Observatorul Kogaionului (prof.

Timotei Ursu) I
OBSERVATORUL KOGAIONULUI pe Muntele Godeanu? Aricol scris de prof. Timotei Ursu Revista Dacia magazin nr.49 ... http://www.dacia.org/mag-2008-49.pdf . Citate selective DODOR SICUL. Lib.II, 47 : (Not: Diodor . n sec. I BC . transcrie n acest pasaj referitor la HYPERBOREI un fragment din opera istoric, pierdut astzi, a lui Hecateu Abderitul, din sec. IV B.C. n acel e

taj istoric, Dunrea, cu un volum de ape mult mai amplu dect cel de azi, este n mod curent numit "Fluviul (ca o) Mare": Okeanos Potamos. n traducerea sa dup copia n limba greac, Nicolae Densusianu a translat subiectiv, pro-domo, "kata toi Okeanos", adic sintagma .n tinutul Dunrii. drept... o insul, doar pentru faptul c, n textul lui Diodor mrimea acelui .tinut. e comparat, asociativ, cu mrimea... insulei Sicilia.) .... si fiindc Hyperboreii din tinutul acestui Okeanos celebreaz pe acest zeu (Apollo) n fiecare zi, ludndu-l prin imnuri si acordndu-i maxim pretuire, se crede c fiinteaz acolo o tagm de preoti ai lui Apollo. Se mai afl n prtile acelea o minunat pdure a lui Apollo, de mare ntindere si un templu faimos, vzut dinafar ca un glob si decorat n interior cu multe daruri. Zeul are si un oras sfnt al su, majoritatea locuitorilor fiind cntreti, n timpul serviciului religios cntnd n cor (acompaniati) de lute si ludndu-l pe zeu prin imnuri... (...) si se mai relateaz c din acel loc se poate vedea ntreag Luna (Selini), fiind deprtat mai putin, nct se pot distinge pe suprafata ei reliefuri de

teren... (...) Conducerea orasului si a templului o au cei numiti BOREI, urmasi ai lui Boreas, numai din neamul acestuia alegndu-si conductorii.... STRABON, Geografia, VII,3,5:

....i, la fel, pestera n care se retrsese Zamolxe a fost socotit sacr si se numeste si astzi Muntele Sacru, dar adevratul nume, pe care l poart si un ru (pru?!) care curge la poalele sale, e KOGAION(ON).... IORDANES, Getica, 69,70: (Dicineu-Magistrul si .nvtceii. si): .... demonstrndu-le Ipotezele, cele dousprezece semne si, prin aceasta miscarea planetar, i-a instruit pe de-a ntregul n examinarea astronomic, si cum sufer o crestere discul Lunii sau se njumtteste n descresterea previzibil; si le-a nftisat de cte ori discul incandescent al Soarelui ntrece n mrime suprafata Pmntului si le-a nftisat cu ct se nclin Polul Ceresc al Semnelor sau cum se nalt cele 346 de stele, grbind de la Rsrit la Apus.. (...) Vei vedea pe unul explornd dispunerea boltei ceresti, altul conformatia plantelor si a roadelor pmntului; acesta cresterea si descresterea Lunii, acela urmrind lucrarea Soarelui si cum rapida rotire a cerului revine

deandoaselea la Apus dup ce se grbeste repezit la Rsrit, cunoasterea ntelegndu-i (ne)odihna.... Am ales anume, orientativ, aceste

trei citate din manuscrise antice rsfirate de-a lungul a unui ntreg mileniu, perioad de timp n care, cu certitudine, multe alte documente (astzi irecuperabile sau nc negsite) se vor fi referit la originalele, straniile, neobisnuitele reocupri "cultual-stiintific". ale tracilor de dincolo de Balcani. Acestia erau cunoscuti antichittii vechi drept GETI, antichittii din perioada prezentei romane la Dunre drept DACI iar secolelor urmtoare (vezi Iordanes!) drept GOTI... Putintatea dezarmant a dovezilor antice scrise referitoare la lumea daco-getic, coroborat cu palidul aport adus n ultimul secol de cercetrile ntreprinse de o timorat arheologie romneasc, oblig la un efort deosebit al cercetrilor pluridisciplinare si transdisciplinare (angajate si acestea, nc: necoordonat!) n punerea n valoare, n deslusirea si interpretrarea posibilelor "mesaje" lsate mostenire de strvechii lcuitori ai vetrei Carpato-Balcano-Pannonice. O serie de cercettori ( vezi KalevyVik, Diaconov, Gray, Atkinson, etc.) tind s ateste imperativ, n ultimii ani, c tocmai aceast zon geografic . perfect .aprat. de coroanele muntoase ale Alpilor, Muntilor Dinarici, Balcanilor, Carpatilor si avantajat, pentru o dezvoltare impresionant a agriculturii, de debitul cursului mediu si inferior al Dunrii . a fost, n etajele pre-neolithic si neolithic vatra de formare a etniei indo-europene.(foto 1, vatra IE) Acest nucleu uman, devenit o viguroas etnie neolithic n cteva milenii de impetuoas dezvoltare economic, a ajuns la un repetat supraplin de populatie si a .pulsat. periodic, exportndu-si excedentul social n valuri de migratie succesive care au ocupat . centrifug . nu numai cea mai mare parte a Europei dar au ptruns adnc n spatiul Asiei pn n Podisul Iranian, apoi n vile Indusului si Gangelui (dup unele ipoteze ndrznete chiar pn la Pacific). n lumina acestei concluzii tot mai mult confirmat pluridisciplinar, studierea mai amnuntit a ontogenezei si a filogenezei culturilor succesiv dezvoltate .local., tocmai pe teritoriul originar, devine o obligatie stiintific de prim-ordin n ntelegerea corect a interdependentelor dintre culturile circum-mediteraniene (pn nu de

mult socotite .surs incontestabil. a civilizrii euroasiatice doar pentru faptul c... erau singurele mai amnuntit studiate!?), cele protoeuropene( .atlantice.?) , sau cele central si est-asiatice. si cum, n mod atestat, tocmai teritoriul acestei foarte probabile vetre originare indoeuropene este acoperit n etajele medii si superioare ale antichittii de etnia tracilor nordici (danubieni), adic de .GETO-DACI. (acestia n conexiune pe ct de indiscutabil pe att de fireasc cu triburi illirice,

celtice, germanice si sarmatice aflate ntr-o continu ntreptrundere) . studierea pluridisciplinar, complex si de amploare a vestigiilor geto-dacice devine nu numai o sarcin national obligatorie pentru romni, dar si un obiectiv de cardinal productivitate pentru completarea corect a datelor Istoriei stiintei n general si ale Istoriei Antichittii n special. Lsnd deoparte faptul c . n absenta flagrant a unui INSTITUT NATIONAL DE DACOLOGIE! . informatia opiniei publice romnesti asupra adevratului nivel atins de civilizatia social-economic a lumii geto-dacice a rmas cam la naltimea... legendelor urmririi regelui Decebal de .vitejii. legionari romani, printre culmile Muntilor Carpati, printre turme de mioare si de vduve rmase de izbeliste, trebuie spus c nici cercetarea mondial nu a fost corect servit printr-o ofert informativ corespunztoare.

O cenzur comunist a ctionnd n trecutul apropiat n baza unor interese geopolitice de moment, combinat cu complexe de inferioritate, o incapacitate de exprimare n limbi de circulatie international, precaritatea unor traduceri trunchiate si vanitti academice locale opuse inerent unei libere comunicri, au fcut ca pn si acele informatii . putine si timorate . demonstrate arheologic pe plan national, referitoare la detinerea unui enorm inventar apt pentru o reinterpretare de anvergur, s rmn n umbra sertarelor cercettorilor. Preocuprile cultual-stiintifice ale pturii anahoretilor tracogeto-daci (denumiti de lumea greco-egeean, aflat exact la Sud: .hyperborei., adic .foarte mai-la-Nord., cititi: nu numai dincolo de Balcani, dar chiar mai la Nord de .Okeanos-Potamosul. Socotit ndelung drept granit a Oikumenei, a .Lumii Cunoscute.!...) formeaz numai una dintre petalele corolei care se ofer acum analizei pluridisciplinare contemporane. Cele aproape treizeci de sanctuare dacice (descoperite doar pn acum si numai n zona carpatic a locuirii geto-dacice), impunnd asocierea inerent cu traditia milenar a sanctuarelor vesteuropene, trebuie s devin un obiect permanent de studiu pluridisciplinar, pentru c ele . asa cum demonstreaz cercetrile complexe la sanctuarele obiectivului aflat teoretic sub protectia UNESCO, Dealul Grdistei (Muntii Orstiei) . pot furniza n continuare surprize dintre cele mai revelatoare.

.SOARELE DE ANDEZIT. n acest capitol, continund prezentarea unor ipoteze viznd Dealul Grdistei ori zona (foto 2, plonge ter.XI) nconjurtoare, plecm de la premiza c cercetarea stiintific actual detine suficiente argumente pentru a identifica zona cu .legendarul KOGAION., Muntele Sacru al .Getilor., asa cum l denumeste Strabon. Am mai artat (ntr-un articol publicat n toamna anului 2005, n DACIA MAGAZIN) c una din cele mai ndrznete ipoteze de lucru n descifrarea pluridisciplinar a sistemului informativ decelat n acest obiectiv se refer la multifunctionalitatea (plurivalenta) impresionantului .Soare de Andezit., unul din sanctuarele rotunde de pe terasa a XI-a. (foto 3, SA).Soarele., format dintr-un enorm disc (complex) de andezit cu un diametru de .circa 7 metri. -alctuit constructiv din 10 .felii radiale. de cte 2.75 metri lungime si un disc central, cu un diametru de 1,5 metri, ntregul fiind asezat pe un postament de asemenea din andezit si avnd . initial . aceeasi suprafat cu a discului de deasupra, a fost considerat de arheologii care l-au dezgropat n 1958 (colectivul Constantin Daicoviciu, cf. Ion Horatiu Crisan, .Burebista si epoca sa., 1977, pg.455), drept, citez: .altar de jertf, nchinat poate zeului rzboiului...(...) dup cum pe acest altar

puteau fi aduse ofrande oi altor divinitati.. Aceast opinie, limitat doar la reflexele informative ale arheologilor, potrivit crora .piesa. nu constituia altceva dect o prob a .caracterului urano-solar al religiei dacice. (idem, pg.455) a condus la subaprecierea relicvei si neconservarea sa corespunztoare; o prim tentativ de conservare are loc abia n 1979, prin realizarea . discutabil . a unei replici din beton a portiunii deteriorate. (O mai veche fotografie, din 1960, vezi foto 4 vechi si, respectiv una din 2007, foto 5 dezastru, demonstreaz pe de o parte c . la dezgroparea arheologic ..Soarele. se pstrase mult mai bin

e ngropat vreme de dou milenii, n vreme ce astzi . lipsa de interes pentru conservarea .obiectului. continund condamnabil! . pn si... betonul din 1979 se degradeaz vizibil!...). n realitate, oameni de stiint . cu o alt formatie dect cea limitat, de arheolog . au atras atentia (de pild: prof.univ. Gh. Chis nc din 1977!) c .piesa. prezint uimitoarea calitate de a indica vizibil, prin coada. sa, format din 17 pietre asezate cu intentionalitate n linie si descresctoare ca dimensiune, cu exactitate, directia NORDULUI, constituind o veritabil .busol. pentru orientarea celor dou terase artificiale pe care sunt ridicate sanctuarele; ceea ce oblig la studierea intentionalittii de orientare astronomic a sanctuarelor (vezi foto 6, linia Nord). Studierea exhaustiv, .arheo-astronomic. a constructiei Soarelui de Andezit n cadrul Echipei de Studiu Pluridisciplinar ntre 1983-1988 de ctre universitarul Florin Stnescu (astzi un respectat cercettor pe plan international n acest domeniu), a relevant calittile de uimitor .gnomon antic. si .astrolab. cu functionalitti complexe ale... .obiectivului arheologic. (vezi: C.F.Stnescu, .Astronomical Significance of the Sacred Precinct at Sarmizegetusa- Regia. n .Archaeometry in Romania., vol 2, 1989).

n propria mea cercetare privind sistemul numeric si probabilul mod

ul de lungime folosit de constructorii sanctuarelor de la Dealul Grdistei (vezi: Timotei Ursu, .Sistemul numeric Geto-Dac., AOS, 1984) am insistat asupra multifunctionalittii .multimilor numerice. de la Dealul Grdistei; n acest sens, plecnd de la filiatia pe care izvoarele antice o fceau ntre zamolxism si scoala Pitagoreic, am socotit cele 10 .raze. ale Soarelui de Andezit drept o important sugestie, dovedit ulterior productiv, referitor la colaborarea sistemului zecimal n probabilele calcule operate la Dealul Grdistei de uimitorii constructori si utilizatori ai .sanctuarelor.. Plecnd de la sugestia unor cercetri similare ntreprinse n Marea Britanie de Alexander Thom, G.Hawkins, etc., am ncercat n 1984-1985 si examinarea unei posibile ipoteze a unor .aliniamente de culmi montane., cu centrul la Dealul Grdistei, care s justifice optiunea constructorilor acestui important complex cultual-stiintific, aici, n mijlocul Muntilor Orstiei. Detectarea unor astfel de probabile aliniamente montane ar fi putut fi o prob suplimentar a preocuprilor astronomice ale geto-dacilor ; dar, asa cum a artat convingtor Florin Stnescu, terasele sanctuarelor de la Grdistea, situate la numai circa 1040 metri altitudine, sunt . practic . .ngropate. ntre culmile (foto 7 D.GRd.) nvecinate (Muncelul, Sesu,

Pltioru, Jrosu, iar sp re Nord-Est Godeanu), dispunnd doar de un sector insuficient de .cer ., de vreme ce orizontul vizibil, cardinal ca directionalitate n estimarea fenomenelor si miscrilor astronomice, nu poate fi observat de la Dealul Grdistei!... La Congresul de Dacologie de la Bucuresti, n 2005, Vladimir Brilinsky (editor al revistei .DACIA MAGAZIN. si un avid cercettor al Muntilor Orstiei!) a prezentat o comunicare deosebit de interesant. Conform acesteia, plecnd de la excelenta situare ca posibil observator al Culmii Muntelui Godeanu (din Muntii Orstiei; nu muntele omonim din masivul Tarcu-Godeanu-Retezat!), precum si al altor argumente . acestea, dup opinia mea, mai putin justificate . Culmea Godeanu ar fi trebuit s fie... nsusi Kogaionul! Cum nu fusesem niciodat . n teren . pe Culmea Godeanu, am apelat la examinarea unor hrti corespunztoare: o hart topografic 1:10.000 (din dotarea Echipei de Studiu Pluridisciplinar, 1983-1984); o bun hart turistic actual (care a beneficiat vizibil de aportul hrtilor Institutului de Topografie din Bucuresti); si, n ultim instant, o hart n relief, din satelit, comandat n USA. Examinarea comparat mi-a demonstrat uimitoarea situare a Culmii Godeanu, ntr-un posibil centru de vizare al .alinierii. unor culmi muntoase. Mai exact: existenta a nu mai putin de... 24 de astfel de aliniamente ! (foto 6, Hashurata si 6B (foto 7) Ce ntelegem prin notiunea de .aliniamente.? n termeni militari, succesiunea prin suprapunere n planul vizibil a unor elemente distincte de teren formeaz o suit de .directionali., n functie de care deplasarea n teren sau reglarea tirului artileriei (coroborat cu harta regiunii respective) devine practic posibil.

n cazul nostru, .alinierea. posibil a unor culmi muntoase, n suprapunere (mai ales acolo unde apar traditionale goluri de munte!), aliniere vzut dintr-un anume punct, coroborat cu cunoasterea strvechiului sistem ciobnesc de semnalizare a unor invazii, pericole etc. prin .focuri pe culmi. (sistem ancestral practicat n mai toti muntii EuroAsiei!), ar putea constitui aliniamente de repere terestre, adevrate .linii fixe de orientare. n functie de care rotirea boltei ceresti, noaptea, n amurg sau la rsrit, . asadar atunci cnd .semnalul vizual prin foc. (sau n timpul zilei: prin fum!) este productiv, . POATE FI RECOGNOSCIBIL INDICAT!... Aceasta este o conditie astronomic esential; n vremurile noastre moderne fiind rezolvat prin cunoasterea exact a coordonatelor locului din care se face observarea, astzi indicat prin consultarea satelitilor de pozitie (GPS). Presupunem c n vechime aceste .coordonate fixe. trebui

au indicate intuitiv. Un fapt este absolut cert: dac .rotirea Cerurilor. ar fi fost observat de pe Culmea Godeanu, aliniamentele posibile vizate . prin focuri suprapuse! . de pe acest punct de observatie ar fi oferit observatorului o orientare de maxim eficient comparativ. (S retinem c, astzi, punctul maxim al acestei culmi, este denumit, traditional, poate ancestral . destul de straniu! . .La Om.... . vezi foto 8, foto 9 . Foto T.U. la vrf si foto 10 . Dar, s fim rezonabili: Culmea Godeanu, situat n mijlocul unor vi si al unor spatii deschise cu lungimi de kilometri, poate fi un bun punct de observatie, jur-mprejur 360 grade, n miez de var sau la nceput de toamn, cnd temperatura de la 1700 metri altitudine si vnturile reci adiacente sunt mai putin prezente. Este ns absolut sigur c locul nu este potrivit unui punct de observatie .astronomic. circa... opt luni pe an, cnd slbticia vnturilor, a precipitatiilor si a temperaturii sczute de pe culmi i oblig si pe ciobanii numeroaselor stne din jur, s

coboare .la vale.!... si atunci... cum ramne cu Observatorul Kogaionului?! Se rezumau pileatii lui Deceneu doar la .observatii estivale.?!...