Realizarea vederii si a perspectivei intr-o maxima a lui Brancusi de Dan Mirahorian http://www.danmirahorian.

ro/ Copyright 2013 All Rights Reserved

Motto: "Trebuie s ncerci necontenit s urci foarte sus, dac vrei (s poi) s vezi foarte departe... i merit s ncerci s faci totul, n sperana c vei putea odat s intri n mpria sferelor celor nalte." Vous devez sans cesse essayer de monter trs haut, si vous voulez voir trs loin... Et il vaut tout essayer dans l'espoir de pouvoir jamais entrer dans le royaume des hautes sphres./"You must unceasingly try to climb very high, if you want (to be able) to see very far... And it is worth to try doing all in the hope of being able sometimes to enter the kingdom of higher realms." (Constantin Brancusi )

http://reteaualiterara.ning.com/group/caleaeliberarii/forum/topics/realizarea-vederii-si-a

acest articol a aparut initial in grupul "Calea eliberarii"(za moksha)

De obicei acest text este citat doar pana la "s vezi foarte departe" si indica drept modalitate de a realiza perspectiva: "urcarea", ascensiunea, ridicarea, pe care Constantin Brancusi a cautat sa o redea in sculpturile sale (pasarea, coloana infinitului ). Chiar daca adaugam ultima parte ("sferele nalte") tot nu ne dam seama ca este vorba de fapt despre o calatorie interioara, iar nu despre una exterioara in munti, daca nu intelegem ca: "Orice cltorie se intreprinde, n realitate, nluntrul nostru."/ "Tout voyage s'entreprend, en fait, intrieurement."/"Every journey is taken, in fact, inwardly" (Constantin Brancusi) Brancusi s-a referit la perseverenta sau continuitate ("necontenit") in practica de urcare in constienta impartial ( detasata de tot), iar nu la urcarea intr-o atentie monopolizata de corp (simturi) sau de minte, care ne ajuta in urcarea in ierarhiile fizice(in varf de munte), sociale, estetice ori morale. Calatoria interioara in care se petrece ascensiunea in constienta impartial poate fi descris metaforic ca una de urcare, de coborare (de asezare) sau de iesire(eliberare, separare de periferie, detasare). Nu limitati insa la urcare calea de realizare a perspectivei, fiindca ascensiunea este doar o metafora, un deget care indica doar una dintre directiile de deplasare pt a realiza reintregirea noastra si a tabloului realitatii (perspectiva): 1. ridicare; ascendenta (modelul arian al focului, transmis prin filiatie indeo-europeana) 2. coborare; asezare in centru (modelul taoist si zen al apei) 3. indepartare in timp si spatiu ( modelul empiric), care simuleaza iesirea, eliberarea din realitatea secunda, unde se manifesta dualitatea Textul nu poate fi interpretat nici ca o urcare in plan social, fiindca cunoastem opinia si dispretul su cu privire la ascensiunea in piramida social ( falsele "sfere inalte"): "Oamenii vd lumea ca pe o "piramid fatal", i se nghesuie nuntru-i, pentru ajunge ct mai sus, nspre vrfu-i, drept pentru care se i sfie ntre ei i sunt cu tot nefericii [nemulumii]. Pe cnd dimpotriv, dac ar crete i s-ar mplini n chip firesc dac s-ar dezvolta, ca i spicul de gru pe cmpie, fiecare ar fi ceea ce trebuie sa fie, sau ceea ce ar putea fi..."/ "Les gens voient le monde comme une "pyramide fatale" et s'y agglomrent pour arriver au plus haut que possible, vers le sommet; c'est pourquoi ils se dchirent l'un l'autre et ne sont jamais satisfaits. Tandis qu'au contraire, s'ils grandissaient et murissaient d'une maniere naturelle, s'ils dveloppaient comme le brin de bl dans la plaine, chacun serait ce qu'il failait ou pourrait tre..."/ "People see the world like one "fatal pyramid" and crush into each other therein in order to reach as high

as possible to the top; that's why they tear each other apart and are never happy. While the other hand if they grew and matured in a natural way, if they developed like the wheat blade in plain, everybody would be what should or could be.."(Constantin Brancusi) "S nu te avni niciodat prea sus pe piramid. Jos sunt att de multe locuri libere ! In vrf ajung prea puini i sunt prea repede aruncai i zvrlii. Viaa se afl acolo jos, pe pmnt."/ "Ne grimpez jamais trop haut sur la pyramide. II y a tant de places libres son pied! Ceux qui arrivent au sommet sont trop peu nombreux, et trop vite jets et enlevs. La vie est ici-bas."/"Never climb too high on the pyramid! There are so many free places at its foot ! A few get to the top and they are so soon rejected and thrown down. Life is down there"(Constantin Brancusi) La prima vedere perspectiva (cuprinderea intregului) este realizat prin urcare, dar de fapt acest lucru cere distantare, detasare , iar Brancusi se refer la acest lucru in numeroase ocazii, fiindc cei identificai cu egourile lor nu vd nimic dincolo de nasul lor i dincolo de interesele lor pe termen scurt . Oamenii trebuie s nvee s-i depeasc temerile i s vad dincolo de necesitile imediate ale corpului cu care s-au identificat . Cei ce sunt sclavi ai satisfacerii dorinelor i cei ce nu pot depi nevoile fiziologice primare de reproducere nu vd nimic, chiar dac sunt asezai pe un vrf de munte, care le ofer o perspectiv magnific: "Cine nu iese din eu(ego; minte), n-atinge Absolutul i nu descifreaz nici viaa."/Qui n'arrive pas transcender son Moi ne peut pas gagner l'Absolu ni dchiffrer la vie./ "Whoever fails to transcend his Ego cannot reach the Absolute nor can he read the life"(Constantin Brancusi) "Inteligena (mintea) care se instaureaz ca suveran - iat marea primejdie: inteligena trebuie s fie slujitoare"/ "L'intelligence (l'esprit; le mental) qui s'instaure en souveraine - voil le grand danger, car elle doit servir"./"Intelligence(mind) establishes itself as a sovereign here is the great danger: for it must be serving"(Constantin Brancusi) "De ndat ce faci ceva pentru propriul tu eu, se nate un blestem. Se cuvine s nelegem c nu facem niciodat ceva, ci doar c cineva face ceva folosindu-se de noi drept unelte. Noi nu existm - iat marea enigm."/" Ds qu'on fait quelque chose pour soi, une maldiction prend forme. Nous devons comprendre qu'on ne fais jamais quoi que ce soit, mais c'est un autre tre qui fais quelque chose en nous utilisant comme des instruments. Nous n'existons pas - voil la grande nigme."/ "As soon as one makes something for his

own seif, a curse appears. We have to understand wenever make anything, but it is somebody else who makes something by using ourselves as tools.We're not existing at all - here is the great enigma" "Exist un scop n toate lucrurile. ns pentru a ajunge la el trebuie s ne detam de noi nine."/"II y a quelque but dans toutes les choses. Pour y arriver il faut se dtacher de soi-mme."/ "Il y a un but dans toutes les choses, pour y arriver, il faut se dgager de soi-mme." /"There is an aim in everything. But to reach it, we must detach towards ourselves"(Constantin Brancusi) "Trebuie s caui ntotdeauna i s gseti o detaare de tine nsui."/"II faut toujours chercher et trouver du dtachement de soimme."/"You must always look for and find detachment towards yourself"(Constantin Brancusi) "Nu mai sunt demult al acestei lumi: sunt departe de mine nsumi, desprins de propriul meu trup, m aflu printre lucrurile eseniale."/ "Je ne suis plus de ce monde: loin de moi-mme, pas plus attach ma personne, je demeure parmi les choses essentielles."/ "I do not belong to this world any longer: far away from myself, unattached to my own body, I remain among the essential things."(Constantin Brancusi) "Cnd creezi, trebuie s te confunzi cu Universul i cu elementele. i pentru ca s realizezi ceva, nu trebuie s nu fi tu nsui i s te distrugi. i trebuie s caui mereu s scapi de maetri."/"Quand on cre, il faut s but the essential e confondre avec l'Univers et les lements. Et pour raliser quelque chose, il faut se mfier de ne pas tre soi-mme et de se ruiner. Et qu'on cherche toujours chapper l'emprise des matres."/"When one creates, one must merge with the Universe and the elements. And to accomplish something, one must avoid not being oneself and ruin oneself. And one must always try to escape masters"(Constantin Brancusi) "De cte ori m-am apucat de vreo oper, eu aveam sentimentul c un absolut se exprim prin mine - i atunci nu mai contam ca individ i nu mai aveam nici un fel de importan. Aceasta ar trebui s rmn relaia fiecrui artist cu Lumea."/"Chaque fois que je commengais une oeuvre, j'avais le sentiment de quelque chose d'absolu s'exprimant travers moi - et alors je ne comptais plus en tant qu'individu et je manquaiscompletement d'importance. Voil la manire dont tout artiste devrait se rapporter au Monde."/"Whenever I began one piece of work, I felt as though some absolute matter was expressingthrough me - and I didn't then count as an individual anymore, and I was not

important at all. This ishow any artist must keep relating to the World"(Constantin Brancusi) " Trebuie s caui ntotdeauna i s gseti o detaare de tine nsui."/ "II faut toujours chercher et trouver du dtachement de soimme."/ "You must always look for and find detachment towards yourself"(Constantin Brancusi)

"Epictet, care si-a petrecut copilria ca sclav n serviciul de Epafrodit ( (un sclav eliberat de ctre mpratul Nero), despre care tradiia spune ca era un stpn plin de cruzime (el i-ar fi rupt piciorul, de unde i porecla de "Epictet schiopul") i-a spus stpnului su "piciorul se va rupe" fr s se plng, i odat ce nenorocirea s-a ntmplat, ar fi ncheiat cu un "v-am spus eu" Trebuie s nvm, ntocmai ca el, s ne eliberm de trupul nostru. Incerc s fac asta chiar i atunci cnd e vorba de gospodrie. Nimic nu mi se pare mai uor acum, dar la nceput a fost greu. Intr-o zi stteam cu toate vasele murdare n fa, n atelierul meu, i mi-am zis: "Trebuie s curei i s pui n ordine toate astea, - e att de simplu! Totul e s te apuci." A propos decum e s nu-i mai simi trupul: ntr-o zi, dup ce lucrasem o diminea ntreag la un bloc mare de marmur, am observat c toat odaia era mnjit de snge. Era de la mna mea, n care-mi fcusem o ran adnc"/ "pictte, qui avait pass son enfance comme esclave au service de paphrodite (un affranchi de lempereur Nron) dont la tradition fait un matre cruel (il lui aurait cass la jambe, d'o le surnom donn d'pictte le boiteux) a dit son matre la jambe va casser sans plus de plainte, et une fois le malheur arriv, aurait conclu par un je t'avais prvenu Nous devons apprendre, tout comme lui, comment nous dtacher de notre corps. Je m'y exerce mme lorsque je fais le mnage. Rien ne me semble maintenant plus facile que cela, mais au dbut, c'tait pnible. Un jour, je me tenais dans mon atelier, avec toute la vaisselle sale devant moi, et je me suis dit" Tu dois laver et mettre tout cela en ordre, c'est tellement simple! L'important est de commencer." A propos de ne plus sentir son corps: un jour, aprs avoir travaill toute la journe sur un grand bloc de marbre, j'ai observ qu'il y avait du sang un peu partout dans la pice. C'tait le mien, car j'avais fait une profonde coupure la main."/ "Epictetus, who had spent his childhood as a slave in the service of Epaphroditus (a freedman of the Emperor Nero), about which the tradition says that it was a cruel master ( Origen recounts a story that

his leg was deliberately broken by his master , hence the nickname Epictetus the lame or crippled) has said to his master "the leg will break" without complaint, and once the misfortune happened, would have concluded with a "I told you so". We have to learn, like him, to free ourselves from our own body. I practice it even when housework is involved. Nothing seems to me easier now, but at the beginning, it was hard. One day, as I was standing in my studio, with all the dirty dishes before me, I said to myself: "You must clean and arrange all these, it's so simple! The important thing is to begin." About how it is when you don't feel your body anymore: one day, having had worked the whole morning on a block of marble, I observed blood stains all over the room. Well, I had made a deep cut in my hand! "(Constantin Brancusi) Intre "a privi" si "a vedea" este deosebirea dintre "a zrii in deprtare ceva" si "a ajunge acolo", fiindc a vedea este sfrsitul orbirii, incetarea separrii, realizarea identittii subiect-obiect, intrarea in regimul non-dualist de functionare . "A zarii n deprtare este ceva, ns a ajunge acolo este cu totul altceva./"Entrevoir quelque chose de lointain est une chose, y aller est une autre."/"It is one thing to glimpse something faraway and another to arrive there" (Constantin Brancusi) Transcederea contrariilor (dualitatii) Asa cum sesiza si Leonardo da Vinci distantarea de un obiect elimina si deosebirile, unificand contrariile. Lao Tzu se refera la acest subiect ca la o modalitate de eliberare din lumea dualitatii [1] " Toate dilemele se rezolv prin unificarea contrariilor."/" On sort de tous les dilemmes lorsqu'on unifie les contraires."/" All dilemmas are resolved by unifying the opposites" (Constantin Brancusi) " Diavolul i Bunul Dumnezeu nu sunt realiti separate; i nu sunt nici aici i nici acolo, ci ei sunt... simultan i pretutindeni."/" Le Diable et le Bon Dieu ne sont pas des ralits spares; de mme, ne sontils pas ici, l non plus, mais ils sont... simultanment partout."/"Devil and Good God are not separated realities ; and they are neither here , nor there , but.. everywhere, simultaneously" (Constantin Brancusi) " Eu m aflu, acum, foarte aproape de bunul Dumnezeu, i nu mi mai trebue dect s ntind o mn nspre El, ca s l pipi. II voi atepta pe bunul Dumnezeu n Atelierul meu."/" Je suis, prsent, tout prs du bon Dieu, et il ne me faut que tendre la main pour Le toucher. Eh bien, je vais L'attendre dans mon atelier."/"I am, now, very close to the Lord, and I just need holding out my hand to touch Him. Well, l'll wait for Him in my studio" (Constantin Brancusi)

Golirea de efemer ca modalitate iluminare sau de umplere cu lumina absolutului Lao Tzu se refera la acest subiect in capitolul 11 [4] "Dumnezeu este pretutundeni; i cnd uii cu desvrire de tine nsui, i cnd te simi umil, i cnd te druieti. Divinitatea rmne n opera ta; ea este magic..."/" Dieu est partout: et qu'on s'oublie completement, et qu'on se sent humble, et qu'on se dvoue. La Divinit reste dans votre oeuvre, elle est magique..."/" God is everywhere - and when you forget yourself entirely, and when you feel humble, and when you devote yourself. God remains in your work, which is magic" (Constantin Brancusi) "Am avut revelaia golului absolut, o bezn n care nu se afl nimic i a plinului absolut: o lumin nemaipomenit. A fost un dar de pre, o experien care m-a nvat s neleg."/"J'ai eu la rvlation du vide absolu: une nuit noire qui ne revt rien; et celle du plein absolu: une lumire magnifique. Voil un don prcieux, une exprience qui m'enseigna comprendre. "/"I was revealed the absolute vacuum, a dark night with nothing therein; and the absolute fulness:an unprecedented light. It was a precious gift, an experience which taught me to understand" (Constantin Brancusi)

BIBLIOGRAFIE 1. Realizarea perspectivei apare in capitolul 2 din Tao Te Ching ( Dao De Jing) al lui Lao Tzu ( Lao Zi ) Lao Tzu Chapter 2 Dincolo de dualitate: Stiinta eliberarii/Beyond Duality: The Science of Transcendence http://www.scribd.com/doc/67258603/ http://www.danmirahorian.ro/2LaoTzu.pdf " Cel ce reuseste sa vada dincolo de etichetarea verbala, dincolo de polarizare, dincolo de definirea frumosului (ierarhizare estetica), inaltului, marelui (ierarhizare senzoriala), binelui (ierarhizare morala)..va realiza asezarea in constienta impartiala, dincolo de dualitatea sus-jos, de timp si de deplasare, si va trece de la "a privi" la "a vedea"(Mirahorian) vedeti imaginea de mai jos la adresa: http://farm1.static.flickr.com/98/239224007_420ca6bc69_o.jpg 2. Regimul de functionare directa, trecerea de la "a privi" la "a vedea" sau "Despre ceea ce nu trebuie sa stiti si sa auziti vreodata

http://www.scribd.com/doc/125037973/Despre-ce-ce-nu-trebuie-sastim-si-sa-auzim-vreodata Realizarea perspectivei este un indicator al trecerii de la intelegerea mijlocita(a privi), la intelegerea sau cunoasterea directa(a vedea); 3. Realizarea trecerii de la "a privi" la "a vedea" nu se realizeaza prin lupta si impunere("trebuie"), ci prin asezare in constienta impartiala(dincolo de dualitate) in acum si aici. http://www.scribd.com/doc/22443898/ http://www.danmirahorian.ro/Atitudini-Trezire.pdf 4. Traducerea capitolului 11 din Tao Te Ching ( Dao De Jing ) al lui Lao Tzu ( Lao Zi ) Principiul golirii Principiul golirii The Principle of Emptiness Principe du vide Il Principio del Vuoto Iisus: "Goleste-te si te voi umple"/Jesus: "Empty thyself and I shall fill thee"/Jsus:"Vide-toi de toi-mme et je vais te combler" Meister Eckhart: "Indumnezeirea nu este atinsa printr-un process de adugare a ceva n suflet, ci printr-un proces de golire." / Master Eckhart on holiness: "God is not attained by a process of addition to anything in the soul, but by a process of subtraction." Matre Eckhart "Dieu n'est pas atteint par un processus d'addition de n'importe quoi dans l'me, mais par un processus de soustraction. Quand toutes choses sont rduites nant en vous, alors vous pouvez voir Dieu... Dieu est quand vous n'tes pas." Padre Pio: "Goleste-te si umple-te de Dumnezeu"/ "Vide toi de toimme et remplis toi de Dieu" "Tot aa, oricine dintre voi, care nu se leapd de tot ce are, nu poate fi ucenicul Meu"/So therefore, any one of you who does not renounce all that he has cannot be my disciple (Luca /Luke 14:32-34 ) Saint Hilaire de Poitiers dans son trait de la Trinit crit : "L'tre n'est pas en Dieu quelque chose de surajout, mais vrit subsistante....L'tre n'est pas un accident pour Dieu, mais la vrit subsistante, la cause permanente, la proprit de sa nature". Boce, dans son trait de la Trinit: "La substance divine est son tre mme et c'est d'elle que vient l'tre". Ramana Maharshi se refera concret la golire de efemer (umbre) atunci cand vorbeste despre Realizarea Sinelui: "Realizarea Sinelui nu este un lucru care trebuie s fie obtinut din afara. El este deja n noi. Tot ceea ce trebuie s facem este s eliminm "umplerea de ego". Linistirea, pacificarea (relaxarea) si oprirea agitatiei (punerea in repaus; golirea de fluctuatii psiho-emotionale) nseamn Realizarea Sinelui. Nu exist nici un moment n care Sinele s nu fie prezent. Att timp ct mai exist ndoieli sau avem sentimentul c nu L-am realizat, este nevoie sa eliminam complet aceste gnduri. Ele sunt

datorate faptului c realizm o confuzie ntre Sine si ceea ce nu este Sinele. Atunci cnd aceasta umplere dispare, Sinele rmne singur. Pentru a-i face loc, este suficient s elimini din mintea ta aglomeratia. Nu este nevoie s aduci acest spatiu gol lundu-l din alt parte. "Impacarea ( pacea) este natura interioara a fiintelor umane. Daca o gasiti in dvs. o veti gasi pretutindeni/ Peace is the inner nature of humankind. If you find it within yourself, you will then find it everywhere". Nu are rost sa ne straduim pt ceea ce nu este permanent /What is not permanent is not worth striving for" Ramana Maharshi a indicat auto chestionarea- sa ne punem intrebarea "Cine sunt eu ?" - drept cale de golire, de detasare de efemer si de ancorarea pe prezenta constienta pt a ajunge la Iluminare sau realizarea Sinelui. Aceeasi metoda o regasim in buddhismul Zen, care apeleaza la intrebari paradoxale ( koan) He taught Self-inquiry - to ask oneself, Who am I? - as the path to Enlightenment, or Self-Realization. http://www.scribd.com/doc/36339652/Capitolul-11-Principiul-golirii http://www.danmirahorian.ro/11LaoTzu.pdf Comentariul capitolului 11 din Tao Te Ching realizat de Eckhart Tolle in cartea sa "Puterea lui ACUM"(capitolul 7) Eckhart Tolles Commentary of the 11th chapter of Tao Te Ching http://www.scribd.com/doc/27744755/