CURS 1 PUERICULTURA Puericultura este cresterea si dezvoltarea normala a copilului sanatos Puericultura=>-alimentatie specifica - igiena (cum il ingrijim) - buna

dezv.psihica -Stabilirea criteriilor de dezv.fizica si psihica( o mama agitata rezulta un copil agitat) -Igiena mediului copilulul(temperatura camerei) -Profilaxia imbolnavirilor si mentinerea sanatatii (vaccinari) PEDIATRIA = descriarea,diagnosticul si tratamentul bolii copilului de la nastere pina la 1618 ani PEDIATRIA=>- grupeaza bolile pe aparate si sisteme - exista boli caracteristice copilariei :malformatii congenitale,afectiuni legate de momentul nasterii,rahitismul carential si vitamino-rezistent,convulsii febrile,boli infectocontagioase. - Sunt boli care se intilnesc si la virsta adulta insa la copil au manifestari si evolutii diferite :bronsita,pneumonie,insuficienta cardiaca,hepatita cronica. PERIOADELE COPILARIEI TINE SEAMA DE PARTICULARITATILE DE DEZV. ,RITMUL IN CARE SE DESFASOARA ACESTEA SI DE PATOLOGIA SPECIFICA FIECAREI PERIOADE : 1-28 ZILE=NOU NASCUT 1-12 LUNI=SUGAR 1-3 ANI= ANTEPRESCOLAR(COPIL MIC DE CRESA) 3-6-7 ANI= PRESCOLAR 6-7-16 ANI=SCOLAR 16-18 ANI= ADOLESCENT MORBIDITATEA INFANTILA =totalitatea imbolnavirilor la copil in decursul unei anumite perioade ea difera dupa gradele de virsta : nou nascut-afectiuni legate de traumatisme obstreticale sau incompatibilitate fetomaternala de Rh sugar :boli acute ale ap.respirator in sezonul rece si ale ap.digestiv in sezonul cald anteprescolar :cele de la sugar si boli infecto-contagioase de etiologie virala prescolar-creste incidenta bolilor infecto- contagioase caracteristice colectivitatilor,apar noi probleme legate de intoxicatii,accidente,estevirsta imprudentelor,cazurile de bronhopneumonie devin mai rare,creste incidenta pneumoniilor ca urmare a imbunatatirii mecanismelor de apararare antiinfectioasa, bolile infectioase fiind mai bine delimitate scolar :patologia este mai complexa incluzind afectiunile intilnite la adulti,persista incidenta bolilor infecto-contagioase,ca rezultat al colectivitatii,aparare R.A.A. sunt mai frecvente accidentele de circulatie ,se contureaza mai bine bolile psihice,patologia renala,hepatica si sangvina este mai bine reprezentata MORTALITATEA INFANTILA = numarul de decese 0-1 an x 1000/nr.total locuitori nascuti vii in aceeasi perioada Cauzele mortalitatii infantile sunt in principal boli acute grave ale ap.respirator,digestiv,malformatii congenitale, icompatibilitate cu viata. PUERICULTURA ANTENATALA Puericultura antenatala este dezvoltarea intrauterina normala a produsului de conceptie pina la nastere fecundarea ovulului de catre spermatozoid ->produsul de conceptie (ou ,zigot)=>embrion(factorii teratogeni determina malformatii congenitale la nou nascut)=>fat =>nou nascut. Daca factorii nocivi actioneaza in perioada de sarcina de la3-9luni pot apare suferinte (nastere prematura,moartea fatului.) FACTORI TERATOGENI :tulburari utero-placentare si hormonale materne infectiivirale (robeola,gripa,hepatitaB, poliomielita,rujeola, herpes,HIV, TOURCH,) Infectii bacteriene (sifilis,TBC) Factori endocrini(diabet zaharat) Factori imuni(imunizarea Rb si ABO,boli autoimune) Factori mecanici Factori iatrogeni(tetracicline,iod,testosteron,progesteron) Factori chimici(radiatii UV,X) Durata totala a sarcinii 280zile Eliminarea produsului de conceptie-inainte de 6 luni= avort -28-37 saptamini= nastere prematura

-37-40 saptamini= nastere la termen -dupa 280 zile = post matur(copii cu greutati mari) Factorii care influienteaza evolutia fatului in viata uterina sunt : -virsta mamei -starea de boala a mamei (boli acute sau cronice decompensate) -eforturi fizice(trepidatiile repetate,ridicarea greutatilor ) - alimentatia (subalimentatia,supraalimentatia duc la dezechilibre in principii nutritivedezechilibru alimentar poate fi calitativ sau cantitativ) - iradiere - medicamente(tetracicline) - conditiile de igiena ale sarcinii - factori de mediu - ereditatatea - incompatibilitatea feto-maternala de Rh PUERICULTURA NEONATALA Este cersterea si dezvoltarea noului nascut in prima luna de viata au loc diferite transformari adaptative : -trecerea de la temp intrauterina constanta la temperaturi ambientale cu variatiuni -instalarea respiratiei pulmonare -modificarea circulatiei cu inchiderea treptata a comunicarilor de cord , caracteristice circulatiei fetale si cresterea debitului circulatiei pulmonare -Instituirea alimentatiei orale ca urmare a intrarii in functie a ap. digestiv -aparitia mictiunilor(in prima ora de la nastere) -incetarea functiei cordonului ombilical CARACTERE ANTROPOMETRICE: Greutatea nou nascutului la termen normoponderal =3000-3500 gr. subponderal =3000-2500gr macroson sau copil gigant=peste4000gr. Diametrul craniului =cca.34 cm;Diametrul toracelui =cca.31 cm ;Lungimea= 48-52 cm Raport lungime-craniu-talie:1/4(la adult 1/8) CARACTERE MORFOLOGICE -tegumente rosiatice in primele 2-3 zile pana apare icter fiziologic neo-natal -vernix caseoasa :=substanta grasa alb-galbuie ce acopera tegumentele la nastere -milium sebaceu := elemente punctiforme alb-galbuie situate pe tegumentele aripilor nazale si fetei -lanugo := pilozitate fina usor detasabila situata pe umeri si frunte,dispare dupa prima saptamina de viata -pata mongoliana := zona de hiperpigmentare la fese si sarcolombare -prezenta bontului ombilical dupa sectionarea si ligaturarea cordonului ombilical -tesutul adipos subcutanat este dezvoltat numai pe fata -la craniu= craniotabes fiziologic(oasele craniului sunt moi si elastice la presiune) =prezenta fontanelelor sunt expresia mineralizarii incomplete a tesutului osos Fontanela anterioara=4x4 cm.(persista pina la 18 luni) ; Fontanela posterioara= 0.5-1 cm. (persista pina la 1-2 luni) -la baieti testiculii sunt coboriti in scrot ;-la fete labiile mari acopera labiile mici.

CARACTERE FIZIOLOGICE CURS 2 Imediat dupa nastere copilul tipa si se instaleaza respiratia pulmonara cu o frecventa de cca 40/min. Tipatul este viguros. Ritmul cardiac este foarte rapid =120-140 batai/min..in prima ora dupa nastere copilul urineaza.In primele 24 ore are primul scaun numit meconiu care este o masa verzuie-negricioasa,lucioasa semiconsistenta. Musculatura memebrelor este hipertona. Somnul ocupa cea mai mare parte a zilei 20-22 ore din 24 Activitatea cordonului ombilical inceteaza la citeva minute dupa nastere ,cind si pulsatiile lui se opresc .Toate functiile indeplinite de acesta in viata intra-uterina vor fi preluate de aparatele si organele nounascutlului care intra in activitate. ,, CRIZELE FIZIOLOGICE ale n.n. 1.)Involutia cordonului ombilical-consta in uscarea treptata a bontului ombilical ligaturat care se detaseaza si cade singur dupa 7-10 zile de la nastere.Bontul va fi pansat cu comprese sterile muiate in alcool de 70* 2) Icterul fiziologic al n.n. apare la 2-3 zile dupa nastere prin virarea culorii tegumentelor spre icter (culoarea galbena) .Urina si scaunele nu sunt modificate,nu apar tulburari digestive insotitoare ,starea generala se mentine buna.Durata 5-14 zile max 21 zile.Este un icter ce apare prin imaturitate hepatica functionala tranzitorie; este un B1 crescuta.Nu necesita tratament. 3 ) Scaderea fiziologica in greutate datorita aportului redus de lichide si calorii si a eliminarii de meconiu in primele ore si zile dupa nastere . Se pierde pina la mex.10% din greutatea de la nastere. Din ziua a-4-5-a reincepe sa creasca ,ajungind la greutatea initiala in ziua a-8-10a de la nastere. 4 ) Criza genitala aparitia la fetite a unei secretii vulvare sero sanghinolente,iar la baieti tumefierea testiculelor.La ambele sexe tumefierea glandelor mamare. 5 ) Descuamatia fiziologica a n.n. este o descuamatie fina ,furfuracee ce are loc in prima saptamina de la nastere 6 ) Febra tranzitorie a n.n. datorita aportului scazut de lichide din primele zile de viata ,este o ascensiune termica de 1-3 zile moderata nedepasind 38* Ca tratament : administrare de ceai cu lingurita.Este rar intilnita azi. EXAMENUL CLINIC al n.n. Se va nota in foaia de observatie : Scorul APGAR in primele minute dupa nastere. - Starea generala ulterioara a n.n. - Aspectul cordonului ombilical - Tegumentele : culoare,leziuni,modificari (cianoza,echimoze,edeme,pete) - Craniu : suturile si fontanelele , leziuni posibile (bosa sero-sangvina ,cefalhematomul) - Restul sistemului osos cu eventualele malformatii (polidactilie,sindactilie, picior strimb congenital) - Toracele ,respiratiile ,ascultatia pulmonului - Examinarea cordului - Examinarea abdomenului , limitele ficatului ale splinei - Eliminarea meconiului - Examinarea organelor genitale externe - Examinarea sistemului nervos : tipat,reactivitate,unele reflexe arhaice prezente in mod normal numai in primele luni de viata. Examinarea cavitatii bucale : malformatii ,ulceratii ale mucoasei bucale. Examinarea ochilor si urechilor : malformatii ,cataracta congenitala. PARTICULARITATILE FUNCTIONALE ale n.n. = Ap.respirator : n.n. are ritm respirator neregulat ,tahipnee (60 resp/min),respiratii superficiale,face tulburari de ventilatie si insuficiente respiratorii. = Ap. cardiovascular : AV=130-150 batai/minut TA=70-80 mmHg = Ap. digestiv : meconiu = Ap. urinar :prima mictiune in primele 24 ore dupa nastere. = Sistemul hemoralgic : poliglobulie , leucocitoza. = Termoreglarea : se face cu dificultate.

EXAMENUL NEUROLOGIC al n.n. Cuprinde : = Aprecierea starii de alerta arata integritatea anumitor segmente ale SNC .Este influientata de virsta gestatiei si de factorii externi..N.n. cu Vg p peste 37 sapt. Prezinta alternanta somnveche,in perioada de veghe tipa viguros = Examinarea motilitatii : la n.n. la termen tonusul muscular al grupelor flexoare este crescut la toate grupele. EXAMINAREA REFLEXELOR PRIMARE TRANZITORII Sunt raspunsuri complet stereotipe inascute,se produc intotdeauna in acelasi fel .Ele informeaza despre functia generala a SN A ) Reflexe de profil si miscare : 1) Reflexul MORO : se aseaza n.n. in decubit dorsal pe masa de examinat.Se executa o miscare brusca a scutecului pe care sta asezat n.n..Apare reflexul in 2 timpi :abductia bratelor si extensia antebratelor si degetelor, apoi abductia bratelor si flexia antebratelor(reflex de imbratisare ) urmat la sfirsit de un tipat viguros. Este prezent la n.n. la termen persista pina la 3 luni. 2) Reflexul de apucare palmara : se plaseaza un obiect in palma .n. ,acesta reflecteaza degetele si cuprinde cu putere obiectul oferit.Poate ramine suspendat citeve minute.Absenta lui la nastere indica o leziune nervoasa periferica sau centrala .Persistenta peste 4 luni indica hemiplazie infantila. 3) Reflexul de apucare plantara : excitarea plantei duce la flexia tuturor degetelor .Dispare la aparitia mersului. 4) Reflexia tonic al cefei : modificarea pozitiei capului fata de trunchi duce la deplasari sau variatii ale tonusului membrelor n.n..Reflexul este maxim la 4 luni si dispare la 5-6 luni 5) Reflexul de pasire : n.n. se sustine de axila .Va schita miscari alternante de mers cind plantarele ating planul masei de examinat.Aceste miscari sunt reflexe. 6) Reflexul de sprijin : n.n. se sustine de axila - prezent in pimele 2 luni ; absenta indica leziuni senzitivo-motorii. 7) Reflexul LANDAU : asezat in decubit ventral pe mina examinatorului ,corpul trunchiul si picioarele sunt in extensie. B ) Reflexe auditive 1) Reflex de clipire : n.n. clipeste la zgomot 2) Reflex de orientare :intoarce capul la zgomot C ) Reflexe optice : reflex tonic-optic : iluminarea brusca a ochilor determina n.n. sa arunce capul catre inapoi D ) Reflexe alimentare 1 ) Reflexe de suctiune : Este prezent pina la virsta de 1 an .Peste un an indica o disfunctie corticala , absent la marii prematuri 2 ) Reflexe de fixare pentru supt : se atinge obrazul n.n. acesta va intoarce capul in directia stimuluilui si va deschide gura.Este prezent de la nastere si pina la 7 luni. EVALUAREA NOU-NASCUTULUI LA NASTERE. Cuprinde : evaluarea starii n.n. la nastere ; aprecierea gradului de maturitate in functie de durata gestatiei ; identificarea n.n. cu risc. EVALUAREA STARII N.N. LA NASTERE cuprinde : Scorul APGAR ; Greutatea n.n. la nastere ; Grad de maturitate (in functie de durata gestatiei) ; Elemente anamnezice si clinice ce il incadreaza in categoria ,, nou-nascut cu risc SCORUL APGAR Prima evaluare medicala a n.n. are loc la 60 secunde dupa expulzie chiar in sala de nasteri si cuprinde urmatorii parametri : PARAMETRI: =>respiratia spontana ; frecventa cardiaca culoarea tegumentelor excitabilitatea reflexa tonusul muscular In functie de simptomatologia pe care o prezinta n.n. primeste o nota (scor) SISTEMUL SCORULUI APGAR => Ritm cardiac - absent = 0; sub 100 batai/minut = 1 ; peste 100 batai/ minut =2

=> Efort respirator absent = 0 ; slab ( neregulat ) =1 ; respira spontan ,tip rigurus , tipa =2 => Tonus muscular lipotonie =0; usoara flexie a extremitatilor =1;miscari active ale bratelor =2 => Excitabilitatea reflexa lipsa de raspuns =0; grimasa =1; tuse , tipat =2 => Culoarea tegumentelor cianotice/palide = 0 ; corp rozat,extrremitati cianotice = 1; roz generalizat =2 Scorul APGAR a fost propus de Virginia Apgar in 1953 ca o modalitate de evaluare masurabila in sala de nasteri , se aplica si in zilele noastre In functie de scorul APGAR distingem 4 grupe : 1) Scor APGAR 8-10 =>resp spontana , peste 100 bat/min ; tegumente roz 2) Scor APGAR 5-7 =>resp se reia doar dupa manevre tactile; sub 100 bat/min; tegum. cianotice 3) Scor APGAR 3-4 =>resp.spontana;sub 100 bat./min. 4) Scor APGAR 0-2 =>nu are respiratie si batai cardiace cianotic,hipoton,nu reactioneaza reflex e un n.n. cu risc de morbiditate si chiar mortalitate Peste 50% din prematuri cu virsta gestationala cuprinsa intre 25-26 saptamini cu scor 0-3 raspund bine la resuscitare.Prelungirea unui scor APGAR de 5-10-15 minute dupa nastere indica risc de mortalitate crescuta ,iar daca acesti copii supravietuiesc au risc de paralizie cerebrala N.n. cu risc este acel n.n. care este in pericol de morbiditate si chiar de mortalitate mai ridicat decit ceilalti n.n. de aceeasi virsta IMPORTANT : Anamneza corecta + Masuri de supraveghere diferentiata a nasterii inclusiv internarea mamei inainte de expulzie in serviciu cu posibilitati superioare de asistenta medicala Exista o serie de conditii care pot pune in stare de alerta personalul medical de neonatologie si obstretica asupra unor posibile evenimente patologice ce pot apare in evolutia acestei categorii de n.n. CAUZELE DE APARITIE A NOU-NASCUTULUI CU RISC Cauze materne : - virsta mamei (16-40ani) - Factori personali (nivel socio-economic,fumat, alcool, droguri,subalimentatie, traumatisme fizice,activitatea profesionala a mamei , stres, activitate prelungita si grea) - Boli ale mamei (diabet, boli renale,cardiace ,pulmonare ,HTA ,anemie),infectii urinare, izoimunizare, trombocitopenie ,infertilitate ,singerari in al-3-lea trimestru de sarcina, alte nasteri premature ,ruptura de memnbrana ,epilepsie,medicatie cronica (anticonvolsivante),anamneza obstreticala patologica,hipertermie Cauze fetale : gestatii multiple,sindrom de insuficienta placentara (prea mare sau mica),macrosomi , pozitii fetale anormale, boli congenitale de cord, aritmii supraventriculare cu debit intrauterin , acidoza, polihidramnios ( anencefalie , tulburari neuromusculare, atrezie de esofag ,hernie diafragmatica, chilotorax , omfalocel, anemie ,infectie intrauterina, hipoplazie pulmonara, postmaturitate Chilotorax = spargerea unui vas limfatic in cavitatea toracica Anencefalie = lipsa de dezvoltare a creierului CONDITII LEGATE DE NASTERE SI EXPULZIE Sunt : prematuritate ; febra, hipertensiune materna ; travaliu precipitat ; prolabare de cordon ; prezentatie anormala ; tetanie uterina( muschi contractati puternic) ; lichid amniotic contaminat cu meconiu ; anomalii de placenta (prea mica-mare) ; analgezie obstreticala ; operatie cezariana CONDITII IMEDIATE PERINATALE Sunt : prematuritate , postmaturitate ,scor APGAR mic la un minut si la 5 minute dupa nastere ; paloare ; soc neonetal ; infectia lichidului amniotic IN functie de virsta gestationala si greutatea de la nastere n.n. se clasifica in : Prematur = n.n. sub 2500gr. si VG (virsta gestationala)sub 37 sapt. Dismatur = n.n. la termen greutate sub 2500 gr. ,dar la termen Postmatur = n.n. la 40 de saptamini Macrosom = greutate peste 4000gr. PREMATURITATEA Numarul de n.n. vii cu greutatea mai mica sau egala cu 2500gr. si VG sub 37 saptamini => Calsificare : Gradul I = GN 2500-2000gr.; Gradul II = GN 2000-1500gr.; Gradul III = GN 1500-1000 gr. ; Gradul IV = GN sub 1000 gr.

=> Etiologie : Aceleasi cauze discutate la n.n. cu risc => Caractere antropometrice ale prematurului : Gr mai mica sau egala 2500gr. ; lungime > 47 cm ; perimetru cranian cu cca. 4 cm. mai mic decit cel toracic ; capul reprez 1/3 din lungimea totala a corpului Caractere morfologice : pielea este rosiatica ,subtire si lasa sa se vada prin transparenta venele superficiale ; lanungo(par ) abundent tesut adipos subcutanat neformat fontanelele larg deschise si suturile craniene -------------- unghiile nu ajung la marginea libera a fala ngelur pavilioanele urechilor au aspect de structura membranoasa frecvent hemoragii ombilicale MARILE DEFICIENTE FUNCTIONALE ALE PREMATURULUI 1 ) Respiratorii : resp. neregulata, tendinta de colabare alveolara datorita deficitului de surfactant ; ventilatie slaba(hipoventilatie pulmonara datorita capacitatii vitale scazute) , lipsa reflexului de tuse ducind la aspiratii de alimente si secretii si astfel duce la bronhopneomonie de aspiratie, crize de apnee si cianoza datorita imaturitatii centrului respirator 2 ) Cardiovascular : Tendinta la insuficienta cardiaca ,circulatorie (colaps) ; fragilitate capilara crescuta cu risc de hemoragii 3 ) Digestie : capacitate gastrica redusa impunind mese in cantitati mici si dese;reflex de supt si deglutitie redus sau absent ;deficit de lipaza gastrica 4 ) Hepatic : deficit constant prelungit de gluconil-transferaza hepatica ,ceea ce face ca icterul fiziologic la prematuri sa fie mai intens si mai prelungit ; deficit in excretia sarurilor biliare 5) Renal : capacitate de concentrare a rinichilor scazut 6) Hematologic : anemie instalata la citeva saptamini de la nastere ; deficit de factori de coagulare sintetizati in ficat cu ajutorul vitaminei K 7) De termoreglare : mare instabilitate termica ; centru termic imatur ; termogeneza este slaba datorita regimului sarac in calorii in primele luni de viata si slabei activitati musculare ; protectia contra frigului este redusa datorita tesutului adipos subcutanat slab dezvoltat care in mod normal functioneaza ca un manson ; suprafata cutanata de iradiere este relativ mai mare , nu are panicul adipos 8) Metabolic : hipoproteinemie ,hipoglicemie ; hipocalcemie poate determina tetania neonatala 9) Imunitate : are bariera tegumentara si mucoase subtiri si permeabile ; prezenta plagii ombilicale ; imaturitatea sistemului limfatic ; activitatea fagocitara slaba a leucocitelor; lipsa febrei in majoritatea infectiilor ; tendinta de diseminare a focarelor infectioase ; deficit al factorilor imunitatii mediate umoral (anticorpi , complement seric , properdina) 10)Sistemul Nervos : reactivitate foarte scazuta ; tipat slab urmat uneori de criza de apnee si cianooza ; hipotonie musculara marcata ; reflexe slabe abia schitate sau absente .

CURS 3 PUERICULTURA DISMATURUL Dismaturul este nou-nascutul la termen ,dar are greutatea la nastere egala sau mai mica de 2500 gr. Dismaturii reprezinta 1/3 dintre n.n. cu GN mica. Factorii materni si sindromul insuficientei placentare reprezinta cauzele determinante ale dismaturitatii. Dintre factorii fetali : boli genetice ; anomalii cromozomale ; malformatii (SN, Schelet) ; infectii intrauterine in primele luni( rubeola ,boala incluziilor citomegalice). Dismaturul se deosebeste de prematrur prin : - durata normala a sarciniila dismatur - lungimea peste 47 cm. la nastere (la dismatur) - nu are caracterele morfologice pregnante ale prematurului. POSTMATURUL Postmaturul este n.n. care a depasit 287 zile de varsta gestationala. Are aspect caracteristric : - pielea de pe palme incretita (miini de spalatoreasa.) - Vernix caseoasa redus (grasimea redusa-piele aproape uscata) -Lanungo (par) absent - Prezenta descuamatiei fiziologice. Daca se dapaseste virsta sarcinii peste 300 de zile atunci pronosticul devine sever .Se recomanda ca dupa scurgerea celor 42 de saptamini de gestatie sa se efectueze operatie de cezariana. MACROSOMUL Macrosomul este n.n. cu greutatea la nastere peste 4000 gr .Greutatea mare la nastere constituie factor de risc atit pentru mama cit si pentru fat. Cauzele macrosomiei sunt : -Primitive= transpozitia de vase mari (inversarea vaselor-iesirilor din inima) - Secundare = anomalia metabolica a glucozei( diabt insulino-dependent la mama,diabet gestational.) = mame obeze = volum mare al placentei in caz de anasarca (lichid amniotic foarte mult) Risc fetal si complicatii Risc crescut de traumatism obstretical (hemoragioe intracraniana ,hematom cranian, fractura de clavicula )care duc la cresterea riscului de mortalitate perinatala si neonetala. Asfixie severa Hipoglicemie postnatala (nu rezista la regim hipocaloric tranzitoriu ce urmeaza pensarii cordonului ombilical) Pancreas fortat RESUSCITAREA NOU-NASCUT-ului IN SALA DE NASTERE Resuscitarea este initiata in sala de nastere de catre o echipa de personal medico- sanitar antrenat special in acest scop Se porneste de la ideea ca potential orice n.n. poate avea nevoie de resuscitare la nastere. De aceea pentru orice nastere trebuie sa fie pregatite atit echipamentul cit si personalul medical capabil sa intervina eficient. Orice nastere este o expectativa armata. Se parcurg 3 etape in maxim 30 secunde (totdeauna succesiv in aceasta ordine ): 1)Permeabilizarea cailor aeriene superioare 2)Initiere respiratiei 3) Mentinerea circulatiei 1)Permeabilizarea cailor aeriene superioare presupune pozitionarea n.n. imediat dupa expulzie .N.n. este plasat sub o sursa de caldura radianta,si se va sterge de lichidul amniotic cu un scutec caldsteril, pentru prevenirea piarderii de caldura.Dupa folosire scutecul se va schimba cu unul uscat si cald.Aceasta reprezinta o manevra tactila care poate declansa prima respiratie .N.n. se va pozitiona in decubit dorsal si cu capul in usoara extensie. .Dezobstructia gurii ,nasului si chiar a traheei prin := Aspiratie CRS = Introducerea sondei endo-traheale (neobligatoriu) 2)Initierea respiratiei se face prin : =stimularea tactila cu gesturi blinde.:-lovire usoara a talpilor cu palma sau degetul frecarea blinda a spatelui n.n. de catre examinator.

=ventilatie cu presiune pozitiva: se foloseste echipament pregatit dinaintea nasterii: balon cu masca,sau balon cu sonda endotrahe Sursa de oxigen este obligatorie.Ventilatia n.n. se va face cu o frecventa de 40 resp/minut. = Mentinerea circulatiei masaj cardiac extern = Medicamente ( adrenalina pentru stimularea batailor cardiace) Aplicarea intirziata sau inadecvata a acestor masuri de reanimare le va scadea eficienta.Hipoxia prelungita fiind la originea leziunilor cerebrale. Indicatiile ventilatiei cu presiune pozitiva (presiune necesara pentru a invinge bariera existenta) Orice apnee care nu raspunde la stimularea tactila,la frecvente cardiace sub 100 /minut Ventilatia asistata cu presiune pozitiva se intrerupe cind : -Nu respira spontan -Nu are frecventa cardiaca peste 100/min.daca se mentine frecventa cardiaca de 80/min.se trece si la C (mentinerea circulatiei) Masajul cardiac extern se aplica totdeauna unui n.n. care este deja ventilat (de cca. 15-30 sec.) si nu raspunde adecvat la aceasta manevra. Ritmul =120 compresii/minut Daca n.n. nu raspunde adecvat la masaj se administreaza medicamente. Scopul adimintrarii de medicamente : Stimulare cardiaca ; Amelioarea perfuziilor tisulare ; Reabilitarea Cai de administare : vene periferice ; vena ombilicala ;instilare endo-trahela Indicatiile medicatiei pentru resuscitatre neonatala -Daca frecventa cardiaca scade sub 80/minut si se ventileaza cu oxigen 100% si cu masaj cardiac efectuat timp de 1 minut -Daca zgomotele cardiace nu sunt perceptibile Medicamente utilizate :-adrenaline(epinefrina) -bicarbonat de sodiu - volum expanderic- in caz de semne de hipovolemie(paloare,puls slab,si frecventa cardiaca inadecvata)raspuns nesatisfacator la manevre de resuscitare -singe integral (O1,Rh-izogrp si izoRh) albumina umana ser fiziologic solutie Ringer lactat Efect clinic anticipat=> cresterea frecventei cardiace la minim100/minut,la 30 sec. dupa intreruperea administrarii. CRESTEREA SI DEZVOLTAREA(auxologie) Elementul esential ce deosebeste copilul de adult este procesul de crestere si dezvoltare .Copilul nu este un individ in miniatiura. Spre deosebire de adult copilul reprezinta un grup biologic complex si in rapida transformare :nounascut=> sugar=>prescolar=> scolar=>pubertar=>adolescent.Fiecare etapa prezinta particularitati morfo-functionale imunologice. La sfirsitul adolescentei cresterea este incheiata .Individul este considerat adult. Studiul cresterii si dezvoltarii se numeste auxologie Starea de deplina sanatate a copilului rezulta din suma : organism sanatos+ minte cercetatoare + personalitate stabila. Cresterea cunoaste 3 sigmoide ( accelerari de ritm) 1) intrauterin 2) postnatal astfel : -la inceput o scurta perioada de crestere si dezvoltare accelerata,urmeaza un ritm mai lent dar continuu(10-12 ani),de-a lungul intregii copilarii 3)faza finala de accelerare la pubertate,urrmeaza apoi o incetinire progresiva,pina la oprirea cresterii. Fiecare organ si sistem isi urmeaza propria rata a cresterii . Exista 4 tipuri de crestere a organelor si sistemelor: -cele care urmeaza tipul cresterii statuale(muschi,cord,ficat,rinichi.) -creierul are propria curba de crestere si dezvoltare(creste rapid in primii 2 ani de viata cind atinge aproape dimensiunile adulte nu insa si maturitatea) -sistemul limfatic atinge apogeul in perioada prepubertara,scade apoi progresiv -Aparatul reproducator atinge apogeul cresterii la debutul pubertatii(pubertatea =4ani in 2 faze)

Cresterea este:= Calitativa diferentiere celulara (specializare celulara pentru o anumita functie) = Cantitativa- prin hiperplazia(multiplicarea celulara) -prin hipertrofia celulara este legata de sinteze proteice,cresteri de volum celular LEGILE CRESTERII : 1)Legea alternantei-segmentele corpului nu cresc toate in acelasi timp,ci alternativ(membrele superioare nu cresc in acelasi timp cu cele inferioare) 2)Legea proportiilor pentru fiecare perioada a copilariei exista un anumit ritm de crestere (accelerat pina la 3 ani,lent intre 5-7 ani) 3)Legea antagonismului morfologic si ponderal in perioada de crestere cumulativa diferentierea celulara este redusa ,la fel si invers. 4)Legea cresterii inegale- Fiecare segment al corpului are propriul sau ritm de crestere Factorii care influienteaza cresterea si dezvoltarea sunt : A)Factorii genetici= fiecare din cele100000 de gene influienteaza o anumita parte a embrionului si fatului,dar nu toaate genele sunt active de la nastere.Patologia acestor gene determina o serie de afectini (aneu-ploidii,deletii,translocatii,inversiuni) Ereditatea conditioneaza partial talia definitiva si dimensiunile copiilor la diferite virste,cat si ritmul menstruatiei si momentul instalarii ei. Copii cu talie mare provin din parinti care au si ei talie mare.Factorii genetici au rol in determinarea inteligentei. B) Factorii de mediu a)prenatal=pot modifica planul genetic al viitorului organism. Ei actioneaza din momentul fertilizarii: =>nutritia-deficiente vitaminice si carentele alimentare influienteaza negativ cresterea si dezvoltarea =>factorii mecanici-anomalii de implantare a placentei,oligohidramnios,bride amniotice =>factori chimici alcool,nicotina,citostatice,antitiroidiene =>factori endocrini- diabet zaharat matern,sindromul adrenogenital =>factori actinici- razeX,radium =>factori infectiosi- toxoplasmoza(primele3 luni) =>factori imunologici- incompatibilitate de grup sangvin si Rh b) postnatal sunt in parte acceasi care actioneaza si intrauterin : =>factori rasiali si ecologici-sezonul influienteaza cresterea si dezvoltareea(primavara creste statura ; toamna creste cresterea ponderala) =>nutritia subnutritia cronica are cele mai nocive consecinte =>factorii socio-economici,culturali,politici actioneaza prin nutritie ,igiena,asistenta medicala conditii de locuit,educatie. =>factori fizici-exercitiul fizic are rol favorabil asupra cresterii si dezvoltarii,prin tonifierea musculaturii, inrtarirea articulatiilor,ameliorarea oxigenarii,facilitatea termogenezei. => factori hormonali :- hormonul somatrotop STH-actiune anabolizanta -hormoni tiroidieni intervin in osteogeneza -glucocorticoizii-au actiune inhibitoare asupra cresterii -insulina -hormon anabolizant -glucagonul -hormon catabolizant -parathormonul-intervine in mineralizarea scheletului -hormonii sexuali au actiune anabolizanta ,stimuleaza cresterea in greutate

CURS 4 EVALUAREA CRESTERII SI DEZVOLTARII Se face prin evaluarea parametrilor fizici ai copilului cu cei ai altor copii sanatosi de aceeasi virsta,sex si din aceeasi zona geografica. Masuratorile au stabilit curbe dinamice derivate matematic si numite,,derivatii standard .Curbele au aspect Gaussian(,,de clopot) Media va grupa cel mai mare numar de copii ,iar extremele reprezinta limitele normalului. Cele mai folosite modalitati de evaluare a cresterii si dezvoltarii sunt : maturitatea scheletica si dentara,talia,greutatea,perimetrul cefalic,starea de nutritie,fontanela. VIRSTA OSOSASA este cel mai fidel indicator al cresterii .Evaluarea ei foloseste radiografii ale marimii :se determina numarul si dimensiunile centrilor hipofizari la virste cronologice date. IMPORTANT ! OSIFICAREA BOLTII CRANIENE ! La nastere ramin neosificate fontanele : Fontanela mare(FA) : =este intre osul frontal si oasele parietale = este prezenta la toti n.n. = la nastere are dimensiunea de 3-4 cm. =in conditii normale se inchide pina la virsta de 18 luni = are forma de romb Fontanela mica (FP) = se afla intre oasele parietale si occipital =este prezenta la nastere la 1/3 din n.n. = are forma triunghiulara = dimensiunea de 7-8 mm =se inchide inaintea virstei de 4 luni DENTITIA Calcificarea dentitiei primare incepe din a-7-ea luna de sarcina.Primii dinti erup de regula la 6-8 luni de viata (incisivii mediani inferiori)Apoi in medie cite un dinte pe luna *la un an =>cca. 8 dinti(incisivii) * la 12-18 luni=> apare primul premolar * la 18-24 luni => caninii * la 2 ani si 6 luni pina la 3 ani =>apare al doilea premolar si se completeaza cei 20 de dinti ai dentitiei primare(de lapte) Dentitia definitiva incepe cu molarul ,,de 6 ani--------a intregii dentitii.Cel de-al 2-lea molar apare la aprox.12 ani.Intre aceste 2 etape se schimba progresiv dintii ,,de lapte Molarul al 3-lea ,,de minte apare dupa pubertate,la orice virsta (uneori niciodata) ERUPTIA DENTARA este fenomen normal.Este precedata de hipersalivatie,prurit local,indispozitie.Rar eruptii dificile cu agitatie,inapetenta,ascensiuni febrile,scaune diareice. LUNGIMEA : se masoara cu pediometrul pina la virsta de 6-8 luni ,apoi in pozitie verticala.Lungimea la nastere :50 cm(47-55 cm)apoi se adauga :=4 cm in prima luna =cite 3 cm in lunile II- III = 2 cm in luna a IV-a astfel ca la un an copilul masoara 70-75 cm. = In al 2-lea an creste cca. 12 cm(1 cm/luna) Talia adulta va fi reprezentata de 2x lungimea de la 2 ani Formula pentru estimarea lungimii de diferite virste : Formula Geldrich(pentru copii peste 2 ani) : L= 80+ 5x V(virsta in ani) Cresterea staturala scade rapid in intensitate dupa virsta de 13 ani la fete si 15 ani la baiete si inceteaza la 17-19 la fete ,iar la baieti poate continua foarte lent ,chiar dupa 20 de ani Capul reprezinta := din lungimea n.n. , = 1/3 la copil de 2 ani, = 1/8 la copil de 8 ani GREUTATEA -reflecta cresterea tuturor dimensiunilor -este un indicator valoros al cresterii -la nastere este de 2.5-3.5 kg.(de la 7 ani se pune 1 kg.pe an) Scaderea fiziologica in greutate dupa nastere 5,-10%din GN Cresterea in greutate : 750gr/luna in primele 4 luni 500gr/luna in urmatoarele 4 luni 250 gr /luna in ultimele 4 luni din primul an in al 2-lea an spor mediu lunar de 200-250gr.. Dupa virsta de 2 ani sporul ponderal este de cca. 2-2.5 kg./an

10

Debutul exploziei cresterii ponderale pubertare coincide cu cel al cresterii in lungime Formula de evaluare a cresterii in greutate : formula HEMAN (ptr. copilul peste 1an): G=9+2xV(virsta in ani) Perimetrul cranian (PC) reflecta in primii 2-3ani,crestera encefalului.PC la nastere 34-37cm, se adauga 10-12 cm in primul an si 10 cm in urmatorii 17 ani Perimetrul totacic (PT) :Este cu 1-4 cm mai mic decit PC la nastere (31-34cm) Egaleaza PC la 1 an (47 cm) Apoi creste mai rapid decit PC Perimetrul abdominal (PA) : este de 38 cm la nastere 44 cm la un an 46 cm la 2 ani Suprafata corporala (SC) este importanta in posologia medicamentelor ALTE DATE SOMATO (ANTROPO) METRICE= plica cutanata = circumferinta gambei si a bratului =grosimea tricepsului brahial = diametrul pelvin = diametrul biacromial ( intre cele 2 apofize) PUBERTATEA Pubertatea este perioada dezvoltarii caracterelor sexuale secundare si a maturizarii biologice a organelor sexuale .Sfirsitul ei marcheaza debutul in adolescenta( aici cresterea in lungime inceteaza) -Incepe la 11 ani la fete si la 12-13 ani la baieti -debutul este influientat de factori genetici (modelul parintilor) ,de factori climatici(latitudine),de nutritie. Debutul pubertatii este marcat de aparitia menarhei la fete si a pilozitatii pubiene la baieti . Apoi apar succesiv :la fete se dezvolta sinii ,pilozitatea pubiana,apoi axilara,apar menstrele,se modifica forma coapselor si trunchiul La baiete se dezvolta pilozitatea pubiana,axilara,faciala,se dezvolta testicolele,se pigmenteaza scrotul,se schimba vocea,se dezvolta musculatura. Fenomenele complexe neuro-endocrine din timpul pubertatii sunt determinate de axul hipotalamohipofizo-gonadial care va determina aceea ,, sexualizare psihica proces care va determina intreg comportament sexual al individului. Cresetrea si dezvoltarea in adolescenta : implica o serie de modificari,fizice,sexuale,la care se adauga adaptari congenitale ,emotionale, socio-culturale(cresterea treptata a independentei,noi motivatii si comportamente,apar simtul datoriei si al responsabilitatii) DEZVOLTAREA PSIHOMOTORIE Cuprinde : comportamentul motor + comportamentul cognitiv + comportamentul verbal + comportamentul social afectiv PRINCIPALE ACHIZITII LA SUGAR : =>La 1 luna : usoara hipertonie(contractie) a muschilor flexori- reflexul de apucare prezent ; reactioneaza global la stimuli-urmareste cu privirea jucaria in miscare =>La 2 luni : reactioneaza la sunete ,zimbeste persoanelor familiare,gingureste ,urmareste cu privirea. =>La 3 luni : isi tine capul ridicat; isi recunoaste mama,se joaca cu miinile,emite sunete voioase =>La 4 luni : Sta sprijinit perioade scurte,intoarce capul spre persoana care vorbeste,ride in hohote daca e stimulat. =>La 6 luni : se intoarce de pe spate pe abdomen,trece jucaria dintr-o mina in alta;sta mult timp tinut in sezut usor sprijinit =>La 7 luni :sta in sezut nesprijinit,se uita dupa jucaria care ia scapat =>La 8 luni :isi recunoaste numele,exprima bucurie,plinge cind este certat =>La 9 luni :sustinut de axile face miscari de mers,se ridica singur in picioare,apuca obiectele cu 2 degete. =>La 10 luni : umbla in 4 labe ;intelege interdictia =>La 11 luni : merge tinindu-se de mobila ,intelege ordinele simple (este perioada comunicarii preverbale) ; primul cuvint =>La 12 luni : merge tinut de o mina,arata parti de corp , are vocabularul format din 2 cuvinte cu sens Dupa virsta de 1 an

11

=>La 15 luni : merge bine,se aseaza si se ridica singur de pe podea ;are vocabular activ format din 4-6 cuvinte,solicita atentia =>LA 18 luni : incepe sa alerge ;urca si coboara trepte sustinut ;aduce la cerere un obiect familiar ;spune8-10 cuvinte ;cere olita la timp =>La 21 luni : merge inapoi,formeaza propozittii din 2 cuvinte cu sens =>LA 24 luni : urca si coboara singur pe scari,formeaza propozitii din 2-3 cuvinte,executa treburi casnice mici. =>La 27 luni : pune intrebari,stie sa-si pronunte numele,isi vorbeste singur cind se joaca. =>La 30 luni : prinde si arunca mingea ;cunoaste sensul pluralului . =>La 36 luni : foloseste alterantiv picioarele la urcat ,pedaleaza,pune intebari,se apropie de alti copii =>La 4 ani : numara corect 4-5obiecte,executa miscari cu dificultate crescinda(sarit,catarat);se adapteaza la programul zilnic fixat =>Catre 6 ani : functiile motorii sunt stapinite fara dificultate ;apare gindirea logica =>In perioada scolara odata cu detasarea de familie copilul incepe sa-si petreaca mai mult timp in afara acesteia,la scoala sau la joaca apar situatii conflctuale intre parinti si copii. = >La pubertate si adolescenta : insidios apar modificari comportamentale ce vor defini comportamentul tinarului,efect,actiuni, independenta,creste spiritul de initiativa,se dezvolta capacitatea de sinteza si abstractizare,apare interesul pentru sexul opus .Este perioada de efort educational maxim,cu imprimarea unei discipline in munca,gindire si comportament

12

Curs5

NUTRITIA SI ALIMENTATIA PEDIATRICA

Nutritia =totalitatea proceselor fizico-chimice de asimilare si dezasimilare a alimentelor din organism prin care se asigura nevoile de crestere si dezvoltare corespunzatoare virstei,o activitate fizica si intelectuala adecvata,promovind o buna stare de sanatate Necesitatile energetice ( calorice) : Valoarea energetica a limentelor se exprima in kilojouli(Kj)sau kilocalorii(Kcal) O kilocalorie reprezinta cantitatea de caldura necesara pentru a creste temeratura unui litru de apa de la 14.5* la 15.5* 1kcal = 4.184 kj Surse de energie principale pentru organism sunt : Glucide si Lipide 1g proteine furniz. aprox.4 kcal 1g lipide furniz. aprox. 9kcal 1g glucide furniz.aprox. 4kcal Necesitatile energetice la copil trebuie sa acopere cheltuielile zilnice necesare pentru : metabol de intretinere + procesul de termoreglare + activitatile zilnice + pentru nevoile de crestere METABOLISMUL DE INTRETINERE = este metabolismul bazal + nevoi functionale necesit energetice globale. N.n. = 80kcal/kg/zi 1-3 luni=120kcal/kg/zi 3-6 luni = 110kcal/kg/zi 6-12 luni= 100kcal/kg/zi copil mic=90kcal/kg/zi prescolar= 80kcal/kg/zi scolar = 50-60kcal/kg/zi APORTUL ENERGETIC GLOBAL: 1-3 ani=1300kcal/zi 4-6 ani= 1700kcal/zi 7-9 ani= 2200kcal/zi 10-12ani=baieti-2700kcal ;la fete =2300kcal 13-15ani =baieti-3100kcal ; fete = 2600kcal 16-19 ani=baieti 3600 kcal ; fete= 2800 kcal Accelerarea cresterii in perioada prepubertara necesita un aport caloric de 40kcal /kg/zi cresterea ponderala se opreste Ratia alimantara la sugar determina stimularea sistemului enzimatic al lipidogenezei,ceea ce va duce la hipertrofia si hiperplazia celulelor adipoase in perioada la sugar.Aceasta va determina obezitate precoce cu prognostic nefavorabil Ratia alimentara lipocalorica deprima SN simpatic,copilul va ecomomisi energia pentru nevoile de intretinere si termogeneza,aceasta va fi urmata de diminuarea pina la oprire a cresterii ponderale si staturale cu aparitia malnutritiei NECESARUL DE APA :Cantitatea de apa din organism este invers proportionla cu virsta : -la embrion apa reprezinta 90% din greutatea corporala -la copil 70-75% -la adult 60-65% TOURNOVER-ul apei la sugar este mai rapid decit la adult ca urmare si necesarul de apa /unitate de greutate este mult mai mare ca la adult(de cca.3 ori mai mare) Nevoile de lichide depind de virsta si continutul caloric al alimentelor. La sugar continutul se real. prin : -pierderi insensibile care se raporteaza la suprafata corporala mare a sugarului -incapacitatea de concentrare a urinei cu pirderi urinare care depasesc40-50%din vol.de lichide ingerat -temperaturii ambientale crescute/fototerapie -conditii patologice(pierderi digestive,lipsa de aport) ROLUL APEI IN ORGANISM :-Intra in compozitia celulelor si tesuturilor -reprezinta mediul intern in care se desfasoara reactiile biologice -intervine in reactiile de cataliza,hidroliza,tamponare -realizeaza solutii -reprezinta calea de transport a numeroase substante -intervine in termoreglare -face legatura intre mediul intern si cel inconjurator

13

NECESARUL DE PROTEINE :Sursa de proteine in primele 6 luni de viata este exclusiv lactata Alimentatia naturala ofera sugarului un aport proteic ideal d.p.d.v.cantitativ si calitativ Laptele de vaca are un aport proteic crescut ,dar utilizare digestive scazuta. In alimentatia divesificata se recomanda ca50% din proteinele din alimentatie sa fie de origine animala(lapte,carne,oua,peste,brinza) Nevoile de proteine : la sugar alimentatie exclusiv la sin (in primele 6 luni) :1.8-2.3g/kg/zi La sugar alimentatia artificiala :3-3.5 g/kg/zi Peste 6 luni : 1.5-2g/kg/zi Rolul proteinelor in organism : -constituienti ai tuturor celulelor - Asigura reinoirea tuturor celulelor si tesuturilor -intra in compozitia hormonilor si enzimelor -asigura forta fizica si intelectuala -intra in compozitia anticorpilor,asigurind apararea organismului impotriva infectiilor -mentine presiunea coloid-osmotica si echilibrul acido-bazic -rol de transportor pentru ionii de Cu,Ca,Fe,Zn,I,sau pigmenti (biliribina) -pot deveni sursa energetica (neeconomica insa) Deficitul aportului proteic:-incetinirea cresterii;scade sinteza de enzime hormoni,Ig;apar edeme hipoproteice si malnutritia proteica Excesul de aport proteic :=>tulburari digestive(diaree de putrefactie) =>suprasolicitarea functiei renale(catabolismul proteic crescut va determina formarea de urina in cantitati crescute ce trebuie eliminata renal, suprasolicitind astfel rinichiul ) =>amoniul rezulta din catabolismul proteic si este netoxic. In cantitate mare daca amoniemia este crescuta timp indelungat va detarmina un coeficient de inteligenta scazut la acel copil =>se formeaza celule mari care se vor incarca ulterior cu grasimi. NECESARUL DE LIPIDE Surse de lipide pentru organism : alimente de origine animala si vegetala. Lipidele alimentare sunt reprezentate de trigliceride,fosfolipide,colesterol, derivati metabolizati ai grasimilor (exogena) (AG saturati , AG nesaturati,Glicerol,corpi cetonici) AG poli-nesaturati de tipul acid linoleic,acid arahidonic sunt esentiali, adica nu pot fi sintetizati de catre organism,sursa lor fiind exogena. Trigliceridele pot fi : =cu lant scurt (au putere calorica scazuta 5-3 kcal/g ) = cu lant mediu ( au putere calorica medie 8,3 kcal/g) = cu lant lung ( au putere calorica mare 9 kcal/g) Tirgliceridele cu lant mediu si scurt se absorb usor digestiv,de aceea intra in compozitia unor preparate dietetice pentru sugari. Rolul lipidelor in organism : *principala sursa pentru organism *participa la formarea unor celule si tesuturi (membrana celulara,tesut nervos) *intra in structura unor hormoni ,postaglandine,leucatriene,anticorp *rol in mentinerea integritatii tegumentelor si fanerelor *Transporta taurina care este absolut necesara integritatii fotoreceptorilor *Favorizeaza absorbtia vitaminelor liposolubile *Rol antitoxic Minimum de lipide in ratia alimentara : 1,5-g/kg/zi. Lipidele acopera 35% din ratia calorica Nu se suprima colesterolul alimentar in perioada de sugar deoarece este necesar pentru devoltarea SN. Carenta de lipide in alimentatie determina : =oprirea cresterii = leziuni trofice ale pielii ,fanerelor si mucoaselor,leziuni oculare = creste adezivitatea plachentara cu riscul de tromb Excesul de lipide in alimentatie determina : obezitate,steatoza hepatica,diaree Excesul de AG nesaturati determina : carenta de vitamina E si hemoliza Excesul de AG esentiali determina formarea de calculi biliari

14

NECESARUL DE GLUCIDE Glucidele trebuie sa asigure 25-55 % din aportul caloric total . Glucidele sunt reprezentate de : Monozaharide ( glucoza,fructoza,zaharoza) Dizaharide -polimeri ai glucozei ( maltoza,lactoza,zaharoza) Polizaharide (amidon,glicogen, fibre alimentare) Lactoza este principalul glucid din lapte Fibrele alimentare sunt reprezentate de celuloza, hemiceluloza, lignina,peclina.Ele intra in alimentatia sugarului de la 4-5 luni Aportul scazut de fibre alimentare favorizeaza o serie de boli ca : arteroscleroza,dislipidemie,litiaza biliara,obezitate,cardiopatie ischiemica, apendicita,diverticulita,cc de colon Rolul glucidelor in organism := sursa principala de energie = sursa de caldura pentru organism = sustinerea activitatii musculare =rol plastic : intra in structura glicoproteinelor,glicolipidelor,participa la procesul de mielinizare si dezvoltare a creierului Excesul de glucide determina obezitate,diabet zaharat,carii dentare FACTORI DE PROTECTIE ANTIINFECTIOASA AI LAPTELUI MATERN : *Factori celulari(marcofage,pmn,limfocite),Ig,lactoferina,lizozim,lactoperoxidaza,fractiunea C3,C4,factor antistafilococic (inhiba cresterea stafilococcului auriu) ; *subst.cu rol antiviral ; *factori bifidus(favorizeaza colonizarea in intestiunul gros al sugarului,alimentatia la sin cu lactobacilul bifidus) ALIMENTATIA COPILULUI SI SUGARULUI In primele 4 luni alimentatia este exclusiv lactata Dupa modul de alimentare a sugarului se descriu 4 tipuri de alimentatie : *Alimentatie naturala : inseamna alimentatia numai cu lapte exclusiv matern in primele 4 luni de viata. Alimentatia artificiala : alimentatia in primele 4 luni de viata cu laptele altei specii ,de obicei lapte adoptat avind ca sursa laptele de vaca. *Alimentatia mixta : alimentatie in primele 4 luni de viata cu laptele de mama + un preparat de lapte adaptata ,atunci cind secretia lactata a mamei este insuficienta. *Alimentatia diversificata : trecerea treptata de la o alimentatie exclusiv lactata la o alimentatie variata.Sugarul primeste si alimentatie nelactata ,de consistenta semisolida ,ca o etapa de trecere spre o alimentatie complexa ALIMENTATIA NATURALA Calitatile superioare ale laptelui de mama : 1)Furnizeaza o ratie de alimentatie echilibrata ce cuprinde toate principiile nutritive necesare dezvoltarii somatice si cerebrale 2) Asigura protectie antiinfectioasa si antialergica ;Permite adaptarea automata la nevoile nutritionale ale copilului 3) Creeaza o legatura afectiva fundamentala intre mama si copil 4) Are aplicatii economice foarte importante 5) Asigura prevenirea malnutritiei protein-calorice

COMPOZITIA LAPTELUI DE MAMA Laptele de mama se prezinta in 3 variante : 1) Colostrul := este un lichid galbui ,secretat din ultimul semestrul de sarcina si citeva zile dupa nastere = este produs in cant. de 10-100 ml/zi , secretia creste in fiecare zi progresiv si se modifica treptat spre laptele de tranzitie si laptele matur =Caracteristici : are densitate crescuta ; este bogat in proteine ; are continut scazut in lactoza ;grasimi ; vitamine hidrosolubile si liposolubile; are Ig in cantitate mai mare decit laptele matur ;Ig asigura apararea antiinfectioasa. Este laptele cel mai bine suportat in perioada neonatala de catre rinichi

15

2) Laptele de tranzitie dureaza de la 1 saptamina pana la 4 sapt. =Creste concentratia de lactoza,fosfor,vitamine din complexul Ig = Scade concentratia de proteine si saruri minerale 3) Laptele matur se formeaza intre a 10si a 30-a zi dupa nastere.Compozitia lui nu este constanta pe parcursul aceleiasi lactatii,in cadrul aceluiasi supt si intre ce doi sini Laptele de mama= este mai mai apos la inceputul suptului(potoleste senzatia de sete) si mai bogat in grasimi la sfirsitul suptului(da senzatie de satietate sugarului) = contine 87-95% apa ; 5-13% substituient uscat(proteine,glucide,lipide,saruri minerale) = este un lapte de tip albuminois Proteinele din laptele de mama: =nu sunt influientate de variatiile aportului alimentar al mamei reprezinta9-13g/litru ptr.laptele matur =Sunt alcatuite din : cazeina 40% si proteine lactoserului 60%.Acest raport (40/60) sa demonstrat a fi variabil in functie de momentul lactatiei Cazeina este o fosfoproteina ,usor de digerat (este dispersata in micelii mici), contine taurina ( f.important in dezv. creierului si metabolismul colesterolului) Proteinele lactoserului :=alfalact-albumina serica intervine in digestia lactozei =Lactoferina este o oligoproteina ce are rol bacteriostatic; In abs Fe =>protectia sugarului in alimentatia la sin Ig din laptele matern : Ig A secretor, IgM, IgM, IgE. IgA secretor este diferit de IgA seric ,se gaseste in cant. f. mari in colostru Ig are rol in apararea antiinfectioasa a n.n. atit la nivelul mucoasei digestive cit si respiratorii.Nu impiedica colonizarea tubului digestiv cu flora saprofitta In caz de deficit de Ig A secretor in laptele matern este favorizat aparitria infectiei respiratorii si a diareei cronice Enzimele din laptele matern:= Rol in digestia laptelui si in apararea antiinfectioasa =Sunt: lizozimul(rol bactericid);alfa amilaza;lactoperoxidaza(rol bactericid asupra E.Coli si Salmonela) Glucidele (hidrati de carbon)din laptele matern: in cant de 70g/l-60g/l lactoza si 10g/l oligozaharide Lactoza este un dizaharid(glucoza+ galactoza)Reprezinta principalul constituient osmotic al laptei Oligozaharidele au rol in apararea antiinfectiooasa.Reprezinta factor de crestere pentru Lactobacilul bifidus Lipidele din laptele matern : in cant de 38-40g/l ; sunt alcatuite din TG(98%), colesterol,fosfolipide ,AGL Laptele matern contine :AG polinesaturati cu lanturi lungi in cantitate mare.Dintre AG din laptele matern cel mai important este acidul linoleic.Acesta este in cantitate de 5 ori mai mare decit laptele de vaca.El intervine in maturarea SN a copilului. Sarurile minerale din laptele matern :2g/l(Na,Ca,P,Fe,Cu,Zn,Mg,Se,Mn,Mo); Na este in cantitate mica in laptele matern.Ca urmare scade riscul de HTA Ca si P sunt in cantitate de 3 ori mai mica decit in laptele de vaca , dar sunt in raport optim absorbtiei Ca.(Ca/P este 2/1 in I.m. si 1,2/1 in Iv) Fe este in cant. Mai redusa in i.m. fata de i.v.dar cu absortie foarte buna Vitaminele din laptele matern : variaza in raport cu aportul lor in alimentatia mamei. Vitamina A : 1000ui/L-este cantitate suficienta pt. a proteja n.n. de infectiile cutanate Vitamina D := D3-22UI/l cantitate insuficienta pt. a proteja sugarul de aparitia rahitismului. = Sulfat de vitamina D1 care este hidrosolubila ; este in cant de 850 UI/l cantitate suficienta pt. al proteja Vitamina K in cantitate mica in colostrul.de aceea se administreaza vit.K fiecarui nn. in doza de 0,5-1mg.pentru a preveni aparitia bolii hemoragie la nn Vitamina B1 ;B3 ;B6- in cantitate mica in I.m. Vitamina B2;B12-in cant.suficienta in I.m. Vitamina C acopera nevoile sugarului. Alte substante ale Im : hormoni,PGE2 si F2 ;substante exogene excretate NECESARUL DE SUBSTANTE MINERALE Este cel mai mare in perioadele de crestere ale organismului ,efort fizic,stari febrile. Sodiul :=principal cation extracelular = nevoi pentru sugar :1-2 mEq/kg./zi = surse : lapte de vaca, lapte matern, legume,fructe,carne ,peste = rol : in mentinerea echilibrului Acido-bazic,a presiunii coloid osmotice

16

Potasiu : =principal cation intracelular = nevoi : 2,5 mmol/100cal = surse : carne,lapte,cartofi,fructe = rol : mentin echilibrul acido-bazic, a presiunii coloid osmotice; = intervin in contractia musculara Clor = este un anion extracelular = necesar : 0,3-0,5 g/zi Calciu = principal constituient al osului = rol : reglarea excitabilitatii neuro-musculare ;participa la procesele de coagulare;activeaza tripsina si lipaza pancreatica; transmite fluxul nervos; mentine echilibrul acido-bazic; realizeaza contractia miocardului = Surse : lapte si derivate din lapte, oua, peste,carne,zarzavaturi,fructe = nevoi : 400-600 mg/zi ptr. sugar = deficit de calciu =>rahitism ,tetanie, osteoporoza,mineralizarea deficitara a dintilor Fosfor = este constituient principal al oaselor si muschilor = surse : lapte,carne,peste,viscere,galbenus de ou. = absorbtia si eliminarea fosforului din organism este dependenta de vitamina D Raportul Ca/ P in organism este de 1,7 la nastere si creste la 2 la adult, raport ce nu se regaseste in majoritatea surselor alimentare Fier = intra in structura Hb ; mioglobulinei; a unor enzime celulare citocrom C , ATP = necesar : 8-15 mg/zi la prematuri; 5-9 mg / zi la sugar cu GN normala; Peste 4 luni 0,51mg/kg/zi ; La pubertate 12-24 mg/zi = Surse : carne, ficat, galbenus de ou, lapte, legume, fructe = carente de Fe => anemie hipocroma microcitara ; = Excesul de Fe in tesuturi => hemoderoza !! Rezervele de Fe ale organismului se constituie in ultimele luni de sarcina.Ele acopera nevoile sugarului in primele 3-4 luni de viata, de aceea prematurii au/nu au rezerve reduse de Fe la nastere Cupru = rol in sinteza Hb ;= stimuleaza cresterea = Surse : ficat, carne,peste,nuci,legume Flour = intra in structura dentara si ososasa = deficitul de flour=> carii dentare = Surse : alimente vegetale, apa de baut Magneziul = este un cation intracelular = Surse : din abundenta in legumele verzi = Rol: in metabolismul Ca; scade excitabilitatea neuro-musculara; favorizeaza patrunderea vitaminei B6 in celula nervoasa are actiune trofica vasculara = necesar: la sugar 60mg/zi; la adolescent 300-400mg/zi = deficit de magneziu=> convulsii,diaree,osteoporoza Zinc = este constituient al unor metalo-enzime si al unor depozite ,se gaseste in cantitati mari in colostrul hepatic =Are efect asupra acrodermatitei enteropatice descrisa la sugarii intoxicati. Iod = rol: in sinteza hormonilor tiroidieni ( moni,dio, tri si tertra-iodotirozia); in metabolismul energetic. = Surse : sarea de bucatarie imbogatita cu iod = Absenta in alimentatie => gusa endemica = este un mijloc terapeutic in cazul radiatiilor NECESARUL DE VITAMINE Vitamina A = rol : la nivelul celulei retiniene ; in eficacitatea mucoaselor si tesuturilor ; in procesul de crestere a oaselor si dintilor =Surse : lapte ; untura de peste ; ficat ; galbenus de ou ; morcov ;spanac ; ardei ; varza Vitamina D = rol : in metabolismul fosfo-calcic , ca co-factor antirahitic = Surse : exogene ou ,lapte,unt,ficat,ulei de peste Endogene sinteza in piele sub actiunea UV = Nevoi : 400-800 UI/zi Vitamina E = rol: antioxidant in metabolism si functia de reproducere ale glandelor endocrine,muschi,SN ; procese de crestere =Surse: plante verzi,orez,griu,drojdie de bere Vitamina K ( K1-7) = rol : in procese de coagulare a singelui ; in biosinteza colesterolului = Surse : spanac; urzici; ficat de porc

17

Vitamina C ( acid ascorbic)= rol : in formarea colagenului, substantei intercelulare ; favorizeaza absorbtia Fe = Surse : citrice, fructe, legume verzi. Se distruge in prepararea termica a alimentelor = Deficit=>scorbut = Excesul=> oxalurie Vitamina B1 = rol : in asigurarea functiei SN , in procese de oxido-reducere = Surse : cereale,ficat, peste, carne, oua Vitamina B2 = rol : in procese de oxido-reducere ; in functionarea SNC; a aparatului vizual; a epidermei = Surse: lapte,oua,spanac, mazare, fasole, crustacee Vitamina B6 = rol : in procese de oxido-reducere = Surse : cereale,legume,carne,peste = Deficit=>convulsii,anemie hiporcoma Vitamina B12 = rol: in hematopoieza = Surse : ficat, creier, splina, crustacee ; = Deficit=> anemie pernicioasa

18

Curs 6

Tehnica alimentatiei naturale

Pregatirea pt.alim. naturala incepe inca din timpul sarcinii,prin pregatirea psihologi-ca a viitoarei mame. In primele 24 ore de la nastere nn va fi pus la san.Daca nasterea s-a produs pe cai naturale si nn este sanatos,atunci acesta va fi pus la san in primele 6 ore dupa nastere. Cu cat copilul este mai precoce pus la san cu atat va creste in timp durata alaptarii. In prima zi nn va fi pus sa suga 5 min. la ambii sani, la interval de 3 ore(pt. a stimu-la secretia lactata), cu pauza de 6 ore in cursul noptii. NU se va lua nn de la sanul mamei dupa cele 5 min.(contact mama-copil). In a 2-a zi nn va suge 10 min. In zilele urmatoare durata suptului se va mari la 20-30 min.La inceput sugarul suge des,dupa meto-dala cerere.Se favorizeaza secretia lactata.Apoi sugarul isi regleaza mesele singur : Nn cu GN sub 3000 g. va primi 7-8 mese/zi. Nn cu GN peste 3000 g. va primi 6-7 mese/zi. In primele 2 sapt. - 60-80 ml/masa. Intre - 1-2 luni 120-150 ml/masa; - 2-3 luni 150-170 ml/masa; Peste 4 luni 160-180 ml/masa. Dar cantitatea de lapte ingerata nu este aceeasi la toate mesele.Ptr aprecierea secretiei lactate a mamei se face media cant. de lapte primite/24 ore. Pt. alaptare: - sugarul infasat in scutece curate; mama spala miinile si sanul cu apa si sapun la fiecare supt. In primele zile lehuza va alapta stand in pat, apoi in pozitie sezand cu picioarele sprijinite pe un scaunel.- pozitia sugarului: cu capul, gatul si spatele sprijinit pe antebratul mamei a.i.palma mamei sa cuprinda fesele sugarului. Se stoarce putin sanul si se indepar-teaza primele picaturi ce pot fi conta-minate cu germeni.Se atinge obrazul copilului cu sanul - apare reflexul de orientare pt. supt - mama va introduce mamelonul in gura copilului. Sanul este tinut de mana libera a mamei intre index si medius pt. a nu se obstrua narinele sugarului. Dupa supt sugarul este tinut in brate, in pozitie verticala, 5-10 min.,pt. a-l ajuta sa eructeze.Apoi va fi asezat culcat,in decubit lateral stang si apoi drept pt. a favori-za evacuarea stomacului si reaparitia senzatiei de foame. La suptul urmator se inverseaza ordinea sanilor pt. a realiza o evacua-re completa a lor si pt. a stimula secretia lactata. Durata alimentatiei naturale : este obligatorie in primele 3 luni de viata si este optima daca dureaza pana la 6-9 luni. Ablactarea se poate face brusc sau treptat. Ablactarea treptata este ideala;- se va inlocui un supt cu cate o masa de diversificare timp de saptamani sau luni;- este bine suportata si de catre copil si de catre mama. Ablactarea brusca este mai greu suportata, se face in caz de imbolnavire a mamei sau de deces al copilului; - necesita adm. de preparate medica-mentoase:antagonisti de prolactina (Bromcriptina- 2 cp/zi,15 zile). CONTRAINDICATIILE alim. naturale: C.I. materne permanente: TBC pulmonar activ, septicemie,eclampsie, neoplazii,boli psihice grave, IRen.,IC, DZ decompensat, tireotoxicoza, sarcina peste 20 sapt., trat.cu citostatice,diazepine, anticoagulan-te; mama cu Ag HBs pozitiv, HIV pozitiv. C.I. materne tranzitorii: infectii ale sanilor, ragade mamelonare sangerande,inf.acute tratate ca antibiotice (cloranfenicol, tetraci-clina,metronidazol,sulfamide, nitrofurantoin). C.I. permanente din partea copilului: galactozemie, intoleranta secundara la AG nesaturati. C.I. tranzitorii din partea copilului: sd. icteric cu BI crescuta. ALIMENTATIA ARTIFICIALA COMPOZITIA LAPTELUI DE VACA: apa 87,5% ; substanta uscata 12,5%.Este un lapte cazeinos precipita in flocoane mari.Necesita un timp mai mare pt. digestie. PROTEINELE din l.v.: 34 g/l; l.v. este de 3 ori mai bogat in proteine decat l.m. Excesul de prot. este transformat la niv. ficatului determinand hipertrofie hepatica. se solicita rinichiul pt. excretia incarcaturii osmotice mari(uree) determinand hipertrofie renala. - cazeina reprez. 80% din prot. l.v.

19

- Proteinele lactoserului: imp.este lactoglobulina ea este puternic antigenica. Este incriminata in alergia la prot. l.v. - Lactoferina este in cant. Redusa in l.v.aparitia anemiei feriprive la sugarii alimentati cu .l.v. - Ig din l.v. sunt distruse de enzimele proteolitice ale sugarului. - Prot. ce nu se absorb din l.v. determina dezv. la nivelul colonului a unei flore de putrefactie bogata in E.coli. GLUCIDELE din l.v. - sunt in cant. mai redusa decat in l.m. l.v. se va zahara 5% inainte de a fi administrat. LIPIDELE din l.v.- sunt reprez. de o cant. mai mare de AG saturati(74%), fata de AG nesaturati(26%). SARURILE MINERALE sunt in cant. de 2 ori mai mare in l.v. determinand osmolaritatea crescuta a l.v.Raport Ca/P inadecvat ceea ce det. absorbtie intestinala redusa de Ca. L.v. se va adm. sugarilor dupa fierbe-re-are un continut microbian crescut. Toate aceste deosebiri fata de l.m. fac din l.v. un aliment nerecoman-dabil sugarilor pana la 6 luni. Prematurul sau sugarul de prim trimestru,daca nu poate fi alimentat natural,va fi alimentat cu o formula de lapte adaptata pt. sugari (lapte dietetic pt. sugari). Formule de lapte : Se administreaza in urmatoarele situatii:Hipogalactia materna;Mame cu activ. socio-profesionala care nu-si pot permite o alaptare prelungita; -Sugari din leagane. Desi sunt apropiate calitativ de compozitia l.m.(prin interventia com-plexa a producatorului),form. de lapte nu vor fi niciodata identice ca rezulta-te cu cele ale l.m. Form. de lapte se prepara din l.v. care sufera importante transformari. Laptele adaptat se prezinta sub forma de pulbere (granule),se prepara instant (fara preparare termica),nu necesita nici un fel de adaos. Valoarea calorica e apropiata de a l.m. Prin indepartarea unei cant. de saruri minerale, are osmolaritatea mai mica decat a l.v.,protejand functia renala redusa a sugarului mic. Glicidele sunt reprez. de lactoza. Lipidele animale sunt inlocuite cu lipide vegetale (floarea soarelui,soia, cocos,germeni de griu). Se adauga vitamine si oligoelemente in cant. egale cu necesarul zilnic al sugarului. Tipuri de formule dietetice : * FORMULE DE START(de inceput): pt. sugari 0-4 luni pot fi adaptate: Humana1,Nutrilon, NAN1 sau partial adaptate:difera de prep. adaptate prin compozitia in glucidese adauga polizaharide la lactoza(amidon sau dextrinmaltoza): Milumil1, Similac. *FORMULE DE CONTINUARE:pt. sugari cu varsta peste 4 luni; se adm. in paralel cu diversificarea alimentatiei pana l la varsta de 1 an: Aptamil2,Bebelac2, Milumil2,NAN2. *FORMULE SPECIALE(adevarate preparate medicament-se folosesc in diferite afectiuni): - formule hipoalergenice(sursa de proteine:hidrolizat proteic):NAN H.A. - formule speciale pt. prematuri: Alprem,Pre-aptamil,Humana-pre. -formule cu continut redus in lactoza/fara lactoza:Milupa HN 25, Morinaga NL33.; preparate din soia(lipsesc lactoza si prot. din l.v.):Alsoy, Nutricare-Soia Tehnica alimentatiei artificiale : PRINCIPII de introducere a alimentatiei artificiale: noul aliment se introduce cand sugarul este in deplina stare de sanatate;Fiecare aliment nou se va introduce treptat,prin tatonarea tolerantei digestive. Alimentatia artificiala a sugarului impune respectarea unor masuri de igiena suplimentara fata de alim. naturala, in ceea ce priveste pastrarea,prepararea si manipularea vaselor necesare prepararii laptelui praf (biberoane,tetine). Sugarul este pregatit ca si in cazul alim. naturale.Nu va fi alimentat culcat in pat pt. ca exista riscul aspirarii laptelui in caile respiratorii si exista posibilitatea aparitiei otitei. Biberonul se tine oblic a.i. tetina sa fie plina cu lapte. La sugarul alimentat cu lapte de vaca:la sugarul mic NU se da lapte de vaca integral,ci diluat cu mucilagiu de orez: - in prima luna dilutia este de (o parte lapte,o parte apa de orez 2-3%, indulcit cu 5% zahar); - in a 2-a luna dilutia este de 2/3 (2 parti lapte,o parte M.O. + 5% zahar); - in luna a 3-a dilutia este de (3 parti lapte,o parte M.O.+ 5% zahar). - din luna a 4-a se poate da lapte de vaca integral( cand nu se poate adm. un preparat de lapte adaptat).

20

ALIMENTATIA MIXTA Este acceptata in urmatoarele situatii: nn nu depaseste GN dupa 15-20 zile de viata. apoi sporul ponderal este sub 150 g/sapt. Inainte de a trece la alim. mixta sau artificiala se elimina 3 posibilitati:Erori in tehnica alaptarii (aerofagie,mese administr la intervale mari de timp). Boli severe ale nn sau sugarului care nu este capabil sa suga la san Factori materni de hipogalactie ce pot fi corectati (dieta saraca in lichide, program de odihna pt. mama,reducerea starii de incordare a mamei, negolirea sanilor dupa fiecare supt). In caz de hipogalactie reala se trece la alim. mixta. Alimentatia mixta poate fi: Metoda complementara: copilul suge la ambii sani, apoi se completeaza masa cu lapte praf.Este o metoda fiziologica. Metoda alternativa: se alterneaza o masa de san cu una de lapte praf. Dezavantaj: in timp scurt secretia lactata scade si mai mult ( laptele stagneaza mult in sani). Laptele nou introdus se adm. cu lingurita si nu cu biberonul, pt.a mentine secretia lactata. ALIMENTATIA DIVERSIFICATA Diversificarea pt. sugarul eutrofic si alimentat la san se incepe la 6 luni. Pt. sugarul alimentat artificial, diversificarea se incepe la 3,5-4 luni. Reguli pt.diversificarea alimentatiei: diversificarea incepe cu copilul in perfecta stare de sanatate;Se introduce alimentul nou pro-gresiv,prin tatonarea tolerantei digestive;Alimentul nou se adm. cu lingurita;Nu se adm. simultan 2 alimente noi;Daca la introducerea unui aliment nou apar semne de intoleranta digestiva (diaree, varsaturi), atunci se suprima acel aliment 1- 2 saptamani, pana la refacerea digestiva si apoi se va incerca reintroducerea lui cu prudenta ;Nu se insista cu introducerea unui aliment nou daca sugarul il refuza. Exista riscul anorexiei psihogene la sugar. Alimente pt. diversificare: Fructe (citrice, mere, morcov) bogate in vitamine, saruri minerale, continut hidric; - Se adm. ca suc de fructe,de la 6 la 8 saptamani.Doza se creste treptat- de la cateva picaturi la 30-60 ml/zi,in 2 prize. - dupa 4 luni:sucuri de rosii,struguri, caise. - dupa 6 luni: suc de pere pergamute. - dupa 4 luni: pireuri de fructe (mere, banane, piersici). - dupa 6 luni: compoturi de fructe (zeama si pulpa de fructe pasata). - dupa 5 luni la pireul de fructe se poate adauga fie fainos indulcit cu zahar, fie 1-2 lingurite de branza de vaci. Ca urmare se va inlocui o masa de lapte cu una de fructe. NU se dau copilului sub 1 an : zmeura, capsuni, fragi. Sunt alergizante. masa de fructe se adm. imediat ce este preparata. nu se incalzeste pt. ca se inactiveaza vitaminele. Legumele: se introduc in alimentatie de la 4 luni; morcovi, cartofi, patrunjel, telina, pastarnac, spanac,dovlecei, rosii, ardei grasi, ceapa. - se adm.ca: - supa de zarzavat strecurata, apoi se adauga fainos si ulei vegetal, piure de legume + unt si lapte (dupa varsta de 5 luni). Fainoasele: - au valoare energetica mare. !!! Faina de griu, orz, secara contine gluten - o proteina alergizanta pt. mucoasa intestinala a sugarului (putand produce un sdr.celiachiform).De aceea se va introduce in alim. sugarului dupa varsta de 8 luni!!! Carnea: - are continut crescut in aminoacizi esentiali, saruri minerale, vitamine. - carnea de pui sau vita se adm de la 5 luni, in supa de zarzavat sau piureul de legume, de 3-4 ori pe saptamana (sub forma de carne fiarta si fin tocata sau mixata). - dupa 6 luni ficat de pasare; - dupa 8-9 luni perisoare de carne, ciorba acrita cu bors sau lamiie. - dupa 10 luni peste alb: salau, pastrav,stiuca. - dupa 1 an chiftelute de carne preparate in ulei. - dupa 3 ani carne de porc sau oaie. - dupa 6 luni galbenus de ou fiert tare ( de 2 - 3 ori/saptamana). - dupa 1 an albusul de ou (este alrgizant).

21

dupa 5 luni branza de vaci ( in piureul de legume sau OP+BV). dupa 8-9 luni mamaliguta cu branza de vaci. dupa 5 luni iaurt preparat in casa si zaharat 5%. dupa 8 luni se adauga si biscuiti. PROBLEME ALE ALIMENTATIEI SUGARULUI IN PRIMUL AN DE VIATA

INCIDENTE IN ALIMENTATIA NATURALA: Incidente datorate mamei: 1. Engorjarea sanilor : apare in primele zile dupa nastere cand se produce furia laptelui. Sanii se maresc mult de volum,devin grei si durerosi,subfebrilitate. Sugarul nu mai poate apuca mamelonul in gura; se form. un cerc vicios. Se recomanda golirea manuala a sanilor; - comprese calde pe san; - adm. de ocitocina. 2. Mastita: este produsa de stafilococul auriu. Se recomanda trat. cu antibiotice. 3. Mamelonul ombilicat sau scurt: - poate determina abandonarea alaptarii; - se datoreaza faptului ca sanul nu a fost pregatit in timpul sarcinii. 4. Hipogalactia se verifica daca e reala prin proba suptului. Se va accepta ca fiind reala numai daca se coreleaza cu o curba ponderala nesatisfacatoare. Incidente din partea sugarului: 1. Malformatii ale cavitatii bucale a copilului: vor determina supt imposibil. Se va adm. lapte de mama cu biberonul sau cu lingurita. 2. Prematurii care nu au reflex de supt sau de deglutitie vor fi hraniti prin gavaj sau cu biberonul cu lapte de mama ( este cel mai bun lapte pt.prematuri, fiind f. bogat in proteine). 3. Regurgitatiile sunt eliminari in cantitati mici de lapte nemodificat( aprox. 10 ml) in timpul eructatiilor. Apare la sugarii lacomi, care inghit aer in timpul suptului. 4. Varsaturile apar tot la sugarii lacomi cu reflux gastro-esofagian; apar intr-o ora dupa alaptare; sunt diferite de varsaturile de origine organica; tratament: - pozitia sugarului pe plan inclinat la 30; antispastice. 5. Colicile abdominale: - sunt dureri abdominale aparute brusc si insotite de agitatia sugarului, cu tipat strident, congestia fetei, emisie de gaze. apar in primele 4 luni de viata. 6. Diareea postprandiala (diareea de san): sunt scaune moi,de culoare galben-verzuie, emise in jet,cu zgomot,in timpul mesei sau imediat dupa supt +/- eritem fesier.Apare numai la sugarii alimentati natural.Curba ponderala este ascendenta. Incidente in alimentatia artificiala si mixta: 1. Anorexia: este consecinta concentratiei uniforme de lipide in laptele praf. 2. Subalimentatia: apare datorita diluarii necorespunzatoare a laptelui de vaca sau a prepararii inadecvate a laptelui praf. 3. Supraalimentatia: se prepara l.p. in concentratii mai mari decat cele corespunzatoare. 4. Colicile abdominale: se datoreaza prezentei lactoglobulinei in laptele de vaca. 5. Constipatia: se datoreaza digestiei defectuoase a cazeinei din laptele de vaca. 6. Scaune de fermentatie: datorita excesului de fainoase. 7. Diareea acuta infectioasa: apare prin suprainfectia laptelui. 8. Alergia la proteinele laptelui de vaca. 9. ALIMENTATIA COPILULUI Alimentatia copilului 1-3 ani Nevoile energetice in aceasta perioada sunt: 90 kcal/kg/zi + nevoile necesare activitatii fizice. Nevoile de lichide: 90-100ml/kg/zi. Ratia de proteine: 2g/kg/zi. Surse de proteine: lapte(500ml/zi); 1 ou la 2-3 zile; 50 g carne de pasare,vita,peste; ficat,creier; proteine vegetale. Lipide: 4-5 g/kg/zi. Surse: unt, ulei vegetal,smantana,frisca, margarina. Glucide: 12 g/kg/zi. Surse: paste fainoase, gris,piine,mamaliga,orez,biscuiti,fructe, legume, produse zaharoase. Legume: cartofi,fasole verde,dovlecei, mazare,radacinoase,spanac,conopida,rosii. Sub 2 ani NU se dau : fasole uscata,varza. Copilul va prima 3 mese principale si 2 gustari/zi. Alimentatia copilului prescolar

22

Se vor asigura zilnic prin alimentatie: 80 kcal/kg/zi ( 15-18% proteine, 25-30% lipide, 55-60% glucide); lichide 80 ml/kg/zi; - proteine : 2 g/kg/zi din care 2/3 prot. de orig. animala si 1/3 prot. de orig. vegetala.Surse de proteine: lapte si produse lactate, carne (de pasare,vita,porc, peste,mezeluri), oua(1 ou la 2 zile) fierte sau ochiuri. Lipide: - 2-3 g/kg/zi. Surse: unt, smantana, margarina,frisca,uleiuri vegetale. Glucide: - 10 g/kg/zi. Surse: piine,produse de panificatie,paste fainoase,prajituri,fructe, legume. Zilnic va primi 3 mese principale si 2 gustari. Alimentatia copilului scolar - 50-60 kcal/kg/zi din care 15% proteine, 30% lipide, 55% glucide. lichide 60 ml/kg/zi - 3 mese/zi si 1-2 gustari zilnice. Din alimentatia copilului nu trebuie sa lipseasca carnea,ouale,lactatele si cruditatile. Alimentatia adolescentului Ratia calorica a adolescentului difera in functie de sex si activitatea fizica depusa In medie baieti 2800-3000 kcal/zi; fete 2100-2400 kcal/zi. Necesar de lichide: 50-60ml/kg/zi pt.fete; 60-85 ml/kg/zi pt.baieti. Lipide: - vor acoperi 50% din ratia calorica zilnica; unt,uleiuri vegetale. Proteine: -asigura 13-16% din ratia calorica zilnica. sunt reprezentate de 70% prot. animale si 30% prot. vegetale. - surse: carne ( aprox. 200g/zi); lapte (500ml/zi); branza (50g/zi); oua (1 ou/zi). Glucide: piine,derivate de cereale, cartofi, alte legume,fructe,zaharuri rafinate (in proportie mica). Se va respecta un program fix de servire a meselor, cu atmosfera calma, fara discutii in timpul meselor. Vor fi 3 mese principale/zi si 1-2 gustari zilnice. Sunt interzise la aceasta varsta: consumul de alcool, tutun, cafea, condimente.

23