Sei sulla pagina 1di 20

bonton

colec]ie coordonat\ de Dana Moroiu


LOUIS JAMES [i-a petrecut dou\zeci de ani, mai mult sau mai
pu]in rodnici, contemplându-l pe Homo austriacus. În ciuda
contactului zilnic cu specia, consider\ c\ este mai u[or s\ îl
descrii pe Yeti (despre care nu exist\ nici o informa]ie sigur\),
decât pe austriac (despre care exist\ prea multe, toate contra-
dictorii). În ciuda acestei dificult\]i, el a petrecut numeroase
ore de cercetare am\nun]it\ pe teren, în cafenele, crame etc.,
rafinându-[i observa]iile în vederea studiului de fa]\, fericit s\
constate c\ mul]i dintre prietenii [i cunoscu]ii din Austria se
arat\ dispu[i s\ îi dea o mân\ de ajutor.
Dup\ ce s-a stabilit la Viena, a elaborat permanent rapoarte
cu privire la enigma Europei Centrale, n\d\jduind în special
c\, mai devreme sau mai târziu, va descoperi o nou\ cheie
pentru dezlegarea ei (cea veche a fost aruncat\ în Dun\re, cu
ceva timp în urm\).
Traducere din limba englez\
CORNELIA BUCUR

NEMIRA
Coperta colec]iei: Dana MOROIU, Corneliu ALEXANDRESCU
Ilustra]ia copertei: Irina DOBRESCU

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României


JAMES, LOUIS
Ghidul xenofobului - Austriecii / Louis James;
trad.: Cornelia Bucur. - Bucure[ti : Nemira Publishing
House, 2009
ISBN 978-606-92092-2-6

I. Bucur, Cornelia (trad.)

908(436)

Louis James
THE XENOPHOBE’S GUIDE TO THE AUSTRIANS

© Copyright Oval Projects, 1994, 2000

© Nemira Publishing House, 2009

Redactor: Nicoleta GHEMENT


Tehnoredactor: Alexandru CSUKOR

Tiparul executat de Monitorul Oficial R.A.

„Ghidul Xenofobului“ este o marc\ `nregistrat\.


Toate drepturile rezervate.

Orice reproducere, total\ sau par]ial\, a acestei lucr\ri,


f\r\ acordul scris al editorului, este strict interzis\
[i se pedepse[te conform Legii dreptului de autor.

ISBN 978-606-92092-2-6
Austria are 8 milioane de locuitori, în compara]ie cu
10 milioane cehi, 5 milioane slovaci, 10 milioane ma-
ghiari, 2 milioane sloveni, 59 de milioane italieni, 7,5 mi-
lioane elve]ieni, 82 de milioane germani [i 306 milioane
americani.
Na]ion ali s m [ i i dent i t a t e

AVERTISMENT

În Austria a curs mult\ cerneal\ referitor la du-


reroasa tem\ a indentit\]ii na]ionale. Chiar exist\?
Ar trebui s\ existe? Se amplific\ sau se restrânge?
~i apar]ine doar trecutului sau va ie[i la suprafa]\
cândva, în viitor? Ipohondrii se plâng de bolile lor;
pe austrieci îi preocup\ identitatea.
Identitatea austriac\ st\ suspendat\ undeva,
între istoria imperiului [i loialit\]ile parohiale.
„În alte ]\ri, scrie un istoric englez, dinastiile con-
stituie episoade din istoria popoarelor; în Impe-
riul Habsburgic, popoarele reprezint\ complica]ii
în istoria dinastiei.“ Republica Austriac\ nu s-a
n\scut decât în 1918, dup\ ce popoarele care
formau Imperiul Austro-Ungar [i-au câ[tigat

Ghidul xenofobu 7
lui. Austriecii
independen]a; dup\ cum se exprima destul de
brutal Clemenceau: L’Autriche, c’est ce qui reste,
adic\ Austria este ceea ce mai r\mâne.

CUM ÎI V|D AL}II PE EI

Un istoric german remarca odat\, pu]in cam


nepoliticos, c\ bavarezii sunt veriga lips\ dintre
austrieci [i fiin]ele umane. Uitase, se vede, c\
vechii austrieci au venit din Bavaria, mai pu]in
câ]iva alemani.
P\rerea germanilor despre austrieci nu s-a
îmbun\t\]it odat\ cu trecerea timpului. Hoarde
întregi de nem]i merg în frumoasa Austrie pentru
schi, alpinism [i sex; chiar [i uria[ul Helmut Kohl,
fostul cancelar german, î[i petrecea vacan]a de
var\ pe malul lacurilor austriece, încercând f\r\
succes s\ mai piard\ din greutate. Din nefericire,
asta nu a f\cut decât s\ înt\reasc\ imaginea Aus-
triei ca loc unde te duci când nu e[ti în totalitate
serios [i a austriecilor ca popor nu tocmai serios.
Germanii consider\ c\ austriecii, în special
vienezii, au o înclina]ie c\tre Schlamperei (dez-
ordine sau confuzie), ceea ce localnicilor nu li

8 LOUIS JAMES
se pare un defect. (Aceast\ caracteristic\ a fost
descris\ de un englez ceva mai tolerant ca „un
fel de lene, un spirit lejer care degenereaz\ rapid
în neglijen]\. Ea este întâlnit\ la toate nivelurile
ierarhiei sociale, f\cându-i pe cei din vârf s\
piard\ b\t\lii, iar pe cei de la baz\ s\ neglijeze
sarcini banale.“)
Opinia germanilor despre incompeten]a aus-
triecilor `[i are, f\r\ îndoial\, r\d\cinile `n isto-
rie, c\ci armatele habsburgice au pierdut b\t\liile
duse cu prusacii cu o regularitate monoton\. De
departe, cea mai cumplit\ s-a înregistrat la Kö-
niggrätz (Sadowa, 1866), unde solda]ii austrieci
au dat o mân\ de ajutor artileriei inamice, pur-
tând frumoase uniforme albe, generalii lor nereu-
[ind s\ în]eleag\ de ce du[manul a refuzat cu
înc\p\]ânare s\ pun\ în practic\ planurile de b\t\-
lie pe care ei le elaboraser\ cu r\bdare în urma
elegantelor manevre de acas\. Dup\ cum se
plângea un comandant, dup\ înfrângere: „De fie-
care dat\, pe Schmelz (terenul de parad\ din Viena)
a func]ionat perfect.“ Pe germani îi uluie[te pl\-
cerea cu care austriecii relateaz\ aceast\ poveste
cu final tragic pentru ei. Din punctul de vedere al
unui prusac, autoironia aplicat\ înfrângerilor

Ghidul xenofobu 9
lui. Austriecii
militare este o dovad\ de toleran]\ fa]\ de pro-
priile gre[eli, toleran]\ care nu poate s\ duc\ îns\
decât la alte înfrângeri.
Germanii mai insist\ [i pe tema legendarei
([i, în mare parte, inventatei) zgârcenii austriece,
încercând s\ acrediteze ideea c\ exist\ cel pu]in
un alt popor mai strâns la pung\ decât ei în[i[i.
Un münchenez se ofer\ s\-l duc\ pe un vienez
acas\ cu ma[ina. Acesta nu se ofer\ îns\ s\ pl\-
teasc\ benzina, ci, mai mult, `i cere s\ fac\ un ocol
imens pentru a ajunge la periferia unui ora[ unde
sus]ine c\ are de rezolvat o afacere. Acolo se do-
vede[te c\ avea în portbagajul ma[inii dou\spre-
zece sticle returnabile. Un anun] dintr-un ziar
vienez îl avertizase c\ un magazin din suburbia
respectiv\ d\dea cu cinci cen]i mai mult pentru
sticlele goale decât oricare altul din Viena. V\zând
expresia de pe fa]a prietenului german, austria-
cul se ofer\ s\ achite benzina consumat\ în plus.
În cele din urm\, pl\te[te treizeci [i [ase de euro
pentru a face o economie de [aizeci de cen]i.
Maghiarii au înv\]at s\ î[i priveasc\ vecinii
cu oarecare afec]iune, în special pe proprietarii
magazinelor de computere ieftine [i pe cei ai
firmelor de ma[ini second-hand. Budapestanii

10 LOUIS JAMES
tr\iesc a[teptând perpetuu, sau m\car sperând,
un val de investi]ii ale oamenilor de afaceri aus-
trieci. În satele de la grani]\ au ap\rut afi[e în
german\, care fac reclam\ la coafeze, denti[ti
[i alte produse comerciale, misterioase.
Oricare ar fi situa]ia economic\, leg\turile
austro – ungare sunt o realitate. Principalele do-
menii `n care cele dou\ popoare au elemente `n
comun le asigur\ o func]ionare în general bun\.
Un austriac care intr\, prin c\s\torie, în isteria
controlat\ a unei familii maghiare, descoper\ c\
lucrurile sunt ca acas\, mult exacerbate îns\, în
timp ce maghiarul constat\ c\ rudele prin alian]\
g\tesc mun]i de mâncare grea [i hipercaloric\, pe
care îl oblig\ s\ o m\nânce pân\ la ultima firimi-
tur\, exact cum f\cea propria lui mam\.
Nu limba comun\ `i diferen]iaz\ pe austrieci
de maghiari, ca pe austrieci de germani sau pe en-
glezi de americani. A[a c\ maghiarul înva]\ limba
german\, care pentru el este limba banilor [i a
avans\rii în carier\, fermecând pe toat\ lumea cu
vocalele lui pitore[ti [i proverbele maghiare neo-
bi[nuite. Niciuna din rubedeniile austriece nu are
nes\buin]a de a încerca s\ înve]e maghiara, lucru
unanim considerat ca fiind imposibil, astfel încât

Ghidul xenofobu 11
lui. Austriecii
el poate continua s\ vorbeasc\ f\r\ grij\ la tele-
fonul din cas\, cu partenerii de afaceri dubio[i de
la Budapesta.

CUM ÎI V|D EI PE AL}II

Austriecii au sentimente amestecate fa]\ de


germani, ne[tiind dac\ ace[tia ar trebui privi]i ca
ni[te poten]iali salvatori sau poten]iali cuceritori.
Este cu neputin]\ de ignorat în totalitate germa-
nizarea ce se strecoar\ `n economie. (Unele trus-
turi importante din presa central\ sunt 50% în
proprietate german\ [i aproape orice scriitor aus-
triac care vrea s\ ajung\ „în vârf“ se gr\be[te s\
î[i g\seasc\ un editor german.) Uneori, germanii
trebuie curta]i [i m\guli]i, pentru c\ ei ofer\
solu]iile. De exemplu, catedrele universitare sunt
adesea oferite profesorilor germani, pentru c\
sfor\ria politic\ intern\ îi blocheaz\ pe to]i cei-
lal]i candida]i. Frustrarea austriecilor este com-
plicat\ [i de faptul c\ sunt par]ial dispu[i s\
accepte ideea c\ un savant german are mai mult\
greutate decât unul austriac, în timp ce, pe de
alt\ parte, îi consider\ pe nem]i Piefkes (termen

12 LOUIS JAMES
Afa c er i

Atitudinea monopolist\ [i corporatist\ a aus-


triecilor fa]\ de afaceri a fost mai întotdeauna vi-
zibil\, de[i în prezent ea este tot mai contestat\.
Punctul de cotitur\ pentru pia]a liber\ se poate
s\ fi fost e[ecul [icanelor oficiale, menite s\ îl îm-
piedice pe Niki Lauda s\ pun\ bazele unei com-
panii aeriene. Dup\ ce a supravie]uit r\nilor
aproape mortale suferite într-un accident de ma-
[in\, el a avut o misiune mai grea, aceea de a în-
vinge birocra]ia austriac\, adânc înr\d\cinat\,
în tentativa de a înfiin]a o linie aerian\. Înainte de
a se întinde mai mult decât îi era plapuma, în anii
nou\zeci, Lauda Air s-a dovedit a avea un succes
comercial mai mare decât compania de stat, Aus-
trian Airlines, pe care birocra]ii încercaser\ s\
o protejeze.

108 LOUIS JAMES


Tendin]a c\tre concuren]a intensificat\ a luat
amploare; de exemplu, dup\ o ac]iune viguroas\
(dar nereu[it\) de ariergard\ organizat\ de Asocia-
]ia Opticienilor, un lan] de magazine de produse
electrice vinde acum ochelari la pre]uri cu dou\
treimi mai mici decât cele impuse de unele din-
tre magazinele oficiale – [i se laud\ cu asta în
reclamele de la televizor.
În ciuda sau poate datorit\ practicilor restric-
tive, economia austriac\ a reprezentat mult timp
una dintre minunile lumii postbelice. Cre[terea
ei a fost sus]inut\ remarcabil, iar ]ara a p\rut s\
fie, ca prin minune, imun\ la recesiunile care au
lovit alte state. Aceasta a f\cut din [ov\ielile de
la începutul anilor nou\zeci ale economiei na]io-
nale o experien]\ nou\. Mai mult, a eviden]iat
starea periculoas\ a conglomeratelor industriale
de stat, care au implodat, în fine, dup\ ani de ad-
ministrare neglijent\ [i (în unele cazuri) corupt\.
În Austria, afacerile [i politica nu func]ioneaz\
într-o simbioz\ s\n\toas\. Acum, c\ aceste con-
sor]ii de stat sunt sparte [i oferite spre privati-
zare, austriecii sper\ ca asemenea cutremure s\
devin\ mai rare în viitor.

Ghidul xenofobu 109


lui. Austriecii
Pân\ acum, cea mai spectaculoas\ privatizare
a fost cea a Austria Telekom, un monopol a c\rui
eliminare a dus la sc\derea tarifelor cu pân\ la
30%. Po[ta nu vrea s\ ri[te. Într-o tentativ\ de a-l
p\stra de partea lor, filialele locale ini]iaz\ spora-
dic ofensive de fermecare a publicului. Angaja]ii
î[i surprind clien]ii nemair\stindu-se la ei cu in-
struc]iuni sau nemaiaruncând priviri uciga[e co-
letelor. În campanie au intrat [i cutiile po[tale,
pe care au ap\rut peste noapte mesaje vesele de
bun venit. Doar un tic\los cu inima înghe]at\
poate trece nesim]itor pe lâng\ o cutie po[tal\
acoperit\ cu ab]ibilduri pe care st\ scris Ich fühle
mich so leer! („M\ simt atât de goal\!“) f\r\ s\
pun\ nimic în\untru.
Pe toat\ perioada R\zboiului Rece, ]ara a pro-
fitat de pe urma rela]iilor comerciale cu Blocul
R\s\ritean, astfel încât, când a c\zut Cortina de
Fier, oamenii de afaceri austrieci aveau contacte
excelente în multe ]\ri fost comuniste [i au pur-
ces cu mare abilitate s\ exploateze asemenea
oportunit\]i. Vestea cea bun\ este c\ rela]iile co-
merciale cu Europa r\s\ritean\ s-au intensificat.
Vestea mai pu]in bun\ este c\ ]\rile fost comu-
niste pot oferi pre]uri mai mici decât firmele

110 LOUIS JAMES


austriece în multe domenii, datorit\ rezervelor de
for]\ de munc\ înalt calificat\, dar ieftin\. Dar
companiile austriece au profitat de situa]ie mu-
tându-[i produc]ia c\tre statele vecine, investind
mult în firme mixte [i afaceri precum cele cu bere
din Ungaria sau înfiin]ând sucursale ale b\ncilor.
Dar scepticismul fa]\ de ceea ce îi motiveaz\
pe oamenii de afaceri este profund înr\d\cinat în
atitudinea austriacului obi[nuit. Lucru deloc sur-
prinz\tor, dat\ fiind maniera secretoas\ în care le
place directorilor de firme s\ opereze. Chiar [i în
anul 2000, un mare lan] de supermarketuri refuza
s\ î[i fac\ publice registrele contabile, invocând
„confiden]ialitatea tranzac]iilor“. Uneori consi-
liile de supraveghere (echivalentul austriac al
personalului f\r\ func]ie executiv\) nu afl\ nimic
din ce fac consiliile de administra]ie – [i, uneori,
[i invers. Când s-a anun]at c\ dou\ importante
b\nci austriece inten]ioneaz\ s\ fuzioneze, direc-
torul uneia dintre ele s-a plâns mirat reporterilor
c\ a aflat despre iminenta fuziune din pres\.
O capodoper\ `n miniatur\, un univers `n format de
buzunar: micile calit\]i [i marile defecte ale omenirii,
`ntr-o c\l\torie [armant\ [i ireveren]ioas\, plin\ de umor
[i onestitate. Vindec\ de xenofobie aproape garantat!

Xenofobie: s.f. (<fr: xénophobie) frica ira]ional\ de str\ini,


probabil justificat\, întotdeauna de în]eles.

S TEPHANIE F AUL
GHIDUL XENOFOBULUI
americanii
traducere din limba englez\ de Adriana B\descu

„Obezitatea constituie unul dintre marile


paradoxuri ale americanilor: anorexicele din
lumea modei sunt idolatrizate la unison, in-
dustria produselor pentru sl\bit genereaz\
miliarde de dolari anual, `ns\ `n lumea real\
domnul [i doamna America `[i toarn\ din
bel[ug maionez\ pe Big Mac [i `nfulec\ por]ii
uria[e de cartofi pr\ji]i. Desigur, discriminarea
este interzis\ cu des\vâr[ire, mai pu]in când
vine vorba de gra[i.“

www.xeno.ro
A NTONY M IALL , D AVID M ILSTED
GHIDUL XENOFOBULUI
englezii
traducere din limba englez\ de Adriana B\descu

„La englezi, creierul este un accesoriu op]io-


nal, dar sim]ul umorului e obligatoriu.“

„Englezii î[i îndr\gesc copiii. Altfel spus, nu-i


iubesc cu patim\, a[a cum î[i iubesc câinii,
caii, iepurii, pisicile [i chiar dihorii ori nev\s-
tuicile. Necazul cu puii de om este c\ nu au
blan\ [i nici patru l\bu]e.“

N ICK Y APP , M ICHAEL S YRETT


GHIDUL XENOFOBULUI
francezii
traducere din limba englez\ de Mihai Moroiu

„Combina]ia ideal\, din punctul de vedere


al unui francez, nu este mens sana in corpore
sano, ci mens sexy in corpore sexy.“

„Francezii cu bani se etaleaz\ cu mult mai


mult\ discre]ie decât bog\ta[ii italieni, ger-
mani sau americani. Poart\ costume negre,
conduc ma[ini negre, locuiesc în case negre,
beau vin negru [i se întâlnesc în cotloane
negre. Sumbru.“

www.xeno.ro
S TEFAN Z EIDENITZ , B EN B ARKOW
GHIDUL XENOFOBULUI
germanii
traducere din limba englez\ de Mihai Moroiu

„~n fiecare german se afl\ un strop din


Beethoven, pierdut, cu p\rul vâlvoi prin
codri, `ntr-un apus plin de lacrimi, `nfruntând
imposibilul pentru a exprima inexprimabilul.“

„Contrar credin]ei generale, germanii nu [tiu


totul, ci doar [tiu totul mai bine.“

F RANK M C N ALLY
GHIDUL XENOFOBULUI
irlandezii
traducere din limba englez\ de Mihai-Dan Pavelescu

„~n Irlanda, geniile literare sunt din bel[ug –


o demonstreaz\ cele patru Premii Nobel –
criticii sugerând c\ doar talentul le mai
lipse[te. În tot cazul, se spune c\ fiecare irlan-
dez are o carte înl\untrul s\u. Dar foarte
pu]ini pot fi convin[i s-o lase acolo.“

www.xeno.ro
A VIV B EN Z EEV
GHIDUL XENOFOBULUI
israelienii
traducere din limba englez\ de Mihai-Dan Pavelescu

„La fiecare doi israelieni exist\ minimum trei


opinii diferite.“

„Ei [tiu c\ nu au maniere elegante, c\


invidiaz\ pe oricine se bucur\ de mai mult
succes, c\ petrec ore la rând `ncercând s\
p\c\leasc\ sistemul, c\ petrec zile la rând
`ncercând s\ se p\c\leasc\ unul pe altul [i c\
se târguiesc cu absolut oricine pentru
absolut orice.“

E WA L IPNIACKA
GHIDUL XENOFOBULUI
polonezii
traducere din limba englez\ de Adriana B\descu

„Dup\ o ceart\ aprig\ cu so]ul, o doamn\


polonez\ încearc\ s\ se calmeze cu o baie
relaxant\. Ridicându-se din cada plin\ de
spum\, se studiaz\ în oglind\: din fa]\, dintr-o
parte, din spate… ofteaz\ adânc… se în-
toarce, se prive[te iar din fa]\… ofteaz\ din
nou adânc, dup\ care r\bufne[te: «Ei, las\, c\
a[a-i trebuie tic\losului!»“

www.xeno.ro
D REW L AUNAY
GHIDUL XENOFOBULUI
spaniolii
traducere din limba englez\ de Mihai-Dan Pavelescu

„Cuvântul esen]ial pe care trebuie s\-l re]ine]i


din vocabularul lor este mañana (`nso]it de obi-
cei de o ridicare din umeri), care `nseamn\
«mâine» sau «cândva `n cursul zilei de mâine»,
sau «poimâine», sau «r\spoimâine» sau «s\pt\-
mâna viitoare», «s\pt\mâna de dup\ s\pt\mâna
viitoare», «luna viitoare», «poate luna viitoare»,
«anul viitor», «posibil anul viitor», «mai bine
s\ gândim `n termenii anului 2013», «mai târ-
ziu», «cândva», «niciodat\», «absolut niciodat\».“

www.xeno.ro