Sei sulla pagina 1di 8

INDICII DE COMPARARE

ITALIA
Italia, sau Republica Italian este un stat suveran european, situat in cea mai mare parte in sudul continentului, pe Peninsula Italic, este parte component a Uniunii Europe i cuprinde cateva insule in Marea Mediteran, cele mai importante fiind Sicilia i Sardinia.Capitala Italiei este Roma.ara se invecineaz cu Frana la nordvest,Elveia i Austria la nordi Slovenia la nord-est. De asemenea inconjoar dou state independente: San Marino i Vatican i are i un terItoriu inconjurat de Elveia numit Campione d'Italia. Ieirea la Marea Mediteran asigur accesul rii la ci comerciale de importan internaional. Italia are la hotarele sale unul dintre statele inalt dezvoltate din Europa Frana.

NORVEGIA
Norvegia sau Regatul Norvegiei este un stat din Europa de Nord, situat in vestul Peninsulei Scandinave, intre Oceanul Atlantic (Marea Nordului), Oceanul Arctic (Marea Barents i Marea Norvegiei), Federaia Rus, Finlanda i Suedia. Capitala Norvegiei este oraul Oslo.Poziia sa economicogeografic dispune de avantaje datorit ieirii sale la ocean, pe unde trec ci maritime de importan internaional. De asemenea, ieirea la Marea Nordului ii asigur i accesul la bazele de materii prime i de combustibil care de aici. Vecintatea cu Federaia Rus ii ofer piee largi de desfacere a produciei exportate.

Poziia Economicogeografic

APLICAIE PRACTIC NR.2


Descrierea economicogeografic comparativ a Italiei i Norvegiei

Disciplina : Geografie Autor : Corobca Marius

Chiinu 2013

INDICII DE COMPARARE

ITALIA
Populaia Italiei este de 57.268.578 locuitori. Italia are a cincea densitate a populaiei europene ca mrime,atingand 196 de oameni pe km2. In general, ara este omogen din punct de vedere lingvistic i religios. Pe ling italieni, ara mai este populat i de germani, francezi a.

NORVEGIA
Populaia Norvegiei numr aproximativ 4,8 milioane de locuitori.Majoritatea norvegienilor sunt Norvegieni etnici (cca 90 %), dar pe ling acetia in Norvegia mai locuiesc polonezi, suedezi, palistanezi, irakieni, somalezi, germani, vietnamezi i danezi. 74% din populaie triete la ora. Densitatea populaiei: 14 locuitori/km2

Populaia

INDICII DE COMPARARE

ITALIA
Italia este unul dintre marii productori europeni de cereale si cel mai mare productor de legume si fructe. Italienii recolteaz in special porumb, gru i orez, toate trei fiind cultivate in Campia Padului.ara deine locul 3 in Europa la producia de fructe, indeosebi de mere, pere si nectarine si locul la 6-7 la citrice, obinute in Sicilia, in partea sudic a Peninsulei Italice i in Calabria. De asemenea, in Italia se produc vinuri de calitate, podgoriile de vi-de-vie crescind pina i la poalele Alpilor. Italia deine supremaia pe glob la msline (2/5 din producia mondial). Cele mai intinse plantaii de mslini sunt situate in Apulia, mslinul fiind absent numai in Nord.In ceea ce privete creterea animalelor,Italia se remarc prin creterea bovinelor,a ovinelor i a caprinelor. In ultimii ani Italia import tot mai mult produse lactate.

NORVEGIA
Agricultura Norvegiei se bazeaz pe creterea animalelor, deoarece doar 3,5% din suprafaa total a rii poate fi folosit pentru agricultur. Terenurile arabile se gsesc doar in numr mic pe cimpiile din sud-est i in apropierea oraului Trondheim. In apropierea fiordurilor sunt cultivate plante furajere. Principalele ramuri ale agriculturii sunt: cresterea porcinelor si a bovinelor, industria laptelui, exploatarea lemnului si productia de ou.

Specializa rea agricul -turii

INDICII DE COMPARARE

ITALIA
Resursele naturale acvatice ale rii sunt reprezentate de Marea Adriatic la nordest, Marea Ionic la sud-est, Marea Tirenian la sud-vest i in final Marea Liguric la nordvest.Italia este strbtut de Munii Apenini,dar este mai ales asociat cu doi faimoi vulcani: acum adormitul Vezuviu in apropriere de Napoli i activul Etna in Sicilia.Reeaua de riuri nu este dens, cele mai important fiind riul Pad cu afluenii si. Alte rauri cunoscute sunt Tibrul, Adige i Arno.Clima Italiei este temperat maritim in prima jumtate a teritoriului pornind de la continent i subtropical mediteraneean in centrul i sudul pentinsulei.Italia nu dispune de foarte multe resurse naturale. Rezervele de gaze naturale i de petrol sunt neinsemnate. De aceea petrolul este importat din Orientul Mijlociu i Libia i prelucrat in centre ca: Milazzo, Cremona, Ravenna, Porto Marghera, Livorno, Mantova, Roma. ara nu este bogat nici in celelalte resurse minerale, cu excepia sulfului, marmurei i a zincului.

NORVEGIA
Norvegia este o ar muntoas, strbtut de Alpii Scandinavici, muni vechi, in mare parte erodai. Cele mai importante piscuri sunt : Glittertind (2405 m), Snohetta (2286m), Rondane (2183m), Gausta (1883m), Borge (1703 m).Cimpiile mai mari se gsesc doar in apropierea capitalei i a rmului sudic.Continuitatea rmului vestic este intrerupt de fiorduri. Norvegia nu are o reea de riuri prea dens, principalele fiind : Glomma, Otra, Lagen, Klar, Tana.Clima Norvegiei este temperat oceanic,relativ blind, influenat de Curentul Golfului. Cantitatea anual de precipitaii este de 800 mm, doar in partea vestic a rii ea fiind de 2000 mm, din cauza maselor de aer cu presiune atmosferic sczut din Oceanul Atlantic.Majoritatea porturilor nu inghea iarna, dar multe regiuni au cel puin 3 luni cu zpad pe an. In nordul rii, de exemplu la Tromso, soarele nu este vizibil intre noiembrie i ianuarie. Norvegia dispune de bogate resurse de subsol (petrol, gaze naturale, minereuri de fier, cupru, zinc, plumb, molibden, pirite) i de un substanial potential hidroenergetic.

Condiiile i resursele naturale

INDICII DE COMPARARE

ITALIA
Italia are o economie industrial diversificat cu un venit pe cap de locuitor apropiat unor ri ca Frana i Regatul Unit. Economia capitalist rmane divizat intr-un nord industrial bine dezvoltat, dominat de companii private i un sud agricultural, cu o rat a omajului de 20%.Siderurgia se dezvolt in baza produciei de oel i font. Italia ocup locul 3 in Europa i locul 9 pe glob.Centre ale productiei de otel se gsesc situate in oraele: Genova, Serto San Giovanni, Milano,Torino,Marghera,Napoli, Taranto, Piombio.Industria constructoare de maini este puternic i diversificat. Ea joac un rol foarte important in economia Italiei. In uzinele de la Torino, Novara Milano, Bolzano, Brescia, Modena, Napoli se fabric o gam larg de automobile, autobuze, motociclete,motorete, scutere, biciclete etc. In Italia ii au sediul firmele Ferrari, Fiat, produsele crora sunt cunoscute in intreaga lume. Dup producia de automobile, Italia ocup locul 7 in lume.Centrele cele mai importante de construcii navale sunt in porturile Genova, La Spezia, Napoli, Palermo.Centrele de construcie a tractoarelor si a mainilor agricole sunt indeosebi in Lombardia si Piemont, dar i in Torino, Milano, Cremona si Verona.Industria chimic este foarte variat, fcindu-se remarcat prin cauciucul sintetic, anvelope, fire si fibre sintetice, ingrminte chimice, celuloz i hirtie.Centrele sunt situate in: Torino, Milano, Brescia,Novara, Roma, Napoli. Industria alimentar este rspindit peste tot; se poate spune c este ramura industrial cel mai uniform repartizat in teritoriu. Italia se remarc prin produsele de patiserie, ulei de msline, zahr, conserve de pete i vin.Industria textil se caracterizeaz prin prelucrarea linii i a mtsii naturale

NORVEGIA
Norvegia este o ar cu o economie puternic dezvoltat, bazat pe industrie diversificat, pe servicii in transporturi i comer. Cele mai dezvoltate ramuri ale industriei sunt electrometalurgia, care se bazeaz pe feroaliaje, oeluri, aluminiu,nichel, cupru. In ultimii ani se remarc o ascensiune in mai multe domenii. Construcia de maini este o ramur in care Norvegia exceleaz prin producia de nave, echipamente i utilaje electrotehnice, maini unelte. De asemenea se dezvolt i prelucrarea lemnului, fabricarea hartiei, industria chimic (care produce ingrminte azotoase, carbid), industria textil i de confecii, alimentar (produse lactate, margarin, conserve de carnei de pete).

Specializarea industriei

INDICII DE COMPARARE

ITALIA

NORVEGIA
Norvegia particip la diviziunea internaional a muncii,stabilind relaii comerciale cu Suedia, Marea Britanie,Germania, Danemarca,S.U.A., Frana, Olanda.

Fiind o ar nalt industrializat, cu o economie dezvoltat, Italia este un stat bine ncadrat n diviziunea internaional a muncii. Varietatea mare de produse i permite s exporte n aa state Participarea la ca Germania, Franta, diviziunea SUA,Marea Britanie, internaional Spania,Elvetia, Belgia, Luxemburg, Olanda cte a muncii 3%. n ceea ce privete importul, Italia plaseaz pe piaa sa intern produsele unor state ca Germania, Franta, Marea Britanie, Olanda, Belgia, Luxemburg, Spania, SUA cte 4%.

CONCLUZIE
Italia i Norvegia au cunoscut o dezvoltare economic diferit, dar i cu unele aspect comune, cu toate c sunt situate in regiuni foarte diferite ale continentului european Italia in

partea de sud i Norvegia in partea de nord) . Ambele state au ieire la mare i prin aceasta acces la ci comerciale de importan internaional, la bazinele de materii prime de combustibili. Avind ca vecini state inal dezvoltate, acestea pot s exporteze eficient producia pe pieele interne ale acestora. Atit Italia, cit i Norvegia dispun de condiii naturale avantajoase pentru recoltarea unor culturi i dezavantajoase pentru altele. Ambele state dispun de un relief muntos, de o reea de riuri nu prea dens. Iat de ce, clima i teritoriile deluroase ale Norvegiei fac posibil angajarea doar a unei pri mici a teritoriului in agricultur, aceasta bazindu-se mai mult pe creterea animalelor. In Italia, dei relieful este muntos, creterea plantelor este bine dezvoltat, iar creterii animalelor i se acord o atenie mai mic. Dei au o suprafa aproximativ egal, Italia are o populaie de citeva ori mai mare decit populaia Norvegiei, numrul de locuitori pe km2 fiind de asemenea mult mai mare.Italia i a Norvegia au o industrie devoltat, ins poziia economico-geografic a Italiei ii permite dezvoltarea unui numr mai mare i mai divers de ramuri industriale, reuind s ocupe locuri de frunte in lume i in Europa la producia de automobile, de oel i de font i s se remarce prin gama variat de produse alimentare. Dei a inregistrat progrese in domeniile electrometalurgiei, ramurile industriale ale Norvegiei sunt inc in curs de dezvoltare. Agricultura Italiei i a Norvegiei depinde de condiii naturale. Norvegia nu produce cantiti mari de produse agricole deoarece are in predispunere spre valorificare un teritoriu agricol mult mai mic decit al Italiei. Italia ins a reuit s ii fac cunoscut numele la nivel mondial pentru producia de msline, fructe, vinuri. In ambele teritorii se cresc ovine, porcine i caprine. Ambele ri particip la diviziunea internaional a muncii, ins cu un nivel diferit. Gama larg de produse ale Italiei ii permit s le exporteze pe cele mai mari piee ale lumii, in timpce numrul de produse exportate de Norvegia este mult mai mic. Ambele state import produsele pe care nu le produc sau care nu sunt suficiente pentru a asigura necesitile populaiei. In definitiv, s-ar prea c Italia este un stat mai bine dezvoltat decit Norvegia, ce dispune de un numr mai mare de resurse umane de munc, este mai bine industrializat i duce relaii economice mult mai largi i mai variate, ins totui Norvegia, in raport cu nivelul dezvoltrii economice a altor state (dup indicatorul PIB), are cel mai mare venit pe cap de locuitor din lume, 64,3 mii$ a. 2005 atins datorit unei politici economice mai mult sau mai puin protecioniste i dispunerii de materii prime productiv valorificate, cum ar fi prelucrarea lemnului sau turismul bine dezvoltat, cu atit mai mult c in ultimii ani, unele ramuri ale economiei Norvegiene inregistreaz tot mai multe progrese, iar produsele sale apar tot mai mult pe piaa european.