D 32 . Baza protezei: a. este diferit maxilar de mandibul; b. frecvent este din acrilat; c. la maxilar din placa palatin si sei; d. la mandibul se confund cu versantul lingual al seii; e. nu poate fi realizat din aliaje metalice . R-A,B,C,D 33 . Suprafeele bazei protezei totale: a. suprafaa mucozal-cea care vine in contact cu mucoasa campului; b. suprafaa extern-cea care priveste spre cavitatea bucal; c. suprafaa extern-cea care vine in contact cu mucoasa campului; d. suprafaa mucozal-cea care priveste spre cavitatea bucal; e. suprafaa vestibular-prezint suprafaa mucozal si extern . R-A,B 34 . aua protezei totale: a. este partea protezei ce vine in contact cu crestele edentate;

b. prezint dou versante, unul vestibular si altul oral; c. este partea protezei ce vine in contact cu bolta palatin; d. versantul vestibular al seii protezei prezint o suprafa mucozal si una extern; e. sunt in numr de una pan la 14 in funcie de dinii lips . R-A,B,D 35 . Garnitura de dini artificiali are n componen: a. 6 dini frontali superiori; b. 6 dini frontali inferiori c. 8 dini laterali superiori; d. 8 dini laterali inferiori . e. 8 dini frontali inferiori . R-A,B,C,D 36 . Caracteristicile lingurei individuale: a. adaptat la suprafaa campului protetic, la nivelul zonei de sprijin si a zonei de succiune; b. obinut printr-un proces tehnologic simplu; c. materialul utilizat s fie ieftin; d. rezistent la rupere; e. poate fi reutilizat si la alt pacient . R-A,B,C,D 37 . Elementele lingurei individuale sunt: a. baza; b. maner; c. butoni de presiune; d. val de ocluzie, uneori; e. dini artificiali . R-A,B,C,D 38. Baza lingurei individuale: a. intotdeauna depseste periferia campului; b. poate fi acrilat sau plac de baz; c. acoper zona de sprijin a modelului; d. este intim adaptat; e. trebuie s basculeze in jurul unui ax . R-B,C,D 39 . Mnerul lingurei individuale: a. nu este necesar intotdeauna; b. este situat pe linia median; c. are limea a doi incisivi centrali superiori; d. este situat paramedian la cerina pacientului; e. cu cat are dimensiuni mai mari, cu atat medicul poate manevra mai usor lingura . R-B,C 40. Baza lingurei individuale: a. intotdeauna depseste periferia campului; b. poate fi acrilat sau plac de baz; c. acoper zona de sprijin a modelului; d. este intim adaptat; e. trebuie s basculeze in jurul unui ax . R-B,C,D

41. Mnerul lingurei individuale: a. nu este necesar intotdeauna; b. este situat pe linia median; c. are limea a doi incisivi centrali superiori; d. este situat paramedian la cerina pacientului; e. cu cat are dimensiuni mai mari, cu atat medicul poate manevra mai usor lingura . R-B,C 42. Butonii de presiune: a. sunt atat la maxilar, cat si la mandibul; b. sunt situai lingual in zona premolarilor; c. au form paralelipipedic; d. necesari ptr aplicarea degetului in timpul amprentrii; e. uneori poate exista numai unul in zona median si cu rol de maner . R-C,D 43. Etapele de confecionare a lingurei din acrilat sunt: a. Delimitarea zonei de succiune; b. Turnarea soclului; c. Prepararea pastei de acrilat; d. Modelarea bazei lingurei; e. Prelucrarea lingurei . R-A,C,D,E 44. Etapele tehnicii de obinere a lingurei din plac de baz sunt: a. delimitarea campului protetic; b. turnarea pastei de ghips in lingur; c. plastifierea plcuei de baz in ap fiart la 50C; d. realizarea bazei si a elementelor accesorii; e. finisarea lingurei . R-A,D 45. Delimitarea modelului n vederea obinerii lingurei individuale din plac de baz: a. se face cu un creion chimic; b. are ca scop delimitarea perferiei campului; c. se ocolesc bridele si frenul; d. se poate face cu orice creion; e. la acest tip de lingur nu este necesar . R-A,B,C 46 . Timpii de obinere a unei linguri din acrilat termopolimerizabil difer de cea din acrilat autopolimerizabil prin urmtoarele: a. modelarea machetei din cear; b. fotopolimerizarea machetei; c. ambalarea machetei; d. obinerea unui tipar; e. prepararea pastei, introducerea ei in tipar si termopolimerizare . R-A,C,D,E 47. ndiguirea amprentei funcionale; a. este o etap in obinerea modelului funcional; b. const in fixarea prin lipire a unui rulou de cear cu diametrul de circa 4-5 mm, la o distan de 3-4 mm de marginile amprentei pe faa exterioar;

c. operaie este efectuat pentru a se asigura redarea pe model a configuraiei fundurilor de sac nemodificate, asa cum au fost inregistrate de modelajul marginilor amprentei; d. nu este intotdeauna necesar, chiar dac marginile protezei vor fi lungi acestea se pot ajusta de medic in cabinet; e. se realizeaz la toate amprentele indiferent de materialul de amprentare . R-A,B,C 48 . Cofrarea amprentei funcionale: a. este o etap in obinerea modelului funcional; b. prin cofrare se obine un fel de cutie, amprenta va reprezenta partea inferioar c. cofrarea amprentei const in fixarea unei benzi de cear lat de 15-20 mm imprejurul ruloului utilizat pentru indiguire . d. este indicat mai ales la amprentele cu material bucoplastic; e. este o etap realizat de medicul stomatolog imediat dup amprentarea funcional a campului protetic . R-A,B,C 49 . Demularea modelului functional: a. se face prin ciocnire si desprindere a fragmentelor cu spatula, la amprentele de ghips; b. se face prin inclzirea in ap a amprentelor luate cu materiale bucoplastice, termoplastice pasta de oxid de zinc-eugenol si de desprinderea lor prin traciune; c. se face prin tracionarea amprentelor din materiale elastice care cedeaz si elibereaz materialul . d. este o etap realizat de tehnician cu foarte mare atenie pentru a nu fractura si modifica modelul funcional; e. se realizeaz imediat dup priza ghipsului obisnuit . R-A,B,C,D 50 . Sablonul de ocluzie: a. este un element auxiliar folosit de medicul dentist pentru determinarea si inregistrarea relaiilor intermaxilare; b. se realizeaz pe modelul preliminar; c. reproduce baza si arcadele dentare artificiale ale viitoarelor proteze; d. este realizat cel mai frecvent din plac de baz si val de ocluzie; e. nu sunt intotdeauna necesare . R-A,C,D 51. Ce repere se transfer de pe sabloane pe modele n vederea montrii dinilor: a. linia median; b. planul lui Camper; c. linia bipupilar; d. linia canin; e. curbura vestibular . R-A,D,E 52. Operaiile realizate pentru obinerea bazei machetei sunt: a. izolarea modelului in ap 1-2 minute; este necesar deoarece macheta este indeprtat de pe model pentru prob; b. adaptarea intim a unei jumti de plac de cear roz la suprafaa modelului, pan in fundurile de sac; c. consolidarea machetei bazei cu plac de baz la nivelul bolii palatine . d. Realizarea butonilor de presiune si a manerului; e. Intrituri din sarm la macheta inferioar . R-A,B,C

53. Reguli de montare a ansamblului modele-sablon n ocluzor: a. planul de orientare ocluzal materializat de locul de unire a celor dou suprafee ale bordurilor este plasat in planul orizontal reprezentat de suprafaa mesei; b. planul medio-sagital al modelelor s se suprapun planului medio-sagital al ocluzorului (paralel pe axa balama); c. distana intre punctul interincisiv, marcat pe sabloane, de intersecia liniei median cu planul de ocluzie si axul de rotaie s fie de 10,5 cm . d. linia surasului paralel cu linia bipupilar; e. liniile canine paralele intre ele si cu axul ocluzorului . R-A,B,C 54 . nlimea dinilor frontali se alege n funcie de: a. varsta pacientului; b. lungimea buzei superioare si gradul ei de mobilitate; c. profesia pacientului; d. gradul de supraocluzie pe care l-a avut pacientul cand era dentat e. sexul pacientului . R-A,B,D, 55 . Alegerea culorii dinilor se face n funcie de: a. sex; b. personalitate; c. varst; d. culoarea ochilor, a prului; e. doleana pacientului . R-A,B,C,D