Introducere Adopia este una dintre cele mai vechi instituii de drept, care, fiind determinat de un cadru normativ

vast, att de drept material ct i de drept procesual, prezint o importan deosebit pentru practica aplicrii dreptului de ctre instanele judectoreti dar i desigur la nivel teroretic, pentru doctrina dreptului. Adopia a cunoscut o evoluie ndelungat n timp, manifestndu-se n mod diferit att n ceea ce privete cadrul normativ propriu-zis, ct i n ceea ce privete aplicarea acestuia. n prezenta lucrare mi propun s abordez cadrul normativ procesual-civil al adopiei ca instituie aparte, prezentnd desigur corelaia acesteia cu elementele de drept material de rigoare i practica judiciar, cu analiza comparat a respectivelor aspecte de la sistemele de drept ale unor state la altele. Importana adopiei din perspectiva procesual este fundamentat pe faptul c anume aplicarea normelor de drept material care reglementeaz adopia sub aspectul iniierii acesteia, pregtirii actelor necesare, efectelor adopiei etc. este nemijlocit legat , ca finalitate, de activitatea sistemului de instane judectoreti, competente n limitele legii, de a aplica legislaia corespunztoare. Evident, nevoia unui suport de drept material n domeniu, este valabil i pentru cazul ncuviinrii adopiei , datorit aspectelor privind dinamica relaiilor sociale i celor legate de particularitile de drept naional specifice adopiei de la un stat la altul i cadrul normativ, determinat de activitatea instanelor de judecat n cadrul procesului civil din domeniu presupune la fel este de o importan incontestabil, deoarece, dup cum rezult i din experiena altor state ale lumii, adopia prezint numeroase particulariti att ca concept ct i ca efectivitate, de aceea este strict-necesar tratarea respectivei instituii n mod special de ctre sistemul de drept al fiecrui stat, ceea ce de fapt se i ntmpl de jure1. n prim plan , nc din momentul apariiei instituiei adopiei se impunea necesitatea proteciei intereselor minorului adoptat, fapt care condiiona ca procedura adopiei s fie, dup cum voi prezenta mai jos, una destul de meticuloas, uneori chiar ndelungat . n ultimile decenii s-a manifestat o cretere calitativ foarte vast a ateniei pe care o acord att comunitatea internaional prin mecansimul de acte normative internaionale i fiecare stat n parte , prin prisma sistemului de drept propriu, ctre instituia adopiei. Aceasta se datoreaz faptului c aplicarea respectvei instituii a devenit tot mai evident n practic , datorit unor fenomene precum natalitatea redus, abandonarea copiilor etc. Statul, dar i comunitatea internaional n ansamblul ei este chemat s rspund, n prezent, unor noi provocri, devenite mult mai mari n cazul adopiei internaionale n special (interzis de altfel, dup cum voi arta n unele state ale lumii). Din ce n ce mai actual este problema exercitrii att a controlului prealabil ncuviinrii judiciare a adopiei ct i desigur , controlul ulterior asupra modalitii realizrii dreptului celui adoptat. Datorit vrstei fragede, implicit i a gradului de dezvoltare fizic i intelectiv , minorii
1

Dorfman Ina. Drept Procesual-Civil. Partea General. Chiinu.2003. pag.5.

174983946.doc

snt supui unui risc nalt, n ceea ce privete efectele adopiei , privite stricto sensu pentru fiecare dintre ei n parte. Astfel sistemul de organe specializate din domeniu proteciei drepturilor copilului snt puse n prezent n faa unor sarcini, uneori foarte greu de realizat , n ceea ce privete ocrotirea intereselor celui adoptat. Acestea i multe multe alte detalii determin i efectivitatea mecanismului de drept procesual-civil din domeniul ncuviinrii adopiei. Abordarea legislativ a subiectului respectiv a devenit din ce n ce mai complex odat cu creterea evident a numrului de cazuri de aplicare n practic a prevederilor legale cu privire la adopie. Deoarece , att n cazul practicii judiciare a Republicii Moldova ct i n cazul altor state ale lumii numrul de cazuri cu privire la adopie a crescut a devenit toi mai strigent necesitatea adaptrii cadrului normativ procesual i material la dinamica nou de relaii sociale care au determinat fenomenul creterii cazurilor cu privire la adopie. Aceasta s-a mai datorat faptului c n perioada sovietic poziia sistemului legal era reticent n raport cu adopia, iar modificrile legislative operate ulterior, de la obinerea independenei Republicii Moldova au creat practic un nou set de condiii, fr precedent pentru practica judiciar a statului nostru, n special i datorit faptului c Republica Moldova devenise ntre timp parte la o serie de acte internaionale din domeniul proteciei drepturilor copilului i avnd n vedere acest fapt, din ce n ce mai mult amprenta respectivelor convenii s-a vzut ntiprit n legislaia naional. Din diverse considerente (acest fapt va fi accentuat pe parcursul prezentei lucrri) legiutorul moldav nu a prezentat o poziie unic n raport cu reglementarea adopiei ca instituie n sine i la fel n ceea ce privete aspectele de procedur legate de ncuviinarea judiciar a adopiei. Cel mai elocvent exemplu a devenit trecerea de la reglementarea codificat a subiectului adopiei la reglementarea prin lege organic special a respectivului subiect. Motivul unei asemenea transformri rmne neclar, datorit faptului c Codul Familiei al Republicii Moldova n prezent n vigoare avea n structura sa deja un ntreg capitol consacrat n ntregime anume subiectului adopiei. Ulterioara abrogare a aceastuia a fost fcut datorit intrrii n vigoare a noii legi cu privire la regimul juridic al adopiei. Este nevoie de a meniona faptul c respectiva lege nu introduce practic modificri eseniale raportate la coninutul sus-menionat al Codului Familiei , ceea ce face i mai neclar poziia legiutorului din domeniul respectiv2. Pe de alt parte au fost operate modificri i la coninutul Codului de Procedur Civil al Republicii Moldova, dar avnd n vedere faptul c legea special sus-menionat conine norme care in de domeniul procesual-civil al ncuviinrii adopiei este evident c nu putem aprecia calitatea cadrului nostru normativ din domeniu dect n ansamblu cu normele Codului de Procedur Civil.
2

Durac Gheorghe. Drept Procesual-Civil. Actele de dispoziiile ale prilor n procesul civil. Editura Collegium. pag.11

174983946.doc

n genere, este menionabil c indiferent de faptul dac este sau nu motivat raional modificarea cadrului normativ al adopiei, n sensul celor menionate mai sus, Republica Moldova dispune n prezent de o legislaie binestructurat din domeniu, adaptat la condiiile actelor internaionale la care statul nostru este parte, mai problematic fiind desigur aplicarea n practic a acestor prevederi i nu calitatea cadrului legal n sine. Deci, concluzionnd cele expuse mai sus, se poate meniona c adopia comport o serie de condiii, multe dintre care o individualizeaz ca instituie aparte a dreptului, conferindu-i un cadru juridic deosebit. n prezenta lucrare mi propun s examinez multiaspectual problemele de procedur care pot aprea n faa instanei de judecat n cadrul ncuviinrii judiciare a adopiei. Avnd n vedere faptul c de calitatea activitii instanei de judecat depinde realizarea n practic a dispoziiilor legale cu privire la adopie , mi propun s abordez anume din perspectiva preocesual-civil activitatea instanelor de judecat i evident particiaparea altor subieci de drept procesual-civil la procedura ncuviinrii adopiei. mi propun s accenuez strnsa legtur care apare ntre participarea n cadrul respectivei proceduri a subiecilor de drept , privii din perspectiva drepturlui material i cei privii din perspectiva dreptului procesual n cadrul procedurii judiciare de ncuviinare a adopiei. De asemenea mi propun s m refer detaliat asupra modalitii de participare n cadrul respectivei proceduri judiciare a autoritilor publice competente n materia supravegherii copilului i s prezint , prin exemple practice, importana implicrii calitative a acestora n procesul de ncuviinare judiciar a adopiei. A dori s pun accentul pe faptul c nu voi aborda exclusiv din perspectiva procesualcivil subiectul respectiv, deoarece consider o atare abordare incomplet, ori delimitarea normelor de drept n materiale i procesuale este fcut de tiina dreptului, fiind de cele mai deseori puin-justificat n practic axarea exclusiv doar pe normele juridice dintr-o categorie ori alta. Dreptul material nu numai c trebuie corelat cu cel procesual, el este temelia dreptului procesual i normele de drept material se completeaz cu cele de drept procasual ntr-o simbioz juridic , a crei existen este determinat de necesitatea realizrii dispoziiilor legii i ale altor acte normative cu for juridic inferioar legii3. Cazul adopiei nu constituie o excepie n acest sens, anume din acest motiv voi face trimiteri de rigoare la cadrul material al adopiei pentru a putea prezenta modul n care o situaie ori alta ivit n practica judiciar dictat de o norm de drept material din domeniu, configureaz efectiv i aplicarea normelor de drept procesual-civil. A dori s pun accentul pe faptul c normele, materiale i desigur i cele procesuale care in de procedura judiciar a ncuviinrii adopiei snt incluse ntr-o serie de acte normative, care trebuie aplicate, de cele mai dese ori, cumulativ de ctre instanele de judecat.
3

Rducan Gabriela. Drept Procesual-Civil. Editura All Beck. Bucureti 2005. pag.1.

174983946.doc

Consider, finalmente, n sensul celor menioante mai sus, c cea mai reuit abordare a procedurii ncuviinrii judiciare a adopiei este una vast, cu numeroase trimiteri la cadrul normativ material naional i internaional, cu exemple din practica judiciar naional i internaional i cu o atent analiz de drept comparat a aspectelor legate de adopie n cazul altor state ale lumii4. Astfel obiectivele pe care le urmresc prin realizarea prezentei lucrri snt: 1) Evidenierea particularitilor evoluiei istorice a instituiei adopiei sub aspect procedural i a inovaiilor legislative din ultimii ani n cadrul normativ al Republicii Moldova n acest sens. 2) Prezentarea cadrului normativ material cu privire la adopie i a legturii acestuia cu cadrul de drept procesual civil al adopiei. 3) Prezentarea locului procedurii de ncuviinare judiciar a adopiei ca procedur special n Codul de Procedur Civil al Republicii Moldova. 4) Prezentarea aspectelor procesuale ale ncuviinrii adopiei n cadrul altor acte normative din sistemul de drept naional. 5) Prezentarea cadrului de drept procesual-civil ce reglementeaz competena jurisdicional a instanelor de judecat la judecare pricinilor privind ncuviinarea adopiei. 6) Conturarea specificului participrii adoptatorilor n cadrul procedurii judiciare de ncuviinarea a adopiei. 7) Relevarea particularitilor participrii minorului care urmeaz a fi adoptat n cadrul procesului civil privind ncuviinarea adopiei. 8) Prezentarea aspectelor juridice legate de participarea autoritilor puterii de stat competente n supravegherea copiilor n cadrului procesului privind ncuviinarea adopiei. 9) Prezentare particularitilor legate de coninutul cereii privind solicitarea ncuviinrii adopiei. 10) Prezentarea aspectelor juridice legate de specificul actelor care urmeaz a fi anexate la cererea privind ncuviinarea adopiei. 11) Prezentarea actelor care se anexeaz la cererea de adopie a copiilor ceteni ai Republicii Moldova de ctre ceteni ai Republicii Moldova domiciliai n strintate, de ctre ceteni strini i apatrizi sau la cererea de adopie a copiilor strini de ctre ceteni ai Republicii Moldova.
4

Deleanu Ion. Tratat de Procedur Civil. Editura Servo-Sat, 2000. pag.5.

174983946.doc

12) Prezentarea aspectelor de drept legate de pregtirea pricinii de ncuviinare a adopiei pentru dezbateri judiciare. 13) Prezentarea condiiilor procesual-civile pentru pstrarea secretului adopiei i a persoanelor obligate s-l pstreze i a efectelor neresepctrii respectivei obligaii. 14) Prezentarea particularitilor hotrrii ncuviinarea adopiei, a efectelor acesteia. 15) Prezentarea adopiei internaionale n legislaia procesual-civil a Republicii Moldova a rolului , avantajelor i neajunsurilor acesteia. 16) Prezentarea modalitilor de control i supraveghere a intereselor adoptatului dup ncuviinarea judciar a adopiei. 17) Prezentarea efectelor asupra actelor de stare civil ale adoptaului i ale adoptatorilor n urma executrii hotrrilor judectoreti privind ncuviinarea adopiei. 18) Prezentarea aspectelor de drept cu privire la desfacerea adopiei i declararea nulitii ei. 19) Prezentarea exemplelor din practica judiciar a Republicii Moldova privind ncuviinarea adopiei. 20) Prezentarea exemplelor din practica judiciar strin n legtur cu ncuviinarea judiciar a adopiei. 21) Prezentare cadrului normativ procesual ale altor state ale lumii din domeiul adopiei. 22) Evidenierea exemplelor din practica judiciar a CEDO n materia procedurii ncuviinrii adopiei. 23) Formularea concluziei n legtur cu cadrul normativ procesual-civil legat din domeniul ncuviinrii judiciare a adopiei i a importanei acestuia n sistemul de drept i n domeniul ocrotirii drepturilor copilului. Cap. 1 . Procedura ncuviinrii adopiei n legislaia Republicii Moldova 1.1.Evoluia istoric a instituiei adopiei sub aspect procedural La fel ca i alte instituii ale dreptului adopia cunoate o dezvoltare vast n timp , prezentnd un istoric juridic impresionant. Reprezentnd nendoielnic unul dintre cele mai cunoate o actuale i mai controversate fenomene ale dreptului contemporan , adopia lumii. Fiind cu siguran un fenomen complex, sociologic i juridic, adopia este i n prezent, un mijloc de asigurare a unui climat de fericire, armonie i nelegere pentru copilul care nu 174983946.doc judectoreti n cazurile privind

ascensiune spectaculoas n special dup cel de-al doilea rzboi mondial, n majoritatea statelor

beneficiaz de cretere i educare n cadrul familiei de origine. Dei dezideratul n ce privete creterea i educarea copilului este de a-l menine pe ct posibil n familia de origine, totui, acolo unde acest lucru nu este posibil societatea a cutat ca, prin mecanisme legale, s ofere acestor copii familii permanente n care s fie crescui i formai ca i cum ar fi n familia natural. Prin urmare, adopia este un astfel de mecanism ce ofer posibilitatea unei familii permanente copilului ce este lipsit de afeciunea prinilor biologici5. Ca obiectiv legal, fiind primit n familia adoptatoare va fi crescut ca un copil firesc al acesteia, astfel adoptatorii asumndu-i obligaiile i rspunderile ce revin prinilor fireti ai celui adoptat . Manifestndu-se prin nevoia social de a ocroti copilul chiar i n lipsa unor legturi de snge, legturile ce iau natere ntre persoanele implicate n procesul adopiei sunt numite generic de ctre doctrin drept rudenie civil, care se substituie rudenia fireassc, de snge. n ansamblul instituiilor ce au drept scop ocrotirea copilului, adopia ocup un loc principal. Din aceasta perspectiv, sintetiznd opiniile doctrinare, legislaia dar i practica judectoreasc desfurat sub vechile reglementri, admit c noiunea de adopie a fost folosit n patru accepiuni, respectiv: de act juridic, de raport juridic, de instituie juridic i de msur special de protecie a copilului. Astfel prin adopie ca act juridic se desemneaz acordul de voin al persoanelor, expres prevzute de lege, care trebuie s consimt la adopie i care, prin ncuviinarea instanei judectoreti d natere raportului juridic de adopie, respectiv raportul de filiaie dintre adoptat i adoptator ; ca raport juridic prin adopie are n vedere efectele pe care le produce actul juridic de adopie ncuviinat de instana judectoreasc, mai exact stabilirea legturilor de rudenie dintre adoptat i adoptator, pe de o parte i rudele acestuia, pe de alt parte. Din perpsectiva evoluiei istorice , ca temei juridic, adopia este o instituie ale crei rdcini se regsesc nc n dreptul roman, respectiv n termenul adoptio, care semnifica adopia unei persoane dependente, a unei persoane n putere ( alieni iuris adic a unui fiu de familie). Termenul de adoptio deriv dintr-un alt termen adrogatio, respectiv adrogaiunea, care presupunea adopia unei persoane independente (sui iuris, adic pater familias) care astfel devenea alieni iuris deci fiu de familie. n dreptul roman, adrogaia pare a fi mai veche dect adopia, cele dou instituii avnd la baz o regul din Legea celor XII table. n cazul adrogaiunii, ceteanul roman necstorit sau cstorit, dar fr copii, i alegea o persoan care s-i poarte numele, s-l moteneasc, s-i continue cultul domestic, familial, etc. Adrogatul iese din familia sa de origine i intr n noua familia mpreun cu copii si dac i are
5

Universitatea European Drgan. Facultatea de Drept. Tratat de Drept Roman. Pag.161.

174983946.doc

n acel moment. n schimb, n cazul adopiei, aceasta se realizeaz n dou etape: prima consta n ieirea fiului din familia de origine prin mancipium (Legea celor XII table prevedea: dac pater vinde fiul de trei ori, fiul este liber fa de pater) iar a doua etap consta n introducerea persoanei n noua familie. Conform dreptului civil roman fiul adoptat pierde orice legtur cu familia natural devenind agnat n noua familie (dobndind drepturi de succesiune n noua familie). De asemenea n cazul n care are copii, acetia rmn n familia de origine. n istoria Imperiului Roman au existat cazuri n care adopia a avut un scop politic asigurnd transmiterea demnitii imperiale. O serie de exemple bineconscute snt cele n care mpratul roman August l-a adoptat pe Tiberius, mpratul Nerva l-a adoptat pe Traian iar Claudius pe Nero. Dac este s ne referim la spaiul romnesc, instituia adopiei a reprezentat o tradiie avnd, n decursul timpurilor, diferite denumiri: luare de suflet, nfiere sau adoptaiune6. n textele scrise cu caracter juridic, adopia este reglementat nc din 1640 n Pravila lui Matei Basarab, urmnd a fi regsit i n Cartea romneasc de nvtur (1646) i n ndreptarea legii (1652), n Legiuirea lui Ioan Gheorghe Caragea (1818) i n Codul lui Scarlat Callimachi (1813). Dac la mijlocul secolului al XVII lea se vorbea despre luarea de suflet, n Codul Callimachi se face referire la nfial , iar n Legiuirea Caragea (art. I, partea IV, cap.5) prevedea c Facerea de fii de suflet este dar spre mntuirea celor ce nu au copii. De asemenea n anul 1800 este redactat Hrisovul pentru iothesie al lui Alexandru C. Moruzi, hrisov ce a constituit un adevrat cod al nfierii. De altfel, nc din partea introductiv a hrisovului rezult c iothesia reprezint vechea tradiie romneasc de a lua de suflet un copil pentru a-l crete i educa. Astfel legiuirile amintite prevedeau c pot avea capacitatea de a adopta numai persoanele care nu aveau copii legitimi. Adoptatul, pentru a fi difereniat de copilul legitim trupesc, era numit copil de suflet. El intra n familia adoptatorului, numit printe sufletesc ieind, astfel, de sub tutela printelui firesc. Drept consecin ntre adoptat i adoptator se stabileau raporturi similare celor din familia biologic, legturile de rudenie ale adoptatorului cu familia fireasc pstrndu-se nc. n 1865 intr, ns, n vigoare Codul civil romn care n art. 309-324 (abrogate n prezent) reglementeaz instituia adopiunii, aplicnd, ca i Codul civil francez din 1804, legislaia justinian. Din cele dou feluri de adopie create de Iustinian, adopiunea cu efecte depline (adoptia plena) i cea cu efecte restrnse (adoptio minus plena) a fost nsuit adopiunea cu efecte restrnse.
6

Universitatea European Drgan. Facultatea de Drept. Tratat de Drept Roman. pag.165.

174983946.doc

Trsturile specifice instituiei adopiunii reglementate n acest cod erau urmtoarele: dreptul de a adopta l aveau doar persoanele care nu aveau, la data adopiei, copii sau descendeni legitimi; adoptatul rmnea i dup adopie tot sub puterea printeasc a prinilor naturali; adoptatul nu putea veni la succesiunea rudelor adoptatorului, ci numai a rudelor sale fireti i a adoptatorului (adopia cu efecte restrnse); pentru ncheierea adopiei se cerea ncuviinarea instanelor judectoreti; adopia crea raporturi patrimoniale i personale ntre adoptat i adoptator similare celor din filiaia legitim. Dei nereglementat expres, totui, n baza prevederilor Codului civil romn, se puteau ncheia adopii internaionale dat fiind faptul c la acea dat strinii se bucurau de toate drepturile civile iar adopia era considerat un act de drept civil. Prin urmare, adoptatorul putea fi i strin condiia esenial fiind aceea ca legea sa naional s-i permit s adopte sau chiar s fie adoptat, putnd astfel s fie parte n contractul de adopie. Deosebiri de esen ns aveau s contureze legislaia autohton odat cu anexarea teritoriului situat astzi ntre Prut i Nistru n componena URSS. Legislaia sovietic s-a dovedit a fi mai sceptic n chestiunile legate de adopie. Reglementri legale codificate s-au manifestat n legislaia URSS nc din anul 1964. Odat cu intrarea sa n vigoare , la 26 decembrie 1964 Codul de Procedur Civil al RSSM a introdus un nou set de norme de drept procesual-civil, lucru valabil de altfel i pentru cazul procedurii judiciare de ncuviinare a adopiei7. Astfel Capitolul 33 al respectivei legi reglementa adoptarea nfierii ca procedur special. Din punct de vedere terminologic legiuitorul a optat pentru titlul Adoptarea nfierii, n respectiva lege. Respectivul act normativ a devenit suport legal pentru legislaia procesual-civil a Republicii Moldova, funcionnd, cu anumite modificri pn la intrarea n vigoare a Codului de Procedur Civil al Republicii Moldova la 12 iunie 2003. Din diverse considerente respectivul set de norme a fost considerat de legiutorul moldav suficiente , n mare msur, pentru a reglementa chestiunile procesuale legate de ncuviinarea adopiei. Legea Nr. 514 din 06.07.1995 privind organizarea judectoreasc a devenit suport procesual pentru modificarea Codului de Procedur Civil din 1964. Respectivul act normativ comporta numeroase norme de drept procesual-civil din domeniul ncuviinrii judiciare a adopiei:

Codul de Procedur Civil al RSSM din 26 decembrie 1964. Art.1.

174983946.doc

1. n aspectul legat de plata taxei de stat - conform art.88 punctul 4 , reglementa c snt scutii de plata taxei de stat n instanele judectoreti reclamanii - n aciunile de ncuviinare a adopiei; 2. n ceea ce privete suspendarea procesului civil conform art.261 lit.f) reglementeaz c la cererea participanilor la proces sau din oficiu, instana judectoreasc poate suspenda procesul n cazul n care a dispus organului de tutel i curatel efectuarea unui control al condiiilor de trai ale adoptatorilor n pricinile de adopie i n alte pricini n care pot fi lezate drepturile i interesele copilului. 3. Conform art.281 al respectivului Cod instana judec pricinile n care i se cere s constate: nregistrarea naterii, adopiei, cstoriei, divorului i decesului. 4. n temeiul art.286 al Codului de Procedur Civil din 1964 cererea pentru ncuviinarea adopiei unui copil cetean al Republicii Moldova fcut de un cetean al Republicii Moldova se depune la instana de judecat n raza creia domiciliaz cel ce urmeaz a fi adoptat sau, n cazul cnd este necesar a proteja interesele celui ce urmeaz a fi adoptat, la instana de judecat n raza creia domiciliaz cel care adopt. Cererea pentru ncuviinarea adopiei unui copil cetean al Republicii Moldova fcut de un cetean strin se depune la Curtea de Apel. Elemente ale cadrului juridic al ncuviinrii adopiei se conineau, pe de alt parte i n alte acte normative din perioada sovietic. Codul cstoriei i familiei din 26 decembrie 1969 coninea de asemenea elemente ale cadrului normativ, inclusiv procesual al ncuviinrii adopiei sau ncuviinrii nfierii , cum mai era numit ea expres n respectivul act normativ. n sensul respectivei legi (n prezent n ntregime abrogat odat cu intrarea n vigoare a a Codului Familiei al Republicii Moldova n prezent n vigoare ) n sensul ncuviinrii adopiei pot fi conturate urmtoarele particulariti de drept: 1. nfierea se admitea numai n privina copiilor minori i n interesul lor. nfierea frailor i surorilor de ctre persoane diferite nu se admitea, cu excepia cazurilor, cnd aceast prescripie venea n contradicie cu interesele lor, sau cnd unul din copii nu putea fi nfiat din motive de sntate8. 2. nfierea se fcea pe cale judiciar la cererea persoanei, care dorea s nfieze asistena nfierii copiilor, cu excepia copilul. Activitatea de mijlocitor nestatal ntru

cazurilor prevzute de lege, nu se admitea (art.100 al Codului). 3. Pentru nfiere ce cerea consimmntul prinilor, care nu erau deczui din drepturile printeti, precum i consimmntul nfiatului, exprimat n instana judectoreasc, dac a mplinit vrsta de zece ani. Dac nainte de a se depune cererea de nfiere copilul locuia n
8

Codul de Procedur Civil al RSSM din 26 decembrie 1964. art.99.

174983946.doc

familia nfietorului i nu tia, c nfietorul nu este printele su, nfierea putea fi fcut, ca excepie, fr consimmntul nfiatului. Consimmntul prinilor trebuia s fie exprimat prin declaraia autentificat de organul notarial sau de administraia instituiei de stat pentru copii n care se educa i se ntreinea copilul. Pn la intentarea procesului de nfiere n judecat, declaraia de consimmnt putea fi retras de ctre prini n orice moment (art.102 al Codului). 4. Pentru nfierea copiilor, educai i ntreinui n instituii de stat cazurile, cnd nu se cerea consimmntul prinilor, administraiei era necesar pentru copii, n consimmntul

acestei instituii pentru copii. La primirea copilului administraia instituiei

pentru copii avea dreptul s-i ntrebe pe prini, dac consimt la nfierea copiilor lor n viitor, fr s indice persoana nfietorului. Consimmntul putea fi dat nu mai devreme dect peste o lun dup naterea copilului, iar n cazuri excepionale i pn la expirarea acestui termen. n cazul n care prinii ddeau un asemenea consimmnt, n form autentic, la examinarea de ctre instana judectoreasc a dosarului de nfiere a copilului consimmntul repetat nu se cerea9. 5. Evidena copiilor care urmau a fi nfiai, precum i a persoanelor care doreau s nfieze copii, se inea de organele de tutel i curatel, precum i de Comitetul pentru nfiere al Republicii Moldova n modul stabilit de Regulamentul acestuia (modificrile n sensul respectiv au intervenit prin Hotrrea de Guvern Nr. 749 din 29.11.1993 ntru executarea Hotrrii Parlamentului Republicii Moldova din 10 iunie 1993 nr.1483-XII "Privind punerea n aplicare a Legii pentru modificarea i completarea unor acte legislative n vederea nfierii copiilor rmai fr ngrijirea prnteasc"). Organele de tutel i curatel erau obligate s examineze condiiile de trai ale persoanei care dorete s nfieze copilul, s verifice, dac nu sunt piedici pentru ngduirea nfierii, precum i s ncredineze c copilul dorete s fie nfiat. Aciunile i deciziile organelor de tutel i curatel i ale Comitetului pentru nfiere al Republicii Moldova puteau fi atacate de persoanele interesate n instanele ierarhic superioare i n instanele judectoreti. 6. Comitetul pentru nfiere al Republicii Moldova (n continuare Comitetul) era organ guvernamental abilitat s contribuie la ocrotirea copiilor prin nfiere. Acesta a funcionat pn la abrogarea Hotrrea de Guvern Nr. 749 din 29.11.1993 prin Hotrrea de Guvern Nr.162 din 10.02.05. Comitetul respectiv era persoan juridic ce dispune de conturi bancare. n activitatea sa Comitetul se cluzea de legislaia n vigoare a Republicii Moldova referitoare la ocrotirea drepturilor copilului, Convenia internaional cu privire la drepturile copilului, precum i de Regulamentul cu privire la Comitetul pentru nfiere al Republicii Moldova (instituit prin
9

Codul de Procedur Civil al RSSM din 26 decembrie 1964. art.105.

174983946.doc

Hotrrea de Guvern Nr. 749 din 29.11.1993 ). Componena nominal a Comitetului se aproba de Guvern la propunerea ministerelor i departamentelor respective. Comitetul pentru nfiere al Republicii Moldova avea urmtoarele funcii: 1) elaborarea propunerilor de modificri legislative n vederea perfecionrii reglementrilor legate de domeniul proteciei copiilor orfani i rmai fr tutela prinilor; 2) colaborarea cu autoritile administraiei publice, organisme internaionale i organizaii neguvernamentale din ar i de peste hotare n domeniul adopiei; 3) efectuarea controlului asupra respectrii legislaiei n vigoare privind adopia; 4) inerea evidenei centralizate a copiilor orfani care pot fi ocrotii prin adopie i evidena cererilor familiilor sau persoanelor din strintate, care au manifestat dorina s adopte copii - ceteni ai Republicii Moldova; 5) organizarea, dup caz, a studierii pe teren a strii materiale i a condiiilor de trai ale familiilor din Republic sau din strintate care au manifestat dorin s adopte copii; 6) studierea condiiilor de educaie, instruire i tratament al copiilor nfiai n republic sau n strintate; avizarea documentelor pentru nfierea copiilor ceteni ai Republicii Moldova, de ctre cetenii strini pentru a fi prezentate instanelor de judecat; 7) participarea, dup caz, la procesele judiciare ce vizeaz adopia; 8) organizarea, n modul stabilit de legislaia n vigoare, a evidenei contabile a mijloacelor acumulate pe contul Comitetului; 9) adoptarea deciziilor privind utilizarea mijloacelor financiare acumulate pe contul Comitetului; 10) examinarea anual a executrii cheltuielilor i prezentarea informaiei despre adopie n faa Guvernului; 11) contribuirea la soluionarea altor probleme ce in de domeniul adopiei10. Un important pas n materie de drept internaional public cu efecte pentru cadrul normativ al adopiei n Republica Moldova a devenit aderarea acesteia la Convenia asupra aspectelor civile ale rpirii internaionale de copii (adoptat la Haga la 25 octombrie 1980) i respectiv la Convenia asupra proteciei copiilor i cooperrii n materia adopiei internaionale (adoptat la Haga la 29 mai 1993) prin Hotrrea Parlamentului Republicii Moldova Nr. 1468 din 29 ianuarie 1998. Dup cum voi arta pe parcursul prezentei lucrri respectivele acte internaionale au o importan fundamental n materia adopiei internaionale, dar i a cadrului de drept penal al statului nostru, menit s asigure protecia intereselor copiilor minori ceteni ai Republicii Moldova adoptai prin adopie internaional. Sub aspect legislativ un urmtor pas n reglementarea chestiunilor procesuale cu privire la adopie a devenit intrarea n vigoarea la 26 aprilie 2001 a Codului Familiei al Republicii Moldova. Capitolul 18 al respectivei legi era dedicat n ntregime adopiei ca instituie de drept, rglementndu-se sub aspect material dar i procesual condiiile privind adopia i exercitarea acesteia , precum i efectele juridice pe care le comport respectiva instituie de drept.
10

Hotrrea de Guvern Nr. 749 din 29.11.1993 privind instituirea Comitetului pentru nfiere al Republicii Moldova.

174983946.doc

Capitolul 18 al Codului Familiei al Republicii Moldova s-a aplicat practic pn la data de 30 ianuarie 2011 odat cu intrarea n vigoare a Legii Nr. 99 din 28.05.2010 privind regimul juridic al adopiei. Art 58 alin.(2) al respectivei legi reglementeaz c la data intrrii n vigoare a respectivei legi, se abrog, pe lng capitolul 18 al Codului i art. 162 i 163 din Codul familiei nr. 1316-XIV din 26 octombrie 2000 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr. 4748, art. 210)11. Vechiul Cod de Procedur Civil din 1964 s-a aplicat din perspectiva procesual, pn la data intrrii in vigoare a noului Cod de Procedur Civil al Republicii Modlova (n prezent n vigoare) la 12 iunie 2003. Respectivul act normativ, similar vechiului Cod de Procedur Civil prezint suportul legal principal n relgementarea chestiunilor procesuale legate de ncuviinarea judiciar a adopiei. Desigur normele sale snt completate de cele ale Legii privind regimul juridic al adopiei (menionate mai sus) dar anume Codul de Procedur Civil fixeaz sub aspect de drept procesual cadrul normativ al adopiei n legislaia autohoton n privina reglementrilor fundamentale din domeniu. Pe lng celelalte 3 tipuri de proceduri prevzute de legislaia procesual-civil a Republicii Moldova , adic procedurile contencioas (litigioas ori general), procedura contenciosului administrativ i procedura n ordonan (numit i simplificat) Codul de Procedur Civil a Republicii Moldova reglementeaz un al patrulea tip de procedur, cea special12. Datorit faptului c anumite categorii de pricini se integreaz n cadrul normativ procesual-civil prin numeroase particulariti , ce nu pot fi atribuite nici uneia dintre cele 3 tipuri de proceduri menionate mai sus, la fel ca i n legislaiile contemporane ale altor state ale lumii, legiutorul moldav a introdus procedura special. Astfel conform art.279 alin.(1) al Codului de Procedur Civil al Republicii Moldova (C. Procedura Special Capitolul XXIII, Dispoziii Generale) reglementeaz c instana judectoreasc examineaz n procedur special pricinile cu privire la ncuviinarea adopiei. 1.3.Locul procedurii de ncuviinare judiciar a adopiei ca procedur special n Codul de Procedur Civil al Republicii Moldova Legislaia procesual-civil a Republicii Moldova determin un cadru normativ deosebit n privina ncuviinrii adopiei, n mare parte datorit faptului c respectiva isntituie de drept implic o serie de particulariti juridice care o deosebete de toate celelalte proceduri prevzute de legislaia procesual-civil13.
11

12

Codul Familiei al Republicii Moldova. Cap.18 (n prezent n ntregime abrogat). Codul de Procedur Civil al Republicii Moldova. C. Procedura Special Capitolul XXIII, Dispoziii Generale. Dorfman Ina. Drept Procesual-Civil. Partea General. Chiinu.2003. pag.76.

13

174983946.doc

Dup cum s-a mai menionat legislaia procesual-civil reglementeaz 4 tipuri de proceduri. Prin termenul de procedur s-ar putea nelege ansmablul de norme de drept care reglementeaz raporturile juridice care apar ntre instana de judecat i ali participani la procesul civil n cadrul realizrii justiiei la judecarea cauzelor civile. Procedura special nu constituie n esena sa o inovaie ca concept larg pentru legislaa autohton. Aceasta datorit faptului pentru c i vechiul Cod de Procedur Civil al Republicii Moldova (din 26.12.1964) reglementa la art.244-249 ale respectivei legi respectivul tip de procedur. n prezent Codul de Procedur Civil al Republ icii Modlova reglementeaz la Cap.XXIII al Codului de Procedur Civil (art.279-280) cadrul normativ al Procedurii Speciale, din care, desigur face parte i procedura judiciar de ncuviinare a adopiei. Astfel art.280 al Codului de Procedur Civil al Republcii Moldova reglementeaz c n procedur special, pricinile se examineaz de instanele judectoreti dup regulile de examinare a aciunilor civile, cu excepiile i completrile stabilite n prezentul cod la cap.XXIIIXXXIV i n alte legi. n procedur special, instana examineaz pricinile cu participarea petiionarului, altor persoane interesate, precum i a reprezentanilor organizaiilor. Dac, la depunerea cererii sau la examinarea pricinii n procedur special, se constat un litigiu de drept ce ine de competena instanelor judectoreti, instana scoate cererea de pe rol printr-o ncheiere i explic petiionarului i persoanelor interesate dreptul lor de a soluiona litigiul n procedur de aciune civil la instana competent. De asemenea taxa de stat pltit deja de petiionar n procedur special se ia n calcul la ncasarea taxei i la repartizarea cheltuielilor de soluionare a litigiului n procedur de aciune civil. Pe de alt parte legslaia procesual-civil reglementeaz o serie de pricini civile ce se judec exclusiv n procedur special. Printre acestea se enumer: constatarea faptelor care au valoare juridic; declararea capacitii depline de exerciiu minorului (emanciparea); declararea persoanei disprut fr urm sau decedat; limitarea n capacitatea de exerciiu sau declararea incapacitii; ncuviinarea spitalizrii forate i tratamentului forat; ncuviinarea examenului psihiatric sau spitalizrii n staionarul de psihiatrie; aplicarea msurilor de protecie n cazurile de violen n familie; restabilirea n drepturile ce izvorsc din titlurile de valoare la purttor i din titlurile de valoare la ordin pierdute (procedura de chemare); declararea fr stpn a unui bun mobil i declararea dreptului de proprietate municipal asupra unui bun imobil fr stpn; constatarea inexactitii nscrierilor n registrele de stare civil; reconstituirea procedurii judiciare pierdute (procedura de reconstituire).

174983946.doc

Specificul procedurii civile speciale, care o deosebete de alte tipuri de procedur reglementate de legislaia procesual-civil const n urmtoarele (voi prezenta acest specific cu referire la procedura special de ncuviinare a adopiei): 1.Procedura special presupune inexistena interesului procesual contradictoriu desigur c persoanele implicate n pricinile care se judec n procedur special au, conform art.55 al Codului de Procedur Civil calitatea procesual de participant n procesul civil, dar nu au calitatea de parte n procesul civil care este specific numai pentru procedura contencioas (litigioas). Astfel conform art.55 al Codului de Procedur Civil se consider participani la proces persoanele interesate n pricinile cu procedur special. Calitatea de participant n procesul civil care se judec n procedur special este incompatibil cu calitatea de reclamant sau de prt (coreclamant sau coprt), aceasta rezult din redacia legal a art.59 alin.(1) al Codului de Procedur Civil care reglementeaz c: parte n proces (reclamant sau prt) poate fi orice persoan fizic sau juridic prezumat, la momentul intentrii procesului, ca subiect al raportului material litigios14. 2.Procedura special presupune lipsa unui litigiu prin litigiu putem nelege un raportjuridic care apare dintre doi participani la procesul civil cu interes procesual opus. Aceasta nseamn c unul dintre participani (coparticipani) intenteaz aciunea civil pentru a chema un alt paricipant pentru ca acesta din urm s rspund pentru pretinsa nclcare. Anume momentul intentrii aciunii civile este momentul n care, n temeiul legislaiei procesual-civile persoana va primi calitatea procesual civil de reclamant ori de prt. Aceasta nseamn c primind spre judecare pricina civil, prin emiterea ncheierii privind intentarea procesului civil, instana de judecat va deduce judecii ulterior respectivul raport juridic litigios. Evident i n cazul procedurii speciale anume momentul intentrii aciunii civile va fi momentul n care persoana va primi calitatea de participant n procesul civil, anume de persoan interesat n pricina n procedur special numit i petiionar. Deosebirea esenial const n faptul c primind cererea de chemare n juecat la intentarea aciunii civile n cazul procedruii contencioase (de asemenea procedurii contenciosului administrativ ) istana de judecat constat existena raportului litigios dedus judecii, pe cnd n procedur special se constat existena unora dintre temeiurile faptice (n lipsa de litigiu) stipulate la art.279 al Codului de Procedur Civil. 3.Procedura special presupune alte particularitie de drept procesual-civil cele mai elocvente exemple n acest sens constau n normele de drept procesual care reglementeaz necesitatea achitrii taxei de stat, deoarece n cazul procedurii speciale este vorba despre o tax de stat fix expres stabilit de legislaie.
14

Rducan Gabriela. Drept Procesual-Civil. Editura All Beck. Bucureti 2005. pag.17.

174983946.doc

Spre exemplu art.4 al Legii taxei de stat ( Nr. 1216 din 03.12.1992 ) stabilete c snt scutii de plata taxei de stat n instanele judectoreti reclamanii (termenul reclamanii urmeaz a fi interpretat coraborat cu prevederile art.55 al Codului de Procedur Civil, avndu-se n vedere desigur sensul de parte interesat n pricina cu procedur special adic petiionar) - n aciunile de ncuviinare a adopiei. Normele respective urmeaz a fi aplicate mpreun cu normele speciale n materia adopiei internaionale. Astfel art.39 al Legii privind regimul juridic al adopiei stabilete c odat cu depunerea cererii de adopie internaional, adoptatorul achit o tax unic i fix reprezentnd contravaloarea cheltuielilor ocazionate de efectuarea tuturor serviciilor aferente ndeplinirii procedurii de adopie internaional pe teritoriul Republicii Moldova. Cuantumul, modul de achitare i destinaia acestei taxe se stabilesc de Guvern15. O alt particularitate a adopiei ca procedur special este determinat de prezena altor norme cu caracter special ce reglementeaz anume respectivul tip de procedur. Poziia ocupat de legiutorul autohton, acceptat de altfel de legislaiile procesual-civile ale majoritii statelor lumii este urmtoarea n msura n care normele respective ale procedurii speciale nu prevd altceva se vor aplica , n mod corespunztor , normele care reglementeaz procedura contencioas general. Aceasta se refer n special la etapele procesului civil: intentarea aciunii civile, pregtirea pricinii pentru dezbateri judiciare, judecarea pricinii, executarea hotrrii (deciziei) judectoreti i exercitarea cilor ordinare ori extraordinare de atac. Altfel zis legislaia procesual-civil n materia procedurii litigioase ofer suportul normativ fundamental i pentru procedura special. De exemplu art.166 alin.(2) al Codului de Procedur Civil stabilete c n cererea de chemare n judecat se indic: instana creia i este adresat; circumstanele de fapt i de drept pe care reclamantul i ntemeiaz preteniile, demonstrarea probelor care confirm circumstanele; documentele anexate la cerere. Similar art.287 al Codului de Procedur Civil stabilete c n cererea de adopie se indic: numele, anul, luna i ziua naterii, domiciliul adoptatorilor; numele, anul, luna i ziua naterii, domiciliul (locul de aflare) al adoptatului, datele de anchet referitoare la prini, datele despre fraii i surorile adoptatului; temeiurile adopiei i probele care confirm aceste temeiuri; solicitarea schimbrii numelui, locului de natere, datei de natere (n cazul adopiei unui copil n vrst de pn la un an), solicitarea nscrierii adoptatorilor n calitate de prini n actele de nregistrare a naterii copilului.

15

Av.Dragomir Eduard, Av.Pali Oxana. Drept Procesual Civil. Sinteze pentru Pregtirea Examenrului de Admitere i Definitivare n profesia de avocat. Editura Nomina, Bucureti 2009. pag.58.

174983946.doc

Legislaia procesual-civil stabilete de asemenea condiii speciale cu privire la actele care urmeaz a fi anexate la cererea privind ncuviinarea adopiei. Astfel la respectiva cerere urmeaz a fi anexate copia de pe certificatul de natere al adoptatorului, n cazul adopiei de ctre o persoan necstorit; copia de pe certificatul de cstorie al adoptatorilor, n cazul adopiei de ctre persoane cstorite; consimmntul scris al celuilalt so sau nscrisul care confirm divorul i faptul c fotii soi nu convieuiesc cel puin un an, n cazul adopiei de ctre un so. Dac anexarea unui astfel de act este imposibil, n cerere se indic dovezile care confirm faptul; adeverina de sntate a adoptatorilor; certificatul de la locul de munc al adoptatorului despre funcia deinut i cuantumul salariului sau copia de pe declaraia veniturilor sau un alt act similar; copia autentificat de pe actul ce confirm dreptul de folosin sau dreptul de proprietate al adoptatorului asupra unui spaiu locativ. Instana judectoreasc poate reclama, din oficiu sau la cererea participanilor la proces, i alte documente admise de lege, inclusiv cazierul judiciar16. Alte particulariti de drept ale cadrului juridic al adopiei snt determinate i de etapa prejudiciar (anterioar intentrii procedurii ncuviinrii adopiei): 1. Necesitatea obligatorie de evaluare a capacitii de adopie a adoptatorului astfel conform art.16 al Legii privind regimul juridic al adopiei autoritatea teritorial de la domiciliul adoptatorului evalueaz corespunderea garaniilor morale i a condiiilor materiale ale adoptatorului necesitilor de dezvoltare a copilului, conform unui regulament aprobat de autoritatea central, ntocmind un raport de evaluare. 2. Mai detaliat despre evaluarea obligatorie a capacitii de adopie a adoptatorului voi vorbi la capitolul dedicat participrii autoritii tutelare n cadrul procedurii judiciare de ncuviinare a adopiei. Pe parcursul procesului de evaluare, prevzut la art. 16, autoritatea teritorial de la domiciliul adoptatorului este responsabil de informarea i de pregtirea acestuia conform unui program elaborat de autoritatea central.

16

Mgureanu Florea. Drept Procesual Civil, Ediia a III-a, Editura All Beck. pag.45.

174983946.doc

2.Evidena adoptatorilor conform art.18 al Legii privind regimul juridic al adopiei a utoritatea teritorial care a emis decizia de luare la eviden a adoptatorului transmite, n termen de 10 zile, autoritii centrale o copie de pe decizie i de pe atestatul de adoptator pentru includerea informaiei necesare n Registrul de stat al adopiilor. 3.Evidena copiilor adoptabili conform art.21 al Legii privind regimul juridic al adopiei evidena copiilor adoptabili o ine autoritatea teritorial de la domiciliul copilului, precum i autoritatea central. n scopul pregtirii (la etapa prejudiciar) a copilului pentru ncuviinarea adopiei autoritatea competent (despre care voi vorbi mai jos) n decizia de stabilire a statutului de copil adoptabil, autoritatea teritorial dispune punerea la eviden a copilului. 4.Potrivirea adoptatorului - conform art.27 al Legii privind regimul juridic al adopiei dup stabilirea statutului de copil adoptabil, autoritatea teritorial de la domiciliul copilului ntreprinde msuri de selectare a adoptatorului potrivit pentru copilul adoptabil, innd cont de interesul superior al copilului i de cererea adoptatorului. n cazul n care copilul adoptabil se afl ntr-o instituie social sau ntr-un serviciu de tip familial, potrivirea adoptatorului se face de ctre autoritatea teritorial de la domiciliul copilului n comun cu managerul de caz. 5.ncredinarea copilului n vederea adopiei n termen de 5 zile de la potrivire, autoritatea teritorial de la domiciliul copilului l ncredineaz adoptatorului pe o perioad de 90 de zile, pentru adaptarea copilului cu adoptatorul i pentru constatarea compatibilitii lor17. ncredinarea copilului n vederea adopiei se face printr-o decizie motivat, emis de autoritatea teritorial n baza rezultatelor procesului de potrivire. 6.Avizul privind adopia conform art.30 al Legii privind regimul juridic al adopiei la ncheierea procesului de potrivire a adoptatorului, dup ndeplinirea condiiilor prevzute la art. 1629 al Legii , autoritatea teritorial de la domiciliul copilului explic adoptatorului dreptul de a depune cerere de ncuviinare a adopiei n instana de judecat competent i ntocmete, n termen de 10 zile, un aviz privind adopia, care conine informaii referitor la evoluia relaiilor dintre copil i adoptator, la compatibilitatea adoptatorului cu copilul adoptabil, precum i la corespunderea adopiei interesului superior al copilului. O copie de pe avizul privind adopia se remite autoritii centrale n termen de 5 zile. Dac avizul privind adopia nu este favorabil, autoritatea teritorial comunic acest fapt adoptatorului, explicndu-i dreptul de a contesta avizul negativ la autoritatea central, iar ulterior n instana de judecat competent, inclusiv dreptul de a deschide o nou procedur privind adopia unui alt copil.
17

Legea privind regimul juridic al adopiei (Nr. 99 din 28.05.2010). pag.29. 174983946.doc

1.5.Participarea adoptatorilor n cadrul procedurii judiciare de ncuviinarea a adopiei Dupa cum s-a mai precizat mai sus in cadrul procesului civil calitatea procesuala a paricipantului in procesul civil este determinata de 3 conditii fundamentale , care conform regulii generale, urmeaza a fi intrunite cumulativ pentru a delimita un participant in procesul civil de celalalt18. Respectivele conditii sint: Conditia capacitatii procesual-civile; Conditia interesului procesual; Conditia conferirii prin lege a calitatii procesuale. Daca ne vom referi la participarea adoptatorilor in cadrul procesului civil, atunci evident, va fi necesar de a prezenta toate aceste 3 conditii sub aspect exemplificativ, corelindu-le, in scopul ilustrarii tuturor premiselor juridice care determina existenta calitatii de participant in procesul civil a acestuia. Pe linga cele sus-mentionate este nevoie de a subllinia faptul ca legislatia privind regimul juridic al adoptiei stabileste o serie de conditii de fond pentru detinerea calitatii de adoptator. Anume din acest considerent normele respective fac parte si din cadrul de drept procesual-civil al adoptiei, ca conditii speciale, deoarece prezinta conditiile pe care trebuie sa le intruneasca un participant in procesul civil in procedura special deci anume adoptatorul. Evident faptul ca incuviintarea adoptiei se integreaza in cadrul normativ al procedurii speciale, conform normelor de drept procesual-civil, determina in mare masura si calitatea procesualcivila de parte interesata in pricina in procedura speciala a adoptatorului. Atunci cind pe parcursul prezentului capitol va fi utilizata notiunea de adoptator se va avea in vedere calitatea lui procesuala , deci de parte interesanta in pricina civila in procedura speciala adica de petitionar, calitate pe care acesta , conform regulii generale o obtine la momentul intentarii actiunii civile practic, dupa cum se va mentiona mai jos la momentul emiterii incheierii judecatoresti de admitere spre judecare a actiunii civile de incuviintare a adoptiei , conform legislatiei procesual-civile. Tin sa accentuez acest fapt, deoarece legislatie RM, in particular Legea privind regimul juridic al adoptiei reglementeaza calitatea de adoptator si din perspectiva prejudiciara, deci practic la etapa extrajudiciara. Astfel aceasta calitate de adoptator, vazuta din perspectiva prejudciara face parte din cadrul normativ procesual-civil al adoptiei, dar conditiile respective , reglementate expres de legislatie, vor fi obligatorii ca conditii speciale pentru a a obtine calitatea de adoptator. Altfel zis pe linga conditiile fundamentale legate de procedura prejudiciara a adoptiei , va fi necesara si intrunirea unor conditii de procedura-civila, primele au
18

Dorfman Ina. Drept Procesual-Civil. Partea General. Chiinu.2003. pag.44.

174983946.doc

in contextul legii procesual-civile un caracter special, celelalte au un caracter mai general, dar toate trebuie intrunite per ansamblu pentru ca persoana sa poata obtine calitatea procesual-civila de adoptator. Conditiile de drept material prevazute de lege care determina calitatea de adoptator presupun temeiul prejudiciar in mare masura, deci pina la intentarea procesului civil, care trebuie intrunit pentru obtinerea calitatii procesual-civile de adoptator in cadrul procedurii judiciare de incuviintare a adoptiei. Aceste conditii au o importanta foarte vasta, deoarece presupun, din persoectiva procedurala etapa prejudiciara, fara de care insa este de jure imposibila si obtinerea , prin intentarea actiunii civile a calitatii de adoptator (ca petitionar ori persoana interesata in pricina in procedura speciala). Respectul set de conditii sint conturate de Legea privind regimul juridic al adoptiei. Anterior intrarii in vigoare a respectivei legi, se aplicau prevederile Capitolului XVIII al Codului Familiei (in prezent abrogat) care reglementa conditiile legate de virsta, ocupatia, starea materiala, comportamentul si reputatia pe care trebuie sa o intruneasca persoana care pretinde calitatea de adoptator. In prezent art.12 al Legii privind regimul juridic al adoptiei (Capitolul III al Legii, intitulat Conditiile de fond ale adoptiei) stabileste conditiile pe care trebuie sa le intruneasca persoana pentru a pute detine calitatea de adoptator. Si deci deci Legea prevede un set de conditii pozitive (imperative, onerative) dar si negative (imperative, prohibitive) pentru ca persoana sa indeplineasca calitatea de adoptator. Astfel adopia este permis numai persoanelor care au capacitate deplin de exerciiu, au atins vrsta de 25 de ani i snt cu cel puin 18 ani mai n vrst dect cel pe care doresc s-l adopte, dar nu cu mai mult de 48 de ani. Prin derogare de la dispoziiei de mai sus (art.12 alin.(1) al Legii p)instana de judecat poate ncuviina adopia chiar dac diferena de vrst ntre copil i adoptator este mai mic de 18 ani, dar n nici un caz mai puin de 16 ani. De asemenea , prin derogare de la aceleasi dipsozitii (art.12 ali.(1) al Legii) n cazul adopiei este suficient ca doar unul dintre soi s aib mplinit vrsta de 25 de ani. Adoptatorii trebuie s ndeplineasc garaniile morale i condiiile materiale necesare dezvoltrii multilaterale i armonioase a personalitii copilului19. Adopia copilului de ctre soi este permis numai n cazul n care cstoria lor dureaz de cel puin 3 ani pn la momentul depunerii cererii de adopie.

19

Dorfman Ina. Drept Procesual-Civil. Partea Special.Chiinu 2005. pag.78.

174983946.doc

Cetenii strini i apatrizii cu domiciliul n Republica Moldova pot adopta copii n condiiile prezentei legi dac domiciliaz n Republica Moldova de cel puin 3 ani pn la depunerea cererii de adopie. Tutorele sau curatorul, printele educator din casa de copii de tip familial, asistentul parental profesionist au dreptul prioritar de a adopta copilul pe care l au n ngrijire sau n plasament, cu excepia cazurilor n care el este adoptat de rudele sale de pn la gradul IV inclusiv. Dac persoana specificat este n acelai timp i rud a copilului de pn la gradul IV, dreptul prioritar de a-l adopta i se pstreaz. Lege prohibeste posibilitatea obtinerii calitatii de adoptator prin normele art.12 alin.(4) al Legii. Astfel nu pot adopta copii persoanele: deczute din drepturile printeti; care sufer de boli psihice i de alte maladii ce fac imposibil ndeplinirea drepturilor i a obligaiilor printeti (lista contraindicaiilor medicale pentru persoanele care intenioneaz s adopte copii se aprob de Guvern); care se eschiveaz de la exercitarea obligaiilor printeti, inclusiv de la plata pensiei de ntreinere a copiilor biologici; care au adoptat anterior copii, ns nu i-au exercitat corespunztor obligaiile printeti i snt deczui din exerciiul acestor drepturi sau copilul este luat din grija lor n temeiul unei hotrri judectoreti, fr decdere din drepturi; exonerate de obligaiile de tutore sau de curator din cauza ndeplinirii necorespunztoare a obligaiilor; care au prezentat documente sau informaii false pentru ncuviinarea adopiei; care au fost condamnate pentru svrirea unor infraciuni intenionate: contra vieii i sntii persoanei; contra libertii, cinstei i demnitii persoanei; referitoare la viaa sexual; contra familiei i copiilor. Referitor la conditia conferirii prin lege a calitatii procesuale adoptarorului , este nevoie de a preciza ca normele de drept material (conditiile de fond ale aadoptiei) sint insuficiente pentru conferirea acestuia calitatii procesuale de persoana interesata in pricinile cu procedura speciala. In materia procesului civil conferirea calitatii procesuale presupune in mod obligatoriu participarea instantei de judecata ca subiect de drept procesual, in prima etapa a procesului civil adica ce a Intentarii procesului civil20.
20

Dorfman Ina. Drept Procesual-Civil. Partea General. Chiinu.2003. pag.80.

174983946.doc

Aceasta se datoreaza faptului ca procesul civil se divizeaza in mai multe faze si subfaze, respectiv: intentarea procesului civil, pregatirea pricinii pentru dezbaterile judiciare, dezbaterile judiciare (care includ deschiderea dezbaterilor judiciare, judecare pricinii in fond sau cercetarea judecatoreasca, sustinerile orale si deliberarea si pronuntarea hotaririi), executarea hotaririi sau deciziei instantei de judecata si desigur (ca faze neobligatorii ale procesului civil) exercitarea cailor ordinare ori respectiv extraordinare asupra hotaririlor ori deciziilor instantelor de judecata. Respectiva faza a procesului civil reprezinta o importanta multialterala. Astfel intentarea procesului civil produce urmatoarele efecte juridice. Astfel intentarea procesului civil reprezinta faza procesului civil in care instanta de judecata admite spre judecata obeictul dedus judecatii - aceasta prezinta acea situatie faptica ori set de circumstante faptice, care constituie fondul pricinii civile si asuora carora trebuie sa se pronunte instanta de judecata. Este nevoie de a preciza faptul ca fondul pricinii civile are ca temei unul sau mai multe raporturi juridice de drept material cosntituite si deduse judecatii la momentul intentarii pricinii civile. In cazul procedurii de incuviintare a adoptiei respectivul moment presupune admiterea spre judecatra a cererii adoptaroului pentru a adopta. Fiind un participant in procesul civil, adoptatorul va obtine calitatea sa procesuala anume la momentul intentarii procesului civil. Spre deosebire de alti participanti in procesul civil, de exemplu intervenientii ori organele puterii de stat care reprezinta interesele unor participanti in procesul civil, in cazul carora obtinerea calitatii procesuale poate fi facuta practic si dupa intentarea procesului civil, in cazul adoptatorului care este persoana interesata interesata in pricina care se judeca in procedura speciala (petitionar art.55 alin.(1) al Codului de Procedura Civila) anume momentul intentarii procesului civil este momentul obtinerii calitatii procesuale21. Pronunintundu-se asupra admiterii ori respingerii cererii de chemare in judecata instanta de judecata va emite o incheiere, deci un act de dispozitie judicara prin care nu se pronunta asupra fondului pricinii civile si care poate fi atacat separat cu recurs. Astfel conform art.168 alin.(1) al Codului de Procedura Civila la primirea cererii de chemare n judecat, judectorul verific dac aceasta ntrunete exigenele prevzute de lege. n caz contrar, reclamantul trebuie s fac imediat completrile sau modificrile cerute ori s depun copii de pe cerere i copii autentificate de pe nscrisurile pe care i ntemeiaz preteniile. Verificarea despre care vorbeste respectivul art. al Codului de Procedura Civila nu se refera desigur numai la corespunderea cererii de chemare in judecata cu exigentele art.166-167 ale Codului de Procedura Civila. Instanta de judecata verifica existenta unui suport faptic, desigur nepronuntindu-se in nici un caz asupra fondului.
21

Dorfman Ina. Drept Procesual-Civil. Partea General. Chiinu.2003. pag.45.

174983946.doc

Aceasta inseamna ca judecatorul de serviciu care va emite incheierea de admitere a cererii de chemare in judecata, va constata existenta ori inexistenta circumstantelor faptice pe care petitionarul (cazul adoptatorului) isi intemeiaza cererea adresata instantei de judecata. Desigur in cazul procedurii de incuviintare a adoptiei instanta de judecata va verifica si respectarea procedurii prejudiciare , in mod obligatoriu, inclusiv avizul din partea organului puterii de stat competent in protectia drepturilor copilului si va constata intrunirea tuturor celorlalte exigente (la care ma voi referi mai detaliat pe parcrusul prezentei lucrari) prevazute de legislatia procesual-civila si de Lege privind regimul juridic al adoptiei. Respectivele conditii urmeaza a fi constatate de judecatorul de isntructie in scopul emiterii inchierii judecatoresti de admitere a cererii adresate de catre petitionar. Astfel conform punctului 1 al Hotaririi Explicative a Plenului Curtii Supreme de Justitie cu privire la practica aplicarii de catre instantele de judecata a legislatiei despre incuviintarea adoptiei nr.21 din 12.12.2005 cererea de incuviintare a adoptiei se va examina in cadrul procedurii speciale de judecare a pricinilor civile, iar in cazul aparitiei unui litigiu de drept, instanta urmeaza sa dispuna prin incheiere scoaterea cererii de pe rol si sa explice dreptul petitionarilor de a se adresa cu cerere in regim de actiune de drept comun pentru solutionarea litigiului. De asemenea in contextul intentarii procesului civil in procedura speciala privind incuviintarea adoptiei de catre instanta de judecata, conform punctului 3 al aceleiasi Hotariri Explicative a Plenului Curtii Supreme de Justitie este necesar de a se distinge si a califica corect cererile: a) de constatare a faptului inregistrarii adoptiei, prevazuta de art.281 alin.(2) lit.c) CPC; b) de incuviintare a adoptiei, prevazuta de art.286 CPC. Sfera de incidenta a celor doua categorii de cereri este total diferita: prima se refera la situatia cind adoptia a fost incuviintata si inregistrata in modul stabilit la momentul producerii acesteia, dar din motive variate aceasta nu poate fi dovedita, fiind necesara constatarea faptului inregistrarii adoptiei; in cea de-a doua situatie cererea se refera la incuviintarea originara, propriu-zisa, a adoptiei, care va avea ca efect inregistrarea primara a adoptiei. Pe linga faptul admiterii obiectului dedus judecatii, prin efectul intentarii procesului civil , intentarea procesului mai produce si alte efecte juridice. Astfel din momentul intentarii procesului civilin instanta de judecata incepe procedura de pregatire a pricinii pentru dezbaterile judiciare. Deoarece procedura de incuviintare a adoptiei este una nelitigioas, efectul intreruprerii termenului de prescriptie extinctiva prin efectul admiterii cererii de chemare in judecata este inaplicabil in acest caz, deoarece conform art.272

174983946.doc

alin.(2) al Codului Civil termenul de prescripie extinctiv ncepe s curg de la data naterii dreptului la aciune22. Dreptul la aciune se nate la data cnd persoana a aflat sau trebuia s afle despre nclcarea dreptului. In cazul incuviintarii judiciare a adoptie obiectul dedus judecatii nu presupune un litigiu, ceea ce exclude aplicarea mecanismului intreruperii termenului de prescriptie exctinctiva (aplicabil in cazul procedurii litigioase, adica in cadrul caruia exista incalcarea unui drept subiectiv civil, art.277 alin.(1) lit.a) al Codului Civil). Participarea adoptatorului in cadrul procesului civil privind incuviintarea judiciara a adoptiei presupune desigur o serie de numeroase alte particularitati. La fel insa ca si oricare alt participant la procesul civil adoptatorul adica petititonarul, in sensul prevedrilor legislatiei proceasual-civile dipsune de o seri de drepturi si de obligatii procesual-civile , care constiutuie statutul juridic al acestuia in cadrul procesului civil. Astfel conform art.56 al Codului de Procedura Civila adoptatorul va dispune de urmatoarele drepturi si obligatii ca participant in cadrul procesului civil: 1.Sa ia cunostinta de materialele dosrului civil, s fac extrase i copii de pe el dosarul civil reprezinta un set de acte procedurale intocmite si integrate de catre judecator, grefier in procesul de pregatire a pricinii pentru dezbaterile judiciare si ulterior pe parcursul judecarii princinii, care se pastreaza ulterior in arhiva instantei de judecata. Dosarele civile prezinta defapt o modalitate de sistematizare a actelor prezentate de catre parti, a actelor de procedura , in scopul eficeintizarii activitatii instantei de judecata in cadrul procesului civil. Este nevoie de a preciza faptul ca in cazul incuviintarii judiciare a adoptiei avem de a face cu o serie de acte, care vor fi anexate printre materialele dosrarului civil, specifice doar respectivului tip de procedura speciala. Astfel conform art.288 al Codului de Proceudra Civila printre respectivele pot fi mentionate23: copia de pe certificatul de natere al adoptatorului, n cazul adopiei de ctre o persoan necstorit; copia de pe certificatul de cstorie al adoptatorilor, n cazul adopiei de ctre persoane cstorite; consimmntul scris al celuilalt so sau nscrisul care confirm divorul i faptul c fotii soi nu convieuiesc cel puin un an, n cazul adopiei de ctre un so.
22

Durac Gheorghe. Drept Procesual-Civil. Actele de dispoziiile ale prilor n procesul civil. Editura Collegium. Pag.31.
23

Dorfman Ina. Drept Procesual-Civil. Partea Special.Chiinu 2005. pag.78.

174983946.doc

 adeverina de sntate a adoptatorilor; certificatul de la locul de munc al adoptatorului despre funcia deinut i cuantumul salariului sau copia de pe declaraia veniturilor sau un alt act similar; copia autentificat de pe actul ce confirm dreptul de folosin sau dreptul de proprietate al adoptatorului asupra unui spaiu locativ. Art. 15 al Legii privind regimul juridic al adoptiei mentioneaza si o serie de alte acte care vor fi incluse in dosraul civil al pricinii civile privin incuviintarea adptiei. Astfel certificatul de la locul de munc despre funcia deinut i despre cuantumul salariului sau copia de pe declaraia de venituri, sau un alt act similar, pentru ultimele 12 luni ale adoptaroului ; copia autentificat de pe actul ce confirm dreptul su de proprietate sau dreptul de folosin asupra unui spaiu locativ ale adoptatorului ; cazierul judiciar al adoptatorului ; certificatul medical, n care se confirm c el nu sufer de boli psihice i de alte maladii ce fac imposibil ndeplinirea drepturilor i obligaiilor printeti, eliberat de instituia medical de la domiciliul adoptarorului; datele sale biografice ale adoptatorului. 2.S solicite recuzri dreptul la recuzrea judercatorului, interpetului, specialistului, grefierului, traducatorului reprezinta una dintre cele mai importante garantii , reglementate de catre legislatia procesual-civila pentru realizarea sarcinilor justitiei civile in general24. Recuzarea reprezinta o cerere adresata de catre un participant in procesul civil, cu scopul inlaturarii de la participarea in cadrul procesului civil a judecatorului ori judecatorilor (in cazul judecarii colegiale a pricinii civile) ori a expertului, specialistului, interpretului sau grefierului. Recuzarea prezinta in sine o modalitate de sesizre a isntantelor de judecata in cazul in care anumiti participanti in procesul civil (judecatorii) ori alte persoane implicate in cadrul procesului civil (expertul, specialistul, interpretulsau grefierul) nu depun declaratiile de recuzare, cunoscind temeiurile de recuzare (conform art.50 sau 51 ale Codului de Procedura Civila) sau nu puteau sa lae cunoasca. Recuzarea indeplindeste deci functia de remediu contra partciparii in cadrul procesului civil a unor persoane care ar avea un interes contradictoriu cu sarcinile procesului civil, deci ar impiedica ori ar face , prin particiaprea lor, imposibila realizarea sarcinilor justiei in procesul civil.

24

Deleanu Ion. Tratat de Procedur Civil. Editura Servo-Sat, 2000. pag.24.

174983946.doc

Astfel conform art.53 al Codului de Procedura Civila , propunerea de recuzare i de abinere de la judecat se face oral sau n scris pentru fiecare n parte, trebuie s fie motivat i prezentat pn la nceperea dezbaterii pricinii n fond. Cererea de recuzare i cererea de abinere de la judecat pot fi naintate mai trziu doar dac autorul lor a aflat de existena temeiului recuzrii sau abinerii dup ce a nceput judecarea pricinii n fond. Dac temeiurile recuzrii i-au devenit cunoscute dup ce a nceput judecarea pricinii n fond, instana este obligat s le comunice n edin de judecat pentru soluionarea recuzrii. 3.S prezinte probe i s participe la cercetarea lor conform prevederilor legislatiei procesual-civile probatoriul reprezinta activitatea desfasurata de participantii la procesul civil care consta in prezentare de probe instantei de judecata la pregatirea pricinii pentru dezbaterile judiciare si la judecarea acesteia in cadrul cercetarii judecatoresti. Conform art.117 (1) Probe n pricini civile snt elementele de fapt, dobndite n modul prevzut de lege, care servesc la constatarea circumstanelor ce justific preteniile i obieciile prilor, precum i altor circumstane importante pentru justa soluionare a pricinii25. n calitate de probe n pricini civile se admit elementele de fapt constatate din explicaiile prilor i ale altor persoane interesate n soluionarea pricinii, din depoziiile martorilor, din nscrisuri, probe materiale, nregistrri audio-video, din concluziile experilor. Probele obinute cu nclcarea legii nu au putere de probaiune i nu pot fi puse de instan n temeiul hotrrii. Probele se adun i se prezint de ctre pri i de ali participani la proces. Dac n procesul de adunare a probelor apar dificulti, instana poate contribui, la solicitarea prilor i altor participani la proces, la adunarea i prezentarea probelor necesare. Instana judectoreasc reine spre examinare i cercetare numai probele pertinente care confirm, combat ori pun la ndoial concluziile referitoare la existena sau inexistena de circumstane, importante pentru soluionarea just a cazului. Circumstanele care, conform legii, trebuie confirmate prin anumite mijloace de probaiune nu pot fi dovedite cu nici un fel de alte mijloace probante. Admisibilitatea probelor se determin n conformitate cu legea n vigoare la momentul eliberrii lor. Se consider inadmisibile probele obinute cu nclcarea prevederilor legii, cum ar fi inducerea n eroare a participantului la proces, ncheierea actului de ctre o persoan nemputernicit, ncheierea defectuoas a actului procedural, alte aciuni ilegale. Participanii la proces interesai s previn dispariia ori imposibilitatea administrrii n viitor a unei probe utile pentru dovedirea preteniilor pot cere instanei judectoreti asigurarea
25

Dorfman Ina. Drept Procesual-Civil. Partea General. Chiinu.2003. pag.87-88.

174983946.doc

probei. Asigurarea se face prin audierea martorului, efectuarea expertizei, cercetarea la faa locului i prin alte modaliti. Asigurarea probelor nainte de intentarea procesului n instan judectoreasc se efectueaz de executorii judectoreti, de notari, de persoanele oficiale ale misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova n privina cetenilor Republicii Moldova, n modul prevzut de legislaia n vigoare, sau de judectori, n condiiile prevzute la art.127 ind.1 al Codului de Procedura Civila. 4.Sa puna intrebari altor participanti la proces, s formuleze cereri, s reclame probe, s dea instanei explicaii orale i scrise, s expun argumente i considerente asupra problemelor care apar n dezbaterile judiciare, s26 nainteze obiecii mpotriva demersurilor, argumentelor i considerentelor celorlali participani participantii la procesul civil dispun de posibilitatea de a adresa intrebari altor participanti la procesul civil. Respectivul drept rezulta din caracterul contradictoriu al procesului civil. Astfel conform art.26 alin.(1) si (2) al Codului de Procedura Civila procesele civile se desfoar pe principiul contradictorialitii i egalitii prilor n drepturile procedurale. Contradictorialitatea presupune organizarea procesului astfel nct prile i ceilali participani la proces s aib posibilitatea de a-i formula, argumenta i dovedi poziia n proces, de a alege modalitile i mijloacele susinerii ei de sine stttor i independent de instan, de alte organe i persoane, de a-i expune opinia asupra oricrei probleme de fapt i de drept care are legtur cu pricina dat judecii i de a-i expune punctul de vedere asupra iniiativelor instanei. Respectiv fecare dintre participantii la proces dispun de posibilitatea de a adresa intrebari, referitoare la fondul pricinii civile celorlalti participanti la proces. Avind in vedere faptul ca instanta de judecata prezinta un rol diriguiotor in cadrul procesului civil, conform prevederilor legislatiei procesual-civile presedintele completului de judecata va veghea asupra posibilitatii participantilor in procesul civil, inclusiv a partilor interesate in pricinile care se judeca in procedura speciala (adica a petitionarilor) de a adresa intrebari altor participanti la procesul civil. Astfel conform prevederilor art.194 al Codului de Procedura Civila preedinei conduce dezbaterile judiciare, ia msuri pentru cercetarea exhaustiv, multiaspectual a probelor i circumstanelor pricinii, pentru clarificarea drepturilor i obligaiilor prilor, nlturnd din dezbateri tot ceea ce nu are legtur cu procesul. Obieciile participanilor la proces mpotriva actului preedintelui se consemneaz n procesul-verbal al edinei. Preedintele d explicaii asupra aciunilor sale. n cazul examinrii colegiale a pricinii, problema se soluioneaz de ntregul complet de judecat. Preedintele edinei ia msuri pentru asigurarea ordinii cuvenite n
26

Durac Gheorghe. Drept Procesual-Civil. Actele de dispoziiile ale prilor n procesul civil. Editura Collegium. Pag.18.

174983946.doc

edina de judecat, dispoziiile lui fiind obligatorii pentru participanii la proces, pentru cei care asist n sal. Paricipantii la proces vor putea sa adreseze intrebari altor participanti in procesul civil (cazul petitionarului nefiind o exceptie) in legatura cu obiectul dedus judecatii. Astfel conform art.213 alin.(1) al Codului de Procedura Civila dup prezentarea raportului asupra pricinii, instana judectoreasc ascult explicaiile reclamantului i ale intervenientului care particip din partea reclamantului, ale prtului i ale intervenientului care particip din partea prtului, precum i ale celorlali participani la proces. Primii care dau explicaii snt: procurorul, mputerniciii autoritilor publice, ai organelor i organizaiilor, persoanele fizice care, n cazurile prevzute de lege, au intentat procesul n aprarea drepturilor, libertilor i intereselor legitime ale unor alte persoane. Participanii la proces au dreptul s-i pun reciproc ntrebri. Judectorii au dreptul s pun participanilor la proces ntrebri n orice moment al explicaiilor acestora. Preedintele edinei poate acorda de mai multe ori cuvnt prilor, dup caz. In ceea ce priveste posibilitatea de a reclama probe in procesul civil, garantata de prevederile art.56 al Codului de Procedura Civila, aceasta presupune posibilitatea participantului in procesul civil de a prezenta probe si in cazul imposibilitatii de a le prezenta de a solicita concursul instantei de judecata pentru obtinerea respectivelor probe. In acest sens fac trimitere la comentariile formulate mai sus asupra continutului art.119 al Codului de Procedura Civila. 5.s atace actele judiciare posibilitatea exercitarii cailor de atac asupra actelor judiciare ale isntantei de judecata trebuie privita multiaspectual. In acest context putem mentiona ca prin exercitarea unei cai de atac inteleg manifestarea de vointa facuta de un participant in procesul civil, care imbraca forma unui act de procedura civila, prin care se urmareste contestarea temeiniciei in fapt si sau in drept a unui act judiciar27. Putem fi deci in prezenta a doua cazuri: exercitarea cailor ordinare de atac asupra actelor judiciare prin care instanta de judecata se pronunta asupra fondului pricinii civile deci impotriva hotaririlor si deciziilor emise de catre instantele de judecata cu diferit grad de competenta (deci judecatorii, Curti de apel). exercitarea cailor extraordinarea de atac adica a revizuirii in procesul civil asupra actelor de dipsozitie ale instantei de judecata. In acest context fac trimitere la explicatiile de rigoare din continutul prezentei lucrari despre exercitarea cailor de atac, in cazurile privind incuviintarea judiciara a adoptiei. Exercitarea cailor de ataca asupra actelor judiciare prin care instanta de judecata nu se pronunta asupra fondului pricinii civile in acest caz desigur vom avea de a face cu exercitarea recursului impotriva incheierilor judecatoresti, deci a actelor de dispozitie prin care instanta de
27

Rducan Gabriela. Drepr Procesual-Civil. Editura All Beck. Bucureti 2005. pag.215.

174983946.doc

judecata nu se pronunta asuopra fondului pricinii civile. Este nevoie de a preciza faptul ca exercitarea respectivelor cai de atac presupune posibilitatea de a ataca anumite incheieri separat de fondul pricinii si altele impreuna cu fondul pricinii civile. In cazul incheierilor instantei de judecata prin care aceasta se pronunta asupra unor anumite chestiuni de rezolvarea carora depinde desfasurarea mai departe a procesului civil atunci respectivele incheieri pot fi atacate separat de fondul pricinii si invers. De asemenea legislatia procesual-civila (art.56 al Codului de Procedura Civila ) reglementeaza ca participanii la proces (cazul adoptatorului petitionar nefiind o exceptie in acest sens) snt obligai s se foloseasc cu bun-credin de drepturile lor procedurale. n cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectrii obligaiilor procedurale, se aplic sanciunile prevzute de legislaia procedural civil. 1.6.Participarea minorului care urmeaz a fi adoptat n cadrul procesului civil privind ncuviinarea adopiei Legislatia procesual-civila este menita sa asigure protectia intereselor tuturor participantilor in cadrul procesului civil, prin protejarea drepturilor acestora. Unul dintre criteriile respective este criteriul de virsta, care insa in cazul procedurii de incuviintare judiciara a adoptiei este instituit mai cu seama ca regula speciala, decit ca regula generala. Un interes doctrinar sporit este determinat de legatura dintre capacitatea de exercitiu a drepturilor procesual-civile si participarea minorului in cadrul procesului civil. Este nevoie de a preciza faptul ca conform regulii generale prevazute la art.58 alin.(1) al Codului de Procedura Civila capacitatea de a-i exercita n volum deplin, personal sau printr-un reprezentant drepturile i obligaiile procedurale n judecat (capacitatea de exerciiu al drepturilor procedurale civile) o au persoanele fizice de la vrsta de 18 ani, precum i persoanele juridice, iar n cazurile prevzute de lege, entitile care nu au personalitate juridic, dar dispun de organe de conducere proprii. In acelasi timp art.58 alin.(5) prevede o alta regula, speciala, care va fi precizata mai amanuntit pe parcursul prezentului capitol. Astfel in cazurile prevzute de lege, n pricinile ce nasc din raporturi juridice civile, matrimoniale, familiale, de munc i din alte raporturi juridice, minorii i apr personal n judecat drepturile, libertile i interesele legitime. Instana constat necesitatea introducerii n proces a reprezentantului legal al minorului. Este insa nevoie sa precizam ca posibilitatea respectiva nu este nicidecum una exclusiv nelimitata28. Minorul care urmeaza a fi adoptat isi va putea exercita prerogativele capacitatii depline de exercitiu a drepturilor procesual-civile doar intr-un volum restrins. Este inadmisibila
28

Mgureanu Florea. Drept Procesual-Civil roman. Vol. I. Bucureti 1997. pag.87.

174983946.doc

egalarea statutului juridic al acestuia cu cel al participantului major (inclusiv emancipat). Datorita virstei, prin consecinta a nivelului de dezvoltare morala, intelectiva, fizica, minorul neputind exercita in volum egal capacitatea de exercitiu a drepturilor procesual-civile. Cazul incuviintarii adoptiei este mai cu seama doar o forma speciala de exercitare a unui volum restrins de drepturi, care vor fi precizate mai jos, direct, deci fara reprezentant, in cazurile prevazute expres de legislatie. La adoptia copilului care a atins virsta de 10 ani este necesar si acordul acestuia, exprimat in sedinta de judecata, iar in cazul in care, pina la adoptie, copilul a locuit in familia adoptatorilor si nu stie ca acestia nu sint parintii sai firesti, acesta poate fi adoptat fara acordul lui. Nu poate fi considerat consimtamint al copilului rugamintea sa de a purta numele de familie al adoptatorului sau acordul de a fi transmis pentru intretinere si educare. Aceste modalitati de exprimare nu vor genera efecte juridice. Afara de consimtamintul copilului pentru adoptia sa, se mai cere si acordul sau pentru schimbarea numelui de familie si a prenumelui, daca aceasta este solicitata de adoptator, care de asemenea se exprima in fata instantei judecatoresti. La audierea copilului in virsta de la 10 la 16 ani este necesara prezenta unui pedagog, care urmeaza sa faciliteze contactul intre instanta si copil si sa dea o incheiere asupra respectarii procedurii de audiere a lui in problema exprimarii consimtamintului sau la adoptie. Dupa cum se poate observa legislatie prevede efectiv o serie de norme, menite sa asigure implicarea activa a minorului in procesul de cercetare judiciara a cauzei civile privind incuviintarea adoptiei. Normele respective constituie o garantie pentru asigurarea integrarii minorului adoptat in cadrul familiei adoptive, respectiv pentru posibilitatea realizarii sarcinilor de socializare si familiarizare a adoptiei ca institutie de drept. Art.23 al Legii privind regimul juridic al adoptiei regelementeaza ca conditie de fond obligatorie , conditia consimtamintului minorului care a atins virsta de 10 ani pentru incuviintarea adoptiei. si deci pentru ncuviinarea adopiei este necesar consimmntul copilului adoptabil care a mplinit vrsta de 10 ani. Persoanele al cror consimmnt la adopie este solicitat urmeaz s fie informate corespunztor asupra consecinelor consimmntului lor, n special asupra ruperii, ca urmare a adopiei, a legturilor de rudenie dintre copil i familia lui biologic. Respectiv instanta de judecata, in timpul cercetarii judecatoresti, inainte de solicitarea consimtamintului minorului in chestiunile privind adoptia este obligata sa prezinte minorului (si despre acest fapt urmeaza a fi facute mentiuni in procesul-verbal al sedintei de judecata) efectele consimtamintului minorului asupra acestuia29. Si deci:
29

Dorfman Ina. Drept Procesual-Civil. Partea General. Chiinu.2003. pag.60.

174983946.doc

 presedintele sedintei de judecata, in prezenta obligatrie a unui pedagog va putea sa prezinte minorului consecintele consimtamintului sau; consecintele exprimarii consimtamintului urmeaza a fi prezentate imperativ anterior solicitarii consimtamintului minorului asupra chestiunii privin incuviintarea adoptiei; avind in vedere virsta minorului si particularitatile dezvoltarii intelective si limbajului uzual ultilizat presedintele sedintei de judecata este obligat, in cazul solicitarii sa prezinte minorului a carui adoptie se confirmarii consimtatmintului minorului,

soliicita consecintele exprimarii consimtamintului sau intr-o forma accesibila si clara, in limba minorului, in caz de necesitate atragindu-se in proces obligatoriu si un interpret (art.24 al Codului de Procedura Civila). Autoritile teritoriale de la domiciliul (locul permanent de trai) al minorului, conform art.23 al Legii privind regimul juridic al adoptiei snt obligate s asigure consilierea i informarea acestora pn n momentul exprimrii consimmntului la adopie i s ntocmeasc rapoarte n acest sens. In contextul respectiv autoritatea tutelara va fi obligata sa informeze, anterior initierii procedurii in fata instantei de judecata, minorul despre consimtirea adoptarii acestuia. In ceea ce priveste conditiile de forma ale exprimarii consimtamintului Legea prevede la art.23 alin.(4) ca consimmntul persoanelor indicate la alin. (1) (al minorului care urmeaza a fi adoptat inclusiv) este exprimat n scris, n mod liber i necondiionat, autentificat conform prevederilor legislaiei sau confirmat de autoritatea teritorial de la domiciliul acestuia. Consider ca instanta de judecata urmeaza a audia opinia minorului in legatura cu incuviintarea adoptiei, in sedinta de judecata, in cazul insa in care nu a fost respectata procedura prejudiciara, urmeaza a respinge cererea de incuviintare a adoptiei. Ulterior urmeaza ca procedura ulterioara sa fie respectata pentru ca adoptia sa poata fi incuviintata. Consimmntul minorului care a atins virsta de 10 ani la incuviintarea adoptiei obinut prin corupere, nelciune, fraud, contra bani, altor bunuri sau contra avantaje de orice fel promise nainte sau dup obinerea consimmntului nu este valabil30. Evident in aceste conditii este vorba despre lezarea unui interes legal ocrotit al minorului, respectiv incalcarea unei norme imperative de drept, consimtamintul in circumstantele astfel prevazute fiind nul de drept (art.220 al Codului Civil cu aplicare respectivei norme speciale a Legii privind regimul juridic al adoptie). Instana de judecat competent poate solicita confirmarea consimmntului i la examinarea cauzei n instan, asigurnd confidenialitatea informaiilor despre adoptatori i despre prinii biologici. Desi norma respectiva nu comporta un caracter imperativ, adica in ea
30

Dorfman Ina. Drept Procesual-Civil. Partea Special.Chiinu 2005. pag.81.

174983946.doc

este vorba de despre posibilitatea si nu obligatia instantei de judecata de a solicita confirmarea consimtamintului copilului minor la adoptie, totusi este recomandabil ca instanta de judecata sa solicite in sedinta de judecata confirmarea consimtamintului minorului, in prezenta acestuia. Aceasta ar pute preveni pronuntarea unei hotariri (decizii) prin care se va incuviinta adoptia minorului, in conditiile in care instanta de judecata nu a solicitat confirmarea consimtamintului minorului si prin care se vor leza intereselr minorului adoptat. Astfel conform art.291 al Codului de Procedura Civila cererea de adopie se examineaz n edin secret cu participarea obligatorie a adoptatorilor, a reprezentantului organului de tutel i curatel i a copilului dac acesta a mplinit vrsta de 10 ani. n proces pot fi atrase, dup caz, i alte persoane interesate de actul adopiei. Norma data este menita nu numai sa asigure implicarea minorului in proces pentru informarea acestuia in legatura cu dezbaterile judiciare ci si ca instanta de judecata sa poata cerceta consimtamintul minorului si sa solicite confirmare acestuia, consemnind despre acest fapt in procesul-verbal al sedintei de judecata31. 1.7.Participarea autoritilor puterii de stat competente n supravegherea copiilor n cadrului procesului privind ncuviinarea adopiei Participarea autoritatilor puterii de stat competente in materia spuravegherii copiilor este una dintre principalele garantii de jure prevazute de legislatia procesual-civila, in scopul ocrotirii drepturilor minorului (minorilor) care urmeaza a fi adoptat. Este nevoie de a preciza faptul ca organele respective, reprezinta autoritati ale puterii publice centrale si locale, care datorita statutului lor juridic si competentei materiale si teritoriale asigura protecita intereselor copilului. Temeiul de drept procesual-civil al participarii autoritatilor puterii de stat competente in protectia drepturilor copilului sint art.73-74 ale Codului de Procedura Civila. Astfel in cazurile prevzute de lege, autoritile publice, organizaiile, persoanele fizice pot adresa n judecat aciune (cerere) n aprarea drepturilor, libertilor i intereselor legitime ale unor alte persoane, la cererea acestora, sau n aprarea drepturilor, libertilor i intereselor legitime ale unui numr nelimitat de persoane. Aciunea n aprarea intereselor unei persoane incapabile poate fi intentat independent de existena cererii unei persoane interesate sau a reprezentantului ei legal. De asemenea in temeiul art.74 alin.(1) al Codului, in cazurile stabilite de lege, autoritile publice competente, din proprie iniiativ, la cererea participanilor la proces sau din oficiul instanei, pot interveni n proces pn la pronunarea hotrrii n prim instan, precum i n instana de apel, pentru a depune concluzii, potrivit funciei, n vederea aprrii drepturilor, libertilor i intereselor legitime ale altor persoane, a intereselor statului i ale societii.
31

Rducan Gabriela. Drepr Procesual-Civil. Editura All Beck. Bucureti 2005. pag.102.

174983946.doc

Instana judectoreasc poate, dup caz, din oficiu s introduc n proces autoritatea public competent pentru a depune concluzii (cazul incuviintarii judiciarea a adoptiei presupune obligatia instantei de judecata de atrage obligatoriu in proces , din oficiu, autoritatea tutelara) asupra pricinii n curs de examinare. Autoritile tutelare , conform art.74 alin.(3) al Codului de Procedura Civila, au drepturile i obligaiile procedurale de participant la proces specificate la art.56 din prezentul cod, precum i n alte legi. De asemenea conform punctului 30 al Hotaririi Explicative a Plenului Curtii Supreme de Justitie nr.21 din 12.12.2005 cu privire la practica aplicarii de catre instantele de judecata a legislatiei despre incuviintarea adoptiei, reprezentantii organelor de tutela si curatela (directiile de invatamint raionale) vor participa in proces ca reprezentanti ai organelor administratiei de stat (art.74 CPC)32. Astfel conform art.112 al Codului Familiei aprarea drepturilor i intereselor legitime ale copiilor se pune pe seama autoritii tutelare n cazurile de deces al prinilor, de decdere a lor din drepturile printeti, de abandon, de declarare a prinilor ca fiind incapabili, de boal sau absen ndelungat, de eschivare de la educaia copiilor, de la aprarea drepturilor i intereselor lor legitime, inclusiv n cazul refuzului prinilor de a-i lua copiii din instituiile educative, curative sau din alte instituii n care se afl acetia, precum i n alte cazuri de lips a grijii printeti. Autoritile tutelare depisteaz copiii rmai fr ocrotire printeasc, in evidena acestora i, n fiecare caz aparte, n dependen de circumstanele concrete n urma crora copiii au rmas fr ocrotire printeasc, aleg forma adecvat de protecie a copiilor, asigurnd controlul sistematic asupra condiiilor de ntreinere, educaie i instruire a acestora. Astfel activitatea autoritatilor tutelare, in ansamblul competentei acestora tine in mare masura de etapa prejudiciara incuviintarii judecatoresti a adoptiei, desigur antrenind si participarea in procesul civil a acestora ca organe ale puterii de stat. In temeiul art.113 al Codului Familiei autoriti tutelare snt: autoritatea central pentru protecia copilului; organele executive ale autoritilor administraiei publice locale din unitile administrativ-teritoriale de nivelul II; autoritile deliberative din unitile administrativ-teritoriale de nivelul I. De asemenea exercitarea funciilor de autoritate tutelar se pune pe seama:

32

Dorfman Ina. Drept Procesual-Civil. Partea General. Chiinu.2003. pag.56.

174983946.doc

 seciilor raionale asisten social i protecie a familiei, Direciei pentru ocrotirea i protecia minorilor din municipiul Chiinu - n unitile administrativ-teritoriale de nivelul al doilea; primarilor satelor (comunelor), oraelor (municipiilor), seciei asisten social i protecie a familiei din municipiul Bli - n unitile administrativ-teritoriale de nivelul nti. Conform art.5 al Legii privind regimul juridic al adoptiei in Republica Moldova, autoritile competente n domeniul proteciei copilului prin adopie snt: Ministerul Muncii, Proteciei Sociale i Familiei (denumit n continuare autoritate central); seciile/direciile de asisten social i de protecie a familiei i Direcia municipal pentru protecia drepturilor copilului Chiinu (denumite n continuare autoritate teritorial). n scopul examinrii problemelor legate de procedura adopiei internaionale, pe lng autoritatea central activeaz Consiliul Consultativ pentru Adopii Internaionale, a crui componen i al crui regulament de activitate snt aprobate de Guvern. Legea privind regimul juridic al adoptiei diferentiaza atributiile autoritatilor publice centrale, teritoriale si oficiilor consulare ale Republicii Moldova in materia adoptiei si organizatiilor straine. Autoritatea central este abilitat s asigure ndeplinirea obligaiilor asumate de Republica Moldova ca urmare a aderrii la Convenia de la Haga asupra proteciei copiilor i cooperrii n materia adopiei internaionale din 29 mai 1993 (denumit n continuare Convenia de la Haga) i la alte tratate relevante. Pentru realizarea obiectivelor n domeniul adopiei, autoritatea central exercit urmtoarele atribuii principale33: ndeplinete obligaiile autoritii centrale prevzute de Convenia de la Haga i de alte tratate internaionale; elaboreaz proiecte de acte legislative i normative, metodologii n domeniul adopiei; coordoneaz activitatea n domeniul adopiei a autoritilor teritoriale; colecteaz, analizeaz i protejeaz informaiile despre adopiile naionale i cele internaionale; monitorizeaz respectarea drepturilor copilului n perioada pre i post adopie internaional;
33

Legea privind regimul juridic al adopiei (Nr. 99 din 28.05.2010). art.6.

174983946.doc

 ine Registrul de stat al adopiilor; acrediteaz organizaii strine cu atribuii n domeniul adopiei internaionale; examineaz plngerile i contestaiile la actele emise de autoritile teritoriale; ndeplinete alte atribuii n materie de adopie prevzute de legislaia naional sau de tratatele internaionale i tratatele bilaterale la care Republica Moldova este parte. Autoritatea central ncheie acorduri de colaborare i colaboreaz cu autoritile administraiei publice centrale i locale, cu instituii publice din ar i din strintate, cu organizaii internaionale i regionale, cu alte persoane juridice din ar i din strintate care au atribuii n domeniul adopiei. La rindul sau autoritatea teritorial ndeplinete n domeniul adopiei urmtoarele atribuii principale34: colecteaz i analizeaz informaii, ine evidena adoptatorilor i a copiilor adoptabili din raza sa teritorial; evalueaz capacitatea de adopie a adoptatorilor i elibereaz atestate de adoptator; informeaz i pregtete adoptatorii n vederea adopiei conform cerinelor stabilite de autoritatea central; asigur potrivirea adoptatorilor; monitorizeaz evoluia copilului i a relaiilor dintre acesta i adoptator n perioada preadopie; se expune prin aviz asupra compatibilitii adoptatorului cu copilul adoptabil i corespunderii adopiei interesului superior al copilului; particip n cauze judectoreti la soluionarea cererilor de ncuviinare a adopiei; monitorizeaz situaia copilului n perioada postadopie n cazul adopiei naionale; ndeplinete alte atribuii n materie de adopie prevzute de lege. Autoritatea teritorial funcioneaz n baz de regulament-cadru, aprobat de Guvern. n domeniul adopiei, misiunile diplomatice i oficiile consulare ale Republicii Moldova au urmtoarele atribuii35: difuzeaz materiale informative privind drepturile copiilor n Republica Moldova, parvenite de la autoritatea central, reglementrile juridice ce in de protecia copilului prin adopie n Republica Moldova;

34

Legea privind regimul juridic al adopiei (Nr. 99 din 28.05.2010). art.7. Legea privind regimul juridic al adopiei (Nr. 99 din 28.05.2010). art.8.

35

174983946.doc

 in evidena consular a copiilor din Republica Moldova adoptai de ceteni strini sau de ceteni ai Republicii Moldova cu domiciliul n afara rii; in evidena organizaiilor din statele respective cu atribuii n domeniul adopiei internaionale acreditate n Republica Moldova i prezint autoritii centrale informaii despre aceste organizaii; asigur monitorizarea condiiilor n care se afl copiii din Republica Moldova adoptai peste hotare, informeaz autoritatea central despre rezultate; exercit alte atribuii n domeniu potrivit statutului lor. Organizaiile strine cu atribuii n domeniul adopiei internaionale n Republica Moldova snt organizaii nonprofit (art.9 al Legii), constituite legal n statul primitor, care ntrunesc urmtoarele condiii: snt acreditate de autoritatea central n domeniul adopiei din statul primitor care este parte a Conveniei de la Haga sau care a ncheiat acord bilateral cu Republica Moldova; snt acreditate de autoritatea central din Republica Moldova i, ulterior, nregistrate ca persoane juridice la Ministerul Justiiei al Republicii Moldova, potrivit legislaiei. Procedura de acreditare, modul de funcionare a organizaiilor strine, menionate la art.9 alin. (1) al Legii, lista serviciilor i activitilor pe care le pot desfura n domeniul adopiei internaionale se aprob de Guvern. Atributiile autoritatitlor puterii de stat competente in materia protectiei drepturilor copilului pot fi diferentiate astfel in doua mari categorii si anume: o atributiile in domeniul procedurii prejudiciare celei de incuviintare a adoptiei; o atributiile in domeniul procedurii judiciare (in fata instantei de judecata ) privind incuviintarea adoptiei. Legislatia stabileste astfel competenta autoritatilor de stat in materia incuviintarii adoptiei prin reglementarea exhaustiva a unei serii de masuri pe care respectivele autoritati trebuie sa le realizeze in vederea ocrotirii intereselor minorului care urmeaza a fi adoptat36. In continuare voi mentiona respectivele masuri cu comentariile si precizarile de rigoare: 1.evidenta copiilor adoptabili statutul de copil adoptabil este reglementat de jure de art.20 al Legii privind regimul juridic al adoptiei. Astfeld up epuizarea tuturor msurilor de (re)integrare, n familia biologic ori n familia extins, a copilului orfan sau a copilului rmas fr ocrotire printeasc, autoritatea teritorial de la domiciliul copilului emite o decizie privind stabilirea statutului de copil adoptabil.
36

Dorfman Ina. Drept Procesual-Civil. Partea Speccial.Chiinu.2005 pag.81.

174983946.doc

Evidena copiilor adoptabili o ine autoritatea teritorial de la domiciliul copilului, precum i autoritatea central (art.21 al Legii). n decizia de stabilire a statutului de copil adoptabil, autoritatea teritorial dispune punerea la eviden a copilului. n termen de 3 zile din data emiterii deciziei de stabilire a statutului de copil adoptabil, autoritatea teritorial remite autoritii centrale o copie de pe decizie. Este interzis adopia copiilor care nu au fost luai la eviden n condiiile prezentei legi, cu excepia cazului n care: soul adopt copilul celuilalt so; copilul care a dobndit capacitate deplin de exerciiu pn la mplinirea vrstei de 18 ani este adoptat de persoana sau de familia care l-a crescut dac el a convieuit cu acestea cel puin 3 ani pn la depunerea cererii de adopie Msurile de (re)integrare a copilului n familia biologic sau n familia extins se efectueaz potrivit unui plan individualizat de asisten, care se realizeaz n termen de 6 luni de la data lurii la eviden, n condiiile Codului familiei, ca fiind copil orfan sau copil rmas fr ocrotire printeasc. Copilului rmas fr ocrotire printeasc din cauza abandonului, dispariiei fr urm a prinilor, strii de sntate mintal a prinilor, eschivrii de la educaia copilului, de la aprarea drepturilor i a intereselor lui legitime i se stabilete statutul de copil adoptabil dup devenirea irevocabil a hotrrii judectoreti privind: decderea prinilor din drepturile printeti; declararea prinilor ca fiind incapabili; declararea prinilor ca fiind disprui fr urm sau decedai. Copilului gsit ai crui prini nu snt cunoscui i se stabilete statutul de copil adoptabil la epuizarea tuturor investigaiilor de identificare a prinilor, care se efectueaz n termen de 6 luni. Despre decizia privind stabilirea statutului de copil adoptabil, autoritatea teritorial i informeaz pe prinii biologici, inclusiv pe cei deczui din drepturile printeti, pe tutore sau curator, informeaz de asemenea instituia social sau serviciul de tip familial n care este plasat copilul. 2.Evidenta adoptatorilor, pregatirea acestora si verificarea corespunderii acestora cu conditiile prevazute de lege conform art.18 al Legii privind regimul juridic al adoptiei, autoritatea tutelara este obligata sa realizeze o serie de masuri necesare pentru identificare adoptatorilor si verificarea corespunderii acestora cu cerintele prevazute de lege. Astfel autoritatea teritorial care a emis decizia de luare la eviden a adoptatorului transmite, n termen de 10 zile, autoritii centrale o copie de pe decizie i de pe atestatul de 174983946.doc

adoptator pentru includerea informaiei necesare n Registrul de stat al adopiilor. Nu poate adopta persoana care nu a primit atestat de adoptator i nu a fost luat la eviden n conformitate cu art. 17. Prin derogare de la art.18 alin. (2) al Legii, luarea la eviden a adoptatorului nu este o condiie a adopiei n cazul: o adopiei copilului de ctre soul sau soia printelui biologic sau printelui adoptiv al copilului; o adopiei copilului care a dobndit capacitate deplin de exerciiu pn la mplinirea vrstei de 18 ani. Autoritatea tutelara va fi tinuta sa ia o serie de masura menita sa asigure prgatirea adoptatorilor pentru a adopta. Astfel, conform art.19 al Legii privind regimul juridic al adoptiei pe parcursul procesului de evaluare autoritatea teritorial de la domiciliul adoptatorului este responsabil de informarea i de pregtirea acestuia conform unui program elaborat de autoritatea central37. 3.Verificarea potivirii adoptatorilor si emiterea atestatului de adoptator Legea privind regimul juridic al adoptiei stabileste o serie de conditii pe care trebuie sa le intruneasca adoptatorul pentru a putea adopta, conditii care vor fi, dupa cum s-a mai mentionat, de jure obligatorii pentru intrunirea de catre acesta a calitatii sale procesuale (de parte interesata in pricina care se judeca in procedura speciala, adica de petitionar). Astfel , conform art.28 al Legii adoptatorul selectat primete din partea autoritii teritoriale de la domiciliul copilului pentru care a fost declarat potrivit un permis de vizit. Autoritatea teritorial de la domiciliul copilului verific i constat compatibilitatea adoptatorului cu copilul, lund n considerare necesitile, dorinele i opiniile copilului. ntlnirile i vizitele snt destinate dezvoltrii treptate a relaiei de ataament dintre copil i adoptator i au loc att n mediul de via al copilului, ct i n afara lui. Numrul vizitelor necesare pentru constatarea compatibilitii l stabilete autoritatea teritorial n comun cu managerul de caz, n funcie de evoluia cazului. Dac, n termen de 30 de zile din data eliberrii permisului de vizit, adoptatorul nu a acceptat potrivirea cu copilul adoptabil, se face o meniune n acest sens n permisul de vizit, care se semneaz de adoptator. n acest caz, adoptatorul este n drept s rmn n lista adoptatorilor pentru un alt proces de potrivire. Dac potrivirea adoptatorului nu a avut loc, autoritatea teritorial ntreprinde noi msuri de selectare a altor adoptatori pentru copil.
37

Legea privind regimul juridic al adopiei (Nr. 99 din 28.05.2010). art.19.

174983946.doc

Autoritatea tutelara va fi tinuta sa ia o serie de masuri de verificarea a potrivirii adoptatorilor cu conditiile legii in scopul incuviintarii ulterioare a adoptiei. Printre masurile care vor fi luate de autoritatea tutelara in acest sens pot fi mentionate: verificarea potrivirii adoptaroului in sens larg; eliberarea atestatului de adoptator. Dup stabilirea statutului de copil adoptabil (conform art.27 al Legii privind regimul juridic al adoptiei ), autoritatea teritorial de la domiciliul copilului ntreprinde msuri de selectare a adoptatorului potrivit pentru copilul adoptabil, innd cont de interesul superior al copilului i de cererea adoptatorului. n cazul n care copilul adoptabil se afl ntr-o instituie social sau ntr-un serviciu de tip familial, potrivirea adoptatorului se face de ctre autoritatea teritorial de la domiciliul copilului n comun cu managerul de caz. n procesul determinrii compatibilitii adoptatorului, au prioritate: rudele copilului adoptabil; tutorele sau curatorul copilului; persoana care are n plasament familial copilul, ca printe educator sau ca asistent parental profesionist. Despre selectarea adoptatorului potrivit, autoritatea teritorial de la domiciliul copilului notific autoritatea teritorial de la domiciliul adoptatorului pentru informarea acestuia38. Conform art.16 al Legii privind regimul juridic al adoptiei autoritatea teritorial de la domiciliul adoptatorului evalueaz corespunderea garaniilor morale i a condiiilor materiale ale adoptatorului necesitilor de dezvoltare a copilului, conform unui regulament aprobat de autoritatea central, ntocmind un raport de evaluare. Raportul de evaluare trebuie s cuprind: o informaii i date privind personalitatea, starea de sntate, situaia economic a adoptatorului, viaa familial, mediul social, condiiile de trai, aptitudinile de ngrijire i de educare a unui copil, opinia celorlali membri de familie despre eventuala adopie; o motivele pentru care adoptatorul dorete s adopte un copil; o concluzia cu privire la capacitatea de adopie a adoptatorului. Ulterior emiterii raportului de evaluare a calitatii de adoptator, autoritatea tutelara va fi obligata sa emita un atestat de adoptator. Astfel conform Legii (art.17) in baza rezultatelor evalurii, prevzut la art. 16, autoritatea teritorial emite o decizie privind eliberarea sau refuzul eliberrii atestatului de
38

Dorfman Ina. Drept Procesual-Civil. Partea Special.Chiinu 2005. pag.18.

174983946.doc

adoptator. n cazul eliberrii atestatului, autoritatea teritorial decide luarea la eviden a adoptatorului. Atestatul de adoptator se elibereaz n termen de o lun de la data depunerii cererii de adopie. n cazul necesitii unei evaluri suplimentare, acest termen poate fi prelungit, ca excepie, pn la 3 luni39. n cazul unui rezultat nefavorabil de evaluare, solicitantul atestatului de adoptator este n drept s cear autoritii teritoriale reevaluarea garaniilor morale i a condiiilor materiale n termen de 30 de zile de la comunicarea rezultatului. Autoritatea teritorial creeaz, n acest sens, o comisie special, format din specialiti care vor participa la reevaluarea garaniilor morale i a condiiilor materiale i care se vor expune ntr-un raport comun. n cazul n care consider c a fost lezat n drepturi, solicitantul atestatului de adoptator este n drept s conteste, n termen de 30 de zile, refuzul de a i se elibera atestatul la autoritatea central i, ulterior, n instana de judecat competent n materia adopiei. Atestatul de adoptator este valabil pentru o perioad de un an. Autoritatea teritorial prelungete valabilitatea atestatului n urma unei solicitri de rennoire din partea adoptatorului, reevalund garaniile morale i condiiile materiale ale acestuia. n cazul n care potrivirea adoptatorului a avut loc, termenul de valabilitate a atestatului de adoptator se prelungete de drept fr a se solicita rennoirea lui. 4. Masurile luate de autoritatea tutelara in vederea incredintarii copilului care urmeaza a fi adoptat Conform art.29 al Legii , in termen de 5 zile de la potrivire, autoritatea teritorial de la domiciliul copilului l ncredineaz adoptatorului pe o perioad de 90 de zile, pentru adaptarea copilului cu adoptatorul i pentru constatarea compatibilitii lor. ncredinarea copilului n vederea adopiei se face printr-o decizie motivat, emis de autoritatea teritorial n baza rezultatelor procesului de potrivire. Prin derogare de la regula prevazuta la art.29 alin.(1) al Legii, incredinarea n vederea adopiei nu este necesar n cazul: adopiei copilului de ctre soul sau soia printelui biologic al copilului; adopiei copilului care a dobndit capacitate deplin de exerciiu pn la mplinirea vrstei de 18 ani; adopiei copilului de ctre tutore sau curator, de ctre printele educator sau de ctre asistentul parental profesionist n cazul n care copilul s-a aflat n grija lor cel puin 90 de zile.
39

Dorfman Ina. Drept Procesual-Civil. Partea General. Chiinu.2003. pag.66.

174983946.doc

Despre ncredinarea copilului n vederea adopiei se informeaz autoritatea teritorial de la domiciliul adoptatorului, care este obligat s monitorizeze evoluia copilului i a relaiilor dintre el i adoptator pe tot parcursul perioadei de ncredinare, ntocmind n acest sens rapoarte lunare. Capacitatea de adaptare fizic i psihic a copilului la mediul familial va fi analizat de autoritatea teritorial de la domiciliul adoptatorului n raport cu condiiile de natur socioprofesional, economic, cultural, de limb, religie i de orice alte elemente caracteristice locului unde triete copilul n perioada ncredinrii, care ar putea avea relevan n aprecierea evoluiei sale ulterioare n cazul ncuviinrii adopiei. La sfritul perioadei de ncredinare n vederea adopiei, autoritatea teritorial de la domiciliul adoptatorului ntocmete un raport final i l prezint autoritii teritoriale care a decis ncredinarea copilului. Perioada de ncredinare n vederea adopiei se prelungete de drept la depunerea cererii de ncuviinare a adopiei n instan de judecat pn la soluionarea cererii prin hotrre judectoreasc irevocabil40. n cazul n care, n perioada ncredinrii n vederea adopiei, autoritatea teritorial de la domiciliul adoptatorului constat neadaptarea copilului cu adoptatorul ori existena oricror alte motive de natur s mpiedice finalizarea procedurii de adopie, informeaz imediat autoritatea teritorial de la domiciliul copilului pentru a dispune revocarea ncredinrii sau, dup caz, prelungirea msurii de ncredinare. Decizia prin care autoritatea teritorial dispune revocarea ncredinrii n vederea adopiei este executorie de drept. Procedura de selectare i de potrivire a altor adoptatori pentru copil, n acest caz, se reia. Pe durata ncredinrii copilului n vederea adopiei, adoptatorul exercit drepturile i ndeplinete obligaiile de ngrijire i de educare a copilului, cu excepia ncheierii de acte juridice. 5.Emiterea avizului privind adoptiaLa ncheierea procesului de potrivire a adoptatorului, dup ndeplinirea condiiilor mentionate mai sus, in conformitate cu prevederile art.30 al Legii privind regimul juridic al adoptiei , autoritatea teritorial de la domiciliul copilului explic adoptatorului dreptul de a depune cerere de ncuviinare a adopiei n instana de judecat competent i ntocmete, n termen de 10 zile, un aviz privind adopia, care conine informaii referitor la evoluia relaiilor dintre copil i adoptator, la compatibilitatea adoptatorului cu copilul adoptabil, precum i la corespunderea adopiei interesului superior al copilului.
40

Mgureanu Florea. Drept Procesual Civil, Ediia a III-a, Editura All Beck. pag.274.

174983946.doc

O copie de pe avizul privind adopia se remite autoritii centrale n termen de 5 zile. Dac avizul privind adopia nu este favorabil, autoritatea teritorial comunic acest fapt adoptatorului, explicndu-i dreptul de a contesta avizul negativ la autoritatea central, iar ulterior n instana de judecat competent, inclusiv dreptul de a deschide o nou procedur privind adopia unui alt copil. Codul de Procedura Civila este si mai explicit in reglementarea actiunilor care urmeaza a fi intreprinse de organele de tutela si curatela in cadrul procesului civil privind incuviintarea judiciara a adoptiei41. Astfel in temeiul art.290 al Codului in cadrul pregtirii pricinii pentru dezbateri judiciare, judectorul emite o ncheiere prin care expediaz copiile de pe cererea de adopie i actele anexate organului de tutel i curatel de la domiciliul (locul de aflare) al copilului, oblignd organul s prezinte n judecat un aviz asupra caracterului raional al adopiei i corespunderii acesteia interesului copilului. Prin ncheiere, procesul se suspend pn la primirea avizului organului de tutel i curatel. Organul de tutel i curatel prezint n judecat avizul cu urmtoarele anexe: avizul organului de tutel i curatel de la domiciliul (locul de aflare) al copilului sau de la domiciliul adoptatorilor asupra rezultatelor examinrii condiiilor de trai ale adoptatorilor; avizul organului de tutel i curatel de la domiciliul (locul de aflare) al copilului sau de la domiciliul adoptatorilor asupra rezultatelor verificrii piedicilor din calea ncuviinrii adopiei, posibilitii de a fi adoptator i corespunderii adopiei intereselor copilului; copia de pe certificatul de natere al copilului, autentificat n modul stabilit de lege; adeverina medical privind starea de sntate, dezvoltarea fizic i mental a copilului; consimmntul scris al copilului, dac acesta a mplinit vrsta de 10 ani, precum i consimmntul la o eventual schimbare a numelui la nscrierea adoptatorilor n calitate de prini ai si (cu excepia cazurilor cnd consimmntul, conform legii, nu se cere); acordul scris al prinilor la adopia copilului, cu excepia cazurilor prevzute la art.125 din Codul familiei; consimmntul scris la adopie al tutorelui (curatorului), al prinilor adoptivi, al conductorului instituiei n care este internat copilul rmas fr ocrotire printeasc; documentul ce confirm c la banca de scont statal a datelor despre copiii rmai fr ocrotire printeasc exist informaii despre copilul ce se adopt, precum i documentele ce atest imposibilitatea plasrii lui, pentru educaie, ntr-o familie de ceteni ai
41

Dorfman Ina. Drept Procesual-Civil. Partea Special.Chiinu 2005. pag.81.

174983946.doc

Republicii Moldova sau, pentru adopie, n familia rudelor lui, indiferent de cetenia i domiciliul acestora, n cazul adopiei de ctre ceteni ai Republicii Moldova domiciliai n strintate, de ctre ceteni strini sau apatrizi care nu snt n raporturi de rudenie cu copilul. Enumerarea data de alin. (2) al art.290 nu este una exhaustiva. Aceasta o deducem din redactia alin.(3) al aceluiasi art. care prevede ca instana judectoreasc poate cere i alte date necesare soluionrii pricinii. Dup ce primete avizul organului de tutel i curatel, instana dispune, printr-o ncheiere, reluarea procesului, stabilind data examinrii pricinii n edin de judecat, cu citarea participanilor la proces, precum i a organului de tutel i curatel. 6.Participarea autoritatilor tutelare in procesul civil privind incuviintarea adoptieiIn temeiul art.74 alin.(1) si (2) ale Codului de Procedura Civila al Republicii Moldova, in cazurile stabilite de lege, autoritile publice competente, din proprie iniiativ, la cererea participanilor la proces sau din oficiul instanei, pot interveni n proces pn la pronunarea hotrrii n prim instan, precum i n instana de apel, pentru a depune concluzii, potrivit funciei, n vederea aprrii drepturilor, libertilor i intereselor legitime ale altor persoane, a intereselor statului i ale societii. Instana judectoreasc poate, dup caz, din oficiu s introduc n proces autoritatea public competent pentru a depune concluzii asupra pricinii n curs de examinare42. Cazul autoritatilor tutelare este , in cazul incuviintarii judiciare a adoptiei, reglementat de norma de la alin.(2) al art. mentionat mai sus, care obliga isntanta de judecata sa atraga din oficiu autoritatea tutelara de la domiciliul copilului care urmeaza a fi adoptat, pentru a depune concluzii , in scopul ocrotirii intereselor minorului respectiv. Obligativitatea atragerii din oficiu a autoritatii tutelare de catre instanta de judecata rezulta stricto sensu si din prevederile art.291 al Codului de reglementeaza ca cererea de adopie se examineaz Procedura Civila care n edin secret cu participarea

obligatorie a adoptatorilor, a reprezentantului organului de tutel i curatel i a copilului dac acesta a mplinit vrsta de 10 ani. n proces pot fi atrase, dup caz, i alte persoane interesate de actul adopiei. 1.8. Coninutul cereii privind solicitarea ncuviinrii adopiei si actele care se anexeaza la aceasta Legislatia procesual-civila reglementeaza o serie de conditii pe care trebuie sa le intruneasca cererea privind solicitarea incuviintarii adoptiei. Evident respectiva cerere prezinta o
42

Dorfman Ina. Drept Procesual-Civil. Partea General. Chiinu.2003. pag.57.

174983946.doc

vasta importanta teoretica dar in special practica, datorita efectelor juridice pe care le produce si particularitatilor de drept procesual care fac parte din cadrul normativ al acesteia43. Este nevoie de a preciza din start ca cererea privind solicitarea incuviintarii adoptiei prezinta un act procesual, prin care persoanele care pretind a adopta solicita concursul instantei de judecata in vederea intentarii procesului civil privind incuviintarea judiciara a adoptiei. Altfel zis cerere privind solicitara incuviintarii adoptiei prezinta unica modalitate legala , in temeiul careia poate fi declansat procesul civil in vederea incuviintarii judiciare a adoptiei. Este nevoie de a aminti ca pricinile civile privind incuviintarea judiciara a adoptiei prezinta un caracter necontencios, adica nu incuba existenta unui litigiu de drept. Astfel normele care reglementeaza conditiile pe care trebuie sa le intruneasca cererea de chemare in judecata privind solicitarea incuviintarii adoptiei comporta un caracte de jure special, normele care reglementeaza cadrul juridic similar al procedurii contencioase (generale) putind fi aplicate doar in masura in care nu contravin esentei cererii privind solicitare incuviintarii adoptiei. Astfel in temeiul art.7 alin.(1) si (3) ale Codului de Procedura Civila instana judectoreasc intenteaz procesul civil la cererea persoanei care revendic aprarea unui drept al su nclcat sau contestat, libertii ori a unui interes legitim.La intentarea proceselor de judecare a litigiilor de drept (procedura contencioas), se depune cerere de chemare n judecat, iar n pricinile necontencioase, se depune cerere. In scopul prezentarii mai eficiente a conditiilor pe care trebuie sa le intruneasca cerere privind solicitarea incuviintarii adoptiei este nevoie sa precizez ca legislatia procesual-civila este determinata in acest sens atit de reglementarile pe care le ofera Codul de Procedura Civila al Republicii Moldova ci si de normele de drept procesual-civil din cadrul Legii privind regimul juridic al adoptiei. Astfel art.287 al Codului de Procedura Civila reglementeaza continutul obligatoriu al cererii privind solicitarea incuviintarii adoptiei, la rindul sau art.288 al Codului reglementind lista de acte care se anexeaz la cererea de adopie a copiilor ceteni ai Republicii Moldova de ctre ceteni ai Republicii Moldova domiciliai n strintate, de ctre ceteni strini i apatrizi sau la cererea de adopie a copiilor strini de ctre ceteni ai Republicii Moldova. La rindul sau art.14 al Legii privind regimul juridic al adoptiei reglementeaza continutul cererii de adopie si art.15 al aceleiasi Legi reglementeaza actele care se anexeaz la cererea de adopie. In continuare voi prezenta mai amanuntit conditiile impuse de legislatie privind cererea de incuviintare a adoptiei cu trimiterile legislative de rigoare.

43

Codul de Procedur Civil al Republicii Moldova, art.166-168.

174983946.doc

Legislatia procesual-civila reglementeaza conditiile de fond ale cererii privind solicitarea incuviintarii adoptiei. Este nevoie de a preciza, ca desi Codul de Procedura Civila nu reglementeaza expres, in masura in care normele speciale cu privire la procedura incuviintarii adoptiei nu prevad altceva se vor aplica normele simialare care reglementeaza conditiile de fond si de forma ale cererii de chemare in judecata din cadrul procedurii contencioase. Desigur este nevoie de a mentiona ca conditiile de fond si de forma ale cererii privind solicitare icuviintarii adoptiei au un caracter special, fata de normele generale referitoare la continutul cererii de chemare in judecata. Aceasta se mai datoreaza desigur si faptului ca cererea de chemare in judecata presupune existenta unui litigiu de drept, prin ea urmarindu-se nu numai sesizarea instantei de judecata ci si deducerea judecatii a unui litigiu care va constitui fondul pricinii civile in procedura contencioasa. Spre deosebire de cazul procedurii generale, cazul procedrurii speciale de incuviintare a adoptiei presupune inexistenta unui litigiu de drept si deci inexistenta unui interes procesual contradictoriu ((-co)reclamant-(-co)pirit si invers)44. Astfel art.288 al Codului de Procedura Civila si art.14 al legii privind regimul juridic al adoptieie reglementeaza conditiile de fond ale cererii privind incuviintarea adoptiei. In continuare voi prezenta fiecare dintre respectivele conditii cu comentariile de rigoare.Astfel in cererea de adopie se indic: numele, anul, luna i ziua naterii, domiciliul adoptatorilor necesitatea indicarii respectivelor date este determinata de faptul ca cererea privin incuviintarea judicara a adoptiei prezinta un mijloc de sesizare a instantei de judecata. Iata de ce, indicarea tuturor atributelor de identificare personala a adoptatorilor reprezinta o conditie de fond imperativa pentru cererea privind solicitarea incuviintarii adoptiei. Judecatorul de serviciu va fi tinut sa verifice intrunirea respectivilor parametri ai cererii privind incuviintarea adoptiei. La fel ca si in cazul altor cereri adresate instantei de judecata in procedura speciala, indicarea respectivelor date se va face impreuna cu anexarea la cererea respectiva a actelor de stare civila care dovedesc identitatea adoptarorilor. Legea nu mentioneaza, cu exceptia cazului adoptiei de catre o persoana necasatorita sau de catre persoanele casatoprita (art.288 al Codului de Procedura Civila ) expres lista posibilelor acte (copii autentificate in modul stabilit de lege care se vor anexa la cererea privind incuviintarea adoptiei) prin care urmeaza a fi anexate la cerere pentru intrunirea conditieie de fond comentate. Astfel , in lipsa unor reglementari exprese ale Codului de Procedura Civila vom aplica dispozitiile legislatie care reglementeaza sistemul actelor de stare civila, care servesc la constatarea identitatii persoanei, adica in cazul nostru a adoptatorului (lor) petitionar in cererea privind solicitarea incuviintarii adoptiei.
44

Rducan Gabriela. Drepr Procesual-Civil. Editura All Beck. Bucureti 2005.

174983946.doc

Reglementarile respective ale Codului de Procedura Civila al Republicii Moldova sint in deplina concordanta cu prevederile art. 12 al Legii privind actele de stare civila (Legea nr. 100 din 26.04.2001) care reglementeaza ca s tarea civil se dovedete cu certificatele de stare civil eliberate pe baza actelor de stare civil ntocmite n modul prevzut de prezenta lege, precum i cu actele de stare civil propriu-zise, cu copiile sau extrasele de pe acestea. De asemenea intocmirea, rectificarea, completarea, reconstituirea ori anularea actelor de stare civil, precum i orice meniuni nscrise pe acestea n baza unui act administrativ ori n temeiul unei hotrri judectoreti snt opozabile oricrei persoane pn la proba contrar. Pentru a putea trage concluzii privind categoriile de acte de stare civila care dovedesc identitatea adoptatorilor este nevoie sa prezint continutul legal al art.1 al Legii privind actele de identitate din sistemul naional de paapoarte. Astfel conform prevederilor art. Respective actele de identitate din sistemul naional de paapoarte snt: toate tipurile de paapoarte, de buletine de identitate, permisele de edere, documentele de cltorie ale apatrizilor (Convenia privind statutul apatrizilor din 28 septembrie 1954), ale refugiailor i ale beneficiarilor de protecie umanitar45. Astfel in temeiul art. sus-mentionat identitatea adoptatorilor va putea fi dovedita prin copiile autentificate in modul stabilit de lege de pe urmatoarele acte de stare civila: paapoartele de orice tip; buletinele de identitate; permisele de edere (in cazul strainilor); documentele de cltorie ale apatrizilor; documentele de calatorie ale refugiailor; documentele de calatorie ale beneficiarilor de protecie umanitar. Conform normei generale (art.167 alin.(1) al Codului de Procedura Civila) care reglementeaza conditiile pe care trebuie sa le intruneasca orice act anexat la cererea de chemare in judecata la cererea de chemare n judecat se anexeaz: copiile de pe nscrisuri, certificate n modul stabilit, ntr-un numr egal cu numrul de pri i de intervenieni, dac ei nu dispun de aceste acte, plus un rnd de copii pentru instan. Dac nscrisurile snt fcute ntr-o limb strin, instana poate dispune prezentarea traducerii lor n modul stabilit de lege. Aceasta norma urmeaza a fi aplicata prin coraborarea corespunzatoare cu art. 137 alin.(1) si 138 alin.(3) ale Codului de Procedura Civila conform carora se consider nscris orice document, act, convenie, contract, certificat, scrisoare de afacere ori scrisoare personal, alt material expus n scris cu litere, cifre, semne grafice, precum
45

Convenia cu privire la statutul refugiailor din 28 iulie 1951.

174983946.doc

i primit prin fax, pot electronic ori prin alt mijloc de comunicare sau n alt mod ce permite citirea informaiei care se refer la circumstane importante pentru soluionarea pricinii i care pot confirma veridicitatea lor si inscrisul se depune n original sau n copie autentificat n modul stabilit de lege, indicndu-se locul de aflare a originalului46. Indicarea domiciliului prezinta nu numai o obligatie necesara pentru citarea participantilor in cadrul procesului civil ci si un mijloc de constatare a identitatii persoanei (in cazul nostru a adoptatorilor). Domiciliul prezinta locul permanent de trai al persoanei fizice, adica locul unde acestia isi au locuinta permanenta, statornica. Este nevoie de a preciza faptul ca domiciliul adoptatorilor urmeaza a fi indicata ca conditie obligatorie pentru admiterea cererii de chemare in judecata. La fel ca si in cazul numelui si prenumelui adoptatorilor, nendicarea acestor date va putea duce, de regula, la solicitarea corectarii pe loc a respectivelor neajunsuri din cerere, aceasta rezultind din preverile art.168 alin. (1) al Codului de Procedura Civila , care prevede ca la primirea cererii de chemare n judecat, judectorul verific dac aceasta ntrunete exigenele prevzute de lege. n caz contrar, reclamantul trebuie s fac imediat completrile sau modificrile cerute ori s depun copii de pe cerere i copii autentificate de pe nscrisurile pe care i ntemeiaz preteniile. Instanta de judecata, desi nu realizeaza actiunile de identificarea a adoptatorilor si a conditiilor de trai a acestora, va fi tinuta sa constate completitudinea realizarii respectivelor masuri de catre organele puterii de stat competente in domeniul protectiei drepturilor copilului. Astfel instanta de judecata va constata in ce masura conditiile de trai ale adoptatorilor (de la domiciliul acestora ) au fost cercetate si prezentate de organele autoritatii tutelare in avizul cu privire la adoptiei (in acest context fac trimitarile la precizarile facute mai sus in legatura cu perticiparea acestor autoritati in cadrul procesului civil privin incuviintarea adoptiei, de asemenea sarcinile lor la etapa prejudiciara ). numele, anul, luna i ziua naterii, domiciliul (locul de aflare) al adoptatului, datele de anchet referitoare la prini, datele despre fraii i surorile adoptatului- pe linga indicarea domiciliului adoptatorilor petitionari o conditie de fond obligatorie pentru inaintarea cererii privind solicitarea incuviintarii adoptiei este si indicarea datelor de identificare, inclusiv locului de aflare a adoptatului. Interesele majore ale minorului presupun necesitatea precizarii respectivelor date pentru atragerea in proces a autoritatilor de protectie a acopiilor ramasi fara ocrotiree parinteasca si de asemenea pentru precizarea identitatii minorului care urmeaza a fi adoptat.

46

Av.Dragomir Eduard, Av.Pali Oxana. Drept Procesual Civil. Sinteze pentru Pregtirea Examenrului de Admitere i Definitivare n profesia de avocat. Editura Nomina, Bucureti 2009. pag.180.

174983946.doc

Numele ca si prenumele minorului care urmeaza a fi adoptat prezinta atribute de identificare ale acestuia. Este important faptul ca identificarea minorului presupune nu numai un mijloc de constatare propriu-zisa a persoanei acestuia ci si o modalitate de identificare a legaturii dintre acesta si tertele persoane, inclusiv a legaturii de paternitate/maternitate care exista (sau a existat) intre acesta si parintii lui. Daca in cazul identificarii adoptatorilor spectrul de acte de identitate prin care acestia pot fi identificati este unul destul de mare in cazul minorilor de regula actele de identitate prin care se va constata persoana acestuia vor fi certificatul de nastere si/sau buletinul de identitate a minorului. Desigur ca instanta de judecata va putea recurge la constatarea identitatii minorului si prin intermediul altor acte de identitate din rindul celor precizate la art.1 al Legii privind actele de identitate din sistemul naional de paapoarte (in acest context fac trimitere la explicatiile oferite mai sus la continutul respectivului art.). Exceptind cazurile adoptarii copiilor care se afla sub grija parinteasca conform prevederilor art.112 alin.(2) al Codului Familiei al Republicii Moldovaa Autoritile tutelare depisteaz copiii rmai fr ocrotire printeasc, in evidena acestora i, n fiecare caz aparte, n dependen de circumstanele concrete n urma crora copiii au rmas fr ocrotire printeasc, aleg forma adecvat de protecie a copiilor, asigurnd controlul sistematic asupra condiiilor de ntreinere, educaie i instruire a acestora47. Din continutul respectivului art. rezulta si posibilul domiciliu al copilului minor care urmeaza a fi adoptat. Astfel conform prevedrilor art.115 alin.(1) si (2) ale Codului Familiei autoritatea tutelar asigur meninerea sau reintegrarea copilului rmas fr ocrotire printeasc. In dependenta de masura de protectie aplicata domiciliul copilului adoptat va pute fi: Domiciliul unuia dintre parintii lui biologici in cazul in care acestia nu sint decazuti din drepturile parintesti (art.67 al Codului Familiei); Domiciliul uneia dintre rudele adoptatului este vorba de rudele rudele lui de pn la gradul IV inclusiv (n cazul cnd nu este posibil plasamentul n familia biologic) conform art.115 alin.(1) lit.b) al Codului; Domiciliul tutorelui ori curatorului in cazul in care minorul este amplasat sub tutela ori curatela ; Domiciliul prinilor educatori - in cazul plasamentului minorului adoptat n casa de copii de tip familial; La adresa institutiei rezideniale de orice tip (art.115 alin.(2) lit.e) al Codului). In ceea ce priveste datele de anchet referitoare la prini, datele despre fraii i surorile adoptatului este nevoie de a preciza ca autoritatea tutelara va fi obigata nu numai sa verifice conditiile prevazute de lege pentru copilul minor pentru ca acesta sa poata fi adoptat (art.10 al
47

Dorfman Ina. Drept Procesual-Civil. Partea Special.Chiinu 2005. pag.80.

174983946.doc

Legii privind regimul juridic al adoptiei) ci si sa identifice parintii minorului respectiv , inclusiv conditiile de trai ale acestora, modul de viata al acestora si alte informatii care pot influenta interesele minorului respectiv. Astfel conform art.112 alin.(1) al Codului Familiei al Republicii Modlova aprarea drepturilor i intereselor legitime ale copiilor se pune pe seama autoritii tutelare n cazurile de deces al prinilor, de decdere a lor din drepturile printeti, de abandon, de declarare a prinilor ca fiind incapabili, de boal sau absen ndelungat, de eschivare de la educaia copiilor, de la aprarea drepturilor i intereselor lor legitime, inclusiv n cazul refuzului prinilor de a-i lua copiii din instituiile educative, curative sau din alte instituii n care se afl acetia, precum i n alte cazuri de lips a grijii printeti. Instanta de judecata , pe linga masurile de cosntatare realizate de catre autoritatile tutelare la etapa judiciara a adoptiei (incuviintarea adoptiei de catre instanta de judecata) va fi obligata sa constate (inclusiv in baza actelor anexate la cererea privind soliocitarea incuviintarii adoptiei) proveniena copilului minor care urmeaza a fi adoptat. Aceasta rezulta din prevederile Codului Familiei care reglementeaza ca drepturile i obligaiile reciproce ale prinilor i copiilor rezult din proveniena copiilor, atestat n modul stabilit de lege48. De asemenea legea prevede ca fiind de jure obligatorie si indicare existentei fratilor si surorilor adoptatului. Aceasta se datoreaza faptului ca intre adotat si respectivele persoane exista nu numai o legatura juridica (care de cele mai dese ori se suprapune cu legatura de singe ) ci si de regula o puternica legatura psiho-emotionala, care poate influenta personalitatea celui adoptat si deci si efectivitatea adoptiei ca masura de protectie a intereselor acestuia. Conform art.45 alin. (1) al Codului Familieie al Republicii Moldova rudenia este legtura bazat pe descendena unei persoane dintr-o alt persoan sau pe faptul c mai multe persoane au un ascendent comun. n primul caz, rudenia este n linie dreapt, iar n al doilea caz - n linie colateral. Astfel intre adoptat si fratii acestuia va exista in toate cazurile rudenia de gradul II, adica acestia provin dintru-n ascendent comun , aflindu-se unul in raport cu celalalt la distanta de doua nasteri. Legatura de rudenie respectiva trebuie indicata indiferent de faptul daca fratii au ascendent comun mama ori tata, adica indiferent de faptul daca sint frati uterini ori consangvini si de asemenea si in cazul in care unul dintre ei a fost anterior adoptat (lucru care se va intilni destul de rar in practica) de catre parintele celuilalt. Avind in vedere legatura juridica si psiho-emotionala care exista inte minorul care poate fi adoptat si fratii acestuia legea reglementeaza ca separarea frailor prin adopie, precum i adopia acestora de ctre persoane sau familii diferite snt interzise, cu excepia cazurilor cnd

48

Codul Familiei al Republicii Moldova. art.46.

174983946.doc

aceast cerin contravine interesului superior al copilului sau cnd unul dintre frai nu poate fi adoptat din motive de sntate49. In acest sens o vasta importanta practica este prezentata in punctul 13 al Hotaririi Explicative a Plenului Curtii Supreme de Justitie nr.21 din 12.12.2005 c u privire la practica aplicarii de catre instantele de judecata a legislatiei despre incuviintarea adoptiei. onform respectivului punct constituie exceptii de la regula enuntata la art.10 alin.(3) al Legii privind regimul juridic al adoptiei in special, urmatoarele cazuri: adoptia unuia dintre copii este imposibila din cauza unei maladii care impiedica adoptia; este necesara intretinerea indelungata a unuia dintre frati sau a uneia dintre surori intr-o institutie educativa speciala; despre relatiile de rudenie ale copiilor, proveniti de la parinti comuni, care nu traiesc intro familie si sint intretinuti in diferite institutii pentru copii, stie numai unul dintre parinti, care timp indelungat nu a manifestat vreun interes fata de el. temeiurile adopiei i probele care confirm aceste temeiuri reglementarile oferite de legislatie in vederea interpretarii noriunii de temeiuri ale adoptiei nu pot fi privite direct. Motivul consta in faptul ca adoptia prezinta o modalitate de ocrotire a aintereselor minorului ramas fara ocrotire parinteasca sau interesele caruia nu pot ocrotite in mod corespunzator de catre parintii biologici. Unicul temei stricto sensu legal al adoptiei rezulta din definitia legala a adoptiei oferita de catre art.2 al Legii privind regimul juridic al adoptiei. Astfel deoarece adoptia prezinta o form special de protecie, aplicat n interesul superior al copilului, prin care se stabilete filiaia ntre copilul adoptat i adoptator, precum i legturile de rudenie ntre copilul adoptat i rudele adoptatorului; unicul temei legal al adoptiei este dorinta persoanelor care pretind a adopta (adica a adoptatorilor) de a asigura educatia minorului prin integrarea acestuia in propria familie. Este nevoie de a preciza ca respectivul scop este absolut incompatibil cu orice interes material , indiferent de natura acestuia. Deoarece anume adoptatorii prin efectul juridic al adoptiei vor fi obligati sa suporte cheltuielile materiale legate de intretinerea minorului este inadmisibil ca motivul care determina adoptatorii de a adopta sa constea in interesul de a obtine anumite beneficii patrimoniale prin efectul incuviintarii judiciare a adoptiei. Desigur adoptatorii pot opta pentru o diversa modalitate de exprimare a temeiurilor pentru a adopta. Este nevoie insa de a preciza ca dorinta acestora de a adopta pentru a asigura educatia minorului prin integrarea acestuia in propria familie sa fie exprimata clar si ulterior verificata de catre instanta de judecata in timpul procesului de judecata.

49

Legea privind regimul juridica al adoptiei. Art.10.

174983946.doc

Evident , in temeiul art.30 al Legii privind regimul juridic al adoptiei, autoritatea tutelara de la domiciliul copilului minorului va fi obligata sa prezinte in avizul privin adoptia existenta ori respectiv inexistenta temeiurilor precizate mai sus. In temeiul art.47 al Legii privind regimul juridic al adoptiei adopia nceteaz ca urmare a desfacerii sau a declarrii nulitii ei n temeiul unei hotrri judectoreti. Anticipind putin lucrurile voi preciza ca conform art.49 alin.(1) lit.d) al Legii privin regimul juridic al adoptiei adopia poate fi declarat nul n cazul n care se constat c adopia a fost solicitat i ncuviinat fr intenia de a produce efecte juridice caracteristice acestei forme legale de protecie a copilului (adopie fictiv)50. solicitarea schimbrii numelui, locului de natere, datei de natere (n cazul adopiei unui copil n vrst de pn la un an), solicitarea nscrierii adoptatorilor n calitate de prini n actele de nregistrare a naterii copilului respectiva conditie de fond a cererii privind solicitarea incuviintarii adoptiei rezulta din consecintele adoptiei si respectiv din efectivitatea acesteia asupra starii civile, inclusiv a atributelor de identificare personala , a copilului minor care urmeaza a fi adoptat. Astfel art.41 al Legii privind regimul juridic al adoptiei reglementeaza ca adoptatorii se nscriu n actul de natere al copilului adoptat n calitate de prini ai lui n conformitate cu hotrrea judectoreasc de ncuviinare a adopiei. n caz de necesitate, la cererea adoptatorilor sau a copilului adoptat care a mplinit vrsta de 10 ani, instana de judecat pstreaz datele despre prinii biologici ai copilului adoptat, fapt consemnat n hotrrea judectoreasc de ncuviinare a adopiei. n baza hotrrii judectoreti de ncuviinare a adopiei, la solicitarea adoptatorilor, oficiul de stare civil competent opereaz modificrile de rigoare n actul de natere al copilului. Norma de la art. respectiv urmeaza a fi aplicata in coraborare cu prevederile art.43 al aceleiasi legi. Astfel la adopie, copilului i se asigur dreptul de a-i pstra numele i prenumele. La cererea adoptatorilor, instana de judecat poate schimba numele copilului adoptat, dac acest fapt nu afecteaz interesul superior al copilului i dreptul lui la nume, atribuindu-i numele adoptatorilor sau al unuia dintre adoptatori (so ori soie) dac ultimii poart nume diferite. Din motive temeinice, instana, ncuviinnd adopia, poate dispune, la cererea adoptatorului, schimbarea prenumelui copilului adoptat. Pentru schimbarea numelui i/sau a prenumelui copilului adoptat care a mplinit vrsta de 10 ani se cere i acordul lui.

50

Mgureanu Florea. Drept Procesual-Civil roman. Vol. I. Bucureti 1997. pag.44.

174983946.doc

Norma data este in strinsa coraborare cu prevederile art.56 alin.(4) al Codului Familiei al Republicii Moldova care reglementeaza ca schimbarea numelui de familie i/sau a prenumelui copilului care a atins vrsta de 10 ani se face, n toate cazurile, cu acordul acestuia. n caz de schimbare a numelui i/sau a prenumelui copilului adoptat, se face meniunea respectiv n hotrrea judectoreasc privind ncuviinarea adopiei, iar oficiul de stare civil competent opereaz aceste modificri n actul de natere al copilului potrivit normelor stabilite n legislaia cu privire la actele de stare civil. Un alt set de conditii referitoare la cererea privind solicitarea incuviintarii adoptiei sint cele referitoare la actele care urmeaza a fi anexate de catre petitionarii adoptatori la respectiva cerere. Este nevoie de a preciza din start ca enumerare prevazuta de legiutorul moldav , in acest sens, nu este una exhaustiva, instanta de judecata putind reclama si alte acte in masura in care interesele justitiei civile in respectivul proces o cer51. Astfel , din interpretarea coraborata a art.31 al Legii privind regimul juridic al adptiei si art.288 al Codului de Procedura Civila al Republicii Moldova , rezulta ca aa cererea de adopie se anexeaz: copia de pe certificatul de natere al adoptatorului, n cazul adopiei de ctre o persoan necstorit; copia de pe certificatul de cstorie al adoptatorilor, n cazul adopiei de ctre persoane cstorite; consimmntul scris al celuilalt so sau nscrisul care confirm divorul i faptul c fotii soi nu convieuiesc cel puin un an, n cazul adopiei de ctre un so. Dac anexarea unui astfel de act este imposibil, n cerere se indic dovezile care confirm faptul; adeverina de sntate a adoptatorilor; certificatul de la locul de munc al adoptatorului despre funcia deinut i cuantumul salariului sau copia de pe declaraia veniturilor sau un alt act similar; copia autentificat de pe actul ce confirm dreptul de folosin proprietate al adoptatorului asupra unui spaiu locativ. Instana judectoreasc, dupa cum am mai precizat, poate reclama, din oficiu sau la cererea participanilor la proces, i alte documente admise de lege, inclusiv cazierul judiciar. Articolul 289 al Codului de Procedura Civiila reglementeaza , la rindul sau, actele care se anexeaz la cererea de adopie a copiilor ceteni ai Republicii Moldova de ctre ceteni ai sau dreptul de

51

Dorfman Ina. Drept Procesual-Civil. Partea Special.Chiinu 2005. pag.74.

174983946.doc

Republicii Moldova domiciliai n strintate, de ctre ceteni strini i apatrizi sau la cererea de adopie a copiilor strini de ctre ceteni ai Republicii Moldova La cererea de adopie a unui copil cetean al Republicii Moldova depus de ceteni ai Republicii Moldova domiciliai n strintate, de ceteni strini sau apatrizi se anexeaz actele specificate la art.288, precum i avizul organului competent din ara al crei cetean este adoptatorul (n cazul adopiei de ctre un apatrid, a statului n care este domiciliat) privitor la condiiile de trai i la posibilitatea de a fi adoptator, permisiunea dat copilului de autoritatea competent a statului respectiv de a intra i a locui permanent pe teritoriul su. La cererea de adopie a unui copil strin de ctre ceteni ai Republicii Moldova se anexeaz actele specificate la alin.(1), precum i consimmntul reprezentantului legal al copilului i al organului competent al statului al crui cetean este copilul i, dup caz, conform legislaiei acestei ri sau tratatului la care Republica Moldova este parte, consimmntul copilului de a fi adoptat. Actele prezentate de adoptatori ceteni strini sau de apatrizi se legalizeaz n modul stabilit. Actele legalizate se traduc n limba de stat a Republicii Moldova i se autentific notarial. Actele anexate la cererea de adopie se prezint n dou exemplare. 1.10.P .Pregtirea pricinii privind solicitarea incuviintarii adopiei pentru dezbateri judiciare Similar altor pricini civile, in cazul incuviintarii judiciare a adoptiei, este imperativa relizarea unor serii de masuri de pregatire a pricinii pentru dezbaterile judiciare. Astfel conform art.9 alin.(1) al Codului de Procedura Civila i nstanei judectoreti i revine un rol diriguitor n organizarea i desfurarea procesului civila. Dupa cum am mai precizat , procesul civil (cazul incuviintarii adoptiei nefiind o exceptie in acest sens) poate fi divizat in mai multe etape distincte. Prima etapa cea a intentarii procesului civil incepe din momentul emiterii de catre judecatorul de serviciu a incheierii privind admiterea cererii privind solicitarea incuviintarii adoptiei. Astfel conform art.168 alin.(1) al Codului de Procedura Civila la primirea cererii de chemare n judecat, judectorul verific dac aceasta ntrunete exigenele prevzute de lege. n caz contrar, reclamantul trebuie s fac imediat completrile sau modificrile cerute ori s depun copii de pe cerere i copii autentificate de pe nscrisurile pe care i ntemeiaz preteniile. Instanta de judecata va asigura realizarea unor serii de masuri menite sa asigure pregatirea pricinii de incuviintare a adoptiei pentru dezbaterile judiciare52.
52

Durac Gheorghe. Drept Procesual Civil. Editura Junimea, Iai 2001. pag.77.

174983946.doc

Ulterior dup ce primete cererea de chemare n judecat, judectorul pregtete pricina pentru dezbateri judiciare, pentru a asigura judecarea ei just i prompt. Conform art.183 alin. (2) al Codului de Porceura Civila pregtirea pentru dezbatere judiciar este obligatorie pentru orice pricin civil i are ca scop: precizarea legii care urmeaz a fi aplicat i determinarea raporturilor juridice dintre pri; constatarea circumstanelor care au importan pentru soluionarea just a pricinii; stabilirea componenei participanilor la proces i implicarea n proces a altor persoane; prezentarea de probe. La fel ca si-n czul altor masuri procesuale prin care nu se rezolva fondul pricinii (art.14 alin. (3) al Codului de Procedura Civila), in cazul pregatirii pricinii civile privind solicitarea incuviintarii adoptiei, instanta de judecata va emite o incheiere. ncheierea privind pregtirea pricinii pentru dezbateri judiciare se emite de ctre judector, fr ntiinarea participanilor la proces, n decursul a 5 zile de la data primirii cererii de chemare n judecat, cu enumerarea actelor ce urmeaz a fi efectuate pentru pregtirea pricinii i cu indicarea termenelor ndeplinirii lor. Desigur, in cazul procedurii incuviintarii adoptiei pe linga prevederile generale legate de pregatirea pricinii civile pentru dezbaterile judiciare urmeaza a fi aplicate si prevederile speciale referitoare anume la respectivul tip de procedura speciala53. Astfel legislatia procesual-civila reglementeaza o serie de actiuni care urmeaza a fi realizate de catre instanta de judecata in scopul pregatirii pricinii civile privind solicitarea incuviintarii adoptiei pentru etapa dezbaterilor judiciare. Conform art.290 al Codului de Procedura Civila al Republicii Modlova in cadrul pregtirii pricinii pentru dezbateri judiciare, judectorul emite o ncheiere prin care expediaz copiile de pe cererea de adopie i actele anexate organului de tutel i curatel de la domiciliul (locul de aflare) al copilului, oblignd organul s prezinte n judecat un aviz asupra caracterului raional al adopiei i corespunderii acesteia interesului copilului (in acest sens fac trimitere la explicatiile de rigoare facute in cadrul capitolului dedicat participarii autoritatii tutelare in carul procedurii incuviintarii adoptiei). Prin ncheiere, procesul se suspend pn la primirea avizului organului de tutel i curatel. Ulterior organul de tutela si curatela va fi obligat sa transmita instantei de judecata avizul cu urmtoarele anexe:

53

Rducan Gabriela. Drepr Procesual-Civil. Editura All Beck. Bucureti 2005. pag.124.

174983946.doc

 avizul organului de tutel i curatel de la domiciliul (locul de aflare) al copilului sau de la domiciliul adoptatorilor asupra rezultatelor examinrii condiiilor de trai ale adoptatorilor; avizul organului de tutel i curatel de la domiciliul (locul de aflare) al copilului sau de la domiciliul adoptatorilor asupra rezultatelor verificrii piedicilor din calea ncuviinrii adopiei, posibilitii de a fi adoptator i corespunderii adopiei intereselor copilului; copia de pe certificatul de natere al copilului, autentificat n modul stabilit de lege; adeverina medical privind starea de sntate, dezvoltarea fizic i mental a copilului; consimmntul scris al copilului, dac acesta a mplinit vrsta de 10 ani, precum i consimmntul la o eventual schimbare a numelui la nscrierea adoptatorilor n calitate de prini ai si (cu excepia cazurilor cnd consimmntul, conform legii, nu se cere); acordul scris al prinilor la adopia copilului, cu excepia cazurilor prevzute la art.125 din Codul familiei; consimmntul scris la adopie al tutorelui (curatorului), al prinilor adoptivi, al conductorului instituiei n care este internat copilul rmas fr ocrotire printeasc; documentul ce confirm c la banca de scont statal a datelor despre copiii rmai fr ocrotire printeasc exist informaii despre copilul ce se adopt, precum i documentele ce atest imposibilitatea plasrii lui, pentru educaie, ntr-o familie de ceteni ai Republicii Moldova sau, pentru adopie, n familia rudelor lui, indiferent de cetenia i domiciliul acestora, n cazul adopiei de ctre ceteni ai Republicii Moldova domiciliai n strintate, de ctre ceteni strini sau apatrizi care nu snt n raporturi de rudenie cu copilul. Dup ce primete avizul organului de tutel i curatel, instana dispune, printr-o ncheiere, reluarea procesului, stabilind data examinrii pricinii n edin de judecat, cu citarea participanilor la proces, precum i a organului de tutel i curatel. In sensul normelor procesual-civile care reglementeaza pregatirea pricinii civile pentru dezbaterile judiciare, este nevoie de a preciza ca in cazul adoptiei internationale, etapa respectiva este marcata de o serie particularitati de drept, care cu siguranta nu trebuie trecute cu vederea54. Este nevoie de a preciza din start ca rolul instantei de judecata in cazul incuviintarii adoptiei internationale este unul cu mult mai complex, datorita faptului ca atit cetatenia adoptatorilor cit si necesitatea protectiei intereselor minorului care poate fi adoptat, dicteaza o serie de rigori de drept, menite sa asigure un nivel inalt de protectie a intereselor copilului in cazul respectivului tip de adoptie.
54

Deleanu Ion. Tratat de Procedur Civil. Editura Servo-Sat, 2000. pag.65.

174983946.doc

Astfel art. 38 alin.(1) si (3) ale Legii privind regimul juridic al adoptiei stabileste ca dup primirea acordului de continuare a procedurii de adopie din partea autoritii centrale din Republica Moldova, adoptatorul depune, direct sau prin intermediul organizaiei strine acreditate n domeniul adopiei, la curtea de apel de la domiciliul copilului o cerere prin care solicit ncuviinarea adopiei internaionale. Autoritatea teritorial va prezenta instanei un aviz privind adopia internaional, elaborat n condiiile art. 37 alin.(8), cu concluzii referitor la compatibilitatea adoptatorului cu copilul adoptabil i la corespunderea adopiei interesului superior al copilului, dosarul copilului cu documentele specificate la art. 31 alin. (4), precum i acordurile privind continuarea procedurii de adopie internaional eliberate de autoritatea central n domeniul adopiei din statul primitor i autoritatea central din Republica Moldova. Instanta de judecata competenta (curtea de apel de drept comun de la domiciliul minorului care urmeaza a fi adoptat) va putea realiza fie direct, fie prin intermediul delegatiilor judiciare anumite masuri procesuale legate de pregatirea pricinii de solicitare a incuviintarii adoptiei a copiilor ceteni ai Republicii Moldova de ctre ceteni ai Republicii Moldova domiciliai n strintate, de ctre ceteni strini i apatrizi sau la cererea de adopie a copiilor strini de ctre ceteni ai Republicii Moldova pentru etapa dezbaterilor judiciare. Atfel conform art.125 al Codului de Procedura Civila al Republicii Moldova in cazul necesitii de a aduna probe ori de a nmna acte judiciare ntr-un alt ora, municipiu sau raion, instana care judec pricina d instanei judectoreti respective, prin ncheiere, o delegaie pentru efectuarea unor anumite acte de procedur55. n ncheierea privind delegaia judectoreasc se indic fondul pricinii, datele referitoare la pri, inclusiv domiciliul sau locul aflrii lor, circumstanele ce urmeaz a fi clarificate i probele pe care trebuie s le adune instana executoare a delegaiei. Aceast ncheiere este obligatorie pentru instana creia i este adresat i trebuie s fie ndeplinit n regim prioritar. Instanele judectoreti ale Republicii Moldova pot da delegaii instanelor judiciare strine n vederea efecturii diferitelor acte de procedur n conformitate cu legislaia Republicii Moldova i cu tratatele internaionale la care aceasta este parte. In acelasi timp conform art.126 al Codului de Procedura Civila delegaia judectoreasc se ndeplinete n edin de judecat.. Participanilor la proces li se comunic locul, data i ora edinei. Neprezentarea lor ns nu mpiedic ndeplinirea delegaiei. Procesele-verbale i probele adunate n legtur cu ndeplinirea delegaiei se remit imediat instanei care judec pricina (deci curtii de apel de la domiciliul copilului care urmeaza a fi adoptat in cazul adoptiei internationale).
55

Mgureanu Florea. Drept Procesual Civil, Ediia a III-a, Editura All Beck. pag.51.

174983946.doc

Conform art.185 al Codului de Procedura Civila (care urmeaza a fi aplicat in mod corespunzator pentru cazul incuviintarii adoptiei) instanta de judecata va ma realiza urmatoarele masuri de procedura: va soluiona problema citrii n edin de judecat a martorilor sau i interogheaz la locul aflrii lor, conform art.136 alin.(1) al Codului de Procedura Civila; va rezolva problema introducerii n proces a specialistului sau interpretului; n caz de urgen, la cererea participantilor, cerceteaz la faa locului nscrisurile i probele materiale, cu ntiinarea participanilor la proces; va trimite delegaii judectoreti; va efectua alte acte procedurale. Restrictiile legate de stabilirea termenului pentru dezbaterile judiciare sint inaplicabile pentru cazul incuviintarii judiciare a adoptiei, datorita faptului ca art.290 alin.(4) al Codului de Procedura Civila stabileste ca dup ce primete avizul organului de tutel i curatel, instana dispune, printr-o ncheiere, reluarea procesului, stabilind data examinrii pricinii n edin de judecat, cu citarea participanilor la proces, precum i a organului de tutel i curatel. Desigur insa , in contextul respectiv, este aplicabila o alta regula de drept procesual-civil , enuntata de art.192 al Codului de Procedua Civila , conform careia pricinile civile se judec n prim instan n termen rezonabil56. Criteriile de determinare a termenului rezonabil snt: complexitatea pricinii, comportamentul participanilor la proces, conduita instanei judectoreti i a autoritilor relevante, importana procesului pentru cel interesat. Respectarea termenului rezonabil de judecare a pricinii se asigur de ctre instan. Tin sa mentionez necesitate introducerii in legislatia procesual-civila a Republicii Moldova a cadrului normativa special pentru cazul taraganarii procesului civil (exemplul Codului de Procedura Civila al Romaniei fiind salutabil in acest sens). 1.13.Adopia internaionala n legislaia procesual-civil a Republicii Moldova Dupa cum am mai precizat pe parcursul prezentei lucrari adoptia prezinta din perspectiva procesual-civila o dubla importanta, datorita faptului ca aceasta poate fi aplicata ca institutie de drept atit la nivel national cit si international. Respectiva delimitare tine de cetatenia persoanei ca legatura juridica existenta intre stat si persoana fizica, ori anume respectiva legatura determina delimitarea adoptiei nationale de cea internationala. Legea privind regimul juridic al adoptiei fundamenteaza cadrul normativ al adoptiei internationale in legislatia Republicii Moldova. Astfel adopia copiilor domiciliai pe teritoriul Republicii Moldova de ctre persoane cu domiciliul n strintate are loc n conformitate cu
56

Mgureanu Florea. Drept Procesual-Civil roman. Vol. I. Bucureti 1997. pag.42.

174983946.doc

legislaia Republicii Moldova, inndu-se cont i de legislaia statelor n care acetia din urm i au domiciliul la data depunerii cererii de adopie, precum i n conformitate cu tratatele internaionale sau cu tratatele bilaterale la care Republica Moldova este parte. n acelai mod se procedeaz i n cazul ncetrii adopiei internaionale prin desfacere sau prin declarare a nulitii ei. Adopia copiilor ceteni ai Republicii Moldova cu domiciliul n afara rii, efectuat de organele abilitate ale statului strin pe al crui teritoriu adoptatorul i are domiciliul, este recunoscut ca fiind valabil n Republica Moldova doar dac statul strin este parte la Convenia de la Haga sau parte la un tratat bilateral n domeniul adopiei ncheiat cu Republica Moldova i dac autoritatea central din Republica Moldova i-a exprimat anticipat acordul la adopie. In acelasi timp adopia copiilor ceteni strini cu domiciliul n Republica Moldova are loc n conformitate cu legislaia Republicii Moldova i cu acordul autoritii centrale n domeniul adopiei din statul al crui cetean este copilul. Copiii domiciliai pe teritoriul Republicii Moldova pot fi adoptai de adoptatori cu domiciliul n strintate doar dac, potrivit legislaiei statelor n care urmeaz s plece, li se vor asigura garanii i norme juridice echivalente celor de care s-ar fi bucurat n cazul adopiei naionale. Persoanele cu domiciliul n Republica Moldova care doresc s adopte copii cu domiciliul n alte state snt supuse evalurii potrivit reglementrilor generale ale prezentei legi. Autoritatea central, n baza unui raport de evaluare ntocmit de autoritatea teritorial de la domiciliul acestor persoane, emite o decizie cu privire la atestarea adoptatorilor, le elibereaz atestat de adoptator i ntocmete un raport prin care confirm c: au capacitate de adopie; au beneficiat de pregtirea necesar n vederea adopiei; copilul care urmeaz s fie adoptat este sau va fi autorizat s intre i s locuiasc permanent pe teritoriul Republicii Moldova. Legea privind regimul juridic al adoptiei stabileste o serie de conditii speciale privind incuviintarea adoptiei internationate.Astfel incuviinarea adopiei internaionale are loc n conformitate cu reglementrile generale ale legii mentionate mai sus, inndu-se cont de derogrile incluse in cap.V al acesteia57. Legea prevede expres cazurile in care poate fi incuviintata adoptia internationala. Astfel adopia internaional a unui copil domiciliat pe teritoriul Republicii Moldova poate fi ncuviinat n cazul n care: soul adopt copilul celuilalt so;
57

Legea privind regimul juridic al adopiei (Nr. 99 din 28.05.2010). art.33.

174983946.doc

 copilul este adoptat, n mod prioritar, de ruda sa de pn la gradul IV inclusiv, cu domiciliul n strintate; copilul adoptabil nu a fost acceptat de adoptatorul naional i sufer de o maladie grav, diagnoza fiind confirmat de o comisie medical specializat a autoritii centrale n domeniul ocrotirii sntii; copilul este adoptat de ceteni ai Republicii Moldova cu domiciliul n strintate dac nu a fost acceptat n adopie naional ori n tutel sau curatel timp de un an din momentul lurii lui la eviden drept copil adoptabil; copilul este adoptat de ceteni strini sau de apatrizi cu domiciliul n strintate dac nu a fost acceptat n adopie naional ori n tutel sau curatel timp de 2 ani din momentul lurii lui la eviden drept copil adoptabil. Legea privind regimul juridic al adoptiei prevede o serie de conditii imperative specifice domeniului dreptului international public in materia adoptiei internationale. Astfel adopia internaional se ncuviineaz dac statul primitor este parte la Convenia de la Haga sau dac are ncheiat un acord bilateral n domeniu cu Republica Moldova. Adoptatorii cu domiciliul n strintate, inclusiv ceteni ai Republicii Moldova cu domiciliul n strintate, care doresc s adopte un copil domiciliat pe teritoriul Republicii Moldova depun cerere de adopie internaional la autoritatea central din Republica Moldova prin intermediul autoritii centrale n domeniul adopiei din statul primitor. Persoanele mentionate mai sus pot depune cerere de adopie internaional i prin intermediul unei organizaii strine din statul primitor, acreditat i nregistrat conform legii. In sensul respectiv art.9 al Legii privind regimul juridic al adoptiei stabileste ca organizaiile strine cu atribuii n domeniul adopiei internaionale n Republica Moldova snt organizaii nonprofit, constituite legal n statul primitor, care ntrunesc urmtoarele condiii: snt acreditate de autoritatea central n domeniul adopiei din statul primitor care este parte a Conveniei de la Haga sau care a ncheiat acord bilateral cu Republica Moldova; snt acreditate de autoritatea central din Republica Moldova i, ulterior, nregistrate ca persoane juridice la Ministerul Justiiei al Republicii Moldova, potrivit legislaiei. Rolul incontestabil al Conventiei pentru protecia copiilor i cooperarea n materia adopiei internaionale (incheiate la 29 mai 1993) este determinat de importanta diriguitoare a normelor acesteia pentru adoptia ca fenomen de proportii mondiale. Astfel conform Preambulei respectivului tratat recunoscnd faptul c copilul, pentru dezvoltarea deplin i armonioas a personalitii sale trebuie s creasc ntr-un mediu familial, ntr-o atmosfer de fericire, dragoste i nelegere si reamintind c fiecare stat ar trebui s ia, ca 174983946.doc

o chestiune de prioritate, msuri adecvate pentru a permite copilului s rmn n grija familiei sale de origine, eecunoscnd ca adoptia internationala poate oferi avantajul unei familii permanente pentru un copil pentru care o familie potrivita nu poate fi gsita n statul su de origine si fiind convinse de necesitatea de a lua msuri pentru a se asigura ca adoptiile internationale vor realiza in cel mai bun mod interese copilului i respectarea drepturilor sale fundamentale, precum i pentru a preveni rpirea, vnzarea sau traficul de copii, dorind s stabileasc prevederi comune n acest sens, innd seama de principiile enunate n instrumentele internaionale, n special Convenia Organizaiei Naiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, din 20 noiembrie 1989, precum i Declaraia Organizaiei Naiunilor Unite privind principiile sociale i juridice cu privire la protecia i bunstarea copiilor, cu referire special la plasament familial i adopia naional i internaional, statele semnatare au convenit asupra dsipozitiilor tratatului58. Astfel obiectivele din convenia menionata mai sus sint: o s se stabileasc msuri de siguran pentru a se asigura ca adoptiile internationale sa se infaptuiasca in interesul superior al copilului i cu respectarea drepturilor sale fundamentale, aa cum sunt recunoscute n dreptul internaional; o de a stabili un sistem de cooperare ntre statele contractante , care s se asigure c aceste garanii sunt respectate i pentru a preveni astfel rpirea, vnzarea sau traficul de copii; o s asigure recunoaterea n statele contractante a adoptiilor realizate n conformitate cu Convenia mentionata Un rol deosebit de important este rezervat de legialtia privind adoptia participarii organelor de stat competente in materia protectiei drepturilor copilului in cadrul verificarii corespunderii adoptatorului la cerintele privin adoptia internationala. Astfel conform criteriilor stabilite, autoritatea central din Republica Moldova selecteaz adoptatorul potrivit pentru copilul adoptabil, informnd adoptatorul despre acest fapt. Dup obinerea acordului din partea adoptatorului, autoritatea central din Republica Moldova solicit autoritii centrale n domeniul adopiei din statul primitor s se expun asupra eventualei adopii. n baza acordului autoritii centrale n domeniul adopiei din statul primitor privind continuarea procedurii de adopie a copilului, autoritatea central din Republica Moldova

58

Declaraia Organizaiei Naiunilor Unite privind principiile sociale i juridice cu privire la protec ia i bunstarea

copiilor, cu referire special la plasament familial i adopia naional i internaional (Rezoluia Adunrii Generale 41/85, din 3 decembrie 1986).

174983946.doc

adreseaz autoritii teritoriale de la domiciliul copilului un demers pentru a continua procedura de potrivire a adoptatorului. Autoritatea teritorial elibereaz adoptatorului un permis de vizit n condiiile prevzute de lege (similar cazului acrodarii permisului de vizita in cazul adoptiei nationale). Adoptatorul viziteaz copilul cu participarea obligatorie a reprezentantului autoritii teritoriale de la domiciliul copilului i a managerului de caz. Numrul vizitelor necesare pentru constatarea compatibilitii l stabilete autoritatea teritorial n comun cu managerul de caz. Vizitele se desfoar ntr-o perioad de la o lun la 3 luni de la data eliberrii permisului de vizit59. n cazul potrivirii adoptatorului cu copilul adoptabil, autoritatea teritorial de la domiciliul copilului ntocmete, n termen de 5 zile, un raport, n care se expune referitor la compatibilitatea adoptatorului cu copilul adoptabil i la corespunderea adopiei interesului superior al copilului, expediindu-l imediat autoritii centrale. n baza raportului despre care s-a mentionat mai sus, autoritatea central elaboreaz, n termen de 5 zile, un acord de continuare a procedurii de adopie sau refuz n scris eliberarea acestuia, expediind imediat autoritii teritoriale de la domiciliul copilului acordul sau refuzul eliberrii. Refuzul autoritii centrale de a accepta continuarea procedurii de adopie internaional poate fi contestat in limitele stabilite de lege in cadrul unei singure instante (competenta judiciara imperativa) la Curtea de Apel Chiinu. In temeiul acordului de continuare a procedurii de adopie internaional i dup ndeplinirea condiiilor prevzute mai sus , autoritatea teritorial de la domiciliul copilului elaboreaz, n termen de 10 zile, un aviz privind adopia internaional, care s conin informaii referitor la evoluia relaiilor dintre copil i adoptator, la compatibilitatea adoptatorului cu copilul adoptabil, precum i la corespunderea adopiei interesului superior al copilului. Copia de pe avizul privind adopia internaional se remite autoritii centrale n termen de 3 zile de la data emiterii acestuia. Dac avizul privind adopia internaional nu este favorabil, autoritatea teritorial comunic acest fapt adoptatorului, explicndu-i dreptul de a-l contesta. Ulterior respectarii restrictiilor mentionate mai sus evident ca si-n cazul adoptiei nationale urmeaza etapa sesizarii instantei de judecata cu privire la solicitarea incuviintari adoptiei. Dupa cum s-a mai precizat mai sus competenta in materia respectiva este curtea de apel de la locul de trai (domiciliul) copilului a carui adoptie se solicita. Astfel conform art.38 al Legii privind regimul jurdic al adoptiei dup primirea acordului de continuare a procedurii de adopie din partea autoritii centrale din Republica Moldova, adoptatorul depune, direct sau prin intermediul organizaiei strine acreditate n domeniul
59

Legea privind regimul juridic al adopiei (Nr. 99 din 28.05.2010). art. 28.

174983946.doc

adopiei, la curtea de apel de la domiciliul copilului o cerere prin care solicit ncuviinarea adopiei internaionale. Cererea de ncuviinare a adopiei internaionale trebuie s conin informaiile prevzute de lege , adica: numele i prenumele, anul, luna i ziua naterii adoptatorului, adresa lui de la domiciliu; numele i prenumele, anul, luna i ziua naterii copilului adoptabil, locul lui de aflare; solicitarea schimbrii numelui i/sau a prenumelui copilului, numele pe care l va purta copilul dac adoptatorii poart nume diferite; numrul atestatului de adoptator, data emiterii i autoritatea care l-a emis (atestatul se anexeaz la cerere); alte date i informaii, la solicitarea instanei de judecat60. De asemenea va fi necesara si respectare rigorilor privind actele care urmeaza a fi anexate la cererea privin solicitarea incuviintarii adoptiei internationale si anume: raportul autoritii centrale n domeniul adopiei din statul primitor, nsoit de documente relevante, care s cuprind informaii despre: 1. identitatea adoptatorului, confirmat prin copia legalizat a actului de identitate; 2. capacitatea i aptitudinile adoptatorului pentru a adopta; 3. situaia personal, familial i material a adoptatorului, confirmat prin copie legalizat de pe certificatul de natere, de cstorie sau de divor, prin certificat de la locul de munc privind funcia deinut i cuantumul salariului, prin acte ce confirm dreptul de proprietate sau de folosin asupra unei locuine, prin alte acte ce confirm veniturile; 4. situaia medical confirmat prin rapoarte medicale n original, separat pentru fiecare adoptator; 5. mediul social al adoptatorului; 6. motivele care determin adoptatorul s adopte un copil domiciliat pe teritoriul Republicii Moldova, precum i informaia cu privire la copilul sau la copiii pentru care are capacitatea s-i adopte; actul care garanteaz dreptul copilului adoptat de a intra i a locui permanent n statul primitor n cazul ncuviinrii adopiei; declaraia privind dreptul copilului adoptat de a-i pstra cetenia Republicii Moldova pn la atingerea majoratului;
60

Legea privind regimul juridic al adopiei (Nr. 99 din 28.05.2010). art. 33.

174983946.doc

consimmntul adoptatorului la adopie internaional sau consimmntul ambilor soi dac persoana care dorete s adopte este cstorit; declaraia adoptatorului c accept aciunile de monitorizare postadopie; cazierul judiciar al adoptatorului; datele biografice ale adoptatorului; garaniile socioeconomice i juridice de care va beneficia copilul n cazul adopiei internaionale. Autoritatea teritorial va prezenta instanei un aviz privind adopia internaional, elaborat n condiiile art. 37 alin.(8) al Legii privind regimul juridic al adoptiei, cu concluzii referitor la compatibilitatea adoptatorului cu copilul adoptabil i la corespunderea adopiei interesului superior al copilului, dosarul copilului cu documentele specificate la art. 31 alin. (4) al Legii (despre care am vorbit la capitolul dedicat cererii privind solicitarea incuviintarii adoptiei), precum i acordurile privind continuarea procedurii de adopie internaional eliberate de autoritatea central n domeniul adopiei din statul primitor i autoritatea central din Republica Moldova61. Cererea de ncuviinare a adopiei internaionale se examineaz cu participarea obligatorie a adoptatorului, a reprezentantului autoritii teritoriale de la domiciliul copilului i a procurorului. Instana de judecat va admite cererea de ncuviinare a adopiei internaionale numai dac, n baza probelor administrate, i-a format convingerea c adopia este n interesul superior al copilului. n temeiul hotrrii judectoreti irevocabile prezentat autoritii centrale, aceasta elibereaz, n termen de 5 zile, un certificat care atest c adopia este conform normelor Conveniei de la Haga. Deplasarea din Republica Moldova n statul primitor a copilului adoptat este posibil numai dup ce hotrrea irevocabil de ncuviinare a adopiei a fost certificat. Copilul adoptat se deplaseaz nsoit neaprat de adoptator, n condiii de siguran corespunztoare necesitilor sale. Autoritatea central din Republica Moldova informeaz autoritatea central n domeniul adopiei din statul primitor, misiunea diplomatic sau oficiul consular al Republicii Moldova n acest stat despre adopia ncuviinat i despre deplasarea copilului. Norma in cauza are drept scop pregatirea conditiilor primare legate de integrarea minorului in cadrul familiei adoptatorilor, cu respectarea normelor privind continuarea colaborarii dintre orgnaele privind protectia copilului din statul de origine a copilului si din care provin adoptatorii. Astfel similar celor mentionate mai sus, Codul de Procedura Civila al Republicii Moldova reglementeaza ca la l cererea de adopie a unui copil cetean al Republicii Moldova
61

Dorfman Ina. Drept Procesual-Civil. Partea Special.Chiinu 2005. pag.77.

174983946.doc

depus de ceteni ai Republicii Moldova domiciliai n strintate, de ceteni strini sau apatrizi se anexeaz actele specificate la art.288, precum i avizul organului competent din ara al crei cetean este adoptatorul (n cazul adopiei de ctre un apatrid, a statului n care este domiciliat) privitor la condiiile de trai i la posibilitatea de a fi adoptator, permisiunea dat copilului de autoritatea competent a statului respectiv de a intra i a locui permanent pe teritoriul su62. La cererea de adopie a unui copil strin de ctre ceteni ai Republicii Moldova se anexeaz actele specificate mai sus, consimmntul reprezentantului legal al copilului i al organului competent al statului al crui cetean este copilul i, dup caz, conform legislaiei acestei ri sau tratatului la care Republica Moldova este parte, consimmntul copilului de a fi adoptat. Actele prezentate de adoptatori ceteni strini sau de apatrizi se legalizeaz n modul stabilit. Actele legalizate se traduc n limba de stat a Republicii Moldova i se autentific notarial. De asemenea actele anexate la cererea de adopie se prezint n dou exemplare. Odat cu depunerea cererii de adopie internaional, adoptatorul achit o tax unic i fix reprezentnd contravaloarea cheltuielilor ocazionate de efectuarea tuturor serviciilor aferente ndeplinirii procedurii de adopie internaional pe teritoriul Republicii Moldova. Cuantumul, modul de achitare i destinaia acestei taxe se stabilesc de Guvern. Insa Legea taxei de stat reglementeaza la art.4 alin.(1) pct.4 al acesteia ca snt scutii de plata taxei de stat n instanele judectoreti: reclamanii - n aciunile de ncuviinare a adopiei. Cap.2 Procedura ncuviinrii adopiei Aspecte comparate 2.1. Cadrul normativ al altor state ale lumii in materia incuviintarii adoptiei i sistemul de acte normative internaionale care reglementeaz procedura ncuviinrii adopiei Un rol deosebit de semnificativ in analiza subiectului procedurii adoptiei si respectiv a conditiilor de realizare a adoptiei ca institutie de drept rezida in posibilitatea examinarii mai multor sisteme de drept atit din perspectiva legala cit si din perspectiva modalitatilor de aplicare a legii care configureaza institutul adoptiei in cazul respectivelor state. Este nevoie de a preciza faptul ca fiecare sistem de drept consacra o pozitie relativ proprie si deci unica in felul sau in materia procedurii adoptiei, nemaivorbind de tratarea internationalitatii in cazul adoptiei , o problema de altfel conexa si dreptului international privat, la care fapt ma voi referi pe parcursul prezentului subacpitol. Dupa cum rezulta din denumirea prezentei lucrari aspectelor de drept comparat in materia adoptiei li se va consacra o deosebita atentie. aceasta si datorita faptului ca respectivul capitol consacra cea de-a doua parte a prezentei lucrari consacrata in particular subiectului relevarii particularitatilor juridice ale adoptiei in legislatiile altor state ale lumii. Ma voi axa de la caz la caz la un sistem de drept la altul , pentru ca in capitolele care vor urma , dupa
62

Codul de Procedur Civil al Republicii Moldova. art.289.

174983946.doc

cel in cauza sa prezint aspectele conventiilor si tratatelor internationale in materia adoptiei precul si evident a celor legate de orcotirea drepturilor copilului ca acte normative cu o functie conexa celor di-ntii. Voi preciza , in cadrul prezentului capitol, de fiecare data statul al carui sistem de drept va fi examinat in contextul analizei comparate pe care o voi realiza. 2.1.1. Exemplul Romaniei in materia procedurii incuviintarii adoptiei Sistemul de drept al Romaniei, de altfel destul de vechi in materia incuviintarii adoptiei , prezinta si in prezent un deosebit interes ca exemplu de sistem de acte normative in domeniul respectiv. Avind o evolutie indelungata in timp si determinata in mare masura de legislatiile statelor vest-europene in materia incuviintarii adoptiei inclusiv, legislatia Romaniei este in prezent rezultatul unei bogate experiente parlamentare si de juridpsreudenta, care este bunaoara , dupa cum voi preciza mai jos, binevenita si pentru cazul Republicii Moldova, inclusiv in forma de astazi. Pe parcursul prezentei lucrari voi prezenta in o serie de acte normative care reflecta , din perspectiva de reglementare, institutul adoptiei si in special aspectele procedurale privind incuviintarea adoptiei. Evident, anume datorita aspectelor istorice si specificului dezvoltarii anume analiza sistemului de drept in privinta adoptiei in privinta respectivului stat s-a dovedit a fi cea mai simpla, in sensul posibilitatii uilizarii unui volum relativ mare de lucrari din domeniu, inclusiv de acte normative in materia incuviintarii adopptiei specifice legislatiei romane. Similar sistemului de acte normative speciale existente in dreptul Republicii Moldova si in cazul Romaniei putem mentiona existenta unor serii de acte normative aplicabile in materia procedurii incuviintarii adoptiei. Printre acestea as putea mentiona urmatoarele: Codul de Procedura Civila al Romaniei
63

Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei64; Hotarirea Guvernului Romaniei 350/2012 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei. In continuarea voi prezenta o descriere mai amanuntita a continutului prezentelor acte normative, pentru a evidentia, ca finalitate specificul cadrului de drept procesual-civil al Romaniei in materia incuviintarii adoptiei. Codul de Procedura Civila al Romaniei, in prezent in vigoare nu reglementeaza la Cap.VI Proceduri Speciale al respectivei legi Procedura incuviintarii adoptiei ca procedura speciala,
63

Codul de Procedura Civila al Romaniei din 1 iulie 2010 , Publicat in Monitorul Oficial al Romaniei , Partea I nr.

485 din 15/07/2010.

64

Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei republicata 2012 , in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea

I nr. 259 din 19 aprilie 2012.

174983946.doc

lasind aspectele juridice procesuale in materie sub incidenta legii nr. 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei. Este insa nevoie de a preciza ca sub aspect procesual incuviintarea adoptiei in dreptul roman va fi guvernata de prevederile art.331-339, anume continute in dispozitiile Cartii III - Dispozitii generale privitoare la procedurile necontencioase a Codului de Procedura Civila al Romaniei. Astfel cererile pentru dezlegarea crora este nevoie de mijlocirea instanei fr ns s se urmreasc stabilirea unui drept potrivnic fa de o alt persoan, precum sunt cele privitoare la darea autorizaiilor judectoreti, sau la luarea unor msuri legale de supraveghere, ocrotire ori asigurare, sunt supuse dispoziiilor de procedur mai jos artate conform prevedrilor art.331 al legii. Acest art. reglementeaza deci condiitiile generale de inaintare in procedura speciala a cererii unei instante competente in acest sens in dreptul procesual-civil al Romaniei. Conditiile de fond ale cererii sint cele precizate de aceeasi lege la art.333 , astfel Cererea va cuprinde numele i domiciliul celui care o face i ale persoanelor pe care acesta cere s fie chemate naintea instanei, precum i artarea pe scurt a obiectului, motivarea cererii i semntura. De asemenea cererea va fi nsoit de nscrisurile pe care se sprijin. Conform regulii generale de aplicare a normelor procedurii contencioase generale in cazul procedurii speciale daca legea procesual-civila nu prevede conditii speciale pentru procedura speciala respectiva, similar art.280, 281 ale Codului de Procedura Civila al Republicii Moldova, Codul de Procedura Civila al Romaneie stabileste ca procedura prevzut n articolele de mai sus se ntregete cu dispoziiile de procedur contencioas, n msura n care nu sunt potrivnice naturii necontencioase a cererii65. Materiile necontencioase cu privire la care legea prevede o procedur special rmn supuse dispoziiilor speciale, care se vor ntregi cu cele prevzute n cuprinsul art. crii de fa (Cartea III al Codului). Evident actul normativ special in domeniu adoptiei in sistemul de drept al Romaniei, similar cazului statului nostru este o lege organica speciala in materia incuviintarii adoptiei care reglementeaza destul de amanuntit raporturile juridice sub aspect de procedura in cazul incuviintarii adoptiei. Astfel, in sensul dat, este vorba despre Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei, Republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 259 din 19 aprilie 2012. Legea este structurata in 10 capitole care reglementeaza subiectul incuviintarii adoptiei, astfel: Capitolul I - Dispozitii generale; Capitolul II - Conditiile de fond ale adoptiei; Capitolul III - Procedura adoptiei interne; Capitolul IV - Procedura adoptiei internationale; Capitolul V Efectele adoptiei; Capitolul VI - Incetarea adoptiei; Capitolul VII - Dispozitii procedurale

65

Codul de Procedura Civila al Romaniei. art.338.

174983946.doc

comune; Capitolul VIII - Registrul national pentru adoptii; Capitolul IX - Monitorizare si activitati postadoptie; Capitolul X - Dispozitii finale, tranzitorii si sanctiuni. Sub aspectul procedurii incuviintarii adoptiei voi prezenta anume continutul Capitolelor III si IV referitoare la Procedura adoptiei interne si respectiv, Procedura adoptiei internationale. Deci, la fel ca si in cazul Legii RM privind regimul juridic al adoptiei si aceasta lege reglementeaza separat conditiile in cazul adoptiei nationale de cele in cazul adoptiei internationale, deosebirea de sistemul nostru de drept constind in faptul ca normele date nu au si un caracter codificat, deci se vor aplica exclusiv dispozitiile repsectivei legi si nu cele ale Codului de Procedura Civila al Romaniei care nu descrie cu titlu de procedura speciala incuviintarea adoptiei. Sub aspectul etapelor procedurii incuviintarii adoptiei nationale, Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei deterimina mai multe faze ale procedurii, inclusiv pe cele prealabile procedurii judiciare obligatorii de a fi respectate similar prevederilor legislatiei Republicii Moldova , dupa cum am precizat mai sus. Astfel legea mentioneaza urmatoarele etape ale procedurii incuviintarii adoptiei nationale in Romania: o Evaluarea adoptatorului sau a familiei adoptatoare in vederea obtinerii atestatului; o Deschiderea procedurii adoptiei interne; o Potrivirea dintre copil si persoana/familia adoptatoare; o Incredintarea in vederea adoptiei; o Incuviintarea adoptiei. Voi prezenta mai amanuntit anume subiectul etapei nemijlocit judiciare a incuviintarii adoptiei, deoarece in cazul tuturor celorlalte etape legea sus-mentionata prezinta numeroase similitudini cu legislatia Republicii Moldova in materie. Normele referitoare stricto-sensu la aspectele de procedura civila in materia incuviintarii adoptiei nationale in dreptul Romanieie sint consacrate n Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei66. Astfel, in Romania, incuviintarea adoptiei este de competenta exclusiva a instantelor judecatoresti. Cererea de incuviintare a adoptiei poate fi introdusa direct de catre adoptator sau familia adoptatoare, in situatia adoptiei persoanei care a dobandit capacitate deplina de exercitiu, si, in cazul adoptiei copilului, de catre sotul parintelui firesc sau adoptiv. In toate celelalte cazuri cererea de incuviintare a adoptiei va fi introdusa fie de catre adoptator sau familia adoptatoare, fie de catre directia de la domiciliul acestora la sfarsitul perioadei de incredintare in vederea adoptiei sau, dupa caz, la implinirea termenelor prevazute pentru adoptia copilului.

66

Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei. art.48-51.

174983946.doc

Legea reglementeaza expres actele care urmeaza a fi anexate la Cererea de incuviintare a adoptiei, precizind in sensul dat certificatul de nastere al copilului, in copie legalizata; certificatul medical privind starea de sanatate a copilului, eliberat de catre unitati publice nominalizate de catre directia de sanatate publica; atestatul valabil al adoptatorului sau familiei adoptatoare; hotararea judecatoreasca irevocabila de incredintare in vederea adoptiei; certificatele de nastere ale adoptaotrului sau ale sotului si sotiei din familia adoptatoare, in copie legalizata; certificatul de casatorie al adoptatorului sau al sotilor din familia adoptatoare, in copie legalizata; cazierul judiciar al adoptatorului sau, dupa caz, al fiecarui membru al familiei adoptatoare; certificatul medical privind starea de sanatate a adoptatorului, eliberat de medicul de familie pe lista caruia este inscris; hotararea judecatoreasca irevocabila de deschidere a procedurii adoptiei interne a copilului; raportul de consiliere si informare a parintilor firesti in cazul adoptiei copilului de catre sotul parintelui firesc; documentul care consemneaza rezultatul expertizei pentru confirmarea filiatiei fata de tata, realizata prin metoda serologica ADN, in cazul adoptiei copilului de catre sotia parintelui firesc atunci cand copilul a fost recunoscut de tata pe cale administrativa, precum si in cazul in care paternitatea copilului a fost stabilita prin hotarare judecatoreasca prin care s-a luat act de recunoastere de catre tata sau care consfinteste invoiala partilor, fara a se fi cercetat temeinicia cererii. Judecarea cererilor de incuviintare a adoptiei se face cu citarea directiei in a carei raza teritoriala se afla domiciliul copilului, a directiei care a solicitat deschiderea procedurii adoptiei interne si a persoanei ori familiei adoptatoare. Judecarea cererilor de incuviintare a adoptiei persoanei care a dobandit capacitate deplina de exercitiu se face cu citarea adoptatorului sau familiei adoptatoare si a adoptatului, iar judecarea cererilor de incuviintare a adoptiei copilului de catre sotul parintelui firesc sau adoptiv se face cu citarea adoptatorului si a parintilor firesti ai adoptatului. De asemenea sus-mentionata lege stabileste alte conditii procesuale legate de incuviintarea judiciara a adoptie, printre care merita mentionate ca instanta poate solicita din nou consimtamantul la adoptie al parintilor firesti, daca exista indicii ca dupa data la care consimtamantul a devenit irevocabil au intervenit elemente noi, de natura sa determine revenirea asupra consimtamantului initial67. Este reglementata expres, lucru la care se face de altfel mai putina atentie in legislatia Republicii Moldova, pariciparea parintilor firesti la procedura incuviitnarii judiciare a adoptiei. Astfel chemarea parintilor firesti in fata instantei competente sa incuviinteze adoptia se face prin invitatie adresata acestora, in camera de consiliu, fara a se indica date cu privire la dosar sau alte date care ar permite, in orice fel, divulgarea identitatii sau a altor informatii cu privire la
67

Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei. art.50,51.

174983946.doc

persoana ori familia adoptatoare. In cazul in care parintii se prezinta personal in fata instantei si isi exprima refuzul de a consimti la adoptie, instanta suspenda solutionarea cererii de incuviintare a adoptiei. Conform art.51 al legii nr. 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei instanta judecatoreasca va admite cererea de incuviintare a adoptiei numai daca, pe baza probelor administrate, si-a format convingerea ca adoptia este in interesul superior al copilului. Ulterior, in termen de 5 zile de la ramanerea irevocabila a hotararii judecatoresti prin care s-a incuviintat adoptia, directia in a carei raza teritoriala se afla domiciliul copilului va instiinta, in scris, parintii firesti despre aceasta, precum si autoritatile romane competente sa elibereze documentele de identitate sau de calatorie pentru adoptat. Dupa cum se poate observa, sistemul de drept al Romaniei cunoaste o reglementare de o natura deosebita de cea existenta in sistemul de drept al Republicii Moldova, in primul rind prin lipsa unor reglementari procedurale exprese ale procedurii incuviintarii adoptiei in Codul de Procedura Civila al acestui stat si prin reglementarea speciala in mare parte in baza unei legi speciale in materie, anume Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei. Dupa cum se poate lesne de observat, cu toate particularitatile sale, sistemul de drept al Romanieie consacra in general un cadru normativ similar cu cel al Republcii Moldova in materia incuviintarii adoptiei. 2.1.2.Exemplul Federatiei Ruse in materia procedurii incuviintarii adoptiei Sistemul de drept al Federatiei Ruse consacra, din perspectiva legala o serie de asemeneari cu sistemul de drept al Republicii Moldova in materia incuviintarii judiciare a adoptiei. Dupa cum voi prezenta , pe parcursul prezentului subcapitol , cadrul normativ al adoptiei in Federatia Rusa este din perspectiva tehnico-juridica asemanator cu acel existent in Republica Moldova anterior intrarii in vigoare a Legii privind regimul juridic al adoptiei. Aceasta se datoreaza faptului ca reglementarea printr-o lege speciala este privita cu titlu de recomondare in statele vest-europene, pe cind in cele din spatiul fostei URSS se recurge de regula la varianta codificata a reglementarii procedurii incuviintarii judiciare a adoptiei. In acest subcapitol ma voi referi la acte normative precum Codul Familiei al Federatiei Ruse si desigur, Codul de Procedura Civila al Federatiei Ruse care reglementeaza procedura incuviintarii judiciare a adoptiei. Astfel art.165 al Codului Familiei al Federatiei Ruse stabileste cadrul normativ fundamental in materia adoptiei in acest stat. Art stabileste in special chestiunile de drept international privat in materia adoptiei, deci adoptia in cazurile cu element de extraneitate, reglementind in acelasi timp si adoptia nationala in Federatia Rusa68. Astfel adoptia ,inclusiv revocarea adoptiei , n Federa ia Rus de ctre ceteni strini sau apatrizi a unui copil care este cet ean al Federaiei Ruse , se va face pe teritoriul Federatiei
68

Codul Familiei al Federaiei Ruse (Legea din 29.12.1995, N 223-).

174983946.doc

Ruse , in conformitate cu legislatia statului al carui cetatean este adoptatorul sau in cazul imposibilitatii aplicarii respectivei legi in conformitate cu legea statului in care adoptatorul isi are domicilul ori locul permanent de trai la momentul depunerii cererii de solicitare a incuviintare a adoptiei. n ascopul adoptarii , n Federaia Rus de ctre ceteni strini sau persoane apatride a unui copil care este cetean al Federaiei Ruse trebuie s fie respectate cerinele prevzute la articolele 124 - 126, articolelor 127 128 i 129, articolul 130 Cod, sub rezerva dispoziiilor din tratatele adopiilor interstatale la care Federaia Rusa este parte . In acelasi timp, in cazul n care, ca urmare a adoptrii pot fi nclcate drepturile copilului, stabilite de catre legisla ia Federaiei Ruse i tratatele internaionale la care Federaia Rusa este parte , adopia nu poate fi fcut, indiferent de na ionalitatea printelui adoptiv, iar in cazul in care a fost totusi incuviintata poate fi anulata in ordine judiciara. Protecia drepturilor i intereselor legale ale copiilor care sunt cet eni ai Federaiei Ruse i au fost adoptati de ctre cet eni strini sau persoane fr cet enie, n afara teritoriului Federaiei Ruse, cu excepia cazului n care se prevede altfel printr-un tratat interna ional al Federaiei Ruse trebuie s fie realizate in limitele admise de dreptul interna ional in colaborare cu oficiile consulare ale Federaiei Ruse in care aceti copii sunt nregistrai , pina a ajunge la maturitate. Procedura de nregistrare la oficiile consulare ale Federatiei Ruse a copiilor care sunt ceteni ai Federaiei Ruse i au fost adoptati de ctre ceteni strini sau persoane fr cetenie se stabilesc de ctre Guvern. Adoptarea unui copil care este cetean rus i se afl n afara Federaiei Ruse si este incuviintata de autoritatea competent a statului strin este valabil n Federa ia Rus numai daca este supus unei autorizri prealabile pentru adoptarea (adoptare) de ctre autorit ile executive ale Federaiei Ruse, n care copilul sau prinii si (unul dintre ei), a trit pn la plecarea de pe teritoriul Federaiei Ruse. Evident ca si in cazul legsilatiei Republicii Moldova, in cazul sistemului de drept al Federatiei Ruse un rol fundamental in cadrul de drept al procedurii adoptiei ii revine si prevedrilor din domeniul exclusiv procesual-civil, in acest caz evident reglementarilor din Codul de Procedura Civila al Federatiei Ruse. Astfel capitolul 29 al Codului de Procedura Civila al Federatiei Ruse reglementeaza ca procedura speciala, similar Codului de Procedura Civila al Republicii Moldova, adoptia. In sensul dat vor fi aplicabile art.269-275 ale respectivei legi70.
69 70

69

, pct. 131 - 133 din prezentul

internaionale privind cooperarea n domeniul

Codul Familiei al Federaiei Ruse.art. 130. Codul de Procedur Civil al Federaiei Ruse (Legea din 14.11.2002 N 138-).

174983946.doc

Astfel (art.269 al Codului ) declaratia de adoptare ar trebui este depusa de ctre cet enii rui care doresc s adopte un copil, la insatnta de judecata de la domiciliul copilului minor care urmeaza a fi adoptat. Cetenii rui care locuiesc n afara teritoriului Federa iei Ruse, cetenii strini i apatrizii care doresc s adopte un copil, care este un cet ean al Federaiei Ruse vor depune cererea de adopie, respectiv, n instnta de judecata suprema a regiunii unde locuiesc, instan a teritorial, regional, instana de ora de importan federal, instana autonom de la locul situarii domiciliului copilului minor care urmeaza a fi adoptat. Art.270 al Legii sus mentionate stabileste continutul cererii de solicitare a incuviintarii adoptiei in legislatia procesual-civila al Federatiei Ruse. Astfel, in cererea privind solicitarea incuviintarii adoptiei trebuie s fie specificate: prenumele, numele prinilor adoptivi, locul lor de trai, domiciliul; numele, prenumele i data naterii copilului adoptat locului de trai si domiciliul acestuia, informaiile despre prinii copilului adoptat, prezena frailor i surorilor lui; circumstanele care justific cererea prinilor adoptivi pentru adoptie , i dovada de acestor circumstane; cerere de schimbare a numelui de familie, numelui, patronimicului, locului de na tere al copilului adoptat i data sa de natere (n cazul n care copilul este adoptat, la vrsta de pinala un an), nregistrarea prinilor adoptivi (adoptiv), prinilor (printelui ) n certificatul de natere al acestuia. Continutul art.271 si 272 ale Codului de Procedura Civila al Federatiei Ruse care reglementeaza actele care urmeaza a fi anexate la cererea privind solicitarea incuviintarii adoptiei se apropie foarte mult ca continut cu prevederile similare ale Codului de Procedura Civila al Republicii Moldova. Conform art. 273 al Legii din 14.11.2002 N 138-, cererea de incuviintarea a adoptiei se judeca n edin nchis, cu participarea obligatorie a prinilor adoptivi (printelui adoptiv ),a unui reprezentant al autoritii tutelare, procurorului, copilului care a mplinit vrsta de paisprezece ani, i, dup caz, a prinii lor, a altor pri interesate, precum i copiilor de la vrsta de zece la paisprezece . Dupa cum se poate observa spre deosebire de legislatia procesualcivila a Republicii Moldova care recunoaste posibilitatea participarii minorului care urmeaza a fi adoptat de la virsta de 10 ani, in cazul legilatiei Federatiei Ruse aceasta limita de virtsa este de 14 ani. De asemenea, este reglementata expres conditia de virsta a altor minori care vor participa in proces, similar cu conditia atingerii virste de 14 ani. Participarea obligatorie a procurorului in

174983946.doc

toate cazurile este salutabila, din perspectiva necesitatii ocrotirii intereselor minorului care urmeaza a fi adoptat. Conform legii sus mentionate stabileste ca Curtea, lund n considerare cererea de adoptie, emite o decizie prin care care satisface cererea prin ilor adoptivi (printelui adoptiv), pentru adoptia copilului sau refuz s admiterea acesteia. n solicitrile de incuviintare judicara a adoptiei instana constat persoana adoptatului, precum si avizul autoritatii tutelare , toate datele despre prinii celui adoptat i parintii adoptivi (printele adoptiv) necesare pentru nregistrarea hotaririlor cu privire la adoptie n registrul de stare civila71. Curtea, cererea de adoptare, poate refuza s ndeplineasc cererea prin ilor adoptivi (mam) s le nregistreze ca mam (e) a copilului n actul de a scrie despre na terea lui, precum i de a schimba data i locul naterii. In hotarirea privind incuviintarea adoptiei instanta de judecata va indica data la care hotarirea de incuviintarea a adoptiei intra in vigoare, precum si exercitarea cailor de atac in privinta acesteia, de catre persoanele interesate. In termen de trei zile din momentul raminerii definititve a hotaririi privind incuviintarea adoptiei, o copie de pe aceasta va fi expediata, din oficiu, de catre instanta de judecata la oficiul stare civila in raza careia se afla domiciliul copilului minor adoptat. Conform art.275 al Codului de Procedura Civila al Federatiei Ruse este reglementata si posibilitate anularii hotarii de incuvintare a adoptiei , in cazurile in care ea a fost adoptata contrar prevederilor legii sau intereselor minorului, actiunea in acest sens putind fi inaintata de catre procuror sau de catre reprezentantul autoritatii tutelare , conform legii. Din cele mentionate mai sus, rezulta ca prevederile legislatiei Federatiei Ruse sint cel mai apropiate ca continut de cele ale legislatiei Republicii Moldova, in forma in care exista aceasta, anterior intrarii in vigoare a Legii privind regimul juridic al adoptiei si abrogarii in intregime, prin efectul celei di-ntii a Capitolului respectiv al Codului Familiei. Evident sistemul legal al Republicii Moldova, a pornit in sensul modificarii date , pe calea aleasa de statele vest-europene in materia procedurii incuviintarii adoptiei, anume prin aprobarea unei Legi speciale in materia adoptiei si evident prin existenta si modificarea normelor in materie continute in Codul de Procedura Civila. 2.1.9. Convenia asupra proteciei copiilor i cooperrii n materia adopiei internaionale Un rol fundamental n materia adopiei internaionale i proteciei drepturilor copiilor care urmeaz a fi adoptai ori care au fost adoptai deja revine Conveniei asupra proteciei copiilor i cooperrii n materia adopiei internaionale, ncheiat la Haga la 29 mai 1993. Respectivul act
71

Codul de Procedur Civil al Federaiei Ruse (Legea din 14.11.2002 N 138-). art.274.

174983946.doc

internaional a devenit punctul de legtur principal n materia adopiei ntre statele lumii, aplicabil , cu anumite excepii, n aproape toate statele Globului i avnd o pondere deosebit de important pentru uniformizarea legislaiei interne n materia adopiei internaionale. Aceast Convenie prezint importan nu numai din perspectiva dreptului material ci i din perspectiva procedurii ncuviinrii adopiei, anume din acest motiv prezentul subcapitol va fi consacrat dispoziiilor acesteia n amteria procedurii adopiei. Dup cum rezult din preambula Conveniei tatele semnatare ale conveniei, recunoscnd c, pentru nflorirea armonioas a personalitii sale, copilul trebuie s creasc ntr-un mediu familial, ntr-un climat de fericire, de iubire i de nelegere, reamintind c fiecare stat ar trebui s ia, cu prioritate, msuri corespunztoare pentru a permite meninerea copilului n familia sa de origine, recunoscnd c adopia internaional poate prezenta avantajul de a oferi o familie permanent copilului pentru care nu poate fi gsit o familie potrivit n statul su de origine, convinse de necesitatea lurii de msuri care s garanteze c adopiile internaionale se nfptuiesc n interesul superior al copilului i respectarea drepturilor sale fundamentale, precum i pentru prevenirea rpirii, vnzrii sau traficului de copii, dornice s stabileasc, n acest scop, dispoziii comune innd seama de principiile recunoscute prin instrumentele internaionale, n special prin Convenia Naiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, din 20 noiembrie 1989, i prin Declaraia Naiunilor Unite asupra principiilor sociale i juridice aplicabile proteciei i bunei stri a copiilor, privite ndeosebi din punctul de vedere al practicilor n materie de adopie i de plasament familial pe plan naional i internaional , au adoptat la la Haga la 29 mai 1993, Conveniei asupra proteciei copiilor i cooperrii n materia adopiei internaionale72. Convenia este structurat n 7 Capitole, dup cum urmeaz: CAPITOLUL I.Cmpul de aplicare a conveniei; CAPITOLUL II.Condiiile adopiilor internaionale; CAPITOLUL III.Autoriti centrale i organisme agreate; CAPITOLUL IV.Condiii procedurale ale adopiei internaionale; CAPITOLUL V.Recunoaterea i efectele adopiei; CAPITOLUL VI. Dispoziii generale; CAPITOLUL VII.Clauze finale. Obeiectivele majore ale Conveniei care au o importan deosebit i din perspectiva ncuviinrii adopiei internaionale au fost consacrate la art.1 al acesteia. Astfel, Convenie are drept obiect: s stabileasc garanii pentru ca adopiile internaionale s se nfptuiasc n interesul superior al copilului i n respectul drepturilor fundamentale care i sunt recunoscute n dreptul internaional; s instaureze un sistem de cooperare ntre statele contractante pentru a asigura respectul acestor garanii i s previn astfel rpirea, vnzarea sau traficul de
72

Rezoluia Adunrii Generale a ONU, nr. 41/85 din 3 decembrie 1986.

174983946.doc

copii;s asigure recunoaterea n statele contractante a adopiilor realizate potrivit conveniei; s asigure recunoaterea n statele contractante a adopiilor realizate potrivit conveniei. Cazurile de aplicare a dispoziiilor Conveniei snt stabilite de prevederile Conveniei 73. Astfel, Convenia se aplic n cazul n care un copil avnd reedina obinuit ntr-un stat contractant (statul de origine) a fost, este sau urmeaz a fi deplasat ctre un alt stat contractant (statul primitor), fie dup adopia sa n statul de origine de ctre soi sau de ctre o persoan avnd reedina obinuit n statul primitor, fie n vederea unei asemenea adopii n statul primitor sau n statul de origine. Un rol desoebit de important n cadrul normativ al Conveniei revine prevederilor Capitolului II al acesteia care stabilete condiiile adopiilor internaionale. Astfel adopiile vizate prin convenie nu pot avea loc dect dac autoritile competente ale statului de origine: au stabilit c copilul este adoptabil; au constatat, dup luarea n considerare a posibilitilor plasamentului copilului n statul su de origine, c o adopie internaional corespunde interesului superior al copilului; s-au asigurat c: 1. persoanele, instituiile i autoritile al cror consimmnt este cerut pentru adopie au primit sfaturile necesare i au fost corespunztor informate asupra consecinelor consimmntului lor, n special asupra meninerii sau ruperii, ca urmare a unei adopii, a legturilor de drept ntre copil i familia sa de origine; 2. i-au dat n mod liber consimmntul n formele legale cerute i c acest consimmnt a fost dat sau constatat n scris; 3. consimmintele nu au fost obinute prin contraplat sau contraprestaie de orice fel i c nu au fost retrase; i 4. consimmntul mamei, dac este cerut, nu a fost dat dect dup naterea copilului; s-au asigurat, innd seam de vrsta i de maturitatea copilului, c: 1. acesta s-a bucurat de sfaturi i a fost bine informat asupra consecinelor adopiei i ale consimmntului su la adopie, dac acesta este cerut; 2. dorinele i prerile copilului au fost luate n considerare; 3. consimmntul copilului la adopie, cnd este cerut, s-a dat n mod liber, n formele legal cerute i c acest consimmnt a fost dat sau constatat n scris; i
73

Convenia asupra proteciei copiilor i cooperrii n materia adopiei internaionale. Art.2.

174983946.doc

4. acest consimmnt nu a fost obinut prin contraplat sau contraprestaie de orice fel. Un alt set de condiii privind adopia internaional snt marcate de art.5 al Conveniei. Astfel adopiile vizate prin convenie nu pot avea loc dect dac autoritile competente ale statului primitor: au constatat c viitorii prini adoptivi sunt corespunztori i api s adopte; s-au asigurat c viitorii prini adoptivi s-au bucurat de sfaturile necesare; au constatat c copilul este sau va fi autorizat s intre i s locuiasc permanent n acest stat. n privina angajamentelor pe care i le asum statele pri la Convenia asupra proteciei copiilor i cooperrii n materia adopiei internaionale stipuleaz c autoritile centrale ale statelor-pri ale Conveniei vor lua, fie direct fie cu concursul autoritilor publice sau al unor organisme agreate corespunztor n statul lor, toate msurile cuvenite, n special pentru: a aduna, a pstra i a efectua schimb de informaii referitoare la situaia copilului i a viitorilor prini adoptivi, n msura necesar ncheierii adopiei; a nlesni, a urmri i a activiza procedura n vederea adopiei; a promova n statele lor dezvoltarea unor servicii de ndrumare i de urmrire n continuare a adopiei; a efectua schimburi de rapoarte generale de evaluare asupra experienelor n materie de adopie internaional; a rspunde, n msura permis prin legea statului lor, cererilor avnd ca obiect informaii asupra unei situaii speciale privind adopia, formulate de alte autoriti centrale sau de autoriti publice74. Cap.IV al Conveniei (art.14-22) este n ntregime consacrat aspectelor de procedur n cazul adopieiei internaionale a copiilor. Astfel persoanele cu reedina obinuit ntr-un stat contractant, care doresc s adopte un copil a crui reedin obinuit este situat n alt stat contractant, urmeaz s se adreseze autoritii centrale a statului n care i au reedina obinuit. Dac autoritatea central a statului primitor consider c reclamanii sunt calificai i api s adopte (art.15), ntocmete un raport cuprinznd informaii cu privire la identitatea lor, capacitatea legal i aptitudinea lor de a adopta, situaia lor personal, familial i medical, mediul social, motivele care i determin, aptitudinea de a-i asuma o adopie internaional, precum i cu privire la copiii pe care ar fi api s-i ia n sarcina lor.

74

Convenia asupra proteciei copiilor i cooperrii n materia adopiei internaionale. Art.4.

174983946.doc

Aciunile premergtoare etapei judicare pentru ncuviinarea adopiei snt reglementate de art.16 al Conveniei care stabilete c dac autoritatea central a statului de origine consider c copilul este adoptabil: ntocmete un raport cuprinznd informaii asupra copilului privind identitatea, adoptabilitatea, mediul su social, evoluia personal i familial, trecutul su medical i al familiei sale, precum i cu privire la necesitile sale speciale; ine seama, n modul cuvenit, de condiiile de educaie a copilului, precum i de originea sa etnic, religioas i cultural; constat, n special pe baza rapoartelor privind copilul i pe viitorii prini adoptivi, c plasarea avut n vedere este n interesul superior al copilului. Ulterior autoritatea central a statului de origine va transmite autoritii centrale a statului primitor raportul su asupra copilului, dovada consimmintelor cerute i motivarea avizului su privitor la plasare, acordnd atenie s nu se dezvluie identitatea mamei i a tatlui, dac n statul de origine aceast identitate nu poate fi divulgat. Condiiile procedurale privind ncuviinarea adopiei snt stabilite de art.17 al Conveniei care stabilete c orice hotrre de ncredinare a unui copil unor viitori prini adoptivi nu se poate lua n statul de origine dect: dac autoritatea central a acestui stat s-a asigurat de acordul viitorilor prini adoptivi; dac autoritatea central a statului primitor a ncuviinat aceast hotrre, atunci cnd legea acestui stat sau autoritatea central a statului de origine o cere; dac autoritile centrale ale celor dou state au ncuviinat ca procedura n vederea adopiei s urmeze mai departe; dac s-a constatat, c viitorii prini adoptivi sunt calificai i api s adopte i c copilul este sau va fi autorizat s intre i s locuiasc permanent n statul primitor. Conform Conveniei, autoritile centrale ale celor dou state vor lua toate msurile necesare astfel nct copilul s primeasc ncuviinarea de ieire din statul de origine, precum i pe cea de intrare i de a locui permanent n statul primitor. De asemenea autoritile centrale ale celor dou state vegheaz ca deplasarea s se efectueze n deplin siguran, n condiii corespunztoare i, dac este cu putin, n compania prinilor adoptivi sau a viitorilor prini adoptivi. Autoritile centrale se informeaz reciproc asupra procedurii de adopie i a msurilor luate pentru a fi dus pn la capt, precum i asupra desfurrii perioadei probatorii, cnd aceasta este cerut 75.
75

Convenia asupra proteciei copiilor i cooperrii n materia adopiei internaionale. Art.18, 20.

174983946.doc

Cnd adopia urmeaz s aib loc dup deplasarea copilului n statul primitor i autoritatea central a acestui stat consider c meninerea copilului n familia primitoare nu mai este n interesul su superior, ia msurile utile proteciei copilului, urmrind, n special: s reia copilul de la persoanele care doreau s-l adopte i s se ngrijeasc provizoriu de el; consultndu-se cu autoritatea central a statului de origine, s asigure fr ntrziere un nou plasament al copilului n vederea adopiei sale sau, dac nu este posibil, o ncredinare alternativ de durat; o adopie nu se poate realiza dect dac autoritatea central a statului de origine a fost ntiinat n modul convenit privitor la noii prini adoptivi; n ultim instan, s asigure napoierea copilului, dac interesul su o cere. Un stat contractant poate declara depozitarului conveniei c funciile conferite autoritii centrale prin art. prezentate mai sus , pot de asemenea, s fie exercitate n acest stat, n msura prevzut de lege i sub controlul autoritilor competente ale acestui stat, de ctre organisme sau persoane care: ndeplinesc condiiile de moralitate, de competen profesional, de experien i de responsabilitate cerute de acest stat; i sunt calificate prin integritatea lor moral i prin pregtirea profesional sau experiena lor s acioneze n domeniul adopiei internaionale76. Statul contractant care face declaraia prevzut la paragraful 2 informeaz cu regularitate Biroul permanent al Conferinei de la Haga de drept internaional privat cu privire la numele i adresele acestor organisme i persoane. Autoritile centrale din statele pri la Convenie se informeaz reciproc asupra procedurii de adopie i a msurilor luate pentru a fi dus pn la capt, precum i asupra desfurrii perioadei probatorii, cnd aceasta este cerut. Cap. V al Conveniei este consacrat n ntregime subiectului recunoaterii i efectelor adopiei interanionale. Astfel, o adopie certificat conform conveniei de ctre autoritatea competent a statului contractant n care a avut loc este recunoscut de drept n celelalte state contractante. Orice stat contractant, n momentul semnrii, ratificrii, acceptrii, aprobrii sau aderrii, va notifica depozitarului conveniei identitatea i funciile autoritii sau autoritilor care, n acest stat, sunt competente s elibereze certificatul. El va notifica, de asemenea, orice modificare n desemnarea acestor autoriti.

76

Convenia asupra proteciei copiilor i cooperrii n materia adopiei internaionale. Art.15-21.

174983946.doc

n temeiul art.24 al Conveniei recunoaterea unei adopii nu poate fi refuzat ntr-un stat contractant dect dac adopia este n mod vdit contrar ordinii sale publice, innd seama de interesul superior al copilului. n acelai timp, recunoaterea adopiei, conform prevederilor Conveniei recunoaterea: legturii de filiaie ntre copil i prinii si adoptivi; rspunderii printeti a prinilor adoptivi fa de copil; ruperii legturii preexistente de filiaie ntre copil i mama i tatl su, dac adopia produce acest efect n statul contractant unde a avut loc. Dac adopia are drept efect ruperea legturii preexistente de filiaie, copilul se bucur, n statul primitor i n oricare alt stat contractant unde adopia este recunoscut, de drepturi echivalente celor care rezult din adopiile care produc acest efect n fiecare dintre aceste state. Cap. VI al Conveniei este consacrat limitelor aplicrii acesteia n raport cu dreptul intern al statelor-pri. Convenia nu derog de la legile statului de origine care cer ca adopia unui copil cu reedina obinuit n acest stat trebuie s se fac n acest stat sau care interzic plasamentul copilului n statul primitor sau deplasarea lui nspre acest stat mai nainte de adopia lui77. n materia proteciei secretului adopiei, art.30 al Conveniei precizeaz c autoritile competente ale unui stat contractant vegheaz s se pstreze informaiile pe care le dein cu privire la originea copilului, n special cele n legtur cu identitatea mamei i a tatlui su, precum i datele asupra trecutului medical al copilului i al familiei sale. Ele asigur de asemenea, accesul copilului sau al reprezentantului su la aceste informaii, cu ndrumri corespunztoare, n msura permis de legea statului lor. Art.32 al Conveniei stabilete c nimeni nu poate obine un ctig material necuvenit dintr-o activitate privind o adopie internaional. Se pot cere i plti numai cheltuielile ocazionate, inclusiv onorariile rezonabile ale persoanelor care au luat parte la adopie. n acelai timp, efii, administratorii i salariaii unor organisme care particip la o adopie nu pot primi o remunerare disproporionat n raport cu serviciile aduse. Bibliografie: Bibliografie: 1. Dorfman Ina. Drept Procesual-Civil. Partea General. Chiinu.2003 2. Dorfman Ina. Drept Procesual-Civil. Partea Special.Chiinu 2005 3. Durac Gheorghe. Drept Procesual-Civil. Actele de dispoziiile ale prilor n procesul civil. Editura Collegium.
77

implic

Convenia asupra proteciei copiilor i cooperrii n materia adopiei internaionale. Art.28.

174983946.doc

4. Rducan Gabriela. Drepr Procesual-Civil. Editura All Beck. Bucureti 2005 5. Av.Dragomir Eduard, Av.Pali Oxana. Drept Procesual Civil. Sinteze pentru Pregtirea Examenrului de Admitere i Definitivare n profesia de avocat. Editura Nomina, Bucureti 2009 6. Deleanu Ion. Tratat de Procedur Civil. Editura Servo-Sat, 2000. 7. Mgureanu Florea. Drept Procesual Civil, Ediia a III-a, Editura All Beck. 8. Mgureanu Florea. Drept Procesual-Civil roman. Vol. I. Bucureti 1997 9. Universitatea European Drgan. Facultatea de Drept. Tratat de Drept Roman. 10. Constituia Republicii Moldova 11. Codul de Procedur Civil al RSSM din 26 decembrie 1964 12. Hotrrea de Guvern Nr. 749 din 29.11.1993 privind instituirea Comitetului pentru nfiere al Republicii Moldova. 13. Codului Familiei al Republicii Moldova 14. Codului de Procedur Civil al Republicii Moldova. C. Procedura Special Capitolul XXIII, Dispoziii Generale 15. Legea privind regimul juridic al adopiei (Nr. 99 din 28.05.2010) 16. Convenia de la Haga asupra proteciei copiilor i cooperrii n materia adopiei internaionale din 29 mai 1993 17. Convenia ONU privind depturile copilului din 1989. 18. Mgureanu Florea. Drept Procesual Civil Roman. Vol.I. Bucureti 1997 19. Durac Gheorghe. Drept Procesual Civil. Editura Junimea, Iai 2001. 20. Le Ioan. Principii i istituii de drept procesual-civil. Vol. II. Editura Lumina-Lex, 1999. 21. Codul de Procedura Civila al Romaniei din 1 iulie 2010 , Publicat in Monitorul Oficial al Romaniei , Partea I nr. 485 din 15/07/2010. 22. Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei republicata 2012 , in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 259 din 19 aprilie 2012. 23. Codului Familiei al Federatiei Ruse (Legea din 29.12.1995, N 223-). 24. Codul de Procedur Civil al Federaiei Ruse (Legea din 14.11.2002 N 138-). 25. Codul de Procedura Civila al Frantei ( versiunea cu ultimile modificari operate la textul respectivei legi din 30 noiembrie 2012) 26. Codul Civil al Republicii Franceze 27. Codul actiunii sociale si Familiei al Frantei 28. Legea privind adoptia (Loi sur ladoption) , abrogat abrogat la 1 decembrie 1982. 29. Codul Civil al Italiei (MO al Italiei nr. 96 din 04.26.2001). 30. Legea 149/2001 cu privire la adoptie (Italia). 174983946.doc

31. Legea privind recunoasterea efectelor adopiei (Germania,cu ultimele modificri din 05.11.2001). 32. Codul Familiei al Ucrainei.Legea din 2002. 33. Legii privind adopia (Ucraina, Nr. 21/1997 din 11 noiembrie). 34. Codului Civil al Spaniei . 35. Codul de Procedur Civil a Spaniei 36. Statutul privind adopia copiilor al Statului New York 37. Convenia asupra proteciei copiilor i cooperrii n materia adopiei internaionale

174983946.doc