Sei sulla pagina 1di 72

g

x

tal

-l

=

-

lr

tal E

at,

=

-

E

-

GEASURILE

DEDI]IAI]ITEA

PLEGARISUFTETULUI

DEPE p[nnAilT

Arhimandrit SERAFIM ALEXIEV

VIIt'TADE DUPAMOARTE

CEASURILEDE

DINAINTEA

PLECARII

SUFLETULUI

DEPEPAHAAruT

Traduceredin limba bulgari de Gheorghifi Ciocioi

"i$i

Redactor: Elena Marinescu

Coperta: Mona Velciov

Traducerea a fost flcutd in limba bulgari: Arhimandrit

dupi

originalul

Serafim Alek-

siev,Besedizajiaota sled iiaota, Ceasttreta, Edi'

tura Sf. Apostol

gi Evanghelist Luca, Sofia,

2005.

CEASURILE

HOTARATOenn

DE DINAINTEA MORTII

invititorul

cel ticut

itindViefile Sfin[ilor,ne minu- nim de ribdarea mucenicilor,

denevointelepreacuviogilor - plrinti gi maici -, de tiria sfinfilor mirturisi- tori gi de nizuinfa tuturor celor pli- culi iuiDumnezeu cdtreviala ceaveg- nicd.cdtrelumeade dincolo.Cinei-a indrumat, oare,pe ei c5treinfelepciu- ne: cum si triiascd, cum si se com- porte,cum si nu selepedede Dum- nezeu gi sd-gi mAntuiascdsufletele lor in toateimprejuririle - fie priel- nice,fie neprielnice?Ei au avut - du- pi Hristos, Invilitorul dumnezeiesc celPreainalt(Mt. 23,8),gi dupd inv5- litorii gi propovdduitorii rAnduifi de Duhul SfAnt(Fapte20,28;Evr.13,7)

- inci un alt invifitor tdcut,carevor- begtemai minunat chiardecAtceimai renumiti oratori de pe pimAnt. Acest

ARHIMANDRIT SERAFIMALEXIEV

invitdtor este moartea. Pliculii lui Dumnezeu au avut-o pururea inain- teaochilor.Eale-afostindrumdtoare' Eai-a deprinscu ceamai buni, cu cea mai dreapti gi cu ceamai sfAntdvie- tuire. Toteapoatesdfie giinvildtorul nostru. Nu intAmplitor Fericitul Au- gustin-a spus: ,,Moartea sd fie invi- Jitorul vostru!"l &fi"citul Ieronim 9i- nea intotdeauna in chilia lui un cra- qig, ca si-i aduci arninte de sfArgitul

vie$i.pimAntegti. Iar despreminuna- tul plicut al lui Dumnezeu 1e.1gschi- r4gnahul-_P_qrleqi9de lq l3ey, citim:

, D_"e {nl.ll_t gi-apregdtit el un sicriu ca- re i-a devenit un insofitor nedespirfit de chilie. StAndlAngd el, sfAntul vor- beacuinlelepciune despre zidirnicia yiefii, despre venirea pe neaqteptate

a mor$i gi despre faptul cd sufletul, dupi ce pleaci din trup va striluci caun soaregi cu mirare va privi tem- nila cea plini de duhoare pe care a p-gfdsit-q pe care intr-atAta a iubit-o

gi de careintr-atAta s-aingrijit in tim-

pul viefii salepimAntegti."

lAutorul citeazi dinSfinlii Pirinfi, folosin4 in general,edifii rusegti ale opereloracestora. Pentru a ugura lectura cirfii, notelede subsol vor apirea numai in cazul lucririlor mai pulin cunoscutecititorului de la noi (n.tr.).

CEASTIRILEHOTARATOAREDEDINAINTEAMORTtr

,,Nu vom gregf-scrieSfantulDimi-

triSal.Roslourluidaci numim nnoartea a toati lumgarr,cdcieavor-

"firvdfdtor begtefuturor celordin lume:

vei muri! Iflu-ueipdeafuglde-moarte cu niclun &ip! I4"amintela trupul ee zacemp-rtin sicriu qia,sculti.cuatenSe

ce-fispune!Adu-S aqinle de moarte, casdnrrpdcdtuiegtidemoarte!>" In grele pdcatea'cdzut odinioard Fgraoopotrivnicul lui Dumnezeu.El nu a vrut sdingdduie poporului lui Israelsi iasi din Egipt,insd,chiar gi fdrd si doreascduna caasta,l-a lisat sdplece.Cinel-a induplecatpe acest crud impdrat?Cinei-a inmuiat inima impietritd?Cinel-aindrumat sd-islo- bozeascdpe israelifi? Moartea p_rurF

cilqi+tii-l4scgtr dn:gint" uciside

muri

"Vei

ingeri intr-o singuri noapte. Moartea a fostinvdlitorullui! Plin 4e c[lzime afost $i Saul, dar, cAnd a auzit de la Prorocul Samuil prevestireaceade moarte:Mhine tu gi fiii tdi aeli muril, a cdzutimediat la pi- mAnt gi a plAnscu amar.Cine l-ainvd- lat pe acestpdcdtosplin de mAndrie gi de cutezanti cdtresmereniegi citre fricd?Moartea i-a fost lui invdfitor!

LYezil Regi2$ 19 - trad. slavoni.

I

ARHIMANDRIT

SERAFM ALEXIEV

S-aimbolnivit impiratul Iezechia.

$i iatd a venit la el-Isaiaprorocul cel dumnezeiesc Ai i-a spus:Veimuri! $i s-a intors lezechiacu fa{a la peretegi a pl6nscu nmar(IV Regi 20, 1-3).Cine l-a invifat pe el o asemeneafrAngere

a inimii

gi rugdciunea cea umilitoa-

re? CuvAntul cel prorocesc:Vei muri!

Moartea a fostinvSlitorul lui!

Moartea, acest invi!5tor

al intre-

gii lumi, intrecAnd toate popoarele

gi toate agezirile, intrd in fiecare ca-

sd,cerceteazdfiecarefamilie gi propo- vdduiegte pretutindenea despre zd- dirnicia viefii pimAntegti. Unde se flaccimitire, acolo seinalli totodati o gcoali duhovniceasci,in careucenicii -aunt-cer vii, iar dascilii sunt cei ripo- .safi. Eerice _de cei vii, careinvali de la c-eiadormiti! Ei nu vor aveaparte de moarteaceade a doua (vezi Apoc.Z1',

8), ci-ci.moarteaii invafd cum si tri- iascd,pentru a mogteni Viala de du- pd viafi. Sfand Dimitrie al Rostovqlui ne-a lisat o scurti convorbire intre impi- ratul slujitor al diavolului Pausanias gifilosoful Simonide.Pausaniasgedea pe tronul lui cel scump, imbricat in haine strilucitoare giplin de mAndrie.

10

CEASTJRILEHOTARATOAREDEDINAINTEAMORTtr

lnaintea lui se afl4 imbricat modest, infeleptul Simonide. StdpAnul i s-a

adresatoaspeteluisdu: ,,Spune-mice- va din filosofia ta caresi fie folositor pentru mine, cevala caresi iau amin- te!" Filosoful i-a rdspuns: ,,impirate,

adu-fi

aminte cd egtiom muritor!" La

prima

vedere acestrdspuns nu confi-

ne nimic deosebit,dar,in realitate,es- te plin de o infelepciune fdrd margini. Prin el, filosoful i-a propus impdra-

tului doud lucruri inlelepte gi de cea mai mare importanld, pu care."SfAn- tut Dimitrie al Ros_tovuluile sublini- azd astfel: ,,Primul - lmpirate, adu-fi aminte cd eqti om, nu Dumnezeu. Tu ai fost ndscut asemeneatuturor celor- lalfi oameni, gi nu in chip osebit. Tu ai acelagitrup cum au to$ oamenii, gi nu un trup aparte. Trupul tdu nu es- te din argint, din aur ori de vreo al- ti piatri prefioasi, ci din aceeagi fdrA- nd, din aceeagiputrejune gi duhoare, ca gi trupul celorlalfi oameni. Adu-fi aminte de aceastaginu te mAndri! Cel de-al doilea lucru - impdrate, adu-F aminte cdegtimuritor gi ci nu vei trii

vegnic!Astizi

mAine vei fi in mormAnt. AstAzi stai in slavd,iar mAinevei fi firAni. Astdzi

gezi pe tronul tdu, iar

11

ARHIMANDRIT SERAFIMALEXIEV

stai intr-un palat strilucitor, iar mAi-

ne vei fi intr-o groapd intunecoasi.

Astdzi egtiimbricat in purpuri impd- riteascd, iar mAine - in giulgiu de in- gropare. Astizi egti bogat, mAine in- si, mort fiind, nimic nu va mai fi al

tiu.,.Astdzi tofi stau cinstindu-tepe tine, iar mAine vei fi singur in adAn- cul pdmAntului. Astizi tofi te asculti,

iar mAinenimeni nu varnai lua amin-

tg la tine cici cine asculti pe cel mort gi cui poate si porunceasci cel carea

murit? Astizi tu egtiinfricoqdtor pen- tru to$, iar mAine cine se va teme de

tine, cellipsit de suflare?Prin urrnare, adu-fi aminte, impdrate, cd egti om gi

cd

eqti muritor!" $i, astfef Simonide

l-a

invdfat pe Pausaniascea mai im-

portanti lecf,e - lectia smerenieiina-

intea morfii."

Firi

glasla prima vedere,moartea,

care cutreieri neincetatlumea gi bate la fiecarepoarti, in fiecarezi strigi, in fiecarezi invafi, in fiecarezi mustri. Dar cine sdia aminte la in,telepciunea

ei? ,,C-il.5toruLre de pe pemAnt, oPreg- te-te - griiegte moartea.Opregte-tegi ia aminte.CAtde trecitoare sunt toate! CAt e de scurti gi cAte de ingelitoare aceasti lume. Trebuie oare si iubesti

12

CEASURILEHOTARATOAREDEDINAINTEAMORTtr

in chip smintitor ceeace astddeste,iar mAinenu mai este?Trebuieoare si-fi

legi inimacu patimi -de-c-elecare,pre-

crrm.oumhrS, pier de indati

ce soare.-

le

viefii ap-une?Sjngur Dumnezzu es-

te

ve$qiq$i,neschimb5,:tor!Cdtre El in-

dreaptS"$ pagii-giip rreiatinge-scopul vie$i!" La acestelecfii despre moarte

au devenit sensibili cei mai mari gAn- ditori gi creatori. Acegtia le-au im- pirtigit contemporanilor lor - ca pe

o descoperiredumnezeiasci - h tul-

burdtoare proze gi in duioaseversuri. Marele poet Iordan Stubell a scrisina- inte demoarte,in acestspirif una din- tre celemai scurtegi mai infelepte po- ezii, intitulati,,SAmbita morfllor"2:

Fdrd-ncetare,prin phclagreardzbate Un glasdeclopotdin smeritaturld, Oricineni f, pentruo clipd, frate, Aminteia Iaceiplecalidin turmd

$i, tn genunchi,sd-[ipese,sdtedoard:

O, fie-Ieldrhna preaugoard! Iar,sus,cfrnd f-aor Iacereascapoartd, StapilnePreainalte,Tuii iartd!

tP.oet bulgar (1897-L952).Poeziile sale, destinate,in principal, copiilor, i-au adus po- pularitateainliteraturadela sud deDunire- in Bulgaria,Macedonia,Setbia (n.tr.).

Calendarul,,Detska viara".

2Vezi

13

ARHIMANDRIT SERAFIMALEXIEV

Pecaleata strdind,tngeldtoare, DoarDumnezeueaegnic,nu uita! $i ziua,ceasul,cine-lgtieoare, Chndcaun spicdegrku nevom Pleca?

Moarteaesteunindrumdtor dene-

inlocuit. Cu toate cd pune capdtvie-

lucru, ga ne invald totugi

clrm sd trdim. Odinioari, Zenon a in-

trebat cum si-qi trdiascdmai bine via- !a gi a primit infricogdtorul rispuns:

fii oricirui

,,Intreabd-i pe cei morfi!"

adevdr! Si intrebi cum sd trdiegti nu pe cei careo duc bine pe pdmAngci pe cei careau incetat sd mai triiascd

in aceastdlume! $i ce-arputeasi spu-

ni cei fdri de glas?Ar putea oare si ne invele cei a ciror limbd a amulit

alecirorbuze suntinlepenite?Pot gi

inci cum - numai noi si avem o ini-

mi inleleaptd qi sd ascultdm la

cagoaptda morfii! C-eldintAi lucru pe

care morfii ni-l spun este, dupd cu- vintele SfAntului Dimitrie al Rosto- yulf+Lurmitorul: ,,O, oamenilor, odi- nioari Am.fost gi noi ceeace suntefi

voi acum;insdindati"givoi vefi fi ceea

ce suntem noi acum! Voi trdili in vo-

ie,mAncafi,befi,vi veselifi

voastrd gi noi am triit

dar acum ne afldm in mormAntul cel

a

Minunat

gi

taini-

Inaintea

in acestchip,

1,4

CEASURILEHOTARAToAREDEDINAINTEAMoRTII

+dgsglemAncarea,unde es-

te bdutura unde sunt veseliile gi des- fdtdrile lumegti?De toateacesteanoi suntem lipsifi. Tot astfel gi voi vd veli lipsi curAndde ele!"

strAmt.U

$ffnfii"au.inv6tal mereu de lia.cei rnorfl. Ei i-au indrumat gi pe uceni-

cii lor si ia de la acegti-apilde de-rib-

dare-rd*tuoasi. de ticere gismerenie. Un stare! l-a invifat astfel pe uceni-

cul siu: -Mergi la cimitir gi ocdregte-i

pe ceimorfi!" Uceniculs-adus.CAnd

s-aintors, staretul l-a intrebat ,,Ji-au rdspuns ceva mortii?" ,,N-au zis ni- mic" - a spus tAnirul ucenic. ,,intoar-

ce-teacum din nou acolo gi laudd-i!" -i-a spusstareful.Uceniculaimplinit ^ qi acestlucru. Inapoindu-se, l-a intre- bat stareful: ,,Ce fi-au rispuns mortii cAndi-ai ldudat?",,Nu mi-au rispuns nimic" - l-a incredinlat ucenicul. ,,$i tu si fii asemenealor - a incheiat sta- reful. Daci te ocdregtecineva,tacipre- cum un mort! Dacd te laudd, de ase- , menea sd taci! Astfel te vei deprinde

cu virtutile de cdpeteni€

rlbdarea." Noi putem si auzim glasul celor mor! din paginile Sfintei Scripturi. Ei ne griiesc de acolo:Ce folos ne-aadus

-smereniagi

15

ARHIMANDRIT

SERAFIM ALEXIEV

trufia? La cene-aushtiit bogd{ia 9i toatd fala ei?Toateacesteaautrecutcaumbrfl €i caoaestecnreseducepeaciincolo. Au tre- cutlafelcucorabiacnrerdzbatemareain' aolburatd giacdreiurmdinapdnupolis-o

mai gdsegtigi nici trecerea ei, in miilocul aalurilor;saucapasdreacezboardinaer Ei a cdreicdldtorienu lasdnici un semn;cdci

ea,bdtilndcuaripileafrntulcelugorgides-

picilndu-Icu aakntulpornirii, igi taiecale

prin miEcareapenelor,iar dupdaceeani- mic nu maiaratdpeundea trecut;saula

fel cusdgeatacarezboardspreloculinsetn-

nat,iaraerulpecarel-aspintecatsetmpre-

undla loc Ai nu po[isdmai gtiicarei-a fost

urmn.Totagagi not ne-amndscut gi am

isprdaitcuaia[at

Unii vor replica: Viala omeneascd nu trecefird urmd. Mai cu seamdoa- menii mari au ldsat urme de neqters pe acestpimAnt. Numele marilor po- eF gi scriito{ cAntdre$ 9i filosofi, al oamenilor de gtiinli gi al inventatori- 1or,al sculptorilor gial artigtilor se Po- menescdin vremurile celede demult pAnd in zilele noastre.Acegtia vor fi pomenifi in veac. Numai oamenilor care nu cunosc adevirurile credinlei le esteingiduit sd cugeteastfel.Noui insd, celor care

] (Intel. t 8-13).

'1.6

CEASURILE HO]XRATOAREDEDINAINTEAMORTtr

credem in dumnezeiegtileprorociri gi suntem convingi ci la ce-ade-a Doua

Venire a lui Hristos toate cele de pe pdmAntv.o.rardegise v-o:topi, noi, ca- re agteptim qn cer nou gi un p_dmAnt nou intru care va impirifi drepta- tea(veziII Ptr.3,13),nu putem si ne impotrivim acestor prorociri scrip- turistice cum cd tot ceeace este rod al lucririi omului pe pimAnt va pie-

ri.

gtiinlelor gi cuceririlor tehnice ale oa-

menilor qeva stinge gi totul seva rui- na, agacum s-aprdbugit fumul Babel, ca un monument vrednic de plAns al mAndriei omenegti. Existi totugi ceva care nu va pie- ri. Acesteasu4t faptele noastre - fie bune, fie rele. Acestea sunt lucririle noastre, cuvintele noastre, gAndurile noastre,simfdmintele noastre, dorin- !ele, dupX carevom fi E adevirat ci trecutul se va gter-

ge firi

noi, bune sau rele, in acesttrecut nu

sevor pierde. Tg1p;4 cares-ascursgi nu ne-a aparfinut se va duce pentru totdeauna din mAinile noastre, insd

acesla are

asupra stdrii noastre gi mai cu seami

.+

Lnaintc-a.veSnicieitoati strilucirea

intoarcere,iqrsi celefdcute*de

o importanli hotirAtoare

17

ARHIMANDRIT SERAFIMALEXIEV

asupraviitorului nostru vegnic.Zilele scurseau zidit viafa noastrdde acum. Cele petrecute de noi odatd au alci- tuit chipul nostru duhovnicesc.Anii scurgi fird intoarcere au.creat obice- iurile noastrecelerele. $i acesteobice- iuri rele ne tin pand acum in puterea 1orgi vor alcdtui qtAreanoastri vegni- cf,.daci noi nu vom depune eforturi intense ca sd le dezrdddcinim prin faptele celebune, opuselor. LuAnd aminte la acestea,trecutul se aratd in strAnsi legdturi cu starea noastrdprezentdgi viitoare.Dacdtre- cufuI nu mai este al nostru, roadele lui celeamaresunt ale noastre.Omul care a fost befiv in trecut poarti lezi- unile alcoolului gi in prezent gi le va purta giin viitor. Un zgArcitin trecut, dacdnu s-alecuit de aceastdboali a sa, va continua si fie strAnslegat de iubirea de arginti gi acum, gi dupi ce va plecadin aceastiviafi. Un om plin d.edesfrAnarein trecutul sdu rdmAne plin de voluptate qi acum, qi astfel va intra el giin vegnicie daci nu o va ru- pe cu pdcatul prin mulfime de ruge- ciuni gi prin post aspru. Trecutulnu mai este,iati, al nostru, insi faptele cele rele sdvArgitede noi

18

csesuRrls HoTARAToAREDEDTNATNTEAMoRTrr

mai demult sunt, din nefericire, ale noastre.Ele sunt amarnicul nostru ca- pital. El a fost pdstrat gi ne va mustra in ziua ]udecdfii. Omul moare gi Jagd totul pe pdmAnt,insd faptele lui il in- solesc(veziApoc.'/-.4,'1,3).Daci aceste fapte au fost bune, eleii vor aducebu- curie fdrd margini. Dar, dacd au fost rele ii vor creaun iad chinuitor. Prezentul e al nostru - vor spune mul$. Da - rdspundemnoi -, insd pen- tru cesi ne liuddm ctr prezenfi;| cAnd intr-o singuri clipd seprefacein trecut giiesedin stdpAnireanoastri? Deinda- td ce pronunfdm cuvAntul ,,prezen{', acestadeja s-a prefdcut cu desivArgi- re in kecut. Prin urrnare, aEa-numitul ,,ptezent" estedoar rrnmic punct prin careviitorul seunegtecu trecuful.

aminte

cu inlelepciune la orice clipd prezen-

td: cu ce o umplem - cu bine ori cu

riu. Viitorul, ca un vifor indepirtat, se ndpustegteneincetat asupra noas-

trd, intriin

ia noastrd preface prezentul in picat ori in virtute, gi se ascundein congti- inlele noastre,ca sd iasi de acolo ca pArAg ori caapirdtor al nostru la infri- cogdtoarea Iudecatd a lui Hristos.

Iatd de ce tfeluie

sd luim

inimile noastre,giprin vo-

19

ARHIMANDRIT SERAFIMALEXIEV

Moarteane invald si dobAndim o inimi infeleaptd (vezi Ps. 89, 10-14), ca si gtim cum sd folosim vremea scurtdde acum;cdcioriceclipi trecd- toarenu semai intoarcevreodatd.Iar clipele, dupd Fericitul Augustin, sunt ,,simAnla vegniciei"!

Sd-iintrebdm pe ceimorfi intru pd- -cate, gi ei igi vor deschidebuzeleinfe- penite gi ne vor spune ci pentru cli- pele pierdute in sivArgireabinelui au pierit. Si-i intrebep ti pq cei mAntuifi

cum au ajuns in Impirifia

gi ei ne vor rispunde: ,,Am mogtenit vegnica desfdtare mulpmiti faptu- lui cdne-amfolosit de milostivirea lui Dumnezeu revirsatd asupra noastrd gi de harul Lui gi am umplut clipele

viefii noastre cu rugdciune, cu drep- tate,cu smereniegi cu pocdinfd." Cine s-anevoit neincetat cdtre bu-

curiile gi desfitirile

la va vedeala moarteasaci nu a cipi- tat nici un fel de simlimAnt citre des- feterile cele duhovnicegti gi de aceea Fe va simfi in veac instrdinat de ele. Iar eelcegtie si seveseleascdin neca- zurile sale,lecuindu-gi astfel sufletul, acelava dobAndi mare gi neasemuiti simpre citre vegniceledesfdtiri pe ca-

cerurilor,

neingiduite, ace-

20

CEASURILE HOTARATOAREDEDINAINTEAMORTtr

re Dumnezeu le va arita plin de dir- nicie in cealalti lume.

Unii

cregtini,

aminte la

lelyAnd in loc s5-gi um-

invdfdturile morfii,

ple fiecareclipi a viefii lor cu binele gi si foloseasci in acestchip prezen- tul cu infelepciune, doresccu strdqni- ciesd-gicunoasci viitorul. p-umnezeu nu ne-adat insi posibilitateade a pd- trunde in el. Daci ne-ar fi fost folosi- toare, cunoagtereaviitorului ne-ar fi fost descoperiti. Dumnezeu ne-a as- cunsinsi viitorul din doui pricini de cipetenie: 1) pentru a nu i:rtoarce lu- area noastri_ aminte de la probleme- le celeiute trecitoare ale prezentului, care hotdrisc starea noastri vegnicd gi 2) p"entru-a.nu deznndnjdui mai di- nainte de mulfimea necazurilor noas- tre din viitorul apropja!. ori mai in- depdrtat gi pentru a.nu ne intoarce prin nehotirArea noastri de la medi- camentelecele mAntuitoare, aflate in Pronia lui Dumnezeu, la cogmaruri- le noastrepierzdtoare de suflet. Dacd am fi vdzut dintr-odatd = in chip con- sistent - toate chinurile gi neplicerile carene stauinainte, ne-amfi descura- jaf iar unii chiar am fi deznddijduit. Dar acum,dAndu-neDumnezeu in fi-

21

ARHIMANDRIT

SERAFIM ALEXIEV

ecarezi cdteputin din celeamare,du- pd cum putem sd ducem, Pe misura puterilor noastre(vezi I Cor. L0, 1'3), agaflrm sedd un medicament,aceas-

ta lucreazd - prin credinfd,nidejde 9i

rdbdaredin parteanoastri - caun mi- nunat medicament ce lecuiegtesufle- tele noastre Penfu viafa vegnici. Mulli oameni searatdnemulPmif, de Proniadumnezeiascd.Ei i seimpo. trivesc gi dorescsi gtiecu oricepre! ce

ii agteaptd,iar, pentru ci Dumnezeu

nu le descoperilor viitorul, acegtiase indreapti cdtregarlatani,carele -ghi- cesc": descAntitor'1,cei ce se ocuPi cu chirommtia astrologi,,,clatvilzd- tori", ghicitori in cafeaori care ,,dau" in cirfi. Prin aceastaei seindepirtea- zd de datoria cregtindaritatd lor lim- pede - de a trii cu credinfd in Pronia lui Dumnezeu - gi. -in loc sd aibd ca

igyifitor moartea ce le sti, firi doar gi poate,inainte, ei igi aleg invilitori ingeldtori.

ci aceia

care merg la descAntdtori gi la ghici-

tori se agaz6,debunivoie sub puterea

SfAntaBisericd ne invali

imPreund,

diavolului gi

prin superstifiile

neasci,,prorocirile" puterilor infune-

1qflg1rggqi

lor, ca si se impli-

CEASURILEHOTARATOAREDEDINAINTEAMORTtr

ricului. Aceastainseamni cd oamenii sgp--usti$ogiigi aEag ei ir,rgig!asupra lgrrdul, prin superstiSilein carecred. Cand,,prorocirile" descAntdtorilor, legatede soarta omului, ag,jmplinesc

p"r,rn i{lg.err!6 diavole4sc-i, aceastase petrecedln cauzafaptului ci omulsu- perstiflos nu esteinggidit de_har,ca- rg p94le_q4:l.fq_reascf,de influenla dia-

voleasci. Qlqygt"l-hgpo'a_ *

gd vitimare credinciogilor adevdrafi, deoareceei suntintdriF in credinta cd v-"iitorulse afld in mAinile lui Dumne- zeu.gici diavolul nici nu gtie acestvi- itor, ruci {ttupoate sd-l schimbe. Cel ce estesuperstipos gi ii consultdio.orice chip.diavolese pe slujitorii diavolilor,

le adg-

ri.grr

seteme.Condus,depildd,desuper-

3$ggls.up_Ta sariul de care

stilia ci existi zile rele, purtAnd, chi- purile, nefericirea (ca ziua de vineri) gi numere ,,fatale" (precum numdrul 1.3),omul superstiSosnu va furdrizni si faci cevain ziua de 13a lunii ori vi- nerea. D-ta-y-qtgl sefolosegtede aceas- td.superstifie"alui gi tp-cmai-atunci ii

provoaci vitimare,

in aceasti superstifie.V.rdjmaqulmdn- tuirii noastre lLu poate sd facd pe ni-

meni cu adevdratfericig el poate doar

ca si-l intireasci

23

ARHIMANDRIT

SERAFM ALEXIEV

sd vatime. Cel cefuge de superstifie se indepdrteazdde influenla diavo- lului.@.!o"ate gg.le .Pe carc-konia-durnnsaeias"ed*i"le trimitg aPIJrPie Uca_luirnanlgire.

Cerostare si gtimdaci nevomim-

bolnivi ori d:aclvomfi sindtogipevi- -

itor, fafi Ee cregtini nFjolosim 9i deboali,

{Cs.sinaate Pe.lg}l$s!gl1e? -su-

fletului"nostru?!

descopered,Lq3-11oi fl logat

Ce rost are sd mi se

ori sirac,

egmdjo-

eind-.afit--bogiFa, ce$!--$J4i3-Peq

qi-mi*iarOastUenl, @[

tggescde b-ami mei inh-un eri cArtesc$i hulese p"e-D-umnezeu-in

$reciamea?t C,eroqtaresi mi sespund djnau,fe

s

egimetdii-maPasc, cAnilManbrilc-

@-nsllegsi-s3-mai

c$rnti primejdie

- pFcaful - ne,.im-

prgqg-arA

nstlqet4lgi-"gdrel

Piardi"da@v&'Pri- geoheatisiadrugati,casdnu-infigliin

isnilg

limpedeDomnul.tarSfantUnpostot

Ierpvscrie:@iEi

el va fagi dela aaL(Iae- 6 7).

poalesdne

ML"25-L1) - ne previnein chip

CEASIJRILEHOTARATOAREDEDINAINTEAMORTtr

aqn-qezeg-ne-as-eqnde-vr:to-21.ca

sdne qeRFn4.inpermanerll4treji.insd

diayo_lul_ngi$_alqlE-![:!o_de_ac.epe.ri"

-c-asi-neslihdnsg;easSil

SfinFi Plisuti lui

g_r_$_ *g piardd.

nrrrrtne-Er-.rur

-s:au-ingriiogat!.gfeplul cA_"+"gi;au

sune"scutviitoruL CiiSg-gI$duiL$A

foloseascdfiecargclinf

tru a face voia DgFnului.

EebuiS-gtpjlrnel-n.Si ngi.in loc si ne conducemdupi@

in privinla viitorului nostru, mai bine

sdne conducemdupi sfatul de aur al,

SfAntului - Marcu Ascetul. care ne in- vati: ,,Roasi-te sd nu te aiunsi ispi-

prezenti pen-

Pilda lor

-

!a; iar

eaJibd-a-ta (a.drgi'p_runte 'p"e-buni

dacd

.rdne-aceasta

+gfnegte-p

drep"tate;,iar nu ca pe ceva strdin" -

artici poa&ocrLharb:$iefiriierAr-

HIg. Asffef din ispita nedoriti

!e_va

de ti-

rod i vi rtlr fpa ggA*mel"-.d-o_gtd-ge

ilina ta. E de-ajuns sd gtim doar un

singurlucru:@i

luilumne-zeuilr-yl+-lasca-vremelni-

cd se-dobAndeqte^ viafa,ceavegnicd. $i

atunci omul poate sdspuni:

iltr .unthr-i u,.nfl.at:am.cheia

hnldwunu

Dupdtrecutnicicumnumnisuspin

25

ARHIMANDRIT

SERAFIM ALEXIEV

Nici aiitorul a-l iscodi - nu lin, Cdcistdpfrnire-asuprd-in-auareunii'

Prezentuldoaril strfrngtnmfrinicu strdgnicie $i ca-ntr+tnaas -intr-insul aia{a measescurse, Suntzdlogitgrddiniimelecurdlie Neghina gipdcatulama smulge.

Cutezdtornicicumnu maiaisez. "

Ci

seamdn,simplu,aegniceseminle"'

in

ctipelecealeargd -

doarun crez:

Rodiriledin rai celepreasfinte.'.

Prin urmare, rnoarlea ne-irua$i si

fip*snexiF,

*gedintit

nu mAndri; se SngJlini gi nu de superstilie nebu-

ruLsi*lenerrim; gi-treig"gr+L

se-clutdnnudoar.-desfiterile

Sgr,

deidejntotdeauna'"gi r#"nrr-+zrdd^[i-

4gi!$j

din aceastdviafd, Ci.EAJe$bdEBSt€e

celeamarecu cretlinF in f)rtmnpootti

al*incelerlinurmd sX Etim si ne ht,n

qgrdnsrudoar-dede qf 3tirile viegur

Si de scFrhele t+"teia,

qaieseidl@cati

cold gg--q-el -mai-adesea la necazuri, iar

sc

luAnd amintp

nefaangile,Pet""-ttt

clr t;

adcseoridesfitiri.

26

csAsuRTLsHoTARAToAREDEDINAINTEAMoRTtr

Mqatea g5tejnvAffg,,Gg,,3. inF:_ lepciunii! br,sd lu-oricine" se folose$-

!@Trebuie-si

fii aplecatspre?ntelepciune casdpri-

mesJi,inyile$:i.de la ea.

Sgt-."!

4ecluhovnicesc nu_bagdde seamdin-

ts:ltrgqnsaescusdin.Eoarte.

*

B dile-tant-in ale artei a vizitat

odati o vestiti expozifie. Dar, pentru

ci nu ia plicut nici micar un tablou,

i--aimpdrtigit tristefea sa unui artist

cunoscuf careseafla acolo.

- Expozifia este destul de plictisi

toare,a mirfurisit

el.

Artistul i-a rdspuns:

- Q, d_aciagputeasi"fi imprumut ochii mei!

'9g&rdi,asgrngegerii

art-e;"creatoare,

ne confruntdmgi noi ?nviafd cu ispi- tegiintdmpliri in privinfa morfi, fdri caacesteasgglaseae.apirat pJInpIg- sieduheix-nife a sei pria addncileinv5- F@e. D-qmnerei?sSa Eronie ace$jgifirnd al.inlelepeisnii divine nu neumple deuimire. Si cAt

,ecea

g putut s; llldrn ochii unui sffult. de

Pddi

ca si vedem prin ei intAmpldrile din

L

ochii Sfantului Apo

27

j'

r.

iii

ARHIMANDRIT

SERAFIM ALEXIEV

viala noastri. Atunci am fi spus im-

preuni

t:mirilepLeffiit-dLeawn, nusuntarednice

cuApoatolul. "te.alr*lutil 9r:

.P*0:

demdrirea.care.ni.se

ttadeseoperl

(Rom'

AS9!3se,-v@-

ci lui

t

tru bine - Pentru ci acestail conduce cdtre vegnicul bine, iar pentru rdu - pentru cd acestail izbiveqte de veqni- cul riu. O-mulnu trebuie sd-Lhuleas-

Drtpnezeu intru toafe - 9i pen--* pen-

ci pe Bunul Dumnezeu Pentru faPtul

.d q1t, -ved-e.ps mgnes-grija

plind de milostivire pentru el. Ci tre- buie si fie recunoscitor Ziditorului 9i pentrubinefacerile Lui, 9i pentru ispi- iele prin caretrece,co.nqtienti -zdld cd acesteapot sd-l ridice adeseori citre maturitatea duhovniceasci. CAt de multe sunt dumnezeieqti-

le binefaceri! Cum de nu mulgumim

Lui cea

oare pentru ele in

torului? El,ne-a dat viafa-gi sfAntaEi dreaptacredinfi! El neaiutf,in faptele noastre bineplicule- Lui qi in pizirea poruncilor Lui mAntuitoare! El sdvAr---

fiecare zi Pronia-

qegtein fiecareclipi as-upr-anpaqFi fe-

lurite binefaceri!Elneiarti

ne di vremede pociin!6! Dupd atAtea

picatele gi

28

CEASURILEHOTARATOAREDEDINAINTEAMORTtr

g-dderialenoastrein pdcaf Elne.pri- u_eStelari$l. cumilostivirejn comuni- une cu SineprinrugiJcfumeJFl+ewar- si asupranoastri prin Sfintele.Taine harul SducelmAntuitor!El voiegtesd ne fac5.pdrtagila fericirearaiului, a ImpdrdfieiSalecereqti,qi.ca zilo&"la aseastdfericire Elrrmple *i aeu_m qu desfdtareinimile noastreprin-Sf6nta

-

knpi*iganie, indeajuns fiind pentru aceastapocdinfa cea plinl de.frAnge- re ainimii gi Spovedaniade"dinaintea

ei - ca si fim curnfifi pentru intAmpi- narea cerescului preainalt Oaspete!

l$si*!re!*gie_pd:r*mul$1nigl_Ui-pgm-

nezeu-gi pen8u-sdnitate, pentru Pa- za vieEii noastre, pentru restabilirea din primejdioaseboli, pentru izbAnzi-

le noastre,p3ntru -dumnez_e_iaqea€ri-

+

jd pent$--c9t

pentru qrice milosfivire *a"LUl-,thutd q!-4g5tfurtd, soeotind aici gi necazuri- le,viefii, oricAt de infricogltor ar su-

na aceasta.Spre o asffel de preain4l-

td.-recunogtin{dne povipieqte

{gptul-Jov prin cuvintele: Dacd am primitdelaDumnezeucelebune,nu vom primi oare Ei pecelerele?(Iov 2, L0). Dar, psLFu cgi mai mulF, qare*ur ,iau aminte la inlelepciunea cuvAntului

ap-ropi"aF-ainostri cAt 9i

pe noi

29

ARHIMANDRIT

SERAFM ALEXIEV

lui Dumnezeu gilainvdl[mintele lega- te de moarte, intAmPldrile rele gi ne- norocirile viefli sgnt stirlde ogreuta- teSi de odeznid$de de nedescris.Ei

s-einctunli

gi cArtesc,iar prin aceasta

lgapnfli fsloslrldin

suferintd pe careil

arein vedere ZiditoruLcAnd le ingidu- ie pe ele. Pgntrtr,gre-gdnullstrLep$tde _Qg; nimic dincele sivArgitede dumne- zeiascaPronienu esteirtAmpldtor.

Neizb-And-a suPortati cu g[fulare e o Tare iz.lAndi pent$S-t,

- B*oalepetrecutdfird de.cArti"eadu- cevegnicdtdmdduire suflehrlui.

- Re"eunoetnfa ardtati

in

pierderi-

le cele grele esteo puternici lovituri

impgq!-v-adiavolului gi o imbogiFre duhovniceasci in Dumnezeu.

MulF@daees-

te axiome moral-spirituale, qi, fiind-

intru totul Uilnqianle$ti, nuP-oJ si as-

in-

lelepte

lc*gg6nJeEn, ei sPun: ,,Nu ne vorbi$ desprecer!Daci existdacoloviafd ori

dacinu existd,nu segtie. DaS-nebani gi desfitdri pimAntegti, casdneindul-

.cultg- qu luare-aminte invdtiturile

ale mor$i. I=Cgat|dg -d*e-qfitiri-

cim cu bunitdfile de " aici! Eluin-

fele&cAt de nedreaptd le e cugetarea.

EEri Dumnezeu existd oare o desfd-

30

cEASURILEH TIARAToAREDEDINAINTEAMoRTT

tare adevintil? Nu, ci doar o-vremel-

{i.Qilb9sga+icafulgi, careseplitegte

prin_inevitabilepitimirigiaici,gidin-

colo.Bang

fericit. Ctt-banipoli sd-!icumperihra-

ni, dar ru$i dorinlade hrani; qedi-

ql_bggifilg*4q-l -f.ee_pe_sm

Casrente, dar nu gi o trainici sdndta- te; un.palmoale, nu insd gi un somn linigti! o*casdfrumoasi,nu insi gi o congtiinfi curati. C* bani poli s6-S faciunmormAntplicut la vederein-

si numaiclr-virfi4tipof si-!i cumperi

un locin rai! Mu-l@sunt sf,4ftinle_m,o,rEi.Celede cdpeteniepot si se constihriein ade- vlrate ,,rapoarte",dupdminunatafor-

mularedati lor de citre SfantulDimi- Fg al-BCIrovulur:

,, 1. Quule, adu:ti,am-ilteintotdez- una.de-moarte,de e0t_de s_eiugrb_algl este-orice-lucruin aceastdlume gi nici_ c6ndnu te vei legain chip nebunesc

delucruriledeacum

ci dup{moarle existi o altd via$, o

alti existenfi! 2. Np uita-infricogdtoareagi qutre:

murdtoareataSgdercir-rainteajudecd-

fii lui Hristos,unde impirat gi voie-

vod, ostaggi cetdfean,bogat Ei

- tofi"vor.fi cercetafiJaJel,firl

Adud

aminte

sirac

nici o

31

ARHIMANDRIT SERAFM ALEXIEV

pdrtinire. Nimlc*acgtp nu va fi ldsat ie.e c"t.etaregipedeapsi.tn lmpdrd- lia cerurilorng ya intranimic p6ngn- rit gispurcat(Apoc.21',27). 3. Lpinte de a sosivremeamorfi, q!S""in -shi&se*vXzut pentru pdcat!

Mg${l*"gti

$ti:flee.ta, casdvieziinainteaDom- .,, a,rn.ttl indepg-gea4iigiqa ""f"i ta de orice-.patimipimAnteascd,pen- tru a te facesdlaqal SfAntuluiDuh gi a putea,atuncicAndvei muri, si sp,ui cu,nidelde tarein mAntuireata Ga-

la esteinimamea,Dumnezeule,gataeste

inimamea!(Ps.56,10).

pa,fteletale trupeqti pril

a. inaintede a sosii;rviereaceade

qb$te strdduiegte-tesd

tfugo"rtin

atingAnd 4epicdtuirea. qitepdtimirea si vieziintotdeaunainainteaDomnu- lui. {.tunci, inv!4! cg*fublrl nu te vei

mai temede vremelnicamoartetru- peasci,ci chiaro vei dori, casdfii in- totdeaunacuDomnul

inviis14fl _e_!ul

pdcatgiin patimi,caastfel

5. NU*Lu-pliae

pofta trupeasc5,

de frumusefeacea vremelnicd.

lici

Adu.S aminte cd toate acesteasunt pref qi.Ser.rlfg+cd ariceppjta trupeas-

ci*qasteiagreurure gitoatddesfdtarea trupeascdducecdtreceleamare

32

CEASURTLEHorAnAroann

DEDINAINTEAMoRTIT

6. NU_SUgeta ci moarteae departe, cd nu vei muri in curAnd,ci inchipu- ie-Ji cd ea e deja foarteaproape de*tt Uet SSSgealgg$llstd la ridicin-a vje- .giitale. fudeeata-e,s_teaproape, chiarin p-rag.SJStLuleste inaintea ochilor tIi. ,Pen-rqg|I estegata si te inghiti, ori-

unde ai merge. I&

tejfrgela cd doar

alfii moq,iar tu nu vei muri! Cine.este oruulcasd trdiascdgi sdnu aaddmoar-

tea?(Ps.88,4n - gf4r,,e€t9j_t?ItlllirII-

p*irat David. Prorocii au murif patri- arhii, apostolii au muri! mucenicii, preacuviogii au murit, tofl sfinfii au

murit

datd au murit. Vei rdmAne.p-are.doar tu? Nu fi nebun gi orb! Ceea-c*e*.t'ezjci sg intAmpla- -cg.alg!*egeasJa_ nqg1ggit

se ya

7. Ipfiecare zi, in fiecare ceas fii

Tqficei care au exis_tat-:zreo-

pregdtit ed-.msri!

N-icicandsi

nu fii

ffud, gnjd, pentru cd in ceasul in

care

nu gAndegtiva veni Fiul Ornului (Mt.

24, M)

fur gi unui tAlhar: d+tlci cAndn-o aq-

tgpti, atunci poatg si seapropie.,deti-

ne

cd jitnilele sale i s-a spus: Nebune!in aceastdnoapteaor ceredela tine sufletul

tdu. $i celeceai pregdtitalecui aor fi?

Mo.artea e asemeneaunui

Aceluia carea voit sd-gimdreas-

33

ARHIMANDRIT

SERAFM ALEXIEV

Agaseintimpldcucelce-Eiadundcomori siegigi Al! Qe ?mbogd[egtsin Dumnezeu

(Lc.12,20-21).

.P-sntnr-qgi*bgrf .:noartea-n+t e ci doar ugurare din suferin- unire duhovniceascd gi"?mpre-

UP mare

rdu pentru*ggflgtestea trii o via!6 in &at, o*viafXtrupeascd' Sia rdbda si- luiri din partea patimilor. Nu te teme

und-viefuire cu Domnul

8.

llgJiu,

!e gi

de moarte!fregdteqtqte doar s-oin- tAmpini pe ea cud,lit de p-icatel-eta:

le! Daed.il iubegtipe Domnul din

tqelf,-mima ta singur-vei incepe s-o doregti. l$u te teryrg-dg-q19*lrtea-Bt- _peaqqfl ci doar stiruitor te pizeqte de pdcat gi de indepirtarea de Dumne- zsu. Cici eu nu qtiu U:t*+Jt*S-bq mai mare decAtacela-dc""aJe legain.chjp picdtos dS-satimi gi de a te instrii-

na deDumnezeu

ca moarte? tnstriinare intru totul de puq4nezeu. Ce este-viafa? Unire de- sdvArgiti cu Dum[e-*zeu!" Ce om plin de simfire, ascultAnd aceste minunate cugetiri desPre moarte,nu seva infricoga gi nu va in- cepede aici inainte si moarh picatu- lui, ca si viefuiasci vegnic ca rob al

igqe chip evegni-

dumnezeiegtiidreptifi (Rom.6, 18)?

34

il

Adu-fi amintedemoarte!

a intrebarea: cine estevrednic si senumeasciinfelept?, SfAn- tul IsaacSirul a rdspuns astfel: ,,Ace- la care a inleles cu adevdrat cHviala de acum are hotar. Acesta cu sigu- ranld poate si agezehotar gi picate-

lor sale." in aceastaconsti,

rele sfAnt sirian, intelepciunea: sd iei

dupi ma-

aminte mai dinainte la moarte gi,ina- inte ca ea sd puni capit picatelor ta- le, sdgtii sdo rupi cu ele.tn acestduh SfAntul Antonie cel Mare sfituiegte:

,,intotdeauna adu-fi aminte de iegi- rea ta din trup gi nu uita de vegnica osAndd!Dacd vei implini aceasta,nu vei pdcdtui in veac.Cugeti iniuntrul tdu gi spune-fi: ,.Eunu voi mai trdi zi- ua de astdziin aceastdlume.oln fieca- re zi cugetdcdaceastaesteultima ta zi pe pimAnt - gi te vei pizi de picate

35

ARHIMANDRIT SERAFM ALEXIEV

Vai celor lipsifi de bucurie (caretri- iescintru lenevie),cici sfArgitullor es- te aproapegi nu au pe nimeni caresi

le ajute,ginici nddejdede mAntuire." Moartea esteinfricogdtoarepentru cei picitogl, pentm ci ei igi zidescfe- ricireanu pe piaka ceaneclintiti a cre- dinlei in Hristos, ci pe nisipul cel mig- cdtor al ingeldrilor in aceastdvremel- nici viafi. Prin moarte ei pierd totul. ,,Pentru oricine triiegte necurat - scrie Sfantul IsaacSirul- estescumpi via-

!a ceavremelnicd

il cuprinde pe acel om careestecon- damnat de congtiinfasa.Dar celceare buni mdrturie a congtiinfeisale,acela in acelagichip primegte gi moartea,gi viafa." Cei drepli intAmpini moartea firi nici un fel de teami. Marii sfinfl sebucuri de aceastagi chiar o prefu- iescmai mult decAtviafa. Ei nu mai au pentru ce sd se teami de moarte, cdci ea de nimic nu-i lipsegte,ci le dd lor, dintr-odatd, toateaceleala careau nd- zuit in viala de acum. RupAnd-o cu toate legiturile picitoase gi chiar cu cele mai scumpe lucruri din aceas- td lume, ei nu incearcdnici un fel de pirere de rdu cd le-au pirisit pe pe- mant, cdcimoarteale deschideporf,le

Frica de moarte

36

ceasunnn HorenAroens DEDTNAINTEAMoRTtr

comorilor celorvegnice,pe careei incd

de aici le-au adunat pentru cer (Mt. 6,

estesilrri-

19-21).Pentru ei moartea nu

cd,pentru ci nu-i impinge in intuneca- teleinchisori aleiadului, ci esteo bine-

fdcdtoarecare scoatesufletelelor din temnila lumii pimAntegti, ceaplini de pdcate,ca sd slavosloveascivegniclui Dumnezeu in ceq,agacum se spune in rugiciunea Psalmistului: Scoatedin temni[dsufletulmeu,casd.Iaudenumele Tdu,Doamne(Ps.'1,47, n| Prin moartea drepEilor se are in vedere dorita im- pdriFe a dreptdFi, unde in comuniu- ne cu sfinFi gi sub luminarea Sfantu- lui Duh acegtiaiqi vor sdturasfAntalor foamede sfinfenie(vezi Mt. t 6). Cand SfAntul Serafim de Sarov o pregdteape minunata pushrici Elena Martunova spre apropiata gi de nein- ldturat moarte gi cAnda auzitde la ea cuvintele: ,,Mi tem de moarte, pirin- te!" , el i-a rispuns in acestchip: ,,De ce si ne temem de moarte, bucuria mea?Pentru noi acolo va fi doar veg- nicd desfitaret" Neinfricogdtoarepentru cei drepfi, moartea este infiordtoare pentru cei pdcdtogi, intrucAt ei au luat aminte doar la lumea aceasta.Iatd cd viata

37r

ARHIMANDRIT SERAFIMALEXIEV

deja a trecut, rimAnAnd doar unele

amintiri caredor ale trdirilor imbitd- toare.Unde suntzileledemaiinainte, cAndceliubitor al viefii pdmAntegtia mAncatpAni la sdturare a biut pAnd

la

a-qiiegidin minli qi a desfrAnatpA-

nd

la vdtdmaresufleteasci?Unde sunt

aceleceasurinechibzuitecAndel rA- deapAni la legingiigi aveacugetulle- gat doar de veseliaviefii? Unde sunt

acelecompanii pl5cute, in care fieca-

re ndzuia si-i intreaci pe comesenii

lui prin haz lipsit de judecatd,adum- brindu-i pe alfii cu nesocotitaindrdz-

neali de a pdcdtui?S-audus fdrd in- toarcerefurtunile din seninaletinere- !ii. Au pierit companiilecelepldcute.

Nu mai sunt prietenii de mai inainte. Unii au murit, alfii s-audus departe.

$i iati cdpdcdtosula rdmassingur in

pustia gi neputinla sa.Insdinfricogd- tor este ci el nici acum nu ia aminte

ci toatecelepdmAnteqtisunt degerti-

ciune.Cuprins de patimile salegiim- bdtrAnit inainte de vreme, nu are nici un fel de impuls cdtreviafa duhovni- ceascdqi pocdin!6.Sufletul lui, lipsit

de credin!6, zacein visare. Inima sa estelipsitd de vlagX,zdrobitd.Urechi- le lui suntsurdela CuvAntullui Dum-

38

cEAsuRrLEHorAnAroelr

DEDTNAINTEAMoRTtr

nezeu.A ajunso umbri deom. Emort incd din viafd. Esteingropat de nele-

giuirile salegi afundat caintr-un mor- mAnt de propriile lui pdcate.Daci ii vorbegti despre Dumnezeu, despre suflet, despre viala vegnici, el te pri- vegtecu nepdsare,aducAndu-giamin- te de desfdtareaviefii de mai inainte; iegit pentru pufini vreme din intune- ricul lui crunf va zice: ,,Nu-mi spune basme!Ceeacetrdiegteomulin aceas-

ti lume, aceastaesterealitatea.Cea-

laltdlumee purd "Nici

fel de lucru nu-lva atingecasi sepo-

ciiascX.Un astfel de om cugetdase- meneaunui nebun gi singur igi atrage vegnicapieire.

fantezie! un

+

Incovoiafide picaf unii ca aceqtia

i

igi pervertescsufletul pe de-a-ntregul

9i igi intuneci mintea. Ei nu mai pot si vaddlucrurile din punct de vedere duho'rnicesc, deoareces-au prefdcut in trup giaupierdutorice duhorrnicie.

Eu am avut un astfel de prieten, ca-

re a murit - Dumnezeus5-lierte! - 9i

c5ruiaii spusesemodati cd omul nu

trebuie sd trdiascdaliturea de drum,

cd existi moarte! El a rAs atunci gi

mi-a rdspunsintr-un mod cu totul ne-

agteptatpentru mine: ,Iocmai pentru

39

f,i

ARHIMANDRIT

SERAFM ALEXIEV

ci existdmoarte omul trebuie <si tri-

iascd" cAt poate!" Eu m-am infiorat

de aceastddialectici contradictoriea gAndiriisalegii-am spus:,,Dacdomul

igi pierde logica dumnezeiascdo afld

pe^ceadiavoleasci!"

In aceasti stare infricogdtoare cad mulfi pentru faptul cdin anii tinerefii au innebunit de buni voie gi nu s-au gAndit nicicum la moarte, la intAlni- rea flr Dumnezeu gi la infricoqdtoarea Judecati a lui Hristos. De aceea,cea-

sul lor de pe urmd ii afldnepregitili gi

ii ia pe nesimfite in impdrdf,a intune-

ricului de dincolo. Altfel gi-ar fi rAn- duit ei viala dacd ar fi fost interesa$

inci din anii tineregii de soarta care

ii agteaptdin vegnicie.Dacd ar fi citit

CuvAntul lui Dumnezerr,ar fi intAlnit acolo adevirurile dumnezeiegti,care zdrobesccongtiinla gi pizesc voia de pdcatelecapitale.Acolo ar fi citit ast- fel de cuvinte:Pdmilntegtigitnpdtnhnt teaeiintoarce(Fac.3, "19). Omulndscut din femeie arepulineziledetrdit, dnrse

saturddenecazuri.Cagi floarea, eI creg-

te gi seaeEtejegtegi caumbrael fuge gi e

fdrd duratri(Iov 14,'1.-2).Moarteapdcd-

togiloresteutmplitd(Ps.33,20).Lepdda-

reatadecredinldtevapedEsigirdutatea

40

cresunns Ho$F"AToAREDEDINAINTEAMoRTT

ta te uamustra(Ier.2, 19\. $i uor mer- ge acegtia [pdcdtogii] la osfrnddaegnicd, iar dreplii la aia[daegnicd(Mt.25, 46). Adu-li amintecd monrteanu zdbovegte (Is.Sir. 14,12)gi multe altele. Cel ceainvdlat din tinerefeCuvAn- tul lui Dumnezeu gi avut dorinfa de a-l implini, acela se pizegte de veg- nica pieire, cici e atras spre pomeni- reamortii, iar pomenireamortii e ma- re infelepciune. Intrebat de un sofist careesteesenfafilosofiei, Sfantul Va- sile cel Mare a rispuns: ,,Esenfa filo- sofiei estepomenirea morfii." intr-un Cuohnt rostit la ingropnreaunui tfrndr, Arhiepiscopul Dimitrie al Hersonu- lui gi al Odesseia spus:,,intr-adevir, nu e ugor si ajungi sd-f aduci amin- te in permanen!5de moarte, gi aceas- ta la vArstala care te pregitegti doar pentru viali gi cAndgdndegtiin chip firesc la cele ce te agteapte - in acei ani cAndpufndtatea viefii noastre se pierde in intunericul indepdrtat al vi- itorului nostru, ce pare fdrd de sfAr-

^

.

r

+ '

git.Insd

vedemnoi ingine cdmoar-

tea nu ia aminte nici la vArsta noas- trd, nici la anii nogt4 cdinfricogdtorul glas al lui Dumnezeu ii atinge pe to$ caun fur in noapte,in ziua in carenu

+

v

r

41,

ARHTMANDRIT SERAFIMALEXIEV

te agtepfigi in ceasulpe carenu-l cu-

nogti." Pentruel, fericit e cel carecu-

geti la moarteinci din anii tinerefii- Acest gAnd, luminat de credinfa in Hristos qi in inviere, nu-l prefacepe om intr-un intunecat pesimist, ci in- tr-un inlelept luminat. il inalld cdtre cer,il izbivegte din intunericul iadu- lui gi ii facecumpdtatedesfitirile lui pdmAntegti,stropindu-le cu desfita- reatriirilor duhovniceqti. Pomenireamorfii e un chiPde a Pri-

vi asuprarostului vief,i. Hristos a des-

chis ochii orbului din nagtere,ungAn-

du-i cu tine Gn 9, 6).Omul caremoare cealtcevainchipuie daci nu tina firA- n4 dupi cuvintele cele dumnezeiegti

(Fac.3, 19).Ia din aceastitind gi unge cu ea ochii tei duho'rnicegtigi indatd veivedeaci totceeaceexistdinaceasti lume e degerticiunea degerticiunilor.

vedere mAntuitoarea

pomenire a morfii in chip neincetat, Sfinlii Pirinfi au cugetatintotdeauna asuprasfArgituluiviefii pimAntegtigi au sfdtuit gi pe alFi sdfaci asemenea lor. Ava Isaia,de pildi, scrie: ,,Moar- tea si fie in fiecarezi inaintea ochilor vogtri! O singuri griji sdvd nelinig- teascd - cum vefi iegi din trup, cum

AvAnd

in

42

csasup.ns HorAnAroenEDEDTNATNTEAMoRTII

veti trecedeputerileintunericului, ca- re vd vorintAmpinain vdzduh,gicum vefi stainaintealui Dumnezeuin acea infricogdtoarezi a Judecifii, cAndfie-

careigi va primi risplata pentru toa- te faptele, cuvintele Ei gAndurile sale. CAcitoatesuntgoalegi descoperitepen-

tru ochiiCeluiin fala Cdruianoiaomda

socoteald(veziEvr.4,13)."

Iar SfAntulIsaacSirul ii sfituiegte gi pe ceibetrani,gi pe ceitineri: ,,CAnd te agezisd dormi spune asffel de cuvin-

te patului tiu: "in aceastinoaptepoa- te cdte vei prefacein mormAntal meu.

Nu

gtiu dacdnu cumva, chiar in

aceas-

td noapte,in locul vremelnicului

somn,

mi voi afunda in somnul cel vegnic al

morf,i.> Pentru aceasta - continui SfAn- tul Isaac -, pandceai picioaremergi gi te ostenegtepentru Dumnezeu,hain-

te de a te lega legdturamor,tii,din ca-

re nu poF si te mai slobozegti

vreme ai ochi,umple-i de lacrimi, ina-

intedeaseumpleei de fdr6ni

CatA

Omu-

le, pune-ti dari in inima ta cd urmea- zd sdpleci de aici,gineincetatspune-fi:

cel trimis sdmd chemee deja la De ce stau?Trebuiesi md pregd-

"Iatd,

ugi.

tescde strimutarea in vegnicie,de un- de nu mai estenici o intoarcerelr"

43

ARHIMANDRIT SERAFIM ALEXIEV

Dupi SfAntulIsaacSirul oriceade- vdrati lucrare duhovniceascd ce du- cecitre vegnica gifericitaviafdincepe cu pomenirea mortii. Ca binepldcuti lui Dumnezeu gi mAntuitoare de su- flet, aceastaesteprivitd cu o uri ieqi- td din comun de satana 9i de aceeaeI

ndzuiegtecu toate puterile si-l inde- pdrtezepe om de la ea. DuPi cuvin- tele aceluiagisfAntpirinte, daci i-ar fi fost cu putinli diavolului, ,,el i-ar dat omului putere asupra intregii lumi, doar-doar si gteargddin min-

tealui pomenireamortii

cleanul, gtieci daci acestgAndaPare

in

ti de cele de pe PimAnt, de viclenii-

le lui diavolegti,de inqeliri 9i de intu-

necirile lui

vatdmepe om." Prin gAndulla moar- te SfAntul Isaacinlelege nu pomeni- reaobignuiti, superficiali, cum ci noi vom muri cAndva,ci plindtatea nevo- inlei duhovnicegti,numiti,,pomeni- reamorfii",la carenevoinli omul ca- de ,,in stareaunei nespusegi cutre-

fi

Cici el,vi-

om, mintea lui nu va mai fi linu-

gi nu va mai puteasi-l

muritoare uimiri". Prima Pomenire

e lucru firesc pentru om, iar ceade-a

doua e contemplareduhorrniceascd 9i

minunat dar.,,AceastdcontemPlare

M

CEASURTLEHorAnAroenr DEDTNATNTEAMoRTrr

esteimbricatd in gAnduriluminoase.

Cel ceo dobAndegtenu setulburd de vicleniile acesteilumi, nici nu seva le- ga de celeale trupului." ,,Nu te teme de moarte - ne spune SfAnfulIsaac -, cici Dumnezev a pregitit totul ca sd fii indlfat mai presusde ea!" Dupi SfAntul Ioan Scdrarul ,,po- menireamorfii e moarte de fiecarezi, iar inchipuirea pirisirii acesteiviefi

Tea-

esteschimbarein fiecareceas

ma de moarte e lucrare a firii noastre trupegti, fiind izvorAti din neasculta- re (deDumnezeu - n.n.).Iar cutremu- rarea pricinuitd de pomenirea morfii e semnal picatelor necurd$te." ,,Aga cum pAineae mai de trebuin- !X decAttoatecelelaltealimente,con- tinui SfAntul Ioan Scirarul, tot astfel gi pomenireamorfii e mai de trebu-

infd decAtoricealtdostenealiduhov- niceasci.Aceastane indeamnd citre

iubirea de ostenealdduhovniceascd gimai cu seami citre dorirea de a su-

feri ociri

, ne gi pazi a mintii." ,,incercat e acela carein fiecarezi agteaptimoarteasa. SfAnte acelacarein fiecareceaso do-

regtepe ea

morfii estede ldudat.Suntfelurili oa-

cdtreneincetatarugdciu-

Totuginu

oricedorire a

45

ARHIMANDRIT SERAFM ALEXIEV

meni: unii care,caurmare a obiceiu- rilor lor silnice de a cidea in picate, voiescsl moard(casdnu pdcituiascd mai mult -n.n.); existdgialli oameni, carenu voiescsdsepociiasci gichea-

mi moarteadin deznidejde.Existi gi

o alti categorie,caredin mAndrie se socotescpe sine lipsili de patimi 9i cugeti cd nu se tem de moarte. Mai apoi existi gi sfinfii, care,mAnali de

lucrareaSfAntului Duh, inseteazdsd iasd din aceastdviafd." ,,Cei ce do- regteneincetat sI aibi in mintea sa

inchipuirea morlii gi a judecdfii lui Dumnezeu gi seimpitimegte de gri-

jile gidegertdciunilecelelumegti,ace-

la seaseamindomului carevoiegtesd inoate gi si bati din palmein acelagi ti*p." ,,Nu e cu putinfd oamenilor

si petreacdintru evlaviefie gi doar o singurl zi, dacd.nusocotesccdaceazi ar fi ultima din viala lor." ,lkebuie sd segtieci pomenireamorfii, ca gi ori- ce alt bun duhovnicescin general,e

un dar de la

furie pentru aceasta:adeseatrecAnd

pe lAngdcimitir noi nu plAngem,nici

nu nejelim, iar in altedili, chiargifd-

rd sd vedem morminte, ajungem in-

tru umilinld."

Dumnezeu. $i iatd mdr-

46

CEASIJ'RILEHorAnAtoanE

DEDTNAINTEAMoRTTI

Dupd pldculii lui Dumnezes, po- menireamorfii e cel mai bun sfdtui- tor al omului. FericitulMitropolit $te- fan de Reazana scrisdesprepomeni- reamortii cd ,,aceastaestedegteptare din visul lenevirii duhovnicegtigiim- boldirea de a dirui milostenii gi de a sdvArgiqi altefaptebune;aceastaeste smerirea mAndriei,imblAnzirea mA-

niei, stingerea flicirii

celeidiavolegti

a patimii trupegti,smerirea nesdtulei pofte de arginti gi,pe scurt spus,z5- bali a oricirei neiegiuiri." Nimic nu-l intelepfegtepe om in- tr-atAt,precum necontenitapomenire

a morfii. Sfantul Ioan cel Milostiv s-a shiduit si nu uite nicicAndde moar- teasagi a rAnduit supuqilorlui sdi se facdsicriu de ingropare fird s5-l ter- mine gi la fiecaremare praznicsi vind la el gi sd-i spuni inaintea tuturor ce- lor prezenti: ,,Sicriul tbu, stipAne, in- cdnu e gata.Poruncegtecasi-l termi- ndm,cdcimoarteavine caun fur, gi tu

nu gtiicAndva veni ea!"Astfel,marele plicut al lui Dumnezeu a linutin min- tealui pomenireamorFi gi s-apregitit pentru iegireadin aceastiviafd. SfAntulDimitrie al Rostovului spu- ne cd gi neamurile au aiuns la ma-

47

ARHIMANDRIT SERAFIM ALEXIEV

re infelepciune prin pomenirea mor-

Fi.Aga,

piratul

a fost tradusi SfAntaScripturi in lim-

ba greacd),ii plicea sdfaci ospelefas- tuoase,la careporunceasdi seaduci aminte gi de moarte. Cum sepetrecea una caasta?SfAntulDimitrie o descrie cAtse poatede plastic: Xdd - sPune el - cum din belgugseagazivaselecu mAncarela masa cea imPirdteascd.

Ci insuqi impiratul

de pildd, lui Ptolemeu,im- Egiptului (la a cdrui poruncd

sti la masi, una

caaceastanu mi minuneazi. insd mi izbegtefaptul cd vdd un blid mare, gi

in el agezatun

ne asta?E oarepentru mAncare?Cine

minAnciinsd oasegoale? $i de cAndo

fi murit omul?

niu chiarinainteaimpdratului, qiunul dintre slujitorii sii, cu mare glas, ii s