UNITATILE MAJORE DE RELIEF DIN ROMANIA

Nr. crt 1 Denumirea unitatii de relief Carpatii Orientali Mode de fomare Incretirea scoarei terestre n orogeneza alpin Erupii vulcanice n Neogen Alcatuire geologica 3 tipuri de roci (paralelismul culmilor): -r.vulcanice in V, cel mai lung lan vulcanic din Europa; -isturi cristaline n centru; -r.sedimentare (fli) in E;Grupa sudica a C.Or. este alcatuit numai din roci sedimentare Tipuri de relief -rel vulcanic (Oa, Guti, ible, Climani, Gurghiu, Harghita) -rel glaciar: Rodnei, Caliman, Maramures -rel ruiniform: Ciuca, Ceahlu Altitudinea maxima 2303m in Munii Rodnei Gr.Nordica; 2100m in M Calimani-Gr Centrala; 1954m n M Ciucas- Gr Sudica Alte caracteristici -este cea mai extins ramur a Carpailor (peste 50% din suprafaa acestora) -prezint cea mai mare lime 130140 Km n N i 80 km n zona de curbur -sunt lipsii de masivitate datorit numeroaselor depresiuni (ex. Depres Brasv, Ciuc, Gheorgieni, Maramures) i culoare de vale transversale (parial: Mure, Moldova) i longitudinale (Bistria, Trotu, Olt) -culmile orientate pe direcie NVSE (excepie Carpaii de Curbur orientai invers, pe direcie NESV, alctuii numai din roci sedimentare(flis); -numii i Alpii Transilvaniei -sunt cei mai masivi i mai unitari morfologic i structural -prezint cea mai redus suprafa (21%) i lime -prezint puine culoare de vale transversale (Olt, Jiu, Strei) sau longitudinale (Lotru), depresiuni mari (Petrosani, Lovistei sau Brezoi-Vidra, Hateg- Calan) -Prezinta pasuri de mare altitudine ex Pasul URDELE din S M.Parang -2141m , Pasul Giuvala, Pasul Lainici pe Jiu, Paul Cozia pe Olt -au altitudinea medie de 650 m lipsa reliefului glaciar, sporadic n M. Bihor apare relieful periglaciar (depresiuni nivale, forme create de nghe-dezghe) -reprezint sectorul cel mai fragmentat din Carpai prezentnd numeroase depresiuni, culoare de vale transversale, pasuri i trectoriaspect

Carpatii Meridionali

Incretirea scoarei terestre n orogeneza alpin

-sisturi cristaline cu intruziuni de granite iar in sud apar calcare

-rel glaciar ,carstic (Bucegi- pest Ialomitei), Parang- pest Muierii si Polovragi), Sureanu- pest Sura Mare), pe conglomerate (BucegiBabele si Sfinxul), al suprafeelor de eroziune: la peste 2000 m Borscu intre 1200- 1600 m Ru-Ses la peste 1000 m Gornovia (Predeal)

2544m in M Fagaras-vf. Moldoveanu; 2505m in M Bucegi-Vf Omu; 2519 m in M Parang-vf. Parangul Mare; 2509 m in M Retezat vf. Peleaga

Carpatii Occidentali

Incretirea scoarei terestre n orogeneza alpin

-prezint o mare complexitate litologic i structural, fiind formai dintr-un adevrat mozaic de roci: vulcanice, sedimentare i metamorfice (isturi cristaline) in M Apuseni, iar Banat si Poiana Rusca sunt alc. din sisturi cristaline si calcare (ex. Muntii Aninei)

-relieful carstic este extins i apare sub forme diferite att exocarstice ct i endocarstice: platouri carstice cu lapiezuri i doline: PadiCetile Ponorului, Vacu, Crbunari vi de tip chei: Rmei, ntregalde depresiuni carstice n care

1849 m M.Bihor-vf Bihor 1374m M Poiana Rusca 1446 m M Banat- vf Semenic

Subcarpaii Moldovei

Incretirea scoarei terestre n orogeneza alpin Incretirea scoarei terestre n orogeneza alpin

Sedimentare (argile, marne, calcare si conglomerate)

Subcarpatii Curburii

Sedimentare (argile, marne, calcare si conglomerate)

s-au instalat lacurile carstice: Ighiu, Vroaia peteri: Vntului (cea mai lung din ar- 45 km, Pdurea Craiului), Urilor (Bihor), Meziad (Pdurea Craiului), Scrioara (Bihor), Focul Viu (cu gheari) - relieful pe isturi cristaline i pe roci vulcanice -relief carstic pe sare -structural predomin strcutura cutat reprez. prin sinclinale i anticlinale -rel pe marne si argile -rel carstic pe sare -structural predomina strcutura cutata reprez. prin sinclinale si anticlinale -rel pe marne si argile

discontinuu -cmpia ptrunde adnc n interiorul muntelui sub forma unor depresiuni de tip golf: 1.Depres. Vad-Borod- pe Crisul Repede 2.Depres. Beius- pe Criul Negru 3.Dpres. Zarand, Gurahon- pe Crisul Alb -formai dintr-un singur ir de depresiuni i dealuri de tip subcarpatic -produc alunecari de teren -sunt complecsi datorita: a. alcatuirii din doua siruri de depresiuni si doua de dealuri; b. patrunderii unor pinteni de origine montana: P. Ivneu; c. prezentei unor fenomene naturale: Focurile Vii si vulcanii noroiosi d. producerii seismelor. -produc a alunecari de teren -prezint dou aliniamente de depresiuni i dealuri subcarpatice, orientate pe direcie E-V - produc alunecari de teren si procese de versant - format pe un fundament carpatic acoperit cu o ptur gras de sedimente, ridicat i exondat la nceputul Cuaternarului - mprii n dou zone: Zona marginal situat pe laturile de E, S i V ale depresiunii, este format n E din dou aliniamente de depresiuni i dealuri de tip subcarpatic (numita si Subcarpatii Transilvaniei), iar n V i S din culoare largi i depresiuni de contact

-911m Culmea Plesu

-996m Magura Odobesti

Subcarpatii Getici

Incretirea scoarei terestre n orogeneza alpin

Sedimentare (argile, marne, calcare si conglomerate

-rel carstic pe sare -structural predomina strcutura cutata reprez. prin sinclinale si anticlinale -rel pe marne si argile -trei tipuri de structuri: a. cutata pe margini se exploateaza sare; b. monoclinala pod.Somesan c. domuri (se expl. gaz metan) Pod. Tarnavelor si Cp.Transilvaniei -rel pe argile si marne -rel de terase si lunci

-Dl. Chiciora 1218 m i Mgura Mu 1018 m

Depresiunea colinar a Transilvaniei

- sedimentare partea central - ncretirea zonei marginale situat pe latura de E

SEDIMENTARE

-Dl. Becheci 1 080 m, Dl. Firu 1 060 m, Dl. iclodului 1 028 m - altitudini medii de 425 m

Zona central- numit i Podiul Transilvaniei, o regiune tipic de podi format din mai multe subdiviziuni: a. Podiul Somean b. Cmpia Transilvaniei c. Podiul Trnavelor 8 Podiul Moldovei Sedimentare sedimentare argile, calcare i gresii) i recente n S (pietriuri, nisipuri, argile) - structura monoclinala - rel pe argile si marne -688 m Dl Ciungi Pod Sucevei - format pe un fundament de vs PRECAMBRIANA, peste care sau depus sedimente aduse de raurile cu izvoarele n zona montan - se produc alunecari de teren si curgeri de noroi - orientat pe directia NV-SE - fundamentul este de tip carpatic, peste care s-au depus depozite sedimentare: nisipuri, pietriuri, argile - la contactul cu Subcarpaii Getici apare o cuvertur de pietriuri, numite pietriuri de Cndeti - apare sub forma unui piemont puternic fragmentat de ape - cea mai complexa unitate geologica si geomorfologica a Romaniei a). DOBROGEA DE NORD M-ii Mcin Pod. Niculiel- format din curgeri de lav Pod. Babadag-calcare Dealurile Tulcei i Depresiunea Nlbant b).DOBROGEA CENTRAL altitudini de 350 m , fiind alctuit din isturi verzi. Cuprinde: Pod. Casimcei i Pod. Istriei c). DOBROGEA DE SUDaltitudini coborte 150-200 m, fiind o zon caracteristic de platform, prezentnd un fundament format din calcare peste care s-au depus strate de gresii i loess. Cupr:Pod Oltinei,

Podisul Getic

Sedimentare

Sedimentare: nisip, pietris, argile

- rel monoclinal - rel pe argile

-altitudinile scad de la N (700-500 m) spre S (300-200 m) , i de la E spre V

10

Podiul Dobrogei

-apartine unitii de orogen in N (orogeneza Baikaliana- cutate sisturile verzi - Pod. Casimcei, orog.Hercinic granitele - Munii Mcin) i unitii de platform in S

- sedimentare : calcare, loess, nisip in partea sudica; iar in Nord : granite, isturi verzi, calcare, conglomerate

- rel carstic - rel eolian - rel de terase si lunci

- altitudini medii de 200-300 m, iar maxima 467 m n Vf. Greci (uuiatu) din M-ii Mcin

11

Podisul Mehedinti

Incretire orog. Alpina

este alctuit din calcare, sisturi cristaline, gresii, marne

relieful carstic apare sub forma unor platouri extinse i culmi nalte calcaroase care au favorizat dezvoltarea reliefului carstic (poduri naturale, chei peteri, sohodoluri, etc

12

Dealurile De Vest

sedimentare

-roci sedimentare recente: argile, nisipuri, pietriuri

- structura faliata reprez prin horsturi si grabene - rel de terase si lunci

13

Campia de Vest

sedimentare

-roci sedimentare: nisipi, loess, argile, pietrisuri

-structura tabulara -rel de terase si lunci -rel dezv pe loess -rel eolian -cp carei - dune de nisip

14

Campia Romana

sedimentare

Sedimentare: nisipuri, loess, pietrisuri, argile

-structura tabulara -rel de terase si lunci -rel dezv pe loess (apar crovuri, gvane i padine) -rel eolian - Cp Brgan, S Cp. Olteniei

Pod. Negru-Voda, zona litoral. -este o unitate de podi unic n Romnia deoarece se aseamn cu Carpai dup genez, evoluie i alctuire geologic; -se asemana cu unitatile de podis datorit altitudinilor medii de 500-600 m - eroziunea este intens , unitatea fiind intens fragmentat de vi adnci - altitudinile medii sunt de 200-o regiune discontinu; 400 m -fundamentul este carpatic - max. Mg. imleu-597 m, acoperit cu roci sedimentare; din loc n loc apar mguri Culmea Codrului-588 m, Dl. actuite din roci cristaline sau Prisnel-651 m vulcanice (Mg. imleu, Culmea Codrului, Dl. Prisnel -au aspectul unui piemont fragmentat de numeroase vi i ptrunderile cmpiei sub form de depresiuni de tip golf -altitudinile scad de la E (140-150 -s-a format prin umplerea vechiului bazin panonic (de m) la V (mai mici de 100 m) origine tectonic) cu sedimente aduse de ruri , fiind exondat la nceputul Cuaternarului; -este format pe un fundament alctuit din blocuri cristaline, peste care s-au depus depozite groase de sedimente; -dpdv genetic 3 tipuri de campii: piemontane(Vingai, etc), tabulare(Aradului, Carei) si subsidenta(Somesului, Crisurilor. Timisului) altitudinile -este cea mai extins zon de cmpie scad de la - s-a format pe un fundament calcaros, depunere sedim. - individualizat printro cuvertur groas de loess i dune 320 m de nisip (Cp Pitesti) la - are o lungime maxim V-E de 600 km i o lime N-S 5m de 130-140 km -trei tipuri genetice de cmpii: piemontane (Cp. Pitesti, Cmpia Ploiesti, Ramnicului), de subsiden Cp.Siretului Inferior, Siretului Buzului, Titu), tabulare (Cp.Gavanu-Burdea, Olteniei, Inferior Brganului) 500/600 m