BIOGEOGRAFIE Biogeografia este stiinta care studiaza raspandirea geografica a vietuitoarelor si a complexelor lor(biocenoze)la suprafata globului terestru ca parte

integranta a invelisului geografic,analizand totodata cauzele istorice(genetice) si ecologice ale acestei raspandiri. Obiectul de studiu al Biogeografiei este biocenoza ( comunitatile de plante si animale). Natura reprezinta un tot unitar a)Invelisul geografic- intrepatrunderea,interactiunea si conditionarea reciproca dintre litosfera ,atmosfera,hidrosfera, patrunderea si transformarea energiei solare si prezenta organismelor vegetale si animale Regiunile geografice complexe naturale specifice rezultate in urma interferentei si intrepatrunderii dintre atmosfera,litosfera,hidrosfera,vegetatie si animale b)Organismele compoente ale invelisului geografic aflate in relatii de interdependenta cu celelalte elemente ale acestuia ,repezentate prin organisme ale regnului animal (1,5 milioane specii) si vegetal (peste 500 000 de specii). Biosfera -reprezinta invelisul de la suprafata globului terestru -formata la zona de interferenta a invelisurilor anorganice(geosfere) ce vin in contact cu suprafata globului trestru(litosfera,hidrosfera,atmosfera),odata cu aparitia cu organismelor vii. Definiti: Biom = zona majora de viata determinate de microclima cuprinzand un complex de biotopuri si biocenoze. Biocenoza = un ansamblu de populatii care traiescc pe un teritoriu bine determinat geographic cu legaturi specific cu mediul abiotic. Ecosistem = system complex alcatuit din biocenoza ( plante si animale) si biotop ( un anumit mediu) intre care exista o permanenta legatura). Biosfera = totalitatea ecosistemelor si a vietuitoarelor din geosferele care contin viata( litosfera, hidrosfera, atmosfera). Biotop=locul de habitat al unei biocenoze.El este definit de ansamblul factorilor abiotici care constituie suportul existentei si dezv organismelor vii.Cuprinde elemente ale litosferei, hidrosferei,atmosfereisi energiei solare Areal biogeografic=suprafata sau teritoriul ocupat la un moment dat de indivizii unei specii Centru biogentic=locul de pe suprafata terestra in care ia nastere o specie

Limitele biosferei: -litosfera-substrat de fixare al plantelor si suport in sirculatia animalelor -vietuitoarele populeaza invelisul de sol(pedosfera) -in orizonturile superioare ale solului se intalnesc partile subterane ale plantelor(radacini,bulbi,rizomi,tuberculi),bacterii,alge,ciuperci,fauna(insecte,larve,protozoare viermi,rozatoare) -limita superioara pana unde se pot observa organisme vii este de 10 000-13 000 m. -limita maxima este la alt de 20 000-30 000m -limita inferioara o reprezinta partea inferioara a hidrosferei(79%din suprafata globului),viata se intinde pana la cel mai mari adancimi ale Oc. Planetar 11 000m. Limitele biosferei:limitele in atmosfera,hidrosfera si litosfera

In atmosfera stratosfera(stratul de ozon)22-30mm --troposfera inf-viata intre 50-60 m, intre 100-500m se desf Aeroplantonul (elemente de foarte mici dimensiuni purtate de aer) In hidrosfera viata e dezvoltata mai mult , limita maxima este de -1100m, cea mai mare densitate in primii 400 m adancime (eutotic,distotic,efotic) In litosfera este o limita teoretica , limita maxima 2500mbacterii unicelulare procariote. De exp :in Romania salcamul,ramele, cartita. Importanta Biosferei: -plantele si animalele contribuie la procesul de alterare chimica si mecanica al rocilor -la formarea solului . Organismele constribuie la alterarea si dezagregarea rocilor parentale ,dar si la depunerea de substante organice(prin frunze moarte). Animalele ce traiesc in sol sapa galerii si amesteca orizonturile,il afaneaza, il face mai permeabil -plantele cu clorofila sunt puternici transformatori ai energiei solare radiante, lumina -organismele acvatice au rol in filtrarea apei.(molustele extrag prin cavitatea lor mineralele aflate in suspense si le precipita sub forma de ml)

Formarea speciilor si a arealelor organismelor Specia reprezinta unitatea fundamentala a clasificarilor plantelor sau animalelor in sistematica vegetala sau cea animala. A)Formarea speciilor are la origine variabilitatea individuala,mutatiile,hibridizarile,selectia. Moduri de formare a speciilor: 1) Aparitia unei specii noi pe calea formarii si diferentierii unei rase geografice se realizeaza prin segregatie(izolare). Ex:soparla zidurilor de pe tarmurile Mediteranei din care s-au descris 7 specii si care prezinta mai multe rase geografie 2) Speciatia ecologica are loc pe calea ecotipurilor (raselor ecologice) adaptarea la particularitatile climatice din aria de raspandire,ocuparea unor teritorii specifice a)Vicarierea speciile sunt inrudite intre ele dpdv sistematic,dar sunt fomate recent si raspandite in diferite regiuni ale globului b)Hibridizarea-se produce in zonele de suprapunere B)Diseminarea organismelor 1. Moduri de diseminare a) Autochoria-mod activ de imprastiere -unele plante poseda unele adaptari si dispozitive mecanice prin care isi imprastie semintele(prin azvarlire) Ex: piersicelul ,plesnitoarea -la animale acvatice -balenele si delfinii se deplaseaza in apa marilor si oceanelor,iar la animalele terestre,zburatoare(porumbeii)- animalele cu locomotie puternica migreaza(migratii periodice si regulate din lipsa sezoniera a hranei si migratii pe verticala de la munte la ses si invers din acelasi motiv,migratii neregulate) b)Anemochoria-agentul de raspandire este vantul(acesta imprastie semintele din fructele uscate Ex:mac ) -vantul transporta in aer germeni (sporii ciupercilor si ferigilor),seminte pe distante mari pana cand sunt luati de picaturile de apa si depusi pe sol.mai poate transporta si microorganisme animale sau chiar insecte,pasari atunci cand exista uragane puternice.

c)Hidrochoria-prin apa atunci cand plantele prezinta dispozitive de plutire si pentru a fi protejate de putrezire.(Ex:nuca de cocos,nufarul) d)Zoochoria-fructele si semintele unor animale pot fi transportate de animale,fie prin lipirea cu namol de picioarele si penele pasarilor,fie agatandu-se de parul mamiferelor,fie cu ajutorul rozatoarele,fie prin insecte care pot transporta germeni. e)Homicaria -diseminarea cu ajutorul omului -introducerea unor plante de cultura(porumbul,cartof,floarea-soarelui) din America in Europa sau plante decorative(frezii,muscate) din Africa de Sud in Europa. -colonizarea insectelor polenizatoare(bondarul) si aiepurelui de camp in Australia , cainele enot in Delta C) Formarea arealelor Centrul biogenetic(centrul de dispersie)-un organism oarecare (planta sau animal)ia nastere ca specie intr-un punct de la suprafata pamantului. Apoi se raspandeste radiar prin diverse mijloace se imprastiere 1)Marimea arealelor este variata si conditionata de :valenta ecologica a speciei(capacitatea de acomodare fata de conditiile de existenta),modul de raspandire Areale mari au organismele euritope(pot trai in variate locuri de existenta),areale mici au organismee stenotope(in locuri cu conditii constante de existenta). Dupa marimea arealelor sunt doua grupe de organisme: a)Organisme ubicviste(cosmopolite) -au un areal mare fiind raspandire in diverse regiuni ale globului -sunt specii euritope(euribionte) localizate de regula in cate o regiune climatica -plantele nu sunt prea numeroase,mai cunoscute fiind cele acvatice(trestia,in afara de bazinul Amazon) si ruderale(raspandirea e favoritaza de om-papadia,urzicile,traista ciobanului) -animalele(raspandire larga o au nevertebratele in mari si oceane datorita inexistentei barierelor fizice ,iar dintre vertebrate :pestii,delfini,balene) -animale terestre-pasari zburatoare(cucul,randunica),mamifere(liliacul),specii parazite si semiparazite(puricii,tenii,pleosnite) , soareci,sobolani,vrabia de casa. b)Organisme endemice -traiesc numai intr-un anumit tinut de la suprafata globului,cu un areal restrans Ex: lotusul caspic(Delta Volgai),dreele(lacul Peea) a)organisme paleoendemice(relicte) -in timpuri stravechi au avut o larga raspandire si un areal vast,astazi se gasesc izolat (feriga arborescenta si palmierul Seielor din arhipelagul Juah Fernandez) b)organisme neoendemice specii care s-au format recent ( liliacul romanesc , soarecele de camp,foca din M.Caspica, c)endemismul insulelor-in arhipelagul Canarelor,Madagascar,insulele dinPacific si Indian) d)endemismul masivelor muntoase-flora a ramas la altitudini nalte ale muntilor pt ca nu a putut sa treaca peste dealuri si campiile ce separa masivele (orhideea din crestele africane) e)endemismul desertic-in muntii din pustiul Sahara f)endemismul speciilor,gen,familie

2)Forma arealelor a) continua atunci cand formeaza un tot inchis ,un teritoriu unitar -au forma circulara,ovala,alungita,fasie

b)discontinua (fragmentata,disjuncta)-formate dintr-o arie principala si una sau mai multe arii secundare mai mici .Ex: elefantii actuali care traiesc in Africa si in Asia strutul(Africa),nandu(America de Sud),emu(Australia) 3)Densitatea indivizilor intr-un areal Repartizarea indivizilor din interiorul unui areal nu este uniforma.In unele parti acestia sunt mai numeri,in alte parti nu. Repartitia este de doua feluri:uniforma si in pete.Acestea depinde de variata conditiilor de viata pe intisul ariei de distributie precum si capacitatea ei de a putea trai in diferite conditii de mediu. Evolutia arealelor Arealele se modifica in cursul timpului fapt dovedit de: existenta unor areale actuale,disjuncte(rezultate din fragmentarea arealului vechi),prezenta unor fosile care dovedesc existenta in timpurile mai vechi a genurilor,familiilor,speciile,in regiuni unde au disparut, observatii care ca asemenea variatii ale arealului au loc si astazi.

Factorii de mediu si raporturile lor cu organismele

Organismele pot evita actiunea nefavorabila a factorilor de mediu prin: -particularitatile comportamentului lor reactia se obserba mai mult la animale decat la plante.(zborul pasarilor,folosirea vizuinelor,cuiburilor in conditii meteo neprielnice). Unele plante isi inchid florile in timpul ploii) -largirea amplitudinii ecologice a organismelor si marirea valentei ecologice a organismelor . Plantele sunt fixate in sol si care adesea nu pot evita actiunile nefavorabile ale mediului. -restructurarea ciclului de dezvoltare include o perioada de repaus pentru organisme . Somnul de vara (estival) si de iarna(hibernal) , dezvoltarea plantelor de pustiu (anuale si perene) -reactia organismelor in raport cu parametrii lor cantitativi si calitativi BIOMUL PADURILOR BOREALE Repartitie geografica -ocupa cea mai mare parte a continentelor America de Nord si Eurasia ,intre 50-60lat N -America de Nord-padurea canadiana ajunge pana la 60lat N,pe tarmul G.Hudson -pe fatada de E a Canadei,pad,boreale urca in altitudine datorita curentilor oceanici -In Emisfera sudica,zonobiomul boreal lipseste deoarece nu exista o masa continentala care sa il suporte. -in Nord(boreala)-padurea e traversata de cercul polar,mai putin partea vestica a continentelor America si Eurasia) America de N=padurea canadiana boreala=conifere semperviriscente Europa de N si Asia de E=padurea boreala=conifere semperviriscente Asia continentala(Siberia)=conifere cu frunze cazatoare(zada) si larice(adaptat la seceta fiziologica indusa de inghet) In Scandinavia si Extremul Orient-datorita influentelor oceanice,coniferele sunt inlocuite cu mesteacan(fenomen inexistent in America de N) Formatii vegetale caracteristice: -parduri de conifere -turbrii-determinate de inundatiile estivale-topirea ghetarilor si blocarea hurilor marilor fluvii(Obi,Enisei)

Forme de crestere : -arbori foarte densi(radiatia solara ajunge decat 5%la sol) -arbusti pitici -plantele vernale lipsesc din padurile boreale -sezonalitatea absenta -stratul muscinal f.dezvoltat( muschi) -lipsesc criptofitele gaofite -fenarifitele Modelul arhitectural al formatiei vegetale: -stratul arborilo -stratul muscinal Modelul de crestere al arborilor -modelul Rauh=trunchi cu ramuri -modelul Massart=monopod cu ramuri - domina euritermele(plante ce supota variatiile de temperatura) si oligotermele( Trasaturi comune ale padurilor boreale-apartin regiunii biogeografie holartice a)un mare domeniu al coniferelor ( dominanta Gimnospermelor>arbori specifici zonelor reci care nu au semintele inchise in fruct> , nu lipsesc arborii cu frunze cazatoare-plopul tremurator si plopul de balsam>Canada> , mesteceni,salcii,arini>Siberia> b)-stratul arbustiv , stratul ierbaceu si muscinal -gradientul climatic de crestere al arborilor variaza in functie de altitudine c)Solurile domina podzolurile (boreale) cu o litiera bogata in lignin si rasini -permafrostul-sol inghetat indeosebi Siberia -gelisolurile humice limiteaza vegetatia forestiera si favorizeaza la instalarea stufului,muschilor

PADUREA BOREALA --Pad. Boreala Canadiana --Pad. de Taiga - pad. boreala scandinava -padurea boreala de taiga propriu-zisa- padurea boreala din N Rusiei europene -padurea boreala sau tagaura de la E de M-tii Ural -padurea boreala de la E de fluviul Enisei 1.Padurea boreala canadian -ocupa 310 mil ha in Canada, Rusia,Scandinavia -este relativ diversificata -in partea de SE este dominata de esente temperate -saraceste in specii spre nord , unde devine mlastinoasa -din Alaska in Labrador este raspandit laricele canadian -ierni lungi,foarte reci si uscate,veri scurte ,racoroase si umede -coiferele au o scurta perioada de vegetatie (3-6 luni) Specii - de conifere:pinul alb,pinul Strob,molidul negru,pinul de Stancosi,cedrul alb,tamarackul sau zada -turbarii si mlastini care ocupa 30%din pad.boreala canadiana fiind dominate de muschi si licheni -peste 300 de specii migratoare in lungi raurilor ( cucuveaua lapona,gainusa cu mot)

-mamifere boreale: cca. 85 de specii ( bizonul de padure,elanul,caribu de padure,ursul grizzly,ursul brun,lupul,castor,iepurele american,rasul de Canada,veverita rosie,soarece de padure -reptile si amfibieni,reptile ,pesti Pad.canadiana -diminueaza seceta,favorizeaza pedogeneza,controleaza erogeneza,protejeaza biodiversitatea, Concentreaza peste 140 000 specii de plante ,animale si microorganisme,adaposteste 80%din pop Canadei Specii in pericol:caribu de padure ,bizonul de padure,soimul pelerin,cocorul alb. 2. Padurile de taiga -se intind de la M.Baltica la Ural in Europa ,in toata Siberia in Asia -o padure intr-un mediu dificil -temperaturi pana la -46 grade C iarna, +18 vara -precipitatii : in jur de 500mm -soluri:pergelisol(in nord este actual si fosil in sud),un molosil estival,permafrostul(extindere de la Vla E) A)Padurea boreala scandinava -se intinde in Suedia nordica si in Finlanda - pergelisol discontinuu,substrat dominant de podzol -specii caracteristice:pinul silvestru,iarba neagra,licheni,molizii(rareori specii dominante),brazi -lumea animala:elan,iepure,soarece,lup ,vulpe -pasari:cocos de munte,potarnichea alba,gainusa de munte,,vulturi,soimi,ulii,bufnite B)Padurea boreala de taiga propriu-zisa -taigaua este padurea cea mai nordica compusa in principal de brad si alte conifere cu frunze persistente(molid si pin),iar laricele face exceptii

Faciesuri: a)padurea boreala din nordul Rusiei europene b)padurea boreala sau taigaua de la E de M-tii Ural c)padurea de taiga de la E de fluviu Enisei a)Padurea boreala din Nordul Rusiei europene -specii caracteristice:molid -mamifere:zibelina,urs brun,elan,castor,jder,hermina,veverita -pasari:cocosul de munte,gaste salbatice,rata cantatoare -pesti:somon -animale rare:vulpea polara,vulturul codalb b)padurea boreala sau taigaua de la E de M-tii Ural -de la N la S se succed : ecotonul de tundra-taiga(ingust),padurea cu exemplare rare,zona cedrului de Siberia,zona de sud cu conifere cu intinse zone mlastinoase si turbarii c)padurea de taiga de la E de fluviul Enisei -taigaua se intalneste pana la 45 lat N -este mai putin mlastinoasa -este fragmentata de petece de stepa -stratificare-stratul ierbaceu si muscinal,subarbustiv,arborescent,arborilor

-plantele sunt adaptate la seceta fiziologica si edafica -diferente zonale-in nord lipseste bradul -in partea centrala- V-pin,brad,molid , iar in E zada -in sud vest (pin),sud est(zada) -lumea animala-doua specii de mamifere:tigrul de Amur,leopardul -muntii boreali:m-tii Stancosi,Alpii Scandinaviei,Siberia Orientala Ecosisteme azonale-lacurile,raurile Tundra -are caracter circumpolar in jurul Polilor N si S cu diferente fundamentale - este cel mai extins zonobiom pt ca se extinde pe mai bine de 30lat la fiecare pol -tundra arctica- 60-70lat.N limita sudica pana in N groenlandei -tundra antartica- ocupata la lat de S. De 60-70de Ocean cu exceptia unor insule npeninsula Antarctica si unele zone ale continentului Sud American Tundra artica -limita sudica corespunde limitei nordice a padurii boreale printr-o zona de transitie-un ecoton numit silvotundra -cuprinde tundra meridionala,tundra arctica propriu-zisa,desertul polar -are o densitate mare dar o diversitate redusa -flora:cca.1500 specii de plante cu flori ,750 specii de musci,1200specii de licheni -specii endemice langa stramtoarea Bering Tundra antarctica -are o flora si o fauna distincta si omogena -domina conditiile climatice polare -diferentierile locale se datoreaza influentei oceanului -temperaturi -40C -organisme:crionivale si microterme -perioada de vedegatie scurta fenofaze raoide,in iulie incepe sezonul de vegetatie -precipitatii slabe 400m -tundra inalta(lemnoasa):mesteacanul pitic (permafrostul si inghetul limiteaza cresterea arborilor) -tundra joasa(tundra veritabila)-tufisuri,muschi,licheni -soluri poligonale -flora:plante chionofile(iubesc zapada), chinofobe(evita zapada,rezista la ger)-azaleele pitice,rachitele,mest. Pitic strugurii ursului,bumbcrita -fauna:lemingii si marmote ,ren ,ursul polar

PADURILE NEMORALE -paduri temperate cu frunze cazatoare-zonobiomul nemoral -formeaza un vast biom transcontinental Repartitia geografica-areal discontinuu -America de Nord(SUA,Canada) -Europa de Vest si Centrala -Asia (China,Coreea,Japonia de Nord) -lipsesc in emisfera sudica cu expectia padurilor montane din Noua Zeelanda(falsul fag) -formatiunile vegetale au suportat cea mai mare presiune umana

-potential ecologic-existenta a 4 sezoane : doua extreme (veri calde si uscate,ierni blande si umede),doua de tranzitie:primavara si toamna -Structura: strat ierbaceu,subarbustiv,arbustiv,arborescent,arborilor -ritmul de crestere este specific fiecarui strat si sezonier -model de crestere:Rauh si Troll -forme biologice(fanerofitem camefite,hemicriptofite,criptofite,epifite A)Padurea nemorala a Americii de Nord=padurea appalachian -situat la S de lacul Ontario -din Sudul insulei Terra Nova pana la N de golful Mexic -conditii climatice:se modifica de la N la S =precipitatii abundente in N, idem temperaturile -stratele sunt diferentiate in functie de necesarul de lumina -Specii de plante: genul (Quercus alba,Quercus borealis,Quercus montana) Fagul american,ulmul american ,teiul american,smbovina,artarul de zahar,artar negru,artar rosu(America de N),artarul alb(Centrul biogenetic aproape de Marile Lacuri),artarul cu frunze de frasin,stejarul negru,arborele lalea(endemic-S Canadei) -in partea de N (Canada si SUA) paduri de fag in amestec cu mesteacanul de zahar ,mesteacanul galben , paduri de stejar + hickory, stejar+carya(Missouri) -in partea de S padurile de stejar cu arborele lalea ,in limita carora apar magnolii,arborele negru de guma,numerosi arbusti B)padurile nemorale europene 1)Fagetele-situate intr-o banda latitudinala din Bretagne pana in Sudul Scandinaviei a)fagetele atlantice -acopera fatadele spre Marea Manecii -nu ating fatada litorala unde se dezvolta o formatie vegetala aparte landele-(nu sunt formatiuni vegetale) - domina chamefitele -fagete cu ilex de interes comunitar , fagete cu Melica,stejareto-fagetele b)fagetele subatlantice-prelungesc spre E fagetele atlantice c)fagetele baltice-multe plantatii de pin ce alterneaza cu paduri de fag in Nordul Germaniei,Poloniei,Suedia 2.Stajerete(Regiunea Marii Nordului) Faciesuri: a)Stajerete ibero-atlantice ( stejar penduculat . 800-1000m alt in fagetele pure) -padurea ibero-atlantica se prelungeste in vestul Frantei si trece in zona litotala cu lande intinse cu iarba neagra,dobria b)stejaretele atlantice prelungite spre est cu padurile de stejar cu carpen -In E Frantei ,padurile de stejar cu carpen sunt paduri de foioase formate din carpen,gorun,frasin,tei,artar -stejareto-crpinetele (din Polonia in Ucraina) apar si pad de artar c)stejarete aluviale cu stejar penduculat,cer si mojdrean(la sud de Alpi)

C)Padurile nemorale ale Extremului Orient -in nordul insulei Hondo,o parte din insula Hokkaido,insula Shakalin,iar pe continent ,din mijlocul din bazinul mijlociu al floviului Amur pana in Coreea

-China de Est:stejar,frasini,tei ,nuci,sofora(specie tipica) ,ginki biloba(arborele pogodelor),arborele imperial PDURILE MIXTE -areal discontinuu -ecoton intre padurile boreale si cele nemorale -3 areale distincte: a)PADURILE MIXTE LAURANTIENE sau padurile Marilor Lacuri -la sud de lacul Ontario , in vestul statului New York, N si V statului Ohio -potential ecologic-temp medie anuala 8C,precipitatii intre 750-900mm,relief ondulat cu platou cu dune,lacuri de apa dulce -biodiversitatea este alterata datorita agriculturii si expansiunii urbane -exploatarea bilogica: artarul de zahar,fagul american,stejar,Carya -biodiversitate accentuata:artar de zahar,stejar rosu,fag american,mesteacan galben,pinul rosu,pin alb,ultm,frasin,mesteacan de hartie,Thuya occidentala,Tsuga de Canada b)PADURILE NEMORALE MIXTE EUROPENE -din sudul Scandinaviei pana la Muntii Ural -in zonele umede intalnim molid -in zonele cu soluri degradate intalnim:ulm,tei ,artar,mesteacan,alun -adevaratele paduri au fost afectate de plantatiile de conifere c)PADURI MIXTE DIN EXTREMUL ORIENT -nordul insulei Hokkaido,Sakhalin,regiunile coreeano-manciuriene -stratul marilor conifere:pinul de Coreea,brad -stratul speciilor caduce(cu frunze cazatoare):mesteacan galben,ulm,artar,nuc,arborele de catifea,tei -stratul subarbustiv:iasomie,arbust de piper,alun

PADUREA PACIFICA AMERICANA -nu are echivalent in lume -intre 39si 59 lat N -straturi-stratul arborilor -stratele arbustiv si subarbustiv(artar epifit,arin de Oregon,alunul,epifite endemice -ierbaceu si muscinal -model de crestere-rauh si massart -sequoia gigant si cea cu frunze de tisa -in Nordul Californiei:numar redus de conifere -catre sud padurea se impogateste cu specii noi:pinul argintat,bradul mare,tisa de Vest -la Sud de statul Oregon si in California-padurile rosii sau padurile gigant -arborele de sequoia formeaza paduri unice in lume PADURILE EMISFERICE SUDICE -fragmetate datorita extensiunii continentelor si insularitatii -40-49lat S -paduri valdive de conifere -padurile cu falsul fag(Patagonia) -paduri semperviriscente cu falsul fag si eucalipti izolati ,ferigi arborescente

BIOMUL PADURILOR MEDITERANEENE Localizare: -Europa de SV:Spania,Portugalia,Franta Italia -Europa de SE:Albania,Bulgaria,Cipru,Grecia,Malta,Slovenia,Turcia europeana -Africa de N:Maroc,Algeria,Tunisia -Estul Mediteranei:Israel,Iordania,Liban,Siria,Arabia Saudita,Yemen,Pakistan -alte continente:SV Australiei,California,Chile ,in Africa Caracteristici: -dezvoltate in climat cald cu secete estivale -frunze cerate,persistente,ca o adaptare la seceta -presiune antropica:defrisari,suprapasunat,incendii care au transformat padurea initiala in tufarisuri Potential ecologic-veri calde si insorite,ierni blande, precipitatii putine,scurte perioade de seceta estivala -formatii vegetale:heliofile si termofile -spectrul biologic:fanerofite,chamefite,hemicriptofite,criptofite geofite si terofite,epifite -modelul arhitectural al formatiilor vegetale: stratul ierbaceu,subarbustiv,arbustiv,arborescent,al arborilor ,--tufarisuri vegetale-model de crestere:Rauh,Troll -forme de adaptare:caducitatea,semperviriscenta,sclerofila,ritidom specific, A)Padurile mozaic complex a)cu frunze cazatoare:stejari cu talie mica:stejaruldin Portugalia,de Liban,stejarul Algeriei,stejarul alb,stejarul tauzin,cer(stejarul lombard),crpinia,mojdreanul b)Padurile de conifere:padurile de cedru:Cedrul de Atlas si cedrul de Liban :padurile de brad?dradul de Maroc,de Spania,de Algeria) :padurile de pin:Pinul de Alep c)Paduri sclerofile:paduri xerotermofile:maslin,fistic,oetar,roscov :padurile de stejar verde:stejar de pluta :padurile cu stejar de Kermes B) Mozaicul californian -stejari semperviriscenti in amestec cu cei cu frunze cazatoare la care se adauga foioase precum : Castanul de California,sau specii de pin C)Formatiile de tufarisuri -formatii secundare -maquis(Corsica,N.Mediteranei) :mirt,maslin salbatic,,fistic,stejar verde,pin silvestru,stejar de pluta,palmier pitic) -garriga-climat arid-bischete joase pe soluri calcaroase si marnoase:stejarul de kermes,rozmarin,cimbru,pinul de alep -poate forma faciesuri:garriga montana,costiera -chapparal(California) -matorral(Chile):vegetatia arbustiva alterneaza cu arbori si cactusi -frigana(Grecia si Asia Mica):arbusti xerofili cu multi ghimpi:leandru ,dafin,stejar verde,pinul de alep -tomillares(Spania si NV Africii):cimbru ,levantica,mirt -malee(Australia meridionala):eucalipt,Acacia

PADURILE TROPICALE UMEDE=PADURI DENSE=HILEA Repartitie

-America Latina(bazinul Amazonului),Africa(bazinul Congo),insulele Noua Guineesi Noua Caledonie,NE Australiei,fatada atlantica a Braziliei Caracteristici generale: -mozaic de ecosisteme zonale(determinate de climat) si azonale(determinate de zolmlastinoase) -flora:leguminoase abundente in Africa si America,palmier de vin ,de cocos,de ulei,arborele de scortisoara,babanierii,arborele de cacao,arbustul de cola in Africa,ferigi,liane -fauna-miriapode,scorioni,viermi,insecte, mamifere(tapirii cu trompa scurta-Asia de SE,Malaezia - , Okapia-Congo- ,tupaiide -Malaezia- , maimuta urlatoare-Amazonia- ,gorilaAfrica- ,urangutan Asia- ,makiul si verevritele zburatoare -stratificarea este conditionata de inaltimea arborilor,spectrul biologic,prezenta epifitelor 5strate: nivelul arborilor inalti peste 40 m, nivelul arborescent20-30m, nivelul arborilor se 10-20 m , stratul arbustiv , stratul ierbaceu -spectrul biologic:fanerofite,chamefite,hemicriptofite,criptofite,terofite,epifite -mod de crestere al plantelor- toate modelele de crestere Diversitatea padurile tropicale umede=ombrofile=dense a)Padurile Amazoniei 1.padurile mlastinoase igapo arborii ce au radacini ca niste picioroange,nu ating inaltimi mari si sa treaca suficienta lumina pt a se dezvolta un strat subarbustiv dens 2.padurile periodic inundate varzea-cei mai inalti arbori ating 30m. -varzea raurilor albe-apa incarcata cu argila -varzea raurilor negre-bogate in acizi huminici -varzea raurilor limpezi-Tapajos afluent al Amazonului3.paduri bine drenate-padurea terenurilor uscate ETE-arbori sub 12 m b) jungla africana -arborele Moabi endemic pt padurile dintre Nigeria si rep.Congo -Padurile muntilor vest-africani sau padurile de nori -padurile tropicale africane se amesteca cu mangrovele spre tarm,cu padurile umede montane Ex:sapelli , bubinga-gigantul padurii c) jungle indo-malaeza -maimutele antropode sunt endemic:urangutanul