Fantana dintre plopi de Mihail Sadoveanu comisul Ionita este la Hanu Ancutei si toata lumea asteapta ca acesta sa isi

inceapa povestea descrierea lui Neculai Isac Era om ajuns la crunte, dar se inea drept i sprinten pe cal. Purta ciubote de iuft cu turetci nalte -un ilic de postav tivit cu nasturi rotunzi de argint. Pe umeri, inut numa-ntr-un lnujel, atrna o blni cu guler de jder. Avea torb de piele galbn la old i pistoale la coburi. Obrazu-i smad cu mustcioar tuns i barb rotunjit, cu nas vulturesc i sprncene ntunecoase, arta nc frumuse i brbie, dei ochiul drept stns i nchis i ddea ceva trist i straniu. Comisul Ionita il recunoaste pe Neculai Isac, capitanul de mazali Iapa comisului era batrana si slaba, amandoi amintindu-si cu drag de tineretile petrecute impreuna ( comisul si capitanul de mazali) comisul il intreaba pe Neculai Isac despre ochiul pierdut Ancuta il intreaba pe comis daca acesta este omul din Tara-de-Jos despre care se spunea ca era sa fie omorat de tigani in acele imprejurimi mos Leonte, cititorul de zodii isi cauta si el loc langa capitan pentru a-i asculta povestea Capitanul isi incepe povestea ( intamplarea petrecuta acum peste 25 de ani ) Capitanul isi face autoportretul tineretii Eram un om buiac i ticlos. Calul meu sta hojma cu aua pe dnsul i btrnii mei nu-mi vedeau obrazul cu sptmnile. Maic-mea m bocea n fiecare duminic i m blstma i ddea leturghii lui popa Nastas, ca s m linitesc i s m-nsor. Iar tatu-meu tcea i-o privea ntr-o parte cci i el fusese ca mine i-i fcuse multe zile amare. Om nevrednic nu pot s spun c-am fost. Aveam oi i imauri i neguam toamna vinuri; dar mi erau dragi ochii negri, i pentru ei clcam multe hotare. Dumnealui comisul Ioni s v spuie cte drumuri am btut, cci i el avea patima mea n zilele lui i eram de multe ori tovari. Intr-o toamna capitanul ducea vin catre Suceava si facuse popas la Hanu Ancutei Capitanul ajunge langa o apa unde vede mai multi tigani, o fata de 18 ani pe nume Marga se apropie de el, nesocotind vorbele batranului tigan Hasanache capitanul ii face descrierea Margai i vzusem n ap trupul curat i frumos rotunjit. Sta aproape de mine, numai n cma i-n fust ro. Obrazul i e copilresc; dar nasul arcuit, cu nri largi, i ochii iui m tulburar deodat. Am imit n mine ceva fierbinte: parc-a fi nghiit o butur tare Neculai Isac ii da un banut de argint tiganului Hasanache dar si tigancusei Marga capitanul vede o fantana intre patru plopi unde se intalneste cu Marga a doua zi, de dimineata. Tigancusa ii pupa mana si apoi pleaca, multumindu-i pentru banut. Neculai Isac porneste impreuna cu mos Irimia si cainele acestuia cel mare si sur, Lupei la drum spre Pascani unde il astepta Canta( ceva boier ) cu vinul. Canta il felicita pentru aducerea vinului si hotaraste ca acesta sa fie descarcat abia a doua zi Capitanul se trezeste in noapte si porneste la drum cu Lupei.

Ajuns la fantana acesta se intalneste cu Marga care incepe sa planga. Capitanul o incurajeaza spunand ca se va intoarce seara urmatoare. Intors la curtea boierului Canta el isi primeste banii si se intoarce in graba la Hanu Ancutei insotit de mos Irimia si cainele acestuia, Lupei El se intalneste cu Marga la fantana care il avertizeaza despre pericolul ce il asteapta, cei doi frati mai mici ai ei impreuna cu batranul Hasanache planuiau sa il ucida si sa ii fure banii El se lupta cu tiganii si reuseste sa impuste unul dintre ei, ultimii 2 au fugit in padure inainte ca prietenii capitanului ( comisul Ionita, mos Leonte, gospodarii si carausii sa apara in ajutor ) Marga este ucisa de tigani lasand in urma ei o mare de durere capitanului Neculai Isac ( care isi pierduse ochiul in crancena lupta ) Povestea se incheie cu scena in care Neculai Isac ii cere Ancutei sa aduca vin intro oala noua pentru el si pentru barbatii prezenti.