Sei sulla pagina 1di 63

Universitatea Politehnica Bucure]ti

Facultatea Electronic` ]i Telecomunica\ii


Catedra Tehnologie Electronic` ]i Fiabilitate

















PRINCIPII }I PERFORMAN|E ALE PRINCIPII }I PERFORMAN|E ALE PRINCIPII }I PERFORMAN|E ALE PRINCIPII }I PERFORMAN|E ALE

SENZORILOR OPTICI SENZORILOR OPTICI SENZORILOR OPTICI SENZORILOR OPTICI







REFERAT {N CADRUL DOCTORATULUI REFERAT {N CADRUL DOCTORATULUI REFERAT {N CADRUL DOCTORATULUI REFERAT {N CADRUL DOCTORATULUI












Autor: S.l. dr.ing. Marian Vl`descu








1. CONSIDERA 1. CONSIDERA 1. CONSIDERA 1. CONSIDERA\ \\ \II GENERALE. II GENERALE. II GENERALE. II GENERALE. 4 44 4
1.1. Scurt istoric. 1.1. Scurt istoric. 1.1. Scurt istoric. 1.1. Scurt istoric. 4 44 4
1.2. Orient`ri actuale. 1.2. Orient`ri actuale. 1.2. Orient`ri actuale. 1.2. Orient`ri actuale. 4 44 4
2. M`SUR`RI EFECTUAT 2. M`SUR`RI EFECTUAT 2. M`SUR`RI EFECTUAT 2. M`SUR`RI EFECTUATE PRIN METODE OPTICE E PRIN METODE OPTICE E PRIN METODE OPTICE E PRIN METODE OPTICE 6 66 6
2.1 M`rimi m`surabile prin metode optice. 2.1 M`rimi m`surabile prin metode optice. 2.1 M`rimi m`surabile prin metode optice. 2.1 M`rimi m`surabile prin metode optice. 6 66 6
2.2 Principii optice de m`surare. 2.2 Principii optice de m`surare. 2.2 Principii optice de m`surare. 2.2 Principii optice de m`surare. 6 66 6
2.3 Structura senz 2.3 Structura senz 2.3 Structura senz 2.3 Structura senzorilor optoelectronici. orilor optoelectronici. orilor optoelectronici. orilor optoelectronici. 10 10 10 10
2.4. Criterii de clasificare a senzorilor optoelectronici. 2.4. Criterii de clasificare a senzorilor optoelectronici. 2.4. Criterii de clasificare a senzorilor optoelectronici. 2.4. Criterii de clasificare a senzorilor optoelectronici. 11 11 11 11
3. SENZORI ]I TRADUC 3. SENZORI ]I TRADUC 3. SENZORI ]I TRADUC 3. SENZORI ]I TRADUCTOARE DISCRETE CU FI TOARE DISCRETE CU FI TOARE DISCRETE CU FI TOARE DISCRETE CU FIBRE OPTICE BRE OPTICE BRE OPTICE BRE OPTICE 14 14 14 14
3.1 Senzori optoelectronici pentru m`rimi mecanice. 3.1 Senzori optoelectronici pentru m`rimi mecanice. 3.1 Senzori optoelectronici pentru m`rimi mecanice. 3.1 Senzori optoelectronici pentru m`rimi mecanice. 14 14 14 14
3.1.1. Senzori pentru determinarea pozi\iei. 14
3.1.2 Senzori pentru determinarea nivelului 18
3.1.2. Senzori pentru m`surarea vitezei de rota\ie. 22
3.2 Senzori optoelectronici pentru m`rimi magnetice ]i electrice 3.2 Senzori optoelectronici pentru m`rimi magnetice ]i electrice 3.2 Senzori optoelectronici pentru m`rimi magnetice ]i electrice 3.2 Senzori optoelectronici pentru m`rimi magnetice ]i electrice 23 23 23 23
3.2.1. Senzori pentru m`surarea c@mpului magnetic. 23
3.2.2.Senzori pentru m`surarea c@mpului electric. 25
3.3 Senzori optoelectronici pentru m`rimi fizice 3.3 Senzori optoelectronici pentru m`rimi fizice 3.3 Senzori optoelectronici pentru m`rimi fizice 3.3 Senzori optoelectronici pentru m`rimi fizice 27 27 27 27
3.3.1.Senzori pentru m`surarea temperaturii. 27
3.3.2. Senzori pentru m`surarea presiunii. 35
3.3.3. Senzori pentru m`surarea debitului 41
3.4. Senzori pentru m`rimi chimice 3.4. Senzori pentru m`rimi chimice 3.4. Senzori pentru m`rimi chimice 3.4. Senzori pentru m`rimi chimice 44 44 44 44
3.5 Alte tipuri de senzori optoelectronici. 3.5 Alte tipuri de senzori optoelectronici. 3.5 Alte tipuri de senzori optoelectronici. 3.5 Alte tipuri de senzori optoelectronici. 46 46 46 46




4. SENZORI ]I TRADUC 4. SENZORI ]I TRADUC 4. SENZORI ]I TRADUC 4. SENZORI ]I TRADUCTOARE DISTRIBUITE CU TOARE DISTRIBUITE CU TOARE DISTRIBUITE CU TOARE DISTRIBUITE CU FIBRE OPTICE FIBRE OPTICE FIBRE OPTICE FIBRE OPTICE 48 48 48 48
4.1 Sisteme distribuite cu fibre optice. 4.1 Sisteme distribuite cu fibre optice. 4.1 Sisteme distribuite cu fibre optice. 4.1 Sisteme distribuite cu fibre optice. 48 48 48 48
4.2 Scheme de multiplexare. 4.2 Scheme de multiplexare. 4.2 Scheme de multiplexare. 4.2 Scheme de multiplexare. 50 50 50 50
4.3 Re 4.3 Re 4.3 Re 4.3 Re\ \\ \ele de senzori optoelectronici. ele de senzori optoelectronici. ele de senzori optoelectronici. ele de senzori optoelectronici. 50 50 50 50
5. PERFORMAN 5. PERFORMAN 5. PERFORMAN 5. PERFORMAN\ \\ \ELE M`SUR`RILOR ELE M`SUR`RILOR ELE M`SUR`RILOR ELE M`SUR`RILOR EFECTUATE CU SENZORI EFECTUATE CU SENZORI EFECTUATE CU SENZORI EFECTUATE CU SENZORI OPTOELECTRONICI OPTOELECTRONICI OPTOELECTRONICI OPTOELECTRONICI 53 53 53 53
5.1 Avantajele utiliz`rii senzorilor optoelectronici. 5.1 Avantajele utiliz`rii senzorilor optoelectronici. 5.1 Avantajele utiliz`rii senzorilor optoelectronici. 5.1 Avantajele utiliz`rii senzorilor optoelectronici. 53 53 53 53
5.2 Concluzii 5.2 Concluzii 5.2 Concluzii 5.2 Concluzii 56 56 56 56
BIBLIOGRAFIE BIBLIOGRAFIE BIBLIOGRAFIE BIBLIOGRAFIE 57 57 57 57



4
1. Considera 1. Considera 1. Considera 1. Considera\ \\ \ii generale. ii generale. ii generale. ii generale.

1.1. Scurt istoric. 1.1. Scurt istoric. 1.1. Scurt istoric. 1.1. Scurt istoric.

Fizicianul englez John Tyndall a demonstrat pentru prima dat`,
principiul transmisiei luminii prin reflexie total` intern`. Experimentul
care a avut loc la Societatea Regal` din Londra [n anul 1870, a constat [n
iluminarea din interior a unui recipient plin cu ap`, prev`zut cu o gaur`
lateral`. Lumina a fost ghidat` de-a lungul traiectoriei curbe a jetului de
ap` ce ie]ea din recipient. A trecut mult timp p@n` c@nd aceast` idee a
fost pus` [n practic`, odat` cu apari\ia fibrelor optice.
{n anul 1966, Kao ]i Hockham demonstreaz` faptul c` lumina poate fi
ghidat` prin fibre sub\iri de sticl`. De]i primele fibre optice realizate
aveau atenu`ri de 1000 dB/km, datorit` progresului tehnologic rapid, [n
anul 1970,s-a ajuns la atenu`ri sub 20 dB/km. Ast`zi, se produc fibre
optice cu atenuare de numai 0,2 dB/km.
Datorit` interesului crescut [n domeniul telecomunica\iilor, [n scurt
timp au devenit disponibile, la pre\uri rezonabile, toate elementele
necesare transmisiei optice a informa\iei: surse optice, fotodetectoare,
fibre optice, corectoare.
Primele aplica\ii ale fibrelor optice [n domeniul senzorilor, au fost
adapt`ri ale metodelor clasice de m`sur`ri optice, oferind avantajul
plas`rii la distan\` a sursei optice, a detectorului ]i a blocului
electronic de prelucrare.
Primele solu\ii originale de senzori cu fibre optice apar la
jum`tatea anilor 70. Ace]ti senzori se bazau pe principiul intrinsec,
elementul sensibil fiind [ns`]i fibra optic`.
{n perioada 1976-1982, au fost [nregistrate numeroase patente de
senzori cu fibre optice, [n special cei cu modulare a intensit`\ii.
Un eveniment de seam` [n domeniul senzorilor cu fibre optice, a fost
Prima Conferin\` Interna\ional` de Senzori cu Fibre Optice, desf`]urat` la
Londra, [n anul 1983.
De]i la [nceput, pentru realizarea senzorilor cu fibre optice s-au
folosit materiale dezvoltate pentru telecomunica\ii, pe m`sur` ce s-au
dezvoltat aplica\iile [n domeniul senzorilor ]i traductoarelor
optoelectronice, s-a creat ]i o industrie dedicat` acestui domeniu.
{n prezent exist` numeroase variante de senzori optoelectronici, dar
orizontul acestui domeniu r`m@ne deschis [n continuare unor noi realiz`ri.


5
1.2. Orient`ri actuale. 1.2. Orient`ri actuale. 1.2. Orient`ri actuale. 1.2. Orient`ri actuale.

{n ciuda num`rului mare de aplica\ii ap`rute, p`trunderea pe pia\` a
senzorilor optoelectronici se face mai lent. Unul din motive este
dezvoltarea [n paralel a altor categorii de senzori, [n special a
senzorilor microelectronici. Senzorii cu fibre optice sunt, [n unele
cazuri, mai scumpi dec@t cei pe care ar trebui s`-i [nlocuiasc` sau
prezint` probleme de linearitate ]i deriv` [n timp.
Cu toate acestea, dezvoltarea senzorilor optoelectronici continu`,
aplica\iile fiind utilizate [n special [n domeniul militar ]i aeronautic,
dar ]i [n medicin`.
Probabil c` senzorii optoelectronici nu vor [nlocui [n totalitate
senzorii electrici, dar ]i-au dovedit avantajele [n multe aplica\ii,
constituind [n continuare un obiectiv principal [n cercetarea metrologic`.



6
2. M`sur`ri efectuate prin metode optice 2. M`sur`ri efectuate prin metode optice 2. M`sur`ri efectuate prin metode optice 2. M`sur`ri efectuate prin metode optice

2.1 2.1 2.1 2.1 M`rimi m`surabile prin metode optice. M`rimi m`surabile prin metode optice. M`rimi m`surabile prin metode optice. M`rimi m`surabile prin metode optice.

Cele ]ase forme de energie exploatabile [n domeniul senzorilor,
determin` categoriile de m`rimi m`surabile prin metode optice, dup` cum
urmeaz`:
1. M`rimi mecanice;
2. M`rimi electrice;
3. M`rimi magnetice;
4. M`rimi termice;
5. M`rimi chimice;
6. M`rimi de tip radiant.

Datorit` apari\iei unei mari variet`\i de senzori optoelectronici
pentru uz medical, se poate ad`uga o nou` categori de m`rimi m`surabile, ]i
anume:

7. M`rimi biologice.

Din punct de vedere energetic, m`rimile biologice nu sunt diferite de
categoriile men\ionate anterior, dar caracteristicile senzorilor utiliza\i
pentru m`surarea acestora difer`
considerabil de cele ale senzorilor pentru m`rimile de tip industrial.


2.2 Principii optice de m`surare. 2.2 Principii optice de m`surare. 2.2 Principii optice de m`surare. 2.2 Principii optice de m`surare.

M`rimea de m`surat ac\ioneaz` modific@nd propriet`\ile optice ale
mediului [n care se propag` radia\ia luminoas`.
Putem defini urm`toarele principii de ac\iune:
1. Propriet`\ile de ghidare ale fibrei optice;
2. Parametrii geometrici ]i cinematici ai mediului;
3. Absorb\ia material`;
4. Dispersiamaterial`;
5. {mpr`]tiereamaterial`;
6. Birefrigeren\a;
7. Luminescen\a;
8. Propriet`\ile suprafe\elor de separa\ie dintre dou` medii.


7
Propriet`\ile de ghidare ale fibrei optice.

Utilizarea fibrelor optice la realizarea senzorilor optoelectronici
a dus la dezvoltarea unei mari variet`\i constructive, bazate pe
modificarea propriet`\ilor de ghidare a radia\iei luminoase.
Puterea optic` colectat` de fibra optic` este propor\ional` cu
apertura sa numeric` ]i cu suprafa\a iluminat` a miezului.

P~ANs
miez
(2.1)

unde apertura numeric` AN este o constant` a fibrei optice ]i se
exprim` astfel:


AN n n n = =
1
2
2
2
0
sin
lim

(2.2)

unde:
- n
1
este indicele de refrac\ie al [nveli]ului;
- n
2
este indicele de refrac\ie al miezului;
- n
0
este indicele de refrac\ie al mediului;
-

lim
este unghiul maxim de inciden\` al unui fascicul luminos la
suprafa\a miezului, [ntr-o sec\iune a fibrei optice, pentru care are loc
transmisia.

Modificarea puterii optice colectate de fibra optic` se poate realiza
prin modificarea suprafe\ei iluminate a miezului fibrei, s, sau a unghiului
de inciden\` a fasciculului luminos,
i
, (pentru valori ale acestuia mai
mici dec@t
lim
) .
Exist` un num`r finit de moduri cuplate la fibra optic`, determinat
de rela\ia:


N
V r k k
= =

2 2
1
2
2
2
2 2
( )
(2.3)

unde:
-V este frecven\a normalizat`;
-k
1
este num`rul de und` (modulul vectorului de und`) al miezului;
-k
2
este num`rul de und` (modulul vectorului de und`) al [nveli]ului;

Puterea optic` se reg`se]te [n acest num`r de moduri cuplate la fibra
optic`. Aceste propriet`\i stau la baza senzorilor cu fibre optice
extrinseci.
Prin curbarea fibrei apare o atenuare, datorat` transform`rii
modurilor ghidate [n moduri radiative.

8
{n acest caz, o parte din energie se pierde prin refrac\ie [n zona de
curbur` a [nveli]ului fibrei optice.
Atenuarea, A, datorat` acestui fenomen poate fi exprimat` prin
rela\ia:


A e =

(2.4)
[n care:
- este distan\a unghiular` de-a lungul fibrei;
- este un coeficient de atenuare adimensional, exprimat astfel:




=

kr e
c
kr
c
0
2 2
2
3
0
2 2
3
2
( )
( )
(2.5)
unde:
-k este num`rul de und`;
-r
0
este raza de curbur` a fibrei optice m`surat` p@n` la interfa\a
miez-[nveli] opus` centrului de curbur`;
-

c
este complementul unghiului critic [n miez;
-

este unghiul f`cut de fasciculul luminos cu tangenta la curb` pe


suprafa\a de separa\ie opus` centrului de curbur`.

Modificarea puterii optice transmise prin fibra optic` se poate
realiza prin modificarea razei de curbur` a fibrei, r
0
, sau a distan\ei
unghiulare, q. Acest fenomen st` la baza senzorilor cu microcurburi.

Parametrii geometrici ]i cinematici ai mediului.

Lungimea parcursului radia\iei luminoase [n zona activ`, este un
parametru geometric ce apare [n numeroase rela\ii ce descriu interac\iunea
cu mediul.
Parametrii cinematici ai mediului sunt eviden\ia\i de dou` efecte:
- efectul Doppler-Fizeau, const@nd [n modificarea lungimii de und`
rereceptate atunci c@nd sursa ]i receptorul se deplaseaz` unul fa\` de
cel`lalt cu viteza v.
-efectul Sagnac, const@nd [n apari\ia unei diferen\e frecven\` ]i
respectiv, de faz`, [ntre dou` unde care se propag` [n sensuri contrare pe
un traseu circular, atunci c@nd receptorul se rote]te cu viteza tangen\ial`
v.

Absorb\ia ]i dispersia material`.

Ca urmare a propag`rii [ntr-un mediu real, radia\ia luminoas` emis`
de o surs` optic` []i modific` parametrii, datorit` interac\iunii acesteia
cu mediul.

9
O und` liniar polarizat` care se propag` [ntr-un mediu linear ]i
omogen dup` direc\ia z , poate fi descris` astfel:


E a e t
n
c
z
x
c
z
=
|
\

|
\

cos
(2.6)

( )
H a n e t
n
c
z
y
c
z
= +
|
\

|
\

|
2 2
1
2

cos
(2.7)

Vectorul Poynting, s
z
, asociat acesteia, este:

S S
na
e
z
c
z
= =

|
\

|
2
2
2

(2.8)

unde:
- n este indicele de refrac\ie ce caracterizeaz` propriet`\ile de
dispersie ale mediului;
-

este coeficientul de extinc\ie ce caracterizeaz` propriet`\ile


de absorb\ie ale mediului.
{n concluzie, varia\ia indicelui de refrac\ie la distan\a z pe
direc\ia de propagare determin` modificarea fazei ]i a energiei, iar
modificarea coeficientului de extinc\ie conduce la modificarea amplitudinii
]i energiei undei.
Propriet`\ile de absorb\ie sunt utilizate pentru realizarea
senzorilor cu fibre optice extrinseci, [n special pentru m`surarea
concentra\iei unor substan\e [n stare lichid` sau gazoas`.
Propriet`\ile de dispersie ale mediului sunt utilizate pentru
realizarea senzorilor interferometrici. Ca urmare a modific`rii indicelui
de refrac\ie, n, [n unul din bra\ele interferometrului cu fibre optice,
viteza luminii se modific` astfel:

v =
c
n
(2.9)
{n acest caz, modificarea diferen\ei de faz` duce la schimbarea
franjelor de interferen\`.

{mpr`]tierea material`.

Impr`]ierea se produce ca rezultat al excit`rii particulelordin mediu
(electroni, molecule, impurit`\i) de c`tre radia\ia incident`, ]i const` [n
radia\ia [n toate direc\iile a unui procentaj din energia incident`.
Fenomenul de [mpr`]tiere depinde de raportul dintre dimensiunea
particulelor, d ]i lungimea de und` a radia\iei luminoase, , devenind
m`surabil de la valori ale raportului d/=1/10 ([mpr`]tiere Rayleigh).

10

Birefringen\a.

Mediile optice anizotrope prezint` fenomenul de birefringen\`, care
const` [n existen\a simultan` a dou` unde linear polarizate, ce se propag`
cu viteze diferite [ntr-o direc\ie dat`. Birefringen\a poate fi permanent`
sau indus`, aceasta di urm` fiind produs` de urm`toarele efecte optice:
- efectul electrooptic linear (Pockels) ]i p`tratic (Kerr), const@nd
[n apari\ia sau modificarea birefringen\ei unui cristal [n prezen\a unui
c@mp electric;
- efectul Faraday, const@nd [n rotirea planului de polarizare al unei
unde liniar polarizate, [n prezen\a unui c@mp magnetic paralel cu direc\ia
de propagare a luminii;
- efectul Voight (Cotton-Mouton), const@nd [n apari\ia birefringen\ei
lineare, atunci c@nd direc\ia de propagare a luminii este perpendicular` pe
direc\ia magnetiza\iei mediului;
- efectul Kerr magneto-optic, const@nd [n modificarea st`rii de
polarizare a luminii reflectate de un mediu magnetic;
- efectul elasto-optic, const@nd [n apari\ia birefringen\ei unui corp
transparent supus la efort.

Luminescen\a ]i radia\ia corpului negru.

Fotoluminescen\a este fenomenul de emisie luminoas`, bazat pe
dezexcitarea unui sistem atomic excitat [n urma absorb\iei unei radia\ii
luminoase.
Utilizarea radia\iei corpului negru se bazeaz` pe dependen\a de
temperatur` a spectrului acesteia.

Propriet`\ile suprafe\elor de separa\ie.

La suprafa\a de separa\ie dintre dou` medii dielectrice omogene, cu
propriet`\i optice diferite, au loc fenomene de reflexie ]i refrac\ie.
Acestea depind de modificarea unghiului de refrac\ie al unui mediu, sau de
modificarea unghiului de inciden\`.


2.3 Structura senzorilor optoelectronici. 2.3 Structura senzorilor optoelectronici. 2.3 Structura senzorilor optoelectronici. 2.3 Structura senzorilor optoelectronici.

Dup` cum s-a ar`tat, exist` o mare varietate de m`rimi m`surabile
prin intermediul senzorilor optoelectronici. Ca urmare exist` diverse
structuri ale senzorilor optoelectronici. Cu toate acestea, se poate

11
prezenta o structur` general` a senzorilor optoelectronici, ce poate fi
particularizat` [n func\ie de aplica\ia concret`.
Pot fi delimitate dou` sec\iuni ale senzorilor optoelectronici:
sec\iunea optic` ]i sec\iunea electronic`.
La r@ndul ei, sec\iunea electronic` are dou` subsec\iuni: de intrare
]i de ie]ire. Delimitarea acestora este realizat` de c`tre dou` interfe\e:
interfa\a electro-optic` ]i interfa\a opto-electronic`. Acestea asigur`
cuplarea emi\`torului optic la fibra optic`, respectiv cuplarea fibrei
optice la receptorul optic.

{n figura 2.1 este prezentat` structura senzorului optoelectronic.

Figura 2.1. Structura general` a senzorului optoelectronic.

Sec\iunea electronic` de intrare este alc`tuit` din sursa electric`,
al c`rei rol este de a alimenta ]i a modula emi\`torul optic.
{n sec\iunea optic` exist` o zon` activ` asupra c`reia va ac\iona
m`rimea de m`surat produc@nd modific`ri ale propag`rii radia\iei luminoase.
Zona activ` poate fi o por\iune a fibrei optice sau un alt mediu optic, [n
exteriorul fibrei. Din acest motiv se prefer` denumirea "senzor cu fibre
optice" [n locul altor variante, cum ar fi "senzor optic" sau "senzor din
fibre optice".
Propagarea radia\iei luminoase de la emi\`torul optic p@n` la zona
activ` ]i mai departe p@n` la receptorul optic, este realizat` cu fibre
optice.


2.4. Criterii de clasificare a senzorilor optoelectronici. 2.4. Criterii de clasificare a senzorilor optoelectronici. 2.4. Criterii de clasificare a senzorilor optoelectronici. 2.4. Criterii de clasificare a senzorilor optoelectronici.

Datorit` diversit`\ii mari a senzorilor optoelectronici ]i a
aplica\iilor acestora, autorii primelor articole de prezentare in domeniu


12
au utilizat criterii mai mult sau mai pu\in generale. Cu timpul, unele
dintre aceste creiterii au c`p`tat o acceptare mai larg`.
Men\ion`m [n acest sens urm`toarele criterii de clasificare:

1. Criteriul localiz`rii procesului de interac\iune dintre m`rimea de
m`surat ]i radia\ia optic`, eviden\iind urm`toarele categorii de senzori
optoelectronici:
- intrinseci - interac\iunea are loc [n fibra optic`;
- extrinseci - interac\iunea are loc [n afara fibrei optice;
- evanescen\i - interac\iunea are loc [n apropierea miezului fibrei
optice.

2. Criteriul patrametrilor radia\iei optice modulate, determin@nd
urm`toarele categorii de senzori optoelectronici:
- cu modularea amplitudinii (intensit`\ii);
- cu modularea fazei (interferometrici);
- cu modularea frecven\ei;
- cu modularea st`rii de polarizare.

O clasificare sitematic` a senzorilor optoelectronici se poate face
utiliz@nd un sistem de clasificare dublu tridimensional, cu ]ase criterii
de clasificare, organizate pe dou` niveluri de prioritate. Primul nivel de
prioritate con\ine trei criterii cu caracter general:
- tipul m`rimii de intrare:
- localizarea interac\iunii dintre m`rimea de m`surat ]i radia\ia
optic`;
- modalitatea de interac\iune cu radia\ia optic`.

Se poate realiza astfel o structur` de re\ea tridimensional`
ortogonal`, care define]te spa\iul senzorilor optoelectronici.
Al doilea nivel de prioritate grupeaz` alte trei criterii, cu
caracter preponderent tehnologic:
- parametrul modulat al radia\iei optice;
- tipul fibrei optice;
- tipul sursei optice.

Se poate defini astfel o reprezentare spa\ial` cubic`, numit` cubul
tehnologic.
Structura sistemului dublu tridimensional de clasificare a senzorilor
cu fibre optice este urm`toarea:

Nivelul 1 - Spa\iul senzorilor cu fibre optice

A
1
Tipul m`rimii de intrare

13
C
11
M`rimi mecanice
C
12
M`rimi electrice
C
13
M`rimi magnetice
C
14
M`rimi termice
C
15
M`rimi chimice
C
16
M`rimi de tip radiant
C
17
M`rimi biologice

A
2
Localizarea interac\iunii dintre m`rimea de m`surat ]i radia\ia
optic`
C
21
Senzori extrinseci
C
22
Senzori intriseci direc\i
C
23
Senzori intriseci indirec\i
C
24
Senzori evanescen\i

A
3
Modalitatea de interac\iune cu radia\ia optic`
C
31
Propriet`\ile de ghidare ale fibrei optice
C
32
Parametrii geometrici ]i cinematici ai mediului
C
33
Absorb\ia material`
C
34
Dispersia material`
C
35
Impra]tierea material`
C
36
Birefrigeren\a
C
37
Luminescen\a si radia\ia corpului negru
C
38
Propriet`\ile suprafe\elor de separa\ie [ntre dou` medii


Nivelul 2 - Cubul tehnologic

A
4
Parametrul modulat al radia\iei optice
C
41
Amplitudinea (intensitatea)
C
42
Faza
C
43
Lungimea de und`
C
44
Starea de polarizare

A
5
Tipul fibrei optice
C
51
Fibre monomod
C
52
Fibre cu doua moduri
C
53
Fibre multimod
C
54
Fibre cu disimetrie radiala
C
55
Fibre speciale

A
6
Tipul sursei optice
C
61
Surse laser monomod
C
62
Surse optice cu dou` moduri de emisie

14
C
63
Surse optice cu mai multe moduri
C
64
Surse cu spectru continuu de band` ingust`
C
65
Surse cu spectru continuu de band` larg`

Acest sistem de clasificare are, pentru ambele niveluri de
prioritate, un caracter global ]i deschis [n acela]i timp.


15
3. Senzori ]i traductoare discrete cu fibre optice 3. Senzori ]i traductoare discrete cu fibre optice 3. Senzori ]i traductoare discrete cu fibre optice 3. Senzori ]i traductoare discrete cu fibre optice

3.1 Senzori 3.1 Senzori 3.1 Senzori 3.1 Senzori optoelectronici pentru m`rimi mecanice. optoelectronici pentru m`rimi mecanice. optoelectronici pentru m`rimi mecanice. optoelectronici pentru m`rimi mecanice.

3.1.1. Senzori pentru determinarea pozi 3.1.1. Senzori pentru determinarea pozi 3.1.1. Senzori pentru determinarea pozi 3.1.1. Senzori pentru determinarea pozi\ \\ \iei. iei. iei. iei.

Pentru determinarea pozi\iei sunt utiliza\i senzori baza\i pe
urm`toarele principii:
- principiul reflexiei
- principiul microcurburilor.

Principiul reflexiei.

Senzorul cu fibre optice este alc`tuit din dou` bra\e, unul
transmi\`tor ]i unul receptor. Intensitatea radia\iei luminoase reflectate,
depinde de distan\a p@n` la suprafa\a reflectant`. Configura\ia senzorului
este prezentat` [n figura 3.1.

Figu
ra 3.1.
Senzor cu
fibre
optice
prin
reflexie.

Pe
m`sur` ce
distan\a
de la
cap`tul
senzorului la suprafa\a reflectant` cre]te, intensitatea radia\iei
luminoase reflectate este propor\ional` cu R, iar dup` atingerea unui
maxim, dependen\a este de forma 1/R
2
.
Pentru a [mbun`t`\i performan\ele senzorilor cu fibre optice prin
reflexie, se pot utiliza m`nunchiuri de fibre cu diferite configura\ii ale
fibrelor optice transmi\`toare ]i receptoare. Dintre aceste configura\ii
amintim:
- pereche de fibre optice
- fibr` optic` unic`


16
- coaxial`
- semisferic`
- aleatoare.
De asemenea, se pot [mbun`t`\ii performan\ele pri ad`ugarea unor
lentile [ntre senzor ]i suprafa\a reflectant` sau prin utilizarea unei
perechi de senzori pentru m`surare diferen\ial`, ca [n figura 3.2.

Figura 3.2. Senzor pentru m`surarea diferen\ial` a distan\ei

De]i sepot ob\ine sensibilit`\i de ordinul a 25 m, gama dinamic`
este limitat` la 5mm. Prin utilizarea lentilelor, aceasta poate fi extins`
la aproximativ 150mm, dar [n acest caz, sensibilitatea se va reduce
corespunz`tor.
Senzorii cu fibre optice pentru determinarea pozi\iei sunt sensibili
]i la rotirea suprafe\ei reflectante. Se pot determina unghiuri de +/- 5
O

fa\a de normala la suprafa\`, cu o precizie de +/- 3%.
De]i avantajul major al acestui tip de senzor este faptul c` nu este
necesar contactul cu suprafa\a, pentru a putea m`sura, exist` situa\ii [n
care, pentru a evita modificarea nedorit` a reflectivit`\ii suprafe\ei, se
utilizeaz` un sistem [nchis, ca [n figura 3.3.


Figura 3.3. Traductor de pozi\ie [n variant` optic`.




17
Palpatorul aflat [n contact cu suprafa\a, este solidar cu oglinda
plasat` [n fa\a fibrei optice.
Senzorii cu fibre optice prin reflexie au o gam` larg` de aplica\ii,
dintre care amintim: m`surarea deplas`rii axiale ]i a rotirii, determinarea
proximit`\ii ]i a excentricit`\ii, precum ]i a vibra\iilor.

Principiul microcurburilor.

Parametrii care influen\eaz` pierderile prin microcurburi [n cazul
fibrelor optice, sunt: apertura numeric`, dimensiunile miezului ]i ale
[nveli]ului, ]i periodicitatea punctelor [n care are loc curbarea.
Traductoarele cu microcurburi se bazeaz` pe transformarea modurilor
cuplate [n moduri radiative, ceea ce duce la o pierdere de energie
corespunz`toare. Fenomenul este prezentat [n figura 3.4.


Figura 3.4. Pierderea de energie ap`rut` ca urmare a microcurburilor.

Exist` dou` categorii de senzori baza\i pe principiul
microcurburilor: cu c@mp luminos ]i cu c@mp [ntunecat.
Senzorii cu c@mp luminos, a c`ror configura\ie este prezentat` [n
figura 3.5., m`soar` intensitatea radia\iei transmise prin fibra optic`,
modificarea fiind asociat` pierderilor prin microcurburi.


18

Figura 3.5. Configura\ia senzorului cu microcurburi cu c@mp luminos.

Senzorii cu c@mp [ntunecat, cum este cel prezentat [n figura 3.6.,
m`soar` intensitatea radia\iei care se pierde prin [nveli]ul fibrei.
Determinarea pozi\iei este posibil` utiliz@nd senzori cu
microcurburi, la care dispozitivul se afl` [n contact cu suprafa\a
obiectului supravegheat. Preciziile de m`surare sunt limitate la 1%, ca
urmare a fenomenului de curgere a [nveli]ului, ce poate s` apar` ca urmare
a sarcinilor mari sau a temperaturii crescute.




Figura 3.6. Configura\ia senzorului cu microcurburi cu c@mp
[ntunecat.



19

{n configura\ia din figura 3.7.a., fibra optic` ]i dispozitivul de
formare sunt plasate pe suprafa\a obiectului supravegheat.


Figura 3.7. Configura\ii ale senzorilor cu microcurburi pentru
m`surarea tensiunilor mecanice.

{n figura 3.7.b., fibra este lipit` pe suprafa\a obiectului
supravegheat.


3.1.2 Senzori pentru determinarea nivelului 3.1.2 Senzori pentru determinarea nivelului 3.1.2 Senzori pentru determinarea nivelului 3.1.2 Senzori pentru determinarea nivelului

Nivelul unui lichid [ntr-o incint` poate fi determinat prin metode
directe, [n cazul lichidelor transparente ]i curate, sau indirecte, [n
cazul lichidelor sau pulberilor care pot murd`ri partea optic` a
senzorului.
Senzorii optoelectronici pentru determinarea nivelului se bazeaz` pe
urm`toarele metode:
- ferestre de sticl`;
- m`surarea for\ei;
- m`surarea presiunii hidrostatice;
- suprafe\e reflectante;
- modificarea indicelui de refrac\ie.

Metoda ferestrelor de sticl`.



20
Un senzor cu fereastr` de sticl` pasiv pentru determinarea nivelului
se bazeaz` pe modificarea culorii [n prezen\a apei. Utiliz@nd un iluminator
de culoare ro]ie, se poate determina nivelul apei, ]tiind ca aceasta
produce refrac\ia luminii ro]ii, transmi\@nd lumina verde.
Prin intermediul fibrelor optice, informa\ia de culoare poate fi
transmis` c`tre un afi]aj aflat la distan\`.
O alt` variant` de senzor cu ferestre de sticl` pentru determinarea
nivelului, utilizeaz` mai mul\i senzori cu fibre optice prin transmisie,
lichidul [ntrerup@nd c`ile optice ale acestora.

Metoda m`sur`rii for\ei.

Prin intermediul unui plutitor se poate determina nivelul utiliz@nd senzori
cu fibre optice prin reflexie, figura 3.8.a, sau prin transmisie figura
3.8.b.

a) b)

Figura 3.8 Senzori pentru determinarea nivelului unui lichid.
Acest tip de senzori este utilizat pentru determinarea nivelului
maxim al lichidului.
Supravegherea continu` a nivelului poate fi f`cut` utiliz@nd un
senzor cu fibre optice prin reflexie pentru determinarea distan\ei p@n` la
o suprafa\` reflectant` solidar` cu plutitorul. Senzorul este prezentat [n
figura 3.9.


21

Figu
ra
3.9.
Dete
rmin
area
nive
lulu
i
unui
lich
id
util
iz@n
d un
senz
or
cu
fibr
e
opti
ce
prin
refl
exie.

Metoda m`sur`rii presiunii hidrostatice.

Presiunea hidrostatic` este propor\ional` cu nivelul lichidului
dintr-o incint`. M`sur@nd presiunea hidrostatic`, se poate determina
nivelul lichidului [ntr-o incint` nepresurizat`. Senzorul este prezentat [n
figura 3.10.


22
Figura 3.10. Determinarea nivelului unui lichid utiliz@nd un
traductor de presiune.

Pentru determinarea nivelului lichidului [ntr-o incint` presurizat`,
se utilizeaz` un al doilea senzor pentru a efectua o m`surare diferen\ial`
a presiunii, ca [n figura 3.11.

Figu
ra
3.11
.
Dete
rmin
area
nive
lulu
i
unui
lich
id
[ntr
o incint` presurizat`.

Metoda suprafe\elor reflectante.

Reflectarea radia\iei luminoase pe suprafa\a lichidului permite
determinarea nivelului, utiliz@nd mai multe fibre receptoare.

Metoda modific`rii indicelui de refrac\ie.




23
Senzorii pentru determinarea nivelului baza\i pe modificarea
indicelui de refrac\ie transmit radia\ia luminoas` unei prisme [n care are
loc reflexia total` [n cazul [n care prisma se afl` [n aer.
{n cazul imers`rii, radia\ia luminoas` este transmis` lichidului.
Senzorul din figura 3.12 permite detectarea prezen\ei sau absen\ei
lichidului.
a) b)

Figura 3.11. Senzor pentru determinarea nivelului bazat pe
modificarea indicelui de refrac\ie.

3.1.2. Senzori pentru m`surarea vitezei de rota 3.1.2. Senzori pentru m`surarea vitezei de rota 3.1.2. Senzori pentru m`surarea vitezei de rota 3.1.2. Senzori pentru m`surarea vitezei de rota\ \\ \ie. ie. ie. ie.

Senzorii pentru m`surarea vitezei unghiulare se bazeaz` pe efectul
Sagnac, utiliz@nd o tehnic` interferometric`.
Radia\ia luminoas` ini\ial` este separat` [n dou` componente care se
propag` prin fibrele optice [nf`]urate [n sens trigonometric, respectiv
invers trigonometric.


24

Figura 3.13. Senzor pentru m`surarea vitezei de rota\ie bazat pe
efectul Sagnac.
C@nd fibra optic` se rote]te [n sens trigonometric, propagarea
radia\iei luminoase [n sensul trigonometric are loc [ntr-un timp mai lung,
iar [n sens invers trigonometric, corespunz`tor, [ntr-un timp mai scurt.
Diferen\a [ntre drumurile optice creaz` o diferen\` de faz`,
detectat` la ie]irea interferometrului Sagnac.
Pentru aplica\ii cu gam` dinamic`, sensibilitate ]i deriv` medii, se
utilizeaz` configura\ii numite giroscoape analogice, la care se realizeaz`
un decalaj de faz` intre cele dou` componente ale radia\iei luminoase.
Giroscoapele analogice au o gam` dinamic` de 10
3
- 10
5
, cu o precizie de
0,3% p@na la 3%.
Giroscoapele digitale sunt utilizate pentru aplica\ii care necesit`
gam` dinamic` ]i sensibilitate mari ]i deriv` sc`zut`. {n cazul acestor
configura\ii se realizeaz` un decalaj de frecven\` [ntre cele dou`
componente ale radia\iei luminoase. Gama dinamic` ob\inut` este de 10
8
, iar
precizia este de 0,03%.
Sensibilitatea ob\inut` este [ntre 1
O
/or` ]i 0,01
O
/or`.


3.2 Senzori optoelectronici pentru m`rimi magnetice ]i electrice 3.2 Senzori optoelectronici pentru m`rimi magnetice ]i electrice 3.2 Senzori optoelectronici pentru m`rimi magnetice ]i electrice 3.2 Senzori optoelectronici pentru m`rimi magnetice ]i electrice



25
3.2.1. Senzori pentru m`surarea c@mp 3.2.1. Senzori pentru m`surarea c@mp 3.2.1. Senzori pentru m`surarea c@mp 3.2.1. Senzori pentru m`surarea c@mpului magnetic. ului magnetic. ului magnetic. ului magnetic.

Principiul modul`rii intensit`\ii.

Cu ajutorul unui senzor cu fibre optice prin transmisie se poate
m`sura c@mpul magnetic ]i se poate determina curentul, dac` [n calea optic`
este plasat un material magneto-optic.
Senzorul prezentat [n figura 3.14. utilizeaz` un material magneto-
optic plasat [ntre cele dou` fibre optice.


Figura 3.14. Senzor pentru m`surarea c@mpului magnetic ce utilizeaz`
un material magneto-optic.

Domeniul de m`sur` a curentului este [ntre 100 A ]i 15 kA cu o
precizie de 1%.
{n figura 3.15. este prezentat un senzor intrinsec, materialul fiind
[ncorporat [n fibra optic`.
Figura 3.15. Senzor intrinsec pentru m`surarea c@mpului magnetic.




26
Datorit` efectului Faraday, [n materialele magneto-optice apare o
modificare a indicelui de refrac\iedescris` de ecua\ia urm`toare:

n
R
-n
L
=H (3.1)

unde:
- n
R
este indicele de refrac\ie al luminii cu polarizare circular`
dreapta;
- n
L
este indicele de refrac\ie al luminii cu polarizare circular`
st@nga;
- este lungimea de und` a radia\iei luminoase;
- H este intensitatea c@mpului magnetic;
- V este constanta Verdet.

Rotirea planului de polarizare [n prezen\a c@mpului magnetic,
realizeaz` modularea intensit`\ii radia\iei luminoase.
Pentru m`surarea curen\ilor mici se utilizeaz` o fibr` optic`
acoperit` cu o c`ma]` de aluminiu, bobinat` pe un suport. Dac` prin c`ma]`
trece un curent ]i ansamblul este plasat [ntr-un c@mp magnetic, atunci
for\a magnetic` produce micro curburi ale fibrei optice.

3.2.2.Senzori pent 3.2.2.Senzori pent 3.2.2.Senzori pent 3.2.2.Senzori pentru m`surarea c@mpului electric. ru m`surarea c@mpului electric. ru m`surarea c@mpului electric. ru m`surarea c@mpului electric.

Principiul modul`rii intensit`\ii.

C@mpul electric se poate m`sura plas@nd un material electro-optic [n
calea optic` a unui senzor cu fibre optice prin transmisie. Nu exist`
materiale care, [ncorporate [n fibra optic`, s` dea un efect intrinsec.
Senzorii pentru m`surarea c@mpului electric utilizeaz` cristale electro-
optice care prezint` efect Pockels sau efect Kerr. Indicele de refrac\ie se
modific` direct propor\ional cu c@mpul electric aplicat [n cazul efectului
Pockels ]i p`tratic [n cazul efectului Kerr. {n figura 3.16. este prezentat
un senzor prin transmisie cu efect Pockels.


27
Figura 3.16. Senzor pentru m`surarea c@mpului electric ce utilizeaz` un
material electro-optic.

Se utilizeaz` o radia\ie luminoas` plan polarizat`. {n prezen\a
c@mpului electric, undele perpendicular polarizate se propag` cu viteze
diferite datorit` modific`rii indicelui de refrac\ie asociat efectului
Pockels. Folosind o lam` sfert de und`, diferen\a de faz` creat` rote]te
planul de polarizare. Intensitatea radia\iei luminoase transmise este dat`
de rela\ia:

I=I
0
(1+sinV/V
0
) (3.2)

unde:
- I
0
este intensitatea radia\iei luminoase la intrare;
- V
0
este o constant` a materialului Pockels;
- V este tensiunea aplicat`.

C@mpul electric poate fi m`surat ]i cu ajutorul unui senzor cu fibre
optice prin reflexie, [n fa\a c`ruia este plasat un element piezoelectric
pe care se afl` fixat` o oglind`. {n prezen\a c@mpului electric, elementul
piezoelectric deplaseaz` oglinda propor\ional cu tensiunea aplicat`. {n
figura 3.17. este prezentat un astfel de senzor:


28
Figura 3.17. Senzor pentru m`surarea tensiunii ce utilizeaz` un
element piezoelectric.

Un electroscop cu fibre optice este prezentat [n figura 3.18. Fibrele
optice sunt acoperite cu o c`ma]` sub\ire dintr-un material conductor. La
aplicarea unui c@mp electric, fibrele se [ndep`rteaz` produc@nd o sc`dere a
radia\iei luminoase reflectate.
Figura 3.18. Electroscop cu fibre optice.

Principiul modul`rii fazei.

C@mpul electric se poate m`sura utiliz@nd un material piezoelectric
care ac\ioneaz` asupra fibrei optice sensibile dintr-un interferometru
Mach-Zender.
Fibra optic` sensibil` poate fi acoperit` cu o c`ma]`, poate fi
lipsit` sau [nglobat` [ntr-o por\iune din materialul piezoelectric, sau
poate fi [nf`]urat` pe un suport din materialul respectiv.



29
Valoarea minim` a c@mpului electric detectabil este 4V/m, utiliz@nd
o fibr` optic` sensibil` cu lungimea de 1km.


3.3 Senzori optoelectronici pentru m`rimi fizice 3.3 Senzori optoelectronici pentru m`rimi fizice 3.3 Senzori optoelectronici pentru m`rimi fizice 3.3 Senzori optoelectronici pentru m`rimi fizice
3.3.1.Senzori pentru m`surarea temperaturii. 3.3.1.Senzori pentru m`surarea temperaturii. 3.3.1.Senzori pentru m`surarea temperaturii. 3.3.1.Senzori pentru m`surarea temperaturii.

Mai multe principii de m`surare ce utilizeaz` fibrele optice au
fost aplicate pentru m`surarea temperaturii. Dintre acestea enumer`m
principiile: reflectivit`\ii, microcurburilor, intrinsec, modul`rii
intensit`\ii, modul`rii fazei.

Principiul reflectivit`\ii.

Senzorii baza\i pe principiul reflectivit`\ii pot determina
pozi\ia cu o acurate\e foarte mare. {n figura 3.19. este prezentat un
senzor alc`tuit dintr-un element bimetalic ata]at ca traductor unui aparat
de prob` bazat pe principiul reflectivit`\ii, ce utilizeaz` dou` fibre
optice.
Elementul bimetalic poate fi proiectat astfel [nc@t s` ac\ioneze
rapid la o temperatur` precizat`, deplas@ndu-se rapid spre capul de prob`,
ob\in@ndu-se astfel o comutare la temperatura dorit`.
Elementul poate fi deasemenea proiectat pentru o deplasare
continu`, astfel [nc@t s` furnizeze o informa\ie propor\ional` cu
temperatura, [ntr-un mod analogic.
Curba de r`spuns este linear` [n domeniul 25-200
o
C.




30
Figura 3.19. Senzor de temperatur` cu fibre optice bazat pe
fenomenul de reflectivitate, utiliz@nd un traductor bimetalic.

O alt` variant` de senzor pentru m`surarea temperaturii ce
utilizeaz` principiul dilat`rii termice diferen\iale este prezentat` [n
figura 3.20. Aluminiul ]i siliciul, ale c`ror caracteristici de dilatare
sunt foarte diferite, sunt folosite pentru a reflecta radia\ia luminoas`.
Franjele de interferen\` create astfel sunt num`rate, ob\in@ndu-se o
indica\ie digital` a temperaturii.


Figura 3.20. Senzor de temperatur` cu fibre optice bazat pe
fenomenul de reflectivitate, utiliz@nd principiul dilat`rii termice
diferen\iale.

Materialele sensibile la temperatur` pot fi plasate [n calea
optic` a unui cap de prob` bazat pe principiul reflectivit`\ii. O mare
varietate de materiale pot fi utilizate pentru m`surarea temperaturii:
cristalele lichide, materiale birefringente, materiale
semiconductoare,materiale fluorescente ]i alte materiale care []i modific`
r`spunsul spectral.
Cristalele lichide prezint` modific`ri ale culorii sau ale
reflectivit`\ii pentru o anumit` lungime de und`, datorat` schimb`rii
temperaturii. Radia\ia luminoas` este reflectat` de c`tre cristalul lichid.
Intensitatea radia\iei luminoase reflectate este func\ie de temperatur`.
Gama de temperaturi este limitat` la 35-50
o
C, dar cu o precizie de 0,1
o
C.
Acest lucru limiteaz` aplica\iile la monitorizarea proceselor biologice.
Cristalele birefringente sunt materiale cristaline optic transparente, ale
c`ror indici de refrac\ie difer` pentru unde luminoase perpendicular


31
polarizate. Radia\ia luminoas` este transportat` printr-o fibr` optic`
transmi\`toare ]i trece printr-un polarizor, [nainte de a ajunge la
cristal. Radia\ia luminoas` reflectat` de oglind` se [ntoarce prin cristal,
prin polarizor ]i prin fibra optic` receptoare, la detector.
Figura 3.21 prezint` un senzor de temperatur` bazat pe
reflectivitate, ce utilizeaz` un cristal birefringent.


Figura 3.21. Senzor pentru m`surarea temperaturii ce utilizeaz` un
cristal birefringent.

Exist` materiale ai c`ror indici de refrac\ie ]i a c`ror
birefringen\` depind puternic de temperatur`. Schimbarea net` a
birefringen\ei modific` intensitatea radia\iei luminoase recep\ionate,
propor\ional cu temperatura. Acest tip de senzor este limitat la gama de
temperaturi ale proceselor biologice.
O alt` variant` utilizeaz` cristale semiconductoare. M`surarea
temperaturii se bazeaz` pe dependen\a de temperatur` a absorb\iei radia\iei
infraro]ii [n cristale ca GaAs. Acest tip de senzor are o precizie bun`,
dar este limitat la valori sub 47
o
C.
Un alt principiu bazat pe reflectivitate este modularea spectral`.
Elementul sensibil activeaz` o oglind` spectral`, a c`rei reflectivitate
difer` [n func\ie de lungimea de und` a radia\iei luminoase.
Figura 3.22 prezint` configura\ia unui senzor bazat pe principiul
modul`rii spectrale.
Elementul sensibil este un material al c`rui indice de refrac\ie
se modific` puternic cu temperatura. Radia\ia luminoas` parcurge drumul
dus-[ntors prin acest element, fiind reflectat` de o oglind` sta\ionar`.
Spre deosebire de senzorii cu element bimetalic, [n acest caz nu exist`
deplasare, modificarea indicelui de refrac\ie duc@nd la modificarea
drumului optic, deci a r`spunsului spectral.



32

Figura 3.22. Senzor pentru m`surarea temperaturii bazat pe
modula\ie spectral`.

Datorit` dimensiunilor mici, acest senzor are o iner\ie termic`
sc`zut`, permi\@nd monitorizarea unor procese termice cu varia\ii rapide.
Rezolu\ia este aproximativ 1
o
C, pentru temperaturi p@n` la 400
o
C, limita
superioar` a domeniului de m`sur` fiind dat` de [nveli]ul fibrei.




33

Figura 3.23 Senzor pentru m`surarea temperaturii bazat pe
fluorescen\`.
Un alt tip de senzor utilizeaz` ca element sensibil un material
fluorescent care absoarbe radia\ia luminoas` incident`, emi\@nd o radia\ie
fluorescent`. Configura\ia senzorului este prezentat` in figura 3.23.
Materialul utilizat este fosfor, excitat cu radia\ie ultraviolet`.
Spectrul emis este dependent de temperatur`. Principiul de func\ionare
const` [n m`surarea intensit`\ii relative a dou` linii spectrale emise.
Domeniul de m`sur` este de la -50
o
C p@n` la 250
o
C, cu o precizie
de aproximativ 1
o
C. Pentru domenii mai restr@nse se pot ob\ine precizii de
0,1
o
C.

Principiul microcurburilor.

M`surarea temperaturii utiliz@nd microcurburile unei fibre optice
se bazeaz` pe modificarea diferen\ei [ntre indicii de refrac\ie ai miezului
]i [nveli]ul fibrei cu temperatura, ceea ce duce la modificarea pierderilor
[n fibra optic` [ndoit`.
Pentru a ob\ine un efect termic pronu\at, se utilizeaz` fibre
optice cu [nveli]ul din polimeri, ai c`ror indici de refrac\ie depind de
temperatur` mult mai puternic dec@t cel al miezului de sticl`.


34
Se pot utiliza ]i fibre cu miezul ]i [nveli]ul din diferite tipuri
de sticl`, caracteristicile indicilor de refrac\ie ale acestora
intersect@ndu-se la o anumit` temperatur`. {n acest punct senzorul
ac\ioneaz` ca un comutator dependent de temperatur`.
M`surarea temperaturii se poate realiza prin modificarea razei
microcurburilor utiliz@nd un mecanism de [ndoire cu un coeficient termic de
dilatare mare.
{n figura 3.24 sunt prezentate mai multe variante ale acestui tip de
senzori.

Figura 3.24. Senzori pentru m`surarea temperaturii cu
microcurburi.

Fibra optic` este r`sucit` peste un suport care se dilat` sau se
contract` (a), este [ndoit` [ntr-un singur punct care asigur` o deplasare
suficient` cu temperatura (b), sau este lipit` pe un material a c`rui
dilatare lateral` va modifica curbarea fibrei, asem`n`tor unei m`rci
tensometrice (c).
Principiul intrinsec

Senzorii optoelectronici la care procesul de m`surare are loc [n
fibra optic` ([n miez, [n [nveli] sau [n [mbr`c`mintea de protec\ie), se
numesc intrinseci ]i implic` fenomenul de absorb\ie.
Intensitatea radia\iei luminoase transmise prin fibr` este
propor\ional` cu temperatura mediului.


35
Sticla dopat` cu neodim sau europiu prezint` spectre de absorb\ie
dependente de temperatur`. Determinarea intensit`\ii radia\iei luminoase cu
lungimile de und` corespunz`toare spectrelor de absorb\ie permite
determinarea temperaturii.
Schema unui astfel de senzor este prezentat` [n figura 3.25.



Figura 3.25. Senzor intrinsec pentru m`surarea temperaturii.

Domeniul de m`sur` ob

Principiul interferometric

Senzorii interferometrici sunt sensibili la modific`ri ale drumului optic ]i ale indicelui de refrac
tem
per
atu
r`,
dat
e
de
rel
a\i
a:

T
L n L
L T
n
T
= +
2

(3.3)

unde: L este lungimea fibrei ]i n este indicele de refrac\ie.
Pentru fibrele optice cu siliciu, termenul este dominant,
lungimea fiind aproape insensibil` la temperatur` datorit` coeficientului
termic de dilatare sc`zut al siliciului.
{n aceast` configura\ie se pot atinge precizii de ordinul 10
-8 o
C.
Utiliz@nd optica integrat`, se poate realiza un interferometru pe o
plachet` ceramic`. Schema acestuia este prezentat` [n figura 3.26.




36

Figura 3.26. Interferometru realizat pe o plachet` ceramic`.

Alte principii.

Senzorii optoelectronici cu "corp negru" pentru m`surarea
temperaturii se bazeaz` pe radia\ia emis` de un material [nc`lzit.
Intensitatea ]i lungimea de und` a radia\iei emise sunt dependente de
temperatur`.
Se pot utiliza fibre optice din siliciu sau din safir.
Configura\ia unui astfel de senzor este prezentat` [n figura 3.27.


Figura 3.27. Senzor pentru m`surarea temperaturii cu corp negru.
V@rful fibrei optice este acoperit cu un strat sub\ire dintr-un
metal nobil pentru a crea cavitatea corpului negru.
Domeniul de m`sur` este [ntre 500
o
C ]i 2000
o
C, iar timpul de
r`spuns este cu c[teva ordine de m`rime mai scurt dec@t [n cazul unui
termocuplu conven\ional.



37


3.3.2. Senzori pentru m`surarea presiunii. 3.3.2. Senzori pentru m`surarea presiunii. 3.3.2. Senzori pentru m`surarea presiunii. 3.3.2. Senzori pentru m`surarea presiunii.

{n cele mai multe cazuri, pentru m`surarea presiunii se m`soar` de
fapt pozi\ia, utiliz@ndu-se membrane. De aceea, senzorii optoelectronici cu
modularea intensit`\ii sunt utiliza\i pentru m`surarea presiunii.

Principiul transmisiei.

Senzorii optoelectronici pentru m`surarea presiunii baza\i pe
principiul transmisiei, se [mpart [n dou` categorii principale. Din prima
categorie fac parte senzorii la care bra\ele de transmisie ]i recep\ie
r`m@n fixe, modularea realiz@ndu-se prin intermediul unui obiect ce
obtureaz` calea optic`. {n cea de-a doua categorie, fibrele se pot mi]ca
una fa\` de cealalt`, realiz@nd astfel modularea. {n figura 3.28. este
prezentat un senzor [n care un obturator [ntrerupe calea optic`
propor\ional cu valoarea presiunii.

Figura 3.28. Senzor cu fibre optice pentru m`surarea presiunii
prin transmisie utiliz@nd un obturator pentru modularea intensit`\ii.

Utiliz@nd un canal de referin\` ]i unul de m`sur`, se pot ob\ine
precizii de 0,1%.
O alt` variant` utiliz@nd re\ele gradate [n calea optic`, este
prezentat` [n figura 3.29.


38


Figura 3.29.Senzor cu fibre optice pentru m`surarea presiunii prin
transmisie utiliz@nd o re\ea gradat` mobil` pentru modularea intensit`\ii.

Una din re\ele este fix`, cealalt`, solidar` cu o diafragm`, se
deplaseaz` [n func\ie de presiune.
Se pot utiliza, deasemenea, senzori baza\i pe principiul reflexiei
interne totale. Un astfel de senzor este prezentat [n figura 3.30.




Figura 3.30.Senzor pentru m`surarea presiunii bazat pe reflexia
intern` total`.




39
Principiul reflectivit`\ii.

Senzorii optoelectronici baza\i pe principiul reflectivit`\ii pot
fi utiliza\i pentru monitorizarea deplas`rii unei diafragme sensibile la
varia\iile presiunii. {n figura 3.31. este prezentat un astfel de senzor.

Figura 3.31. Senzor cu fibre optice pentru m`surare presiunii prin
reflexie utiliz@nd o diafragm` pentru modulare.

R`spunsul neliniar poate fi corectat printr-un bloc electronic sau
printr-o proiectare a diafragmei ]i printr-o alegere corespunz`toare a
fibrelor optice utilizate.
Un alt principiu de m`surare este reflexia intern` total`
apropiat`. Configura\ia unui astfel de senzor este prezentat` [n figura
3.32.




40


Figura 3.32. Senzor pentru m`surarea presiunii bazat pe reflexia
inern` total` apropiat`.

Cap`tul unei fibre optice unimod este t`iat sub un unghi mai mic
dec@t unghiul critic. Presiunea modific` indicii de refrac\ie, duc@nd la
modific`ri ale unghiului critic. Astfel intensitatea radia\iei luminoase ce
se reflect` este modulat` [n func\ie de presiune. Acest tip de senzori are
dimensiuni foarte mici.

Principiul microcurburilor.

{n figura 3.33 este prezentat un senzor pentru m`surarea presiunii
bazat pe principiul microcurburilor.
Figura 3.33. Senzor pentru m`surarea presiunii bazat pe
microcurburi.




41
Un dezavantaj al acestei variante este necesitatea contactului cu
diafragma, fapt care limiteaz` r`spunsul dinamic. De asemenea, fibrele
optice transmi\`toare ]i receptoare nu trebuie s` fie [ndoite cu o raz`
mic` de curbur`, fapt care nu permite o realizare compact` a senzorului.

Principiul intrinsec.

Senzorii optoelectronici pentru m`surarea presiunii utiliz@nd
principiul intrinsec se bazeaz` pe modificarea indicelui de refrac\ie [n
func\ie de presiune pentru a afecta apertura numeric` a fibrei optice sau
intensitatea radia\iei luminoase polarizate.
{n figura 3.34 este prezentat un senzor pentru m`surarea presiunii
bazat pe modificarea polariz`rii.

Figura 3.34. Senzor intrinsec pentru m`surarea presiunii
Fibra optic` ac\ioneaz` ca un element birefringent. Prin rotirea
planului de polarizare se modific` intensitatea radia\iei luminoase.
{n locul fibrei optice se poate utiliza ca element sensibil un
material birefringent.

Principiul interferometric.

Majoritatea senzorilor interferometrici pentru m`surarea presiunii
utilizeaz` configura\ia Mach-Zehnder. Radia\ia luminoas` provenit` de la o
surs` optic` este [mp`r\it` pentru cele dou` bra\e ale interferometrului
prezentat [n figura 3.35. Datorit` presiunii, [n bra\ul sensibil au loc
modific`ri ale lungimii fibrei ]i ale indicelui de refrac\ie.



42


Figura 3.35. Senzor interferometric Mach-Zehnder pentru m`surarea
presiunii.

Recombin@nd cele dou` spoturi, se poate detecta modularea fazei.
Sensibilitatea [n raport cu presiunea este definit` astfel:


Q
P
=

(3.4)

Modificarea fazei dat` de modificarea presiunii este:




= + = +

(
k n L L n kLn
L
L
n
n
( )
(3.5)

unde:
- k este num`rul de und`
- n este indicele de refrac\ie al miezului
- n este modificarea indicelui de refrac\ie
- L este lungimea fibrei
- L este modificarea lungimii fibrei.

Sensibilitatea este un factor important [n func\ionarea senzorilor
interferometrici pentru m`surarea presiunii.
Fibrele optice de leg`tur` ]i cea de referin\` trebuie s` nu fie
sensibile la varia\ii ale presiunii, [n timp ce fibra de m`sur` trebuie s`


43
aib` o sensibilitate maxim`. Aceast` cerin\` poate fi [ndeplinit` printr-o
alegere corespunz`toare a [mbr`c`min\ii fibrei.
O alt` configura\ie utilizat` la realizarea senzorilor
interferometrici pentru m`surarea presiunii este configura\ia Fabry-Perot,
prezentat` [n figura 3.36.

Figura 3.36. Senzor interferometric Fabry-Perot pentru m`surarea
presiunii.

Presiunea ce ac\ioneaz` asupra diafragmei de cuar\ modific`
distan\a dintre diafragm` ]i suprafa\a lentilei. Aceasta este m`surat` cu
un interferometru Fabry-Perot.


3.3.3. Senzori pentru m`surarea debitului 3.3.3. Senzori pentru m`surarea debitului 3.3.3. Senzori pentru m`surarea debitului 3.3.3. Senzori pentru m`surarea debitului

Principiile de baz` utilizate pentru m`surarea debitului sunt
urm`toarele:
- determinarea vitezei de rota\ie a unei turbine aflate [n c@mpul
de curgere;
- m`surarea diferen\ial` a presiunii;
- m`surarea frecven\ei v@rtejurilor;
- m`surarea vitezei prin metoda laser Doppler.

Principiul turbinei.



44
Pentru a putea m`sura debitul, turbina trebuie plasat` [n calea de
curgere, fapt care provoac` o obstruc\ionare a curgerii. Rotorul turbinei
va avea o vitez` propor\ional` cu viteza de curgere a lichidului care trece
prin dispozitiv. Un asemenea senzor este prezentat [n figura 3.37.
Figura 3.37. Senzor cu turbin` pentru m`surarea debitului.

Viteza de rota\ie este m`surat` prin intermediul unui traductor cu
fibre optice prin reflexie.

Principiul m`sur`rii diferen\iale a presiunii.

{n cazul unui senzor pentru m`surarea debitului prin m`surarea
diferen\ial` a presiunii, lichidul este for\at s` parcurg` o zon` cu
sec\iunea redus`. {n acel loc viteza de curgere va fi mai mare, av@nd loc o
sc`dere a presiunii dup` ce lichidul traverseaz` zona cu sec\iune redus`.
{n figura 3.38 este prezentat un astfel de senzor.



45

Figura 3.38. Senzor diferen\ial de presiune pentru m`surarea
debitului.

Presiunile P
1
]i P
2
sunt m`surate cu senzori cu fibre optice prin
reflexie.
Acest tip de senzor este recomandat pentru m`surarea debitului
lichidelor v@scoase ]i gazelor.

Principiul form`rii v@rtejurilor.

Prezen\a unui corp [n calea de curgere a lichidului genereaz`
v@rtejuri, fapt care duce la apari\ia unor pulsuri de presiune. Frecven\a
acestora este propor\ional` cu viteza de curgere a lichidului ]i se poate
exprima astfel:

f = S V d (3.6)
unde:
- f este frecven\a pulsurilor de presiune
- S este num`rul lui Strouhal, o constant` adimensional`
- V este viteza de curgere
- d este l`\imea corpului prezent [n calea de curgere.

{n figura 3.39 este prezentat un senzor care determin` frecven\a
pulsurilor de presiune formate.


Figura 3.39. Senzor pentru m`surarea debitului bazat pe principiul
form`rii v@rtejurilor.

O alt` variant` ce utilizeaz` principiul microcurburilor
utilizeaz` ca element obstructiv este chiar fibra optic`.


46

Principiul Laser Doppler.

Determinarea vitezei prin metoda Laser Doppler este un mecanism
neinvaziv pentru m`surarea debitului. Metoda prezentat` [n figura 3.40
utilizeaz` dou` fascicule laser focalizate [ntr-un punct aflat [n calea de
curgere. Acestea creaz` franje de interferen\`. Deplasarea unei particule
de-a lungul franjelor de interferen\` produce fluctua\ii ale intensit`\ii
radia\iei luminoase.

Figura 3.40. Senzor pentru m`surarea debitului bazat pe principiul
Laser-Doppler.

Componenta vitezei de deplasare perpendicular` pe franjele de
interferen\` poate fi exprimat` astfel:


U
d
t
d F x
f
f =
(3.7)

unde:
- d
f
este dinstan\a [ntre franje
- t este timpul [n care particula parcurge distan\a dintre dou`
franje
- F este frecven\a fluctua\iei intensit`\ii radia\iei luminoase,
numit` frecven\` Doppler.


3.4. Senzori pentru m`rimi chimice 3.4. Senzori pentru m`rimi chimice 3.4. Senzori pentru m`rimi chimice 3.4. Senzori pentru m`rimi chimice



47
Efectuarea analizelor chimice calitative ]i cantitative utiliz@nd
senzori optoelectronici se bazeaz` pe urm`toarele principii:
- fluorescen\a;
- [mpr`]tierea;
- absorb\ia;
- modificarea indicelui de refrac\ie.

Analiza chimic` poate fi efectuat` utiliz@nd senzori cu fibre optice
prin transmisie, sau senzori cu fibre optice prin reflexie. Radia\ia
luminoas` este transmis` sau reflectat` [n func\ie de natura ]i de
concentra\ia substan\ei chimice prezente.

Principiul fluorescen\ei.

Radia\ia optic` este transmis` prin intermediul unei fibre p@n` la
materialul cu propriet`\i fluorescente. Emisia fluorescent` este transmis`
prin aceea]i fibr` p@n` la un fotodetector. {n figura 3.41 este prezentat
un senzor pentru analiza chimic` calitativ` ]i cantitativ`.

Figura 3.41. Senzor pentru substan\e chimice bazat pe fenomenul de
fluorescen\`.

Principiul absorb\iei.

Utilizarea senzorilor cu fibre optice prin reflexie [mpreun` cu un
spectrofotometru, permit efectuarea analizelor chimice calitative ]i
cantitative. {n figura 3.42 este prezentat un senzor pentru gaz sau fum.



48
Figura 3.42. Senzor pentru gaz sau fum.

Utiliz@nd un reactiv sensibil la substan\a ce urmeaz` a fi detectat`,
se pot [mbun`t`\i performan\ele unui senzor cu fibre optice, bazat pe
fenomenul de absorb\ie. {n figura 3.43 este prezentat un senzor care
utilizeaz` un colorant care []i modific` absorb\ia [n func\ie de
concentra\ia substan\ei de analizat.
Figura 3.43. Senzor pentru substan\e chimice bazat pe absorb\ie.

Principiul [mpr`]tierii.

{n multe aplica\ii este necesar` m`surarea opacit`\ii date de
prezen\a unor particule [n incinta analizat`. Se poate utiliza un senzor cu
fibre optice prin transmisie pentru determinarea fumului dintr-un co] de
evacuare. Opacitatea este corelat` cu randamentul procesului tehnologic
urm`rit.

Principiul modific`rii indicelui de refrac\ie.

{n acest caz se utilizeaz` un senzor cu fibre optice prin reflexie,
la cap`tul c`reia se afl` o prism`. {n aer, datorit` indicelui de
refrac\ie al prismei, condi\ia de reflexie total` este [ndeplinit`. Dac`
prisma este imersat` [ntr-un lichid cu un indice de refrac\ie apropiat de
cel al prismei, intensitatea radia\iei luminoase se va diminua. Deoarece
prezen\a unor substan\e [ntr-o solu\ie modific` indicele de refrac\ie al
acesteia, se poate determina concentra\ia prin aceast` metod`.



49


3.5 Alte tipuri de senzori optoelectronici. 3.5 Alte tipuri de senzori optoelectronici. 3.5 Alte tipuri de senzori optoelectronici. 3.5 Alte tipuri de senzori optoelectronici.

De]i to\i senzorii cu modulare [n intensitate sunt prin natura lor
analogici, ei pot fi utiliza\i cu succes [n aplica\ii digitale. Aplica\iile
generale sunt comutatoare digitale ]i num`r`toare.
Principiile care stau la baza acestor senzori optoelectronici sunt
urm`toarele: - barierele optice;
- c@]tigul [n exces;
- contrastul;
- diametrul spotului.

Barierele optice.

Se utilizeaz` dou` variante: bariere optice bilaterale, bazate pe
transmisivitate ]i bariere optice unilaterale, bazate pe reflectivitate.

C@]tigul [n exces.

C@]tigul [n exces este definit ca raportul [ntre intensitatea
radia\iei luminoase care ajunge la sistemul de detec\ie ]i intensitatea
radia\iei luminoase necesare pentru a activa sistemul de detec\ie. Acest
principiu este utilizat [n cazul senzorilor de prezen\` / absen\`.

Contrastul.

Contrastul este definit ca raportul [ntre nivelul luminii detectate
[n condi\ii de iluminare ]i nivelul luminii detectate [n condi\ii de
[ntuneric. Acest principiu este utilizat de asemenea [n cazul senzorilor de
prezen\` / absen\`.

Diametrul spotului.

Diametrul efectiv al spotului este por\iunea din diametrul spotului
care atinge receptorul. Acesta define]te distan\a la care sistemul este
opera\ional.

Cele mai r`sp@ndite aplica\ii sunt pentru detectarea prezen\ei/
absen\ei. Astfel de senzori pot num`ra obiecte ]i pot determina o blocare
pe linia de fabrica\ie. Se pot realiza de asemenea tahometre pentru
urm`rirea tura\iei unui motor.


50
Umiditatea relativ` a mediului [n care func\ioneaz` asemenea senzori
se poate apropia de 100%, iar temperatura este limitat` de [nveli]urile de
protec\ie ale fibrei optice la aproximativ 200
o
C.


51
4. Senzori ]i traductoare distribuite cu fi 4. Senzori ]i traductoare distribuite cu fi 4. Senzori ]i traductoare distribuite cu fi 4. Senzori ]i traductoare distribuite cu fibre optice bre optice bre optice bre optice

4.1 Sisteme distribuite cu fibre optice. 4.1 Sisteme distribuite cu fibre optice. 4.1 Sisteme distribuite cu fibre optice. 4.1 Sisteme distribuite cu fibre optice.

Un sistem distribuit cu fibre optice pentru m`surare, este constituit
dintr-o re\ea de senzori optoelectronici, care utilizeaz` o magistral`
comun` pentru a transmite informa\ia c`tre o unitate central`. Sistemul
con\ine o surs` optic`, fibre optice care transport` radia\ia luminoas` la
senzori ]i fibre optice care transport` radia\ia luminoas` modulat` de la
senzori la fotodetector.
Aceste sisteme de m`sur` au avantajul izol`rii electrice ]i a
imunit`\ii la zgomot, at@t pentru partea de m`sur` c@t ]i pentru partea de
transmisie a informa\iei.
Senzorii optoelectronici baza\i pe reflexie sau interferometrie, sunt
conecta\i [ntr-un sistem prin intermediul cuploarelor optice. Utilizarea
cuploarelor optice introduce atenu`ri, fapt care limiteaz` num`rul de
senzori din re\ea. Acest inconvenient se poate elimina utiliz@nd sisteme
hibride.
Sistemele hibride con\in, pe l@ng` senzori ]i fibre optice, noduri
active de conversie electro-optic`. Nodurile electro-optice ac\ioneaz` ca
repetoare, realiz@nd o conversie optoelectronic`, apoi o conversie electro
optic`. {n acest caz, num`rul de senzori din sistem nu mai este limitat.
Sistemele distribuite cu senzori intrinseci nu necesit` cuploare, ele
utilizeaz@nd o unic` fibr` optic` ne[ntrerupt`. In figura 4.1 ]i 4.2, sunt
prezentate sisteme de senzori intrinseci, [n care perturba\iile locale
modific` transmisia prin fibra optic`.


52

Figura 4.1. Sistem distribuit cu senzori intrinseci pentru m`surarea
temperaturii.
Figura 4.2. Sistem distribuit cu senzori cu microcurburi pentru
m`surarea temperaturii.



53

Utiliz@nd aceste configura\ii, se poate determina numai faptul c` a
ap`rut o perturba\ie de-a lungul fibrei optice ]i m`rimea perturba\iei, dar
nu ]i punctul [n care a ap`rut aceasta. Dac` sunt perturbate simultan mai
multe puncte, informa\ia este mascat`.

4.2 Scheme de multiplexare. 4.2 Scheme de multiplexare. 4.2 Scheme de multiplexare. 4.2 Scheme de multiplexare.

Pentru a identifica fiecare senzor dintr-un sistem distribuit, se
utilizeaz` multiplexarea cu divizarea lungimii de und`, sau multiplexarea
cu divizare temporal`.
{n schemele de multiplexare cu divizarea lungimii de und`, fiec`rui
senzor [i corespunde o band` specific`. Pentru fiecare band` se utilizeaz`
c@te o surs` optic` cu lungimea de und` corespunz`toare. Se poate utiliza
]i o unic` surs` optic` de band` larg` ]i filtre corespunz`toare benzilor
dorite.
Pentru a ob\ine o interferen\` minim` [ntre canale, l`rgimea benzii
corespunz`toare unui canal trebuie s` fie situat` [ntre 20 - 50nm. {n acest
caz, capacitatea re\elei este de aproximativ 20 de senzori cu modularea
intensit`\ii.
Multiplexarea cu divizare temporal` se poate utiliza at@t pentru
senzori cu modularea intensit`\ii c@t ]i pentru senzori cu modularea fazei.
Schemele de multiplexare cu divizare temporal` utilizeaz`
reflectometria optic` [n domeniul timp sau [n domeniul frecven\`.
Reflectometria optic` [n domeniul timp nu se utilizeaz` pentru
distan\e foarte scurte, deoarece necesit` circuite electronice complicate
]i extrem de rapide. {n acest caz se utilizeaz` reflectometria optic` [n
domeniul frecven\`.

4.3 Re 4.3 Re 4.3 Re 4.3 Re\ \\ \ele de senzori optoelectronici. ele de senzori optoelectronici. ele de senzori optoelectronici. ele de senzori optoelectronici.

Cea mai simpl` configura\ie a unui sistem distribuit de senzori este
o fibra optic` ne[ntrerupt`, prezentat` [n figura 4.3. Procesul de m`surare
are loc intrinsec [n fibr` sau prin intermediul unor dispozitive care
creaz` microcurburi [n punctele de m`sur`. Determinarea discontinuit`\ilor
se face prin reflectometrie optic` [n domeniul timp.

54
Figura 4.3. Re\ea alc`tuit` dintr-o unic` fibr` optic`.

Re\eaua cuplat` [n T este prezentat` [n figura 4.4. Senzorii cu fibre
optice prin reflexie sunt conecta\i prin cuploare la o fibr` optic`
principal`.

Figura 4.4. Re\ea cuplat` [n T cu senzori prin reflexie.

Se poate realiza deasemenea o re\ea cuplat` [n T cu senzori
interferometrici, ca [n figura 4.5.









Figura 4.5. Re\ea cuplat` [n T cu senzori interferometrici.

Re\eaua cuplat` [n T poate fi extins`, ob\in@ndu-se o configura\ie
stea, prezentat` [n figura 4.6. Pentru a identifica senzorii este necesar
ca fiecare bra\ s` aib` o lungime diferit`.






Figu
ra













55
4.6. Re\ea [n configura\ie stea.

{n figura 4.7 este prezentat` o configura\ie [n paralel. Avantajul
acestei configura\ii este faptul c` [n cazul defect`rii unui senzor,
ceilal\i senzori nu sunt afecta\i.

Figura 4.7. Re\ea [n configura\ie paralel.

Utiliz@nd senzorii distribui\i, se pot determina continuu
distribu\iile spa\iale ]i temporale ale eforturilor [n diferite
structuri cum ar fi: poduri, baraje, aeronave, nave maritime, sau
distribu\iile termice [n diferite echipamente.


56
5. Performan 5. Performan 5. Performan 5. Performan\ \\ \ele m`sur`rilor efectuate cu senzori optoelectronici ele m`sur`rilor efectuate cu senzori optoelectronici ele m`sur`rilor efectuate cu senzori optoelectronici ele m`sur`rilor efectuate cu senzori optoelectronici

5.1 Avantajele utiliz`rii senzorilor optoelectronici. 5.1 Avantajele utiliz`rii senzorilor optoelectronici. 5.1 Avantajele utiliz`rii senzorilor optoelectronici. 5.1 Avantajele utiliz`rii senzorilor optoelectronici.

Succesul de care s-a bucurat ]i se bucur` [n continuare acest domeniu
[n r@ndul cercet`torilor, se datoreaz` calit`\ilor pe care le prezint`
senzorii cu fibre optice, comparativ cu senzorii clasici. Dintre acestea
putem enumera:

1. Dimensiuni ]i greutate reduse.

{ntr-o er` a miniaturiz`rii, faptul nu pare ie]it din comun, [ns`
aceste propriet`\i fac ca senzorii cu fibre optice s` fie competitivi fa\`
de alte categorii moderne de senzori. Cel mai redutabil concurent din acest
punct de vedere sunt senzorii microelectronici. Industriile aeronautic` ]i
spa\ial` fac din aceste propriet`\i cerin\e de baz` ale echipamentelor
utilizate, incluz@nd ca elemente de baz` ale sistemului de comand` ]i
control al aeronavelor din genera\ia urm`toare senzorii cu fibre optice.

2. Robuste\e.

Aceast` calitate iese [n eviden\` compar@nd senzorii cu fibre optice
cu senzorii optici cu elemente clasice (prisme, oglinzi, etc.). Spre
exemplu, [n locul ansamblului complex de prisme care alc`tuiesc traseul [n
inel al giroscopului cu laser, giroscopul cu fibre optice folose]te o
simpl` bobin` de fibr` optic`.

3. Imunitate total` la interferen\a electromagnetic`.

C@mpurile electrice ]i magnetice externe reprezint` m`rimi de
influen\` care pot perturba puternic func\ionarea corect` a senzorilor
electrici. Mediile industriale [n care sunt plasa\i senzorii sunt deseori
ostile din acest punct de vedere ]i m`surile de [nl`turare a efectelor
perturbatoare sunt, de multe ori, costisitoare. Unele medii sunt chiar
total improprii func\ion`rii senzorilor electrici. Un exemplu [l reprezint`
hipertermia cu microunde sau unde de radiofrecven\`, unde senzorii de
temperatur` cu fibre optice reprezint` solu\ia optim`. Aceasta este una din
cele mai apreciate calit`\i ale senzorilor cu fibre optice ]i a
dispozitivelor fotonice [n general. Totu]i, unii cercet`tori sunt de p`rere
c` imunitatea total` la interferen\a electromagnetic` este doar un mit,

57
[ntruc@t existen\a sec\iunii electronice constituie o cale indirect` de
intrare a energiei electromagnetice [n sistem.

4. Izolare galvanic` intrinsec`.

Aceast` calitate este evident` deoarece fibrele optice sunt materiale
dielectrice cu propriet`\i izolatoare foarte bune. Atenuarea semnalului pe
lungimea de fibr` necesar` unei bune izola\ii galvanice este total
nesemnificativ`. Aceast` proprietate este foarte apreciat` [n aplica\iile
medicale, care [nlocuiesc cu succes transformatoarele de m`sur` de curent
]i de tensiune.



5. Absen\a curentului electric [n zona de m`surare.

Sec\iunea optic` a senzorilor cu fibre optice vehiculeaz` numai
energie radiant`, cu niveluri extrem de mici. Astfel, senzorii de acest tip
func\ioneaz` sigur [n orice mediu exploziv. Sec\iunea electric` poate fi
plasat` la distan\`, [ntr-un loc sigur, leg`tura p@n` la punctul de m`sur`
fiind realizat` cu fibr` optic`. Aceast` calitate ]i-a dovedit utilitatea
[n aplica\ii cum sunt detec\ia gazelor [n mine, m`surarea gradului de de
poluare al apei cu petrol, m`surarea presiunii ]i temperaturii [n gaura de
sond`.

6. Iner\ie termic` ]i mecanic` mic`.

Aceste propriet`\i sunt exploatate la senzorii de temperatur`
intrinseci ]i la unele tipuri de senzori extrinseci.

7. Matereiale utilizate sunt inerte chimic ]i biocompatibile

Aceste propriet`\i sunt foarte apreciate [n aplica\iile medicale.
Senzorii cu fibre optice au deschis orizonturi noi [n medicin`. De la deja
banalele investiga\ii endoscopice ]i p@n` la monitorizarea circula\iei
sanguine sau chiar urm`rirea in vivo a circula\iei impulsurilor
nervoase la om, exist` un c@mp enorm de aplica\ii, multe de neimaginat p@n`
de cur@nd. De asemenea, rezisten\a la coroziune conferit` de inactivitatea
chimic` a materialelor folosite, ofer` un larg c@mp de aplica\ii [n
industria chimic`.

8. Posibilitatea de telem`surare ]i multiplexare prin magistrale cu
fibre optice.


58
Acest aspect ofer` un c@mp larg de activitate practic` [n viitor.
Toate marile laboratoare din lume cu preocup`ri [n domeniul fibrelor optice
au experimentat posibilit`\i de multiplexare optic` a semnalelor. Sistemele
de comand` ]i control all-fiber [n care semnalele optice nu vor mai fi
convertite [n semnale electronice, reprezint` un \el urm`rit cu interes.
Primii candida\i pentru solu\iile all-fiber sunt avioanele, navele
maritime, centralele electrice.

9. Realizarea conceptului de senzor distribuit.

Conceptul de senzor distribuit define]te un tip de senzor care
poate m`sura varia\ia unei m`rimi [n timp si spa\iu ]i poate fi realizat
numai cu fibre optice. La ace]ti senzori, de tip intrinsec, fibra se
constituie pe toat` lungimea sa [n element sensibil. Aplica\iile de acest
gen sunt privite cu foarte mare interes [n c@teva domenii de activitate,
cum ar fi avia\ia si marile lucr`ri [n domeniul construc\iilor. Fibrele
optice incluse [n structurile de rezisten\` permit urm`rirea ]i localizarea
permanent` a eforturilor care apar ]i pot detecta [n timp util orice
situa\ie periculoas`.


59
5.2 Concluzii 5.2 Concluzii 5.2 Concluzii 5.2 Concluzii

Stadiul actual [n dezvoltarea senzorilor optoelectronici demonstreaz`
interesul cresc@nd pentru utilizarea acestora [n domeniul metrologic.
{n acest referat s-a realizat o prezentare sistematic` a senzorilor
optoelectronici, criteriile alese fiind tipul m`rimii de m`surat,
principiile ce stau la baza func\ion`rii senzorilor ]i structura discret`
sau distribuit` a acestora.
Aceast` prezentare poate constitui un punct de plecare at@t pentru
imbun`t`\irea performan\elor senzorilor optoelectronici cunoscu\i, c@t ]i
pentru studiul unor noi tipuri de senzori.
{n ceea ce priv]te viitorul, se poate afirma faptul c` senzorii
optoelectronici constituie elemente de baz` pentru genera\ia viitoare de
tehnici de achizi\ie ]i prelucrare optic` a informa\iei.





60
BIBLIOGRAFIE BIBLIOGRAFIE BIBLIOGRAFIE BIBLIOGRAFIE


1. Krohn, D.A., Fiber Optic Sensors, Fundamentals and Applications,
Instrument Society of America, 1988.
2. Sterian, P., Transmisia optic` a informa\iei, vol. 1,2, Editura tehnic`, 1981.
3. Wallace P.R., Sikora E.S.R., Walkden A.J., Engineering Optical Fibre Sensors
for Process Control, GEC Journal of Research, vol.2, no.1,1984, pg.129-134.
4. Dandridge A, Cogdell G.B., Fiber Optic Sensors for Navy Applications, IEEE
LCS -The Magazine of Lightwave Communications Systems, vol.2,no.1,
February 1991, pg. 81-89.
5. Angel S.M., Kulp T.J., Myrick M.L., Langry K.C., Development and
Applications of Fiber Optic Sensors, Chemical Sensor Technology, vol.3, 1991,
pg. 163-201.
6. Moslehi B., Shahriari M.R., Schmidlin M., Anderson M., Lukasiewicz A.,
Optical fiber simplifies gas-sensing systems, Laser Focus World, April1992, pg.
161-168.
7. Nave S.E., O'Rourke P.E., Toole W.R., Sample probe enhance remote
chemical analyses, Laser Focus World, December 1995, pg.83-88.
8. Anghel F., Iliescu C., Grattan K.T.V., Palmer A.W., Zhang Z.Y.,
Fluorescent-based lifetime measurement thermometer for use at subroom
temperatures (200-300 K), Rev. Sci. Instrum., Vol. 66, No.3, March 1995, pg.
2611-2614.
9. Murphy K. A., Miller III W.V., Tran T.A., Vengsarkar A.M., Claus R.O.,
Miniaturized fiber-optic Michelson-type interferometric sensors, Applied
Optics, Vol. 30, No. 34, December 1991, pg. 5063-5067.
10. Scheggi A.M., Optical fiber sensors in medicine, Optical fiber sensors, 1987,
pg. 407-417.
11. Medlock R.S., Review of modulating techniques for fibre optic sensors,
Measurement-Control, Vol. 19, February 1986, pg. 4-17.
12. Berthold J.W., Fiber optic intensity sensors, Photonics Spectra, December
1988, pg. 125-138.
13. Jones B.E., Introductory Techonology Overview of Intensity and Wavelenght-
Based Sensors, IOP Publishing Ltd., 1987, pg. 45-53.
14. Palmer A.W., Chen S., Weir K., Grattan K.T.V., Optical white light
interferometric sensing the way forward for optical fibre sensors ?, AIM : 1992,
pg. 199-204.
15. El-Hami M., Finkelstein L., Grattan K.T.V., Palmer A.W., Application of the
classfication of optical fibre sensors to expert systems, AIM : 1992, pg. 205-
209.
16. Giallorenzi Th.G., Bucaro J.A., Dandrige A., Sigel G.H.jr., Cole J.H.,
Rashleigh S.C., Priest R.G., Optical fiber sensor technology, IEEE Journal of
Quantum Electronics, Vol. QE-18, No.4, April 1982, pg. 626-665.

61
17. Fluitman J., Pompa Th., Optical waveguide sensors, Elsevier Sequoia, June
1986.
18. Marszalec E., Marszalec J., Romaniuk R.S., On the application of fibre optics
in the development of sensor systems of intelligent robots: a review,
International Journal of Optoelectronics, 1989, Vol.4, Nos.3/4, pg. 313-325.
19. Wahl J.F., New Fibers Meet Sensing Demands, Photonics Spectra, December
1988, pg. 79-84.
20. Davies D.E.N., Making measurements with light, IEEE Proc., Vol.129, No.1,
January 1982, pg. 16-23.
21. Jackson D.A., Overview of fibre optic interferometric sensors, IOP Publishing
Ltd., 1987, pg. 1-22.
22. Pitt G.D., Extance P., Neat R.C., Batchelder D.N., Jones R.E., Barnett J.A.,
Pratt R.H., Optical-fibre sensors, IEE Proceedings, Vol.132, No.4, August
1985, pg. 214-245.
23. El-Hami M., Finkelstein L., Grattan K.T.V., Palmer A.W., Expert system
application using optical-fibre sensor clasification data, Elsevier Sequoia, Vol.
39, 1993, pg.181-189.
24. Hartford E., Fiber Optic Temperature Sensors, Optical Fiber Sensors, 1987,
pg.
185-199.
25. R. Onodera, Y. Ishii, N. Ohde, Y. Takahashi, And T. Yoshino - Effect of
Laser-Diode Power Change on Optical Heterodyne Interferometry - Journal of
Lightwawe Technology, Number 4, Volume 13, April 1995, pg. 675-681.
26. K. Krkenes And K. Bltekjoer - Comparison of Fiber-Optic Sagnac and
Mach-Zehnder Interferometers with Respect to Thermal Processes in the Fiber
- Journal of Lightwawe Technology, Number 4, Volume 13, April 1995, pg.
682-686.
27. T.-L. Wu And H.-C. Chang - Rigorous Analysis of Form Birefringence of
Weakly Fused Fiber-Optic Couplers - Journal of Lightwawe Technology,
Number 4, Volume 13, April 1995, pg. 687-691.
28. E. E. Kriezis And A. G. Papagiannakis - A Joint Finite-Difference and FFT
Full Vectorial Beam Propagation Scheme - Journal of Lightwawe
Technology, Number 4, Volume 13, April 1995, pg. 692-699.
29. C.-X. Shi And K. Hotate - Bias Of A Resonator Fiber Optic Gyro Composed
Of A Polarization-maintaining Fiber Ring Resonator With The Photoinduced
Birefringent Grating - Journal Of Lightwawe Technology, Number 9,Volume13,
September 1995, pg. 1853-1857.
30. J. P. Von Der Weid, R. Passy, And N. Gisin - Mid-range Coherent Optical
Frequency Domain Reflectometry With A Dfb Laser Diode Coupled To An
External Cavity - Journal Of Lightwawe Technology, Number 5, Volume 13,
May 1995, pg. 954-960.
31. D. N. Wang, Y. N. Ning, A. W. Palmer, K. T. V. Grattan, And K. Weir - An
Alternative To White Light Interferometric Sensing - Journal Of Lightwawe
Technology, Number 5, Volume 13, May 1995, pg. 961-966.

62
32. F. Ansari And J. Wang - Rate Sensitivity Of High Birefringent Fiber Optic
Sensors Under Large Dynamic Loads - Journal Of Lightwawe Technology,
Number 10, Volume 13, October 1995, pg. 1992-1997.
33. K. Iwatsuki, K. Suzuki, S. Nishi, And M. Saruwatari - 80 Gb/s Optical Soliton
transmission Over 80 Km With Time/polarization Division Multiplexing -
Photonics Technology Letters, Number 2, Volume 5, February 1993, pg. 245-
247.
34. H. Toba, K. Nakanishi, K. Oda, K. Inoue, And T. Kominato - A 100 Channel
Optical fdm Six-stage In-line Amplifier System Employing Tunable Gain
Equalizers - Photonics Technology Letters, Number 2, Volume 5, February
1993, pg. 248-250.
35. Y. Hakamata, K. Takemoto, T. Nakanishi, And J. Nakano - 5 Gb/s
Transmission Experiment Using 1300 Nm Fabry-perot Ld Transmitter Module
With GaAs Mesfet Ld Driver And P-i-n Pd Receiver - Photonics Technology
Letters, Number 2, Volume 5, February 1993, pg. 251-253.
36. K. H. Calhoun, C. B. Camperi-Ginestet, And N. M. Jokerst - Vertical Optical
Communication Through Stacked Silicon Wafers Using Hybrid Monolithic Thin
Film InGaAsP Emitters And Detectors - Photonics Technology Letters, Number
2, Volume 5, February 1993, pg. 254-256.
37. J. R. Wullert Ii And J. S. Patel - Optical Communications Over A Wide
Temperature Range Using A Tunable Liquid-crystal Filter - Photonics
Technology Letters, Number 2, Volume 5, February 1993, pg. 257-259.
38. K. R. Baker, A. W. Yu, And M. A. Krainak - Direct-detection Free-space
Optical Communications Link Using A 1 M Wavelenght Laser Diode
Transmitter - Photonics Technology Letters, Number 2, Volume 5, February
1993, pg. 260-262.
39. S. M. Melle, A. T. Alavie, S. Karr, T. Coroy, K. Liu, And R. M. Measures -
A Bragg Grating-tunes Fiber Laser Strain Sensor System - Photonics
Technology Letters, Number 2, Volume 5, February 1993, pg. 263-266.
40. G. A. Ball, W. W. Morey, And P. K. Cheo - Single- And Multipoint Fiber-
laser Sensors - Photonics Technology Letters, Number 2, Volume 5, February
1993, pg. 267-270.
41. I. Schneider, G. Nau, T. V. V. King, And I. Aggarwal - Fiber-optic Near-
infrared Reflectance Sensor For Detection Of Organics In Soils - Photonics
Technology Letters, Number 1, Volume 7, January 1995, pg. 87-89.
42. S. Knudsen, A. B. Tveten, And A. Dandrige - Measurements Of Fundamental
Thermal Induced Phase Fluctuations In The Fiber Of A Sagnac Interferometer -
Photonics Technology Letters, Number 1, Volume 7, January 1995, pg. 90-92.
43. E. Ranalli And H. P. Lee - Demonstration Of A Fiber-optic Tapped Delay Line
Spectrometer - Photonics Technology Letters, Number 5, Volume 6, May 1994,
pg. 668-670.
44. G. N. De Brabander, J. T. Boyd, And G. Beheim - Integrated Optical Ring
Resonator With Micromechanical Diaphragm For Pressure Sensing - Photonics
Technology Letters, Number 5, Volume 6, May 1994, pg. 671-673.

63
45. X. Zhou, K. Iiyama, And K. Hayashi - Detection Scheme Of
Coherence-multiplexed Sensor Signals Using An Optical Loop With A
Frequency Shifter: Sensitivity Enhancement - Photonics Technology Letters,
Number 6, Volume 6, June 1994, pg. 767-769.
46. D. N. Wang, Y. N. Ning, A. W. Palmer, K. T. V. Grattan, And K. Weir - An
Optical Scanning Technique In A White Light Interferometric System -
Photonics Technology Letters, Number 7, Volume 6, July 1994, pg. 855-857.
47. G. Murtaza And J. M. Senior - Methods For Providing Stable Optical Signals In
dual Wavelenght Referenced Led Based Sensors - Photonics Technology
Letters,
number 8, Volume 6, August 1994, pg. 1020-1022.
48. R. M. Narayanan And S. E. Green - Field Measurements Of Natural And
Artificial Targets Using A Mid-infrared Laser Reflectance Sensor - Photonics
Technology Letters, Number 8, Volume 6, August 1994, pg. 1023-1026.
49. W. V. Sorin And D. M. Baney - Multiplexed Sensing Using Optical Low-
coherence Reflectometry - Photonics Technology Letters, Number 8, Volume 7,
August 1995, pg. 917-919.
50. T. Suhara, T. Taniguchi, M. Uemukai, H. Nishihara, T. Hirata, S. Iio, And M.
Suehiro - Monolithic Integrated-optic Position/Displacement Sensor Using
Waveguide Gratings And Qw-dfb Laser - Photonics Technology Letters,
Number 10, Volume 7, October 1995, pg. 1195-1197.
51. V. J. Kardos And G. J. Sonek - A Dewpoint Temperature Sensor Based On
Nd
3+
-Doped Fiber Fluorescence - Photonics Technology Letters, Number 10,
Volume 7, October 1995, pg. 1198-1200.
52. Anghel F.,
53. Maeda M., In-Situ Fiber Optic SensingTechnique for Chemical Composition and
Temperature of Gas at Elevated temperatures by Infrared Spectroscopy, pg. 185-
201.
54. Brosig J. A., Anderson B. L., New approach to microbending fiber optic sensors:
varying the spatial frequency, Optical Engineering, Volume 34, Number 1,
January 1995, pg. 208-213.
55.