Teste Pentru Concursul de Titularizare

T
FloricaMitu
Testepentru concursul
de tlturarLzare
Limba gi literatura rominl 9i metodica predarii limbii ;i literaturii romine in inviqimintul Primar ( institutori/inviqitori )
1. 1'
HUM AN IT AS
3 I ED U C AT ION AL
Cuprins
Fncrlercr CtP r llltrllotocllNrtlonrla r Romlnlel Ml't'u, I'LOtttcA Tutf prntru concurrul de tltulrrhrrr r Llmbr pl llteratura romlnl pl metodlcr predlrll llmhll pl llterrturjl romlne in lnvlflmlntul prlmrr 0nrtltulod / lnvlfltorl) : / Florlcr Mitu. _ Bucuregtl : I lunrrtnllnr litlucrrlirrrrrrl, 2007 Blbllogr. lsBN 97rt-e73-689-07n-9 371,31811,135.1 +821.1 35,1 .09:373.3(02e, I)
Cuvint-inainre / 5 Concursul Naqional pentru ocuParea .Posturilor didacticedeclarat limba Programa p.entru ateinidvigeminrulpreunivglsilal. vacante / r ezerv romine pi literaturaromane9i mdtodicapiednrii limbii gi liieraturii institutori/ invilgatori / 7 Probi scrisi de limba qi literaturaromani - institutori/ inviqitori. iulie 2006/ 13 1,7-18 Sesiunea Baremde corectare $i de not^re / 15 Teste/ 19 ri / 53 gi rezolvd Raspunsuri / 239 Bibliografie
Redactor: DIANAGEORGESCU Machetare: ROLAND VASILIU Paginare: ROLAND VASILIU Coperta: RADUZAHARESCU
HUMANITAS EDUCATIONAL Piala PreseiLibere l, sector I, OI17O1,, Bucuresti Telefon:027 316 17 18 Fax: 021 3161,7 2l e-mail: educ@humanitas.ro www.hed.ro ISBN 978-973-689-07 8-9
lt
NA'IIONAL CONCURSUL DIDACTICE POSTURILOR I'ENTRUOCUPAREA VACANTE/REZERVATE DECLARATE lN lNvAlAtuANruL PREUNIVERSITAR Programapentru limba qi literatura romini qi meiodica predirii limbii Eiliteraturii romine - institutori/ invigitori ai $colilor Normale gi ai colegiilor lJniversitare (absolvengi de Institutori) Pedagogice .C- nt. 5287l15.ll'2004 Aprobati prin O.M.Ed
Obiective generale de metodica specialide specialitarc, -r Actualizarea;i aprofundareacunogtinqelor tiqii 9i de psihopedagogie . Dez,rtlt"r", .o-p.r"tiqeior referitoarela aplicareacurriculumului, a strategiilor qcolare didacticegi a evaliirii performanqelor logico-funcqioprivind abordarea o Dezvoltareaunor comperenle corespunzitoare nali a conginuturilor inviqirii 9i metodice Competenqede specialitate,psihopedagogice de examen al disciplinelor . Aprofundarea conrinutuluigtiinqific cuno;tinqelor de specialitateqi de didactici a . til;ii;;r"a qi op.r"gionalizare,a specialitiqii a specialitigii in . a'.i;;;r; 9i aplicarea creativi a cunogtinqelorde didactici situaqii a pedagogici lnol soluqionarea . Valorificar"" iorrqin,i*lui disciplinelorde examensub raportul valorilor gi al ati tudinilor . TJtilizareatehnicilor de activitate intelectuali din domeniul gtiingelor . Asimilarea elementelorcu relevanqipentru specialitate educaqiei . i;;il;; teoriei gi metodologieisrudierii personalitiqiicopilului LIMBA $I LITERATURA Competengespecifice mesajelor qi producerea r Utilizareacorecri $i adecvatia limbii romine in receptarea eseu literare: la texte pornind de compuneri, de tipuri : redactareadiferitelor scrise diferite stilistice registrelor wrliiatpa analizi; , strucf,uratsi nestructu"t, '"'i-'t normelor ortografice, de puncrespectarea comunicaqional; i" fu".ti" d. "orrr.krrll rnorfosintactice. tuaqie, ROMANA
Cuvint-inainte
Aceasti lucrare a fost realizatl din dorinqade a veni in sprijinul institutorilor-inconcursuluiPentm ocuParea susqinerii Posviqitorilor caresepregitescin vederea folositi asemenea fi de poate Cartea irivlqemint. Pentnr miilo, vacante in pregltirea gradelordidaciicegi pentru examenulde definitivat.Temeledin prograde oblinere a gradelordidactice;i definitivat carenu se rep.tttrit examenele -.1i fi studiatei-nlucrareanoastrdMetodica-pred'nrit-try(drii pot glsesi in aceastilucrare prirnar (Humanitas Educaa limbii gi liteiaturii romkne tn invd.pdmhntul Tntegrate qional,2006). ln aceastioferti educaqionaliam cuprins 24 de testecu subiectede limba gi litera,ur" ,o,narri qi metodicaprederii limbiigi literaturii romine in inviqimintul primar'
ln fiecaretest, subiectulI propune itemi de literaturi romini, de tip eseustrucde persott"i:',"lPti,t: genului I sp.ciei literare gi caracterizare rurat: argumenrarea itemi de limbi co-ntine zind toaie opereleliierare din programi. Subiectulal II-lea principalele vizind referitori la ie*tul literar dat, iieml de construc[ia comunicirii construcde ortografice, pioUf"-. de lexic ;i gramatici,itemi de aplicarea regulilor la aces de abateri careconlin ii.-gi a. p"""trr"gi., iolicitind-cor..t"r.J.rrtnqurilor te reguli gi principii. Subiectulal III-lea cuprinde iremi de metodicaprederii limbii qi literaturii roproblematici din programade concurs. mine care vizeazS.intreaga Fiecarerest esreurmar de ample sugestiide rezolvarea itemilor din celetrei su-
biecte. punctajul acordatPentru fiecare Nu am oferit baremede notare,ci am specificat a celui caresepregiteqtefolosind aceastilucrare' subiect,hsind la libera apreciere
,tutoarea
i. i'
I
t
ll
llulurirea ittstrtttttctrtclor tleirrrirlizi stilirri, A!i nttuttrirala a rlil'eritelor tcxteliterare: ' ielcrltjf iclreagi n.naliza principnlelt,r t.rrrgrorrerrre de .rrlirr rtructural, specifice tcxtultrittlrativ (construcqil subicctulrri,,:rirrr1r,rri1ie, perrorraje,limbajui prozei ttarativc), liric (clcmcntc clccortrpozilie, irrrngirr*r podtic, figuridestil,elemente rlc vcrsificalic) gi drarnatic (subiccr,,',,rrr1,.izi1ic,'p..ru,rnl., lirnbajul textului d rrrrnltic); aPliclrca conceptelor operaqionalc in aneliza tcxrclornarative, lirice qi dramatice. . r Argurncntarea in scrisa opiniilor pcrso'alc asupra unui text literar: - ittcadrarca unui text narativ, liric, dramaticintr-o anumiti categorie(basmul eult, nuvela,romanul, comedia,drama; poeziapagoptisti,rom"antismul, clasicismul,simbolismul, modernismul, neomoder"ismut; ; - claborarcaunei argumentiri scrise,folosind elementeiespecifice:structuri, concctclri, tchnici argumentative.
I
a
le
rcalism,rouran,stil direct/ indirect,titlu, temi, vorbire pcrsonajlitcrirr, prctz.d, directit/indirectl. curent literar, enumeraarti poetici, autor, comparaqie, Poezie:aliteraqie, antitezd, retoric;, hiperboli, imagine artistici, interogaqie qie,epitet, eul liric, exclamaqie metafori, modernism,motiv literar, rerorici, laitmotiv, lirism obiectiv/subiectiv, repetigie, refren, romantism,paralelismsintactic,secvenle Poetici' simbol, sim(strofi, vers,misuri metrici, rimi, ritm). temi, titlu, versificaqie bolism,sinestezie, conflict,construcliasubiectului(intrigd,sceni, Dramaturgie: act,acliune,comedie, dramaturgie,dialog dramatic,drami, indicaqiiscenice, relaqiitemporalegi spaqiale), monolog, personaj,replici, sceni, tablou.
Bibliografie
Dicpionarde termeni Gheorghe, Anghelescu, Mircea; Ionescu,Cristina; Lazdrescu, Iiterari, Bucuregti,Garamond,1995. Petrag, Itina, Curente literare: mic dicpionar antologic pentrw e/ezi, Bucure;ti, Demiurg, 1992. pentrw elerti, Bucuregti,Demiurg, Petras,Irina, Figwri de stil: rnic dicpionar-antologie 1992. Cilinescu, G ., I storialiteraturii romkne de la oigini phnd in prezent,Editura Minerva, 1982. Bucureqti, Manolescu,Nicolae, Arca lwi Noe, vol. I - II, Editura Minerva, Bucuregti, 1980, 1981,19B3. Manolescu,Nicolae, Desprepoezie,Editura CarteaRomineasci, Bucuregti,1987' Simion,Eugen,Suiitoriromhni de azi,EdituraCarteaRomineasci,Bucuregti,1974, 1989. Cilinescu, G., Ion Creangd.Viaga;i operaEI.L., Bucuregti,1964. E.P.L., Bucuregti,1969. Cilinescu, G., Opera lui Mihai Eminescu, Bucuregti,1974. poeziei, Editura Minerva, Cllinescu G., [Jnhtersul Tudor, Istoria literaturii romi.ne Cioculescu,$erban; Streinu,Vladimir; Vianu, moderne,Editura Eminescu,Bucureqti,1985.
Literatura romini I I'rozi Basrnuf cult: lon Crcangl * Povestea lui Harap-Alb Nuvcla: Negruzzi - AlexandruLdpusneanul -istorici: Cosrachc -fantastici: Mircca Illiadc* I.a pigdnci -sociali: Ioan Slavici- Moara cu noroc Itcrmanul:Ion CreangF,, - Amintiri din copildrie Ioan Slavici - Mara * Bahagul Mihail Sadovcanu Liviu Rebreanu- Ion sauPddareaspknzurapilor canril Petrescu - (Iltjma nod.pte.de-dragoste, tntkin noaptede rdzboi George Cilincscu - Enigma Otiliei Marin Preda- Morometii lI Drarnaturgie comedia: I. L. caragiale-_ o scrisoare pierdwtd sauo noapte furtunoasd Drama: Barbu $tefinescu-Delavrancea - Apus de soare III Poezie VasileAlecsandri- Pasteluri M. Eminesct * Sarape deal, Reztedere, Lwceafdrul,Scrisoarea I Al. Macedonski- Noaztea de decernvrie G. Bacovia Plumb, Lacustrd' Lucian Blaga - Eu nu striaesccorola de minuni a lurnii Tudor Arghezi - Testament Nichita Stinescu - in dulcelestil clasic Notd: Pentru abordareatextulwi naratio, liric Sidramatic seaor daedin vedereurmdtoarele concepteoperaliondle : Prozd,:acliune,autor, basmcult, conflict,construciia subicctului, momentele subiectului, fictriune,final, modalitigi de caracterizare e personajuluilirerar, moduri de expunere(naratiune,monolog, dialog, dcsc:ricre), rnotiv literar, narator, nuvel;,,
Limba romani
I Limbi qi comunicare . Func[iilelimbajului . Stilurile funcqionale ale limbii o Comunicareaoral6gi scrisi II Fonetici gi fonologie o Noqiuni generale . Principiile ortografiei limbii romine . Aspectefuncqionale. Silaba.Reguli de despirqirea cuvintelor in silabe.Accentul . Particularitif fonetice ale limbii romine . Abateri de la normi si corectarea lor
r llelaqri scttratttit'c: orlonir.rri:t, sinorrirrri'r,;lnr()rurulir plrpnimia lrolisctttia, I Senrul colcctll cuvintclor; ncologismele r Mrflnaeo rleinrlrogilirca vocabularului lV Morfologie r Nulirtni gene''ralc r Sttlrstarttivr'rl(lcltrl, rrurn:irul, gcnul,declinarea, funcliilesinractice, locuqiunile subrtdntivillc) r Ar ticolrrl. lre lurilc rrrticolului Atlicctivtrl. lrle xitutca acljcctivului. Gradcle de comparaqie. Funcqiile sintactice ale ' rrlj cetivclor. ( )rt o gr;r l'icrcirrrclj cctivelor Irrotttttttclc. llrottutttelc: pcrsonal. Pronumclcde politeqe. Pronumele reflexiv. lrrotrttttrclc prxesiv.,si edicc:tivul pronominal posesiv. Pronumele intirire de 9i adjecfivttl ;rrortotttittirl cleintirirc. Pronumclcdemonstrativ si adjectivulpronominal rletttrlrrstrittiv. l'ronurt'rclc rclativi;i intcrogativ pionominal interoga;i adjectivul tiv iii rclltiv. l)rotttutrclc nchotiri.t;i adjcctivul pronominal irehotirit. Pronum"ele ncljcctivul Funcqiilc sintacticc alc pronumclui. Ortografierea pronumelor !9gat]u o -Ei Nunrcralul. Clasificarc. fruncqii sintacticc. Ortografiere si ortoepie a Vertrul. Vcrbe prcdicativc. Verbc auxiliare. Ver6e copuladve. Verbe personale si itttpc'rsonalc..Locuqiuni vcrbalc. Diatczele. Modurile verbelor.Timpurile verbelor. Funcqiisinractice. Valori sdlistice aleverbelor Advcrbul.Clasificarc. Gradede comparagie. Loculiuni adverbiale. Funcqiisinracticc. Ortograficrca qi a locuqiunilor adverbelor adverbiale a Prcpo zi qi a. Clasificare.Regimul cazual al prepoziqiilor a Conju'cqia. Clasificarea conjuncqiilor.Conjuncgii corelative.Locuqiuni conjr,r ucqionalc Intcrjcclia.Clasificarea interjecqiilor. Funcgiisintactice. Topica gi punctuaqia. Valori cxprcsive aleinterjecqiilor
qiscrrrnntici Ill Lerleologie
| 11 I Cotnplcrncrrtul Propoz.il,it circurtrstirnlill consccutiv/ circunrstanqiala consccutivi I Complcrncntul circumstanlial concesiv/ Propoziqia circumstangiali concesivi Folosirea semnelor de punctuatie VI Punctuaqia. r Ortografia. Semnele ortograficegi folosirealor. Scrierea corecti a cuvintelor
Bibli.ografie
t * t' Gramatica limbii rom6.ne,vol. I, II, Ediqia a II-a, Editura Academiei, Bucuregti,1966. r * t' indrEtar ortografic,ortoepic;idepunctuapiel,Editura Academiei, Bucuregti,1983. fr * t' Sinteze 1984. de limba romind (coord.Theodor Hristea),E.D.P.,Bucureqti, Avram, Mioara, Gramaticapentru toli, Editura Humanitas,Bucuregti,1997. Ion, Limba romhndcontemporand,E.D.P., Bucuregti, 1985. Coteanu, METODICA PREDARII LIMBII ROMANE Reforma cuniculard tn tnvdydmhntulprimar 1. Conceptul de curriculum 2. Finalitigile invigimintului primar 3. Obiectiveleciclurilor curriculareale inviqimintului primar Curriculumul de limba qi literatura romini 1. Didactica limbii gi literaturii romine in contextulperfecgioniriigi modernizirii ' inviqimintului primar 2. Strategiididacticein srudiul limbii gi literaturii romnnein invigiminrul primar de comunicare, oralagi scrisi- obiectivcen3. Dezvoltarea competenqelor elementare metodologice ual al srudiului limbii gi literaturii romine ?n clasaI; aspecte 4, Ciclul curricular ,,Achiziqii fundamentale"gi principiul continuitdgriinrealizarea ' obiectivelorcadru ale studiului limbii si literaturii romine 5. Formareacapacitigiide citire /leu;urd.in clasaI I 6. Procesul scrieriiin clasa a 7. Tehnicile muncii cu cartea, dezvoltirii capacitiqiide receptare din perspectiva mesajului scris 8. Formareacapacitigiide receptarea mesajuluiscris,rod al efortului intelectual propriu al elevilor in procesul formirii capacitiqii de receptarea 9. Consolidareagi sistematizarea mesajuluiscris 10.Creativitatesi comunicareprin studiul limbii qi literaturii romine 11.Formareacapacitiqiide comunicare,orali, 9i scrisi 12,Elementede constructiea comunicirii
tlncepind cu anul gcolar 2006*2002 se vor respectanormele previzute de DOOM, edilia a II-a,
V Sintaxa
a a a a a a a a a a a a
Raporturilesintactice. Propoziqia. Criterii de clasificare. Felul propoziqiilo r.Fraza. lrcful propoziqiilorin frazd,. Rolul elemenrelor de relaqie in fiazi r Subicctul/Propozigiasubiectivi Prcdicatul/Propozilia predicativi Atrilrutul/ P ropozigiaatributivi Co mplementuldirect/Propozitiacompletivi directi Cornplementulindirect/Propoziqia completivi indirecti Complementul circumstanqial de loc/ Pr opozitiacircumstan\i^ladc loc cornplementul circumstangial de timp/ Propozitia circumstaugiali dc timp Complementulcircumstangial de cauzd/P r opozitia circumstan qiali dc caizl, Complementul circumstanfal de scop/Propozitia circunrsrxntiali de scop Complementul circumstangial de mod/ Propoziqia circr.rr'starrqiati de mbd Cornplemenrul circumstanfalcondigional/ Propoz.igia circurnsrnrr[iali condiqionali
lrl
fllernerrtc 1.1, de proiectrrc a activitiqii diclnr:rice l{, livaluarea cducaqionala evaluarea pcrforrnrrrrlclor/ ir rcztrltrteklrqcolare Ei t5. l(cl;r1ia dintrc curriculumpi evaluare qi instrumcntcde evaluare 16.Mt,terde I /. l'llaborrrca rii administrarea testelorscrise itcrlilor 18.'['ipologia
,l l,
Itg
Probi scris; de limba si literatura romane - instituto ril inviqiltori Sesiunea77-78 iulie 2006
,l
rl
Bibliografie
rl:.
Varianta 3
't'
n""t (,)olccqia rcvisteiInadpdmkntwlprimar,Editura Discipol, Bucuresti,lgg8,1,gg9, 2000,2001,2002,2003. r'i't' Cbidul programului d.e informare/formare a institutorilor/inztdpdtorilor. ()unic'ulumpentru clasele I Sia II-a,MEN: Centrul de formare din inviqimint ul prcunivcrsitar, Bucurcqti, 2003. t't't' ()hidurile clecurriculumpe discipline, MEC - SNEE, 2000,2001. *\"1\Gbiilurile de eaaluare pe discipline, MEC - SNEE,2000, 2001. pentru inztapdmi.ntul primar, Comisia Nalionali pentru '\r'* Programe Scolare Curriculum,Editura Corint, Bucuregti, 1998. E.; Vlisceanu,L., Didaaica (manualpentru clasa Ccrglrit,I.; Radu,I.T.; Popescu, a X-a, gcolinormale),E.D.P.,Bucuregti, 1995. Ionescu,M., Didaaica modernd,Editura Dacia, Cluj, 1995. Landsheere, (trad.), EDP, G.; LandshecrcV., Definirea obiectiveloreducapionale Bucurcqti, 1979. Landshcere, G., Eaaluareacontinuda eleailorSiexamenele, Bucuregti,EDP,1975. Editura $tiinqificl, Bucuregti,1990. Ncacgu,I., Instruire Sitnadpare, E.D.P,, Bucuregti,1980. Parfene,C., Compozipiile in Scoald, Stoica,A. (coordonator), Eaaluareacurentd;i examenele. Ghid pentru profesori, EdiruraProGnosis, Bucureqti, 2001. Stoica,A., Eaaluareaprogreswlwi ;colar. De la teorie la practicd, Edirura Humanitas Educaqional ,2003. $erdean,1., Metod,icapreddrii limbii romkne la claseleI-IV, Editura Corint, Bucureqti, 2002.
sunr obligatoriio Seacordi 1Opunctedin oficiu'TimPul efectiv foate subiectele urmiprevederile 'Bel.rc* estede parru ore JRatpunt,.trile candidatuluivor respecta i,II-a,1,966) GA, I-II (ediqia Sarele instruminte normarivelIOOP (19B3)1, $:
SubiectulI (30de puncte)

personljul preferat Bcriegiun eseu,de doui-patru pagini, in care si,caracterizaqi
fi"irl""
sphnzwrigilor).lnralizarea Pddurea iu (ion sau io*an de Liviu'Rebrea
vegiaveain vedereurmitoarele repere: c onromanului (temd,acpiune, folositein construcqia unor elemente evidenqierea , moduri de expunere); 'pr:"rLn conflictului/ peisot ajului ales,prin rapoftarela evoluqia ^r"^trisituiilor a conflictelor; a Personajuluiales; a patru mijloace/procedeede caracterizare exemplificarea naratiye,semnificativepentru evidenqierea .o-.lntrr." a doua situaqii/ secvittge trisiturilor personajuluiales ; exprimareairg.t-"trt"tl a unui punct de vederedesprepersonajulales. otî: ordinealntegririi repereloi in cuprinsul eseuluieslela alegere. :ntru conlinutul eieului, seacordi 20 di puncte (4 punctePentru fiecareceringS'/ oer). pentru redactareaeseului,se acordi 10 puncfe (orginizarea ideilor tn sctis Z puocte; utilizarea limbii literare -2 puncte; aUllltfi1.f analizd 9i de argumentare - 2 puncte; lizibilitate Si alezare in pagind 2 puncre; ortografie Sipwnctwapie puncte). eseultrebuie si aibi minimum i vedereaacordirii punctajului pentru redactare,
I al IIJea (30 de puncte)
A. (14punae) cu privire cerinqe dintreurmitoarele la fiecare rispunsul deconcurs, peToaia Scrieqi, la textulde mai ios.
rlncepind cu anul gcolar 2006-2007 se vor respectanormele previzute de DOOM, ediqiaa II-a'
,,PeurntA:e nrai invirtc cAtsc mai invirtc plirr r:-rsl, doar a rnei glsi ceva,dar nu gileqteninric,elci icdul ccl cumintet5,cca molcurrr iu lrorrr, .u,.rr tul pegtele in borr; la foe, t)eci vedclupul qi.vede ci nu-maigisegte nimic,igi punc in gind un", ,g.r, tele rfrruf,,eaPcr( cu dinlii rlnjiqi in feregti, de qi se pereaid,rideau; pe urmi ungc jc tgll pAreqii cu singe., ca sr factr qi mai mult in ciudacaprei, ;-apoi iesegi-gicauti ( dl rrrir, ltttttr ieqittluqnrnuul din casi,iedulcelmic r. de int. ios din horn si incuie u;* lrirre,A;roi iui:epcir sc scirmi.nade cap ;i a plinge ,u i, dupi friqiorii sii." Ion ^Creangd, Capra cu trei iezi | Menqioneqi r:f,te un sittottittt pentrusensul din text al fieciruia dintreurmiroarele ' UviRte t.e*minte, ffialcum, d dvza, iute. 4 puncte _ l, Tflntcricli din tcrt un.cuvint dcrivatgi un cuvinr compus. 2 puncte l, Fteciarll valslreemorfologici din rcxr'a cuvintelor: ,,pi urmd ssmaiiniarte cht
Barem de corectare si de notare
Men;ienrgi furicqie sintacticl a cuvintelor subliniate: a sescdrmdna ,Apoi tncepe de np ,, d plenge cn dmdrclupd 2 puncte frdpiorii di". l.'fretuerieli dirrtextuldatpropoz.iqia subordo'ara circumstangiah de cauie. 2 puncte 6, (to pnncte) 1,Sc.rle1i,. pc fooir dc coneurs, r{spunsul la fiecare dintreurmitoarele cerinqe: 2. AlcAruili cite un cnun[potrivitpentrusensul fieciruia dintreurmi,toarele cuvinre:
4. Alcltuili doul enunquriin caresubstantivulperete sefie in cazul gerritirr, i.rp..tiv in cazul dativ. ,-, 5. Alcltuili o frazirin careverbul a (se) pdrea si iie regentpenrru o propoziqiesubordonatl subiectivi. 2 puncte Q. (6 puncte) Rescrieqi enungurilede mai jos, corecrind gregelile, indiferent de narura lor: t, iamd, ninsese pre.arnwb gi zdplda aaea carn optzeci centimetri. 2 puncte 4std 2, So-a.rdnit la un genucbi ;i acum se bandajazd. 2,puncte 3, Imi estecunoscutacestbazm cu Fdt Frumos, 2 puncte Subiectul al IIIJea (30 de puncte) 1. ln cadrul tehnicilor muncii cu cartea,din perspectiva dezvoltirii capacitigiide recePtare a mesajuluiscris,enumeraqi etapele saucomponentele lecruriiixplicative. 24 de puncte 2. Enumeraqi ce tipuri de itemi fac partedin categoriaitemilor obiectivi. , 6 puncte
yis,slt4'. .':.mi tnvlrtc tl'
o Nu seacordi punctajeintermediare, alteledecit celeprecizate explicit prin barem. r Sevor puncta orice alte formuliri qi modalitlqi de rezolvarecorecti a cerinqelor, in barem. r. Rispunsurile candidatuin acord cu ideile ;i cu punctajelepreeizate in conformitatecu prevederile urmitoarelor instrumentenormalui vor fi evaluate tive: IOOP (1983),GA,I-Il, (edigiaaII-a,1966). Subiectul I (30 de puncte) .
l, {fiif
ilustra polisemia cuvintului atncepe I in:: i?"::::#",*'11'*uua
A. Conginut - 20 de puncte confolositein construcgia romanului (tgmd,acpiune, unor elemente 1. Evidenqierea 4 puncte moduri de expwnere): fliae, . evidenqierea romanufolosite in construcqia argumentati a celor patru elemente lui - 4 p.; . evidenqierea romanufolosite in construcqia parqialargumentati a unor elemente dintre cele date in cerinqi lui sau evidenqierea argumentati a doui-trei elemente -2p.; . evidengierea unor a subiectuluisaumenqionarea unui singur elementde construcqie necesare - 1 p. explicaqiile aspecte corespunzitoarecerinqei,fdrl, 2.Prezentareatrls[turilor personajului,prin rapofiarc la evolugiaconflicrului/ a con4.puncte flictelor: . prezentarea conprin raportarela evoluqia argumentatia trlsiturilor personajului, : - 4 p.; flictului/ a conflictelor . prezenrare conflictrisiturilor pcrsonajului,prin raportarela evoluqia a pa4iald,a tului/ a conflictelor: - 2 p.; . simpla mengionare a unor trdsituri ale personajului,flri referireexpliciti la conflict - I p. a personajuluiales: 3. Exemplificareaa patru mijloace/ procedeede caracterizarc 4 puncte
'l
Irz
r e*enrpliliearca a patru nrijloacc/ proccdccdc crrrlcrcliadrc n lx'rronajuluialcs4 p,; I exernPlificarea a doui-trei mijloace/ procedee de caracterrzarc a pcisonajului ales I p,l r tnettliortarcr unor rnijloacc/ procedee de caracterizare a personajului ales, feri exemgrle saucxplicaqii- 1 p. {. (.lotnentarca a doui situaqii/secven{e narative,semnificative pentru evidentierea trAslturilorpersonajului ales: 4 puncte a doui situaqii/secven{e narative,semnificativepentru evidengierea ' c()l'tlclttarca tris{turilor personajului ales- 4 p.; I conlentarea unei situaqii/secvenge narative, semnificative pentru evidenqierea trisiturilor personajului ales- 2 p.; r cimPlapovestirea una-doui scene/secven[e narative,fir;, ?ncercare de comenrare -lp. 5. llxprimareaargumentatia unui punct de vedere despre personajul ales: 4 puncte r cxp.rimarea argumentatia unui punct de vederedesprepersonajulales;utiliz4rea mijloacelor lingvistice adecvate exprimirii unei apreciiri, ca gi a unor srrucruri, concctori sautehnici argumentative - 4 p.; o exPrimarea unui punct de_vedere despre personajulales, cu in6ercare de argumentarel utilizareaunor mijloacelingvisticeadecvare exprimirii unei aprecieri- 2 p.; r cxprimareaunui punct de vederedesprepersonajulales,firi incercarede argumentare - 1 p. cuvintclor- I p' cu czitiri in sclcctarea parlial adecvatc, r stil gi vocabular 2 puncte !. Abilitiqile de analizitgide argumentare: argumente Prezentate logici si sunt susqinute.Prin I ideile rrmeazd o succesiune gi.personali- 2 p'; critici. de'interpretare p.rrrr"ri"; i;;;-"" "Uitir",J" de interpretare' dat rez;u]elemente -od r lnccrciri de a susfne ideile prin "rgu-"t^r.; utneconvingltor-1P. (0-3 erori: I p')' 4. Ortografia(0-2 erori: I p') 9i punctuagia' ( t p')' corectea textului in paginl (1 p'), lizibilitatea 5. A$ezarea Subiectul al Il-lea (30 de Puncte) A. (14puncte) - liniqtit, judecati erc,;molcwm 1. Exemplede rispuns: cuminte- a}ez^t,lini9tit,cu lin,domol etc';4areza'-arindui, aarania'aPune(intr-oanumitiordine)etc'; iute- promPt, raPid,in grabl etc' (1 p. + 1 P. + 1 P. + 1 P')4 Puncte cuvinte compuse_ cuminte, 2. Exemplede rispuns: cuvint derivat - frd.pioriietc'; cd'cietc' (1 P' + | P') zPuncte de mod; a cuvintelor: se- Pronumereflexiv; mai - adverb 3. -' Valoareamorfologici (comun)' jcompusi); casd- substantiv e;;;: ft"poriqi. (1 p. + 1 P. + 1 P. + 1 P') 4Puncte direct; sdi - atibut 5. - Funclia sinrafiici a cuvintelor: a sescdrmdna- complement al6de e. iJ.-pf" ae propozigiesubordonati circumstangi tn norn. iliceamol.cum B. (10puncte) corecti a enunqurilor' 1. Coristrucgia corecti a enunqurilor' Construciia 2. corecti a enunqurilor' Construciia 3. 4. Construclia corecti a enunqurilor' 2 puncte 2 puncte
B. Redactare - 10 puncte (Punctele pentru redactare se acordi numai daci rispunsul seincadreazi in limita minimi de spafiu precizati.) l. Orga,nizarea ideilor in scris: 2 puncte . text clar organizat,coerent,cu echilibru intre celerei componente(introducerecuprins-incheiere); construcqia paragrafelor subliniazi ideile; succesiunea logici a ideilor-2 p.; o perqilecomponentealetextului pot fi recunoscute, dar nu existi un echilibruintre ele; ideile sunt, in general,subliniateprin paragrafe - 1 p. 2, U ilizar ea limbii literare : 2 puncte
.Jl."ii""r.
catzd:cdciiedul cel cuminte 2 Puncte
(1 p. + 1 p. + 1 P. + 1 P.) 4Puncte (1 P.+ 1P') 2 Puncte (1 P'+ | P') 2 Puncte (1 P.+ | P.) 2 Puncte
t stil fi vocabularadecvate conqinutuluieseului, claritatea cnunlului, varietatea lexicului - 2 p.;
C. (6 puncte) centimetri' decarnoptzeci 4.7)ea. prea mwh;i zdpada l: Astd-iarndninsese ( t P . + 1 P ' )2 P u n c t e (1 p.+tp.)2Puncte acumsebandaieazd' rdnit la wnge,nunshi;i 2,.S-a (1 p.+ 1p.)2 Puncte cwFdt-Frumos' basnt' acest cunoscut 3. tmi este
TTI
Su blectulal llt-lea (fOdepuncre)
I, Sercordl punctajuldaci.rispunsul atingeurmiroareleidei: e citirea integrali a textului;^ pe fragrnentegi analizaacesrora; I !'.:t.tq. . rctlvrratea in legiruri cu planul t."rului; r conversagi a generalizato.?. ; r rcproducerea textului pe bazaplanului; o citirea de incheiere ?' Punctajulva fi acorda!pentru urmitorul rispuns: . itemi cu alegere dual;; . rtemrc.ualegere multiph; . rteml de tip pereche. Total test:90 de puncte. Seacordi l0 puncte din oficiu. Nota se stabilegtepri" i-p;rgi;;l; 1d;'punctajului obgnut.
TESTE
4 puncte 4 puncte 4 puncte 4 puncfe 4 puncte 4 puncte
1 ,,
2 puncte 2 puncte l puncle
TESTUL1 I (30depuncte) Subiectul

operaliterariAlexand'ruLdde doui-patru pagini,_ci intr-un eseu Argumentaqi, Ioan Slaviciesteo nuveli. pnsneinul de CostacheNegrtzzi/Moira cu noroc de rePere: eseului,veqiaveain vedereurmitoarele ln realizarea * precizareaa patru caracteristiciale specieiliterare; pebaza gPereiliterare; - exemplificariaacestorcaracteristici modalitiqi de (tipologii, raporturiledintre personaje, personajelor - prezentarea caracterizare); literare (modalitigi de a.oqg.rei de originalitaye elemente - argumenrarea.a.doui temel' particularitigi stilistice). construcge,vtzlune asuPra
Subiectulal IIJea (30 de puncte)

ifupnnrnl penrru fiecaredintre urmitoarele cerinqereferitoarela textul Scrieqi de mai jos. ,,Hanul era ticsit cu qlrani careseinapoiaude la un tirg mare.lndati ce pftirim iniunrru, privirea lui $tirbu seincrucigl cu a unui gdrantdndr,care consumain fundul silii, in tovir{ia unei femei frumoase. de propria lor privire, apoi tinirul iEi didu o palfermecaqi O clipi rimaseii aga, tuturer mugteriilor." mi pesti gold 9i strigi cu o voce cafe atraseatenqia
Panait Istr ati, Cialinii B drdganulai
puncte) A, (14
cite un sinonim pentru sensuldin text al fieciruia dintre cuvinte'1.'Mengionati le urmitoar e: tt.setncrwci;ar) consurna, feftnecdt, musteriu. ale verbului a fi, drferite de morfologice valori doui 2. Alcituiji enunquri cu alte din text. aceea prima propoziqieatributivi din text in parteade propoziqiecores3. Contrageqi punzitoare. +. Alcatuiqi parru enunturi in carecuvdntul o si aibi alte valori morfologice, diferite de cea din text.
--T
t0 I
Y
B, (101tmcte) pcntru fiecarc dintre cerinqclc dc nraijos. l.',j"-1,-lIt"nsul l ' Kcle va1i, prin cnunquri potrivite,omonimiileurmitoarelorcuvinte: coc, lame, pui, soldat, 2' Ar{ta1i,prin cxcmpleadecvate, doui valori morfologicealecuvintelo rt tot,tare, adinc',limpede, 3. Alcdtuiqio frazd,incaresi existeo propozigie subordonati predicativd. 4. Forrnulaqienunpri cu urmiroar"l.i.ruinr"i ai iri irfA. C,,(61tuncte) Rc-scricgi enunqurile jos, corecind gre;elile,indiferent de d9 natura lor. 3ai t. Mi-ar place si revid iar piaiul maramuresan. 2. Maieul seudasedatoriti ploii. 3. Arn intilnit la Muzeul de Arte acelag grup de engleji.
t21 cccra cilhanul acelaal Ancuqcitru cra hirn ,,'frebuiesI gtili clumneaaoastrd tEte,Avea nigtc ziduri groasede icipi.nd colo Ei nigte porqi ferecatecum n-am viiz,utde zilelemele.In ciprinsul lui sep*eatoplogi oameni,vite gi ciruqeqi nici habar n-lveau dinspre Parteahogilor"' " u, Hanw-Ancupat tihail Sadovean 1. Scrieqipredicatele din primul enungal textului, precizindfelul lor. 2. Stabiiiqifuncqia sintactici a cuvintelor subliniate in texul literar. valoareamorfologici a cuvintelor nhte, nicidtn text. 3. Precizaqi cite un sinonim pentru sensuldin text al fieciruia dintre urmi4. Menqionaqi a na auea babar' toarele c;'linte: ferecat,cuprins,a oploSi, B. (10puncte) de mai jos' pentru fiecaredintre cerinqele Scriegi-rispunsul diferite. l. Ftlrmuiaqienunquriin carecuvintelebancd,drept sl,aibi-sensuri 2. Alcituiqi doui propozijii in carecuvintul mai si aibi valori morfologice diferite. 3. Alcituiqi o frazlin caresi existeo propozigiesubordonati consecutivi. 4. Formulaqienunquriin care'pron,r-il. demonstrativace;tiasi aibi funcqiade nume predicativ gi, respectiv,de atribut pronominal Q. (6 pancte) de natura lor. de mai jos, corectind gregelile,-indiferent ,Rescrieqi "nurrquiile juvenile' delicvenqei astpra nouin din 1. Vom'reveni Jurnal care-amadoptat-o la congresaveaunele desavantaje' 2. Soluqia 3. in timpul cilitorieiin Italia, s-aireiat posibilitateaparticipirii la un festival folcloric, ceeace ne-a plicut la toqi.
Subiectulal IIIJea (30 de puncte)

1' Prezentaqi obiectivele ciclurilorcurriculare aleinviqimintului primar. 2' Relevaqi principiul continuitigiiin realizarea"ui.oi".r"r cadru alesrudiului limbii si literaturii romine i' ciclul ;;;;i;r-,1;;ir4ii f,rnar_enrale... 3. Exemplificagi parru ,ip"ri-a-"oercigii folositein ciclurprimar.
TESTUL 2 SubiectulI (30 de puncte)

Atgrr"Tari, intr-un eseude doui-patru pagini, cd operaliterari La gig,incid,e - -. Mircea Eliade esteo nuveli fanrastici. Ln realizarea eseului, i" ,edere ur-itoarele repere: r -- -".gi "".i - precizare.a a patru caracterisrici ale specieiliterare; - exemplificarea acestorcaracteristic i,-pe bazaoo"r"i literare. - prezenrarea personajelor (tipologi., ,it.qiil. Jir,'t;;;;;;;jq modalitigi de ca_ racterizare); - argumenrrr"r elemente de originalitarea.operei literare (modalitigi de ",1:yconsrrucde, viziune asupraremei,paiticularitagiriitirti..j.
Subiectulal III-lea (30 de puncte)

l.Precizaqi, pe scurt, tipurile de proiectarea activitiqii didactice. restrins) al concepruluide curceledoul seisuri (senzullarg gi sensul 2. Relevaqi riculunt, etape(momente) ale procesuluiscrierii in clasaI. 3. Enumeraqigase

intr-un eseude doui-patru pagini, ci opera literari Amintiri din Argumentaqi, drigoste, inthia noapte de rdzboi de Cacopild;ie de Ion Creangd/tJltima noapte-de mil Petrescuesteun roman subiectiv.

A. (14puncte) ,^ mal l-"-ti:qi;uspu,ts.rl Pentru oe ,os. fiecaredintre urmiroarele cerinte referitoare la textul
II ln realitlarea eseului, vcli irveir irr vcclcrc unniltoarele rcpere: a patrucaractcristici - precizaree alc spccici ll,.rnr"-,'-r. - erenrplificarea accsror caracteristict, lir..rr' i,.-U"r. (tipologie, "p.iJi ?elagii int., p.rron"ie,,modalitigi
t,,
iJ..i;il:::a.pcrsonajelor
deca_
- *rHurrre'tarea a doui elemente de originalitate a operei literare (modalitigi de eorrsrrucgi c, viziuneasupra remei, p"i,ir"f ;ili;;../, "ri,erj Subiectul al Il-lea (30 de puncte) A. (14puncte) ScrielirispunsulPentrufiecare dintreurmiroarele ceringe referitoare la textul
pe scurt, tehnicilemuncii cu carteadin perspectiva formirii capa1. Prezentagi, a mesajuluiscris. citlgii de receptare 2. Exemplificaqidoui situaqiide dezvoltarea creativitiqii elevilor in lecqiiledc limba gi literatura romini. doui tipuri de itemi. 3. Prezentagi

Argumentagi, intr-un eseude doui-trei pagini, cd poezia Testamentde Tudor Arghezi/ Eu nu striaesccorola de minuni a lumii de tucian Blaga/ in dulcele stil genului liric gi esteo arti poetici. clasicde Nichita Stinescuaparqine ln realizarea eseului, vegiaveain vedereurmitoarele repeie: - prezentareaa p^tnr caracteristici ale genului ;i ale specieiliterare; - exemplificarea acestorcaracteristici, pe bazatextului liric; - ipostazeleeului liric gi rolul mijloacelor artistice; a doui elemente de originalitatea operei lirice (viziune asupra - argumentarea temei,particularitiqi stilistice).
;;; priceputi rnffrrc , t*!]i**f1.^?,9.:"1" einici s-o prrceapi",/ Cici eraun intuneric.r_o irrr. ter_i ";:'ume ,uA/ Dar nici d.e vdzut rruf uscpi nici ochi cares-ovazd,./ u-bra ,*, ;';/;;;;riu]n."pur"_a sedesface / imprica-t{ stipineaererna i^r"t...t Dardeodat-un puncrsemigci... l],t: cerinter$l:ll: smgur. Iatd-l/ cum din chaorfacemumi, iarit puncru_ace_ erderriie Tardr.../
ll *:,:iu "", mutt mai slab ca b;;a;'p"k|u ilrid;r f;ri pesre marginle ^rrgioi
Mihai Emines cu,Scrisoarea I un anronimpenrru urmiroarele cuvinre: intuneric,a i4cepe, etern, dintextul
?Funoian t";, ,.
t.::;r;:):::.e
riterar. fi 3' analizagi sintac ric gi.morfir ogic cuvinrer e r"'uri"ir" i"?"r. 4' Transcrieqi propoziqiile subor?onate din,."rufiir.ra, Eipr..irrgi ferurror. B. (10panue) Scrieqi rispunsulpenrrufiecare dinrrecerinqele de mai ios. 1. Formulagi doui enunguri ."pr"rii/1il;il;'.o',iio".rrq, cdrorase afli ",, verbul a fiage. 2' rlw.sttagi,ptiire*emple/enunguri adecvare, valorile morfologice ale cuv6ntului 3' Alcituili o frazitin caresi existe o propozigiesubordonati predicativi cu subiect multiplu. 4.Formulagi enunguri cu urmiroarere cuvinre: fracpie/fraqiune, shmbete/zim_ C. (6 pancte) Rescriegi enungurile de.maijos, corectind gregelire, indiferent 2. Agreiezidea sponso rizdrii tinerilor muzicieni. J. Je anunli aversede ploaie in citeva zile succesive.
2' Pre*agi valorile morforogiceale verbului a

A. (14 puncte) Scrieqirispunsul pentru fiecaredintre urmitoarele cerinqereferitoarela textul oe marros. ,,Eragreu si procedeziastfel qi, cttoricerisc,lordu sehotiri si spargi gitul pregioasei sticle.Trebui si se foloseasciinsi de un ciocan,cici substangele depusese intiriseri capiatre.In curind cioburile cdzuri"pemasi; tnlduntrul sticlei ziriri mai multe buciqi de hirde, lipite unele de altele.Glenarvanle scoase cu bigare de seami, le dezlipi una de alta;i le intinse pe masi..." Verne, Copiiicdpitanului Grant Jules I hrd - titlu nobiliarin Anglia. 1. Menqionaqi cite un sinonim pentru sensuldin text al urmitoarelor cuvinte gi locugiuni: a proceda,prelios, bdgare de seamd. 2. Precizagi valorile morfologice ale cuvintelor subliniatein text. ' 3. Alcituili enunquri cu alte doui valori morfologice ale verbului a fi, dif.eritede ceadin text. 4. Rescrieqi propozigiilesubordonatedin textul literar gi precizagi felul lor.
t. In continuare adrudir,.. iid.r'o,,i"ai.ft
;;ffi;;,;
a.'a. neingeles.
de natura ror.
I laI
B, (10puncte) scLreli rilspunsul pcnrru fiecare dintre ceringclc dc rnaijos. l. tiormulagtcnunguricu urmitoarele paronime: anuar/ anual, rafie/ rapiune. 2. Prccizaqi valoareamorfologici a cu'iintelor subliniarein urmirorul enunr: - -- ------'' Nu-nri maipld,ceainrervengiilwi. 3. Alcituiqi propoziqiiin caresi existeun atribut pronominalinsoqitde prepozigenitiv si un nume predicativexprimatprin verb la modul i"fil"iti". llc lt caz.ul 4. Scricqi cite o locugiune:substintivali, verbali, adiectivah aduetb;aii.-_-_E; C. (6 puncte) llc-scrieqi enunqurile de mai jos, corectind gregelile, indiferent de natura lor. 1. Vroia sI continuiecolaborarea impreunecri cigtigiiorul concursuluide urbanism. 2. Ori ce artist isi creazd, o lume p?oprie. 3. ln numirul viitor al revistei,,frielenii nostrii" va apareun articol despreregenerarea celulelor. scoate/De duamintirii o vecie-ntreagi din noaPtea tOrtevoluptoasaei vhpaie,/Ea teri, pe caieinsi le simqimca-nvis pe toate"'
Mihai Emines cu, Sctisoar ea
26
cite un sinonim Pentry sensuldin text al fieciruia dintre urmi1. Menqionaqi to"t"l. cuvinte: a sufla,voluptos,durere,a simpL felul lor' propozigii(esubordonatedin text gi precizaqi 2. Rescrieqi utim" propozigiesubordonati in parteade propoziqiecorespun;: d;;;d"ti zdtoare. 4. Alcituiqi doui enunquriin carecuvintelede, tot si aibi alte valori morfologice decit celedin textul dat. B. (10 puncte) de mai jos' pentru fiecaredintre cerinqele Scriegi'respunsul cuvinte: lurninos,nemulpuurmitoarelor antonimele propoziqii cu i. F.i-"flfi ' rnire, a regresll., zSomot' consecutivl. Z. Conrrrrriii o *:^riin caresi existeo propoziqie.subord.onati enunq: urmitorul din subliniate a cuvintelor i. nr..i"rqi valoareamorfologici vari. de seari acea povestitin ,, emo[ie creolt mi-ai Mi-aminteam -S"ti.il ..f putin parru cuvinre din familia lexicali a cuvinrului gi'nd. +. C. (6 pancte) indiferent de natura lor' R;;;iEi ."unr,urile de mai jos, corectind gre.gelile, 1. Iar reveneain discuqieproblema dezdpeirli capitalei' la toqi sinistiaqiiceiacevaintreprinde guvernul pen2. Primul-ministru ".*plii"r tru a-i ajuta. de pictu3. Daroriti dificultitilor intervenite, insugi ideeaorgani zdrii expoziqiei ri era compromisi.
Subiectulal IIIJea (30 de puncre)

1. Prezentagi, pe scurt, metodesi instrumentede evaluare. 2. Relevaqi rolul exercitiuluiin formareacapacitlliide receprare a mesaiuluiscris. 3. Prezentaqi obiectiveleciclurilor curricuiare?n' invigimintul primaL
TESTUL5 Subiectul I (30depuncte)

1. Argumenmqi,intr-un eseude doui-patru pagini, ci opera literari O scrisoare pierdwtd de I. L. Caragiale.tt. o .o-"dî.. In realizarea eseului,veli aveain vedereurmitoarele repere: - precizare.a a patru caracteristici ale specieiliterare; - exemphtrcarea acestorcaracteristici, pe bazatextului literar; - prezentarea personajelor(tipologie, ielalii dintre personaje, modalitiqi de caracterrzare); - argumentarea a doui elemente de originalitatea operei literare (viziune asupra remei,particularitigi stilistice). Subiectul al ll-lea (30 de puncte) A. (14pancte) Scrieqirispunsul pentru fiecaredigtre urmi.toareleceringereferitoarela texrul

clasa, subiectullecaiei9i tipul de lecqie)' (la alegere: un proiect de lecqie 1. Realizagi primar' inviqimintul in 2. Mengionaqiiipuri de evaluare doul tiPuri de itemi. 3. Concepeqi
TESTUL 6 I (30dePuncte) Subiectul

lui Harap-Alb Poaestea basmulcult dedoui-patry Pagini, intr-un eseu Prezentaqi, specii.literare. acestei de Ion creangl, relevindcaracteristicile l rePere urmitoarele in vedere vegiavea eseului, i' realizaria
de mal los,
sarasuflu-n luminare,/ Doar ceasornicul urmeazi lung-a . "C.tld cu gene_ostenite timpului cirare,/ Cici perdele-nrr-oparte cind le dai, gi in odaie/ Lurra ,rarse peite
lfr
I * preerzarea e patrucaractcristici alc sPcciei litcr.tre; exerrrplificarca accstor caracteristici pe lraza.rp"r.i ritcrarc; pcrsonajelor(tipologie, relagiidintre ele,modalitigi de caracterif:::,t""tca
l,ArC )i
lzt
intr-un eseude doui-patru pagini, ci opera literafi"Apus de soaArgumentagi, esteo draml istorici. ra de Barbu $tefinescu-Delavrancea ln realizareaeseului,vegi aveain vedereurmitoarele rePere: ale specieiliterare; a patnr caracteristici - precizarea pe bazaoperei literare; acestorcaracteristici, - exemplificarea modalitigi de capersonajelor(tipologie, relaqiidintre personaje, - prezentarea racterizare); de originalitatea operei(viziune asupratemei, a doui elemente - argumenrarea particularitigi stilistice). modalitiqi de construcgie,
- ar8rlrncrltarea a doui elemente de originalitate a opereiliterare(viziuneaasupra rcrnci,particularitiqi stilistice).
Subiectulal Il-lea (30de puncte)

A. (14puncte) Scricqirispunsul Pentru fiecaredintre urmitoarele cerinqe referitoarela textul , rlc nraiios. ,,Atdralinigte-i in jur de-mipare ci aud Cum se izbesc de'geamuririz"l"de luni...
Lucian Blaga, Lini;te
Subiectulal Il-lea (30 de puncte) puncte) A. (14

urmitoare referitoarela textul Scriegirispunsul pentru fiecaredintre cerinqele jos. mai de de sub brad sunt nigtefipturi de mirare. Iuqi gi nestatornici ,,Locuitorii ace$tia in suferinqica gi-n ierni cumplite, fara grrii il bg"9ribditori vremea; apele, ca ca gi begia9i datinile lor de la plecindu-le dragostea lor de cupror, gi-n argiqele rii,qa qi de la cimpie gi venind la neamuri de oamenii ferindu-se ahe lumii, de inceputul faga ei in soareluic-o iniml ca mai seami stau cu lor ca fiara de codru birlogul de ckntec, de prietenie". gi lucegte rupti: cel mai adesea se desmiardi din el
Mihail Sadoveanu,Babagul
1. Alcitu\i doui enunquricu sensuridiferite ale verbului a izbi. 2. Pre.ci?agi valorile morfologice ale cuvintelor subliniatein rextul dat. 3. Stabiliqi felul primelor dou; propoziqiisubordonate. 4' Relevaqi, prin enunturi potri"ite, doue functii sinractice ale adverbuluirelativ curn. B. (10puncte) Scrieqi.rispunsul pentru fiecaredintre cerinqele de mai jos. 1. Daqi parru exemplede locuqiunisubstantivale. 2. Alcituigi doui propoziqii,una cu subiectnedeterminat, cealalticu subiecr multiplu, exprimat prin pirgi de vorbire diferite. 3.Precizagifuncqiasintactici a cuvintelor din enungulurmiror: Mi-e foarne! 4. Formulaqienunquricu urmitoarele cuvinre: odaiA/ o d.atd, numai/'nu mai. C. (6 puncte) Re-s9ri9ti enungurilede mai jos, corectind gregelile, indiferent de natura lor. 1. Ideile carele-a susginutin discurs,r"^r{ d"ruti in rindul opoziqiei, : 2. ln curind vor disparemonezilede cincizecide bani. 3. Si fi demn orideciteori imprejurareao impune !
1. Mengionaqi cite un sinonim pentru sensuldin text al fieciruia dintre urmitoarele cuvinte: fdpturd, rdbddtor, a seferi, neamuri. morfo-sintacticcuvintelesubliniatein text. 2. Analizagi 3. Alcituiqi doui enunquriin carelocugiunllefdrd griji, respectivde mirare si aibi alti func$e sintactici decit ceadin texr si aibi diversefuncqii sintactice, 4. Construiqi enunquriin carecuvintul a.cegia diferite de ceadin text. B. (10 puncte) de mai jos' rispunsul pentru fiecaredintre cerinqele Scriegi , ' 1. Formulaqicite doui enunguricu sensuridiferite aleverbelor: a semdna,a incolgi. ,i, " prin exemplepotrivite, doui valori morfologice ale cuvintului o. 2. Evidengiagi, 3. Alcituigi o f.razdin caresi existeo propozigiesubordonati concesivi. 4. Formulagipropozilii cu urmitoarele cuvinte: devreme,de ztreme. ,
Subiectulal IIIJea (30de puncte)

1' Prezentagi, pe scurt, strategiididacticede formare a.capacitigii de receptare a mesajuluj scrisprin efort intelectualpropriu al eleviloi. 2. Exemplificaqi rolul jocului didacticin insugirea cititului la clasaI. 3. P rezentagi conceptulde curriculum.
ml
C, (6 puncte) Itcscricqi cnunqurilc de mai jos, corcctind grc9clilc, irrclifcrcnt dc naturalor. l. l,ettslm un nou conceptcaresenumesc dialogurile democratice, ceea ce relevtr progrcsulinainte pe drumul democraqiei. 2. Irrs.ugi Clubului Feminagi-a exprimat doringade a se reintilni, cu prc-gedinta prilcjul zilei de 8 Martie. 3. Vlz.usenu mai o segvengi a filmului.
l ze
3. AnalizaqisintacticAi morfologic cuvintelesubliniatein textul literar. fie regentulunei propoziqii subor4. Alcntuiqi o f.raziin carecuvintul poate sd, subordonate. donate; precizagifelulacestei B. (10puncte) de mai jos' . risputtsul Pentru fiecaredintre cerinqele Scriegi t. Alcetuiqi ptoporiqii cu doul forme diferite de plural alesubstantivelor arc, cot. 2. Scrieqiio.re iropo zigii caresi conqini forme afective de superlativ absolut. si fie insoqitde prepoziqie 3. Alcituili propoziqiiin careun Pronumede politeqe la dativ. respectiv genitiv, la cazul sintacticeale cuvintelor din urmitorul vers: ,,Ce-qidoresc 4,Precizagifuncqiile eu de, dulce Rominie ?" (Mihai Eminescu)' C. (5 puncte) indiferent de natura lor. enunprile de mai jos, corectind greqelile, Rescrieqi jos Reinvierea' la staqia 1. A coborit cu dificultate 2. Proprii lui prieteni il renegi. in antecameri' gi agtepta chematla pre;edengie 3. Fusese

1. Relevaqi rolul jocului didacticin dezvoltarea competengelor de comunicare orali. 2. Exemplificaqi doui etapelmomente didacdce de formareadeprinderiide scriere corecti la clasaI. 3. Prezentagi finalitiqile inviqimintului primar.
TESTUL S SubiectulI (30 de puncte)

_ Argumentaqi,intr-un eseude una-doui pagini, ci, poezialarna/ Mezul iernei/ Primfuiara/ Malul Siretulwide Vasile Alecsandriestepastel. ln realizarea eseului,veqiaveain vedereurmitoarele repere: - precizarea a patru caracteristici ale specieiliterare; - exemplificarea acesrorcaracrerisrici, pe bazatextului liric ales; - relevarea ipostazeloreului liric gi a rolului mijloacelor artistice; a doui elemente - argumentarea de originalitatea operei(viziune asupratemei, modalitiqi artisricede consrrucqie, particularitiqi Jtilistice).

.i :
pe scurt, strategiididacticede insuqirea elementelorde construc1.'Prezentaqi, , 1ia comunicirii patru tipuri de itemi. 2. Enumeraqi p.^r"r.rrt,ielagiadintre curriculum 9i evaluare. 3. Relevaqi,
TESTUL9
SubiectulI (30 de puncte)
un eseu,de doui-trei pagini,in caresi vi exprimaqiopinia referitoaRedactaqi opeacestei re la ritlul romanului Mara de Ioan Slavici,avind in vedereci acqiunea 'i. iit.."t. se concentreazi in jurul personajuluiPersida' eseului,veqiaveain vedereurmitoarele rePere: ln redactarea acestorapebaza operei * precizarea momenrelor subiecruluigi exemplificarea literare; modalitigi de capersonajelor(tipologii, relaqiidintre personaje, - prezenrarea recterizare); - argumenraieatidului pebaza caracteristiciloroperei.literare: originalitateavidintre subiectulromanului gi titlu; concordanqa ziinii Eia mijloacelorartistice, personale' opiniei - argumentarea
Subiectulal Il-lea (30 de puncte)

A. (14pancte) Scriegirispunsul pentru fiecaredintre urmitoarele cerinqereferitoarela textul . clemal ,os. ,,Moromete aveauneori obiceiul - semn de bitrinege sau poate nevoia de a se conainge 9e gi ce!9 rnai tntortocheate gindtri pot cdpita glas - de a se rerrage pe undevaprin gridinl satprin spatele caseigi de a vorbi singur."
Marin Preda, Morome,tii
1. Scrieqi cite un antonim pentru urmitoarele cuvinte din text: uneori, intortocheat,spate,a ztorbi. 2.Precizigivaloareamorfologici a cuvintelor: sau,poate, se, undeaa,din textul dat' ,,,,
l0 l
I
Subiectul al ll-lea (30de puncrc)
A. (14puncte) Scr.iclirlispunsulPentru fiecaredintre urmitoarele cerinqe referitoarela textul , (lc
lltiu ,()s,
t,.,
o.chii-aga.de negri incit seara/cind stau culcat cu capu-n poala .-,,lirurnoaso,/gi-s ta/irniparc/ctr ochii tii, adincii,sunt izvorul/din caretainic curge,ro"ptr" p.rre virilgi nlun$igi pestegesuri,/acoperind l)c.'ite piminrul c-o mared.-itrrrr.iic./Aga-s de negri ochii rii,/lumina mea." LucianBlaga, Izoorulnoppii 1. Precizagi felul predicatelordin textul literar. 2. Mengionagi cite un sinonim pentru sensuldin text al fieciruia dintre urmitoarelecuvinte: adhnc,tainicrd cilrge,a acoperi. 3, Precizagi felul propoziqiilor subordonatedin text. 4. Analizagi morfo-sintacticurmitoarele cuvinte din textul d,at: frumoaso, ara, imi, tainic. B. (10pancte) S,clieqi rispunsul penrfu fiecaredintre cerintelede mai jos, 1. Scrieqi doui exemplede paronime. 2' Formulagicite un enungin care si existeun -pronumede intirire, respectiv un adjectivpronominal de indrir e; precizagifuncqia sinractici a acestora. 3.Precizagivaloarea morfologici a cuvinrelor'subliniate din urmitorul enunq: .Nu credeam sd-nvdt, a muri vreodati; / Pururi tinir, infigu rat tn manta-nti,/ Ochii mei nilgam visitori la steaua/ Singuritigii...
Argumentaqi, intr-un eseude doui-trei pagini, cd poeziaSarape deal de Mihai F,minescu apartinegenului liric. ln realizarea eseului,vegiaveain vedereurmitoarele repere: a patru caracteristici ale genului literar; - precizarea acestorcaracteristici, - exemplificarea pe bazatexfului literar; : prezentarea ipostazeloreului liric gi a rolului mijloacelor artistice; - argumentarea a doui elemente de originalitatea opereiliterare (viziunea asupra temei, modalitiqi artisticede consrrucgie, particularitiqi stilisdce).
Subiectul al IIJea (30 de puncte)

A. (14 puncte) Scriegirispunsul pentru fiecaredintre urmi.toarelecerinte referitoarela textul jos. mai de ,,ln cimpia Dunirii, cu cigiva ani inainteacelui de-al Doilea Rizboi Mondial, tp Pqg ci timpul era foarte ribditor cu oamenii; viaqase scurgeaaicifdrd conflicte mari.[...] ln urmitorii ani gospodlria tilrdne:asci continui si se ruineze. Moromere intri lntr-o lungi staredepresivi din caren-aveasi fie scosdecit de marile zguduiri care te apropiau.Pestetrei ani izbucneacel de-alDoilea Rizboi Mondial: dmpul nu mai ribdare'" 'vea Marinpreda, Moromepii,vor.l tr:l.Precizagi felul primei gi ultimei propoziqii subordonatedin text. 2. contrageqiultima propozigiesubordonati in parreade propoziqiecorespunzdtoare. 3. Alcituigi enunguriin carecuvintul ckpizta si aibi doui funcqiisintactice, diferite de ceadin text. 4. Menqionagi cite un sinonim pentru sensuldin text al urmitoarelor cuvinte: coffia, a se ruina, a izbwmi, rdbdare. l; ',. B. (10puncte) rispunsul penrru fiecaredintre cerinqele e'::Scriegi de mai jos. 1. Alcituiqi enunguricu o locuqiunesubstantivali9i cu o locutiune adverbiali. 'r, 1, 2. Ilustragi,prin doui exemplepotrivite, polisemiacuvintului insemnat. lr 3. Formulagi propozigii in care pronumele nehotF'ritfiecare, insogit de prepoziqie,si fie in cazul genitiv si, respecriv, in cazul dativ. careo propozigiesubiectivi si fie inrrodusi prin conjunc+ 4. Alcituigi o f.razd,in tia dacd.
4.Alcituigi o frazd"in care si existe . nr.oo'|J:ffiffi

propozigiesubordonati circumsrangiah de scop.
::Sr;:;:rt::
C. (6 puncte) Rescrieqi enungurilede mai jos, corectind gre;elile,indiferent de natura lor. 1.4u convieguitlaolald mult timp, agaci iicunogtea bioritmul vieqii. 2. Cigi copiii lipses c asrizi motivJqi ? 3' Obseryi ;i remarci inflicirarea cu careprietenii nogtrii i9i exprimi opiniile _, despre muzrci.

1. Prezentagi, pe scurt, specificulprocesuluiscrierii la clasaI. 2. Exemplificagi un aspectal creativitigiiin studiul limbii gi literarurii romine in inviqimintul primar. 3. Mengionagi finalitiqile invigimintului primar.
nl
C, (6 puncte) Itescricqi cnunqurile de mai jos, corectindgregelilc, indifcrcntde naturalor. 1. Mai tacclio dati! 2. Bincinqcles, eraun guri,casci! 3. $tirca ci sosegte pe stadion cel mai extraordinarfotbalist a crearun nea;reptat du-tc vlno.
133 2. Menjionagicdteun sinonim pentru sensulfieciruia dintre urmitoarele cuvinsfhnt, a seschimba' rc: addncime,a micSora, a cuvintelor subliniatein textul literar. morfologici !,Precizagivaloarea din textul literar' subordonate 4. Precizaqifelul propoziqiilor B. (10pancte) t,. Alceruid cite doui enunquriin care cuvintele oricine, respectiv cineva si aibi func$i sintactice diferite. 2,Precizalivaloareamorfologici a cuvintelor din urmitorul enunq: (Vasile Mezul iernei) Alecsandri, ,,O, tablou mire!, fantastic!'.." a lua' in caresi existeverb:ul patru expresii/locuqiuni 3. Scrieqi era lini;titor si fie regentul a doui ProPo4. Formuiaqio frizFrin careexpresia "zi1ii subordonateaflatein raport de coordonare. C. (6 puncte) corect urmitoarele enunquri: Rescrieqi le suportim atdt de greu' a cdror consecin-qe 1. Vor ditp"t" cauzele rezolvat. de grele 2. AcesteJsint probleme un cobai de experienqi' p.tfect de bine ci fusese 3. lnqelegea

jocului didacticin studiul limbii si lireraturii romine l. Exemplificagi eficienga la clasa I. 2.Preciza:1i doui instrumenrede evaluare. 3. Concepeqi patru tipuri de itemi.

Argumentaqi, intr-un eseude doui-parru pagini, ci opera literari Bahagul de Mihail Sadoveanu esteun roman al transhumanqei. ln realizarea eseului,veti aveain vedereurmitoarele repere: - precizarea a patru caracteristici ale specieiliterare; - exemplificarea acestorcaracteristici, pebaza operei literare; - prezentarea personajelor(tipologii, relagiidintre personaje, modalitlqi de car^cterizare); - argumentarea a doui elementede originalitatea operei literare (viziune asupra temei, modalitigi artisticede consrrucqie, particularitiqi stilistice).
Subiectulal III-lea: 30 de Puncte

subiecrulgi tipul lecqiei). (la alegere: clasa, un proiect de lecqie 1. Realizaqi etapeale prederii-invigirii unui sunet9i a literei corespunzi2. Enumeiaqigase toare. (limite) aleunei metodetradilionale de pe scurt, douiddezavantaje 3. Prezentagi, evaluare(lJalegere: probe orale sauprobe scrise)'

A. (14 pancte) Scrieqirispunsul pentru fiecaredintre urmitoarele ceringereferitoarela texml de mai jos. ,,Lumina ahora/stgruml,vrala nepdtrunsului ascuns/in adincimi de intuneric,/ dar eu,/eu cu lumina measporesca lumii taini - /gi-ntocmaicum cu.razele ei albe luna/ nu micsoreazi, ci tremuritoare/ miregte gi mai rare raina nop[ii,/ a;a imbogiqescgi eu intune catazare/ cu largi fiori de sfint mister/ Si tot ce-i ne-ngeles/se schimbd-nne-ngelesuri Si mai mari/ sub ochii mei - / cici eu iubesc/;i flori ;i ochi qi buze morminte"' Ei Lucian BIaga, Ea na strioesc corora d.e minunia rumii 1. Identificaqiun cimp semanticin textul literar dat.

I de Mihai Argumentali, inrr-un eseude doui-patru pagini, cd poeziascrisoarea romantici' Eminescuesteo creaqie eseului,veqiaveain vedereurmitoarele repere: ln realizarea ale curentului literar; a Patru caracteristici - precizarea pe bazatextului literar; caracrerisrici acestor exemplificaria p.oetice; mijloacelorrolului liric gi a eului ipostazelor relevarea literare (viziunea asua operei originalitate de elemenre a doui - argumenrarea stilistice). particularitiqi conitrucqie, de artisrice pri temei, modalitiqi
tfl
I
Subiectul al ll-lea (30de puncte)
A. (14puncte) sr:ric1irilspu'rsulpcntru fiecaredintre urmitoarele cerinqereferitoarela textul . jos, rlc nriri ,,!)irri in clipa din urmi omul e dator si qini la rostul lwi, chh ci rosrul ism cittt ltic cc s-o alege de ell [...] Ci tu vii ;i-mi spui ci noi sunremuhimii girani de lunre qi_citrebuie si dispirem.-$ide ce crezi'cd,n-ai 1r.e fi tu ultimul prost din lume Eicri mai dcgrabi tu ar trebui si dispari,nu eu? [...] Aqa cdvezi,rJl.reMoro-.t. in glascu o admiralie.desine neacoperitifala de generozitatealui,eu r" 1", p. tirr. sil triicpti ' '. Dar riu fac, ci tu vii p- urmi gi-mi spui mie ci nu mai am niciwn rost asta..." llr,lurnca toarclccuvinte:a dispdrea, arelua, generozitate,rost. "t 2. Ilustragi,prin exemplepotrivite, omonimia cuvintelor oii, chit. 3. Precizaqi valoareamorfologici a cuvintelor subliniatein text. 4. scriegifelul propozigiilor subordonatedin primul enunqal textului.
l ss TESTUL13 I (30dePuncte) Subiectul

inrr-un eseude doui-patru pagini,ci poeziaLuceafdrulde Mihai Argumenraqi, curentului romantic' caie aParqine esreun poem lirico-epico-dramatic Eminescu rePere: urmitoarele vedere in avia vegi eseului, ln realizarea literar/alegenului literar; parmcaracteristiciale.curentului - precizareaa literare; operei pebaza caracteristici, - ixemplificrri" "."rto, artistice; mijloacelor rolului gi i eului liric rposrazelor - prezent^rea temei' partiasuPra (viziunea de originalitate - argumenrare^ adoui elemente cularitiqi stilistice).
r..Mcnlionaqi cite un sinonim penrru sensul din text rtu?ilttJ"i^;{:;,"::
Subiectulal Il-lea (30 de Puncte)

A. (14puncte) la texul S".i.qiiarp,rnsul pentru fiecaredintre urmitoarele cerinqereferitoare de - mai jos. ripede pune capul lui Harap-Alb ,,1^rifôimpiratului Ro9,ininvilmigagul acela, la loc, il incunjlri d.efiei ori c! cele smiiele de mir dulce, toarni "pi,To"t,1il vie, 9i atunci Harap-Alb cu.aPâ qi si seprinde pielea,apoi il stroPegte steiesarrgel" cu mh.naIa ocht, zrcesusptnancti indati invie gi Sterghndu-se ! - Ei, da greu mai adormisem zisefataimpiratului Rog' - DormJai tumuh sibine,Harap-Alb, de nu erameu' stipinire"' palo;ulin iar sirutindu-l cu drag 9i dindu-i lui HaraP-AIb Pouertea Ion Creangi, cite un sinonim Pentru sensuldin text al urmitoarelor cuvinte: 1. Menqionaqi invdimdsag, rdpede,a tncunjura, a seprinde' . .. . 2. Analizatiiintaitic 9i *otfoiogic cuvintele subliniate in textul literar' g. Ai.e,"iii propoziqiiin carepr"onumele demonstrativacelasi aibi doui funcdin text' qii sintacticediferite de aceea din ultimul enunqal textului literar' +,Frecizagif"lul propoziqiilor subordonate
B. (10puncte) S-cliegi rispunsul pentm fiecaredintre ceringele de mai jos. 1. Sc-rieqi doui paronime si formulagienunquri.., *..rr.". 2. Alcituigi enunquri cu urmiroarele cuvinie: nici o datd/niciodatd. 3. Precizaqi valorile.morfologicealecuvintelor subliniarein urmitoarele enunquri: r A ie$it glonp dinincipere. . Este singur orc. o Doarme bu;tean. o ,,Zoe,Zoe, fli bdrbatd!" 4. Formula.gi un enungin caresd existeo propozigiesubordonati predicativi ;i o subordonati circumstantriali de cauzd. C. (6 pancte) Rescrieqi corect urmitoarele enunquri : 1. Eu continuu si suslin creQrerea TVA la alcol. 2. ochii albastrii ai fetei ceanou veniti in clasanoasrri ne fascinau. 3. ln ceeace privescdeficiengeleintreprinderii noastre,estenecesar un nou program de redresare.
la graun adverb si,respectiv, un adjectiv si existe "t:xi"{{riif;lrr"9"ri in care

dul superlativ. omonimia urmatoarelot cvvinte"noZ. Formulaqienunguriin caresi evidenqiaqi td, cdi, torturi, snoPi. dinaintea,mocite un antonim pentru urmitoarele cuvinte: credinpd, 3. Scrieqi rocdnos,a lccePta. subordonatipredicativi 9i o subo propoziqie +. af"i*iii o frîeincare si exisre de scop. ordonati circumstanqiali
Subiectulal IIIJea: 30 de puncte

1. Descriegi un joc didactic eficientin lecgiilede limba gi lireratura romdni (la alegere clasa). 2. Enumeragi tipuri de proiectaredidacdci. 3. Precizagifinalitigile inviqimdntului primar.
ill
Subiectul al ll-lea
A, (14ltuncte) Scrieli rispunsul pentru fiecaredintre urmitoarele ceringe referitoarela textul , (le ntiu,os. ,,llinc faccdar lumeacarevine la Maria Radnasi se?nchine, gi Marei ?i ride inirrracincl p.ela Sinte Marii timpul e frumos, ca lumea_si poati veni calede *pJrrrini clczilc, cu praporelein vint, cu crucile?mpodobire " pril-i cu flori gi cdntind pi litanii. Acum cind vin suteleqi se adunl miili pe locul cel larg din fagaministirii, rtum e.seceriqul Marei, caredimineaga iesecticogurile pline !i searaseinroarce cu clc goale. De aceea s.einchiniMarainfaga icoanei, ia copilagii, pe care "poiigi totdcaunaii poarti cu dinsa, ii dn puqininainte ;i le zice: u lnchinaqi-vegi voi, slricuqiimamei! '" loanSlavici,Mara 1. scrief alte patru expresii/locuqiuni in caresi existecuvintul inimd. 2. Precizagi valoareamorfologicr a cuvintelor subliniatein rext. 3. Gisiqi in text parru cuvinte gi ilustragiprin exempleomonimia acestora. 4. contrageqiprimele doui propozigii subordonate din rexrin pirgile de propozigie corespunzdtoare. B. (10puncte) 1. Ilustragi, prin patru enunquriadecvate, polisemiaverbelo r: a ridica, a inghepa. 2. Scriegi cite patru expresiicu fiecaredinire cuvinteleurmiroare: carte,deietld. 3. Preciz-aqi valoareamorfologici a cuvintelor subliniaredin urmitorul enun-'q: "ln taina farmecelorsale/E-un nu ;tiu ce run nu ttiu cum"(Mihai Eminescuj. 4. Scrieqi cu litere urmiroarelecifre: 14, 17.lB.
l ge
TESTUL 16 SubiectulI (30 de Puncte)
intr-un eseude doui-patru pagini,ci operaliterari Moromepiide Argumentaqi, Mlrin Predaesteroman. eseului,veti aveain vedereurmitoarele repere: ln rcalizarea ale specieiliterare; a patru caracteristici - orecizarea p9 by1.operei literare; caracteristici, lxemplific"ri" "..ttot. modalidqi de cadintre personaje, (tipologii, ielaqii personajelor prezentarea racterfl re); de originalitatea opereiliterare(viziune.asupra a doui elemente - argumenrarea particularitigistilistice). a subiectului, construJqie artisticede i"ii.i, modalireqi
Subiectulal ll-lea (30 de Puncte)

A. (14puncte) perrt* fiecaredintre urmitoarele cerinqereferitoarela texrul 3.ti"qi"irp"*.rl jos. de - mai jos mun,, -'E,, re privescde sus,furnici ($i-rni-pariath.tde micd!/ Te vid cum c.qiil Uitt grrt,lCasi triieqti;/ Cind eu/ Stausus'staususcaDumnezet,l Pe frunStausus:ati'tatac/ Casicigtig zl'-*lt"l"i"opac/ Pecaretrlrp:u,-niserd.s[agi''/ comoda-miviaqi!" omida sifurnica Ranetti, George in text, trei omonime. 1. Identificaqi, ,"rrs decit cel din text pentru sintagmele:,,teprivescde sus", ,,pari i. S"ri"fi mici". atit de"lt S.Precizali funcqiasintacticila cuvintelor subliniatein text' 4. Pr ecizaiif elul'propoziqiilor subordonatedin text' B. U0 Danctel de..mlij9t' .. pentru fiecaredintre cerinqele Scrieqi'rispunsul 1. Foimulli enunquricu paronimeleurmitoare ,e.c.lipsd-e.l.ipsd,pr-oiecpie-proteclie. morfologicda cuvintelorsubliniatedin urmitorul enunq:l-a 2. Indicaqivaloarea fosr inminat premiul prea mult a$tepta,t. propoziqiilorsubliniaiedin vergulile.ulmitoare:,,Dete-ndeam3.'Precizagifelui Tu'rimii la toate rece". (Mihai Eminescu) . nd, de te cheamd,T cite un enun! cu o locugiuneverbale,respectivcu o locuqiunead+. i*-"l.ti verbiali. C. (6 puncte) corect urmitoarele enunluri:Rescrieqi nuanqelor' 1. Mi bizuiescpe proprii mei ochi in distingerea 2. Acqionaufaciori complexi in aceaexcrocherie. 3. Sedovedeainci odati dublicitar.
C. (6 puncte) Rescriegi corect urmitoarele enunguri : de cunogtinqe a elevilor lasi impresiadesinteresului lor pentru lecturi. 1. |livelYl 2. M; sfii si recunoscci o si aibe dificuliigi cu echipaadversi. 3. Nu pot penrru ca si spun ce m-a impresionatmai muh
Subiectulal IIIJea
1. Prezentaqi, pe scurr, strategii de formare a capaciti,jiide comunicare, ornli gi scrisi. 2. Tipuri de proiectare. 3. Concepegi doui tipuri de itemi.
t0 l
Subiectul al III-lea (30de puncte)
t' l)rcz'cnta{i forrnarca cap.acitiqiide receptare a mesajului scrisprin efortul in' tclcctual propriu al elevilor. 2' l'lxcrnplificaqi eficienqa metodei exercigiului in studiul limbii gi literaturii rorninc. 3' Mcngionaqi obiectiveleciclurilor curriculareale inviqimintului primar.
vl
41
4. Formutralicitc o propozilie in careun subiectsi fie exprimat prin interjccqia o, respectivun atribut si fie exprirnatprin pronumeledinsii. B, (10pnncte) Scrieqirispunsul pentru fiecare dintre ceringelede mai jos. l. Formulaqienunquricu urmitoarele paronime: airtuos-airtuoz, deferent-difcrend. valoareamorfologici a cuvintelor subliniatedin urmitorul enunq:,,PiL Precizaqi rea un copil docil, dar nu se comporta intotdeauna docil . 3. Construiqi doui frazeincare adverbul relativ cum sdintroduci propoziqii subordonate diferite. 4. Alciruiqi propozigii cu urmitoar ele clwinte:fr audd, in signifiant, moliun e, m uscutos. C* (6pancte) Rescrieqi corect urmitoarele enun[uri: pe drumul rutier. 1. Fuseseriinoite marcajele pei2. Abea am putut rosd catevacuvinte,fiind complectuluiti de frumuseqea sajului. in toate mijafa cum s-a anunqat 3. Planul grupirii din opoziqiea fost desjucat, loacelede informare massmedia.
TESTUL17 Subiectul I (30depuncre)

Argumentaqi,inrr-un eseu. de doui-patru pagini, cd poeziaNoaptea d,ed.ecemurie de Alexandru Macedonskiestec.eagre romantlc; cu numeroase elemente simboliste. ln realizarea eseului,veti aveain vedereurmitoarele repere: * preciza.re.a a patru caracterisriciale curenrului simbofisrj - exemplificarea acestorcaracteristic i, pe 6azar."r,rluiiii.r"r; - relevarea ipostazeloi eurui riric 9; tol,rl.ri - argumentareaa doui, elementede"originalitate -iJt";J;;.rtirii..; a operei literare (viziune asupra remei,particularitigi stilistice).

pe scurt, strategia consolidirii qi sistematizirii in procesulformi1. Prezentaqi, rii capacitiqiide receptare a mesajuluiscris. 2. Men$ona1imetode Ei instrumentede evaluare. 3. Enumera{i gasedintre etapelepredirii-invigirii unui sunet gi a literei corespunzltoare. .
Subiectulal IIJea (30 de puncte) A. (14 puncte)

Scrjgd rispunsul Pentru fiecaredintre urmiroarele ceringe referitoarela textul -, mar tos. de Jmpirecheri ciudatede slove...o, cuvinre! Ce farmec se degteapticind vi rosre$re gula... De n--aqi fi fost voi oare, atunci .., .. ,r.r,"-irrt" S-ar fi-mbricar pe lume 9i dragostea gi ura ? Ce-ar fi ficur un-sufler cu ror ce-aduni_ntr_insul, $i oare braqulvolnic, si buza ce siruti. luminogii,ce au cu dingiiplinsul $i o.chii, Ar fi putut si spuie ce race-oguri muti ?.. Dimitrie Anghel, Imn 1' Menlionagi cite un sinonim pentnr sensuldin text al fieciruia dinrre urmitoarelecuvinte: ciudat, sload,a rosti,aolnic. 2. Indicagi valorile morfologice ale cuvintului de in rexrul dar. 3.Precizagifelul propoziqiilbr subordonatedin text.
..TESTUL 18 I (30depuncte) Subiectul

''Arg.r-.rrta1i, intr-un eseude doui-patru pagini, ci opera literari Ion de Liviu Rebreanuesteun roman. ,l i" realizareaeseului,veqi aveain vedere urmitoarele repere: ,) - precizareea patru caracteristiciale specieiliterare; pe bazaoperei literaie; acestorcaracteristicl, { - exemplificarea - grgzentareapersbnajelor(lipologii, relaqiiintre personaje,modaliUqi de carac{, terrzare);
.i
nl
a doui clemente de originalitatc a opcrci litcrare(viziuncaasu- nrgumentarca pra tcmci, rnodalitlqi artisticede construcqie, particularitiqi stilistice).
lot
Subiectulal III-lea (30 de Puncte)
specificulprocesuluiscrierii in clasaI. 1. Prezentaqi in inviqimnntul primar' dintre curriculum 9i evaluare 2. Explicaqi'relagia itemi. de tipuri patru 3. Exemplificaqi
Subiectulal ll-lea (30 de puncte)

A. (14puncte) referitoarela textul Scricqirispunsul pentnr fiecaredintre urmitoarele ceringe clc rnaijos. ,,De-agtrdi ca bradu-n munte, N-ag aveasupdriri muhe, Dar triiesc ca plopu-n vale, $i sunt plin de supirare. Inimi cz venin mult, arzh.nd Daci te-agvedea Nu pui mina si te sting; lli mai pun un braqde paie arzi mai cu vipaie." Ca s.d Doindpopulard 1. Identificaqipatru omonime in textul literar. 2.Precizagirrrio.r." morfologici a cuvintelor subliniatein text, felul propozigiilor subordonatedin textul literar. 3. Precizaqi dacd sd introduci doui subor4. Formulaqidoui propoziqii in careconjuncqia donatediferite de celedin text. B. (10puncte) de mai ios. raspunsulpentru fiecaredintre ceringele Scrieqi 1. Scrieqi cAtedoui antonimepentnr urmitoarele cuvinte: irnportant,Ioialitate. 2. Formulaqienunquricu doul adjectivecarenu pot aveagrad de comPara{ie' funcqiasintactici a cuvintelor subliniatedin urmitoarele enunquri: 3. Precizaqi $i deodati se auzi tosct. Studiind vei ajunge savant. 4. Contragegipropozigia subliniatl din urmitorul enunl: ,,De treci codrii d'earamd, d,edepartevezi albind/ $-auzi mindra gldsuirea pidurii de argint". (Mihai Eminescu) C. (6 puncte) : Rescrieqi corect urmitoarele enunguri curiqenieioragului. 1. Ori ce om igi poate aduceaportul la intreqinerea de atestare a postului. 2. I s-a comunicatnorei mele rezultarul la egzamenul 3. Continuu si cred ci acestarticol e de nednlocuit.

de Mihai EmiArgumenrali,intr-un eseude una-doui pagini, ci poezia Reaed.ere folclorici. ncscuitt. o operi lirici de inspiraqie eseului,veqiavla in vedereurmitoarele repere: ln realizare-a - precizareaa patru caracteristicialegenului literar; pebazt textului literar; - ixemplificat"" acestotcaracteristici, eului liric ;i a rolului mijloacelor artistice; rposrazelor - prezenrarea de originalitatea opereiliterare (viziunea asua doui elemente - ergumenrarea particularitiqi stilistice). pri temei, modalitlqi arrisricede conJtrucgie,
Subiectulal Il-lea (30 de puncte)

referitoarela textul Scrieqi'rispunsulpentru fiecaredintre urmltoarele ceringe de mai ios. drumului pe Mattia gi cu mine ne sfltuisem indelunga:supra ,,lrr"int. de plecare, harta.gi acum nu-9i careurma si apucim - cici il inviqasemEipe Mattia-si citeasci care stribat lungi pentrupicioarele maiinrhipuia eaaltdddtd cI distanieleerau-mai cumpinit ce am dicit pentru degetulcaretrece de la un pasla altul. Dupi to $osea bine, am hoteiit amhnioi ca si trecemprin Clermont..." 1 HectorMalot,Singur Pelume cite doui sinonime pentru sensuldin text al fieciruia dintre urmd,l. Menqionaqi
puncte) A. (14
toarelecuvinte:a sfdtui,d.cumpdni. in text' morfologici-acuvintelorsubliniate 2. Precizajivaloarea a. textului. frazi din grim.1 propozigiiloriubordonate felul Indicali' 3. cuurmitoarelor ale din text acelea decit alte sensuri cu ptdpoi4ii Formulagi 4. vinte: mine,urma,Pds,cdre. i B. (10puncte) cuvinte:dojand,mild, urmitoarele neologice 1. Scrilgicite doui sinonime Pentru necitz,a-gitncbipui, din urmitorul enunq: ,,Luni, sintacticia cuvintelorsubliniate funcqia 2. PreCizaqi mirii, pe a lumii bolti luneci".(Mihai Eminescu) tu, sthpena
a aI
l. Sc.rieli citc doul cxpresii/loc,u.qiuni formatc cu rjutorul cuvintelor: foc,d.rept. 4. Alcltuiji enunquricu expresiilescrisela prrr,.trr[3. C. (6 puncte) Rescricqi corect urmitoarele enunquri : l.lrr sccoluldouizeci s-aurealizat'cele mai exrraordinare descoperirigtiinqifice. 2. Avea decit o slibiciune, dar i-ar displaces-o recunoasci. 3. Fumurii ochelariii dedeauactorului un aer misterios. Cht voi fi eu nu te las Cine mi te-a dat in dar Si-mi tot cint dorul amar? Cine mi te-a juruit Ca si fiu tot amdrir? Foicici, foaie lad, Murguleq,coami rotate $i cu coadainnodatd., Scapiri"din piatri-n piarri, Mai trece-mi Olru-odati, Scapi-mi capul de la moarre, Ci gi-oi facegrajd de piatrd..." Doindpopukrd
45
'

1. Ilustragi,Pe scurt, tehnici ale muncii cu cartea, din perspectiva dezvoltirii capacitigii de receptare a mesajuluiscris. 2. Pr_ezentagi rolul exerciqiului in formareacapacitigiide receptare a mesajuluiscris, 3. Menqionaqi patru tipuri de evaluare.
"
1. Scrieqi doui omonime, identificatein textul literar. 2. Indicagifuncgiasintactici a cuvinrelor subliniatedin text. 3. Rescrieqi propoziqiilesubordonare gi precizaqi felul lor. 4. FormuJaqi enunguricu alte valori moifologice ale cuvinrul:ui cht, diferite de aceea din textul literar. B. (10 puncte) , r' Scriegi rispunsul penrru fiecaredinrre cerintelede mai jos. formate cu ajutorul subsrantivuluifoc. , 1. scrieqiparru expresii/locuqiuni ' i 2. Scrieqi patru adjectivecarenu pot aveagradede comparagie. i,t'3. flciruiqi doul propoziqii cu sensuridifJrite ale cuvintulur repede. 't' '4.Precizagi funcgiasintactici gi valoareamorfologici a cuvintelor subliniatedin urmitoarele propozigii: 'f' e. Y alor eazl"cdtp atru. a. Cu inci doi se f.acpatruzeci. | ? r-. f. Despici firul in patrw. D. lnmultrm pe clncl ctt nouil. g. Erau tot unul Siunul. c. Al zecelea va plecain excursie. h. O qinewna;ib:und. d. Adiugim lui trei. l.e Sase, ' ,n' C. (6 puncte) Rescrieqi corect urmitoarele enunguri : 1. Dis de dimineaqi s-a prezenratla bazinul de innot. 2. Seintinde o foaie supqiredin aloatul fraged. 3. Valoareadescoperirilorarheologice de li Sucidava fuseseriunanim recunos*, w cuti de citre toari lumea gtiinqifici.

un eseu,de doui-patru pagini, in caresi prezenrari de carac.Scriegi terizarea unui personalprincipal dinir-o operi epicî. -odalireqi o lon de Liviu Rebreanu . Bahagul de Mihail Sadoveanu c Moromegii de Marin Preda Ln realizarlea eseului,veti aveain vedereurmitoarele repere: - precizareacelor doui modalitif de caracrerizare a pirsonajului: cara*erizare directi gi caracterizareindirecti pi forme ale acesiora; - exemplificarea modalitiqilor de carecterizare, pe bazatextului literar ales; tipologiei personajuluisi relevarea - stabi'lirea relagiilorcu alte personaje, ca gi a semnificaqiei acestuia; - relevarea a doui elemente de originaligatg a gperejliterare(viziunea-asupra remei,construcqiapersonajelor,particularitngi[!stilului).
Subiectul al ll-lea (30 de puncte) A. (14puncte) Scriegi rispunsul pentnr fiecaredintre urmiroareleceringe referitoare la texrul . de maijos. ,,Doini, doini, cint cu foc, . r, i Eu te cinr in oriceloc .. !, ". . $i in cimp cit 9i acas', r
f,,Subiectulal IIIJea (30de puncte)

{r 1. Prezentagi, pe scurt, aspecte metodologiceale dezvoltirii comperenqelor eleir mentarede comunicareorali si scrisi. 2. Menqionaqi metode;i instrumentede evaluare. Concepeqi 1. doui tipuri de iternl
ill
11,
,i ,
TI I
*l
lqt
TESTUI, 21 SubiectulI (30 de puncte)
unanim. intr-un consens 2. Ideiaunei cxpediliila Polul nord a fost acccptatd cursului de informatici' 3. Colegii sorei mele au optat pentru alegerea
prinun personaj Itcc{acmji un eseu, de doui-patru pagini,in caresi caracterizagi drami. ciprl dintr-o comedie/dintr-o ' ln rcalizarea eseului,veqiaveain vedereurmitoarele repere: dia personajului:caracterizarea doui modalitigi de caracterizare - prccizareaa indirecti ; rccti gi caracterizarea identificatepe baza textului limodalitigilor de caracterizare, - excmplificarea terar; relaqiilorcu alte personaje; - stabilireatipologiei personajului;i relevarea personajului; ti'isiturilor gi a semnificagiei - evidengierea - relevarea de originalitatea opereiliterare(viziuneaasupratea doui elemente particularitiqi stilistice). personajelor, mei, construcqia

obiectivelor cadru ale studiului principiul continuitiqiiin realizarea 1. Relevagi gi Iiteraturii romine in ciclul curricular limbii ,,Achizigiifundamentale". caeficientein formareagi dezvoltarea 2. Exemplifica{ doui tipuri de exercigiu, pacitigii de receptare a mesajuluiscris. 3. Menlionaqidoui tipuri de proiectaredidactici.

un personajseun eseu,de doui-patru pagini,in caresi caracterizaqi Redactagi cundardintr-o operi epici, la alegere. lnrealizarea eseului,veqiaveain vedereurmitoarele rePere: - precizareacelor doui modalitigi de caracterizarea personajului caracterizaindirecti; rea directi gi caracterizarea identificate,pe baza texrului limodalitiqilor de caracterizare - exemplificarea terar; - stabilireatipologiei personajuluigi a relagiilorcu alte personaje; ' - evidenfereatrisiturilor gi a semnificagiei personajului; tea opereiliterare(viziuneaasuPra elemente de originalitate relevarea a doui sdlistice). personajelor, particularitdqi mei, construcgia

A. (14 puncte) Scrieqirispunsul pentru fiecaredintre urmitoarele cerinqereferitoarela textul dc maijos. ,,Aici, la Moara cu noroc, nu putea si steienimeni firi voia luiLicd'z afari de drumurile , Ei tn zad'ar arendagiSi af.ard de stipinire mai ira gi dinsul, care stdpanea te ingelegi cu arenda;ul,in zadarte pui bine cu stipanirea,cici, pentru ca si poqista la Moara cu noroc, mai trebuie si te faci gl om al lui Lici".
Ioan Slavici, Moara cu noroc
1. Identificagicel puqin doui omonime in textul literar. 2.Precizagivalorile morfologice ale cuvintelor subliniatein textul literar. din textul literar dat, precizind 3. Rescrieqi ultimele trei propozigii subordonate felul lor. 4. Notaqi patnr expresiicu verbul a seface. B. (10puncte) de mai jos. rispunsul pentnr fiecaredintre cerinqele Scriegi 1. Construiqidoul enunguriin carea fi sd aibivalori morfologicediferite de cea din textul literar dat la puncrul /. 2. Exemplificagi, prin sintagmepotrivite, patru tipuri de atribut. de. diferite,introduseprin conjuncAia 3. Consrruigidoul propozigiisubordonate 4. Scrieqi formele pronumelui demonstrativde identitate. C. (6 puncte) : Rescrieqi corect urmitoarele enunquri 1. ln calitateacareo am, le spun la biieqi sa lupte pentru medaliaolimpici.
Subiectulal ll-lea (30 de puncte) puncte) A. (14

referitoarela textul rispunsul pentru fiecaredintre urmitoarele ceringe Scriegi de mai jos. dartrebuiesdfii Sitw orn, ,,Eu nu qi-amvorbit niciodati desprelucruri de aceste, de-a gata.Astizi stau toate mereu vie la viagi, nu pot si-qi cici qisi te gindegti fno, desprezhn de mine, rele ginduri fac insumi nimic, imi eu nu mi supiri dar aici 9i gindurl nu-mi lasi tigna si mI bucur de ziua de astizi. $i poate ci gindugi aceste poateci ziua de mine aresi fie tot buni, dar o voi pierde terile meleiunt degarte, poimine. mindu-mi de ceade $i cit vom sta aici, nu mai scapde nevoia aceasta".
Ioan Slavici. Moara ca noroc
din textul literar dat,precizdndfelul lor' 1. Identifica$ adverbele
arl
I I
2. Prccizaqi func$asintacticia cuvintelorsubliniate in texr. 3. ltcscrieqi ultimelepatru propoziqiisecundare din textul dat,precizind felul lor. 4. Scricgi cite doui antonimepentru urmitoarele cuvinte din textul litetar: a supdra, tibnd (in text tignd), a pierd,e, a seterne. B. (10puncte) Scricqirispunsul pentru fiecaredintre cerinqele de mai jos. l. llustraqi,prin exempleadecvate, alte doui valori rnorfologice ale cuvAntului aoi, diferite de cea din text. 2. F'ormulaqi doui enunquriin careverbul a rdmkne si fie predicariv,respecriv copulativ. 3. Scriegi formele pronumelui de intirire. 4. Formulaqipropoziqiiin careun numeralcardinalqiunul ordinal au funcqia sintactici de subiect. C. (6 puncte) Rcscrieqi corect urmitoarele enunguri: 1. Excaladarea Everestuluia fost ceamai totald bucurie pe care am trdit-o din plin. 2. Noul alessuccede la pre;edenqia unei mari personalitlqipolirice. 3. O dati ce s-aoferit s5, organizeze excursian nici un pretext nu-l indreptlqeasi se eschiveze.
lqg tcasupra a operciliterarc(viziunea dc originalitate a doui clcmcntc - rclcvarea stilistice)' particularitigi personajelor, mei, construclia
Subiectulal Illea (30 de Puncte)

(14puncte) h. -s.ri.qiiitp"rirtl p.ntru fiecaredintre urmitoarele ceringereferitoarela textul
de mai jos. legiturile lui de rupe carenu gi-!explica.bine,.ci senriment, ,,Fefi*aveaacesr dreptul tlt:lii dideau intimitate veche de cu Otilia, oricit de indepirtate, denie, 9i pentru.Ottha atenqii lui viditele dar era antipatic, nu-i fascalopol )urr""purririle ei. lui, un virsta de prietena o in Otilia ghiiise la ir.,ceput D'" i ;;-r#;;-;;"r,d"lo"r.. interes PtTtIy Ci o iate-d. opttpt.tece ani ar.ltaatit care-ilipsise. i*Jti"-i.in scandalinu erau ceilalqi cL era Maicurios ciudat. pAtea virsta, in un om "rr"-ii. cu umilinqi aceasti Cort".he iigi.i^.a-o; iar.a de-a dreptul incintat.gi specula situajie,Aglae';i Aurica nutreauin priviri invidia"'
George Cilinescu, Enigrna Otiliei

1. Relevaqi, pe scurt, metode eficientede insugirea elementelorde construc{ia comunicirii. 2. Explicaqiconceptulde curriculum. jocului didacticin invigiminrul primar. 3. Mengionagi caracteristicile
lor din textulliterar dat,p.recizind.felul 1. Notagipredicatele in Parteade propotext din at;ibutivi 2. Contiageqio propoziqiesubordonati e. ziqie corespunziltoar atributivedin ultimele doui enunquriale ti.i pr"-p-iqii subordonate 3. Rescrieqi textului. di+. nor-.rlaqi un enunqcorespunzitoralteivalori morfologicea cuvintului el, feriti de ceadin text. B. (10 ouncte\ de mai jos' pentru fiecaredintre cerinqele Scriegi'rispunsul a excite dofi sinonimepentru urmitoarele cuvinte:antipattc,atenlte, 1. Scriegi plica, a nutri. 11069' 14,16,5018, cardinale: Z.'slrieqiin litereurmiroarelenumerale
;:i;;;;i;ii
p,"p;;iif*
qidouiadinvariabile p",^ r,1j*-,il::d:ui adjective

Redactagi un eseu,de doul-patru pagini,in care sd,caracterizali un personajsecundar dintr-o operl literari aparqinindgenului dramatic (comedie). In realizarea eseului,veli aveain vedereurmitoar'elerepere: - precizareacelor doui modalitili de caracterizarea personajuluiz caracterizarea directi gi caracterizarea indirecti; modalitiqilor de caracterizare - exemplificarea identificate,pebazatextului literar; -- stabilireatipologiei personajuluisi a relagiilorcu alrepersonaje; - cvidcnliereatrisiturilor si a semnificaqiei personajului;
jectivecarenu pot aveagradede comPara[le' ! | un atribut verbal9i unul adverbial' i; ;";. si existe p.op'oriqii 4.'Formulaqi C. (6 puncte) corect urmitoarele enunqu.ri: Rescrieqi 1. Mog briciun aducedaruri la copiii cu minqi' 2. Si-mi scri daci vei venii la concert. Muzeul Mirii Negre. 3. Prieteniii unei colegede-a mele obignuiau sd.viziteze

de comunicareoral.Prezentagi,pe scurt, strategiide formare a comPetenlelor li 9i scrisi.
!o l
2. lixernplificaqi dou.i rnodalitigi dc stinrulurc rrcrcar.ivirllii elevilorprin studiul linrbiiyi litcraturiiromine. .1.I)rez.entali obicctivele ciclurilor curriculare aleinvitimintului primar.
I
B. (10puncte) de rnai jos. rlspunsul pentru fiecaredintre cerinqele Scrieqi fieciruia dintre urmitoarele cupotrivit pentru sensul 1. Alcituiqi cite un enunq pensie/pensiwne,releoa/re'uela. vinte: insolent/indolent, eroare/oroare, 2.Precizaqifuncgiasintactici a numeralelordin enunturile urmitoare: de parlamentari. a. ln sali erau doudzeci b. Al optulea mi sepirea mai interesant. c. M-am imprietenit cu doi dintre ei. d. Muncea cit doi. din muzeu. e. Aceea eraa treia dintre bijuteriile celemai valoroase medalii olimpice mai adiugim una. f. La celegase in careverbul a devenisi fie regentulunei propozigii 3. Formulaqicite un enunq concesiv' circumstanqial a unui complement respectiv predicative, subordonate 4. Scriegi cite doul sinonimepentru urmitoarele cuvinte: intens,proiecpie. C. (6 puncte) : corect urmitoarele enunquri Rescrieqi fati ! in de 1. Nu fii dublicitar situalia celemai desd2,Ydztse cu proprii ochi cum se creazl, din sticli, frumuseqile virgite. turismului. 3. Administragialocali trebuie si-gi aduci aporfil la dezvoltarea
51
'TNSTUL24 SubiectulI (30 de puncte)

Argumcntaqi, inrr-un eseude doui-patrupagini, caoperaliterari pdd.urea spknzuragilorde Liviu Rebreanuesreun roman de inalizxpsihologic;. ln rcalizarea eseului,veqiaveain vedereurmitoareie ,.p.rJ, - precizarea a patru caracteristici ale specieiliterare; - cxemplificarea acestorcaracteristici,-pe bazaopereiliterare; - prezenrarea personajelor(tipologii, rela$i dintre personaje, modalitiqi de caracterizare); - argumentarea a doui elementede originalitatea operei literare (viziune asupra_temei, modalitr$ artisticede consirucqie, partiiulariteqi stilisiice); - cxplicarea tidului opereiliterare.
Subiectulal Il-lea (30 de puncte) A. (14 puncte)

Scrieqi rispunsul pentru fiecaredintre urmitoarele cerinqe referitoarela textul . oc mal ,os. . "filmatd din elicopter iarna apare/intr-un prim-plan atit de inrens/ ci i se vid broboanele de sudoare scurgindu-se/lent intre lujerii iegiqi din brazde/prive;te, zipczile cilitoare se-ntorc/in escadrile din tirile id"/ p. .a"a qiranul .r, o 9*." " al cerului, "rf.alvrfi,,/ in jurul gil,lul, freaci parbrizul aburit/ pini ies stelele/a venir iarna spune qiranul, e timpul/ si legim rotigeleplugului irfoi de hirtie/ cu elegii de.propergiu, a venit iarna/copii zice el si luim ascJnsorul/saupe scararulantaii coborim/ pini in magazinele,subteranede aparate/electrocairice gi in sala/d.e proiecgie a ridicinilor si mai vedem."
Mircea Cirrirescu, Georgica a VI-a
Subiectulal III-lea (30de puncte)

prin careseformeazi;i sedez1. Relevaqi, pe scurt,tehnici alemuncii cu cartea, a mesajuluiscris' volti capicitareaelevilor din inviqiminml primar de receptare aleunei metodetradilionalede evalua2.Prezenlagi, pe scurr, doui dezavantaje re (la alegere, dintre probeleoralegi probelescrise)' inv;lemanrului primar. finalitlqile 3. Menqionaqi
1. Formulaqidoui enunguriin carecuvintul lent sd" aibi alte doui functii sinractice, diferite de aceea din text. 2. Idendficaqigi scriegi propoziqiileincidentedin textul literar. 3. Precizagi felul propoziqiilor subordonatedin textul dat. 4. Transcrieti,din texr, doui adjective calificative (propriu-zise)carenu por ayea gradede comparaqie.
$l
( ). (6 puncte) Itcscrielicorccrurmitoarelcenunturi: l. o.pii din clasa iutii invaqidecii punctul gi semnulintrebdrii. 2. ( )arc va si zici, daci nu intirziam, ,,"._", fii ii;;;i;;;;i in excursie. 3. Ilineingclcs, a simgitsi ea cum adieo boareplicuti de vinr. citc un sinonim pentru scnsuldin tcxt al fieciruia dintre urmi.1. Menqionaqi toarelecuvinte: mlddios,aninat, aiurare, cumpdnit. 2.Precizeli valorile morfologice ale cuvintelor subliniatein text. 3. Formulaqi un enungin cari cuvintul aSasd aibe aldt valoare morfologici decit ceadin rcxr felul propozigiilor subordonatedin textul literar' 4. Scrieqi B. (10 puncte) de mai jos. iispunsul pentru fiecaredintre cerinqele Scrieqi caP,colg,marcd,ronlan. omonimei cu urmitoarele enunguri 1. Aldtuiii de numirul singular9i, defectiv cu un subsmntiv propoziqie Formulagi cite o 2. respectiv,defecdvde numlrul plural. 3. Construiqi doui enunquriin carepronumele relativ care (crt gi fird prepozigie)si aibi funcjii sintacticediferite. ' 4. Alciruiti o frazt.in caresi existeo propoziqiesubordonati condiqionaligi una atributivi. C. (6 puncte) corect urmitoarelor enunguri: Rescriegi vintului. 1. Codriii incepuseri si fremetela adierea unor documenteinegrite de vechime' 2. ln lucrare o6t"*"t" inserarea 3. Domnia sa nu a adusnici un argument.
37
Subiectulal IIIlea (30de puncte)

l ' Prcz'entagi aspecte metodologice aleformirii capacirnqii de citire/lecturi in clasaI. 2. Definigi conceptulde curriculum. 3. Mengionaqi metode si instrumentede evaluare.

Argumentaqi, inrr-un eseude doui-patru pagini, ci poeziile plumb qi Lacustrd de Georg_e Bacoviaapargin..rr.rrrrrlrri,;Lbofir.. In realizarea eseului,vegiaveain vedereul_ero"r.l" reDere: - precizare.a a patru caracteristici .rrr.riri;tli-*-b;1il' "1. - exemplificarea acesrorcara*erisric i, p, bî^ t"*r.i;, iiiir"r., - relevarea ipostazeroreurui riric ;i ,ol.rlui *iir.*"i", ,-rtiru..; - argument^rea a doui elementede"originalitatea operei literare (viziune asupra remei,parcicularitigistilistice).

1. Exemplificaqio modalitatede stimularea creativitiqii elevilor in studiul limbii si literaturii romine. relagia dintre curriculum gi evaluare. 2. Relevaqi in invigimintul primar' tipurile de evaluare 3. Menqionaqi
A. (14puncte) tuspunsulPentru fiecaredintre urmiroarele cerinqereferitoarela textul ,^ mal lt^tl:lt cle los. mari si am ingepenit. Regizorul dinmine rimisese buimic'it. Ni.ioa"s iil;; rearizare cine":;; y1og1a{igpentruintrarea unuipersonaj extraordinrrlnir-un -li?.n"iru iilm feeric ca ivirea tinirului.?igea.spre noi un erou^sorar, u1 feclo, 9i *ridior, cupirul iIGGJ me.le curg6'nou,t*.tor,e, cu braqe lungiin rninecile'iei;;;-;i;"de subminteanul anrnat peumeri.Miilocul ,,A fost cevaagade.neagteptat, ci arn ciscat ochii

intr-un eseude doui-patru pagini, ci operaliterari Enigma OtiArgumentaqi, liei de G. Cilinescu esteun roman obiectiv. Lnrealizareaeseului,vegiaveain vedereurmitoarele repere: ale specieiliterare; - precizarea a patru caracteristici literare; pe baza'operei caracteristici, - ixemplifi""t6" "."ttor modalitiqi de ca(tipologii, personaje, relaqii dintre personajelor - prezentarea racterizare)1 a doui elementede originalitate a operei literare (viziune.asupra - argumenrarea particularitiqistilistice). a subiectului, modalitiqi artisticede construcgie teirei,
sub.qire, hncins"cu chirnir"ii":;;i;;; qinte strilucite, sublinia gi mai mwltsrarura lui d)sdoi.rsitlu-p"ir; r"*" uoiii.i"-gi fr-,rseqe. uita_
[?:tT[il1it[il:f
tam s ; inc eapr'un basm e;, ,ou,ep ".-i"i.-o îu, ^,,,;t :; ;;
Vasile Voiculesct, Misiune de incredere
lrs
RASPUNSURI SI REZOLVARI
'n
1l
l ,i
TESTUL1 I Subiectul ' I

"
AlexandruLipuqneanul Negruzzi de Costache
, Nu,velaesteo speciea genului epic in proz|', mai extinsi ca dimensiunedecit urmirind un conflict r.dtti decit iomanul, cu un iingur. fir narâtiv, t.hiqi'qi desfigurati in diferite locuri, intr-un timp limitat,la care cu acqiune Unic, -ri "on".rrtrat, unele complexe' Darticipi personajenu prea numeroase' -. ["-i"l'ir.i"r.rr" ,roartri, lui CostacheNegruzzi ii esteatribuit merirul de a fi creaistorici. @rul nuvelei de inspiraqie estestructurati in patru capitole,fiecarecu cite Ldpusneanul r{ Ir*oriru Nurnela eu vi vreu..." (capitolulI),-,,4i si dai sami, doamun motto: ,,Daci voi nu mi rrreqi, ;;1...; (cafitolul al Il-lea), ,,Capul luiJvloqocrrrem..."(capitolul al III-lea) ti.'P.e indipie mulqi r- ti pop.rc gi eu..." (capitolul al-IV-lea).\uv.9la se. *t ".i!"litr, triditori' gi boierii voievod (hp,ta ditttt. puternic toriai coffiarl iiduelizeaz/prin alesMoqoc,gi norodul pe careace;tiail asupresc' pe de o p"rr"i ti dintie boieri, -ai personajelor.. qiprin construcpia ca parte), alil fe de ' Cr rp"ii. ari o dimensiunetemporaldredusd'Ea trurreh aceaste epic, i"""i"i " conevoci a doua dJmnie a lui Ale*andru Lipugneanu(1564-1569),iar acqiunease hotarul rinde cup alitld e d sp n siun b e im 9i principal. ra p ersonajului asup ceitr eazd" ,oetatea -1i de scauna Moldovei' . se conrureazi conflictul social 9i sunt creionatePortretele n;U,u"lei *rJiti la hotarul Moldovei, insolit de armataotomani' Lip.rrorr"f"lor'implicate. Aj-ury_ alcituiti din vornicul Mo,urrr..rr.t esteiritimpinat'la Tecuci de o solieboiereasci, incercind si-l determine gi Stroici,acegtia spirarul Spancioc i"d, o.ri.t"icul Veveiige, lii"",""r! tr o"rr"" tui"eai"A gi sill atragi intr-o cursa,promiq6ndu-isprijinul boierilor. Intelisent, bun cunosciror al boierilor gi al situaqieidin qari, Lipu.gneanu descopericoilrplorul gi-giafirmi hotirirea de a prelua tronul, printr-o replici deverriti'-ottoul primului capitol gi rimasi celebri: ,,Daci voi nu mi vreqr,eu v{ v.r9q, rispunseLipugneanul, ai cirui ochi scinteiri ca un fulger, 9i daci voi nu mi iubiqi,
la
{'tl \r,1.ltll)('sc clri cu voilr,ori ljrr.Ivoilrvoastri.Sd rni-ntorc? l)rc v()i,;i voi rncrgc N4,rr tlelir,rlrl l)unirca cursulinclir:itl A! Nu mi vreaqara? ;i virinr.oarcc Nu mr vrt'Ii vrli,t'rtrrr inqalcg ?" Airr.rr.s tl.rttttt,l.ipugncanu ii ucidepe boierii triditori si le confisci averile, iar , ,1,,-tttrttci l{trx:rrtda, carcii mirturisiseci erainspiimintati de ameninqarea uneiiot,'r,r,ritc v;xluvc (,,Ai si dai sami,doamni!"),iipromiteciiiva administraun,,leac tlr' lricrr"1i, clcascmenea, ci nu va mai ao-ita omoruri. aLingcpunctwl culminantin al treileacapitol,al cirui morro esre:,,ca.(,",tttf'lit'tul ltri Moqocvrem..."I ipugneanu ii convoacipe boietiintr-o zi de sirbit oa.rela 1'rrf I'i.scricii unclc, dupi slujbi, seinchini la icoanerila Sfintului Ion cel Nou r'trltrt'lricuta srncrenie, -oast.le ap.oi, pentru a-i amigi, le gine un discurs evlavios (o ,,de;in(.ll;lcr,lvirltarc", cum ocalifici autorul),recunoscindu-gi faptele singeroase din tre( ..,.i: ht.1l.. justificdprin grijasapentru linistea cere iJrtare, folosegte 1]t,l)(' lnrii,igi sr n rnvrri la curteadomneasci, l)rl(tct)lbllce la ospiqulimpicdrii : ,,Boieridumnea_ vtrirstri! De la venireamea cu a doua domnie si pan; astizi, am aratatasprimecitr-cnrulqi ; m-am aritat cumplit, riu, vdrsind singelemultora. Unul Dumiezeu stie .1,c. r*r rrri-apirut riu gi de nu mi ciiesc de aceasia; dar dumneavoasrrigtiqice m-a silit nurnaidoringade a.vedea contenind gilcevile gi vinzirile unora 9i aftora,care lirrtcaula risipa qeriigi la pieireamea.Asi;zi sunt altfeltrebile.goieiii qi-aureverfff ffr cunostrnqi;au vizut cd. turma nu poate firi p;stor, pentru ca ziceMintuitorul: " !2gs-yoi Pistorul, si sevor imprdgtia oile ,,.' Boieri dumneavoastri! Si triim dt acumin pace,iubindu-ne ca nigtefraqi,pentru ci aceasra esreuna din cele..zece porunci: *Se iubegtipe aproapele tiu'cipre tirrc n si si ne iertim unii pe.alqii,pentru ci sunrem rugindu-ne Domnului rostru Isus Hristos-_-igi fafe irrr.. - si ne ierre -rlritoii, ,rouegregal'e[, p;;;;;; i;i noi gresililornoqrri." . . Singurii boieri carenu se lasi amigiqi de artasimulirii 9i disimulirii voievodu- -lui sunt spitarul.spanciocgi.stroici.B"inuindprimejdia, ..i doi fug din g.îe. la ospipl .Lipugneanudispuneucidereacelor patruzecigi gaptede voieri"venigi vo.ievodal, in timp.ce,retrasinrr-un colt iu Mogoc,'se'delecteazd.vi,zind spaimaâcestuia. Apoi,.cu cinism, il intreabi pe vornic dacdapro..J"i ti"e omorindu-i. pentru.a-i ciqtigabunivoinqa, Moqocii aprobi fapu iingeroasa, spunind ci el insugi ar fi intentionatsi-l indemne.pe domnitor l" un are-Jrreamicei, dar ci irgelepc;.rneavoievodului i-o luaseinainte. singe rece,Lipugneanuil di apoi pe Moqocpe mi,namulqimii risculate. .c: acelagi ^ Satisficut pentru ci a scipaf si de acestdug-an, ,roi..,odri ii oferi doamneiRuxanda lcaculde trtci promis- piramidadin capetele boierilorucisi,asezare in funcgie de rang. ln cel de al tretleacaprtol,autorul surprinde comporramentulpersonajelor aflitc in situagii-limiti, pline d-e dramatism, pr"cu.n 9i sadismul lui Lipuqneanu, la;itatca lui.Moqoc, manifesti,rile caracteristiie ale personajului coleciiv,mulgimea, gi sensibilitatea doamneiRuxanda..Personajele to*arrti.e sunt prezent;r. prin antitez.i, scenele zunt singeroase,. replicil" - t'"l.rr"trtepenrnr fieiarc tip de personaj, iar rru$carea epici - plini de dinamism. Dupi si.ngerosul banchet,domnitorul nu mai ucide boieri, dar conrinui si ii pe, dcpseasci prin schingiuri gi prin confiscarea averilor.
luu
si fie cilugirit. Cind igi rcporuncegte Lapuqneanu Pcnrruca sc irn[r<llnivc$tc, moarteape Vineinsi qi obscrvi ci esteimbricat in rasamonahali, ii ameninqi_cu inclusiv pe doamnaRuxandagi pe fiul siu, moqtenitorul tronului. tp{i, 'lloierii Spincioc gi Stroici,intorgiln gari,o sfituiescpe doamni sI'1 offiveasci' a mitropo-' a tacitd. lmpotrirra ,rbinqeisale,cu congtiinla pecatului,dar cu incuviinqare noincoronarea pregiteasci gi si litului Teofan, care se gribeqte si-i acorde iertarca vegheat moare in chinuri, Lipugneanu.Voievodul ului domnitor, RuxandJil otrlveEte.pe fiind d.eznoddmkntulnuvelei' de ultimii sii dugmani,Spanciocgi Stroici, acesta dramati.mul acqiunii,prin sceprin abordati, prin rema Nuvela .rt" io-"ntiia Lipugneanu, este,la Alex.andru principal, Personajul antitetile. nele9i personajele qi mari defecte(caraccalitiqi de cumul sa, personalitatea romantic prin iui, rlndul destinul siu (inprin gi a disimula) de de a simula iap"iittt. singeros, cinism, iQr 9i niprasnici). moartea prin clusiv Nuvela esteoriginaii atit datoriti viziunii pe care-o-oferl asupraistoriei zbuciumatea Moldovel, cit gi datoriti modului remarcabilde construirea unui P9rs.o.: naj redutabil- Lipugneanu- gi a unui conflict puternic caresederuleaziadmirabil trislturi ale actelord-inpieselede teatru. De aseln'celepatru capitble care capdtd. gi in miiestria de cared; dovadeautorul in pr.ezensevidespe menea,briginalitatea pentru prima oari in literatura romini, a unui personajcolectiv (mulgimea tArea, tlrgoveqilor),precum gi din modul in carescriitorul comenteazifaptelegipersonadin finalul nuvejele'descrise, salememorabilefiind aceea una dintie intervenqiile lasi pati de singe in care o Lipugneanul, lei: ,,Acestfel fu sfirqitul lui Alexandru istoriaMoldovei". vestimentaqie, mentalitiqi, ceremonial, Specificulepocii estedat de evenimente, arhaice9i elementele miiestrie imbinate cu in care sunt limbajul obiceiuri,dar Eide neologismele. Nrivela Alexandru Ldpuyeanul, apilrutiin primul numir, din 1840,al revistei Dacia literard, reprezinti un model di operi oiiginali, inspirati din istoria naqiocarese con{ormeazd.recomand;rilor ficute de Mihail Kogilniceanrtin Intronald", adeviratul articol-program al revistei 9i, totodati' o concretizare a d,ucSie, o literaturi naqionalivaloroasi. creeze romantismului rominesc careaveas5"
Moara cu noroc
de Ioan Slavici
Conceptulde nuaeld- vezi p. 53. ' Mare clasical literaturii .o-att", aliruri de Mihai Eminescu'Ion Creangi 9i I. L. Caragiale,Ioan Slavicia contribuit la dezvoltareaprozei,indeosebiprin nuvele gi prin romanul Mara, consideratcapodoperi a specieiliterare. 1)' reconNuvelele sale,adunategi publicatein volumul Nosele din popor ( 1BB In poporan". a unui realisti, din perspectiva ardelenesl ,,realism satului stituieviaqa generate puternice, drame desfigoari se de tradiqie, incircat spa{iul transilvinean, de avereqi de mentalitiqi, de sentimenteapridi diferenqele sociale,etnice,religioase, volumului citim: Scorrnon,Gura satului, nuvelele Dintre ge gi destin necruliror.
ttl
I
llxiulea'l',tithii, Comoara, Moara ct't noroc,ocirpodoperl a gcnului.Autorul acorrl6atcrrqie clcoscbiti investigagici psihologice, urmirind rcfleciarea evenimenrelor in lonqtiirr[l pcrsonajclor, dinamica lor sufleteasci. )pe nuvelei,degi,spre de1 r;r litcrari Moara cu norocintrunestecaracteristicile orelrire clc altc nuvele,aceasta nu incepe cu o expozigie, secvengi ."r", in io-porlrrrtfl.eiclescriptivi - prezentarea locului unde se afii circiumi- - apareabia in tleschide rca celui de al doileacapitol.Nuvela incepeabrupt, cu dialogul dintre doui Gh!1egi soacra lui, care reprezintd.douiaritudini de viagi, doui ;rcrstttttjccse-nqiale, rtrentrrlitili,doui poziqii etice,ceatradiqionaliintruchipatS" de filozofia de viaqi a lrtltrinci.gi.ceamoderni, a lui Ghigi, dornic de schimbarede dragul prosperitigii. (luvintclc bitrinei conginmesajulnuvelei,_exprimat foarte clar inia dl h inceput: ,,()rnul si fie mulqumit cu siricia sa,cici, dacZevorba, nu bogigia,ci linigteacolil'rcitc facefericit". Personajul igi argumente azS",incontinuare, oiitti", ,,Eu sunt acum btrtrini, gi fiindci am avut gi am aiit de multe bucurii in via1i, nu ingeleg nemulgunririlc celor tineri gi mi tem ca nu cumva,ciutind acumala b;irineqe.rn ioro" ,ro.r, sI picrd gi pe acelade caream avut parte pini in ziua de astdzigisi dau la sfirgitui vicqiirnelede amiriciunea pe carenu o cunoscdecir din frici... Mi-" gr.u si-mi pirlscsccolibain caremi-am petrecutviaga si mi-am crescurcopiii 9i m"l cuprindeun fel dc spaimi cind mi gindescsi rimin singurdintr-?nsa..." Aiiruiitrea bltrinei este perfcct motiv.atipsihologic,ea reprezinti gineraqia v6.rstnici, legati de varri, de ffadiqic,de stabilitatea de-o viaqi.Motivele pi ."r" le enumeri releie ingelepciunea populari carepune pregpe caleade mijloc, pe cumpitare gi pe acceptai.aunri situaqii modeste, dar sigure.Totugi, bitrina t u J. op.rrri proiect6lor ginereluisiu, esterolcranti gi admite. punctul lui de vedere, indimnitrd.r-l re lupie pentru a-giimplini nizuinqele:.,,voi 9tiqi,voi faceti, [..] voi facegi dupi ganduli'osiru' gi afiimind ci it va spn;rnr;i ii va urma ,,cu toat5. inima, cu tot sufletul,cu toati dragostea mamei careincearci norocul copilului iegitin lume. Dar nu cereli ca eu si hotirisc pentru voi". Pers.onajul esrcmemorabil,un model de ?nqelepciune gi dragostemateini. Ea lc di copiilor toatelibertateade a hotiri viitorul ior .o-,rn, dar ilobfigi si igi asume toati responsabilitatea luirii deciziei. Replicalui Ghige(,,[..J ti riminem aici aici,si cirpescgi mai departecizmeleoame.. nilor, careumbh toati sepdmina in opinci ori desculgi,'iari, daciduminecae noroi, \i duc cizmelein mAni pini la biserici, gi si ne punem pe prispa caseila soare, privini cu la Ana, Ana la mine, amindoi la copilas ,iard, d-tala tuitrei. Iati linigtea.oiib.i."; pune in evidenqd intriga qi atitudinea lui de viagi. Ca cizmarnu cigtigi iuficient pentru a asigurafamiliei o viaqi indesrulati, de aceea hotirfute si arende*ze circiuma numiti Moara cu noroc, aflad intr-un vad comercialbun, dar in locuri rele.Togi drume,tii seoprescla circiumi bucurogici au scipat teferi din pidurea nefasti. Desfd;urarea acpiuniirelevi destinullui Ghiqnsi a[familiei sale,murarela Moara cu noroc. Pini la ap3rigia simidiului Licd.,viaga lui Ghiqadecurgelinigtit, in fiecare simbiti searase bucuri cu familia de cigtigul realizat:,,Sim6iti de cu seara locul seg.qgf1si Ghiqi, ajungind si mai risuflel sepunea An" gi cu bitrina sI ",r numrebanii gi atunci el privea la An4 Ana privea lJel, amindoi piiveau la cei doi copilagi,cici doi erau acum, iar bdtrinaprivia la citegipatru;i seiimqeaintineriti,
lsz
sprinteni,iara sporul cr:a Clci aveaun gincrc harnic,o fati norocoasi,doi ncpoqci un circiumar harnic, el fiind ficut cu bine"cigtig dintr-un Dumnezeu, drt de la conflictul,lupta inLici va declanga mugteriii. togi de qi respecrat cinstit, Fricepur mai mult. rot lui a cigtiga de qi dorinqa lui chiqe al irc fo"d"i cinsrit Lici intuieqteslibiciuniie iui Ghiqa,dragostea Pentru Ana 9i Patima cfutigului, Prima intilnire dintre cei doi face complice. a pentru ;i-l ;i re va folosi de acestea gi.orgoliul. auto,ritatea impund. si-qi frecareincearci itte o rr.rit"bila lupti iniare cu inqelegere la buni pui si te cautl cuminte, GhiF il avertizeazi:,,Daci egti om simti om si orice ca de ajuns lui ii este ,,ci ci nine", iarLicdii rispunde, cu cinism, adaugi el: ,,Mie nu mi s-a vf fivai gi amar de ei daci nu-mi facepe plac", deoarece, drum"' din Du lnci om in cale, farl" ca si mi-l fi curiqit ' Arunci cind simidiul ii ia banii fir; si-i numere,Ghiqi vrea si-l sfigie, dar se seaci singele din vine de teamir ,,ii era par.cd-i rb,fne si-gi manifestesentimentele legat.gi.trebuacum.era dar at para, e Pa:.a Clnd ,r.d." pe Lici la banii ce-9iadunas la LicI repede gi se. batjocura totugi ir si se stip'ineasci". Circiumarul nu sup-orte perde conflicruali, relagie care,penrnr prrma oari, igi manifesti rpiitn". Aceasti adesea: revine manenteintrecere pentru a{irmareapuierii, devine caracteristicl9i dar prieteni ci oameniica mine sunt slugi primejdioase, ;Lici, tu rebuie sI inqelegi si iepr.irriqi" sau: ,,nu weau si crezi cdmi qii numai de frici, ci umblu intru la invoiali cu tine. Sunt gatasi-gi fac pe plac". Conform invoieli"idintre cei doi, in schimbulbanilor luaqide slmidiu, Ghigl va gi de oamenii lui. Cu cat estemai antrenatin afacerile prirni porci furaqi de acesra seinstriineazi de familie,seindepirteyddg L1a, Ghiqi Lici, cu arar lui ale h..rrr*. cd fdramotiv, iar in timpul procesuluilui Lici, izbucneas si gi gata irascibil, devine Budoi oameni ai acestuia, si fie pedepsiqi accepdnd apliandu-l sperjur, devine 9i pe arendaq gi bitut l-a pridat snmidiul ci degi 9i a Bouarul, gi Seite zi-Ruprn ;tie omorit femeiaEi copilul. sferaconttiinqeicirciumarului; Conflictul dinrre Ghip 9i LicI se deplaseazdin morali, Ghiqi seautocondamdecidere de propria-i congtient proces, mai alesdupi de cigtig, pe de o parte, ;i lucidar rizbunare, de irrrr. dorinqa ni, se zbucî.rri-ri 9i (monologurile interioare morali degradarea azd, motive gi-gi ditateacu careconstati analizepjihologice realiampl-e de ,.rrrt .o*pl"tate nuvelei frecvenrein cuprinsul furat de la Lici, dari voi, de porci primit el am igi zise Da zateden"r"tor) r ,,.. fi aruncatcu nev-aqi mine ori decit mai departe mers agi fi fiind pugiin locul meu, toaPerduse cuvinte'.. aceste ,'. dezamilgire.in amarnici Era o socotinqlin primejdie dorinqa din dinsa, citre din dragoste ficuse le toate te brrcuriil.... L" ,rt-r urmelor, de a o vedeaveseli gi mulqumitd,de a o feri de orice supirare, de orice necaz,de ce-i orice gind riu. Ce-i pasi lui acumde Pintea,de judeciqi,de trebile arendagului, cind bitrina, avea mare-dreptate Cici va fi facind lumea. p*a ie gindurile 6s'-9i cind,la nevoie,ca lini;tea colbei: aici qi numai aici e limanul de_scipare vorbead"e puqintu, cici Iarti-micel zise el. ! ii Ano ,totdeauna, lumeate pirisegte" ; ,lartd.-m6. ai neafrunte; om de tati Ai avut pimintului. eu n-am si mi iert cAtvoi irii pe faga judecitorilor' $i n-_am muri oamenide treabi gi ai ajunssl-qi vezi berbarulinaintea si voit si cred 9i inqeleg, picituit nimic, Ano, dar cerul m-a lovit cu orbie Ei n-am
$l
t'atttl ttti-itiaritlt calcaccabuni"; ,,siinrranilor nrcicopiii - zisc cl - voi nu mai avcti(:unr lvuscscripirinqiinogrri, un rari om cinstir. uu nu mai pot -"sili pe ni_ 1...1 r-'-Ittetti sa rrulc z.ictr copiilorisrora:..Tatil vosrru u1 o- ticilos! ;.;'-'l'or nr:rihotirit si sc razbune " imprietenegte jandarmulpin_ pe I.ici, Ghigdse cu ira, dirr atnini si-l demagte pe simidiu pentru ci nri se simte in staresi renunte ln r:ip1igusi1. rcalizate.cu ajuiorul acestuii.se amigegte, h;;;;;"J-;-"r,a-i"ii, Moarjt nurrraiciteva.llni gi spunindu-gi ci apoi, i"-preurr; cu familia fi;; ;;;;;; csqtigati,sc va stabili inrr-un loc unde nn ,,$i - igi zicea|l - ,rr, "rr.,osiut: eu putinqi ca purtirile bune si nu stribati"rt. "ri" cu vremea..... Ou cit cstemai robit banului, cu atit il urigte mai mult pe Lici, al cirui caracter diabolic il descoperipe deplin. lncearci siigi linigreasci'congtiinq" pularrJ totul pc scamafirii saleslaLe:,,$î ! ce si-mi fac ? igi ,ir. ct iF i, ..1. din urmi. Asa nr*aldsatDumnezeu! ce si-mi {ac, dacdein mine..t, t"r. J..a, u"i;;;;; Nici cocoqatul nu e insugivinovat c5.are -"i nimeni mai mul dec6t cocoatein spinare: dAnsul n-ar dori si n-o aibi". Punctul culminant al conflictului, lupta lui_Ghige cu lumea si cu sine insusi, se rnanifesriin evenimenrele din timpul saibitorilor de pagti.Ghigl ,,atit ,. ,i;;;; J; ticdlogitli de slabin el insugi,incdt nu mai putea sd-gideie seama ce poate gi ce nu poatesi faci, gi aga, incetul cu incerul, se liia in voiaintimphrii ;; ; i.9i ncqi nepisaresosirealui Lici". $tiind c5"Licv,, "jr.pr" are asuprasa bani, aur gi arginririe furati, o lasi pe Ana ca momeali.cu acesra, se duce sd-l aduci p" j"rrd"i-ripi"i"" aresteze, galdjn{ ci : vrea Dumnezeu! i9i ziseel ; a;a *i_" fort r.arrd,rit. ,,Aga :" :tl ['..] Dar ce si fac ? igi zise el in celedin urmi, daci Dumn.r"rr'rru mi-a dat gindul cel bun in ceasul potrivit. Daci e riu ce fac, ng pureamsi fac altfel...s" g1.;u?gi" ,i sc?ntoarcila circiumi, unde o gisegte pe Ana singurdsi o omoari, spuninju-i: ,simt numai ci.mi s-apus cevade-a curmezisa in cap ii .; trr, pot irii, iari pe ti". p.otsi te las vie i]r urma mea.Acu - urme .l p.rt. p.tfir, "" -"i -'".., lred c-am ficut riu gi daci n-agvedea dinfag.a ra ci eu re-am arurrl"t ." ,rn ticilos i" ur"q.l" i"t;;;;; ca si-mi astimprr serea de rdzbunare. Daci mai adineaoaril-agfi gisit, po"rJ .; te-ag fi ucis". "" Deznoddrnhntwl.mvelej esretragic: Ghiqi esteimpugcatde Riuq, Lici, intors la circiumi si-;i ia chimirul.co.mpromigitor, pe care-lr'rir"r",ordoni incendierea Morii cu noroc, apoi fuge, fiindcjeste in pericol de a fi prirrs de pinrea, se sinucide 9i lzDlnou-secu capulde un stelaruscat. Cind seintoarcela Moara cu noroc,bitrina vederesturileincendiului. sti pe o piatrr.impreuni cu.copiii, alituri de cinci cruci, plingind: j"*rtl" le-a fost ,,aga celedin urmi, ea pleaci mai departecu copiii. ' Imagineaestesimbolici, imprimind nuvelei un profund sensmoral: au rimas in.viagi numai cei neprihinigi gi iei cumpitaqi.A.eart'eimaginepune in evidenp mesajuletic exprimatla inceputul nuvelei:^cuvintele betrin"i"p.nJr., carefericireaadevdratd, estedati. de.,,linigrea c-olibei",idee pe care;i-o gi Ghigi inrr-un "-int"gt" moment de intens zbucium sufletesc, desi eanu il mai poate ajuta sl sesalveze, fiindci esteun om prea slab.Personajele sunt pirimag., d-. ,.."" i9i primesc p.i."pr",
v lsg iubirii, apoiva fi dominatde patimabanului;Lici cstc stipinit dc patirrra Ghili esrc $imat de patima putcrii, iar Pintea,de patima rizbunirii. Nuvela dezviluie dezum anizareaomuluistipinit de patimi. Firul narativ urmeagl destinul gi transformirile personajuluiprincipal, Ghigi, caredin om cinstit devine ucigag;i sperjur. Acgiuneaesteconcentrati in pusta arideani, loc unde circiuma rducenoroc, cu condiqiarespectirii legii, a moralei gi a tradiqiei.Dimensiuneatemun an' esteredusi la citeva luni, puqin Peste Dorald - ln nuveli aparpersonaje Cel mai complexperprincipale,secundare ;i episodice. este Ghiqi. lonaj nuvelei pune in lumini atit destinul ragic, cit 9i mesajuletic.
Subiectulal Il-lea A.
a seintretlia) a se intersecta. l. a setncruciSa: a minca, a bea. A consun'ta.i incintat, subjugat' fermecat: vrijit, cucerit,fascinat, cumpiritor. client, musteriu: peisajuluimontan (verb auxiliar) 2. Era fascinatde frumusegea /-A povegri, ca-n ,,A fostodati fost ca niciodati, / Din rude.mariimpiritegti, / (Mihai Eminescu)(verbepredicative)sau: prea fati" frumoasi O risiritul 9i la apusulsoarelui.(verb predicativ) la mirii plecea sd pemalul lmi fiu 3. Hanul era ticsit cu giranii inapoiapi(tntorSi)de Ia un thrg mare. 4. ln textul dat cuvintul o estearticol nehotirit. Acest cuvint mai poate ^Yearffmitoarele valori morfologice: forma neaccentuate' a III-a, numirul_singular, - pronumepersonalrpersoana plimadesea intilneasci (ex.: intimpla s-o Se genulfeminin, cazil ^cuz^tiv Botanici.); in bindu-se Gridina - numeral cardinal cu valoarede adjectiv(ex.: Pentru filmul Piciul selectase o fati qi doi biieqi.); (ex.: O estevocali.); - substantia (ex.: - interjecpie ,,O, tablou mireq, fantastic!" - Vasile Alecsandri)' B. l. Coatezai-a ficut un cocfrumos. l,n razelesoareluide iunie se cocciregele' La Gridina Zoologicd"au fost adusedoud lame. Cele mai bune kme sunt celemarcaGillette' Cdndigipuiin gind si scrii o carte,trebuie si perseverezi. Pe stinca din deplrtare amzdritunpui de ciprioari.
ml
lntrcccrcrr s-asuldatcu un rczultirtncilltcptilt. Mii gri.dcarn cu cmoqic ci fratelcmcu v:r{i soldatin trupelede eliti.
61 folosinddiferitelirnbajespecializate; capacitilii dc a comunica, - dezvoltarca .- dezvoltareagindirii autonome;i a responsabilitigii in mefaqdde integrarea diul social. 2. Principiul continuitdlii in realizarea obiectiaelor cadrw ale stwdiului limbii ;i literaturii romkne tn ciclwl cwrricular ,,Acbizilii fwndarnentale" Ciclul curricular ,,Achizilii fundamentale"cuprinde grupa pregititoare a griprimar. gi clasele I - a II-a din invdqdminrul diniqei continuitigii se realizeazi prin: ciclu curricular,principiul ln "c"rt ,.-obiectivecomune; * continuturi comune sau aseminitoare; identice; - metodegi mijloacedidactice in clasele primare. valorificirii achiziqiilordin invigiminrul pregcolar, - necesiratea gi eficienqa datoriti idealuluieducaqiovalabilitatea Acestprincipiu igi dovedegte nal,particularitiqilor de virsti 9i specificuluidisciplineiLimba gi literaturarominl. predictivi are menireasi relevenivelul gi temeiniciaachizi, In clasaI evaluarea pentru o bunl orientarea cadrudemersnecesar jiilor din inviqimintul pregcolar, viitoare cu copii. lui didacticin activitatea . Etapa prealfabeta16, a mecapacitiqiide receptare areca obiective dezvoltarea a copiilor. Activiti.qilede inviqare, sajelororale 9i a capacitiqiide comunicareorald. etapl, asiguri: tn aceasti aparatuluifonator, pentru ca elevii si pronungegi si intoneze co- dezvoltarea 'fect propoziqii, cuvinte, sunete ; din vorbire,cuvinteledin prodeprinderiide a delimitapropoziqiile - dezvoltarea din cuvinte. gi sunetele silabele poziqii, de formulare a propoDeprindereade exprimareorali sedezvolti prin exercigii (cuvinte gi expresiidate), gi lingvistic intuitiv de suport pebaz1^ ziqiilor/enunqurilor ilustra-qiilor (povegti, pebaza literare povestiri), re pebaza textelor 9i.a lrin povesti in intregul ciclu de gi folosite lxperienqeide viaqi a elevilor s. a., metode procedee achizigiifundamentale. pregitegtecitit-scrisul (etapa alfabetafi),asiguri continuiEtapa prealfabetard, tateaintre aceastiperioadi ;i inviliminml pregcolar. . Etapa alfabetarl de achizitiltt ceeace privegteinsugireacitit-scrisului,aceastietapi beneficiazd. (inaf.ard de cele de pilde curricular, ale ciclului ile pozitive ale etapeloranterioare litere, silabe; au misuri anumite menqionate), copiii cunoscin oarecare ,,citit" imain clasele I in special primare, in toate clasele gini (activitare pe careo vor desfigura graficecarecompun litere,scriu chiar cuvintecu majuscule. - a II-a), scriu elemente in insugirealimbii gi literaturii romine sunt eficienteurmitoarele metode: (limitatd ca pondere) s. a'; expunerea - tradiqion ale: explicapia, , pol)estirea (de euristici), exercipiile - moderne, formative : metoda euristicd(conversagia diverse tipuri), metoda descoperirii, jocwl didaaic etc.
2.
l(, 1 i
tdrc i adinc:
limpede: -
pronume nehotirit: A crezut tot ceea ce i-a spus. adjectiv: Tot mobilierul fusese comandatla Paris. adverb: Ne fot povesrea desprecilitoriile sale. substantiv ; Era un tot vnitar. adjectiv:^lnimprejurlri dramaticese dovedeaom tdre. adverb: Ii eram tare recvnoscrtorpentru cuvinteleei afecruoase. substantiv: Simqeain adhnculfiinqei o cutremurare./S-a cufundatin adinc. adjectiv:Lacul era limpede 9i ad.Anc. adverb: Privind adhncin ochii ei sl-i ingeleagifrdmintarea. adjectiv: ln lacul limpedese zireau pesti. adverb:Vedealimpedeceeace voia sa obgini prin acqiunile sale.
3._Dupiatita ploaie pdreal/ cdcerulsetnsenineazd.t/ (P, - propoziqie predicativi) Riminel/ curnne-arn inpeles.2/ (P, - propozigiepredicativi) Situaqia devenisel/ctun1 nu ne drteptarn.r/(Pz - propoziqiepredicativi) 4. Propunerea lor nu-mi svSdea defel. Prietenamea era de fel din Ardeal,
c.
1. Mi-ar plicea si revid plaiul maramuresean. 2. Maioul seudasedin cauzaploii. 3. Am intilnit la Muzeul de Arti acelagi grup de englezi.
Subiectulal IIIJea
l. Obieaiaele ciclwrilor curriculare ale inodydmkntului primar A. Obieaiaele ciclwlwi acbizipiilor fundamentale(clasaI qi clasaa II-a) vizeazS": - asimilarea elementelordebazl"ale principalelor limbaje convenrionale (scris, citit, calcul aritmetic); - stimulareacopilului in vedereaperceperii,cunoasteriigi stipinirii mediului aProptat; - stimularea potengialului creatival copilului, a intuiqieigi a imaginaqiei acesruia; - formareamotivirii pentru invitare, inqeleasica activitatesociali. B. Obieaioele ciclului de dezvohare(clasele a III-a - a VI-a) consrauin: - dezvoltarea achizigiilorlingvistice,a competengelor de folosire a limbii romine, a limbii materne;i a limbilor srriine, penrnr exprimarea corecti 9i eficienti in situaqiivariatede comunicare;
ttl
I
( )orrtlililrcttl;itci diclrcticc o constituic rccorrsidcrlrcr rclaqici cadrudidactic-elev tt';rttslortnrlrca clcvului in factoractiv,coparricipant la formareeducativigi prin lrli;r rsigrtrrrc;r ircccsibilitigii gi activitiqiidiferenqiate, personalizare, ceea ce justifici divcrsit:ttt';t c,ttcgoriilorcurriculare(curricwlum nrcler, curriculumaprofwndatqi cwrtit.ulwtt cxtins). o I dupi inviqareaalfabetuluipini la terminarea cla. li1apapostalfabetari (clasa sci .r I V-r) trcbuie si asigure insugirea cititului corecr,fluentJi expresiv,a scrisului t'orect,liz.ibil,caligraficcu ajutorul conqinuturilorgi activitirilorie invigare adecvatc,proprii gi etapelor.anterioare, prin metodeformative,deja enunqate. l)rogrcsiv,trebuieasigurati. activitatea conftienr;, continui, in ritm propriu a fiec;1ruiclcv, oferindu-i-seposibilitatearecuperirii, consolidirii gi dezvoltaiii aptiturlinilor prin variatele tipuri curriculare. Achiziqiiledintr-o etapl.a ciclului curricular reprezinti bazl,qi puncr de plecarc pcntru achiziqiisuperioare. esteo metodi bazati pe actiunereali, prin care se execut;,o ope.3.Exerci.giul rrli^cin mod repetatpenrru a dobindi deprinderi. In activitateadidactici, exerciqiulesteo metodi fundamentali, prin care,conse ajungela: ;ticnt gi reperar, - consolidarea deprinderilor; - insu-girea noqiunilor,regulilor,teoriilor carese aplici in situaqiivariate,asigurindu-se transferulde cunoqtinqe; - dezvoltarea unor capacititi gi aptitudini intelectuale si fizice, morale gi trisituri de voinqi qi caracter; - prevenireauitirii ;i a confuziilor; - stimulareacapacitiqilorcreative,a originalitiqii, a spiritului de independenqi gi a iniqiativei. Exerciqiulesteo metodi adecvati tuturor formelor de activitate,care capdti o importanqi deosebiti in perspectiva autoeducatiei permanetrte. ln funcqieae aiferite criterii de clasificare, exerciqiile pot facepart. dir, mai mulre ."t.goiiit - dupd f uncpiile in de p linit e: exercigiiintrodu ctive, p rodu ctive, deip eragionalizare,de dezvoltare,aplicative,structurale,de evaluare, corective;tc.; - dupd numdrul elevilor careparticipd la rezoloarealor: exercitii individuale, de echipi, colecdve,frontale; - dupd tipwl de actiaitatepe caretl preswpun:exercitii orale sau scrise, p ractrce Ei combinate; - dupd gradul de implicare a cadrului didactic: exerciqiidirijate,semidirijate, autodirijate sau libere; - d.ulLgr/ul de dificuhare,exerciqiile pot aveagradediferite de complexitate 9i dificultate etc. In gcoalamoderni seimbini exercipiile de reproducere,careasiguri auromarismele (formareadeprinderilor), cu acelea operatorii,prin carese reilizeazeffansferul de cunogtinte,sedezvolti gindirea, operafiileinteleltuale si motorii, imaginagia etc.
lrt
ln clasclc primrrc, prin cxcrciqiilc rcproc{uctivc se formeaza automatismul scrirului gi cititului corcct,fluent si rapid. . 'Iipuri de exercigiide citire folosite in clasele primare: - citire tn ;oaptd,in ritmul propriu fiecirui elev,prin caretrebuie si se realizeze citire conqtiend; - citire tn lang saucitire pe sdrite cu voce tare: fiecareelev trebuie si citeasci, in fiecarelecgie, cel puginun enunr; - citire seleoiad: pebazaunor repereprin carese asiguri ingelegerea mesajului scris,se consolideazicunosrinrele de limbe qi de literaturi; citireafluenti si expresivi 9i ii re, - citirepe roluri, carearemenireade a asigura lai.eazi pe elevi. o Exercifii de scriere: scrierea dupi model exteriorscrisde mini; estetipul de exerciqiu - copierea, folosit in erapaalfabetari iniliali; scrieredupi lite.rede tipar; lipsegte - transcrierea, modelul exterior de scris de mind, elevii trebuind si gi-l reprezinremental; " - dictareareprezinti o scrierein careelevii nu mai au niciun fel de model; ' - autodictarea esteo varianti a dictdrii. lecgiile ln de limba 9i literaturaromini sefolosesc o multitudine de tipuri de exer, cijii prin carese realizeazi, obiectivelecadru gi de referinqi ale inviqiminrului prifher.De pild;: - exercipiulde identifuare a unor elementede constructia comunicirii (pirqi de vorbire,pirgi de propoziqie, semne de punctuagie, elemente foneticegi lexicale). Ex.: Identifici, in urmitorul (substanrive,verbe) enun!, pirqi de vorbire ;i pnrqi . (predicat, propozigie subiect, parte secundari de propozigie): {e Dupi furtuni vine si vreme buni."; - exercipiulde exemplificare Ex.: Spune/scrie doui subsantivecomunegi doui substantive proprii, la numiplsingular gi la numlrul plural. Saudi exemplede substantive determinatede unu-doui adjective,atir la numirul singular, cit gi la numirul plural. . _Acest tip de exerciqiu esteurmat de exerciqii de creaqie prin careli sesoliciti elevilor si formuleze enunquri,/texte/compuneri cu cerinqe indicate; * exercipiide analizd morfologicd sintacticd ;i Ex.: Analizeazi substantivele din urmltorul enunt: ,,A mers yestea-nlume despreFrumoasa-Adormiti." Sauanalizeazisubstantivele, predicatelegi subiectele din urmitorul rexr: fost odati impirat un gi o impiriteasi. Ei aveau trei copiii. Mai aveau pe lin,,A palaul lor o gridinl.foarte frumoasi. atit de dragi ii florile erau acesruiim3l $i pCrat,..". ' Exemplelesepot inmulgir.
lCa exemplificare se aleg pttru tipuri diferite de exercilii riintre cele nrenqionare.
l*
TESTUL2 Subiectul I I La qiginci deMircea Eliade
, lncet-incet, vieqiilui: intr-o tragedia igi arninteqte din amnezie, iese Gavrilescu in crego sabie (,,lovindu.-.mi ca in cre$tet il lovise teribih devaril,dupl ceargila
, 't ^,
Conceptulde nuzteld - vezi p. 53. Nuaela fantasticd se caracteriz eazdprin exploatarea situaqiilorfantasrice, conrtruite prin ,,.. alterarea"(ilcilcarea) cu buna gtiinqaa raqionalititii, a semniiicatriifOr gi a temporalitiqii. realitlqii se realizeazi prin interferenqa -"Incilcarea,, SuPrenaturalului cu naturalul,prinrnvaziasacrului in profan, prin introducerean miiterului, in mecanismul cotidianalvieqii,prin intruiiunea imposibilului,a inadmisibilului,a absurdului, carefisureazi..'oriit ea exisrentl,."1 Nuvela La pigdn,ci de Mircea Eliade intruneqte caracteristicileunei nuvele fantastice. Ca o replici la schiga caragialianiCdldurd mare,in nuvelalui Eliade cildure e cea care declanqeazd, criza de congtiinqi a personajuluiprincipal, profesorul Gavrilescu, ,,firede arrist", cum ii pt".. re rri ."did;:K;[;];r;;;ri;; ;59 rominesti. ln unele creadi litera9i reprezinti o capodopgri a literaturii fantastice re ale lui Mircea Eliade fantasticulare ca suport practicileyosa si ranrrayoea (Secretuldoaorului Honigberger Ei Noppik Serampoie)saumituril"efolclorice iotianesti (DomnigoaraChristina,$arpele).In aceste nuveleexisti doui universuri distincte: real Ei ireal, sac?ugi profan. ln nuvela La gigdncicele doui universuri se intrepitrund, intilnim ,,camuflarea sacruluiin profin". ln spapiwl profan,Bucuregtiul de altidate, sunr ascunse semnele sacrului.in o.agul toropit de argiqiincepeciudataaventur; existengiali a profesorului Gavrilescu, careigi uitaseservietacu partituri la elevasa,Otilia Voitinovici (expozipia).Uitarea aceasta estemotivul intoarcerii din drum gi inceputul unor intimpliri stranii care se deruleazi dupd.ce,atras'defaima straniea locului 9i de rlcoare, profesorul pitrunde in bordeiul gigincilor. Curind constati ci bordeiul esreun ioc iniqiatic; in caretrebuie si parcurgi.diferite ritualuri ezoterice,incepind cu alegerea fetei: el refuzi nemqoaica, dar trebuiesr ghiceasci riganca, grecoaiia, evreica. \intrtga) Desfdsurarea acfiunii: Personajul intri in acil spd.liu,interzis, purtAid cu sine, . obses_iv, imagineacolonelului Lawrencegi,mai ales,regretulunei vieqirarate:,,sunr a.rtisj'.', seautodefinegte Gavrilescu,,,pentrupicatele mele am ajunsprofesor de pian, dar idealul meu a fost, de totdeaunaiarta puri. Triiesc penrilr sufiet..." , La intrare totul estemarcat de cifra trei: taxade intrare esretrei sute de lei; ajunge aproaPede ora ffei, trebuie si aleagi trei fete. lntAlnirea cu celetrei fete inseam. ni lnceputul unei experienge in careigi amintegtede visul siu de fantas:tic-ezoterice artist,dragoslea pentru Hildegard. Gavrilescunu reugegte si rreaci probeleqi seri= ticegtein labirintul cunoagteriide sine.Feteleil poarti ca inrr-o hord a ielilor din care el,va iesi incurcat. in acestlabirint apar simboluri ale sacrului: somnul, cifra tei,labirintul 9.a.
I }:rlcrr:irr l<uiqi ;. a,, Limba ;i literatura rom&nt| Concepte opffali()nttle, p, 53,
capului,.),s-a rlrdcit pe drumul vieqii,a pi.rd.ti-o pe Hildegard. ln-parcul din se ,ustrlrca; GavrilescuSe rn hohote.bavrllescu plingea in fati Plangea o tati O pe o banci, oancd, iusdfici: ',erarrr lorrenourg, lOttenbUrg, ',efam fati abandona(autoportret). !'1 artist de ,,O rnil"t gi .rtt aveam fru"*fr eram , A$a a incepu! trai *p." inima. A- st1t de vorbi, am incercars-o consolez-. Ceasulriu ! A;a fie. fost si << a ata rnele.[.,.],Mi-arn sPus: Gavrilescule, ia "ieiii Gavrilescuisi retriiegte povesln timp ce riticegte printre lucruri gi paravane, de cilduri (lucru careii aminteqte de iubire. Esrecind nelinigtit,cind teiorizat gol, sfianii, setrezegte ..Lawrence prezenpe al Arabiei), cind de coqmaruri.Simte metan-Iorf.ozase' se insuqi el ci i se pare obiectep. aur.-n., le recunoagte, a venit la Bucuregti,cu Elsa, din labirint gi-i polr.tt"gte babeidi la intrate_cum
Ajungind in straii. .r, un tinir ciruia-i pomenegti de colonelul Lawrence. cu inginese clsitorise aceasta afle ce lui, Pr.ot.r"lo, nr. 18, unde locuia eleva in provincie' FrAncugi ci plecase el^fiindconvinscd intirziaseJl-tl*t"t sporeqte, Nelemuiireaiui Gavrilescu :l: tocmai starealui de dezorientare: reflecti tva ore, nu 12 ani, Monologulinterior
pi4. d.e profesor tituii, cum el a devenit i insurlqei iqtri in : urci in tramvai, se planul realitdpii; realilAlil; in readuce ramvaiului il readuce Zgomotui somotui ramvaiului
in ideealui in urmi cu 12 ani' Gavrilescupersistd aooi a plecatla rude in Germania, intre penduleazi El unei-zile' in timpul petrecut el s-au trdite de li.u.ii-.tttele relumea. de Respins bordeiul ireald, gi cei reald celedoui lumi, lumea ligincilor' se bisericii, In dreptul dricar. fosi un de condusi o'birja de urmar ali, sereintoarce, drumul anricipeaz| cu dricarul acesta Di-umul floriior. parfumul opi"r" si respire inibordeiul qigincilo-rincheie experienqa" iii11t,i-pr."ie ." Hitd.gard. Revenireal-a dtept meargl si ii sp.une Bab.a drum. ultimul pentru lui Ga.Trilescu qi"ii"a,pregatirea p. .o.iior"gi si numereSopt, uqi,la a gipteasi bati de trei ori !i sl intre' Profesorul 'seritlcegte'din nou, vtea ie r. i.rto"t"e'gi si reia numiritoarea, dar esteprea obosit. culminant) - momentulre.pe Hildegard Qtwnawl Intri inti-un salonunde o giseqte dqi_de biriarul drij;siriip^radisului pierdut " 9i pleaci apoi J.r p1du1e, sp19 "c.irt" Nu ne.gribim"." miniincet. fata. spuse maiiung, il dru*ul pe spre pidure, iarr ,,Ii-o $i nuveleiesteconDeznoddrnhntul se. ce-l cupiinie ciudatd tiirro fata ii .*pli"e toi $i centratin ultimele enunquri,,Toqivislm, sp.tt.. Asa incepe'Ca intr-un vis."" profan, este Ambiguitatea rextului trimite la semnticalii multiple: planul_real, intr-un pini le inqelege nu concret, timpul de coplegit dar omul, saruratdi sacru, a r.tiswlui' lume intr-o ajunge gi t. poate gt"rg ," in care gr"triq"l! moment d" g."qi"
de colovorbegie d, cdreiaii cu o doamn tii".h.se o discuqie ;;ri.-i;;;;;.e valabih, il' fost maj su.nt n-r,rr banii lui ci atenlia I la*renc.. Taxatorulii itrage Nedumeani' cinci de se scumpise biletul cu un anin uimi. $i cogidin circulaqie cu uimireabsendescoperi de aitist Sositacasi, firii sale ireagi-opunepe seama T ^., cinci La ^:-^: ani' ^-: cu ^ in urmi Trandafir, madam gi unor cunottinqe, ta Elsei tiTp: a;teptat l-a l-a ciutat, ceElsa -ouit"u afld" locuise unde strizii, , lar.iu-" din colqul Yl
,.1"1!'-1:i ilF!:;,"'ns9 i1strat'a, Gavrilescule, $opti " Seurcdll::l'-:1:::?::l"ri:'J:" iar in uamvaipenru a se pierzi adresele... Confunzi riremoria. si-ti
1 .,
"i''
It
I
Itr aee*sttr itlttl:lrc:ct c irt r.irttp,.posibilrr intr-urr splt(iu nutic,sc ajupgc la rcgisirca par adisulrripicrtlut. lntrc cc'lc. cktui, planuri, ,aui si'ir:r^t,iii drumul birjarul driear,sirrrlrol al luntrasuluicaron,la intiarcain borjeiul"r^"^rii qiga;ror se afli baba* oerberul -. celc rrci fcre, ielele careqesconfuzia p;r;;";t;1";, po, ri un simbor ar Qrrcii ofcri treiposibile.exp-erienqe.*;rr""r,;"i.,1",p"ql"rculmral ltrrcclttr', alGre_ t'iei,af ( )ricrrtuluiindic saual VechiuluiT"sr"m"nt. Dacd arfi ghicit 9i nu s-arfi ritacit in trccur, ,,arfi fost foarte frumos". semnificagiit. pot trimite gi spre l'.rsrrrrrl.ptlrular """.tEi Tinerete fdrd bdtrhnepe si a;ap;fari';;;;";;;j careMirrea Elia_ tfe il valorificase in nuvela Tinerepe firi tinerege. l'roz.alui MirceaEliadeigi rr. i;d;.inil e tn tradigiedar gi in prozaluiMihai Emi_ \cscu (sdrmanulDionis),a,lui.I.L. caragiale i""tJrii.";, innoieste lpouesiirile fan_ tasticulrominescadiugdndu-idimensiuiea mitici. Subiectulal IIJea A. l. trebuie - predicatverbal. sd Stipi- predicatverbal. nu era han - predicat nominal. era cetate* predicat nominal. 2. dumneavoastrd - subiect. acela- atribut adjectival pronominal. de ici pknd colo - complemenrcircumstangial de mod. in cuprinsul lui - complemenrcircumsranqial de loc. 3. niSte- articol nehoririt, numlrul plural. nici - adverbde mod. 4. ferecat: inchis, incuiat, zivorit. cwprins : intindere, spaqiu,suprafagi. a oploSi:a se aciua,i se cuibiri, a sepripigi. a nu avea habar: a nu-si face griji, ,,rrr_i plr". B. 1. Mi-am depusroareeconomiilela bancd. Uneori mi agezpe o bancdin Cigmigiu gi privesclacul. Protesorulpareaun om drept. Privea dreptinainte. Mi lua drept cine nu eram. Mi doare piciorul drept. 2. mai - substantiv:Mai este luna florilor. - adverb: ce rnai faci?; .ce mai freamin, cemaizbucium ! " (Mihai Eminescu);Mi sepirea totulmaifrumos.
lut
3. Vorbca cu atita patos,r/tncdtne-aardjit'petofi'2/(Pz - propozilie consccutivi) Ne-am pregitit atit de intens pentru concurs,l/ inch'teram siguri de oictorie'z/ consecutivi) (P2- propoziqiecircumstanqiali ' 'Er" conyiuiau urechile.2/(P, - propoziqiecircumstanqiali ne arita linigre,r/d,e !ecutivi) (nume predicativ) 4. cigtigitorii cursei ,,Formulaunu" eraua.cettia. (atribut pronominal) pr.-l;I" penrru ace:;tia pireau substangiale.
c.
juvenile' delincvengei 1. Vom reveniinJurnal asuPra dezavantaje. pe care am adoptai-o la congresavea.unele 2. Soluqia t participirii la un festival posibilitatea ,-" initalia, olatoriei t:i; ,#p;i "rJnt folcloric, ceeace ne-aplicut tuturor'
Subiectulal III-lea
l. Tipuri de Proiectare de structurarea acqiunilorgi.opera,,Proi"cta."" didactici reprezintilactivitatea sistemului9i a procesuluide invigi.mint la nivel tiilor care "rlgrrri-frrn.giorr"iitat." conform finalitiqilor elaborate gi concret/operaqional il;r;ilqp*fii./irrr"r-"diar in termeni de politici a educaqiei."l activitigilor didacticeia forma: ln practicagcolari proiectarea orientative; (1fplanificirii calendaristice pe unitiqi de invilare; (2) proiectirii secvenqiale, (3) proiectului de lecqie' proiectareaactivitiqilor didactice o realizeazS"inviqitorul/inviqitoareadupi ce a de referingi dintre-obiectivele corelarea a inqeles studiattemeinicprogr"-" gcolard, (cum inaayd?)' inviqare de activitigi (ce tnpapd?), ii t"oopA,leiulil,corrginutu.i 1i, ' pf""i{icareacaiendaristicianuali orientativi trebuie si fie un cadru in care: ii) parcurgeriiconqinuturilor; succesiunea - se stabilegte - se coreleazi conqinuturilecu obiectivelede referinqi; proiectatde cadrul didac*rr"o.drnqa intre demersuleducagional - sestabileSt. tic gi oferta de resursedidactice; de r. roUii.gr" timpul alocatfiecrrui conginutpentru a se realizaobiectivele referinqi. planificareacalendaristiciesreorientativi, permiqind modificiri ulterioare devor fi mencolectivuluide el.rri. Schi-birile efectuate terminarede caracteristicile qionatela rubrica ObseroaPii.
r(lristea, Srrrin, 1)r2:1roz p. 385. ar de terrneni peclagrtgici,
rl
l .t
actiaitdpii didactice cuprind : Resurselb * resurse texte auxiliare(culegeri,antologii, enciclopedii,planmateriale:manuale, materiale didactice,mijloaceaudio-video,locul de deshirgi etc.), tabele, Ee, figurare etc.; inviqirii gi sa,motivaqia,capacitiqile - r|surse uflrdne: elevul cu personalitatea etc. influenqele comunitiqii sa, cu experienqa didactic cadrul de exprimare, a acorganizare metode de a clasei, proced.urale: forma de organizare - resurie alocat. timpul predare, metode de invlgare, de metode tivitiqii, O unitate de inviqare poate cuprinde 3*7 lecqii.
Planificare calendaristici Nr. crt. Uniriqide Obiective Nr. de ore invdqare de referingi alocate vrzate
Perioada/ Siptimina
Model Unitatea de inviqare: ... ... Nr, de ore alocate:
Il i
,,
Evaluare (2) Proiectareaunitdpii de tnvdpare o unitate de inoipare esteo structuri didacdci rv* deschisi vwow'rr4 si flexibili, cu urmitr r toarele caracteristici: - estecoerentddin punct de vederear obiectiverorde referin qd, vizate; - - -- -- --'l - esreunitard din punct de vedereal conginutului ; - se defiEoard coniinu.u pe o perioadeJ" ii-p (una saumai murte ore de curs). Al ocarea. dmpului se r ealiziazepri, piiin.area anuali ; - sefinalizeazd, cu o evaluar.^. de proiectarepe unitigi de invitare consri in succesiunea urmiroareror etaPe: "",I:::!:]ogia
,l
il
I
* {'
$
t
elevii cu
conqinunrrilor previzure de programa; !;-1"fjg*t - stabrhrea activitigilor.de inviqare ."t. du" i",e^ltizar obiectivelor ; - identificarea "a pe grupe, sffaregiei (modaiitegi Je organizare, fronral, individual, resurse umane maieriale) p.rrrr,., ,J^lir^r"^'ii,*iirli"., { b.i dee,,aruare, i" ru n.qi.' J ilfi ;;;'j."p.,ro,_*,,ea. ; "]:lf::l l:: rn prorecrar"" p" ilvitare sepune" ."..nrui p. obi..drr., ,,r,p..o'qi_ :l]:il.!; nururi.Demersul didactic trebuie si raspunae urmiroarelor intreb;.ri:
De ce voi face? Cu ce Cum CAt s_a ir." ? voi face? realizat? "oi _ Identrtrcarea unei unitigi de inviqareseface prin tema acesreia. Temele,,rrr, .rrrr*
ê rezurL4Lr wtLt drtaDza scopurllor.rnvigi.nr,
il
$
j\,
tr
5 il
esreo anticipareideali, o perspectivi globale9i completi (3) Proieaul d.elecpie deconcrete, obiectivele didactice, carecuprindeiuccesiune" a lecqiei "u"ni-.r,telor gi evaluarea' inviqare conqinuturilor,strategiilede talierea
Ce voi face?
t s
ii
a programei !i_di,cri9, saudin manuar. Actiaitdpilede inrdparereflecti corelarea ii"r* .uiJ*i""# l. ,;;riil; ;;;;: ginuturi;reprezintio.i"rrr"."" .ari""" r.op, ,.;;;p;i;;;_a acdvitdtii. """-;r
analiza'scop,,il-.,ii";-i,,-#ii.,_,i* fieoriginale, orisinale, ale ale :::',:?Ttlf:::,:,tjt: *:l di" Iistaje .onqirr.rturi formuliri fie cadrului fie preluate
Model ... $coala: Aria curriculari:Limbi gi comunicare romini Limba 9i literatura Disciplina: Proiectde lec$e lecpiei: ... Subiectul ... Tipullecpiei:
inviqitor/inviqitoare : ... Clasa:,.. Data: ...
rol
s.r,l'rri : Qhicctivt opcralionale:pc parcursulqi la sfirgitul leqiei elevii trebuie: (), sI ... , r, ;, ... n ". Sriategiid;1aaie'
lrt
Curriculurnul poetc fi : - cunicthm fonnal sattoficizl:. , deinvipre qidezexperienldor rn"cuprinde - ir"*t"-'aforrr-t -ansemblul comu_ cu mrjlo.rcele_de aleinterac$uniieducrtnlul rezultate ,oltareindirecre, al temrhal' economic, culrural, social, in mediul in masi,inreraciunea nicare "l etc qrupuluide prieteni'al comunitagu i"1orr*t (non-formal), careseteferl la obiectivele9i con$nuturi-kk*t -
'y;::t:X:!:",*nversaqia,exerci{uJ,expricalia.jocdidactic,activitateinl*Uif*"XU;iftH:[tT*";tr;T'fr'iffJ*:'S"-q.:I pregitirepro{esionall)
scenaiure4iei
. Mijloace deindfimant: ---------Ribliografie: .................
de ubere,centre spoitiu'lanistice, ia"itiil""aaii in funt{" q" decurriculum, Maiexisti1ialtecetegorii
'z
**i:S'*,,11 :i;j,#,$,'rtlp*iff#ra *f,tnfffirffi'ru'*1m::i":fj::':l :ff; ,','",t'r*to*t*

?*:,1*.-*",,i,1.
."f.g".i J. pro6l.-., culegeri de texre,
##r:'#xr!*::i:,J:i#:'i"-J:',L:iffi,Tfi.::#1i..".
-yi':
::'1,"-"1;.,--.,^^
curnctulunTul suPort se relera la ansamDrul I -:n:::;:x:,::;:;'::',:;;;L;#ili.'iH;;,erorcurricu,areaux indrumltoare didactice, atlas, dicqio-
etc.; nare,software educaqional de inviqare9i dezvoltate aprecia' la experienqele referi se testat - curriculumul te qi evaluatecu aiutorul testelorsaual probelor de evaluare' 3, Etape ale procesuluisuierii la clasaI J. forrn"r. a deprinderii de scrierepresupuneurmrtoarele ;it;; i;;ili lt4Pe: '; !,',--'^. irruirea literei,scrisepe o plangi, pebma analizeielementelorgraficecare o !,, compun; demonstrativi pe mbli. de graficeprin.scrierea rlroli"orio sintezeielementelor b. ... r::! grafice, numelte elementele citre cadrul didactic car. ,r.rbilii"azi ^"giunea' gtahcl; acgiunea spaliile pe carese scriu, de unde incepe9i unde se termini c. iirntifiiorro literei oroiiot, sunetwluireEectia in cuvinte exemplificat: ^d. :idecupatgi in alfabetarulcopiilor, in manual 9i in alte in rr. elerri, "lf"b"t"rul benzi decupate; plange,afige'extrase, mugchiloi mici ai miinii: ,,cintatul la pian", ,,frimini,,dlzirea - i".r"iiii de minuEilor" I'a' I tareapiinii"r,punerea/scoaterea impreunl cu cadrul didactic careexplielevi citre , d. simukrea tniirii litereide in aer cu degetul'pe simuleazi scrierea : se .cn .I.*"t*le lrafice gi gesturilescrierii f, deschigi; ochii cu apoi inchigi, Lrrr.e, in podril palmei iu stiloul gi ochii litirei Ia tabld.de citre doi-trei copii; e. scvierea
I lonescu, Miron; Radn,Ion, ap' cit.,y.97, pcdagttgici' : Cristea,Sorin,Dicpionarde t,errneni
2. Sensurileconceptului de curriculwm Conceptul de cwrriculwm provine din limba ladnd (cuniculum- plural curricu, la ). ^,,alergare"r,rcursi."r,,dritm" modernd,in senslarg, curriculumul nu vizeazd,numai ,,In accepqiune conlinuturile instructiv-educative inclusein prJgramelegcolare pl"rr.rrii" Je 9i universitare, gi u.niversitat., jnvitim{t gcolare ptogr"-ele scolare giuniversitare, ma^nualele scolaregtuniversitare, ariile de studii, ariile tematice, subiectele punctualeetc.,ci gi sistemul.experienqelor de inviqaresi formare,direcreji indir..t. aL elevilor gi uruae"tiior, exPerlente corespunzitoarecelor trei mari categoriide educagie, care se imbini gi sc completeazd, reciproc:educagie formali, nefoimali Ei informail..r. A;adar, in sens l,arg,.conceptul de cunicwlum descrie'ansamblul proceseloreduca.. trverfial experienqelor de.invigare in careesteantrenarelevulpe duraia gcolarizirii sale. In sens restri,ns, curriculuminseamni ansambluldocumentelor;iolare de tip reglator care cuprinde esenqiale privind procesele .dr.r..tirr" gi e"perienqei.de {a.te.le inviiare oferite elevului de citre g.orie. De oLicei,acesre documenresiuntdenumite curriculum forrnal sar oficial.
I lrrnescu,Miron; Riulu, Ion, Ditlactica modernri, p.96.
rlI
I t', | )t rr)t I i r(,t r.r' gu I i l, tt t t ln t i t t, pr gr.,firr,; l trtt t ' t t ' , r it r c . t it ' 1, tl ttp rtrrro c l c l ,c l c c ri trc l i c c rr rcc()pi l ,accl puqi ptrci l i tere;sul t
I I (' ( ' , ( ' 5 , t t c :
l zg
I)clcnii VatraSatului, irnprirlitintrci pirqi,clrc sc qilltot dc uuor: lll marcgi vcscl, r1ucranurnaiasa) un satde oarneni pi Bcjcnii.$-apoiHumulcatiigi pe vremcaaceca intemeiatin toati putereacuvintului: cu gospoflrl cipetei, ci sat vechi ri.zigesc, gi fete mindre, caregtiaua invirti gi hora, dar gi cu fhcli voinici unul unul, tot drri vuia vatale in toate pirgile; cu biserici frumoasi gi nigteprede sarul de ruveica, ;i mare cinstesatului lor" (capitolul I). de ficeau gi poporeni ca aceia, gi dascnli o1i sedesprind gi de viaqi.Din galeriaacestora prin vrednicie dragoste tltenii sedisting pirintele individualizarc {iecare printr-o trisiturS: eltevapersonajesemnificative, infiinqat gcoala, la care predacu pentru bineleenoriagilorsli, a Ioln, careseostenea Vasile,fhc;ul ,,voinic,frumos gi ruginosca o fatd mare". In anil1re cinstebediga aparedascilul Iordache, ,,firniitul de la stranamare", care ,,climtczi cu acesta glneade bitrin" 9i ,,maiaveagi darul suptului"; printre gcolariseafli gi Smirdndiqa lopii, ,,o zgitie de copih ageri la minte", silitoare,dar gi zburdalnici, ea fiind priCalului Bilan gi a Sfintului Nicolae, ,,fic;torul de vinitii". irr carefacesafteaua sarului,a familiei, din alti perspectivi,;i compleFiecarecapitol reia descrierea galeriade personaje. lQazd a actiwnii : D esfdsurare azi asuprainstruirii lui Nicn ln capitolul I esteinfiqigat satul,acliuneaseconcentre anii de qcoali, in satul Humuleqti qi la Broqteni,cu vestiteleperipegii:contamigi a lui Dumitru, unchiul siu, dis1treacu riie de la capreleIrinucii, gazdaacestuia Bistriqa. Capitolul al Ii-lea surprindeatmosferade gi fuga cu pluta pe casei Fugerea jocurile fraqilor, copiliriei 9i intimpliri pline evocirii pirinqilor emoqia ftmilie, ;i furatul ciregelorde la mitula de iarni, porcului, uratul sirbitorile tiiatul dahaz incheindu-secu un autola pupiza, scildat, capitolul intimplarea cu I Mirioara, copileriei. natal familia reprezinti paradisul hazliu.Satul ,,Nu gtiu alqiicum ;i Dorurer -trtnt, la din Flumuna;terii mele, casa pirinteascl dar eu, cind mi gindescla locul la leqti,lastilpul hornului... la prichiciul vetrei cel humuit... cuptiorul...si la altejonrri gi jucnrii pline de hazul si farmeculcopiliresc,parci-mi salti 9i acum inima de bucurie! $i, Doamne, frumos era pe atunci, cici ;i pirinqii gi fragii gi surorile imi ffeu sinitoEi, si casani eraindestulati gi copiii gi copilelemegiegilorerau de-a putureain petrecerecu noi, gi toate imi mergeaudupi plac, [Ar^leac de suplrare, de Dtrci era toata lumea a mea! ' $i eu eram veselca vremeabuni, gi gturlubatic;i copiliros ca vintul ?n tulburalca sa". gi atmosfera domestici, simpli, pisUniversul copiliriei seconstituiedin spaqiul aproapemitizate. trltoare de vechi tradiqii,exemplare, Chipurile piringilor;i alebunicilor seindividtalizeazdprinciteva trisituri: Smarmda Creangi, ,,plini de minuniqii", ,,vestiti pentru nizdriviniile sale",intruchiDoregtesi-gi peazidragostea materni, imbinind iubireagiingiduinqacu severitatea. Tatil, cu spirit pracgi in hotirnrea de a-l fiul popi este neinduplecatl vrdi 9coli. lui Nici instruiesc fiul, ii transmite care-i neincrezitor in feqele bisericegti tic, realisq inviDavid este susqinitorul viagi. Bunicul, Creangi, de experiengei lngelepciunea revarsd ei lucru, prisosul iar bunica seinduiogeazide orice flturii, prequind cartea, de bunitate si iubire.
tttttttrtltrl buJiuidwal al scvierii: cadruldidactic.apreciazdcorecrirudinea, explir',lr(()rcct.crrzi, rccomandi,demonstreazi acolounde estenecesar; de inleturarea oboseliigi de preintimpinarea plictiselii; 1tx dii,tctic clarelaxare, rclrr;rrcrr, scrisuluicu alte trei literesauun rini: c()rrtrolul si aprecierea activitilii fiecirui elev,evaluiri gi recomandiri. irr lccliilc,lc'inriigare a unei literenoi esre necesar si sereacrualizeze litereleinv'11ittc ilrltcrior,si.sestabileasci asemini.ri gi deosebiri inrre acestea, pentru a seevir.rc,rrl'uziilc. Periodictrebuierepetare_;i sistematizate litereleinsugite. Itt Ittt>tncutul scrierii .rrrrir.telo,trebuie acordati ,.ri"rii'legiturilor din"r.r.1i" tl'c litcrc gi scrierii in duct continuu, f;ri intreruperi, perrtru a nota semnele diacritit'c' Sc irnpune repetarea.gi..explicarea de maimulie ori a gesturilor grrfi..,-" rlcrrrc'rclorcomponente ale liteielor si alelegiturilor dintre acestea. liortnarca.deprinderiide a scrie corect Jaligrafic f,rrra"1nentali in evolu. 9i "ri. a elevului. 1i;rirrtclcctuali
TESTUL 3 SubiectulI I Amintiri din copilirie de Ion Creanga
Ro,manul esteo specie a.genului dimensiunimari, cu acgiune fpic in prozd,,de 1:ornplexi, destS.surati pe mai.multeplanuri,inrr-o perioadi de rimp gi un spaqiu am_ plc, la careparticipi personaje nrrrrr.ro"r".-Romanul pr.ruprrrr.,rrr'n"r"ror,'obiec_ trv sau subiectiv, gi imbinarea modurilor de .*pun.ri, descrierea, dlalogul, rnonologulgi naraqiunea, careestedominanta. in ,rrril" ,o*rne descriereat;;-ii rcdusa,iar monoiogul inexistent. Opera literari Amintiri din copildri.e intrunegtetrisiturile romanului, ale unui r?mln memorialistic,,,roman al copiliriei copilului universal,,,cum il aprecia criticul G. Cilinescu. A.:t: roman.cuprindepatru capitole,fiecareincepind cu o expoziple: descriere , a loculur actiunii, schiqa de portrete ale personajelor implicate in acqiune. tr,.J.-.nt de originalititea romanu^lui esterelaqia o)tor-norotor-personaj im. ,, phcat. Naratorwl adult setranspuneinpersonaj, de aici caracterwl subiicti,u,de'profur-rda rezon angi afecivd" .rr-o-ci.ii;i de mandil" p.nrr., ,p"rr.rr"rrg, l" ,rr, ,p"6.r li " la o comunitateexemplare: ,,Stauciieodati gi-mi aduc,rrrirr" cevremi 9i ce iameni crau in pirqile noasrre,pe cind incepusem eu, drigiligi Doamne a mdridica 9i bi, icqag la casa pirinqilor mei, in satul Humulesti, din ti"rg jr"pt p"rr. apaNeamqului;
t4 l
75 Arlirrttc,t I'lt'trliirc'ltc ;rniidc;corLi clclrrI Irrrrulc;til;r l]ro;tcni,la lrilticcni(ca Accstc nar:ltor. pi rctraitc cu profundi luciditatcdc citrc pcrsorrajul r6col)stiruirc la Socola (crrpitolul lrrlolttlll lll-lcrr) pina la sosirca gi al lV-lcla), cg careseir-rcheic ixpcricngc structuraromanului,celedoui pirqi reflcctatc de viaqi au deterrninat t,ttlt;rtttlf , Mtrltrivrcmccritic:rlitcrari a considcrat Amintiri din'copildrie narator, perpersonajului o operi liopereifiind asiguratide complexitatea ln-titlu,unirarea t('r.rr';1 rrctcr"rnirrat.i. ln finali estesimbolici: t, SJ.ot" i" principal. Critica literari a apreciatci prima p^rte a romanului are caracter ronaj _rcalitatc,.imaginca "jungi r',lt ulir lui rnogI,uca,Nici gi Zaharii Gitlan se adapostesc sub un plop mareundc de jurnal intim, iar parteaa doua se inrude;te cu un jurnal de tdzde confesiune, rt' 't,lttttasc o rnulqimc pcstriqi:dascili,tineri, alqiirnaivirstnici cu peririqii lor, ,,pr"boi. G. Cilinescu consideri romanul lui Camil Petrescu,,o proza superioari. Perolr iir rrllrcni,gi mdrturisindu-gi unul altuiapicatele!...",un loc gib colectivitate de tonajul principal, $tefan Gheorghidiu, este ,,un om cu suflet clocotitor de idei 9i l.tt,trc itrccpca o noui etapd. avieqii.Romanirl seincheie-cu iegirea din universul copmiuni, un om inteligent gi neprihinit totodati, plin de subtilitate,de pdtrundere lril;rrici ;rritr drurnul la Iagi si.inrarea in mareaviagd, atiniruiui (deznodAmaitulj. dragosdespre dar gi naiv,cu inocenqi(gi cu talent)de poet,vorbegte isihologica, f tt lccst roman cu puternici amprenti subiectiva, conflictwl se stabilegte intre o pimintuel, despreoameni,desprenagterea cum o vede femeie, afa lui, despre iea ctttlturtitate traditionali bineintemeiata, cu norme moralesffictegi cei caiele incalincetul cu incetul o viaqi lui din haoi etc. gi din acestmonolog neryossedesprinde .,,1,il ci accgtia.iunt copiii neasti-p;rr6 (intimphrile hazlii) ,.r, ;;;;;; f carete surprinintelectuah, simfonie reali, un soi de dar indeterminati lufleteascd, "d.riqii tlrcir.dc,la proprirlc lor indatoriri: preoqigi dascnli lacomi,viciopi,popa oslobanu, incintl prin pliceintreqes, care te disparate se elemente cu care prin exactitatea dc rl;rscif ul lordacheerc.,oamenihapsini (mogvasile gi mituga Mirrioira erc.).Bisepsihice"'t rezulta din calitiqile ce poate rea ric,rEi qcoalareprezintl,qintaneciuqitoareicritici a nararorului.Pwnctulcu[minant capitole9i prima parte a romanului, compusi din gase Prii tehnicaretrospecliei, ,rl t:ttnflictului se afli.in capitolul.alIII-lea - gcoala de catihegi din Filticeni gi bAdradezvlluie semnificativ, clte un dtlu fiecare cu perrea gapte capitole, a doua cu trril clin casa lui PavelCiubotariul. 'nra in{ine gi lucide rizboiului, prin experienqei qi din perspectiva a cisniiiei iubirii I)crsonajele pot fi grupatein doui categorii:personaje evocare cu dragosre, respsihologice. vcstigaqii d,uiogie si personijepe carcnaratoiul nn l" infitigate ciitic, c"le;tcct.i;.i mo"gr.."zi, capitolul intitulat ,,LaPiatraCraiului,in munte", septecizeazS, bru f rtndportretul generic In expozipie, al preotuluischiqat de mog Vasile:,,Vorbaceea: picioare (intriga) (retrospecpie) se descriu, 1,916, anului primlvara inceperii acqiunii, guri de lup, obraz de-scoarqr menrul 9i gipintece de iapdse cei-unuipopd...'Bine-ar 1jc.1al' l'i, Doamneiarti.-mi",.ca fortificaqiide pe ValeaPrahovei,intre Bu$tenigi Predeal. feqele.bisgricestisa cu subtih ironie, celebrele fie mai aitfel!...Dar...vegi'fiauzit voi, ei pop.a.are mini de luar, nu-de dat; el mininci side pe viu gi de pe morr. vedeqi din acestprim capitol esteposterioari intimplirilor relatatein parteaI-a Acqiunea c.it de.binetriiegte Mecetul,feri si munceascidin'greu'canoi..." Saû romanului,scriitorul apelind aici la un artificiu de compoziqie.Intimplarea de la celebrulTristrca,elwul incapabilsi inveqedupi manualele ribufnirea pitimagi a lui $tedeclangeazi popori, discutarea unei crime pasionale, vreriii ;i Davidici, mindregede flecau de la munte caren-a avut parte si sepreoqeascl., sii. Personajule sucamarazilor gindirii pladtudinea exasperat de murit, Gh.orghidiu, sirmanul, inainte de lrn ,,a vrclne,inecatcu pronumeleconjunctive,peritu-le-arnumelesi le piari, ci au mi.nla Cimpulung ;i a Ela, a{lard vizita soqia, pe a-gi doiingei de dii cauza rcscitat cat juvaerde fliceu!" siu, Oriqan, prietenului I se destiinuie permisiei. in primirii privinqa incertitudinii Romanul.Arninliri d'in copildrieseremarci prin arta naratied mai curind un proces mare e iubire iubire: el prin ,,O Clruiaii explici ceinqelege liportretisticd,prin umor.qior.alitate'Creangi a fost un neintrecui minuitor al vorbirii populare:'lexic formarea ei. pentru complicitate timp trebuie Trebuie [...] Iude autosugestie... 9i popular gi regional,,construcqii (f.ya7e) de tip popular, a valorifi."t pro'oerbele,zici asta o face pentru ci iubegti din duiogie, beqtiintii-din mili, din indatorire, ;tii ccri (expresii)populare,interjecqii. Pentru caricierizarea unor personaje s"r.,situ"jignegti, te obigPe urmi incredere. ingeli atita si fericiti, iqi repeqici nu e loial s-o [ii, naratorul are la indemAni zicitori, ex-clamagii folclorice, uieori imprecaqiig.a. iqi tretreptat peisaj. cu un cu surisul gi voceaei, agacum te obignuie;ti Ouiegti $i Apar frecve nt hiperbola,ambiguitatea, jocwl d.e swbtnpelesul, cwainte io"t" a."rgi iubiri' prietenii altor buie;te prezen\aei zilnici. inibugi in tine mugurii oriciror "tc. tca constituieelemente de originalitatea operei. ei. Vrei sucToateplanurile de viitor gi le faci in funcqiede nevoile si preferingele Ia inceput, monoideism, voluntar cJ si ai surisul ei. t...] Orice iubire e ca un Cese acei carese t Ultima noaptede dragoste,intdianoapte riscurile ei. Ci patologicpe urmi"; ,,Trebuiesi se gtie ci gi iubirea are de rizboi lui Gheorghilub.r."",r itept d" viaqi gi de moarte unul asupraceluilalt". Dorinqa de Camil Petrescu diu de a rispunde chemirii soqieisaleesteatat de mare,incit, dacdnu obqinepermisiacerutl, estehotirit sd dezerteze. Conceptulde roman - vezi p.72. caredetermini drama evenimentelor Restulromanului reprezintd,reconstituirea Opera literari Ultima noaptede dragoste, tntdia noaptede rdzboi de Camil Perelativ scurt, de cind s-a intr-un timp consumati absolutului, drama personajului, trcscu intruneste caracteristicile romanului, ale unui riman swbiectia, realizat din jumdtate. gi in prim-plan apar ani lor de doi Ela gi cisnicia pentru pcrspectivaP infiripaidragostea ersonajuluinarAtor, Gheorghidiu. Scrisla persoana I, romanul -stefan sc axeazS, pe doui experienqe fundamentale de viaqi, experienqa iubirii ;i a cisniciei, pc de o parte, si experientarizboiului, confruntareacu moarte", p. d. altd. parte', f 0. Cilirrescu, IstorLt,literatu.rii,xttzine dc la arigini p'irt"i iu preztnl' p. 661.
t t' I L'l'I vl, --
ttl
I frlmintlrile gi sufcringcle lui $tcfanGheorghicliu, rorturarde incertitudine: ilingah roqiasa.orinu(conflictul.intterior): timpulspionindu-i priereni,,lmi!erreccarn ile,urmlrind-o, ficind problemeinsolubile din interpretarea unui gesr, di; nuan[a unei rochii gi din informarealiuntrici desprecine gtidce viziti,lar,rlur," dintre mitugileei. Era o suferingide neinchipuit ."r. ,. hrinea din propria ei subsranqi'., fost . .singuracertitudinea personajuluieraci secisitoriseri iin draeostesi ci a.u fericigicit timp, ca studenqi siraci, au dus o exisrenriboemi. tq; ceputul prieteniei iubit-o pe Ela,intirzia la intilniri, dar"iri"r"ii;ili;,. si-q." lot l:" cl esteiubit ,,atit de pitimag" de cia mai frumoasi mai rivniti studerrte -aj"ii, d.e lairni9i versitate. acliunii p.rimei pirqi a romanului ilustreazi concepgialui Gheor. .Desfdsurarea g.hidiudespreiubirea absolute. D."gost.a lui s-a clidit pe orgoli.r, J'"i ;;;;";C; timr, unitate sufleteasci:,,femeiarc""rt, incepuseseimi f[ scumpi tocmai prin bucur.ia. pe.care. eu i-o dideam, ficindu-md si cunoscastf"l pleceril ".rr"r"al"i; dc a fi dorit gi de a fi eu insumi cauzd. d.evoluprare... Odati cu primirea.mogtenirii lisate de unchiul siu, TacheGheorghidiu,gi cupitrundereain aga-zisa lumeluni, high-life, $tefandescoperi,r"pr"ridurrnlrt.rl ctip al soqiei sale,are revelaqia discrepanqei dincie realitategii-"girre, pe careel gi-o fe'cusedespreEla. Cu impresionanti lucidimte, $tefan Gheorghidiu surprinde aceasrirevelaqie si . deci drama: ,,Mi cuprindeao ne-sfirqititristegi vizind Jn nioi femeia p.'""r" "rru, o credeamaproapesuflet'din sufletui mey, ci poqi si lupqi ." f"aa4ilu inqelegea re gi firi crugare pentnr triumful unei idei, dar in acelgi timp re-qili" rila ra o" iiemnn_gi pentru o surni.,fie ea oricit de mare,si lovegti aprig cu .o"t"l"t . Gheorghidiu descoperi, interesulElei pentru batti,perriru lux, penrru petreceri. le in bandi, or.ganizate de verigoaralui, Anigoara, atricgiap.rrt* drrr, gi^frivolitate' Pehffu snobismul noilor prieteni. Observi .o-p"r"!i" pe care Ela o faceintre el, so.1ul ei, preocupat de filozofie qi dezinteresat de lriiqa si ,nobii dirt noul loranturaj: ,a[..J -ondeni, viaqa mi-a devenitcurind o rorruri conrinue. $tiarnci nu mai pot trii feri, ea".O suferingide neinchipuit a devenitexcursiala Odobesti. oreaniz^te de Anigoarade Sfintii Con-stantin gi Elena.De la plecareGheorghidi., ofiservi manevreleElei pentru a se afla ahturi de tinirul Giigoriade, vag avocar;mare dansator;i rivnit de toate doamneledin grup i ,,aminrelesirai tirziu, 'i-r"i *ort, ci intrusul, in patima apropierii lor, eramêu".Conversaqia -.rli in timpul drumului ii includeanumai pe ei. La O.dobegti, i-n timpul mesei,a avur penrnr brigoriade gesturi pe care$tefanle consideramanifestiri de intimitate: ,,d.."r" credlm cn feireia care ne iubeste are, pistrate pentnr noi, anumite mici gesturi de mingiiere gi frumusege, gesturi cfuoianoi le iem un anumeinqeles si ne e o suferingl crincenb si vedem cd,learegi pentru altul". Descoperi ,,cuuimiie dureroasi" calp',la plinge Pentru ci Grigoriad e ctrteazd"alti doamni din grup : ,,Mi chinuiam huntric ca ie par vesel, rrigti". *t-tl Puteamsuportaprea mult minciuna gi ochii imi deveneau Gheorghidiu igi amintegte cind soqia sai se diruia total, il insoteala cursuri ascultind atenti teze dificile sauil ruga si-i explice iilozofie,iar acum o vedealicrimind Pentruun om superficial Eifrivol: ,,Niciodati nu m-am simtir mai descheiat de mine
77
tmi, mai nenorocit.Am crezut atatavreme ci eu sunt singurul motiv de durere de bucurie pentru femeiamea,iar azi descopeream ci ochii ei sunr garasi plin. pentru altul, ci suferea;i ea,plipindi, ceeace eu induram ros in adinc, de doui e, dar eapentnr un om caremie mi sepirea cel dintdi venit". Conform doctrinei de,la facerealumii, [...] pesrecatasrrofele ,,sotpl gi solia sunt predestinaqi ii, unili gi egali unul cu altul, fagi-n faqi unul cu altul, ca in aciasti viagi, vor fi vegnicia viitoare. E 9i una dintre celemai frumoaseimagini createde gindirea ". Spirit ndneasci". Spirit i insetat nsetat de de absolut,revelagia pe careo trii triiegte Gheorghidiu duce gire liuntricd". Durerea sufleteasci se repercuteazi gi asuprafizicului: ,,mi-erpribugire uscati; capul dur 9i gol si poqi lovi cu ciocanulin el, parci tot gitul plin IIri scurt timp, la alti petrecere ?n ,,bandi", $tefan,carenu sesimteln largul siu, soliei salesi meargS. iSFe' acasi,eanu accepti,de'aceea el va petreceseara in comunei femei de moravuri ugoare pinl,la sosireaElei. Aceastl"Iapfi,, are drept e prima lor despi4ire. $tefanGheorghidiudescoperi cdviagaferisogia saeJte tadeviratchin. Sldbeqte si esrenefericiq dar, din orgoliu, rispindegte zvonul ci cbo viaqi de petrcceri.O va intilni intimplitor, desiadesea frecvenra locuri unde I poate apirgaqi ea.Ela nu ascunde durereadespirqirii, ,,induraparci o sufepesteputerile ei". alti intilnire cu Ela il facepe Gheorghidiu si ingeleagirolul acestei femei in Si: ,,Simqeam ci femeiar."itt" .r" in exemplari.rnic, agaca eul meu, ca " -."lumii, pesteroaredevenirile, hd iirea,ci ne indlnisem de la inceputul amindoi, sI pierim la fel amindoi"; ,,Pentruneineinsi, carenu triiesc decit o sindatd in desffuurarealumii, ele [intdmplirile] au insemnat mai mult decit rlzdecit ciocnirile f,,lle pentru cucerireaChinei, decit girurile de dinastii egiptene, iqtii in necuprins,crci singuraexistenqireali e aceea a congtiingei. $i in organia4gi ierarhia congtiinqei mele,femeiamea esremai vie gi mai reali decit rt.l.l. rirgitor de uriage,al ciror nume nu-l sriu". ester,rrmatd dcarea de alte tribulagii.Dupi impicare, au perrecut o luni la nla, ca alti luni de miere, dar curind teitrcepierturile. Ela nu vrea si aibi La petreceriincearci si-l evite pe Grigoriade,dar $tefanbinuieqte ci sevid
I rn vreo garsomera,
ln februarie,fiinJconcentrar la Azuga,Gheorghidiu primegteo permisie,so.peneagteptate in Bucuregti, consrarici soqia lui lipse;tede-acasi"intreaga noapS.a ficut in mine un pustiu imens, un nucleu de dureri"), iar la sosireaei filrd,alte explicaqii,ii comunici hotirirea de a se despirgi, convins cd ea a ineaga, :cutnoapteacu Grigoriade.Ajurrsese la o ristd, dureroasi cgnvingere:,,Niciofemeiaaceasta nu mi iubise". A doua despirqirede Ela estegi maichinuitoare: rtam din nou, in toate localurile,ca s-o vid, dar daci o giseam,plecamnumai[, ca un cuqitinfipt qi rimas in piept. De zecide ori pe zi deveneam alb ca v^,din catza unui ami.nunr, care ar fi putut fi in legituri cu ea in cea mai banali tre convorbiri. De altminteri,toati suferintaastamonstruoasiimi veneadin niMici incidentecaresehipertrofiau, luau proporqii de catasrrofe"
tf l
I
Clutr oriceprilej de-ao vedea pc Ela,oriceintAlnirecu eaii erabeneficl.Niciodat{ nu o v{zuse in prezenqa altui btrrbat.La un momenr dar,Gheorghidiu afl; ci Ela erte bolnavl, sc grlbeqtesi-i trirniti cirqi, un buchet de flori gi o scrisorici. Ea r5spunde cu demnitate,ascunzind atit stareasinitiqii, cit Eijena financiari. Sprc dcosebircde Ela, carenu ascundea suferinqa despdrqirii, Gheorghidiu, din orgoliu, mascheazd durereacoplegitoare, afigind cind indiferengi,cind viaqa de petreceripc careo duce.Alteori, dedicindu-se studiului filozofiei, areimpresiaci existl ,,o lume superioarl dragosteisi un soareinterior, mult mai calm qi muk rnai luminos in acelagi timp" - lumea metafizici. lntt-o zi, iiutind prin sertare,descoperiscrisoarea Anigoareip,rin careo ruga pe Ela si doarmi la ea,soqulfiindu-i plecatlagard.Era tocmai noapteacAnd$tefan, cositde Ia Azuga,nu o gisise acasi.Cei doi se?mpacisi in scurt timp Ela se stabilegtela CAmpulungpentru a fi mai aproapede locul unde era concentratregimentul lui Gheorghidiu. De la C0mpulung,Ela ii trimite o scrisoare chemindu-I. Este momcntul cu careinceperomanul - incidentul de la popori. Gheorghidiuobqinepermisia,dar ajungind la Cimpulung triiegte dezemd.girea Bl constateci a fost chematnu din dragoste, ci din grija penrru viirorul ei, Ela cerindu-i si-i asigureexistenladindu-i o!"tte din cap"italui de la banci. $tefandevine cu atat mai furios, cu cit afle cftgi Grigoriade estein orag.Riticind pe strizi se intllneqte cu locotenentul-colonel care-i comunici intrareaRominiei in rizboi si se oferi sI il duci la unitate cu trlsura sa. ,,Simtcd sunt intre viaqi gi moarte", iqi spuneel, pentru ci trebuie si piriseasci ora;ul inainte de a o pedepsipe Ela ;i pe amantulei. Pe drum, i separe ci toatepovestirilepicanteale colonelului o au drept protagonisti pe Ela: ,,E in mine o fierberede gerpiinnebuniqi".Suferinqa atroceil determini si plinuiascS, dezefiarea pentru a-i pedepsipe vinovaqi.Nu va reugi si lnflptuiascl acestgind, ultima noapte de dragostedevenindintiia noapte de rizboi, agacum atrageatenqia titlul romanului, Eroul devineparticipantla campani a carevizaalungarea trupelor Imperiului din Ardeal. Noua experiengide viaqi, rizboiul gi permanenta confruntarecu moartea, di alte valori dramei personajului,careva trii alti revelaqie gi alti deziluzie: .D:zma rlzboiului nu e numai amenintarea continui a morqii,micelul qi foamea,cdt aceastI permanenti verificaresufleteasci, acestcontinuu conflict al eului tiu, carecunoa$te altfel ceeace cunoastea intr-un anumit fel". Primele impresii ale mir;iluirii, vegtiledesprearuncarea in aer a unui pod cu soldagi romini, convingerea ci va muri constituieun conglomeratde trniri psihice gi biologice.Gheorghidiu?nqelege cit de chinuitoareesteasteptarea morgii carepindeEte de oriunde. Observi lipsade pregitire militari a comandanqilor, ordinelecontradictorii, deplasirileabsurde, artileriaajungind si tragi in propriile trupe. Soldagi sunt fascinagi de ordineagi exactitatea cu caresedesfiguraumanevrele ina9i gradagi micului. Li se ordoni si treaci Oltul sub tirul intens al artileriei nemqeEti, astfelci unii vid cI un soldat ciruia ii fusesetetez^tcapul continui si fugi. ln timpul unui atacputernic, soldagiiigi ascundcapul sub un pod ori sunt acoperiqi de plmintul riscolit de explozii (capitolul ,Ne-,a acoperitpimintul lui Dumnezeu"). Naratorul esteterorizat de zgomotul asurzitor al exploziilor: ,,ln clipa astaam aWt impresiaci s-auciocnit doui locomotive,cu un zgomot de iad si am vizut doui
revini imediat ca si vedem ci am scipat. Nu indriznim totu;i si dezlipim obra-
intr-un munte de fum. Origan trebuiesi fi fost ficut praf, cu oameule crcscute l cu lui cu tot tot",, ,,I\ervll plesnesc, gi cerul pimintul $l pamanrul cerul se sedesplca, despici,sulletul sufletuli iegitdln a lesrt din trup trup ,,Nervii Plesnesc,
t,
de pimint"; ,,$uieriturile groazniceau cevade garpede fier, de venire intinsi, n direct ameningitol in detunituri memlice,care sunt ca niqte "... cici plesnesc i deasupra ricnetul din rirunchi al intregului fier din univers"; omenescului, m asa,sub cerul vast 9i pimintul nu vra si ne primeasci.Trisnete vin mein noi dar fhcirile nu le vedem,cici inchidem cu incle;tare ochii"; ,,Animalic, neniise string unii lingi altii, iar cel de la picioarelemele are capul plin de sinNu mai e nimic omenesc in noi"; ,,Exploziile,ca pribugiri de locomotive inrouna intr-alta, imi infig, cu lovituri de baros,cuiein timpane gi cugitein miduva inirii"; ,,Creierulparci mi s-azemuit, nervii, de atitaincordare,s-aurupt ca ni;sfori putrede. Nu pot nici mdcarsi-mi dau seamadaci oamenii din jurul meu t mereu aceiaqi,daci au cdzttt,gi ciqi" etc. Din discuqia cu un prizonier neamq, Gheorghidiuafli regulilerizboiului, iar acecarenu le cunoscsaunu le respecti,precuma ficut armataromini, provoaci jertinutile. nu sunt eroi. Asemenealui Stendhal(in romanul Mdndstirea d.inParma, descrierea luptei de tUVaterloo), Camil Petrescucreeazd, o imagine zguduitor de realistda rizboiului. nticitateaesterealizati 9i prin includereain structura romanului a unor fragde ordine militare, a unor extrasedin presavremii g.a. Grozdviarizboiului il facepe erou si-gi schimbeperspecriyaz dramaincertituii esteacum estompatl, locul ei luindu-l dramacombatantuluiaflat clipn de clisub amenintarea mortii. Gheorghidiu e rlnit in lupti, iar dupi insinitogire pleaci la Bucure.gti, unde infrea cu sojia sa nu-i produce nicio bucurie. O observi cu riceali, ii judeci gesile gi vorbele: ,,[...]totusi imi treceprin rninte,caun nour de intrebare... Dar daci b adevirat ci,mi ingali? Daci din nou am acceprat o serie gregiti de asociagii? e o simpli coincidengi,ca de pildi atunci cind am intilnir pe colonel, ca atain viaqi ? Dar nu, sunt obosit gi mi-e indiferent chiar dacde nevinovari". :Serisoarea anonimi p'ecareo gisegteil ingtiinqeazide infidelirareasoliei, precirdu-i momentelerendez-vous-urilor:,,Cen-asfi dat altidati pentru ca'si am cerineaci mi ingali. Crrm agteptam la pindi, cu fruntea arsi gi pumnii crispaqi". Deznoddmkntul aceStei drameestedespirqirea. Trecut prin experienga rizboiui, Gheorghidiu e calrrtgi privegtecu luciditarein urmi: ,,Mi gindesc halucinatci fi putut ucide pentru femeia asta...".Ii deruiegte Elei i-ncno sumi ca aceea pe 'e Ela i-o cerusela Cimpulung gi casele din Constanga. Ii scrie ci-i lasdrot .ee" existi in casi, obiectede preg,cirti, lucruri personale, dar ;i amintiri, ,,adici,tot utul". Ca ;i iubirea lui Ei despdrtirea esteabsoluti, $tefanrenunqand la tor, de totul, desprinzindu-se cu torul dd povestea lor iubire. de "anulind Coffiawl interior se desfisoarl pe fundalul unui conflia exterior, realitateaso-polidci a vremii, pe carenaratorul o reconstituie cu un acut siml critic: dezbarrilepolitice din parlament,lumeapoliticienilor;i a afacerigtilor reprezentatide unchii ache;i Nae Gheorghidiu, de VasilescuLuminiraru, discuqia din uen (?n timpul oriei la Curtea de Argeg),participarea Rominiei la Primul Rizboi Mondial.
*1
lsr
Orntrl curi6s trdgeacu urecheala cccacc se auzeadincolo de u|i' l)up.i un antrctriment dur, abia isi mai *dgea sufletul' Sc hotiri sd *agd un Pui de sornn' Vizindu-l pe margineapripastiei, 4 tras o sperieturdgtozavd' a III-a, numirul s.ingular, B!r.ru.l 2.lwi - pronume personal,persoana 11as99lin' liudabile (cazul genitiv) / Lui i s-a ior-" accintuad: i"t".tgia /zi fusese incredinqato misiuneimportanti (cazul dativ)'.. literari.a luiMihai Eminescuteprezin' lwi - articolhotirit, proclitic:^Creaqia ti contribuqiartmheasci la patrimoniul cultural universal. 2/ cerul Sipdm^,ntwlalcituiescun templu maiestuos. 3. imi pdreal/ c5" P, - propozigiesubordonati predicativi. ' 4, lntr-o fracgiunede secundi se produsemiracolul' Era o irac;ie cu mai multe zecimale.
I
f)lementelede originalitate decurgdin conccplia scriitorului despreliteraturd' lut din idcalul sdu artisic de autenticitateaflrmatin eseulNoua structurdSi opera inregistreaza ce ceea aud, ce ceea vid, ce ceea decit nu descriu MarcelProust:,,S1 careo?ot povesti"' singurarealitate,pe ce gindescen... Aceasta-i riiluiif" *.1., ".." Din mine inpsibologi,c.... rnew conpinitwl mele, ijii u..rrtr -i'realitateZconftiin{ei senzaqii, mele propriile decit descrie pot r,., ..r. i".. a9 ; pot ie9i...Orice ;r;i; intAi..."r. la decit onest vorbi nu pot Eu Persoana p.opriil. rneieimagini.
l, tntunericvs. lumini a incepevs. a sfirgi, a termina, afinaliza etern vs.vremelnic,temPorarrtrecitor, efemer,pieritor cel dintki vs. ultimul 2. fu - verb predicativ. 'n-a fost- ,terb Predicativ' era'verb predicativ. nu fuse - verb Predicativ. e (stdpknul) - verb coPulativ. la modul supin'. 3. - de vdzut - subiectexprimat prin verb iitoi nrpt"re - atribut adjectivalexprimat prin adiectiv,precedatde articolul adjectival. iatd - predicatverbal exprimat prin interjecqie'. '*itt -'""iplement .irc.r*rtattiial de mod exprimatprin adverb de mod. priceapi" - propozigiesubordonati atributivi' 4. ,,s-o ',,Caii int rtt.ri" ca o mare feri-o r^zd" - propozilie subordonati cir"r^.rn de cauzi. cumshnqiald vaza" - propoziqiesubordonati atributivi' s-o ,,Care '"Cu- propozigiesubordonati subiectivi. din chaosfa." *n-i" ,,iari el devineTatil.,' - propoziqiesubordonati subiectrvi. B. 1. Dupi atita efort depus, trdgea n(d'eid'eci va reugi' Seibserva pe t.tett .n* ju-atorii trdgeaude timp' Penrru fiecarefapte reprobabili, orici om trebuii tras la rdspundere.. Vinzitorul se obiq.tuii. sd-i tragd pe sfoard pe cumpiritorii neatenqi' Mi uimea cum trdgeafoloase din orice situaqie'
pentru to1i,Editurn Mincrva,BucuBitrliotcca r Orrrnilpcrr.cscu, Eseurialese, antiteze, |'eze gi, p. 22, l ci rti ,l ()71,
la munte. Doui skmbetela rind mersese zhrnbete' apiruseri feqele copiilor Pe
,, c.
" 1-. 1r,conrinuarearitudinealiderilor sindicaliera de neingeles. sponsorizdriitinerilor muzicieni' Agreezideea 2, . in citeva zile succesive. 3. SJanunqi averse ",.
I'
Subiectulal III-lea
i din perspectiaa l. Tebnicile muncii cu cartea, formdrii capacitdsiide receptarea 'ulwi scris ! mesaiulut scrls , ln lecqiilede limba gi literatura romini integrate,famlliatizatea,orientareain sem-
;il';;hrt
iil;;ii;;;;].,
li i. *-""icare despreconstruireacomunicirii orale 9i scrisecu anumristice,a cuno$dnqelor repere. 'iiinr.ttit." ale lectucomPonente textelor literaretrebuie tealizateurmltoarele explrcatlve: , Titirea integrald a textului literar: prrn.efortpropriu, individual, textul literar, citireazd, - i"rai, ti.""?e elev descif reain s,oaptiurmlrind rezoliare" .rrof ..ritrg., de exemplu: si identifice cusaunumelepersonajelor necunoscute 9'a'; vintelegi expresiile - citirea integiale cu voce tare a textului de citre elevi; La.clasaaIl-a, fragmentele o citireape fragmente Ei analiza acestora. :""J:ii!] ,
decu formarea seTmbini eidezvoltarea '".t."; strnqeror cunogtinqelo a elevi, citre de insugirea, prin orah gi scrisi
personajele si recunoasci 9i :."Poeleviirrebuind Sriirt didactic, literar texftl delimiteze si invaqi elevii III-a, a ln clasa textulnarativ. ".rr."r.a textului al constitutiv element ca diaiogul identifice si i.fi." i;?;F;" 9i ii;;;;:tJ*
t2 l
I
llilt'ilriv' lrt clas,r ir lV-a, clcviiidcntifica rlctcrnrinanlii spaqiali qi tcnrpolali ai ,rcliunii, rriisiturilc fizicc i moralealcpcrsonajclor; o ltrtttcstirea rtralda textwlwinaratia (clasaa II-a) gi formwlareaplanulwi simplu rlc idci (clasaa III-a), a planwlwidizaohat du iarigt^ra a IV-a); planwlwi de id.ei, planwl simplw(clasaa III-a), planul d.ezaoltat ' scric_rea (clasa l lV-a); t c'itireamodel cfectuati de cadrul didactic; o utnuersapia generalizatoare pe bazatextului o c'itireaseleaiz.td a rextului literar; o J'ormularea mesajwlwi texrului literar; t citirea integrald de incheierea textului literar; ori de cite ori esteposibil, se poate realiza citirea dramatizatd, foarte agreatd de elevi. literar; . cxcrciliudc alcituire a unui text folosind: expresiicarecongincomParaqii; figuri.de stil inviqate; anumite expresiioferite ca suPort etc'
Irg
anumitccu. cxcrcitir.r intr-un tcxt clatli sc ccrcsi inlocuiasci tlc sutrstituirc: nrc/atrtouimc vintc ctt sinotri ;
modernecare Penrrustimulareacreativitigiisepot folosi mijloaceaudio-vizuale optim. un climat educagional asiguri -- "R1," elevilor sunt comcreativitatea activitiqi de invlqarePrln careses-ttmuleazi intuitiv (pebaza suport cu aif".liJ. ini.p.rd.ngi.: de la compuneri p";;;ii;gr"i narative9i decompuneri ie ilustraqiiigi ,rporrl"rical (iuvinte gi expresiidate),la t1U9compuneri la a"i, compurrericu temi/titlu indicat, cu'inceput/sfarql, scriptirne titlului,la a temei;i fiU.'i"r. iniqiaiiueielevilor (de la alegerea ;;:T";;il;;'d" " tipul de compoziqie). cel marlare,eaaluarea" 3. In sensul --"i --- -:-----" r caremisoari naturaqi nivelulpergrproouselor proceselor - vizeazS,totalrtatea formanqeloratinsede eleviin invilare; cu obiecti- apreciazi-er.r* in care rezultateieinvlqirii sunt in concordanqi ; vele educagionale ProPuse vedereaadoptlrii celor mai bune decizii educa- furnizeazi'datele ^...r"r"-in qionale. influenqeaziinviqarea. Evaluarea viabilitatea,9i anucareisi dovedesc ,. folor.r. metoderradiqionale ir, complementare' "u"lu"r" alternative, qi metode probele scrise,probele orale gi pr".ii.. me "'"ff;;;-.i;i;;;;.i; diferite tipuri de evaluare de r;ri*,r. foior"r. ca instrumente itemi. '-comPonenteale unui instrument elementele i" ttry:--fS@*rlr!!gf9P.{ezi14 de evaluare. pot fi: Acegtia intrebiri; simple grafice)urmat de o intrebare; (cu sau fera elemente - t.t "n.rnq gi probleme; - exerciqii - intrebiri structuratesau de tip eseu' de mai sus' dar 9i tipul de rispuns elementele lttt-l*rl,-!:yil:"Prezintl;i attePtat' piriea?e"ului, deci item =.tntrebare+ rdspuns .gt$ili?i" itemilor estepreFormularea obiective. mrrlte mai ,", Orice item testeaz1.6.ri cedatl de formularea obiectivelorce vor fi tesmte' Tipul itemului estedeterminatde patru factori: - nivelul gi tipul de rezulmte aleinviqi'rii; tesconcreteprin carepot fi valorificaterezultateleobqinuteprin -.a"fitlqili cu ltemll resPectlvl; tarea elevilor carevor fi testagi 9i specificuldisciplinei; - caracrerisricile
1 +- fi 7 _ ,@*
lrt gcncral,texteleliterare se studiazi in unirigi de invigare,mai multe lecgii,cel pulin doui lecqii. Prin texteleliterare se imbogiqegte gi se activizeazd"vocabularul elevilor; acegtil iqi insugescsensuri conotativ-e al" unor cuvinte9i.*p..ri;, sinonime,,rrrlrri-" i;i orrtonime.Elevii pot memora unele expresiicare le-ru plecur le por i.f"ri r" 9i vorbirealor curenti. l)rin.povestirea orali 9i scrisi a textului lirerar;i prin formulareaideilor principa. lc,.clcviii$iinsugesc srrucrurigramaticale, igi formea^zi gi J";;i;t;;;i#;;;:; Texteleliterarestudiate Pritnare. pot constituisuportpentru diverse dp"ri a" "o-p"".r;. 2'.ln lecgiile de limba si literaturaromini crearivitatea elevilor poate fi stimulatii prin activitigi de ?nviqareagr-eate de elevi,de pildn si compuni o convorbire reIcfonici saf. printr-un J9.^*d9 rol: ,,Report"rrl gi i"i"l"i.""qii,,, ,,GhiJ-i" rrruzeu/Gridinazoologici". in funcqie de nivelul clasei, seacordi r rlr; rro-"i puqini libertate de inigiativi copiilor. Daci estenecesar, -"i creativitarea poitc fi stimulati gi orienrati prini-un plan de idei, sub forma Je intrebiri: "..tior" Reporterul: - Cum te numesti? - Unde locuieqti ? - Ce aptirudini considerici ai ? - Cum igi petreci timpul liber? - Ce reprezinti sporml pentru tine ? O caracteristici.aacestuijo_c o constituieposibilitateaschimbirii rolurilor a ;i antrenirii in discuqie a mai multor participangi. Alti posibilitatede a stimula gi valorificapotenlialul creatival elevilor o consri. tuie compunerilelibere nararive,descriptivegi mixte. Pornind de la textul literar narativ, li se soliciti elevilor si-gi imagineze ale intimphri;i personaje saualt final. Creativitateasepoate dezvolta si prin diverseexerciqii lingvistice,de tipul:
ul
pcntru Prriccrarca gi rrdrrrinistnrr"cir ircmilor,ca gi pcnrru admi_ ::l::11.:,:ctiv q.r prclucrarca rczultatclor obgitrutc. .,ntstr.ilrcA , ( itstlrcarca itcrnilorsc rcalizcazd,pc 'f bazamai rnultor critcrii,ceimai importanti liind: obicctiuitatcain notare tipui de rdspuns o;;ripi*.--"$ r l)irr punct de vedere al obiectiaitdpii tn notare, {g!$iisc-qladlliin urmiroarclc carcgorii gi subcategorii: (l) itcmi obiectiai:
lru
TESTUI,4 SubiectulI I Tesrament de Tudor Arghezi
corect-incorecr); : :: alcgere 1:!:l: multrpli; _ f:l trcml cu - itemi de tip pereche;(2) it emi semiobii aia i : - itcmi cu rispuns scurtl - intrebiri srrucrurate : (3) itemi subiectiai: - itemi de tip rezolvarede probleme; - itemi de tip eseusrructurat; - itemi de tip eseunestructurat. t.ln funcai.e de tipwl d.erdspwns atteptat,itemii se clasifici astfel: (t) itemi al ciroi rispuns irt. r.[..irt a"rr-o tirriJ"'"ptir"i, (2) itemi al ciror rispuns trebuie.l"bor"ti. Exemplificare (1) Item obieaia de tip perecbe eleviivor fi capabilisr aleagidinrr-o listi adjectivele ' obiectiv de evaluare: potrivite penrru substantivele indicate. _, Enunq:Alegegi din coloana B adjectivele potrivite penrrufiecaresubstantiv , din coloana A. A.
oameni pisiri copil vestmi,nt
d"111(,1de"irat-fals, da-nu,
B. scund
cdldtoare inalqi mtcr cintitoare inqelepgi albe alb mic ascuhitor
(2) Item subiectia 'obiectiv de evaluare:elevii vor fi capabilisi prezinte trisiturile unui personaj dintr-un rext narariy studiat Enung: Prezinti principaleletrisiruri ale personajului...
| [)intrc ircesre tipurr' clejtemi sc aleg dtxrrii
Genwlliric cuprindetotalitateaoperelor literare,de obiceiin versuri,in careeul atitudinilefaqi de lumeaexstirile sufletegti, direct sentimenteie, creit@@rime terioari gi faqnde transformirile saleinterioare' Arta poeticdesreo operi literari carecuprindeun ansamblude preceptereferi,; poetici. toarela creaqia in poe'ji - arte PoeTudor Arghbzi gi-a exprimat convingerileartisticeadesea, tice, unele a;ezatein fruniea cite unui volum, in eseuri;i interviuri. Poezia Testacare deschidevolumul Cwvinte potriztite, apdrut ment estearta poetici argheziand 1927. in Ewl liric aparein ipostazapoetului congtientci menireasa estesi lasecarno;i^r" r"ptrrrnti o inilgarepe treaPtaspiritualitigii. i;i implinegtenirevalori 6stetice niscuti din ,,searardzvrdtitl", din idealurile stribunilor care prin cartea te menirea luminl, s-auinilqat pe treptelevieqiidin ,,ripi gi.gropi adinci". iegit la ,pe brinci;ru vieqii depozitarul este ,,robilor,cusaricilepline/ De oseminteifoetul 9i aspiragiilor tezaurde istorie ;i spiritualitate,cartea a acestui Ca purtitoare m]ne". le virsate-n poetuluidevine,,hrisof' gi ,,treapti" pentru urmagi.Procesulde transformarea bu,,sain valori spiritulle implici trudi, sudoare;casi se,preschimb-e nurilor mareriale pa-n condei Si brazda-n ielimu5,,/Birrinii-au adunat, printre plivani,/Sudoarea muncii sutelor de ani". La rindul siu, poerul, in laboratorul lui, trudegtela fiurirealimbii poetice;printr-o indirjiti gi indelungatl striduinli, din graiul ?:"-1+"Tnuri pentiu vite" plimide;te ,,cuvinte potrivite",- sintagmi care semnifici limba poeric; Si defineftevolumul in fruntea ciruia se afli poeziaTestament. ' Prin abundenF de verbe: ,,amivit", ,,frimantate", ,,ampreficut", ,,ficui", ,,am preschimbat",,,torcind", ,,si-mbie", ,,si-njure" 9i de metafore: ,,cuvintepotrivimuguri si coroane"' ,,veninulstrins te", ,,leagine';, ,,visuri gi icoane", ,,din zdrenge, creaqiei miracolul la iveali iese miere", Poetice. [,,.] ' morqilor 4i1."?de piatri" din ,,cenuga IJniversulpoetic se-nalglca ,,Dumnezeu (urmagului) de datoria aminiind poale", iumi pe doui ,,fiului" inalt, cu tri", ,,hotar a creaqiei metaforici definigie o ripiezintFt Versurile Poetice. a-i continua opera. ,,Dumnezeu"6stesimbolul spiritualitigii, epitetul ,,depiatrl" sugereaziduhul pottic ridicar din factorul rerest;u,cele,,doui lumi pe poale" pot semnificacoexisten- ta lutului, a materialuluigi a spiritualului, prin carelutul se transfigureazd'. Cealaltl componentil a ,,cdrqii" , a poeziei,esteconqinutulei ideatic' sentimente tr: identificl. ,,Durereanoastri surdi gi amaliriCse care eul cu si aspiratiiale omului in armonia ei, acidul care-lfacepe sticare conqine, de fI" ievine sunet ,,vioard" $. pfin si se zvircoleasci, simqindu-i lucrarea corozivd: ,,a ittcat/Stdpinul, ca yn laP cu sensullui social,ci cu injunghiat". Cuvintele ,,stipin", ,,rob" nu trebuieinqelese
a6
I
t rl t'orrot:rtiv: cititorul,ccl cirrclcc(:pteirz,i ,,stlpinul" esLc poczia,iirr ,,robul"ccl ( Jr('.;r crcrt-o prirrsr"rfcrinqi;i rrspiraqii -,,striiburrii",,,bi.trinii"gi poctultruditor. Arglrcz.i a dcscopcrit frumuscqi pocticoin spaqiul urirului gi al degradan_'l'ttclor trrf rri;.eslceclcptul aga-numirei a uritului" pe c".e a reprezentat-o ,,estetici genial lritttc:cz Charles Baudelaire (in volumul Florile rdului). Universul uritului lrtretttf rgr,uc clcl'irrit in poeziaargheziani. printr-o suiti de metaforeinedite: ,,Din bube, rrttr.cllrritrri si noroi/Iscat-am frumuseqi si prequrinoi./Biciul ribdat se-nroarce in , trvinic/$i_izbivegte-ncet pedepsitor/Oarrit"vie-a crimei tururor./E-ndreptiqirea r'.rrrrurci obscure/Iesitila lumind din pidure/$i dind in virf, ca un ciorihin de rrt'1ii,/l{oclul durerii de veciiintregi". lrr fragrncntulcitat, ca de altfe'iin intreaga poezie,aproapefiecarecuvint devirrc rrrctafori,verbele,abundente, exprimi fascinantulpioceJde poetizare a vieqii,a sirrrlirii.Ei.gindirii umane,de nuntire a inspiraqiei (,,slova de foc") cu rruda geniali .r poctr.rlui creator al unui univers spiritual (,,slovafiuriti"): ,,Slovade foc g'islona f .ttrritri/Irnpirechiate-n carte se mdritd,/Cafierul cald imbriqiEatin cleqte./Robula scris-<r, l)omnul o citeqte,/Fir-a cunoa$te ci-n adinculei/Zaceminiabunilor mei." Vcrsurilc finalepotent eazS, semnificatia termenilor-cheie r ob - domn- b wni (strd"lrurtii, batrini-i),cei trei factori implicaqiin arta creariei:depozitarii,sursi de inspi| poetul, fiuritorul de noi universuri spirituale,,eceptorii,consumatoriide arii, ^\ia, crre vor.fi rulburagide mesajul;i de frumusegea ei, dar nu vor putea pitrunde in ,rd;rncul laboratorului 9i al semnificaqiilor. Mesajulnu esteinsi pentru cititorul inocrrlt, pcntru ,,domniga intinsi lenegipe canapea". Originalitateapoezieiconsti chiar in forma de tesrament (titlul si primele doui strofc) in careestescrisi, in viziuneaasuprapoeziei,in lexicul inediq de o prt.crccxpresivi prin cele citeva cuvinte populare,prin conotagiilecontextuale: -"r. nur.ncroase.metafore, (,,caun gap comparaqii injunghiat", ,,caun ciorchin de negi", ,,ca f.icrulcald"), epiteteadesea in dublete,unelecu sensde personificare (.seira rizvrltiti" - de fapt, tot metafori -, ,,durerea noastri surd; ii amard",,,izbi,veste-ncet pcdcpsitor",_,.raTura obscuri.", ,,intinsi lene;i" etc.). Sintaxapoetic; poaiU gi ea flfrlprcnta originalitnlii:inversiuni(,,Pecareascultind-oa)ucat/Stipinul caun qap injunghiat", ,,Intinsi lenegipe canapea,/Domniga suferi in ."rt.r ,,cartea fiulc, o treapte"r -."] s.a.)enumerag.a.), repetiqii (,,amluat", ,,ampus", ,,cind...cind" -.r-i, qii ctc. Versificaqia contribuie la crearca armoniei acesteipoezii: versurileau mdsurr dc 9-10 gi 11 silabe, rima esre imperecheati, ritmul -iambic.
l8 tlcr acccrl ttitr"rdirti, cclorclouii cir!utttsc,risc ilrrstr.rtit op()Z.ilie,;rrnplu llrilt tttctrr[t,rc sc collturcaT'i 1t-, co'-tt"xt lurnii. tttistcrului a rug.u,r."rc ircccir.li ll tillncr !D()rlrc $r cum aqa paradisiacd, realucifericdqi cwnottterea : cuioaste ,,lutttirl:r" tl,trul tttctirf'orci racunoagterea iparc i,.,opcra filozofici a lui Blaga.cunoaqterea,paradisiaci.este prin intuneric"; de aicuns/ in adincimi [i',r,r.fer;o,]",,rrrgrrrrnivraja nepitiunsului tainade careestepatrunsunisugereazi poetul aonorrriua nuanqc cu cuvlntc Dntru tainei' La polirrrf. ,,l""rina alrora" refuzamisierul lumii, ,,sugrgm.a" larmgcul cu o debuteazd Poezia liric. a eului lul oprrcse situeazi nizuinqa de cunoagtere mincu nu ucid/ lumii/ si a minuni corola de a" .r.Ji"qer ,,Eunu strivesc ,.fJr*". din multitudini de taine,este seconstituie cunoagrerii il;;;i.;i;;... u,rirr.rr.rl-rupur forme: ,,flori, ochi, buze ori morO ,,."r"ie a" minuni" ; tairreleau celemai diverse in frumuseqea umani lumea 9i commetafore cuprinzindu-se tnl',.,t.",prin aceste plcxitatea ei. careinseam' Eul liric esteaiciexponentul tip de cunoastere al acelui lucifericului,
lua. mi,iunia lumii":.,,sporesc-a ni i'treqiner"", 'raielrci "aa'J#Jr;*;;;i;i'"-"."r"i.i micgoreazi' luna/nu albe ei cu inii taini/gi-nto"rrr"i ,
Eu nu strivesccorola de minuni a lumii de LucianBlaga
".rzare/ctt imbogiqesc ;i euintunecata trcmuriroare/mire;tegi mai taretainanopgii,/aga fiori de sfint mister". larei '''"E;;;;;il*ilJ."r"r expresionistal permanenteiraportiri a poetului la dimen,,tot ce-i ne-nqedevenirea universului,de aceea cosmici, coplrta; la vegnica Siunea in univers ies/seschimb;-n ,r"-rrt.f.suri gi mai mari/ subochii mei". Menireapoetului mlnugr mal in taine;i maiprofunde transformindu-le ist. d. a potentamisterele, pentru.taimeniri p.rovinedin dragoste unei asemenea ;;;;. ili;-Ei-i*pii"ir.a trpul gi ochi flori gi iubesc/ eu 9i buze 9i morminte". Prin urmare' nelelumii, ,,cici fel aseintr-un poetici' eul liric estecunoagterea da .rrnorgi.re cltre "er"i.gte ""t" mlnltoare gindirii magice. utilizat'Verestesubliniatigiprin.registrul.verbal Opozitil luciferic-iaradisiac seopun ,,iubesc") ,,mirestei',-,,imbogdqesc", o .o"ot"gia poritivi (,,sporesc", bala-.t" celor cu o conotaqi;negativi (,,sugrumi"-,,,mic9o.r-eazi")' urmireqte f luxul afectiv 9i p oezia Veisificaqia l1n?tr"ri in."g"le, "lbe. "rt.,"rir liric. scurt avind rolul de accentin discursul idcatic, '-"i;; versul sa: ,,veacuride-a rindul' filo;;;;.;;;;;i;;.H"g" ""pli"i.atitudinea lumii. Astizi filozofii n-o mai zofii au ,p"ri, ce lro, prrt." odrii pitrunde secretele ci nu gtiu qi nu pot si gtiu ce mi bucur insr ;;;J,;i ;il pfa"g a.'r,.p.rtinq"loi. nu sd aV jurul numai meu, cici Pot proiectezin mt'sterullumu sunf -un eu si luirrrriL din mai intime necesitiqiale.vieqii cele 9i din tnpelis,un rost gi vaiori, care-izvorisc cula bucurie cu renun! aceea de creator un sdfie duhului m"u. o*ul trlebwie " absolutului. noagterea
Conceptelegen liric ;i artd poeticd- vezi p. 85. Eu nu striaesc corola de minwni a lumii deschide primul volum de poezii al lui l,ucian BIaga,.Poemele luminii, apdrutin 1919.Poeziaesreo arri poetici. Discursul liric se consrruiesre in jurul memforeilurninii,""" car" di titlul intregului volum. Relaliainrre ,,lumina mea"(a eului poeric) gi ,,lumina altora" estede
in dulcelestil clasic de Nichita Stinescu
Conceptelegen liric qi artd poeticd- vezi p' 85' 7970,,,aratl'unNichitaStinescumaita V.[*'"ii"\rlceleriiltlotit,apirutin retoric. un ochi lduntric se deschide9i mai p.ttt.t, dru li ,.rrti-.nt"l gi, pini la ,rn
3!l
tiv qi cu tr nrctaforirnaiabruptd, Nichitasun.r.u prrnJi. u"rrrrri .tr-ut q; lcrrltclriliVicircscu"$ivarsi cu.preficirorielacrimiin trigt. "i-"11"i lalrric"..-""9i, J. ,;-" cririiul Eugen simon (Scriitiri'r:iia"; de ozi, ry rr,ri".,. ;rlitrtc rafinari", definegte sul pocricdin accst volum. l)oczia,carea dat.titlulintregului volum, poatefi interpretati, deopotrivi , caerotrc'l 9i ca artd poeticd, iubireafiind o .al. i. cuno"gr.r. .rniu.r, al'creaqiei poetiii cc. lrrtilnireacu iubirea,a eul liric o exprim; ,,in dul."ie ,;ii.i;i.;, ,,povst" -cirei clevirtcinspira.qie. Iubirea insumeazi frumosul din toale r}.r.t" *;rr."qiii.,;;;"1 rialc qi spirituale,toate configureazi evolugia ,,idilei...e;;;;;;;; 9i id""l to;;i;. "D;; iubid ;i muzi, s-aplam;dit ,,dinti-un bolo""rr;;, ,dirrrr_op^rer" ; 11v11ra.', .rccstc sintagme metaforizeazd,inefabilul ^^^r;;; feminin gi poetic.versul ,,p"r^rrl ti" il;;;l reperarde patru ori (laitmotlz), sugerea re iu'6irii ,i;;.;;;;i; '-r,rj:l.ti'j rf tccva,in.slerapoeziei; de asemenea, ^p^ti1i^ clasic,'o poarti iarcadulcelui'stil ..renronic pi curtoazre. """-" Strofa a teia exprimi revelagia poetici, iubirea devine muzd, ce se va rransDune i, vcrs.printr-unfenomende.rransfigurlTj ,o secundi., o ,".""aa/irr;i;i;;i;; revclal-ici] / eu l-am fost zdrit in unia./ El avea.og."ri f""aa.z Inima incet mi-afundi". cuvintul wndd semnificidubla reflectare il;;ll";;j;poi in poezie,;"iu.r_ surilc au valoare incantatorie,-prin care se pregetestetrrrri.rrd"rrtalizarea dupi scufundarea adinc in inimi ;i dupn anihilar." titfig"rilor;i-"eilil;ffi. .;;""sirc blestematisi zeiasci a.creaqiei (,imi-este fo"ri. re"'.j,Jrpe;;r";;t;;;;;;5; cretuluiin abstract. Starea d" r"_rpi;. .;n b";4;J"il in actul creariei sale, d clrr_gi ipostazade damnar, exisrenri gi in poetica cu care se incheie discursuliiric .rt" "r.ti"i. aceea acontemplatorului: ,,Stau - .lpostaza i1ti1s ri lung''.Sub oriz,ontulpoeziei,,,pe sub soarele pitic, aurit si .rr il: rubrrea, desrrreci.roare, -oz"ic.. trece,.,.nasre ,,pasul poezie, de viage poeru_ il.:.t"t:l-"B.".e lur; ,,eu ramin" consemneaziabsolurul pe care-l ..t..i.9t" eul creator prin iubirea-muzi gi prin crealiasa- poezia. Sttu.tnt"l, poeziain dulcelestii clasic esteclasica, cuprindecinci catrene, primele , doui strote cu aceeagi monorimi, in celelalte rrei strofemonorime diferite,i*i u.rrul iz,olat,,Pasul treceeu rimin", vers concluziegi versul,t doil."-,,p"sul tru i. a"*"1_ goari", vers laitmotiv, conferS. modernitatepoeziei, amintind d,e^tehnica simbolistd. poem, Nichita stinescu ne surprinde,igi relevi i""p"ir"bll.i.;; $i prin acesr tcnle creatoare, atit.prin intuigii gi.viziunipoetice,cir gi prin instruirente jongleazd, genialcu ideile gi cuverbul (slovapoetici). ' ' "rtirtice;
itl 'l ccst cv d c i d c i , d a r c c c ue c donri nl estcj ubi l rrl ,i a;;i : c l' s t lr ic oll8c s ti o n a tc afcctarc,r ttrrt'i. trtitri srrfcrirrlccroticc. Sub accstaspcct,pocrrrclcigi rneritltitlul. ivtai rp..uio
2. astlt'l ,rtlvcr [r dc nroc{. rtritt' nrljcctivprouou'ronxl nchoti,rit. Jc -- pr()r)Lurrc rcflcxiv. inlduntrwl(sticlci) * prcpozitie
3. ln text, a fi este verb copulativ. Intre aspectulBucureqtiului;i al Parisuluiesteo deosebire ca de la pimdnt la cer. (aerb predicativ) Pelt^1 apor-tulsiu la dezvohareaaeronauticiifwsese rdspldtit cu prerniul Nobel. (verb awxiliar)
4. ,,si procedeziastfel" - propozilie subordonati subiectivi. sticle" - propoziqiesubordonati cornpletivi ,,s{.spargigitul pregioasei
lnolrecta.
de un ciocan" - propozigie subordonatisubiectivl ,,si sefoloseasci depusese intariseri ca piatra" - propoziqiesubordona,,cici substangele ta circumstanqialide cauzl.. B. 1. Anual se decerneazi premiileUNITER. A apirut ,,Anwarulastronomic". Nici in situaqii dramatice nu-qipierdearapiunea. isi lua ratia zrlnic|.de vitamine.' 2. mai - adverb de mod. lui - pronume personal.
3. Acuzagia tmpo*ioa fiecdrwiadintre delincvenqi era sustinuti cu probe temeinice.(atribut pronominal genitival) Dorirya lui estede a cdntala pian. (nume predicativ exprimat prin verb la modulinfinitiv)
Subiectulal IIJea
.
A.
l. a proceda:a acqiona, aface. prelios: valoros. bdgared.eseamd:arenqie, griji, precauqie, prudenqi.
lj-
c r
t
I
t:
4. Locuqiuni: . swbstantivale:bl,gare de seami, aducere aminte,luare-aminte. n verbale: a ducecu vorba, a facecu ochiul/mina , a da de-adura, a da mina, a-gibiga minqilein cap,a da bir cu fugiqii,a-gida seama, a-giaduceaminte,a o lua,razna,a o lua la goani, a spila putin a, a o facelatd", a aveade gind. . adjectiaale:de geniu,cu minte, cu stare;(betaie)in lege,cumsecade, din cale-afarl,. . adverbiale: calea-valea, cu de-asila,cu totul, din nou, pe neasteptare, de-a gi aga, cor la cor, 'pururi, din cdnd?n cind, din cein ce,pe ici pe colo, aga pas c,upas, cu dinadinsul,intr-adevir, gata-gata, mai-mai, de jur imprejur, de aceea, nu de alti s.a. C. 1. Vroia si continue colaborarea cu cigtigltorul concursuluide urbanism. 2. Orice artist igi creeazd, o lume proprie.
:! I
}il. I
s0l
.1 .Itt t t t t t t t ; ir ' t r vl iit or i rl r" c v i s tc ,,1 i )ri c tc rtirro i s tri " vi r i l l )i i rcaun i rti col cl csprcrctcrrrc:l ccl u lclor. ll(:t
Strbicctulal III-Iea l. Mctode de evaluare Siinstrwmente " !lr'i'"q4c'r'j;d1i;4d$.-ir'!

I rr cvaluarc se folosel c :
c metodetraditionale: -- probclescrise; - probcleorale; - pr<>bcle practice;
\i . mctodealternatioe/complementare : * obscrvarea sistematicS. a comportamentului elevilor; * invcstigaqia; - proicctul; - portofoliul; - :rutocvaluarea. Mctodele tradiyionalevor rimine mult timp metode de evaluarefrecvente.Se ptrrrc problemaasiguririi unui echilibruintre probelescrise, oralegi practice. Probd inseamni orice instrument de evaluareproiectat, administrat 9i corectat tlc:c:rdruldidactic. Probeleorale reprezinti metoda de evaluareutilizatd, cel mai des in clasi. Prin ,rccstc probe se realizeazd.: - interacgiunea directi profesor-elev; - flexibilitateamodului de evaluare: posibilitatea de a alternaintrebirile in funcqiede calitatearispunsului; justificirii rispunsurilor; - posibilitatea - evaluarea comportamentelordin domeniul afectiv; - feedbackulimediat. Pentru realizareaprobelor scdse trebuieindeplinite urmitoarele cerinqe minime: - stabilirea scopuluiprobei si definirea obiectivelor operarionale; - alegerea tipului de item corespunzitor fiecirui obiectiv.In aceeagi probi scrisi esterecomandabil si sefoloseasci doui-trei tipuri de itemi; itemilor, respectand - scrierea principaleleceringe; - elaborarea adecvatia schemei de notare(analiticisauholistici); - comunicarea si discutarearezukatelorcu elevii 9i pirinqii; - proiectarea unei strategiide ameliorarea dificultatilor constatate. Probelepracticeau o aplicaremai restrinsi in cadrul evaluirii. Prin intermediul programei,elevii sunt informaqidespretemaricalucririlor practice. sistematicd d.comportamentuluieleztilor in timpul acdvitiqilor di,,Observarea d acticeesteo tehnici de evaluar e carefurnizeazd. o seriede informaqiiutile, greu de obqinutpe alte cii".1
I Stoica, Adrian, Eta|uarta scolar,p.I25 1trttgresu.lui
(ladrul cliclircti irr: i nl'orrr t:rqii nccstc c irtrcgistrcirz.;i (calitativi); - figadc cvaluirrc dc clasilicarc; - scara - lism dc control (vcrificare). celemai date factualedespreevenimentele ln fiSa de eaaluaresunt consemnate de cadruldidactic. importantcobscrvate unui elevintr-un nucomportamentelor con{ineclasificarea Scarade clasificare mir de categorii,de exemplu: ? - in ce misuri elevul participl la discuqii . niciodati . rat . ocazional ' frecvent o intotdeauna - in ce misuri comentariileau legituri cu tema? pot fi numerice,graficegi descriptive' Scirile de clasificare prin carecadrul didacticino rnetodi de evaluare este Lista de control/aerifica.re de exemsaua unei acqiuni, unei caracteristici numai prezen\asau absenqa registreazi etc. ceilalqi cu a cooperat/nua cooperat plu, elevula ur-ainu a urmat instrucgiunile; ore de una-doui mult, nu doar LgsgiSgjg-este o activitate carc dureazi mai necesisarcinii rezolvarea o sarcinl prin instrucqiuniprecise ; curs.Elevuf'primegte t[ o gami laign de cunogtinlegi capacitiqi.Elevul are posibilitateasi aplicecreativ gi si explorezesituagiinoi. cunogtinqele unui produs sau/giatitudinea Cadrul didactic poate urmiri procesul,realizarea elevului. se referi la: lnsemnirile investigaqiilor - strategia de rezolvare; cunostinlelor,principiilor, regulilor etc.; - aplicarea inregistririi gi prelucririi faptelor; - acurateqea - claritateaargumentirii si forma prezentirii.
incepein clasi prin deo activitatemai ampld decit investigaqia; PrciesJelesre elevul se ionsulti incercarea de"rezol'"arel piin chiar sarcinii, fiil;ilffiFlegerea in faqacolegipermanenr cu cadrul didactic.Proiectul seincheieprin prezentarea fi poateproiectul qi investigagia, Ca rezultatelor obqinute. asupra ,"pottului lo, " elece dupi la inceput; ales de profesor este Tidul/subiectul de grup. sau individual vii se deprind cu iceit dp de activitate,igi pot alegesinguri titlurile/subiectele. In timpul realiztrriiproiecrului se evalueazi: metodelor de lucru; - alegerea - utilizarea corespunzitoarea bibliografiei; - rrilizareacorespunzitoaregi in siguranqia materialelorgi echipamentului; tehnicl; - acurateqea - corectitudineasolutiei; alizareaproblemei ; - gener materialuluiintr-un raport; - organizarea - calitateaprezentirii ; figurilor. - acurategea complex careinclude rez;ulta un instrument de evaluare reprezinti ,,PqrLshkul Aceste rezultametode gi tehnici de evaluare. teleielevanteobqinuteprin celelalte
e2I
lr' 1rt ivt'st' pr=olrclc orirlc, scrisc sistcrnici a corlrp()rranrcnrc ;i prlcticc,observ:rrel r l,'t st'.,1,u-t', proicctul, autocvaluarca, prccun) q;i s:rrcini spccifice fiecircidisciplinc" f )rrtololiul, ,,cartca dcviziti" a elevului, urnlirc$tcprogresulacestuia de la urr :;('nr('str-u l:r altul, dc la un an de studiu la altul saude la un ciclu de invitimint l:r ,rltrrl. Strttctura gi elernentele componente aleportofoliului sunt,in mareparte,sralrilitc tlc cadruldidactic. Totusi, elevularelibertatea si adauge materialele conside| :tt('rtcccsarc. 1n cualuarca portofoliului cadruldidactictrebuiesdaibi in vedere urmitoarele: - srisc asigureci portofoliul a fost realizatde citre elevi; .' si adunepiesedin portofolii penrru a comparareahzdrile diferitelor generalii; - sa ccarl elevilor si"autoevalueze portofoliile; - sriinformezepirinqii asupra portofoliilor elevilorpe mi.suri ce ei le realizeazS,. A tttoaaaluarea (ladrul didiitic trebuie si sprijine elevii in dezvoltarea capacitiqiilor de auroe vrrluarc, in raport cu obiectivelesi standardele educaqionale. n utocvaluarea comportamentelordin sfera afectivi se realizeaziprin chestiorrirr c pi prin scirile de clasificare. Informaqiilerezultatedin autoevaluare sevor comparacu informaqiiledeqinute clccadrul didacticdespreelevprin alte metodede evaiuare, caresepun in poitofoliul clcvului gi sevor ptezenta-,periodic, pirinqilor. Un portofoliw cornplet trebuie si mai contind, informagiidespreactivitiqileexrrapcolare ale elevului,orienrarealor profesionali, datelepersonale, compedqiilegcol,rlc, rczultateleobqinute,feedbackuldin parteapirinqilor g. a. Existdportofolii elaboratesub indrumarea cadrului didactic qiportofolii standartlir.ate,a cd.ror formi estedecisi de un centru acreditat. 2. Rolul exercipiulwitn formarea capacitdpiide receptarea mesajulwi scris Receptarea mesajuluiscrisin clasele primare,adici procesulinsuqirii cititului corcct, constient,fluent gi expresivse realizeazd.prin variatemetode,pondereaceamai rnareavind-o metodeleformative,intre careexerciqiul gi-a dovedit eficienqa. ln clasele primare sepracdcemai multe tipuri ale exerciqiului de citire: - citireain Eoapti,in ritrn propriu, carepresupunedescifrarea textului literar de citre fiecareelev.Pentru a se asiguracitirea conEtienti,li se cere elevilor realizareaunei sarcinide invigare: de pild;, si reqinl numelepersonajelorsauake nume proprii, si subliniezecuvintelenecunoscute sausi scrieexpresii/structuri lingvisticecarele-auplicut (le-aureqinutarenria), srructuri lingvisticecare exprimi dimensiunea spaqialisi temporaldg. a.; - exerciqiul lecturii integralecu voce rare,in lang,pe sirite g. a.; * analizatextului literar presupuneexplicarea cuvintelor gi a expresiilornecunoscutegi exerciqiulde utilizare a acestora in noi structuri, povestireaorali, exerciqiul de formulare a ideilor principale qi a mesajuluietc.;
I Stoic:r, Aclrian, op. cit., p, 131.
-. r'tnalt tip derexcrc_i1iu cstcacclaclccrcativitatc, dc Ia tipul ccl rnai sirnplr-r dc excrciqiu lirrrttullrcaunor cnunguricu cerinqe indicati -, la alcituireaunui tcxt, pii.ni" la conrpunerilibere. I')xcrciqiul, fiind o metod5" de executare a unei ac{iuniin mod repetar,duce la do.unor deprinderi,de pildi deprinderea bALrdirca de receptare scris- rex" -.ral.rlni tul literar. Prin exerciqiuse repeti funcqii minrale (psihice) gi motiice. ln activitatadidactici, este'ometodefundamentali,p.i., careconstient se ajungela: "".r.iqinl ;i rcpetat, * consolidarea.priceperilor.gi deprind.erilor; - insu-sirea nogiunilor,regulilor, teoriilor careseaplici in situalii variate,asigurindu-se transferul de cunoEtinqe; - dezvoltarea unor capacitdtigi aptirudini intelectuale gi fizice, morale 9i trisituri de voingi qi caracrer; - prevenireauitirii 9i a confuziilor; - stimulareacapacitigilorcreative,a originalitl$i, a spiritului de independenti. sr a lnrqlatrver. Exerciqiul esteo metodS, adecvatS,tuturor formelor de activitatecarecapiti. o impprtanp deosebitl in perspectiva auroeducagiei permanente. 3, Obiecthtele ciclurilor cwrricularein inadpdmkntwlprimar Pentru rezolvarea acestuisubiect,vezi Testul 1, subiectul al III-lea, iternul 1.
TESTUL5 Subiectul I
I pierduti O scrisoare de I. L. Caragiale
' Genul dramaticcuprinde operedestinatereprezentiriiscenice. Modalitateafun* dlmentalede expunere estedialogwf iar struciura operelor dramaticese compune scene gi-tablouyi.DupS,aspectul de viaqi surprins,naruraconflictwluigi'serrdlnacte, lmentele vezite in sufletul spectaitorului, respectival cititorului, oierele dramatiin : tragedie,contedie, dram/,farsd,aodeail, meloiramd.ln teatrul !f pot fi clasificate godern, opereleliterare dramaticenu mai con{in scenesi tablouri, ci numai unul u mai multe acte; chiar dialogul poate fi diminuat in favoareamonologwlwi. esteo specie a gentilui dramaticcareprovoacl buna dispozigie ii risul prin - -Comedia t#qigarea rno."r.urilor, ,r-no,tipuri uman" ,"., unor situagii,r."rr"pr"r., amuzan" " Asadar,comedia 3ln comedieseridiculizeazd.vicii. are acgiune gi deZnod;mint vedc; .a forme de comic,umorul 9i ironia ;.a. Comediapoate'fiinprozdsau in versuri. Sursacomicului o consdtuiediscrepanga dintre aparengisi esenti, dintre ceeace ilOrsi pari gi ceeace sunt in realitatepersonajele. Sursede comic sunr mora','urile, ca 9i limbajul si numele acesrora. fllacterele, situaqiilein care apar personajele, in dc aceste elemenre, comediapoate fi de caracter, funcgie de moraowri,de intrigd.
tf
pierdutd,aptrruttr in 1884,estc crcaqici lui L L. Caragiale, O suisoare Capodcrpcra a lui $tcscrisoriide dragoste o conredicde moravuri.Titlul indicl intriga,pierderea animeazi campania electorali, scrisoarea f*n Tiplttcscu,adresatiZoei Trahanache, gefulopoziqiei. fiind folositi ca armi politici de citre Nae Caqavencu, candidaturii dc Prin ternacomediei,lupta lui Nae Caqavencu pentru obginerea poliautorul dezviluie coruplia din viaqapublicl 9i de familie, manevrele elcputat, tice clela sfirgitul secoluluial XIX-lea. pencampania Acpiunea estesimpli: in capitala unui judeqde munte se.desfigoari Doui gruplri politice se lupt5'pentru a-9i impune cantru alcgerileparlamentare. in fruntea cireia'se afli'prefectul $tefan elidatul: gruparea guvernamentale, 'f ipitescu gi ZahariaTrahanache, comitetegi comigii,susprezidenrulnumeroaselor opozigie, condusi de Nae lui Tache Farfuridi, avocat, gruparea din candidatura 1in 9i fiind susqinut de discilime. Calavencu,caredoregtecandidatura, Autorul, caremirturisea: ,,simt enorm 9i vid monstruos",intrebat de un prieten cine invinge in aceastilupti polidci, rispunde ci unul ,,maiprost decit FarfuAgamemnonDandanache, ridi gi mai canaliedecit Cagavencu": ,,Gagamiqi". in gi moravuri, creeazd, situaqiicoscrisorii pune evidenqd carac[ere ,,Odiseea" viltoarea pierde intrunirea gi bitaia in cireia Caqavencu precum: electorali mice, CaLipsit de aceasti armd, electorali, piliria in ciptugealacdreia se afli scrisoarea. fiind ameninqat lavencuse umilegtein fagaZoei, rugind-o si-l ierte gi si-l salveze, Accepti si conduci manicu o poligi pe careo falsificase. d,eZahariaTrahanache gineun Agamigi Dandanache, in cinsteanorocosului adversar, festaqia organizatS. celebrudiscursimpiciuitor: ,,Si mi ierqi gi si mi iubegti! pentru ci togi ne iubim !ara, toqi suntem romini!... mai mult, sau mai pugin onegti! In sinitatea iubitului nostru prefect! Si triiegti pentru fericireajudequluinostru !", ,,Dupi lupte seculare, care au durat aproape treizeci de ani, iati visul nostru realizatl... Iati avantajele progresului! Iati binefacerile unui sistemconstituqional". ramolismentul lui DandanaApariqiaCetiqeanuluiturmentat, ca;i senilitatea, alte situagii comice. che creeazi" Coffictwl apare clar din prima sceni a actului I. ln ziarul Rdcnetul Carpapilor, anunqe ci va fi sus{inutin alegeri al cirui director coproprietarera,Nae Cagavencu premarcanti a judeqului,pe de alti parte revarsl critici la adresa de o personalitate fectului. $tefan Tipitescu nu se lasl gantajatugor, cu atit mai mult cu citZaharia Prefecii aritasescrisoarea, credeci e plastografie. Trahanache,ciruia Cagavencu pe Cagavenrul comite abuzuri: ordoni poliqaiului,Ghigi Pristanda,si-l aresteze compromiqitoare,ii oferi eze casa pentru a gisi scrisoarea cu gi si-i percheziqion gi diferite funcqii o mogie aparginindjudesiu, in schimbul scrisorii, adversarului plui. La refuzul acestuia gi la rugiminqile Zoei, amantasa,$tefanTipitescu cedeaVa cfutiga lupta electorali candidaturii lui Cagavencu. zi, promiqind susginerea nu va inapoia scrisoarea de Caqavencu, care,spre deosebire Agamigi Dandanache, compromiqitoarepentru a o folosi ;i altidati. moPunctul culminant al conflictului esteplasatin scenaintrunirii electorale, lui Agamiqi Dandanache. Urment in careZahaiaTrahanache anunqicandidatura
95
iar Caqavcncu picrdc amra dc Aantaj. Deznoddmhntulil repreneazl incitierarca, manifcsmqia in cinstca noului deputat,momentin careadversarii zinti seimpacd. Comicul d,emoravnri estedat de triunghiul conjugal: TahariaTrahanache-Zoe Tipitescu gi de moravurile politice. Trahanache-$tefan Comicul de caracter, ca gi cel de limbaj sunt amplu reprezentate prin tipurile de * $tefanTipitescu; tipwlpop refeaul abuzivcu aparenli de onorabilitate personaje: moralitatea,dar esteun so[ incornoliticianwlwir)ersnt,desi zaharisit,care clameazS, - Zaharia Trahanache; tipwl politicianulwi demagog,fira scrupule, ,,lirritor" p oliticianwl veros,senilizat*Dandanache; comenteaziautorul) - Nae Cagavencu; pliticianwl prost, ilogic, incoerent- Farfuridi; femeia imorald - Zoe; poli;aiul wmil dupi bunsuofulos"la datorie,corupt pentru ci are ,,familiemaresi renumeragie, mici" - Ghiqi Pristanda. Singurulpersonaj cinstitesteCetiteanulrurmentar, perj simbolic,intruchipind electoratul turmentatde politicienii corupqigi demagogi. Cel mai savuroscomic este comicwlde limbaj: celebrele discursuriale lui Farfuli gi Caqavencu. Cu excepliaZoei gi a lui $tefanTipitescu, toate celelaltepersoje vorbesc incorect: pronunli gresit neologismefranquzegti, nu cunosc sensul ra, construie sc f.raze incoerentesi incorecte: Farfwridi:,,Am n-am treabi, la douisprezecetrecute fix sunt la tribunal", ,,Iutridarea, dar urisc pe triditori", ,,Din doui una, dagi-mivoie; ori si se revisci, primesc! dar si nu se schimbenimica; ori si nu se revizuiasci, primesc! atunci si seschimbepe ici pe colo ;i anumein punctele... Din aceasesenliale... dilemi nu puteqiiegi... Am zis!" Capavencw: ,,Industriaromini e admirabili, e sublimi, putem zice, dar lipsegte Soqietatea noastri dar, noi, ce aclamim ? Noi aclamim munca, rradesivArgire. iul, care nu se face de loc in lara noastrd!", ,,Pdni cind si n-avem ri noi falitii rgtri?"..., ,,Scopulsocietiqiiesteca Rominia si fie bine gi tot rominul si prospe1", ,,Dupi lupte seculare, careau durat aproapetreizecide ani, iati visul nostru
1..
personajelor Nwmele gi suresteo modalitateindirecti de caracterizare aacestora de comic: numele Tipdtescu relevi faptul ci personajulreprezintdun tip caracistic viegiipolitice a vremii, Zabaria Trahanachesemnifici zaharise'ala,incetineala gindire;i in reacgii,agacum sugereazl. gi ticul sIu verbal: ,,Ai puqintici ribdacuvintul ca", ,,Si n-am parte de Zoigica"; Cataaencu- numele areca rd"dS.cini rea cicilitoare", deci estetipul demagogului, Farfuridi - nume cu sensul,,femeie in evidengipladtudineagindirii, prostia,Brknzovenescu gters, scoate - personaj gastronomicd., r eprezinti politicianul incapabil,nulitate; Agamemnon in sugestia Dandanachereliefeazd", Gagamiqi,cum spuneTrahanache) prin compa'gamiqi, gi, ridicolul cu celebrulconducitor grec antic prin contrast,senilitatea gi periului. Numele Dandanache cuprinde in structuri cuvinwl dandana gi, ir, aparigia sa,pretengia sa de politician imparqial,cu toate partidele gi in incurcituri,,,dandanale". ,te' parlamentele,creeazd. Titlul comedieicompleteaziintengiacritici a autorului. O scrisoare privatd, inare etectcritic sporit: demascl imoralitateain viaqapublici (;antajul politic) viaqa personali.
l9?
ta
Subiccttrl nl ll-lea
A. l,asuJ'la:astinge. a oI ulttos (a oluptwo s) : senzual. durere: chin, patimi, suferingi. a simpi:a percepe, a trii. 2. ,,cind cu geneostenitesarasuflu-n lumnnare" - propozigiesubordonati circumsranlialide timp. ,,cici [...] ea din noapteaamintirii o vecie-ntreagiscoatede durerir' - propozide cauzl.. 1iesubordonaticircumstanqiale de timp. ,pcrdele-ntr-o parte c6ndle dai' - propoziqiesubordonati circurnstanqiali in odaie luna varsi pestetoate voluptoasaei vipaie" - propoziqiesubordo"gi uatl circumstangiale de timp. rpc careinsi la simqimca-n vis pe toate" - propoziqiesubordonati atributivi. 3. [,..] dureri simpitetoate ca-n ois. prepoziyie. 4, de - in text este t conjwncpie swbordonatoare: ,,De vorbiqi, mifac ci n-aud." (Mihai Eminescu) o interjeclie: Seauzi optit: de! t substantizt:De poatefi prepoziqie, conjuncgie, interjecqie... tot - in text este pronwrnenehotdrkt (aparela forma de feminin - toate). , adaerb: Md"tot intreba... t substantizt: Iot esteadverb" . adjeaia pronominal: La miting se adunase fot oragul. B. l, luminos vs. intunecos,obscur,innegurat in biografia lui era un moment obsiur. nemwlpwrnire vs. mulqumire,satisfacgie, plicere, mingiiere O confruntare de idei ii oferea satisfacpie. a regresa vs. a progresa,a avansa, a evolua,a inainta, a propigi Cit. a esolwat omti! zgornotvs. linigte, td.cere; calm, tihni In peisajulmontan giseaintotd eauna tibnd qi implcare. 2.Era un gerllde cripau pietrele.z/ P, - propozigiesubordonatl circumstanliali consecurivi. Mi fascinaapusulsoarelui,l/incit mI credeamintr-o lume de basm.2/ P, - propozigiesubordonati circumstantiali consecutivi. 3. mi- - pronume personalcu valoarede pronume reflexiv. cu - prepozigiesimpli. ceeace - pronume relativ compus. dcea- adjectivdemonstrativde depirtare, numirul singular,genul feminin
gindit, ginditor(oarc),negindit,rcgindit, regindirc 4. gdnd - girrclire,
c.
problema deszipezirii.Capitalei' in discuqie a. Revenca i."" c" va intreprinde guvernul b. Prim-ministrul a .*ili.., tuturor sinistraqilor
depiczdriiexpozigiei organi insiqiideea inrervenite, i#i?"rruq1.r B:lT# ". turi era compromisi. Subiectulal III-lea
l. Proiectd'elecPie
Model orientativ de Proiect pentru clasaa II-a Scoala Aria curriculari: Limbl 9i comunicare Disciplina: Limba gi literatura romini lnvalator..... Clasaa II-a Data............
Proiect de lecqie in lara Pro;tilor de Alexei Tolstoi (II) Subiectul lecpiei: Tipul leqiei.'mixti Scopuri: - d""rnolt"readeprinderii de citire coredi, fluenti gi expresivl,in ritm proprtu; scrlsefl orale; a mesa;elor capacitiqiide receptare - dezvoltarea lexical9i gramatical. fonetic, corctt J.piind.rii de exprimare - f;;;;;;; elevii treblie.-, lecqiei la sfirgirul pe parcrrrsul;i obiecthte opeiapionalet: de.punctuaqre; semnele resPecdnd gi expresiv, O, si citeajci corect,fluent drn,texl; cuvinte proPrie 02 si foloseasciin exprimarea insylng O" si rispurrdi cor..t, fo.retic,ie"ical 9i gramaticalla inrebirile adresate; unui plan; ionqinurul acestuia/pe.baza . J i.,.J frerar, reqinind o; ;;;;;.a textului ; I a conqinurul ortind-o. rap a.colelor, mir uI a*p C *p, O: ;;rli;;; "u informabaza pe personaielor ali gi morale fizice O:; #;;i"Jf*rer"rile tiilor furnizate de text; formulate; O, ie ..tollre in scris,corect' caligraficcerinqele pentru viaqi), apreciind (invigltura r.**l.tiilr.rar ,i a.rpri"ae Ol -"ri;"i intimPlirii' consecinqele didactice Stratepii -." joc didactic,explicaqie, euristici, exerciqiu, conversaqie M;:"';;;; jroiratt ' instructai. . Actiaitat;e;frontali, independenti,pe grupe' . Mijloace de inadpdmi'nt: - p;p.rg" Buratino, ilustraqiicu personaieanimale, diapozitiv/diafilm, casetl audio etc.
r Nu se vor re alizatoateobiectivele intr-o lecgie,ci numai aceleacorespunzitoare tipului de leclie'
Itl IlibliograJ'ia: - Alcxci'l'olstoi, Chcipa deaur; - Irraqii Grirnrn, Poaesti; (pcntrutextgiindrumiri metodice,vez.r 9*i?gi,, ursulpdcdlitdeawlpe l,tltl rlo.ca l4ftu, Lrteraturd pentruceimici.Lr.sslsgie de texte comentate, in_ sopited.e sugestii metoditr. Gr;dln4a - chsere'I-Iy, H;;;;itas Educa2005, pp.48-51 lional, ).
l. Momcntul organizatoric
2. Verificarea temei scrise
l. Captarea atengiei
4.Anun(area titlului lectiei ei a unor obiective
5.Dirijarea invigirii
* instructai: realizarea climitului educaqional - material didactic: s'Juete de personaje, plange, casetiaudio, video, diafilm etc. . Enunturile exclamative - activitate frontala si scriseacasi vor fi veri* individuali ficate din puncrul de vedereal continutului si al regulilor grafice. .5e pot prezenta siluete - vrzlonare de, persona.ie animale: - ordonare/plasare a vulPe, motan, urs etc. siluetelorih plange sau,planfe cu im.agini - conversatle oln oasme, povestlfl cu - joc didactic acestepersonaie.dia- - audigie sauvizionare pozitiv, diafilm'sau ioc didactic: Recunoiste personajul . Aprofu^ndarea textului - expunere hierar in lara Pro5tilor de Alexei Tolstoi ' . Obiective: - si povesteasci textul pe bazainsugiriiconqinutulur; - si citeasci pe roluri, inqelegind .iomportarea persona;elor; - sa mveqe ceva.Pentru viati, apreciindionsecinieleintimplirii: - si-gi aleagiun personaj preterat, . pityea integrali a textulul llterar
scnsa individuali formativi orali frontala individuali Pe gruPe tormatlvi
r Se analizeazitextul pe bazaintrebirilor: vorba - conversaqre - Desprecineeste in aiest text literar ? perso- - exerciqiu - Ce facefiecare nal t - Ce trisituri alefieci- - materialul didactic personai pregitit desprinzi rui _ ' . t, | I I 'e d1ntaptelefr vorDele sale? - Citeste fraementele- exerciqiu de citire selectivi din iare se?esprind trlsituri alepersonaielor ! - Explici de ce vulpeai - problematizare se idreseazi lui B?a- - exercllru tino spunindu-i ,,deg! teptufegiinqeleprule" - CumsecomportiBu- - conversalle ratino ?
* orall - frontali - formativi
- orali - frontali - orali - individuali
formativd . Citire selectivi: - exercrllu orale !" replici ultima ,,Citegte o Citire pe roluri . Joc didactic: Jocul rime- - joc didactic lor; ,Spuneqigi alte cuvinte iare sl rimeze cu ix, mix, drix, de exempl:u: fix, chix, pix, tix, dix, nix etc." - orald . Citirea integrali a textu- - exerciqiu - frontali lui literar - formativi oPovestirea integrali, orala a texrului literar r Imaginali-vi ce s'a in- - problematizare timplat in continuare ! - exerciliu de creagie - orali . Joc de rol: Iniqiaqio dis- - joc.derol cutieintre doi colegide- - actrvrtatePe gruPe - frontali - Pe gruPe sprepiqanialui Buratino' in discuqie Pot interveni qi algielevi,adresindintreberi, formuhnd rispunsuri;i aprecieri. r Momentul de scriere: -'pregetirea printr-un - scrrsa - Iormatlva joc de,migcare - Transcrie ultimul - individuali enun! !
D
2
I | 101 )
4
5 - frontald - orali - formativi
6.Irccdbrckul 7.Arigurarea retenqici qi a tronsfcrului
o5
t. tncheierea rctivitlqii/lecqiei
mentul lui Buratino ! - Explici titlul ! . Conversaqia de incheie- - conversatie re: Ii se cerecopiilor si - explicatie spuni proverbe. . Temapentruacasi(exerciqiile 2 9i 3 de la pagina 67, Limba fi literatura romind. Manualul pentru cksa a ll-a,Marcela Peneg, Editura Ana, Bucuregti,2004). . Defilareapersonajelor - elevii iau siluete de personaje si interpreteazl, un joc de migcare. Pot realiza aceasra gi firi siluete sau migti, doar mimind. - joc de migcare - joc de mimici
-::"'#l' l",i;:::::
- exerciqiu - problematizare
poatcfi: Eaaluaraa r fornrali qi informali; . formativi gi sumativi; r obiectivi qi subiectivi; . criteriali gi normativil concursusunt-examenele, Eaaludrile forrnale, realizatede instiruqii specializate, la clasi. inspecgiilor cadru! reelizatein verificlrile rile, evalulrile naqionalegi chiar rePreAceasta didactice. cadrele de desfigurati Eaaluareainformald esreaceea cu elein activitliile realizeazdzilnic se zinti strategiade evaluareceamai frecventi, formativl. funcqie are evaluare Aceasti ," asiguri feedbackulcontinuu. vii, prin 'b,oalrorra ""r". unui foriatiud esteaceastrategiede evaluarecare relevi progresul este nu evaluiri acestei in inviqare.Scopul sale deficienqele acesruia, elevsaulacutrele Evaluarea gcolare' norarea,ci feedbackulimediat, cu scopul cregteriiperformanqei formativi trebuie si fie permanenti, continui. E'oaluareasutnativd esteperiodicl, dupl un anumit interval de timp al inviqlde bilanq,finalizindu-se cu note' calificative. rii; are caracter intre cele doui Eoalwareaobiectiad.qi eaaluareasubiectiad -labazadelimitirii tipuri de evaluaresti criteriul obiectivitiqii in notare. ' prin carerezultatelesunt comPade evaluare criteriald estestrategia Egalwarea rate cu standardesau criterii prestabilite' Eoaluarea norrnatiad repiezintd strategiade evaluareprin care rezultatele elevilor sunt comparateintre ele in vedereaierarhizlrii. 3. Tipuri de itemi Penuu,definireaconceptelor ettaluaregi itemi, vezi pp.83-84 din prezentalucrare, itemilor, cu noi exemple. ln continuarevom relua doar clasificarea multor criterii, cei mai importangi itemilor serealizeazdpebazamai Clasificarea a$eptat' {iind: obiectivitatea tn notare qi tipul de rdspuns Din punci de vedereal obiictiiitdpii tn iotare, itemii se clasifici in urmitoarele : categoriiqi subcategorii (1) itemi obiectivi: duali (adevirat-fals, da-nu, corect-incorect); - itemi cu alegere multiph; - itemi cu alegere - itemi de tip pereche; : (2) itemi semiobiectivi - itemi cu rispuns scurt; - intrebiri structurate; (3) itemi subiectivi: - itemi de tip rezolvarede probleme; - itemi de tip eseustnrcturat; - itemi de tip eseunestnrcturat
2, Tipuri de eaaluare Evaluarea esteparteintegranti a procesuluide invigimint, in interacqiune cu celclaltccomponente: predare, invatare. ln r.nr.tl cel mai i^rg, uoolrorio, toalitatea proceselor gi produselorcaremi,soarinaturagi nivelul per,,- vizeaz6, formanqeloratinsede elevi in inviqare; - apreciazimisura in carerezultateleinviqdrii sunt in concordanqicu obiectivele educalionale propuse; furnizeazl necesare in vederea datele adoptirii celor mai bune decizii educaIionalg."l Pentru cadrul didactic evaluarea reprezinti orientareain planificareainvilirii giin alegerea metodelorde evaluare. Evaluareainfluengeazi inviqarea ; rezultatelepozitive intiresc motivatia inviqirii gi sporesc increderea elevuluiin propriile forqe; arati ce trebuie si inveqeelevul, cum sl invege,relevind eficienqa activitiqii sale.
I Strrit:ir, A<friiur, l:]valuat'ca progrcswlu.i p, 14, Scoh,r,
0rl
I
ln funclic de tipul dc rdspuns ageptdt,itcmii sc clasifictr asdel: (l ) ircrnri al ciror rispuns esteselectat dintr-o listi de opliuni; (2) iterni al clror rispuns trebuieelaborar. Iixemplc: o Itemi obieaiai, adici itemi al ciror rispuns trebuieselectar dintr-o listi de op1iuni. Obiectitt d,eevaluare; elevii si fie capabilisi recun-oasei definigiasubstantivului. o fiinqi, un lucru, un fenomen . [lnun1; Cum senumestecuvintul caredenumegte al naturii? Opgiuni: a) adjectiv;b) adverb;c) pronume;d) substandv. o Itemi semiobiectizti - elevul trebuie seconstruiascirlspunsul. Acegti itemi se clasificiasdel: - itcmi caresoliciti un rispuns scurt; - intreblri stnrcturare. f)e exemplu:eleviitrebuiesi adauge cuvintul/cuvinrele carelipsesc din definigie: ,,Vcrbulesteparteade vorbire carearatd....,,....." sau ,,Pentrufiecareliteri scrie,in spagiul liber, litera mici de mini corespunzi!iv, basrnulsc clasific[ in cult Eipopular. Ca structuri, basmulcult, degiesteo creajie originali, nu seindcplrteazi foarte mult de modelul basmuluipopular. Existi o propriu-zisi;i deznoddmint. Caracfiruagieinigiali, urmattrde intrigi, de acgiunea teristiceoriclrui basm sunt: ptizengaformulelortipice (iniqiale,medianegi finale), d-eobiectegi cifre magice,o gi de personaje-cheie"r, o gami ,,demetaforespecifiCe iemi narativi carecuprinde trei probe de voinicie gi finalul, nunta ca incununaa virtugilor dovedite de protagonigti. Basmuleste,,o oglindire a vieqiiin moduri fabuloase"(G. Cdlinescu). Povestealui Harap-Alb a apirutin revista Coworbiri; literare la 1 august 1877. Un elemenrde originalitatea basmelorlui Ion Creangi estetocmai impletirea lui Harap-Alb. losului cu realul li aceasticaracteristici esteevidentdin Poaestea Ca orice basm,incepe cu formula iniqiali: ,,Amu cici era odati intr-o qarl un inipialdcareplaseai, careavearrei feciori". Expoziyiacuprinde acestiLforrnwld gi di citeva indicaqiidesprepersonaje. gi aspaqialiglls in aremporalitate acgiunea rtele mai mare al Craiului, Verde-impirat, aveanumai trei fete ;i niciun fecior e si-i urmeze la domnie. De mulqi ani cei doi fraqi nu se mai vizuseri, iar verii secunoscuseri.lmpiratul Verde, fiind bitrin, i-a scrisCraiului, fratelesiu, si-i pe cel mai vrednic fecior pentru a-i urma la domnie (intriga basrnului).Craiul ttn;tiinqeazipe feciorii sni gi-i suPuneunor incerciri de voinicie. L'Desfd;urarea ll supunepe Craiul ii incercarllela care Urarul cuprindeincercirile acliunii basmului a.cltunu. basmulutcuprmde lui Harap-Alb. mai peripegiile lor gi ales curajul;i destoinicia i sii pentru a constata qiran inunui gi gospodiria lui par atitudinea rmportamenrul Craiului, impirlgia popular, este personajelor iir, a unui pirinte nemulgumitde feciorii lui; limbajul Fiul din popor. omului gi ingelepciunea numeroasi zicalece relevi menmlitatea mare, alungat de un urs grozav carel-a ,,virit in sperieqi",s-a grlbit si se inrci; ,,duci-sedin parteamea cine gtie", ,,doarn-am a trii cdt lumea,ca si mogfiul prin proverbe : ,,nici tu escpimintul", Craiul, posomorit, iqi caracterizeazd etti de impirat, nici impirngia pentru tine; gi decit si incurci numai agalumea, sunt i bine si gezideopartecum zici, cdcimila Domnului: " lac de-ar fi, bro_agte celui de-al doilea {ecior le ,... Asa-i ci ne-amincurcat in slibiciune ?" Es,ecul intimpinat cu batjocuri: ,,- Ei, dragul tatei, a;a-i ci s-a implinit vorba ceea: mincarea, mai stricaqi ,iri-mi de giini, ci de ciini nu mi tem rr", degeaba "[...] voastri, 9i si vi ii mei... Si umblad numai aqa,frunza frisinelului, toati Yiaqa feciori de craiu,astanu miroasi a nasde om'.. Cum vid:eu, frate-meu dagici sunteqi poateculcape-o urechedin parteavoastri: la Sfintul Aqteapti s-aimplini dorinqa inainte,/ $i la rizboi, inapoi"' I Uahl de nepogice are!Vorba ceea:La placinte, ,Numai fiul cel mic suferi, sefriminti cum si indeplineascidorinqatadlui. Poit de Sfinta Duminici, pe careo milostivise,ii cereCraiului hainelede ginere, Astfel pregitit, fhceul inqi alegeacelcal careminincd ji',ratic. :le din tinereqe e, tatalsiu, Craiul, ii di e grozavulurs care-iiesein calela un pod. La despirqir cu omul spin 9i si nu seinsoqeasci a ursului in caresedeghizase ;i il sfdtuiegte sefereascide omul rogu.
I .\ ^ ' I
103
'"*i:..p
R... r
v...v
2... z
ln evaluare se recomandisdseformulezediferiretipuri de itemi. preferabilitemi cu inalt gradde obiectivitate,.degi existd, in cazulacesr&a, riscul ghicirii rispunsului. Pcntru a se realizao evaluareeficienti, in cadrul disciplinellimba iiturrturu ;i romAni, trebuie utilizaqi gi itemi cu rispuns consrruir de iltre elevi, itemi subiectivi de tip eseustrucrurarEi eseunertruit,.trat
TESTUL 6 SubiectulI I Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangi
Basmul esteo speciea genului epic, popular saucult, in carese nareazi,intimpliri fantasticeale uttor petsonajeimaginare(feqi-frumog'i,zf,ne,animale ndzfl;iy,ane etc.),aflatein lupti-cu forge.ale riu[ui(simb olizateprin balauri , zmei,vrijitoare ctc.) pe carele inving in celedin urmi.l in funcqiede autorul individual'saucolecI Dicl:ionar de termeni literari, p.49.
Idetn,p.49.
I
t04 | l)r'trrtrtrl l'cciorului sprcirrrp:irnqia lui Vcrdc-irrrprirlt qi sprcirrrp:ir-atul l{o; cstc r.irrtlrolic,_r"cprczinti tlr,umul pcntru tindrului viaqi, lupta dlntrc binegi rnu, l'ormdrii ,lrunr inchciatcu rasplata fireasca: nunta si pedepsirea riului, a Spinului. l,ipsit rlc expcricnga vielii, fliciul riticegtedrumul spreunchiul siu si va fi nevt'it srl-ltoctncasci slugi pe Spin. Hnqigurile pidurii in carerlticegre t|,.nd,ru| siml',iltzt:,tz,i tlificuluqiivielii. Naivitateagi imprudenqa il rransformi, in slugi a Spinului. Irrt'lrisdc rccstain fintini, unde fusescatrasprin viclegug, va fi elibeiat cri condisrrq;i schirnbe identitatea. Din acest feciorul craiului devineHarap-Alb, mornent, 1i,r ^ i.rrSpinul sede drepr fiul Craiului. Ajuns la impiriqia lui Verde-impirat, prinlesele il privesccu antipatiepe Spin, vilzind cum se comporti cu Harap-Alb ,,gidin ceasulacelaau inceput a vsrbi ele irt dc-clc, gi..Slinul de fel nu samini in partealor, nici la chip, nici la bunitate; si c;t I lrrrap-Alb, slugalui, are o infigigaremult mai plicuti gi samini a fi mult mai ()ttlcllos. Pcsemne inima le spunea ci Spinul nu le estevir gi de aceea nu-l puteau rrristui.Aga il urdse_ ele de tare acum,cd daca ar fi fost in banii lor, s-ar fi lepidat de Spiin,ca de Ucign-l Crucea". si scape de Harap-Alb dindu-i porunci tot mai greu de inde. Spinul va incerc_a lrlirrit:sa aduci ,.siliqile"dln gridina ursului,capulsi pieleacerbului"b;tutcu pielrc scurnpc gi,in fine,sii-o a4uci pe fataimpira^tului Ros.De fiecare dati este ajutat tlc Slinta Duminici gi de calul siu nizdrivin. in drumul spreimpiratul Ros,'Harrp-Alb searati milostiv,generos cruqiviala fuinicilor si impro9i bun gospodar: v.izrcaztr un stup pentru roiul de albine; carlsplati, va fi ajutarsi indeplineascidoui tlirt inccrcirile la care-ilva supuneimpiratul Rog: si aleagd"macul de nisip in tim-doui grulnop{ii gi s.iidentificepe fita ceaadevi,rati dintre cele identice." inf;gig"le. Noblegea gi darul prietenieiaparevidentlaintilnirea cu_cele cinci personaje grotegti, irr lrrczentareacdrora naratorul relevi artaportretisticS",fantezie gi inventivitite verbali. Acesteasuntpersonaje anapoda,au irisituri supranarurale, simbolizeazl,calrunitili. naturale (Gerih, Setili), calamitiqisociale(Fliminzili) sau aspiragiiale ormcnilor, doringadepigirii limitelor (Ochih, Pisiri-L;qi-Lungih), cu ajirtorul cirora indeplineste toate corvezilela care impiratul Ro!: supravieguiegte il supune in casade araml,inrogiti, datoriti lui Gerili, consumi uriagacantitatede mincare si biuturi impusi de impirat sub amenintarea mor[ii, ajutat de Setih gi Fliminzili, irrOchili 9i Pnsiri-Liqi-Lungili descoperi ascwzdtoareafeternl,zdrivane9i o aducc impiratului..Trecirrd toate_probele prin carese contureazi un portret complex, t:orespunzitoridealului moral popular, Harap-Alb mai estesupusunei incerciri de cdtref.ata impiratului Rog: calul lui pi turturicaei trebuie si seintreaci in incercarea de a aduceapi vie si api moarti gi trei smicelede mir dulce ,,de unde se bat mungiiin.capete*-. Izbinda-va fi a caluiui,intruchiparea experiengei de viaqi, a inciudaqii pelitori la curteaimpiralclepciunii gi devotamentului.Fataii urmeazdpe tuftriVerde,undeildemasci pe impostor.Acestaiitaiecapullui Harap-A16(pinctul culminan.t). Calul il omoarl pe Spin (il in;facecu dingii, se inakd,in-vizduli gi-i di drumul de-ac_olo), iar fata impiritului Ro; il readucela viagi pe Harap-Alb. Urrneazd, nunta lui Harap-Alb cu fata impiratului Roq (deznodimintul). Formula de incheiere.lipsegte din basmullui Creangi. Ultimelecuvinteale basmului sugereazi similitudineadintre universul real qi ceIimaginar: cincsc duceacolobc gi rnamai qincir-rca; acr-rur ruriirrtr.clii,;i ,,$ir lirrurvt,sclirr nu - seuiti qi rabdi""Cucine gi minincd,iar lar pc la rroi,cittcarcbanibc nirrc:ri. mai vedem" si mediani virrtclc,,pcIa noi", ca gi forrnula ,daria [noi] ce sepetrece in acest speccititorul/ascultitorul antreneazi lui Harap-Alb", h masi dupi plccarca tlnirului. tacol al formirii gi al maturizirii Personajele se grupeazlin mai multe categorii:Harap-Alb,personajul,principal, calitiqile personajuluiprincipcrsonajul."." rJfoi-eazi; personajecaretesteazS, la incercarernilospu-ne Dwminicd formeze: Sfhnta il si se gi, in felul lor, ajuti pal gi forga spiritului, Sph.nwl fizicului izbinda sa asupra impirat, apoi feciorului de icnia destoinilatente: inteligengd, calitigi gi-l si-gi dezvolte onoarea ii testeazi ,,ajuti" In mod aparenge. vedea dincolo de a qi de mai ales capacitatea curaj cic, bunitate, incurajarostegte o qi mai cind cind vegheaza, lucru gi calwl: el face acesr spccific, nizdrivani pentru cI rc.Fata tmpdratulwiRogreprezinti farmeculfeminitiqii, estede manifestirile experienqei acestea sunt in realikte, intuigii-gi darul anticipirii, are viaqi.Rolul ei reprezinti putereadragosteide a facesi renasci omul iubit, si treaci intr-un cerc eiistenqialsuperior, marcatprin nunti. JurimAntul impus de Spin fecioruluide impirat de a-l sluji ,pini vei muri gi iar vei invia..."anticipeazidestinul personajului,afa cum fata implratului Rog qtie ci va aveanevoie de cele trei de mir dulce,api vie gi api moarti. smicele sprealti lume: trecerea sunt profun de:podul marcheazd. basmwlwi Semnificapiile podul sub care agreapricraiul deghizatin urs, podul cu nunta furnicilor-reprezinpddwrea-labirintincarefiul craiuspreo mai profundi maturizare, in rlte rrecere, imatur, nu o trece,este9i inceput al lui se riticegte esteo probe pe careacesta, drumului iniliatic, fknti.na semnifici coborirea in infern, eroul pierzindu-gi idenspirituali noui la capitul cicare-iimpuneo traiectorie devinerob, condigie titarea, reia esredeplin format. Coborirea ?n infern se incheie cu moarteainiqiatici, o capabil;si duci la un nou mod de existenqi. cxperienli gi diadescrierea de basmulpopular,in carepredomini naraqiunea, Spredeosebire dialogwriamwin Poaestea lwi Harap-Alb exrstanumeroase absente, loguffiind aproape (de pilde poftretizarea celor cinci zinte (ceatiadin casade arami) si ampledescrieri de originalitatesunt wmorul;i stilul oral datoratabunAlte elemente grore$ti). personaje calambumri. populare, exclamagii, onomatopee,zicale,constnrcqii denleide interjecgii, expresiilortipice in scrisullui Creangi zugrivegteo naturi rustici ;i ,,Mulqimea estetical cazului lui folosi"d formele oralitlgli. Int"eresui 1o"irh, un stilist abrrrrdent, incintat si individual artisrul populari a devenit Creangi esreci in el colectivitatea obstesc."1. pe marileapeale graiului pluteasci neasiminatalui putere de a evoQr.eangi.apare,_p_rin ,,Unic prin geniul-lui.ora1, lui Negruzzi, riminind un reprezentant un scriitor din linia realismwlwi ca viaqa, artisticecareil gngtle aqad.estrans vigoare a congtiinqei tipic al Junimii, prin acea cn M"io..rcu gi iu Eminescu,bucurogidin primul moment a fi ghicit in el o congtiingiinruditI".2
105
l' 2TuclorVi;rnu,.l rra'pro 1. ini, l, pp. 15 | si | (> zatorilorrc.'rn
t0t
Subiectul al Il-lea A. 1, lrr luptl.a izbit cu toati forqaflanculdrepr. Nc-a izbit infigi;area lui rivisiti. 2. i-vcrbpredicativ. in jur - loculiune adverbiali. r/z - conjuncqie subordonaroare (,,incit,,). de - prepoziqie simpli. 3. ,,dc-mi pare" - propozigiesubordonati circumstantialiconsecutivi. ,,cdaud" - propozigiesubordonatoare subiectivi.. 4. S-aintimplal agacum mi-aminchipuit. cum ' adverbrelativ,introducepropozilia subordonati circumstangiali de mod; in subordonatd, arefuncgia de complemenr circumsrangial de mod Nu qtiu curn se numegteacestcastel, dar mi-a plicut mult. curn - elementde relaqie, introducepropoziqiaiubordonati completivi directi; in propoziqiasubordonari are funcqiade nume prediCativ. B. l, aducereaminte, bdgarede seamd, lwarecwasaft. facere de bine, tragerela sorpi, Ploui 2. in averse. (subiectnedeterminat) Ew si Maria mrgemdes la teatru. (subiectmultiplu exprimat prin pronume personal;i substanrivpropriu) 3.foame - subiect. e - predicatverbal. mi- - complementindirect gi subiectlogic. 4. Odatd plenuisemo cilitorie in jurul lumii. (adv. - ,,cindva") Iqi spun o datd, nu de mai multe ori. (art. + s. f.) N wmaitu ai puteasi-mi spui adevirul despreceleintimplate. (adv. -,,doar" ) Nu mai frecventaclubul artigtilor! (adv. i adv.) C. 1. Ideile pe care le-a susginur in discurs creeazd, deruti in rindul opoziqiei. 2. In curind vor dispirea monedelede cincizecide bani. 3. Sefii demn ori de cite ori imprejurareao impune !
| 107 efort integi individuale,bazate pe l:rontalc pc grupe, a. dctiaittili dt inv,ipare lectualpropriu al clevului; preponderentmoderne, b. metodedidactice formatiae precum: metoda exerciqiului,metodeconversative, problemaeuristici,brainstormingul, conversaqia tizarea,metodede comunicarescrisi; jocul didactic; inviqarea dramatizatl.etc. c. mijloacede tnvdpdmhntmodeme,audio-vizuale. Condipiilerealizdrii acestuiobiectiv cadru sunt: oparticipared. propriu, in ritm propriu conttiantda eleaului,prin efort intelecrual limba gi literaturaromini, fiecareelevsi citeasqi constant;de pildi, in lecqiile si formuleze cel de asemenea ci congtient,corect gi fluent cel puqinun enung, pu{in o propozitie referitoarela mesajulscrisreceptat(textul literar citit). Actul ciritului rebuie imbinat $i cu acelaal scrisului.FiecareelevsI scriecuvinr nou-insugitegi si formuleze enunquriorale 9i scrise' si-gi exprimeopinii referitoaOri de cite ori'esteposibil, elevii trebuie solicitaqi la textul citit si analizat. . relalia siimwktipd acadrului didactic cu elevul,rolul inviqitorului fiind ace. la de diriior, iar al elevuluide participant activ gi congtient. fireassuccesiunea Cadrul didactic trebuie si asigureclimatul educativadecvat, clare, corespunzitoareferinqi de obiective pe inviqarebazate a acriviriqilor de materiale - mijloacelede umane;i i; valorificeresursele si mobilizezeresursele condiqii creeze si se necesar este De asemenea iqimint. Pentru afirmareacapaelevilor. ilor tuturor de exprimarea Exerciqiulde cirire selecrivl9i dramatizati imbinat cu exerciqiul elecapacitatea dezvolti euristice metoda conversaliei cu personale pireri >r ;i a mesajuluiscris. ui de receptare creativelnsu;irea iemeinici a ie*telor literare constituiebazapentru exerciqii de receptare puneri libere carevalorificl in grad maxim capacitatEa 9i de exprire a mesaielorscrise. il arejocul didactic.Sepot realizajo,de invigareun aPortdeosebit ln activitatea i didacticede tipul: ,RegineCit mai multe expresiifrumoasedin.textul literar", impresiile/pipeisonajul!", ,,Spuneqi ine reciti cel mai expiesiv?", ,,Recunoagteqi e despre..." 9.a. 2. Rolul jocwlwi didaaic in tnsu$rea cititului la clasaI conttiente,de lungiduracomplexe, Citirul giscrisul sunt activitlqi intelectuale efort congtient;i condepuni cu implicagiivolitive gi afective.Copiii trebuie si tt, reb.ti" si ingeleagiceeace citescqi ceeace scrlu' Cititul gi scrisui,rrnl inrtrrrtttenteale lucrului cu cartea'ale muncii intelectuale, memoria,limbajul, imaginaqia 9i voindezvolti gindirea, spiritul de observaqie, voinexersarea presuPun suti difi.il., necesitl efort congtient, Aceste "ciirriUqi motivaqia jocul didactic,Aceasti metodi creeazd. eforatl, este si congtientizeze a. voinqa imaginagia, dezvolti de caracter, trisilturi eazd igdrii,model I'
Subiectulal IIIJea
l. Strategii d,idaaice de formare a capacitdpiid.ereceptarea mesajwluiscrisprin efort intelectualpropriu al elevwlii Formareacapacitiqiide receptare a mesajuluiscrisse realizeazdprin strategiididacticemoderne carepresupun:
I 106 | itt -stru.cturalcclici, jocul diclactic scpoatcdcsfagur:a .lrltcglilt<trganic ori dc cirr. st'solicitii c{orturiintclcctualc mari,oriclc citc oriexisteposibiiiratea instalirii 'r'i rrr.rr.r.rrici'.a plictiselii si a oboscrii elevilor. ln clasele priraare se pracrice iocr.rl sc'z.orirlc,vizual-motorii,tactilegi auditiveprin care,e^t"st."zi-J;;;1;;;";,, r,rtrrluiauditiv,a sirnqurilor vizuai-tactil..r.. D. o"-plu, prin auzsi prin pioiir c()l)lllrcculloscanumiteobiectedin naturi, le denumesl, denu,nire",rl fir-onunqd sau alegpropozigia potriviti din enunqu.i,;ril;;;l;i;i";, :lll]::.':,p':pozigii ctc' Un asemenea joc poate preceda/incheialsau flt/bclr7'l se poate irt.r."l"irrtr. cxcrcigiilc de citire. jocurile didactice/ocul sunetelor, . Prin Jocwlsilabelor,Formdm cuztinted.insila ,r,,; r" formeazd" se dizvolt e ckmpwliizwal de.irir.'J" o silabaqi ,. ,r".. j"j,, 9i :r:.,
| .,on
Oa viziunc,cilrrl(:terologic qi rnodalitnqi cstcticc, trilogialui f)clavrancca poatcfi piati dc clrlrttclcshakcspearienc. Scriitoruladucein teatrulsiu caracrcrc draicc imprcsionantc,$tefancel Mare, protagonistul dramei Apwsde soc{re, esteo i" coplcaitoare doui piese,a rimas adinc in memoriasi in ;i in celelalte ul multora caun simbol.Unitateatrilogieio asiguri rocmaipersonalitatea montald" a lui $tefancel Mare. Personajele principalegi secwndare din celetrei drajurul personajului$tefansaual testamentuluisiu politic sedefinesc;i graviteazd,in Viforul qi Lwce afdrwl). O caracteristicia drameiApwsde soareo constituietipwl de conflict.in primeactealepieseise contvreazl,unconflictpsihologic, zbuciumirile personajului$tecelMare, congtient de slibiciunileomenesti, de perisabilitatea sabiologici 9i de 'ile responsabilitXqi de voievod. Acest conflict esteexacerbat de conflictwlsocial, domnitorului preocupatde soartagirii gi a poporului impotriva boierilor anrtrioqi,dornici de putere gi de bog;qii. Acest conflict devinernanifestabiain acal treilea. lntors din lupta pentru apdra.reaPocugiei mai bolnav (calul Voitig alunecase, ciprinsese sub trupul siu piciorul rinit si nevindecatal domnitorului, agra;i r-i situagia), $tefan cel Mare afle de la fiica sa, Oana, desprecomplotul urzit paharnicul Ulea, stolnicul Drigan gi jitnicerul Stavir qi gribegteinsciunareafiu: i siu, Bogdan. Punctul cwlminantal conflictului il constituiescena incoronirii lui Bogdan,scedin carese desprindemonumentalitatea lui $tefan.Domnitorul il oblige pe pari^cul Ulea sI participe la insciunare.ii trimite, prin clucerulMoghilA, meiaje cu . Ii vorbegtealuziv,apoi ameningitor,impunindu-gi implacabilavoinqi, provedin con;tiingade voievod patriot, agacum relevi discursul,rrecerein revistda telor saledin timpul domniei si testament politic: ,,[...]cum vru Moldova asavrugi eu. Ci vru eaun domn drept, gi n-am despuiatpe unii ca si imbogdlescpe alci vru eaun domn treaz,;-am vegheat ca si-gi odihneascl suflemlei ostenit... vru ea ca numele ei si-l gtie gi sn-l cinsteascicu roqii, si numele ei trecu graniga, la Caffa pini la Roma, ca o minune a Domnului nostru Isus Cristos...". Recue infringerile, gi mai presusde orice situeazi nevoile qirii: ,,Eu am fost biruit Rizboieni gi la Chilia, Moldova a biruit pretutindeni! Am fosr norocul, a fost ti!... Sunt bitrin..." Elogiazi,jertfeleostenilor sii si recunoagte patriotismul aces. ,,Oh ! pidure tiniri !...Unde sunt mogii vogtri?...Presiraqi...". Domnirorul e pentru ci incercarea lui de a-i uni pe cregtini in lupta impotriva piginilor a eguat: cercatsI unescApusul intr-un gind, ci zic ci sunt crestini,qi trimiqii mei betut din poarcd in poarti, rugnndu-semai mult penrru ei ca pentru noi, si lase zavistie boaielede gi si seridice impotriva primejdiei obgtegtia cregtinitiqii...Le ia un om ?...Era... A fost...Aiurn e bolnav...Yl'zind ci rimii cu figiduiclilc, ciutat si unescRisiritul". Patetica tiradi esterostiti. pe fondul unor teribilc fulsi trisnete (decorromantic), sporind emoqia. Congtientde misiuneasai;i rr polui moldav,ca tampon intre Orient ;i Occident,$tefans-azbuciuma[z.ldirrnic; u ficut cdriri bitute drumurile pustii oameniimei gi degeaba. invoicli crrpcccji-n apoa,Je, iscilituri fudule gi praful s-a alesde invoieli". Ca bun cn';;lin, va sta in
suaD a ta cuvan t.
didacticeEu citesc, .fcrctrrile tu observi,Ew citesc, tw rdspunzi,Ew citesc, tu con, tinwi, Gdseste !, Cite;te cht mai multe cut,intecareiorpin sunetul/ktera,ca ;i cite;te rc delwmesc .fiinye/lucruri! etc. dezvolti gi consolide de citire a rncsajului îi-"^p^"it^tea sc.ris prin e{ort intelectualpropriual elevului. Accstor jo.curi didacticetrebuie r; li s" asociezejocuride intonagie expresivi rr cnunlurilor citite,.completate de jocul gesrurilorgi ul .t i"rlol-a" rot Accsteasunt activititi foarte agreare -i-i.;l,rrr deiopii, au calitatea ,. - de --- a-i antren, gi a. laxa,de a-i determinasi inveqJmai usor gi .., ple..r". "-i jocurilor didacticeestederermio"ia de miicstria Efigignfa didactici a invrti. 9i torulur/invi.gitoarei,de creativitatea acestora. 3. Conceptul de cunicwlwm Pentru rezolvateaacestuisubiect,vezi Testul 2, subiectul
al III-lea. itemul 2.
TESTUL7 Subiectul I
I Apus de soare de Barbu $tefd.nescu-Delavrancea
Dramaesteo specie a genuluidramadc, iy prozFtsau in versuri, cu un continur scrios, uneoritragic,adesea prezentatintr-o formdi"-ifi"r;, neexcluzind nici elemente,comice, specrarorul trecind de la comicJatragic,de la ris la plans. compusidin drameLip"t a, soare (1909), .Trilogiaistorici a-Moldovei, viforul giLwceafdrwl (1910)repr.ezinta.rn deosebit ,.riitorrrL;;;;$":ffi;#; "pon Delavrancea "t la dezvoharei literaturiiromine. Pini la trilogii,dr"-. istorici romineasci, ^p^riijâcesrei de valoare d9Ri;"r; V;ar" irniga;;;;f i "r_?r:pr?z:!t1g; triceicu-.Hasdeu (1862) deyasjleat..r*ari ittzsl, vtoaliiai , Despot-vodh i, Alexandru Daoila ( 1901 ).
-l 110 | judecnqii dc apoi cu congtiinqa faqa datorieiirnplinite:,,Doamnc, tu singurqtii cc-r pe inima fost mea,ci-n tine am crezut,ci nicio degirticiune nu s-a lipiide sufletul meu,ci am statzid neclintitin faqa piginilor... Dar toli m-au pirisit... Doarnne, os6.n. degte-midupi picatele mele,ci nu mi osindi de pacea cu turcii spre mintuirea sirrnanului meu popor!" qi le transmiteurmasilor un principiu de polidci interni gi extcrni, desprinsdin experienqa unei domnii indelungate 9i zbuciumate:,,Bogdanc, turcii sunt mai credinciosi ca creqtiniicuvintului dat,,.fineti minte cuvintelelui $tcfan, carev-a fost baci pini la adinci bitrineqe...cd Moldova n-a fost a strimogilor mei, n-a fost a mea gi nu e a voastri, ci a urmagilor vostri g-aurma;ilor urmaqilor vogtri in veaculveacurilor.A ! nimic..,Bitrin, bolnav ;i neputincios... Mantia asra c prea grea... S-o poarte altcineva mai tinir... Bogdane !... $i voi, mirturie a ceea ce ali vizut, spuneqi girii [...] ci voinqameae si seungi Bogdande cind sunrin viaqi...Cil voinla mea$-aei a fost purureauna..." Dupi ce agazd" pe Bogdanpe scaunulgirii qr ingenuncheazi., se rostogolegte pe trepteletronului. Domn, autocrat,dar cu inalti congtiinqipatriotici, oferdo lecgie de istorie $i res. ponsabilitatecontemporanilor si urmasilor (finalul tiradeiin caredefinegte sentimen. rul patriotic), areforgamorali de-ainsciunaun domn tinir gi de-a-giimpune voinlr (,,voi mirturie a ceeace ajivizut" ), igi creeazicadrul legalde pedepsirea cornpio. tigtilor. In lupta dintre $tefan-domnulgi $tefan-omul, invingecongtiinqa datorieiim. plinite cu pregul vieqii.Pwnctul cwlminant al conflirtwlwi socialse plaseazl in aceastl scend maiestuas romanticd, dupd, cumpunawl culminant al confliaulwi interior il con. ard,eriipeviu a rdnii cangrenate. stituiescena frcfan igi domini slibiciunile biologi. ce, igi depigegtesuferinqafizicl, rostind rugiciunea Tatdl nostra gi povesdnd cum e fost ucis tatil slu, Bogdan,de citre propriul siu frate, Petru Aron, la Riuseni. Ca om, $tefan a picituit, are copii nelegitimi gi nu le-a spus adevlrul. Datoria de pirinte gi-o indeplinegte,trimiqind pe Raregla mama sa, Riregoaia,pentru a-i cereincuviinqarea si se cisitoreascS, cu Oana, fata de la curteadomneasci.Aceste. ia ii mirturisesteci-i estetatI, simulind ci vorbe;te in somn. in acest fel cei doi afll cl sunt fraqi. Deznoddmkntul creeazd. altl sceni'intensdramaticit,tragicS. chiar. Aflat pe pa. tul de suferingi dupi operaqie, $tefan aude ovaqiicare-l aclami pe $tefinigi, nepo. tul nevirstnic. Boierii complotigti, crezind ci el a murit, incearci si-l ristoarne dc Pe tron pe Bogdan,incllcind voingalui $tefan.Acesta,cu prequlvieqii,ii va ucidel ,,Pel-Ilea l-am mi,surat cu privirea...Murise inainte de a-l izbi!... Dumnezeu si-l ierte...Dumnezeu?...Dar cine e de vini ? Io, $tefanvoievod am suit pe Bogdanpc tron.., Io, $tefanvoievod, i-am a;ezatcu mAnameacoroanastrimoEilor mei...El fu qi vizu ce vreau eu, ;i tot sfatul, ;i toati ogtimea... de fagi^ Sufletu-mi nu vrea, gi ca un scosdin fire se arunci in sabiamea...Cine e de vini ?...Se cutremura Moldova gi-o pripastie sedeschise... $i cu acestsfint oqeloprii curremurul gi umplui pripas. (S-aud.e: trdiascd 1ixt. d.omnwl Bogdan!) i... i... i... Da...! S-aimplinit legea ! (Sco. "Sd board trepteleSiaruncd sabia).li-ai implinit menireaca gi mine !a ln stil romanric estesurprins ultimul procesde congtiinqial lui $tefan-domnulcare moare rosdnd numele Moldovei.
| 1t dcja nre.njionate ca dramaticc, ca gi accsty'nal tragic,dar aporeoric atri, .sccnelc burc accstei opcre literarecaracterde dramd. Aceastl piestr de teatru arein centrul acgiunii un personajmonumental,roarece. . lelaltegravitAndgi evoluind in raport cu acesra. $tefan cel Mare simbolizeazi voievodul p.ajrio-t,.congtiinqa lucide, treazd", in slujba intereselorgirii. De la primul moment (fin/ul actului tryth.i), cind se bucuri de sosireaort..rilo. care rispunseteri prompt la chemarea domnirorului (,... O ! cum ," lr"rri apelein Siret, lga vin raiele in Suceava la chemarea voievodului lor !" ... ,,Si nu sece izvorul nostru !,,), fiind in prirnejdie,la ultima fapti, ucidereatrideiorilor, personaliratea acesruaparein comple-xitatea gi mireqia sa. El se bazeaztr pe forgaEi fidelitateaarmarei a noii boierimi formateprin recompensared bravurii gi a pairiotismului dovedit lAmindoui m-au slujit cu credinqi.P-amindoui mi-am pus nddejdea"), in ciuda rfidelitngilor; fetele orfane, ale ciror tagi muriseri pe cimpul a. t"pd, este adeFe.Irrru lg.cregte la curtea domneasci. Stirnegte admiraqie chiar gi dusmanilor [liriltei complodgtii ii recunoscmareqia: ,,Marea fost...ci de mlrirea lui nu mai sufla iciun boier...",il numesc,goimanul", ,,ochiulvulrurului bitrin clipegte inci... vdrt vipii, mi frigea cu privirea lui". Cei trei boieri, paharniculUlea, itolnicul Drir gi jitnicerul stavir, vor purerea,sunt nemulgumiqi de politica lui $tefan: ,,Boier, igr, qiran supus era rorJrn-1 ?n fagalui", ,,Mogiilele impargea numai la ogteni...", n supugiii ficea r5;zegi, din rizegi boieri sadea..." Aci;tia pindesc moarreavo,dului pe-c-are o inrrezrrescin semne,prevestiroare: gipEtulbufnilei, miqa care inci bufniqa,apoi aceasra esre inhiqati de un vuhur, iaiun ogrean sigeteazivulI gi el cade-npripastie, o vacddin turmele domnegti a singerat inligtar, luna un cearcin ro;u, ciinii au urlat, o femeiea niscut un copil cu picioare de ied, ea carese schimbi brusc (,,sebolovinird rrori negri cufiLe catrinul, ci se-nruca noaptea"),iar in formele pe carele iau norii, boierii complotigti identifici balaur careinghite un motneagcu plete lungi. In construireapersonajului$tefan,aurorul valorifici legende, eresuri.pentru fe: de lacurte,-pentruDoamna Maria, 9i pentru oameniilui credinciogi, $tefaneste sonajlegendar.Fetelecred ci, aruncicAnds-aniscur, $tefanafost scildatin sinde gerpoaici gi de vultur__ca si se inalqe... Este ,preaslivitul ,,si se srrecoare_gi ru.stlpin", ,lmpiratul", Doamna Maria il vede pe gtefan cirlare'pevoitig ca arhanghel". Titlul dramei, metaford, reprezintd" alti modalitate indirecti de caracterizarea Moldovei". iului carea fost ,,soarele
de lupd. Degibolnav, pleaiasr apere gara. $tieti fi" rogpenrruDoam-clmpuJ Maria,.la care apreciazi sprijinul (,$untfurtre devotat doui sibii ...'io"-rr", g-"*"
Doctorul$milii admiri curajulgi sripinireade sine:,,oqelir... in aer,in lupti... trupul dumnealui numaicresriruri... Am mili n-amgriinqa... Rana de la picior ii
te trupu_l dumnealui...in viteazul ista, o purerecarescapdmedicinei...b voina voit slobod pinl la sfir;it..." Credinciosul Hirman mi.rturisegte:,,voinqa miriei-tale, voinqaqirii ... De n-as eniqn-agfivrutcevreamiria-ta.$-apoi,,,",,,,pot;....
1 1 2| Subiectul al ll-lca A. 1,fdpturd:fiinqi, creaturi. rdbddtor:rezisrent. a seferi: a seapira,a seproteja, a se pdzi, a evita.
nealn:PoPOr, natiune. 2. lor - pronumepe-rsonal, persoana a III-a,-numdrul plural,cazulgenitiv,funcgrasintactici" de arribut pronominal ahe - adjectivpronominalneliotirit,-numirulplural, genulneutru,cazulacu'" zativ,funcqia sintactica de atribut adjecfival. , cel mai adesea- adverbde timp, gradul superlativrelativ de superioritate(cel de ci,ntec- substantivcomun,simplu, genrrl.n.u_t.rr', numirul singular,cazul acuzariv,' precedat de prepoziqia simpli de, neatticurat,Tunciia sintactic; de complemenrcircumstanqial de catzd,. 3. E un omfdrd grijr. (atribut adjectival) E de rnirare cum a devenit o celebritate. (nume predicativ) 4. ln text,ace;tiaeste atribut adiectival. Acegtia eraucampionii.(subiict) i.er au i ceStia.(trr.tr. predicativ) C-ampioni (complernenr indirect) M-"- intilnir cu acegtia. intrevedere a cu acert'ia ftrt .fnrir".ii"a. (atritut pronominal) " B. l. Semdnau ca doui picituri de api. Pe doui hectaresemdnaugriu'. Pe o stradi inrunecoasii-aw tncoltit ciinii. Au incolpitzambilelein jardinieri. De mai multi vrem e ii tncolpiserd in minte nigre idei ciudate. 2. Seanunga o vacan\dde vis. (articol nehoririt) A cumpirat o cartegi doui caiere. (numeral cardinal) O, nu lua hodriri pripire! (interiectie) N-o mai vizuse de^multtimp. (pronumepersonal) 3. D-es1 eram conainsd.eimportanpa proiectulwil/, totnu mi hotiramz/si particip la realizarea luiJ / P, - propozigiesubordonati circumstantiali concesivi. Orice-ai spunel /, tot nu mi convingi.z/ P1 - propoz.iqic concesivtr. lubordonatl circunrctanliah Fiet/ce-ofi/z, ev tot nu cred/3 P, - propozigicsubordonati circumstanliale concesivi. Nu a ob$nut Oscarull/, cu toate cd era un actor renumit.z/ P, - propozigiecircumstangiali concesivi. 4. S-aintors deoreme.(adv.) Nu se sinchisea de arernei putea si ploui, si ningi... (pt.p. + s. f.)
I 113
c.
;ffi"J*ff
ceea cc democratice", 1. Lansim un nou concept caresenumette,,dialogurile pe drumuldemocraqiei. relevi progresul cu de a sereintXlni, 2. Inslgi pregedinta gi-aexprimat dorinqa ClubuluiFemina prilejulzilei de 8 Martie. :.'ff:::'"ffi;i*;*)'ru"ceiasintacticidc3. Vlzusenumaio secvenlia filmului.
Subiectul al IIIJea
l, Rolul jocului didacticin dezvoltarea contpetenlelorde comunicareorald aplualuluj curiculum esrcdezvoltareacomPcUnul dintre obieclivele gadru.al.e dur19q tqfsh dq comunicareorald,obiecdv realizabilpe inqreaga l prgcesului inItrucuv-eclucatlv. ""Dintre metodelemoderne,formative, eficiente?n inviqiminml primar, un rol important il are jocul didactic,fapt deterrninatde particularitigilede virsti ale elevilor gi de specificiulprocesuluiinstructiv-educativ. de cocompetenqa Obiectivelecadru ale inviqimintului se intercondigioneazi, de comunicare mesajelor scrise9i competenga municareorali determini receptarea
scrise.
ln clasaI, dar gi in celelalte, a II-a - a IV-a, trebuie sporiti pondereajocurilor didactice. motlvaqia didacdc s.ecrgeâp{ -dezyolti gindirea, 1e.moria, .IdT io. irrv494rji,.sq voinqa.Prin dezgi de cooperare, atenlia,limbajul, imaginaqia, tpiiitul de observagie v6lfareastipinirii de sine,a spiritului competitiv gi de respectal coechipieruluise modeleazitrisituri de caracter. Pentru dezvoltarea de comuni careorall sepot desf;;ura jocuri dicompetenqei vorbirii/de educare a limbajului: Jocul sunedacticeprecum: jocuri de dezvoltarea telor, Jocul silabelor,Jocul cuointelor,Jocul rimelor, Spunepicht mai muhe cuvinte care incep/conpin/ietermind cu sunetwl.,/silaba/ sau care denurnesc fiinge/lucruri, cuai.ntul/propozipia! , Ew Sd credm cht mai rnuhe cuainte din silabe!, Complete'azd tntreb, tu rdspunzi", Sepot organizagi desfigurajocuri orale cu tntrebdri, de tipul: Cine gtie ckpigd !, Cine dspunde mairepede chstigd!,jocuri gbicitori, jocuri d.effealie, jocuri de rolin carecopiii trebuie si-gi construiasci,,rolul" 9i si-l interp etezecdtmai convingitor, ln acestdp de joc surlt antrenategindirea, memoria,limbajul, mimica, gesticulaqia,
I I |l
irrragirralia clcvilor.-sc li irlcctivitatc'l por (leslivurrr jocuridc rol prccu' lleporteprezenpi ral ilt ,tt'siurte!, ra dcschitriie) targrrri/iipLriiu';)u ,orru,La muzeu at. s. t;; rrr carcsc alrorucazi rolurilcvorbitor-as.itrarur, i. vv vJrvrJe' .l,l"u"uea"pri"a.r." ;; ' rrrt rrric ; rr c
rlrali,
r3
t)trttl'ru i'rboqilirea ;i activizarea vocabularuluielevilor se por desffuurajocuri tlitfacticet clevcrificare sinonimiei,antonimiei, o*onliiii (fi,rit asefolosi aceste .a ( onccprcopcra{onale). lificienqajocului didacdcesteconditionatnde. gJ.a{ul in care -- elevii congti entizeaze situaqia de ir,vilare gi de crearivitatea cadrur"i?ia".ii.. 2' Etalte/ monl'entedidacticede forrnarea deprinderii d.escrierecorectdla clasaI Pcntru rezolvarea
acestui srrbiect,,r.ri reit.rl-i, r"ui..*i lirii:r.liffii
3. Finalitdpile tnadpdmintwlwiprimar sunt: - aslgurarea educaqiei elemenrare pentm tod copiii; - formareapersonalitigii copilului, rer;*;il;i;.il Eirrr-.rr siu de dezvol_ tare; - inzesrrarea copilului cu acelecuno;tinqe,capaciriqigi atitudini caresi stimulezeraPortarea sala mediul socrar grnaturalgrsi permiti continuareieducagiei.
TESTUL8 Subiectul I
I larna de Vasile Alecsandri
Pastelul este o specie a.genurui riric,?nversuri, eminamente descriptivi, in care secontureazi un tabloudinnaturi:.p.riveligti, momenre din universul plantelor "t" """i se saual animatior,pii" irrr"r*"JiJ;er"i" ""oilil';il;; exprimi senti_ rncnrele gi stirile sufletesti aleeuluiliric. ' Incontestabil, ceamaivaloroasi creagie lirici a lui Aleclandri suntpastelurile, in care poetul.surprinde aspecre alenaturii'rural" irr-..l" p";*-";_pun, trecvenr in anotimpuliar_na (Mez.uf.iernei,.viscotyr, saniq,variiiif**;ii, momenre. arez;ei (Dirnineapa, Noaptea)
tenomeneale naturii (Tunetul, Viscolwl) q.a. Poezialarna esteun pasterin ."r", pri' descriere,poetul creeazd, imagini preponderefi aizuale,domiriated. .rrlorr.i,iu;, ,p.ai*i.".-"""r.r iernii, de dan_ sul fulgilor de qeadin timpul ninsorii "6rrrra"rr,., ,,Din vizduh cumplitaiarni cerne norii de zdpad,i,,, Lungi troiene cilitoare, adunare_n ce, grdmada... Epitetele,,cumpliti",,,lungi troienecdldToare'.(al doileaepitetarevaloarede personificare),ptrtoiifirorro,,ce:rne norii de zdpadd" fixeazdtunasp.ct al anotimpului
cottt,,zbor",,,pltttc'sc.", ,,ccrnc", gi lr"igul, Verbclcla tirtrpulPrcT,cnt - rrirrsolreir taPrimul fenomenelor' dinarnica paraqia ,,caun roi'clc fluturi albi' configurcazi 'blor'rr^rrrlnitc personificarca de ca gerunziu, la fiorul frigului, sporit qi di verbul 9i din versul ,,llispdndindJiori de gheaqipe ai qirii umeri dalbi". fenomenspecifical momentului, sunt sugerateprin repeNinsorile abundente, ningc prin adverbul iari: ,,Ziua ninge, noaPteaninge, dimineaqa tipii,enumerapie, prin iarl!" Contemplind mirificwl tablou hibernal, eul liric igi comunici fascinaqia minmijloacepoetice: epitete, ,,Cu o zaleargintieseimbracl aceleagi Personificare: nostalgiefilo.Iilirrro"r"" produceinclntare, dar$ u;oard nelini;te, c-hiar dra 9ard" printrc ghiceqte se qipalid" soarelepersonificat, ,,rotund treceriiviegii: zofici"Lagindul -ninroar., un nostalgici: incircituri are ,,Ca utmeazi ca.re it cornparapia norii de trecitori". anii printre vis de tinereqe naturii; memfora ,'oceande ninsoarc" Natura eite t.ansfieuratade fenomenele Impresia esteamplificatl de repetiqic imaculat. in peisaJului albul exprimi inecarea in depirtare", ,pe intindereapusimprejur, ,,pecamp,pe dealuri, 9i irin enumeraqie^: tie", ,,firi urme, flri drum". Peisajulmiriiic infioari sufletul sensibilal eului liric, prin cromaticagi misterwl siu: ,,ca fantasmealbe plopii in;iraqi se perd in zare",,,Sevid sateleperdute sub strilucire: ,,doritul soate clibucii albi de fum", Sub iazele soareluitabloul capdtS. strilucegteEi desmiarddoceanulde ninsoare"' Enl iiric'aparein ipostaza de contemplator extaziatde naturi, revigorat de apaa bucuriei de viaqi. riqiasanieicu zurgilii, ca manifestare deopotrivi. gi infioari, incinti iarna Anotimpul de exprimarea sentimentelor9i stirilor poetic mijloc alt Versifica;iaconstituie sunt lungi, cu misuri de 15-16 Versurile stimulate de farmecul'naturii. sufleteSti imperecheati. ritmul trohaic, iar rirna silabe, VasileAlecsandriesteconsideratcreatorulpasteluluirominesc.Rimine remarcabili apreciereaexprim at|,de Titu Maiorescu in articolul Direcpia noud tn poe.zia sunt un gir de poezii, celemai multe de o simgipro"i ro*hnd (tiZZ): ,,Pastelwrile intr-o limbi agade frumoasi incit iii" ,9" de curati ;i de puternici a naturei,scrise au devenitfa.A comparareceamai marepodoabi a poezieilui Alecsandri,o podoabe a literaturii romine indeobqte".
,"tur"i( iiiirr;ir,'i,ik';"ii;rii,'cirii)ij, ,,imunii_specifi..
I Mezul iernei
Poezia,,Mezwliernei" seinscrie in seriacelor mai frumoasepasteluriinchinate anotimpului alb. aces caracteristicile poeziei indici faptul cipeisajul hibernal infdgiqeazd .Titlw!. atotstlpinitoarur anorrmp,surpnnsein pienitudineamanifestirilor acestora'Tarna re, pe pimbnt Ei in ..r, ,^"anunli printr-un ,,geramar, cumplit", prin ,,trisnetuf' siejarii; . ,,rng.t amar, cumplit". Cele patru strofc .op".iior. ,,ln pdduri rrasnesc descriptiae - comPunun,,tablou mire!, fantastic",rcalepoeziei- p"rtn secuenle Natura insigi devineun temPlu inrprcsio maicabil prinirmonie gi echilibru clasic.
faI
nent' liste a imagincpanoramicd intr-o noaptegeroasr, cdnd ,,stclclcpar ingheqa_ te,cerul pareojclir". Epitetcle,,amar,,, ,,.u,nplit:i,,,i;;fi.i;;;;., ,,oqelir., plasticizea_ zAimaginca staticr,inciemeniti, a iernii .8rji.ira prin merafori: ,,Iar -ono..o-n pare-un lan de lir-"r,t.,ri ce scarqiie sub 1*:*::tt:i}-11:.a*piisrrilucitoare/ rlLlPtiil: alzu/e, mergnnd spre translucid, se asociazd,,rnrogilo, o,n_ tlLrllTr--f cltwe redate prin verbela timpul prezent, cu structuri sonori acuta:,,trisnesc.., -capiti ,,scir_ i e". I magi 1A amploare,."pri"a-'.-.ri-pon.r,r" ale spaqiului lea panoramici p.rduri,cimpuri, sate, ghicite prin fu-urile arbe"r.'. r" inalgi in :,,;.i ler:stry: hul scintcios" al unui ,,templuir"i"rtor". Natura ,. ,"cr"liz."zi: sateledevin fielii, muniii devin altare,copaciicodrilor-tuburi de orgi din carecrivigul scoare !'note-ngrozitoare".In acesttemplu impresionant aprinde farul tainic de ,,luna"igi lurnini"; ,,O ! tablou TnI.!, fantastic!... Mii de steleargintii ln nemirginitul templu ard cavecinice feclii. Munqii sunt a lui altare,codrii organesonoare Unde crivigul pitrunde, scoqindiote_ngroziroare... Enumerapia;i repetipiiledin strofa finali readucimaginea srarici, incremeniri, eare fascineazdeuf liric contemplator: ,,Totul e in .rZ.lirrrir., tare ri^tiiiiri glrs./niciun zbor in armosferi,pe zepad,i'n;.i"" f Ultimele versuri alestrofei finale exprimeideea'Je "r:;. miscare, specifici vieqii: ,,Dar vld?...inrazalunei ec o fantasmd se arata.../ E un l,rp'c" r. iu"je arr;;;;il; rplimintati'. Interogapiaretoricd subliniazi '-----t-- ."iui ill", surprins de apariqia "-oqi" ,,flntasmei" gi licengele poetice, de ,,lan diamanturi", ,,organe sonoare",sunt modali- ,chiar tlgi de realizare a armoniei,a echilibrului.o-po"ifio"1l-- l-^ Poezia,in ansamblu,ilusreazi. caracterisricii"rp".i.i f"stel, esred.escriptiod,imaginile de naruri exprimi stiri sufletegti, extaz,dai gi fion irr"ti.risrii. versurile celor patru catreneau misura a. is - r o ril"u", rii-"lit.rr"ic, rima imperecheati.
I
I
dc timp exprimatprin adverbde timp. mcnt circumstanqial 3, uneori - cotnple de a se conainge- atribut verbalexprimatprin verb la modul infinitiv, timpul a simplade. prezent, diatezareflexivi,precedatde prepoziqi din adjectiv provenit exprimat prin adjectival atribut celemai tntortocheateneutru, numirul plugenul la modul participiu, verb nl, cazul nominativ, gradul superlativ relativ de superioritate.
prinsparetecasei-;?T:ff 'e'*f:iJl?l1li,iil'l,il1 ffi:fff ffi prin spatele, prepozigionale genitiv,.precedat de locuqiunea
prietenaei intr-un moment de e rc*/ ceeace-i spusese 4. Poatel/cdnu inqeleses sinceritate3/. poate - adverbpredicativ,regentulpropozigieiPr. P, - propozigiesubordonati subiectivi. B. l. Tcoturi: Dunirea mai flcea doudcoturi pini si seversein Marea Neagri. cot (coate: Haina era roasi in codte. \ coli: A cumpirat d'oicopide stofi' erc 1-arc: Pe cercul din dreaptaa trasat doudarce. \arcuri: Mergeade parc-ar fi fost pe arcuri. 2. ln haosul din sali, profesorul se dovedisedin cale-afardde calm. ,,O, pagi, cht de darnic egti." (GeorgeCoqbuc) cu suechivalente prijituri ! (propoziqiiexclamative aceasti Vai, cebund este perlativul) Era o splendoarede rochie. Frumos d,emarna focului. Alte exbmple:puired de bogat, fript de sdrac,swpdratfoc, frumoasd rdu, o bltzd cu totul si cu totul albd, arbicunoscut. (ca;zul genitiv) 3. in sali se auzeauvociimpotiaa dumneaei/d'umnealor' eaooastrd' (cazul dativ) A reugit la examendatoritd/ dumnealui/ dwrnn 4. ce - complementdirect. -pi - complementindirect anticipativ. pie - complement indirect. doresc- predicatverbal. ea - subiect. dulce - adjectiv in cazul vocativ, firi funcqiesintactici. Romknie - substantivin cazul vocativ,firi funcgiesintactici.
Subiectul alll-lea A.
l, uneori vs. deseori tntortocbeatvs.clar spate vs. fatd, a oorbi vs. a ticea 2, sau - conjuncgie coordonaroare disiunctivi. podte - adverb de mod. re - pronume reflexiv. undeva - adverbde loc.
tfl
I
(:. l. A coborit cu dificultatcla staqia Rcinvicrca. 2. l)ropriiilui prictcniil rcneagi. J, lruscsc chcrnat la prepedinqii in anticameri. 9i agtepta
It
noi; lexicale diversea achizigiilor it"r conrexre - cxcrcilii clcutiliz.arc joc de rol etc' - iocuri clidacticc, mijloacelede inviqimint moderne,auJi-a".ri. cep1taimportanql tr'i;;;;;l gi-i sencreeazlun climat agreabil,ii relaxeazd dio-rrir.r"le carefaciliteaz5,invdgar6a, sibilizeazi pe elevi. 2. Tipuri de itemi subiect,vezi Testul 3, subiectulal III-lea, itemul 3 9i Pentru rezolvareeacestui Testul 5, subiecrulal III-lea, itemul3'
Subiectulal IIIJea
l. s'trategii didaaic.ede.insusireaelementelorde constrwcpia comunicdrii Itrsltptrca elementelor de constrrcgia comunicirii inseamniinvigarea corectaa lirubii rornine sub aspecr fonetic, lexical9i gru;ud.J;if;;;;"a.p'ri"a.rr J. t_ rrrunicarc orali 9i scrisi. eleviiigi insugesc noliuni foneticegi gramaticale d,e6azd,,igi im_ ,,,.,I::l:lÔjimar tro[iticsclr act*rzeazi vocabularulprin sinonimie, sl omonrmle. Irr irctivitatea "rrto"rri-i. didactici la clasele i-a IV-a ,..."r"ir" f"rrl p" ."rr.rerul aplica_ tiv-funcgionalal elementelor de construcqia comunicirii,i. srrategiile didacticc adoptate s}n! preponderent """", formative.se imbini activitiqile d" irrrr;g"?.1r;;;[, Pc Hrupcai individuale.Sefolosescdiversemerode pe descop;r*;;i rransferde informagii,.pe acqiune reali ori simulatil -;i..;;';"ate aJi.a gi-probiema tizdrii, metoda -..arl;;;;I;;i';: a joc,rrui didactic. '',t,1:^.1: .{::coperirii insugirea nogiunilor de fonetici metodade",.;r;i,j;l;i'ii analizagi sinteie fonerici au". t" . ,l.n rcallzarea ortoepiei;i ortografiei-erevilor, completati, prin exercigii d" ,rali gi de scriere,cu variaiele.sale ";;;;;; tipu': coplere,transcrlere gi di.t"r"z".r;;i;;;: re' Dc asemenea' se.utilizeazd'larg exercigiU b" a"rpetqir. ; .""i"relor in silabe. n..l.r.yr,t-bogigirea gi activizirea vocabular"tri'.i"rii*, ur, ,ot deosebitil au c.xercrjiul (exerciqiul.de identificare,de exemplificare, exercigiul d" ,.rbri;irrl;,;; dc creagie) gi jocul didactic, de tipui: Ne jucim, ,pi*"r*-rai'*oi *rrt" cuztintecu ac.elas.i sens(cu sensopws)/ crvinie cu aceeasifo;;;,i;r:";;riaryurirr rît"rrt r* aintelor q. a. ln insugirea noqiunilor..gramaticale, strategia didactici estemai complexi gi sub complexitiqii 9i diTicultaqilor conqinir"nlor metodelor di1:p::'"1 9i r"U a r_o:m:lorde organrzare "rp..r.rt resurselor a umane (elevi) si materiale: miiloaceil."tjtitl tc de invitimint, siruaqiile. de inviqare care presupun inqelege;; ,;ii;;il;;, recunoa$terea in contextenoi, transferul in situagiinoi dJ comu"i;";.. iij purile de exerciqii "."rtoru gi de jocuri didacricesunr mai yariare. Je pot realizaactivitigi de inviqareprecum: - formulareade enunquriinterog#ve, excramative, enundativel - formulareade enunguri-rispun"s l, intr.ban ,rtt;;;;;;;ilrifi.a'd,r_r. elemen_ tele de construcgia comuniiirii insusite: - exercigiide descriere a unor obiecte,ferro-erre,fiinqe; - exercigiide realizare a unui dialog; - exerciqiide inlocuire a unor cuvinte gi expresiicu sinonime, antonime etc. - exercigiide redactare a unor te*te ,,aiatirr-e: - activitigi de comunicarepe bazaunui plan de idei; - exercigiide consrruire apropozigiilor sîmple gi dezvoltate ;
3. Relapiadinte cuniculuyt si.gr)4\ilule.',, prorectare,lmcurriculumul, in sensextins, ca proces,are trei comPonenete: evaluare' ( predare-inviqare), oltjmentare t'"R;ffi;d;';;;;;;iJil* se relevi din perspectivacomparaqieidinqi "rr"l,r"re de evaluare' tre starriardelecurriculare9i standardele de zutoritiStand.ard.rl,,nnirik , se referi la curriculumul intenfionat, PtgP."t la clasi' didactice cadr.ele realizatde implementat, qi l^ iiirl"*ul Uf. elerezultatele la adici "J"""ti.nale ;; ;;t"tare se referii" c""ic"i"*ul "atins"' .:'" ;;;;;;;;;i; nipe sau minimale performanqe a aratd St;, elevul sdfacd. Ele sunt vilor; aceste "i velul de dificultate' 9.o1"1:'... . I.T. Radul distingepatru tipuri de rezultate definiqii'formule 9' (dite, fapte, concePte' - cunogtinq. "?1 ".,rirrrlrr. unor acllunl practrce'a unof realizarea in aplicarea cunogdnqelor - capaatatede concretizatiin priceperi, deprinderi, stipinirea unor modemersuri teorêtice, duri de lucru (tehnici); puterea de,atde raqionamente' - capacititi irrt.ie.t r"l", e*primatein elaborarea de a eteccapacitatea in gindire' g.r'-"rrr"r"..gide interpretare,independenqa tua operaql logrce,creatlvrtatea I' a' conduiteformate' atitudini, p.itott"litate, d. trisituri -
curricukre vizeazd: Stand,ard.ele pe cicluri gi ani de studiu; gi obiecrive_le - oili..ri r"le generale opgionale; .,. - disciplinel.ibligatotii-9idisciplinele pe dtsctplme; gi obiectivele _ obieitiveletransdisciplinare (de exemplu,limbi moder- .orrqir,.r'.rril";;;ilipiin" 9i grupe de discipline ne, gtiingeetc.); - numir orientativ de ore (unde estecazul)'
Acestestandardesunt cuprinsein Curriculumul Naqional' ,ef.ritoare Ia rezuliateleinvigirii; standardel Obiecrivele..p;;i";;'";noze qinteleobligatorii de atins' relevi Obi".tirrele dJevaluaresunr sinonime cu obiectiveleoperaqionale.
I LT. Radu,Eoaluareain procesuldidaaic, p' 80'
rI0 |
I
St rtrItr r . tc l lc c t luc r r qio n rrls cu n I t.l c c c s a rc p c n tru : -r .lsrlltil.urerl cgalitil.ii d.ci;anscir"rmatcric dc cducaqie; rrro n ir or iz ir r . cc aaliti q i i e d u c a ti e;i suslincrca rcformei in invigimint ; t'ir.sl)lrcr{a evaluirii gi varietateaabordiriror metodologice;
w
TESTUL 9 SubiectulI
agt"ptrt.for-
'r rcrllllcllorde evaluare'-t'mbunitiqirea calitiqilorinstrumentelor de evaluare. I i fccrul pozitiv se realizeazd,si prin : - oferireaunui feedbacL prompt gi eficient; corecti a..io, inietesaqi' elevi,piringi, public, asupramodului de l*m": dcsfisurare a examenelor: * comunicarea diferenqiald, a rezultatelorexamenelor; * alocarea resurselorumane si financiarenecesare, Procesul de evaluare presupune: * mdsurarea - un demersevaluadvcantitativ: caredateleob.qinute prin misurar sunr raporrarela un ser ,,^ crlterll _ !ri" (lc sau norme' --,1!J!r,11!lo^ Pentru a se emite o judecati de valoare",ezultateloi. scopul.final al evaluirii esreruareaunor decizii .arr"gioirr.,- "ru^pt" Evaluarea curenti.9i examenele au drept scop: - monitorizarea progresului gcolar; - dngnoza rezultatelorscolarel * certificarea nivelului de cunogtinqe gi capacitigila sfdr;itul unei perioadelungi de instruire; - selectarea elevilor superioari de ?nvigimint sau Penffu un Program particr,", ;3ffj;;?rf,t"O'U - prognoza performanqelor viitoare ale elevilor; - orienrareagcolari 9i profesionali; - morivareaelevilor pentru activit;gilede inviqare. Evaluarea se realizeaid,printr-odiversitatede instrumentede evaluare.
intcnlionat. De aceea rrebuie foros.ite gi arte forme;;;rli;;5ruffi;::, cv;rluriri pe parcursul unui cicludeinvegm-ant)5 n.r"r"ri definirea :urgnre cla_ ri. r,stlrqt'ard;lor "ililurrritrt", merodelor operaqionale, ;i a obiectivelor pr."". qi si
rrrulalc in standarde; rc.irlizarea de comparaqii internationale. I i virIr.r arca rczultatelbr gcolarese r ealizeazd : c]asa, ca parteintegrantia procesului de predare_in vd\are; 11 l'l cxarncne' efectele acestora manifestindu-se in cadrul sistemuluieducalional qi in plan cultural,.gcolar, chiar gi politic. R";;i;r;;[ exameneror au infrut'n1i asupra activitiqiididactice desfeguiate la clasi;pirinqii qi elevii.unt ini.r.rrri rl:-..:"1 la.examene, de aceea cadreledidactiie igiia'.pi.rre i;;r;;ir*;; ;l:. lurrcIrc de cerintele examenelor. f rrflr'rcnqa examenelor asuprl curriculumului estedenumiti efectutbackuash, penI r'rr'r irvca cfectpozitiv,curriiulumul evaluat trebuiere fi; ;t;;;i apropiatde curricuIrrrrrul
,lcrirca clcsprijinrecuperatoriu elevilor care nu *i"ir.fr?ririile
Mara de Ioan Slavici
operaliterari Marainfdtigeazi destinulMaRoman al unei familii gi al dragostei, lui rei Birzovanu Eial copiilor ei, Persidasi Trici, 9i reprezinti o izbindi a creagiei literaturii romine. Ioan Slavicigi un moment important in dezvoltarea Mara, personajcomplex, personajului Titlul romanuluiestejustificatde prezenga voluntar,memorabil, aflat in prim-planul acqiuniiintr-un numir de capitole,semnificativ intirulate, mai apoi cedind acestrol Persidei,dar riminind permanento prezenqi.Mara intruchipeazdtrisiturile unui personajexponenqial ;i al unui cod face viegii, al dragostei, al muncii, propriu ardelean, care elogiul scriitorului moral religioase nagionale. rl tradigiilor,dar gi al tolerangei 9i Mara, ,,muieremare, spitoasi, greoaie,cu obrajii bitugi de soare,de ploi gi de romanului. Rimasi viduvi cu doi copii, ,,siriv0nt", domini o parte din acgiunea cuqiide ei", voinici gi harnici, lupti cu greutigilevieqii cu voingi gi persevereng dorind sI asigureun trai 9i un viitor bun copiilor ei, cu carese mindregte chiar gi cind zburdilnicia lor ii pune in pericol: ,,Mult sunt sinitogi gi rumeni, voinici gi gi frumogi: rii sunt, mare minune qi e lucru gtiut ci oameni plini de viaqi, degtepqi de dai Doamne numai din copii rii se fac", ,,Tot n-are nimeni copii ca mine !". pentru copiii ei. Din munca si priceperea AcgiunileMarei artlabazl. dragostea cu griji, zilnic pune bani in cei trei ciorapi: unul ei cigtigi bani pe care-ichibzuiegte pentru Persida,alul pentru Tricl gi al treilea pentru zile negre.S-a spus cI Mara tot mai mulqibani, cu atit mai mult cu cit spidevineavari pe misuri ce agoniseqte ritul de prevederegi chibzuinqi o imping uneori la fapte reprobabile(momentul in careil sfetuie;tepe Trici si profite de slibiciunea pentru el a soliei lui Bocioaci, sumade bani oferiti la botezul nepotului ei gi o pistreazi cu saucind micEoreazi, cumpltarea,dar gi vieqii a invigat-o pe Mara prudenqa, marebucurie). Experienga i-a dezvolat un puternic simqal demnitlqii. Mara s-a sriduit si faci oatoleranga, meni respectaqi din copiii ei, gisind modele pentru fiecareintre oamenii care i-au mea!"; ,,Agaaresi fie Trici al meu!". plicut: ,,Agaare si fie Persida in imprejuriri, pentru copiii ei are multi inielegeregi, odati Fire autoritari alte Cind Perlasi neingriditi personalitatea, dreptul la independenqi. le au crescut, ce sidaseindrigosteqtede Naql, Mara, deginu estede acord cu aceastilegituri, nu-gi lesindu-i fetei libertateaopgiunii:,,Eu,ziseMara, umiliti in ea,sunt impunevoinga, Am ficut ce am o femeieproasti gi nu gtiu ce si-qi fac ;i nici cum si te poviguiesc. putut 9i dupi cum mi-a fost priceperea;acum insi mi-a venit rindul si mi uit in Mara areun sufletsensibil, o incontestabihdragurata". Degi pare duri, in realitate mulqumirea mea,ci fericireata, caremie-mi este gostematerni: ,,Dar tu n-ai si cauqi mai doritd". Desigur, nu aprobl fuga Persideicu Naql, dar, intr-un fel, estegi mindri de fiica ei, ,,cici nu e nimic mai frumos decit ca femeiasi se deaintreagi birbatului pe care-l iube;te ;i si iee asupraei, cu ochii inchigi, sarcinavieqii grele".
I t |rI
ln ccle nrai dificilc alc crsrricici Pcrsidci, Mara o consolcazi, asigu 'n,',ncnt"le r ittrl-o cl-pi va gisi ugorun alt barbatpentru ci eaareo zestre considerabill:,,Aost,r s ou$tii, dar sI n-o spui niminui. Nu egtitu oriqicine!., tiPdl faptului ci la un momenti"t n.qinniiMara rrecein planul al doilea, ,11 "l ei rimine tttf ttl principalrevenindu-iPersidei, prezen\a semnificativi,, eaintruchi lui Sla"ici.Persida Iteazrintcrr{iamorali, mentalitatea ii mirturisegte-, ,,bac-a, fi toli ex tine, n-ar fi in lumeaaceasta decit fericire!". $i Hubir ,a " "ili;;;;ii g[ cind sc uita in fagaseninr a Marei. cuprinsi de simgimint"t "."* i_;;il;;, "ri,, pe toli la un loc ai cicopiii ei sunt cheaful.care-igine'srringi.;";[l; "e'aarrr" upoilrii,oarecumpe zburate gi vorbea rir gi apisat ca o impirdteasi". -a"ari'i; Mara a fost eapabili si-i accepte pe Hubdri gi si recunoasa jir"figi" i", ce gi'obiceiurif. taqrul sunt frumoase,fiind, in intengiaaurorului, model h" b,rrrj.orrvieguire;rgi";;i;.G' Cilinescu formula urmitoarele aprecieriin Istoria literatwriiromkne de la oriprezent:,,cu muh inaintêa lui Rebreanu,slavici zugriveqre yt:i!:f!,t: ;";.;;. sufletul girinesc p":j: munqi gi cu atita dramatismincit roman'ul 9-" cap.odop.eri.[...] ";dr*p; " fdrd.cea firanii lui, observag.i mai mici pirtinire, dupi a. mli tirziu al lui Rebreanu, sunr egoigti,avari,indiritrriJi, d,rE-jnogi gi-.'roaril totdeodata icrttrtori b.uni,adici au acelame-stec ie bine gi a" r;" ." r" afle la oamenii adevi;i regi' ['..] Mai vie decit togi esteMara. Ea infagigea zi,"ripul comun al femeii marurc mynq,igi in genereal viduvei intreprinlitorr"';i aprige.proporgia *""rri, 9: !:::. dc zgircenie 9i de afecgiune materni, de hotdrire barbiteasii qT d. s.nti*"rrr liabiciunii femeiestie frcuti cu o arti desivirgitd gi intr-un stii secce ropegre "l rermeniidialoguluidi"lectal,|e','a"J"-r".tqiculoare^|o,.^,|e.,..i.----'-r-Y.
sintactici cazulvocativ,firi funcqie provenit din adjectiv,, 4, frnmoaso - subsmntiv -asa abgradul superlativ de formeazd prepoziqia simpli - advcrb,impreuni cu predicativ. nume este negri, care solut al adjectivului I, numirul singular,cazuldativ, forma nepersoana imi - pronttmepersonal, lccentuatl, funcqiaiintactici de complementindirect, subiectlogic. de mod. sintactici de complementcircumstanqial tainic - adverbde mod, funcqia
B.
1. emis - omis manej - menaj concrzre- concesre stajie - staqiune areleva-arevela solitar - solidar (pronume de intirire, funcgiasintactici de subiect) demisia. 2. insusiqi-aanungat si,-qi expuni proiecrul de urbanizare. I-a indemnat pe ei inSiSi (adjectivpronominai de intirire, funcgiasintactici de atribut adjectival)
l. -s aSade negri - predicat nominal. sta,,t - predicat verbal. pare - predicat nominal incomplet. sunt izvorul - predicat nominai. curge - predicat verbal. aSa-s d.enegri - predicat nominal.
de negagie. 3.nu - adverb s/ - conjunclie simpli, marcl a modului conjunctiv. a - prepozigiesimpli, marci a modului infinitiv' simpli. tn - prepoziqie I, numirul singular,cazuldativ, forma ne-rru - pron'me perional,persoana accentuatd. I, numirul singular,un posesor' mei - adjectivpronominal posesiv, Persoana cazul nominativ. mai multe obiecteposedate, nu voia3/si ratezema4. Segribeal/ si ajungi la srudioul de inregistriri,z/ dacd. rea ocaziea lansirii.a/ de scop. Pz - propozigiesubordonati circumstangiall condigionali. P, - irrofozigie subordonatecircumstangiali
2. adh.nc: profund. tatntc: ascuns, enigmatic,misterios. a curgeia se scurge, a trece. a acoperi: a inveli. 3. ,,incat.imipare" - propoziqiesubordonati.circumstanqiali consecutivi. stauculcafcu capu-n poarata"- propozigii ,rborJorrate .ir.r-,,cind seara stanqlala de tlmp. ,,ci ochii tii, adincii, sunt izvorul" - propozigiesubordonardpredicarivi.
\\
c.
bioritmul. 1. Au conviequitmult timp, agaci ii cunogtea 2. Cngicopii lipsescastizi motivat ? , 3. Obierv; inflacar^reacu careprietenii no;tri igi exprimi opiniile despre rntzicd'
Subiectulal IIIJea la cksaI procesulai sctierii 1.Specificul
i"a ff'j'J:fffi::n::nlp*'"'*''";ffi ;iilffiffi ;:Jnffi'Jff
Demersul didactic de forrnare a deprinderii de scriere(etapa alfabetard) Presuurmitorilor paEi: re parcurgerea elementelorgraficecare o - intuirei literei (scrisepeb plangn)prin analizarea compun gi pe carecadrul didactic le explici gi le numegte;
tl4 |
I
sin.tezei elementelor - realizarea graficeprin scrierea demonstrarivtr a cadrului didacticla tabh, insoqitd de uerlaiizarea acqiunii; - identificarea literei asociatesunetuluiin cuvintele exemplificatede elevi,in al fabetaru I mare.decupat, in alfabetarele copiilot, i,,' il ;* ;i;;;#; benzi decupate -rrrir;i $esauextrase, a.; $. - exercigiide incrlzire a mutchilbr mici ai miinii: ,,cnnratul la pian,., ,,frimintatul piinii", El'r.o",.r"" *;nrrEilor" g. :,Tillsiierea'i degetelor,.Dpunerea - simulareasrierii literei de citr-eelevi,impreuni cu.Jrul did;;;i;,;;jl "., cl elementele grafice;i gesturilescrierii:^se simuleazi scrierea in .., d*. t.ul,p: banci, in podul palmei,cu stiloul inchis, ." ;"hii i;;rrti, "", ." ..i;, deschigi; "p"i - scrierea literei la tabld de citre doi_trei copii; - reamintirea regulilor tebnice ;i grafice; - scrierea tn caiet,.dupimodel, a catl trei litere, de citre fiecarecopil; - controltrea indfuidiald a modului in care a scris fiecare.opil d" iatre cadrul didacdccareapreciazicorectitudinea, explici, demon"or""t"^ti,recomandi, streazd, acolo unde estenecesar: - iocul.didacticde relaxare-.rt. preferabil sI sedesfiqoare un ioc didacdcdinamic caresi.comPenseze caractirul statical actului scrisului,[rirg.l"J fel nevoia de.mi;care "" gcolarului i"ri*ra"J".il"r.J""i; - -------- i' .specifici preinrimpinind plictiseala; -i., - reluareascrisului cu alte trei litere sauun rind: - controlareagi aprecierea activitiqii fiecirui elev,exprim aiea evaludnlor si recomandirilor.
I'
optriorrali Orligrafia,Abia in clasaa lV-a elcvii por ajungesi scrierepede, tr dcprindercdeslvirgindu-se in clascle ulterioare din ciclul de dezvoltare. 2, Creatiaitatea tn studiul limbii Si literaturii romkne tn tnztdpdrnhntul primar. lecqiile de limba gi literaturaromini, creativitatea elevilor poatefi stimulati prin ivitnqide invigare agreate de elevi,de pilda si compuni o convorbire telefonici priltr-un joc de rcl: Reporterulgi intentieaagii, Gbid la rnnzett,Grddina Zooiczi'. In funclie de nivelul clasei,se acordi mai multi sau mai puginl libermte de iativi copiilor. Daci estenecesar, creativitatea acestora poatefi stimulati ;i orienprintr-un plan de idei, sub formi de intrebiri: Reporterul: - Cum te numesti? - Unde locuiegti? - Ce aptitudini considerici ai ? - Cum iqi petreci timpul liber ? - Ce reprezinti sportul pentru tine ? O caracteristicia acestuijoc o constituieposibilitateaschimbirii rolurilor gi a rii in discugie a mai multor participanqi. AltI posibilitatede a stimula si valorifica potengialulcreatival elevilor o consti: compunerilelibere narative,descriptivegi mixte. Sau,pornind de la textul lite* narativ,li se solicitl elevilor si-gi imaginezealteintimpliri si personajesau alt sepoate dezvoltagi prin diverseexerciqii lingvistice,de tipul: Qreativitatea r exercitiu de substituire:intr-un text dat li se cere si inlocuiasci anumite cuvinte cu sinonime/antonime: o exercidude alciruire a unui iext folosind: - expresiicareconqincomparaqii; - figuri de stil inviqate; - anumite expresiioferite ca suport etc. ' Pentru stimulareacrpativitdqii, sepot folosi mijloaceaudio-vizuale modernecare ri un climat educaqion4l optim. Alte activitigi de inviqareprin carese stimuleazi creativitatea elevilor sunt comrerilecu grad diferit de independenqi: de la compunericu suport intuitiv (pebazi' ilustraqii)gi suport lexical(cuvinte gi expresiidate),la compuneri narativegi decu inceput/sfirgit dat, compuneri cu temi/dtlu indicat la compuneri libecu maximum de libertate a inigiativeielevilor (de la alegerea temei ;i a dtlului,
ln lecqiile de invdqare a unei litere noi estenecesar si se reacrualizezeliterele invlgateanterior,si sestabileasci periodic (la inasemlniri gi deosebiriinrre acestea. tervalede dmp stabilitede cadrul didacticj trebuie t.p.rrr.li sistematizate literelc lnsuglte. ln etapaalfabetari elevii invagi si scrie lirere, c.u.vinte gi propoziqii. Dupi insu. gireaa doui litere, de exemplu liierele d rr.rn,coprr pot ,.rr. ,ii"u.';t ;;il;.'i; tervine dificultatea de a .reiliza legitura dintre lit"r" gi mai apoi scrisul in duct continuu' fird intreruperi, pentru semnele diacritice.Cadiul didactictrebui. "'trot" dintre si demonstreze scrierel,c*plicand.l"gitura lit"r.. Tr.btrie reperaride maimulte ori explicarea gesturiloide realizirea elementelorgraficegi a'ele-errtelo; ponenteale literelor gi ale legiturilor dintre ,."rr"r. " ";; cadrului didactictrebuie orientati spre amintireareguli,^_11ltt-"1"n{?'atenqia lor.tehnicegi graficeale scrisuluigi sprecontrolarea modulur rn careacesrea sunr aplicatede citre elevi. Pe misurd ce scrisulseautomatizeazd,, atengiaelevilor seva deplasa de la elementelegraficegi reguliletehnicespresemnificalia cuvintelor91 fop"riqiilor. La aceasli poerformangi se ajungedupi un timp indelungatgi dup; "numero"r. .*"rrlri.jtl .,":" I se pune accentulpe scrierea corecre, lizibili gi, pe cit posibil, caligrattci' ", ln clasa a II-a secontinui exersarea scrisului corecrgi-lizibil, dar se portangi scrierii caligrafice. ln curriculumul la deciziagcolii (cds) p";;"".ordel-fig*;;,
tipul de compoziqie).
i. Finalitdpile tnvdpdmi.ntului primar sunt: educaqiei elementare pentru toqi copiii; - asigurarea - formarea personalitigii copilului, respectindnivelul si ritmul siu de dezvoltare; = inzestrareacopilului cu acelecunogtinge, capacitigi;i atitudini care si stimuraportareasa la mediul socialgi natural gi si permiti continuareaeducagiei.
-ir I
TESTUL 10 Subiectul I
t Sarape deai de tvtihaiEminescu
pe deal este in acelagi timp. AImioritici 9i cminescianl, Atmosfcrapocz.ici Sara desoiereacadrulii impregnatde vrajI, mai amplu in primele patru strofe neazl, iversuri din fiecarecatren) cu exprimareastdrilor swflete;ti,atribuite persona-
(4, 5), Pentruca ultimasculin 1,2), apoipersonajului ri liric feminin(strofele triirile cuplului. strofi si consemneze deinilgare, turprin miscarea rustic, panoramic peisajul devine Cadrulexterior, jalnic-duios a9a cuminal buciumului, in ritmul sunetului seara, le urci dealul,
Irnagineacosmicdapare itul va trebui si-l urce minat de ,,o iubire cd,parau. bati de stirile sufletegtiale fetei indrigostiter pe cdreiubirul gi-o inchipuie agversurile iare comin'strirfa a doua akerneazd" indu-l coplegiti de sentimente: indrigostitei. Elementele carecomunici emoqia cadrulexterior cosmiccu acelea trditea omeneasci: ice vibreazi"de uman gi sacralizeazd sfinti gi clari, ,,Luna pe cer trece-aga Ochii tli mari cauti-n frtnza cer rard, Stelelenascumezi pe bola'senini, Pieptul de dor, fruntea de ginduri qi-eplini." imbinare intre cosmic si omenescregisim in strofa atreia, imagine exAceeagi prin sunetelecloivl a cadrului exterior, marcat de vechimegi taini, sacralizat imple cu glasul vechi mai / Cloporul risuni tare, rlui;i ale toaciii ,,[...] toaca 'mrarl Sufletul rnetr arde-n iubire ca para". Murmurele fluierelor de la sdni se viii;devin tot mai intensearmoniile rnuzicaleale satuerd in depirtareaqi ceaga i arhetipal,corespunzitoare sentimenteloreului liric, comunicatedirect prin comAh!, alocuqiunii adverbialetn i.a,,arde-niubirecApara",rePetilidinterjecgiei Impresia de strivechi, de cincea. l-2 din strofa a versurilor qi prin simetria ind metafore-simbol: deal, nu numai prin mitici se realizeazd" simbolistici Ei 2m,clopot,ci ;i lexicalprin fonetismulpopular sara,prin arhaismefonetice:tmi uni : sta-o om, spwne- yi-aoi. , h 6uri, p rin inVers Eul liriC, pentru a acce{ela implinire, trebuig s{ urmeze o cale,o migcaremiticlnetleste o clnetlaxrsrnuncu rnwnclx stravecht pe deal deal sub sub satcamul salc2mulstravecnl - ax6 vale si a;ungd a;ungI pe 1 st ; din vale 1{!n meu arde-niubire capara", dfectivl,a spirirului caretinde spreintregire: ,,Suflerul h ! in curind pasu-mi spre tine gribqte"; ,,Ore intregi spune-qi-voicit imi egti ". Gesturile ili gi tandre conduc spre extaz: ,,ne-om rezemacapetele" si goaptele refacerea intregului spirivom adormr" ; somnwl (metafori) marcheazd" reci;tigarea sentimentului totalitigii, exprimati in versul final, interogativ gi prin lui toati ?". mai impresionant: ,Cine pe ea n-ar da viaqa Verbele la Eminescuarribuie timpului verbelor sporiti incdrcituri emogionale. o starede fapt: nevoiade intregire, prezent,un prezent etern,consemneazd Sunfdouizeci 9i doui de predicatela dmpul Prezent,patru predicacuno"gtere. o timpul ri-nitl viitor care cere.exnrimi nosibilitatea oredicatul,,n-ar la modul condV",llmodul casi exprimi posibilitatea la -.n-arda". Eipredicatul al timpurilor verbalerelevi, pe de o -optativ, timpul prezent.Jocul acesta pe de alti parte,posibilitateaimplinirii dorinqei. aspiraqia, iniqiali a-Pornrlrala a pola lnten[ra intenqia cipdtd"profunzime pata prolunzlme pri poezieic Semnificagiile mnrtrca(ule poezlel Prln raPortarea ra parte din Ecr (1872),varianti a poentei Ondina, lui. Aceasti idile idili ftea ficea pirte din poemul ooemul Eco i. Aceasii I clntecul tinlrului indrigostit, ceeace-i atribuie valori mitice gi de triire erode poeziaLacul,incareintilnirea nu seproduce(,,Dar arhetipali.Spredeosebire
-f.1t. f . t I I t I ^ f I' ,'
uneittiiri totale9i a uneinevoide absolud. "unoagt.rc Liricaeminesciani tovird;ia ,,cunoagte a omuluicu narura Eiador-mdngdietoare mirea chinuitoare a.congtiintei de sinein ritmuiile gi legindrile .i *"**..:; Grdor Vianu),armonia eminesciani esteexpresir cornuniunii omului cu " natura. Sentimentul iubirii este -.tri.id sufleresc calea refaclriiintregului prin cuplular[etipal gi prin integrarea in naturi. Poezia Sara pe de"al, prin t*,gin7 o;"i)ir, )"iirio{er{spagiul gi atmosfera +icinet-ice, propice ye_ implinirii, poribil" impti"i.i. ".mi ln aceasti poezie, ipostazierea eulwi liric esieacee" a indrdgostituiui. Eul lirii, congtient de scilrdarea sadeintregulcosmic, existenqial, tindeIa reciptigarea intreeului prin iubire.lntr-o atmosferi iiilice,la ceasul t"i"i. "ti"a;dE;;;iffi;;;;-;;";;isrnundi,este posibiliimplinirea iiu sacru,.ax cuplului ;.r*e zldemelancolie,-pulseaziinritmuliuiosaldorului: "-i-b;r-iticlintrl"g. pe dealbuciumulsuni cu jale, ,,Sara Iurmele-lurc, srele le scapiri-ncale, Apelepling, clarizvorind in fintine; Subun salcdm, dragd, m-agtepqi ru pe mine... George Munteanu (in volumulSubsemnil lui Aristarc) definea d.orulinsensul cu careil reglsim in lirica eminesciani, ctr,,.< starede spirit'r,necodificati,.r"r.a.rd caiarbagiperpetuindu-se caimemorialul nobiceial pimintul ", i"i"t' iipiit "_ ti poateo-mai ingeleapti, aEezare a raporturilor dinre * parre>"i gi ..intreg,,"] ,.pr.zintd" o nelimirati ,,deschidere lduntru Fjafard,rpr" .,lrro"gterea ,re"stinghiritl .spre de nimic ;i prin nimic impiediiari", ,,Dorulro-arr"i. e sirijuit in partea rii Jirsprevechime de seninitatea' Mioripe4 iar in partea lui dinspreiontr-io."neitate de seninitatea Luceaf5.rului".
stele-g.a..), sentim.trull i,rbiiiigirinat.rrii, ryagylui.cdldnytn d,ilieiexistengiale a omului gi sensulistoriei (poemul Mernentomori, -.air.gi"ffi;;;;;Rupdciwhrooru, dac, AndreiM"l,tl,ofl,("v.r.;".5i cod.rul, icrilorileI,IIl)1,rr.air"gi" lui (cu rnQrye "ffi;;il;; E' zilele.-pi adaogi) morgii (MaiamL'nsingur' 9iasupra d.or).^ alculsurii rominesii' (Constantin Noica) spagiul gitim,,_ ,,9-ll {"pltn " ""}lorrt caqiadincimile spiritului.r-.rr,, Pljg:li:' 1i.pri-;r;[',r.i.,,ir,rr-.oriiii"t.i;i Dra[tlle lnlmll' totul la tncandescenqa "i-
Conccprulgen liric- vezi p. 85. G. Cilinescu afirma: ,:9p.i" literarda lui Mihai Eminescucre$re cu toate ridicinile in ceamai plinr tradigii ;i esteo exponenrideplini, cu roate roman"sp".tel" tice, a spiritului autohton". Ca.poet romantic, Eminescuabordeazd temele9i speciilelirerare caracreristicc acestuicurent literar: soarta omului de geniu (Luceafirul, Scvisorile fi, iiirrtro I
rnl
nu vine,..Singuratic/ zedar suspin gi suflr/ Lingl laculcelalbastru / lnclrcat .In cu flori de nufir") $.d,c Floare alb)sti,retrlirc a uiei iubiri totale, desrrrmare in ("fli te-ai.dus., dulce.minune, / $-amurit iubirea noasri.- /Floare-albastril Itp ilosre-albastrd!... /.'I'otugi e.ste rristin lume!,,), Sarape dealseapropie de poezia ca.rc cxprimi nevoia permanenri de iuiire 9ia.,..afri;'r;;;;ri;;_ P?:inr1, lul totalltelllPrlnlntegrarea in natura ocrotitoare cao mami ("A-dormind dearmoniE/ codrului biru^t, de ginduri,l {ori de rei d.-arupra noasri,/ or si cadA rAnduri-rinduri")' Alteori-natu ra/pedurea apare in iposrlzi de iubiia rc, careincearcisi-l re.gini j. i.piirir. pe copilul-pring fn univeisulei de basmti "e;;;ri,*(,,o, rimii, rimii la mine,/ Te iubesc atir demult! / Aletaie i;;;i;;Ji(rr-ri eugtiusi.le-ascult; [...]Anii tri separ caclipe,/clipe dulci,. pa, caveacuri...). Versificaqia este alti modalitate prin ."re pb. rit ,"itii^rârmonia, muzicalitateacadrului ^ interioari. exterior in perfecticoncordangi cu triirea conqine;ase catrene. Ritmul estecomple*,lrrr.oii"-b urmatdedoi dac,,,P.oezia trh grun rroheu; rima:imperecheati; misura:12silabe.'
Subiectul al IIJea A. l. ii cimpia D"T.|L cu cigivaani inainteacelui de-al Doilea Rizboi Mondial, :,,.: umpul era toarre rdbdiror cu oamenii" - propoziqiesubordonari subiectivi. se apropiau" - propoziqiesubordonaii atributivi propriu-zisi. "care 2. ,rcare se apropiau" - apropiate. 3. lntext, ckpfuaare funcgiasintactici de aribut adjectival. 'Castelul cei.prezengi peles.(subiect) au hotirir sd, viziteze 9:f:::d!l:re L-am pe cipioa dintre olimpici. (complement direcr) .zair Am discutatcu cipiaa dintre grevigti.(complemenrinJiiect) Ace$rrcopii erau numai chpivadin lotul de gimnastici. (nume predicativ) Era distrat din caleafard,
It*
influent; (2) mardeosebit, fundamental, 2,lnsemnat:( 1) important,mare,decisiv, cat, notat. lui. (1) A trnit un moment tnsemnatdin viaqa reprezentat un mom enttnsemnatdin at a de bacalaure Obqinerea diplomei Ylala er. (2) Pe harti, obiectivultnsemnatdadea alti perspectivi asupramisiunii de indeplinit. 3. Seexercitaupresiuniasupra fiecdruia dinjuriul interna{onal. (caztil genitiv) moderni 9i impresionanDatoritd fieidruia dintre ei va rezultao construcqie ti. (cazul dativ) 4. Ar fi fost minuna{l dacdar fi petrecut aacanla tn Delta Dundrii'2/ P2 - prodacd. poziqiesubordonati subiectivl introdusi prin conjuncgia
c.
1. Mai ticeti odati! 2. Bineinqeles, era un guri-casci! pe stadion extraordinarul fotbalist a creat un neagteptat 3. $tirea ci sosegte du-te-vino.
Subiectulal IIIlea
Pentru'tezolvarea acestuisubiect,vezi Testul 6, subiectulal III-lea, itemul 2. 2. Instrumente de eaaluare subiect,vezi Testul4, subiectulal III-lea, itemul 1. Pentru rezolvareaacestui 3. Tipuri de itemi Pentru rezolvarea acestuisubiect,vezi Testul 3, subiectulal III.lea, itemul 3'
I joculuididaaic la clasa limbii;i literaturiiromkne l. Eficienpa tn studiul
TESTUL 11 B.
l. t localiuni substanthtdle: Au fost sisrateludrile de cuai.nt. Ca totul si fie corect,soluqiapdrea a fi trapereala sorti. cuvintele lui deveniseri,o luire in derideie /o luare peste picior. Atitudinea ei pirea bdtaie d.eioc. o locutiuni adnerbialez Nervos, se plimba de colo pind colo. Seintilneau din chnd tn cind. Siruajia se schimba de la clipd k clip,i.
SubiectulI I Baltagul de Mihail Sadoveanu
Conceptulrornan -vezi p.72. unui roman obiectio,c! naracaracteristicile Opera literard Baltagwlintrunes,te a Iltr-a. la persoana tor omniprezentSiomniscientgi esteo naragiune lui NeRomanul esrealcituit din 16 capitole.CapitoleleI-VI prezinti agteptarea Gheorghiqi); lui, Vitoria, gi copiii Minodora;i chifor Lipan de citre familia sa(soJia
tml
capittrlelc.Vll-Xlll * rcfaccrcir tlrunrului rrccsruiir clccirre Vitoria,insolititdc Ghcorglril.t;ulti.rclc rrci.capitolcp-rcz.i'tigisirca pedcpsir.aucig"lilor. I'spirat dirr ;;i vnriarrrc ale baladciMioripa,-f.apt evid"e'qiat ii d.,rro,rorrl ,,sri;A;;;;;i;;7M;; t'hearnlt u' ci'c", romanul arrao apopae a transhurrrangei. llornanulirrccpe cu oparaboh UiUii* din caresedesprindcaracrerisrici aleoierikrr.qiale viegiilor, paraboli pe care, igi amintegte vitoiia, o spunea cu plicere Li_ 'rehnic".r.trorp".qiei ierrirre pan.la.pctrcceri. adesea, fiind mijlicu J"."iu"i;;ir;" a celui disprrut - Nechifor. i*"p"t"! capitolului x-t.r .opt"n^ta "t r,arca gcncrici a ciobanilor,oamenide la munte,punindu-se "^-ri"rrri-in evideng;i";.;;;;;^ Acestora ?n ciclurile narurii, modelarea lor de citre condigiilenarurale.h."gd ,;;; ,,lu1igi ncstatornicic.1 apele,ca vremea,ribditori in suferingica Ei-n ierni cumplite, {rtrr grijiin bucurii ca gi-n.argilele ror de cup.ror, pi#;il-i; Lry*;;;'il5;t; gi datinilc lor de .r.r-rrri 9i deiame"ii a"'i" l" :"::p*yllumii, ferindr-r. i. clmpic gi venind la birlogul.l or ca fiarade codru "ir. stauin fala ,."..I,ri ;-. ;i: [...], nrtr cadin celmai adesea sedesmiard;9i l"c.ite d..ant". a" pr.i"n". al" 1l_rupg1: eragi acelNechifor Lipan careacumlipsea... capitolein carese precizeazi, locul acpiunii,satulMdeulxpozipia ]Prinde Ease re de pc valeaTarciului,.timpul -roamna cind N.iill;; il;;;;:; "ste "gr.pr", dupd-asigu-rarea oilor la locul de iernat.sunt prezeritate personaj.l.;ri;.i;;[, ::.ut.l Vitoria gi Nechifor ira;"'.a.."1"r] |p"n,.."-":l: personaje,r.urir.., Gheo'rghig;, gatulMitrea,preotul Daniil MilieEetc. f n roman apar numeroase descrieri de naturd, aspecte caracteristice ale anotimpurilor: roamna' iarna,-primivara(de exempru., mo-.nr.il fr.cedent J"r..p1ri.i; osemintelorlui Lipan ?n ripa de la Cruceatafienilor), in Jrmonie desivirsiti cu starcasuflereascr a eroinei.la plecarea vitoriei pe d*-"1 hi N;"hif;r, ;ii,'';]';; lii (hotirirea ei provine din dragoste"p.rrtru^r"og-;i pentru ,a*erj ,"-i-fril;;; ra, soarele strilucea; pe misuri ce perunde in iniern - drumul f"pt"; .riiri""r. _ vremease inriutiqe5te. cu cit;e apropiede adevir,de locul crimci,naturaseprimenest e, aparein splen, r ctoarea er drn primivari, de aceea suferinga vitoriei .rt. Ei ,fhgieto".". f)escriereaaparegi in reali"areaportretelorfizice gi -"i p.rro"";ao. Necbifur,,,omul cu ciciula bruniirie.., ,,merterla vorbi.., "r. -or"i. .r" .hip";, .ri _.rrr"_ neagri,,,groasi, adusi.a.oali[...] inf;gigareindesati 1tr gi spitoasi...vltgrra Ltpln, cu,,och_iiei c;prii in careparci se rarfr|ng.n lumina castanie a pirului, erzu dugi departe", ,,Nu^mai erat6,nira, dar aveao fr'rr-.rr.g. neobisnuiti in privire. ochii ei pluteau ca-nrr-o usoari ceaqi in dor,.rlg.rr.lo;il;t;t ;;;'fra"_ te in cirligage". Acpiwnea se desfigoari prin interferarea planului retrospectivcu cel al prezentului narativ, dimensiunea iemporali gi.cea spaqiale-este l" d.sf;gurJ;;;;; nimentelorparticipi .t r-".o"rdpersonaje, deiipuri diferite, "-pie, i"r"to*l utiiizeazerc,ar" modurile de expunere : naraliune obiectir.td (povestire la persoana a III-a), descrierc, dialog, monolog. Intriga-romanuluiconsti in hotirirea Vitoriei de a refacedrumul birbatului ei pentru a afla adevirul. Desfd;urareaacpiuniiincc.pe cu pregitirile Vitoriei p.n;; J;
L
tradilionalal inmormul ,,vic1ii ;i itl nror1ii",la capatulciruia, sivirEind ritualul igi vor primi ili demascaqi, demascaqr, iar criminalii, veci, de mAntirii-cci ripps;tt rioosrt igi isi va g;siiinigtea eisiiinistea manterii,'."i de gi su{leteasci, fiz-ici purificare necesiti iniqiatic pedeapsa. Acest drum sim6oLcai la care de Ana, icoana Sfintei la inchini se ic.., .roir," mergela minlstirea Bisiriqa,
douisprezec. posre$te Jagi de la pirintele.Visarion, primegte ,,sfar,., i;i nrg. Y.1t: ur grija lisati in lasala goqpodaria, asigurigosPoqarla, vinzindproduie, Srrla drumulut, lrdnzdnd ,recesari'drumuirri, Ul"ii necesari luri banii CUri Prgctgse)aslgura
rrgaului Mitrea, pe fiica sa, Minodor* 9i z.tt.." acesteiale duce la ministirea Vi-
raticului. romanului estedestul de simpli, drumul adevirului estemai inDaci acqiunea la Migura la Fircaga- Dorna * Botca - Cruci - Vatra Dornei torrochear:'de - Suha. Sabasa Nararorul zugrivegte locuri ;i oameni,inf{igeazi dadni gi.obiceiuri,romanul de roman de avenpsihologicegi chiar caracteristici etnografice, av0ndcaracteristici turi gi polilist. osemintelorlui t, descoperirea culrninan C"pitrt.te XIV-XVI constituiepznctw.l inhumarearimigiqelor Nechifor,,,impuqinatde dingii fiarelor" Ei deznoddmh.ntul, lapr.aznicprin povescrimei reconstituirea cregtinegti, datinei pe-attr"t,ri'"onfotrn 'tirea si continue:votrebuie viaqa Dar ucigapilor' pedlpsirea gi demascarea Vitoriei, iunt".a, Vitoria il va sprijini p. ?irl seu, Gheorghiqi,devenit birbatul familiei, si conduci sospoderia. principale: Vitoria - expersonaie pcrsonaje; ln ro,i"n se perinde numeroase sufrumuseqe a moralei-populare: intruchipare arhaice, ponenti a unei colectivitngi isteqime, tradilie, figa.de adevir'^devotament de dragoste h.r."r.A, dar gi fizicd,, de toatedragostepenintuigie,mai p.resus inq.l"p"i.rn", silpanir.d. ,ilrr.,renacimte, dispirut, este.Prezent a!s.ent, degi Lipan, N echifor u; in Dumneze tru so! ;i credinqa Anastase subprefectul Gheorghili, seiundoie, personaie pe rot parcursuiacqiunii; 'Brl-.i, pirintele Daniil, do-nui Iorgu Vasiliu gi mai alessoqia cucoana acestuia, negustoMaranda, baba episodice: personaje Maria, b"litrt", Bogza;i Ilie Cuqui; ucigagilor' rul David, Mo; Pricop,sogiile vieqii,aduceo din ioi.lor, dar mai alesdin cunoaqterea RomanulBa6agwl)1nspirat monografie' adevirati o inonumental, este vieqiigi a mortii, viziune profundi "iri." impregr.urale, oiepii asupr-a ztizinne Origi"alitatea romanului consti in aceasti midescoperit.elemente a Paleologu mitice. Criticul Alexandru nattde'semnificagii L)strts, sogul,.zeul crutl Isis, care-gi zeitei : Vitoria ar fi alt[,ipostazda tice egiptene ainllgat in soareori a curs pe o faceVitoria (,,rrebuiasi afle daci Lipan_s_.g" ",iHorus' Lupu ar fi Anubis, Gheorghigiapa'),ciinele ^ constd,ii arta nd'ratiad,arta portretisticdqi mdiesspecificitatea D" "r.-.nea, stilistice:fraza stdovenianieste particularitigile Nu trebuieneglijare tria descvierilor. ampli, are un c racterceremonios' ^Criti".rl George Cilinescu observa:,,Acum suntemin Dacia,in.teritoriul munIntriga romanuluie antropologici'In virtual oierilorila punct de plecare. renesc in ciini, migreazi in timpul anului calendaristic, pirrori, tur'rne, teatranshum".rq"i, Cafixe' vesnicie intru ciurar. de p;gutregi adipost, intorcindu-r.'i" *.tttt. la dite zul din Baitagwle, in punctul de plecare,aceladin Mioriga"'
Iul
Subiectulal ll-lea A.
1' cimpul semantica.l rnisternrui: nepdtruns, ascuns, ad.kncimid.etntuneric, in_ tt4ne cdtd (zare), taind. 2, adincime: afund, profunzime, strifund. a a a scidea. ^micSora: dimin-ua, sfAfi: ceresc, divin, d.r-rr.r.i.rc, sacru. a seschimba:a sepreschimba, a ," pr.fr.., a serransforma. l, ahora - adjecdvpronominal nehotirir. nepdtrunsului _ substantiv provenit din adjectiv. pi - conjuncgie coordon"to"r" .op"l"tiu;. tot - pronume nehotirir. 1i (mai mai) * adverb de mod. 4' ,,cumcu razeleei albeluna nu micgoreazi" - r'vrvzrrL propoziqieJuuu subordonati circum_ stanqiah
de mod.
133
c.
le suportim atit de greu' 1. Vor displrca cauzeleale ciror consecinqe 2. Acesteasunt probleme greu de rczolv*.. un cobai. perfectci fusese 3. lngelegea
Subiectulal III-lea
l. Proiea de lecpie Model de proiect pentru clasaI $coala Aria curriculari: Limbi gi comunicare Disciplina: Limba gi literatura romini Proiect de lecqie Swbieaul:Sunetul;iliterelei de tipar gi de mdni formarea de priceperi gi deprinderi Tipul lecpiei: Scopuri: deprinderii de citire corecti, fluenti, in ritm propriu; - dezvoltarea a mesajelororale gi scrise; capacitijii de receptare - dezvoltarea - formareadeprinderii de exprimarecorecti fonetic, lexicalgi gramatical; - formareadeprinderii de scrierecorecti. elevii vor fi capabili: parcursul;i la sfirgitul lecqiei Obieaioe operipionale..pe O, si citeaJciin mod corect,in ritm propriu, cuvinteledin coloane; 02 si recunoascilitera de tipar gi de mini corespunzitoaresunetului I in pagina din Abecedarsi in alte surse; O, si pronungecorect sunetul i silabeqi cuvinte in care se afli aces[sunet,Pe baza modelului invigitoarei ; Oo si rispundi corect la intrebirile formulate de cadrul didactic; litereinvigateizolat in cuvintegiin propoziqii. 05 si scriecorectlitera I gi celelalte Strategii didactice . Metode Siproced.ee: euristici, analizasi sintezafonetici, explicaconversaqia jocul didactic,exerciqiul. qia,demonstragia, . Mijloace de tnvdydmknt.: - ilustraqii,plangecu imagini gi cu litera i de tipar gi de mini, alfabetar,jucirii in a ciroidenumire se afla sune$l i in diferite poziqii (iniqial,in interior, la sfirEit), caseti audio, video, cirqi de pove;ti g.a' lnviqitor.... ClasaI Data............
tremuritoare mi.regtegi mai tare ,"ina nopgii..- propoziqie "cr' subordona_ rI circumsrangiall de mod.' ,,ce-ine-nqeles" -propozigie subordonati atributivi. ,,cici eu iubescri ;i b"r" ,j _or_ir,t.i _ propoziqiesubordona_ {.^.i;1"-.ii tI circumstanqiah oe cauzd..
B. ,, O.!:j::l,oarespera. un ci-9tig la lorerie. (subiect)
2. o - interjecde. tablou - substanti
Agvrea si-ntreb pe cinev a.. inr""-ie tff tr."?hplement direct)
rarronul nu era o.yicine. (nume predicativ) ln domeniul medicinei eracineia. (nume predicativ)
;;;; : :;i:iiffi;,11;i,:'*o'"
'
lantastic -. adjectivpropriu_zis. Lonstruclla exclamadvi are valoaresuperlativi. 3' a lua in serios,a lua pe nimic, a o lua inainte, a1i Iua nasurIa purtare, a serua de ginduri, a i se lua o piatri a"p. i"i"ra, a-gi E rua r4'Yu'ucrsi rispundereâ, Yr rs. a-gi lua cimpii, a-9i lua tilp{iga
4' Era-linistitor 1/ si asculgi muzicdde Mozarr 2/ gi si,visezi o croazierd,pe Marea Neagri. r/ - propozigii subordonare subiective. * llll
i{ft|l\.rlllt"rrl
si contemple 2/9i sd,asculre piscurile muntelui cantecul pisi_
Pz ;i P: * propozigii subordonatesubiective.
r||l
Bibliografic: - Ilralii Grimm, Albd-ca-Zdpada; - ltrn C.rcangi,, Capra cu trei iezi (a sevedeatextul Eiindrumirile,metodicc dtn Lfierat,,tyd pe-ntru.cgi mict Ant-ologie de tuxtecomenta.te, tnsopite de su_ gcstiimetodice.Gr,ndinipd - claselet-Iv deFloricaMitu, FiumanitasEducaqional, 2005).
I
5 - frontali, orali
Denu- - joc didactic: Iocul didactic'. , mefte llort, antmale, copiii trebuie si
Persoane
Scenariul lectiei
ObiecFltnpclc /Errcnimente tive leitici / didactice oPeralionale
Conlinuturile inviqirii
Strategii
Evaluare
fr
l'""'"'
3. Anunfarea titlului lecqieiqi a unor obiective
l,:::"
r. pirjjgqS
rnva[aru
. Rezolvarea unui puzzle
sau . Completarea unor desene a ciror denumire conline sunetul I
rnstructal pregitirea materialului didactic;realizarea climatului educational din fragmente de ImaSrnl, Prrn asamblare, se realizeazd. imaginile unui animal, aleunor personaje din basme cunoscute, al cdror rum.e. conline sunetul , desene incomplete
o2 r Pronunqarea qi scrierea
sunetelui/literei i . Serejine din enunt o propozigie, de pildn, pra aveatrei iezi". "Car Identificarea sunetuluii in 9i a.poziqieiacesruia cuvrnte
eonversatre eunstl^X
anali'2tr gi sintezi,tone[rca
l
ol
o3
delimitarea cuvinte, ] ror carecontrnsune-| rul I din,propoziqie I oespar[lrea cuvln- | telor in silabe I pronuntarea sune-| tului I demo.nstragie I exercrtlu I
o2
' Intuirea imaginilor din I Abecedar II'Ghicitori; de exemplu: ,,Cui ii pare dealulvaleI deal?" Si valea I ' (Iepurele) |sau: I ,Fie mare,fie eui, , . .. Fugesusde umbra lui.' ] (I.purele) , Formulare de propozitii * exerciqiu I cuvant: EPurerc cu acest I I iau t Reproducere de versuri .rriorarrta, adecvate imaginilor . Seintuie$te I Iiterai mici - al{abetar - benzi decupatedin de tipar I . Corelareasunetului cu zrare I - plan$ecu litere de I litera de tipar . Alcituirei de silabe 9i iipar 9i de mini I cuvintedin literelealfa- unde sunt desenate I grafi- | qi elementele betarului, la tabh qi de fiecare elev in banci I ce din carese com- | I prr acestea I I - observare I explicagie. |I - conversaFe I | - exerctllu . Citirea in goapti a - conuersagiepebaza coloanelorde cuvinte | . Recitireacu voce tare a I cuvintelor din coI loane coloanelorde mai multe ori . Citire pe sirite, selectiv - exerctltu . Intriirea literei I de | l- d*-orrrtr"qi. mini - pregitirea. r Simulareascrierii .scrierii | oe rn. Actualizarea regulilor I prrn exerclqll mugchilor cF'lzire.a tehnice;i grafice I I mrcl al maln[ r Scrierea la tabli
spuni cit mai multe cuvlnte, oenumln de flori, animale, carecongin persoane. sunetul, - frontaii, observare orali euristici conversalie ghicitori caresi.illgoln treze rmagrruIe Abecedar conversaqie
5. ljeedbackul
o5
6. Asigurarea rctcnfici gi a trEnsferului
ol o2
7.lnchcierea s$ivirifii/ lecgiei
o4
- cxcrciqiu - explicalie - demonstraqie r Moment de relaxare - joc didactic sau - joc de miscare o Reluarea scrisuluicu alte - exerciqiu trei litere, apoi un rind - explicaqie r Sescriu cuvinte - controlul gi evaluao Recitireacoloanelorde rea scrierii cuvinte din Abecedar r Recunoa;terea literei de - decupaje din revisuPar te pentru copii . Conversaqie de inchelere r Tema pentru acasi: - citirea coloanelor copiii desene azd,/ colode cuvinte reazd obiecte a ciror - scrierealiterei gi a denumirecontinesune- cuvintelor tul/litera i
Scricrca lit.r.ilnEiG
evaluare formativi individuali scrisi orali
C)1, si cxplir,cscriercir unclrcuviutccu litcrd nlarc,pc bazareguliiinsugite; O, si citcascisclcctiv, corectsi expresiv, pebazacerinlelorformulate; O, si idcr-rtificc in tcxtul literar ;i si pronunqecorect cuvinte cu grupurile de literece,cl qi cu litera x; O, si formuleze corect,in scris,cite o propoziqiecu cite unul dintre cuvintele identificate. Strategii didactice: o Metode;iprocedee.: joc didactic,joc de ro1,joc de miscare,expli- conversaqie euristici, exercigiu, catie,problemalizare, instructaj; - activitatefrontali, individuali, pe grupe. . Mijloace de tnadpdmknt:pdpuqa Buratino, planse,ilustragii,casetiaudio, siluetede personaje etc. Bib[iografie: - FraqiiGrimm: Poaegti; Bastne; - PetreIspirescu: - Ion Creanga:Capra cwtrei iezi, Pungwtacu doi bani (vezi textelesi indrumirile metodice din Literatwrdpentrw cei mici. Antologie d,etexte comentate, tnsolite de sugestii metodice. Grddinipd - Clasele I*IV de Florica Mitu, Humanitas Educaqional, 2005 ). - Alexei Tolstoi: Cbeipade awr. Scenariul lectiei
gtapcle /tsvcnlncnte
Modelorientativ de proiectpentru clasa a II_a
Ariacurricuhrr; iil;;
$coala
Disciplina: Limbaqilireratura ;;t;
;; ;;;;;;;;
lnvigiror
Clasaa II-a Data
Obiective operanonale
Proiect de leclie S11b;e,c1ul pro;tilor de Alexei Tolstoi (I) le9ffi: in lara rormareade priceperi gi deprinderi; achizigie de informagie it!";:::f*'" - dezvoltarea denrinderiide citire corecri,fruenri, expresivi, in ritm propriu; - dezvoltrrea capacitiqiid; ;;;;;.1"'il"r"jrrtui oral Ei scris; - rormarea deprinderii.de exprimare "'*- $1r.;iJ;;r;iîii, - orari pun., de ve_ dere fonetic, lexicalq; gr",ri*ir"i. _ obiectiae operarionare.:p?;;;;;;l gi la sfirgitul lecgieielevii vor fi capabili: O, si citeascicorecr,.flllnt;i expresiv cel pugin o unirarelogici, respecrand semnele de punctuagre; o, si explicesemnele de puncruaqie din text, pe bazacuno$dngelor insuqite; O, si foloseasciin exprimarea proprie cuvinteleinsugitedi' t"*r; o, si rispurria la intrebari,'pe banainsugirii/ingeregerii conqinutului "or..i textului literar; or si reqini core* numele personajelor din textur lirerar:
leidci/
didactice
Conginuturile invilirii
Strategii
Evaluarc
2 l. Momentul organizatoric !. Verificarea ' temei scrise i. Captarea atentiei
3 4 .Realizarea climatului - instructaj educaqional - pregitirea materialulur drdactrc
- pregitirea .elevilor pentru Ieclle - conversatre - scrlsa - exPllcalle . . -individuali . Prezentareaunor ima- - mlnrexPozrtle .cle gini din povegticunos- carte Penffu coPlr cute Planse,.srluete cle . Completarea unor plan- Personare -t
se care reDrezrna oecor ctrn Dovesil cunoscute cu Personarele Potrrvlte sa u : . Si recunoasci povestea - casetiaudio cu inre- - orali gistrareunui basm - individuasr autorul tDe Daza rnre-
grstrar[ auoro.
t.
- conversalre - joc didactic
IA
rl
'rc.;;;; i"u.Id"pi"i
4. An u n g a r ea titlului leclieigi a unor obiective
trei iezi jE Ion Creangi). r Textul In lara Pro5t'ilor de Alexei Tolstoi:' - si citeasci corect si expresiv textul; - sd recunoasci personajele textului literar; - si explice semnele de sr ortogra_ PUnCtuatle tla etc.; - si observe.;i.si analilntultlv lmagmea - conversaqie euristicd - frontal leze oln manual: - oral - si citeasci'textul in - formarivi mod conEtient 9i si. - exercitriulde citire - orali retind numele persoindividuala in - frontali najelor; - formativi
(Pungula cu (t'unputa cu doi dot banil lani)
rnoriecintccul cocosului
uctrdirr mc-
blFeedbackul
o7 o2
t. Dirijarea lnvlgirii o1
toaPti - si identificecuvintele necunoscute: - galbeni; - preJdcuti; - rniracol: - vrclean. r Se explici cuvintele,se - explicalie tormuleazi propozigiicu - exercr$ru acestea sr lr secerecoplilor sI le scriein caietê. . Copiii citesc cu voce - exercigiu de citire tare cel puqin o unirate
lo q lca .
- scrisi * individuali
- frontala - orali
. Copiii spun cit mai I - exerciqiu multe cuvintecarecon- | qin grupurile ce, cl. I . Copiii spun nume de - joc didactic I persoane care conlin I grupurile de litere ce,cz.I . Elevii spun propoziqiiI care rimeazi, de exem- | plu, uldmul cuvAntesteI gru- | carecuprlncte acela pul c4 sau.licerax:cincil *Pang[c, ]- oPlnc, -| dulcl - culo, - pit -l fix - linx, ir (x) - dx I etc, l . Citire selectivi: - Citegtepropoziqiiin! terogative - CiteJteformula de sa- - exercrtlu lut ! - Citegteceeace spune .vulpeacu voceapreficuti ! | - Citegte toate propozitiile exclamative! I l. Citiva eleviprimescbi-
- orali: - individual; - perechi gruP: Pe _

- lormatlva
- orali - individuali - formativi
desep".".d sunt I t.qJt.

I I I I I I I I I I I I 01, 03 | . . Asigurarea or' ouI reten{iei I 06, 07 I |. | I | I 8. incheierea actil' vitiqii/lecqiei I
o,.o.
o5 o6
o Li" se cere copiilor si - exgrciqiu rispundi la urmdtoarele intrebiri: - Care sunt personaiele din textrll literai? - De ce Buratino seintorceabucurosacasi? - Cu cines-aintilnit el ? - Ce l-a sfituit vulpea? - exercltlu - De ce creded ci-vul- - conversatre
pea-aveavocea prefdcuta i - Ce vrea si faci Buratino ? o Citire selectivi . Copiii citesc gi.scriu cuvlnte care contln gnrpu:-ile ce, ci qi lirera"x. ^
nate migti/capete de copii careexprimi diver- - joc didactic seitnri suflitegti.Elevii prin mirebuie si redea staresumici respectiva si fleteasci, apoi formuleze propoziqii. Copiii caren-au primit sunt ,,spectatorii" bilegel careaPrecrazPfrnaPtauze saunote lnterpretareacolegilorlor. de -.exercrlru. Citirea 91 conversaqia incheiere - conversadre Tema pentru acasi: - re ciieascitextul literar cu atenqre; - r e t r anscr ie doui enunquriexclamative. CoPiii .deseneaziun rnctragrt. Persona,
llI l-
oral; individuah formativi
- Citesc gi scrlu enunrul carele-a plicut.
08, oe
sr
Morlclorielrtntivde proiectpcntru clasa a lll-a
t 5
T
$, , , a1, r
Ar i'r t'trrr.iculari: Lirnbi qi comunicare Fis,'iltlirr;r; l,irnbnpi litcratura romini
lnviqitor Clasaa III-a Data.
l. Captarea atengiei
subiectut tccpiei; - Ftgrite tn,nescu: -----' "*,,,!o'ili:r* * Substantivul, parre devorbire.

Tipul lecyici; mixti.
,\t'tlturi : dcz'u'lrarca canacitiqii de receptare a mesajerororale scrise; ;i d1'ruolt"rca
f. Anunfarea titlului le4iei Ei a unor obiective 5. Dirijarea invilirii
capaciuiiid. .or".r;. , . r)t't('cItae "^;rl;;r. operatronarert'pe parcursur.;i Ia-sfir$itur lecqiei eleviivor fi capabili: (), sircitcasti corecr, fluenigi.expr;;i";;ipugin o unitatelogici; t'r,;;'.I],i.l"rteasci/si
or
o2 or
. Audilie: un fragment din Rapsodia 1 sau din Poerna rom6.nd de GeorgeEnescu . Observarea unor reproduceri dupi tablouri de $tefanLuchian . Florile omeniei dePetre Comarnescu (consohdare) . Substantiaw/, parte de vorDlre . Florile omeniei dePete Comarnescu . Formularea mesajului pe baza rispunsului la intrebiri. . Selectarea din textul literar a unor enunturi care cuprind substantive. . Exemplu: a) ,erauhcrimidebwcwrie gi induiopare..!'; ,la.crimi.ce. linigtesc r.nund 9L llmPezesc oclif (substantive comune); b) li se cere copiilor si spuni numele personajelor: Paulina Cocea, George Enescu, $tefan Luchian (substantiveproprii) . li se cerecopiilor si alcituiasci propozigii cu alte nume de persoane sau de animale care si aibi diferite poziqii in etc. ProPozlgle . Formulareadefiniqieipe baza exemplelor care ilustreazicaracteristicile acestei pirqi de vorbire: felul, numirul. . Aplicareacunogtinqelor insuqitein alte contexte
album cu reproduceri dupi tablouri de $tefanLuchian Petre Comarnescu, $tefan Lwchian
rispundi i" i"itJi.';
textului
definiqiasubstantivuluica parte ".i"r.".."i"'l3iiiir,.,rul de vorbire pebazaexemplelor :l.I;lfleze On si identificesubstantivulin diferite conrexre; c)q si foloseasci. in .or..i*Lrr*c.iti i' Jir.rir. ,ituagii de comunicare; ()o si scrietexte date -od sau createp. b"r"-r.ror cerlnte (repere). ,Strategiididaaice
t',
diferite exercigiide citire: in lant, selectlv etc. conversatie exercrqru exercigiu problematizare analizd. conversaqie conversatle eurrstl. elevii trebuie si spuni ce exprimi urmitoarele cuvinte: lacyimi, bwcwrie, induiosare (diferite stiri sufletegti); inirna, ochi (organe ale omului); . elevii vor descoperi cd unele cuvinte denumesc obiecte,au forme pentru numdrul singulargi plural.
'
o Actntitdpide invdpare; frontal, pe gmpe, individual. ' Mijloacede inadtdmknt: arbum/r,elroduceri dupi tabrouride $tefanLuchian, fige cu citate.fise de cu inregistri.ri din muzica ".tiuit"t"ina.'rr."l."ra, caseri. lui Georgedr,"r.r, ,.". Bibliografie,. - Album de reproduceri dupi tablouri de $tefanLuchian; - Pcrrecomarnescu,$tefa; LuJl"i, nir"uTineretului, Bucureqti,1960.
exercisiul, anatizasi jocul sinteza, di{îi?!,'"!gr:::ri:';::::,'iiT,tl'euristici,
o4
Et,rpclc/Eucni-".rt" lcctici/ didactice
l. Momentul organizatoric Verificarea temei scrise
nRealizarea clirnarului educagional - pregitirea materialului didactic . P rezentareatextului na_ - conversaqie - formativi rativ - auorlle - individua. Cuvintul - parte de li vorDlre
ol
o1
o,
exerclul: . de completare
i" l
I
Lo,
I
Adrcsa: . Completeazd tabelulurmitor cu substantivele punctate: scrisein spaqiile Substantivul Felul
r de ffansformare . de identificare . de creagie
o5 o6
6. Feedbackul 7.Asigurarea retengiei 8.lncheierea activitlqii/lecgiei
o,
o5 o6
. Un exemplude exerci- - descoperire: elevii qiu de completare: Fisa ingelegcaracterisrinumirul 1. cile substantivului: felul; numirul . Formulare de propozi- - exerciqii tii/ textecu urmitoarele substantive:Bucurestt. Fdt-Frumos, mknd, iooe;tx, catete,.a. r Li se cere elevilor si - joc didactic spu.nicit mai multe insusrrlPotnvlte obrectelor denumite de urmitoarele substantive: chntec,oacanyd, jucdrii, prieteni q.a. . Se desfigoarl jocul di- - joc didacticFrwmudactic Fr um usepe a cwlo seyea culorihr: elevii rilor. denumesc uneleculori gi le folosescin colorarea unor desene (realizatede elevi la lecqiile de educaqie plastici) o Se rezolvi o fiqi de activitate independenti: Fiqanumirul 2. o Tema pentru acasi: - explicaqie Fiqa de ictivitate independenti numirul 3. . Audilie
Numirul
ANEXA 2
Fiqade activitate independenti numirul2 din textul urmetor, precizind felul lor. a) Transcriesubstantivele b) Scrieforma de plural a substantiveloraflatela numirul singulargi invers: forma de singulara subsmntivelorla numirul plural din textul dat. ,,Lupul ii spuseci eraimpiratul pisirilor. Ci el cind veneaa fura merele,adunapIsirili celemai agerela zbor gi cu elein stol veneade le culegea". (Petre Ispirescu,Lwpwlcel ndzdrdvan)
ANEXA 3 Ffuade activitateindependenti numirul 3

Temapentrw acasd judrii, Scwfipa-RoSie, povestire. a) Formuleazi enunquricu urrnitoarele substantive: din textul urmitor: b) Completeazi tabelul dat cu substantivele Substantivul
Felul
Numirul
rirl; u.:ir. ffililliilliiliiiirll i,',',ll
ANEXA 1
fusese cirmuitor al qirii' il izgonisedin fruntea im,,Demult, mo;neagul acesta gi pe Dumitrana. lngeleptulsta cufundat in ripise z.tteu ."te-o acelagi piriqiei ginduri, risfoind cirqi din vechimegi sehrinea cu lapteleunei caPrentmiri,Zoica, aciuatdpe lingi el de mulqi ani". (Victor Eftimiu, Pdwnasul-Codrilor) Vocabular: ckrmuitor = conducltor, domnitor. Proiect de lecqie Model orientativ de lecqiede Limba qi literatura romani integratd clasaa IV-a r Unitatea de tnadPare' pokr de CezarPetrescul 1. Texrul narativ Frarn, wrswl . Delimitarea textului in fragmentelogice;
Ffuade activitateindependenti numirul 1

FiSdpersonald o Completeazd spaqiile puncrate: Numele elevului Numele pirinqilor: - mama - tatdl Calitatea: elevla
ffi l
r l(ccu'.i.grc'rca v@ u dcrcrrni'anqilo' v LL r r r r r r r < u r yr ( r - r b . p a tr la ll sl spaqiali qi r tcmporali cm p oral l ai ac{runl ar acqiu'ii l; r [)crsonajrl litcrar - trasituri fizice, tri.situri morale; 2. Acordul adjectivuluiin gen qi numir ,rrbrr"n-r-i*l dererminat; "., J' (lornunicare Pe d. .ir.. iElevii vor iniria urr -r\'temaleciurii saua unui specracol dialog.); 4. (Pc.rtrucE - curriculumextins)compunere narativi cu dialog. 'l'ipul lec;iei: - mixtl; - dc evaluare. - pe p.arcursul si la sfirgitul lecqiei elevii vor fi capabili: f)-biea;yeoPera.lionale O, sa citeasca fluent, .",t.:l ii expresiv, ,.rp".iand se-rreled. p;;;r;;i,i.,"' or si povesreasce textul citit, folosind in exprimrr", p;;;ri; crrrri.rte gi expresii insuEite; o, si delimireze textulin fragmente logice pebazaideiror principare; o, si identificedialogul ca elementcoistituti,, ,t ,.*J";'rr.."ti,r, pe bazacu nogtingelor insusite; o, si formuleze ideile principale,inqelegindcontinurul textului narariv; O,, si recunoascienunrpri."?, prezinti"momentul si locul acqiunii ; " gi morale Ot si identifice crisituri fizice ale personaj.lorp. baza conginutului textului narativ; O, si identifice adjectiveledin enunturile careinfigigeazd,trd,sdtun le celor doi
coPil;
r [)i a logul c a c lc n- rc n c t.o n .s ti tr" l tii v rl u n u i tc x t n arati v;
| 1 rePrezen- Buliculc, mai gii rnintcpe beiatuldc lingn noi, de la circ, din seara taqicidc adio? - Ei ? Ce-i cu dinsul ? - Grozav l-a mai amirit pe el tor ce s-aintimplat atunci cu Fram ! - Mi-a pirut rlu gi mie...Asta-i tot? - Mai estecevacu dinsul. - Ce anume? - Grozavii mai placelui s[ citeasclistorii despreurgii albi gi desprecilitoriile la poli. - Foarte frumos pentru el ! Am vlzut eu ci are o privire de baiat degtept. - Da, dar nu are cirqi, bunicule! = Cum asra,n-are cirqi ? $i, ma intreb, de unde stii mddluqi cd n-are:itlt ? lui Fram". la un afigvechial circului,cu desenul - Mi-a spusel.Ne uitam "*attdoi mi-a Pe urmi, ?" fi acum mai o pe unde ["'] ,,Bietui Fram - ziceael-, oare riu ? Am ficut la mata. de i capit si fou.rtit cum n-arecirqi 9i eu i-arnflgiduit ! M; mir de ce mi mai intrebi ? - Ai-fa".r, foarte bine, foarte bine, qireato ! bunicule - M-am temut si nu te superi, - Cnnd m-am mai supiraf eu fiindci vine cinevasi-mi ceari cirqi ? 3. Cu adevirat,multi lume din oragse perindaprincasa lorsi capetecirqi de citit. De data asta,fostului profesorii flcuse mai mire plicere, aflind.ca se giseqte polare'" expediqiilor urgilor albi qi toateperipeqiile un biiat dornic sI cunoasclviaqa Scenariwllecgiei sI sefamiliari. Dupi cirireafragmentuluide mai multe ori, elevii vor fi ajutaqi ,"t" ,u t""tul pI bazaurmdtoarelorintrebiri: textului literar ? 1) Care sunt personajele 2) Cine estePetrug? 3) Ce a ficut Petrugde dragulursuluiFram? 4) Cum obqinePetrugcirqi de citit ? 5) Care esteatitudineafosrului profesor? din acesttext narativ? 6) Ce invdqaqi . Alte activitdpi de tnodpare: - Citiqi dialogurile! - Numigi perionajelecarediscuti ! din dialogul lor! desprinse - Identiiicagitrisirurile acestorpersonaje, din textul literar ! - Delimitaqifragmentele fiecarefragment! - Povestiqi - Alcntuiqi planul simplu de idei! potrivite pentnr urmitoarele perdidaiic; Spunegicitmai multe adjective - Joc cu pirulbalai' sonaje:Petruggi Fetiqa la celetrei genuri,la numirul alte subsrantive alegindu-se ;o."i1o"t" "orrtinrr", titrgnLt ;i plural, p.t t.n-cat. trebuie gisite adjectiveadecvate' antepussubstantivuluideVoiionti, r" po"r" schimbalocul adje"ctivului,'fiind termlnat.
t...1
adjectivuluicu substantivuldeterminatpe bazacunosti' :1,:yl::acordul qelorlnsuslte; t3 explicepunctu.agia specifici dialogului pebazaachizigiilor anterioare; --'9to se inigiezeun dialog oial pe baza reierel- drr"; 9rr si redacteze compuneri sclis.e anumi toi ,eper"/cerinte. ge ba-za -o, Pentru realizarea acestei unitigi de invigare am ales din textul litc"n?r"grn.rrr Cezar Perrescu. Aceasti unirate de iivlqare se poate d.esf:.:::f, trtit,lilfr,de ta$uraih 5-6 lecqii(mai multe sau mai.puqine) j. in funcqiede nivelul eierrilor, temei'icia achizigiilorcognitive gi a deprinderilor format. "rrr"rlor. Fram, ursul polar de Crznn Pnrnsscu Da, perrug, undeva, ,,1. departe,in oragulsiu, beieqelul cu ochi sclipitori gi cu nasulcirn, nu-l uitasepe Fram. [...]
or
";t.rnrr. ^,"PirdllrytIl-1r."1 albr polare. 9rdespreexpedigiile una gi incepeJalta. Pe urmi, seinrorceadin nou la celepe carele-a mai -,-,lfutu"" cltlt. Iar a doua zi povestea cu mare aprindereprieteniror acesre peripeqii.
r"
in toatd legea la citit felurite cirqidespre urgi
2' Fetila cu pirul bilai gi cu ochi albagtri, nepoara fostuluiprofesor,seqinuse de cu^ Vorbise cu bunicul,luind vint. povesrea pe departe, cu mici'si n.uirrorrrr.siretlicuri.
rr l
dc rol^,P:-" inrerviur", - ln jocul ccredoudpcrsonaje, ,,rcporrcrur., Ei ,,inrcr por infiripaun diarog clcsprc rccturi, rarguriif i. .*r*'rol.i"..i'r l:"]l-lif': u c c lr c $. a.
,;^,:::f_:.? p'reddrii-inrdpdrii unui swnet Sia literei corespunzdtoare rcnrru rczolvareaacesruisubiect,vezi restul 2, subiectuial Ilt_lea, itemul 3.
tn senstarg, iaatuarri'i;irîi'r";;itr;;;;;;',:d*"riirod,rr.to, , caremisoa_ r! narura ginivelulperformangelor adnse a. ir."ii"i"u"igo:rr, misurain cererczuhatele invigirii sunrin concordangi ^pr"riazi ; ;bi;;rili;.a;";i";;i";;;;, furnizeazf' datele necesare in vederea ra"prall ."r";;;i;;"" deciziieducaqionale ( Adrian Stoica, Er aluarea.p grr rulri ; rilo;. D ; i;,; ;;;; i; p racticd). Evaluarea intereseazi deop"otrivi eriii, p;ri"6 i; .rar.i; didactice. Evaluarea influenqeazi ?nrrigarea. lr, .rr"irr"r. r. idfor"r. etod.e tradipionale care gi-au doveditvalabilitat.", prot" ,.+, pro[. or"i";GiJb;- practice, ca qi metod.e alternatioe comPlementare,-p....robseiaarea sistematlicd acomportamentului elevilor, inaestigaiia, proie i "rr"fA:irt, autoevaluarea. lvre[odele ffadtponale "iivor fi metode de evaluare frecvente,
in ciuda unor deza-
l' l) ezaaantai e/aaantaj e,areunei metode trad.igionare de eoaruare
qi pirinqii; cu ele-vii rezultatelor - comunicarea 9i discutarea constatate. deficienqelor a de ameliorare proicctarca strategii unci gcolar periodic,.p.rogresul relevi, care tuste .pti.? t. t";;;l;.f"ie formatioe (finale) adminjs,,"..i". conrinlerii activitiqii; testesimative ,i .fir|i..JU'""(ri ciclu de inan-gcolar, (semestru, r;.i rfargir"l ;r;;i; t.rioade lungi de instruire se evalueazi care in inigiale ." p.i'.r.ipal scop,rlt"r." elevului; reste A;#;;t;i "" p..iotttt"ntilor inainteaunui program de instruire' nivelul -in sensrediversi tipuri de itemi. Iternii reprezintd, i" oioU"le scrisesefolosesc fi: pot r"a*i.ot"ponentele unui instrument de evaluare;aceqtia - simpleintrebiri; - un enunt urmat de o intrebare; gi probleme; - exerciqii * intrebiri siructuralesaude tip eseu. lirg, itemii reprezinti ointrebare,.plus.rispunsul aqteptat. ln sens sau mai multe obiectivede evaluare. Orice iteni t esteazdunul aredrept scopmisurareaobiectivi a progresuluigcolar'Din.acest Orice evaluare obiectivitatea pun.i J" u.J.r. itemii sdmiobiectivigi cei subiectivin9 pot.asigura li se obiecteazdpoobiectivi Itemilor reprezentindun dezavantaj. in notare,acesta sibilitateaghicirii rispunsului corect.
discinlinei rimba rom,nrevaluarea 9iriteratura ]ti'iii;o^rl se re?llizpvzinrrqprs bc orale gi

probe scnse.
dr:;:r!'":3fii[ffi:r:iIe
instrument deevaluare pro-ieet1t, 3{q1in-ieqrpt ;i 99r99.gat
TESTUL 12 SubiectulI I I Scrisoarea de Mihai Eminescu
Pro.ba orald tiprizinti metodade evaluareutiliz,r,drcel mai desin clasi. prin aceastl- probi se realiieazd.: - interacqiunea,directi profesor-elev careuneori constituie avantaj,alteori un d,e zavantai, daci.relajia nu es re productivi ; - rlexrbrlrtatea modului de evaluare datoriti posibilitnqiide a alternaintrebirile in funcqiede calitatea rispunsului; aceastarep-rezintd wn aaantaj,oferind elevului suporr suplimentarpenrru r".ilu^rr^sarcinii .sprijin,. didacdce ; - posibilitatea jusiificarii raspunsului ,"prezi'te d;;;.;;;., un aztantajar aces_ tei forme de evaluare: - evaluarea comportamenruluidin domeniul afectiv;aceastr caracteristicipoate fi un dezaaintaipentru copiii emorirri,irrt..iorirrtii' - feedbackulimediat constituieu r;;;;;i i;;;;;'ffi: ln practicagcolari ,r"u"i. i-ui""i. " dt.;;il;re tradiqionare cu acelea moderne, alternadve, cu scopul.ealize.ii -o.aa, urreievaruiri obi.;;. prin careseva orien_ ta activitatea de predare-invilarein etapaurmitoare. I'roba scrisdtrebuie.si indeplineasciurmitoarere condigii/ceringe minime: '--'---"-' - stabilirea r""Lyl,"i probei 9i definirea obi..ti.,n.lor-opi,. gor"ie; - alegerea tipului de.itemcorespunzit;, fi;;;t;;i#;:i, aceeasi probi scri_ si esrerecomandabilsi se foioseascidoui-trei;tp;; ;; it"rni, of,i..ii"i ,._ miobiectivi gi subiectivi; - elaborarea adecvati. a sciremeide notare (analirici sauhoristici);
spirituali, cultural-artistici, de mare complexiRomantismul a tost o ,,migcare *"nif"rt"tintoate domeniileartei:literaturi, picturÎ, tat.;i;;;pH.*tinJ.r., llltl= poltttci economie istorie,lingvistic{,d,rept, iilosofie,esretici, rure,*rrri.i coregrafie, alxvlll-lea ,o.i"l, pregltit ia sfirgitul secolului Drecum siin modi, .;;p;;;;;.;tul '(preromartismul),dardeznoltatplenarin prima jumitate a secolulut al XIX-lea' culminind intre 1810gi 1849"t. romantismului: Caracteristicile opn, obiectivismului clasic,adici primatul eului - cultivarea r"bi;;;irr""i.ri, af sentimentuluigi pasiunii,al sensibilitlqiisponirrdirrid.r.l,al viegiiafectirre, tane gi sincere; descituqa , fanteziacreatoare interioari, dorinqade evaziune - ,"-", nelinigtea penostalgie' melancolie' te, p.rrdrrl"r." i*" \rirtuqigi vicii, nonconformism, mistere pentru dar ;i penrru naruri, pitoresc,feeric,exotic, ;ir"'i;;, predilecgia
tl)ictionar de t(:nninologie literari, F.clitura$tiirrlifici, Tlucuregti,197A'p' 284'
rl
fatttitsttrc, cxirltitrca trccutului istoric.nllionrl, prcguirca --- valorilor naqionale (mi " 'turi, e_rcsuri, istoric, naturd, folclor)ctc.; '- extindcrca univcrsului artistic prill tcmcnoi, categorii si atitudiniestetice inc. dirc(uritul,
P'a');
I rcs
gro.rcscur, ti;;;;L;"*rrii.rfu..l, prinperson aje variate dincategoriile -a.abrur, sociale dejos(artigti ;b;ilr;$qi,-...9.ro.r \ -------;-''rv!r' siprostituatc
ana meditaqici..Prin tcnraprincipale constituic a savaurului, inqclcptului, Soarta imaginea apoi prin rnizergi mintea.geniali, fizic insignifiant, titczadintrc'aspcctul premisadramatici a destinului omugiapocaliprici, p6etul stabilegte cosmogonicn girbovit gide nimic,/ Universulfiri margini e este, luide feniu, ,,Ut.;qiu ig" ".tlui mic,/ Cici iub frunte-i viitorul gi trecutul seinchea.gl,/Noapte-adinc-a ln dege"tul Atlas in vechimesprijineacerul peumdt,/ vecinlcieiel in qiruri o dezleagd;/Precum Asa - -' el spriiini lumea 9i veciaintr-un numir." in urechi", ,,intr-un cu ,,bumbacul in odaiq"siricicioasi, cu hainaroasi in coate, facerii lumii' in tainele calculfiri'capit tot socoategi socoate",savantulpitrunde odihsine.insugi de : ,,lips! de viaqi si voinli", ,,pitruns cind Totwlerapotenqialitate geniali min-tea frimintd n."..1 nepitr-uns".intrebiri irridr-.trt"ie,.impenetrabile intreveeternaPa99")l in iniunericulinceputului(,,in sineimpicati stipanea care, (suportul mitic eazdgeiezainfiqi;ati - Tatii caredeclanq d. ,,pun.r.rl de miqcare"^ seconstituieintr-o imagineplasRig Veda).Cosmogeneza fiiii Imnut c.reayiiidin in fegii,/ De atunci tici dominate de lumini: lDe-atunci negula eterni se desface de lumipiercolonii astizi gi risarelumea,luni, soaresi stihii.../ De itunci pini izvoluminoase in roiuri $i dute/ Vin din surevii de chaospe ciriri necunoscute/ genezei a imagine Aceasti nemirginit". in viaqi de un dor rind din infinit,/ Sunt arrase va fi reluati in Luceafdrul. A doua intrebare fundamentali al cdreirispuns il cauti cu infrigurare savantul estemenireaomului in univers.Rispunsul reprezinti o satiri tipic eminesciandt,,Tat in lumea astamare,noi, copii ai lumii mici,/ Facempe plmintul nostru mulunoagenera-, ie de furnici;/ Micioscopice popoare,regi, o;teni ;i invigaqi/Ne succedem cotul,/ cu misuri se mici de lume ii pe-o Mugti de-o 1ii qi ne credem o cli-inuttaqi;/ lumea asta-ntreagi.e ci Cum cu totul/ tn ,.." nemlrginire ne-nvirtim uitind nede dorinqe Dominat arati". se intuneric gi-nainte-i pi suspenda ai Ce-ndxriru-i necrutetor' sarcasmul de aici misuri, lipsit de *erginit., orrnrl devirregrandoman, intreagi, condamni la neittd..priqit crl cnt astfelde iameni, societatea .r, "ia, qi viitorul universului. Cude trecurul -"i preocupate fericiremingilesirilucite, geniile imagine zguduitor de apocalipsului,_inflgi;at.intr-o getitorul intrevede la inert: soarelede-o-eintul gi vital la dinamic de joc .edi^treceiea ce cromaric un frlastica, planetele.se intunecogi", nori rani printre o ca rog", apoi irirr. ,,riirt si ,,se-nchide pier innegreqte,-ste.lele se (metafori a cerului) lumii" inviri haotic, ,,i"i"p.t""r-a displrind vecinicie.", devine trupul gi-n-tinde mort cafr..g61zeleto"-rr"],,Timpul 9i nefiinqei",,,Cici in sineimpicati in ,,noaptea lumina, principiul vital, t6tul recade pace ...". reincep-eterna filosofici schoin io.ietate"^cliditepe,,dorul nemdrginit" (metafori pentru ideea zidi o lunefericit: neinqeles ,,Poqi geniuleste trAi1, i, i penhauerian6,voinya 9i lopati de qirini se me-ntreagi,poqi s-o sfarimi... orice-aispune,/Peste.toate.o valoaqi nici urmaqiinu-suntdispugisi recunoasci depune".\ici contemporanii meritelor, ci prilej omului de'geniu.Necrologul nu va fi tec.rttolgtetea rei, tl vorbi vrun micareil roste;te: a valorii ace-luia de afirm"are de -eregi" "[..']"lustruire", titei,/ Nu slivindu-te pe tine ... lustruindu-sepe ell Sub a numelui tiu umbri. Iati Ba'sdvezi... posteritat.t .t1. inci ;i mai dreapti./ Nepudnd si ,o, ." ," aqteaptl,./ vrea si te aimire ?" Neputind si inqeleagistrilucirea 9i sacrite ajungi, crrLi "-o,
moment).Folma definitivi eite eraborati intre ta)g--igc'"In scr$ortleI, II, III aparedestinul social al omurui superior: savantul, poetul, ia societatea in caresesimre.rr, .*i1", (scyisorile I,II),iar Il^tl-*t:Tln_raprorrare /' --' fn a trera'pnn contruntareatrecutului eroic cu prezentul decizut, epigonic. sctisoarea-I debuteazdcu o imagin. ,,o.rrrrri, d-;i;;;i d. luna care stimulea_ z'I meditagia gi infiripareavisurui,ti...r., a;" u,nfri ob;;;(,,Doar ceasornicul urmeazi' lung-atimpului.cirare" j, in timpul subiectiv. Eliberatde sub tiraniatimpului, generalor al durerii, rransgreseazi spagiu si timp, pini la cos"uttotalitatea mogoniegi istorie umani in -'.a;ir,it ei. Luna,.,,stiphna-mirii..(astru specific romanrismului),a imensiri.tii,,,varsipeste_toare volupto'asa .; r.epr.) r" ii"t"""p: tea amintirii o vecie-ntreagiscoare/D. d";;;i, ,rrnp_ ca_nvrs pe 19 Ir._r^ll. toate"'schopenhaueriana voinli de a_ trii, sursi.a'dure.ilor, irrrrins; prin medi_ tagic; Iuna,,,sandirilor "rte dand .id;;gr" ."1il;;;;;in .eterori" astrari pen"iaie';, tru a dcscopJri tainele iihe;;;;;;,'p"ter'ic siu ,r"u, fog* ori sirac,genial "ieqii. teu netor,pulseaziaceleasi dorinqe. Indifeient d. for-" J. rrr"li"rrrr", esenra uma_ nr esteaceeasi, ca si,egalitatea oamenilorin fata ;D;;i'rr"pr. osebirere_au iegitdin urna sortii-/Drcopotrivi-i,rffi"qte -;.iii, g.n;ut morqii;/ La aceragi r^zata;; sir depatimi deopotrivi
srisoarea I darcazddin aniisrudentiei u.ri;r.r.i is] {-it):il, ra,,d.p"eyr se pre_ cosmogonia indici, chiar 9i ,i""o".^t,prn careva :]:.lp_1de mo_ trvc $r tragmenredin sfera poemului -"ii"";"r.i:;;; Memento'ii-rîr"^pe rerminat in acel
- irnbogiqir.. prin forosirea -' limbajului ---'-"-.'-'*^ popurar, arhaic,argo_ t IPIFartistic tic; stilul retoric, exaltat: - cultivarca precum antiteza,hiperbola, alegorias.a. "i::11,":.dee I'lxisti un ,,romantism.permanent", un spirit romantic, ca si un clasicismatem_ Poral,dcfinite,primul, prin.subiectivism, sensibilitate, conrraste, aldoilea prin_ec.lrilibru, iobrietaie,olimpianis-, "*ir"r., l'udor vianu aprecia ci rom'antismi -orr-.ntalitate. ,ominesc a fost in buna misuri un roman, tism clasic,intruclt cuprinde *-t ra origini, curentur ""-..o"r":l;..;.;;i;;;;;, romantismula apirut ia o reacgie impotriva .r"trrir-"r"i1 Jvrarere nostru romantic,Mihai Eminescu, a avuro aspiratie crasici(,,E1 ar frin_ se'n vers adonic limba lui ca.9iHoragi"",- sni'oiu)iif.,f,; perfectiune:a creat celccinci scrisori,scris.oarea fii"d o speci.."r;i;;;;;;.iJrtj;;. Georgecirinescu considerr ci ideea scrisorilori-a fost'suferati poetului d. Hlr"qiu (model de per_ fecgiunc artistici) 9i a evidengi"t depistabile in intreagacreagie eminescia"r"-a"atri nI' Influenqaceamaievidenta,p"r. ir i'-^ oareaIl,incepurul poemurui rrimigind la inccputul scrisorjilui Horr4i .air. tut....r". Pcrpessicius stabilegte ci ciclul Scrisorilora fost definitivatin 1gg0gi proiectat in rltr ordine decit cea.incareau in revisraconaorbiri tfterare. "pt;;;
rii;; ;;;i/ F;,ffii;i;; *?;rli;"
!., *.lii ",, neghiobi
-r
FI
ficiulomulu! d98eniu, urmag.ii vorcruta shbiciunile givor minimaliza omenegti mcritele, reducindu-l ladimensiunea lor medio.rl ,,C-"ifolif*ni .u- suntsi dinsii.. . ' e.ficcare/ CI n-aifostmaimult cada'sul,;, ,,T;;;. ;;il;;trjiffii;fyllgulit tltehtnuiilMult mai vor atrage decit tor ce ai gindit... Tll! 1i 'fonalitatea discursului liric trece de"la compasiunea diioasl: ,,O,srrmane !...Drin earcdestraml,iluziasavantului dea-i fi recunoscuti-genialitarea,l;i;i;;i;;r;I#, prin chipurile pedant-ridicole careli asumimerirul?e tr"Uiiivaloarea savanrului. Medimiia " seincheie cu trei ideifilosofice care set.ger.r.1" .uo ----- i"rreaga ttegcianl: "r."6.
r ,,Clci e vis al nefiinqeiuniversul cel himeric..... t togice-nasti lume sunt supusiputerii sorgii/Deopotrivi-istipinegte raza "$i Pe ta gi geniulmonii". r ,,Neputind si te ajungi, crezi c-or vrea si te admire?.. l'nmul vers relevi p:rpetua devenirea univ-ersului,al doilea _ soarta omului, in 3. lui - pronutnepersonal. cine siiece - loiuqiune pronominali. uhimii - adjectivpropriu-zis. niciun - adjectivpronominal negativ.
I rcr
4. ,,omul [...] si qini la rosrul lui" - propoziqiesubordonati subiectivi. #;;i". ;;i;.. ,-t "ieg. d" el!" - propoziqiesubordonati ;ahi;drorr.ri circumstantiali concesivi. B. l. destins- distins ll priveam cit erede destVh* Profesorul a aplrut distins9i surizitor. insolent - insolit penibil' Tinirul vorbea insolentgi gesticula Sdlul insolit al ultimului siu roman ne cucerise' Provene* - Preuenea houl me,, coleg de serviciuproaeneddin qinuturilemaramuregene. vreun pericol' prrornro oii d" cite ori blnuia ci mi Pagte MF, nici o datd dintre celeProPunu-mi convenea expoziqiei 2. Pentru inau.gurarea se cteorganrzatotr. Niciodaid nu mi-am dorit mai mult ca acum si vizitez Venegia. prin conYer- adverbede mod provenite din substantive 3. glont, cuc,buStean valorii gramaticale)' iie (schimbarea bdrbatd - adiectiv. ci luasestartul gregit.3/ 4.Pdreal/cdnu va cigtigaintrecerea,2/pentrt P, - propoziqiesuboidonati predicitivi. P, - propoziqie circumstanqiali de cauzd".
supus morgiifal ireilea - destinul nefericit a. g.ii",;il;;;;: F::?:il' rnletes. "t "-"1"i
tiv comun:,,recunoasci^-1",/ ,dasi,Frl,,..;plgrf-i:.I;r# ; ;.1U, "i.ii..V;;;;;;:;, giverb: ,,-nrre *djectiv agd" / ,,seleagd"';"dj..d" dimi";;i;;i9fu;;""me: ,,miriter../,,e1.. l,e. Subiectul al IIJea A. l. a d.iEdrea:a pieri,a sestinge. a relua: a reincepe, a continira,a urma. generoiitate : mirinimie. /ost:Sens, noimi. 2. vrei s|t vii inPiaqa Festivalului, la concertul tinerilormuzicieni ? tn piaqn segisesc qipuivii. Ji-am dat banii,acumsunrem chi, Am fixat geamurile cu chit. Pescarul Iona a fost inghigir deun clir urias.
Poemul esteromantic prin temi, prin motive: motivur nocturn, selenar, cosmic (cqcm,ogonia giapocalipsui), motivuiii-pului 9.".,prin,Jrrr"*r fil"rofi., pri" oropnn hmbajur poetic, in careconstrucgiile interogative,e*clariati:^:o-:1|lirezer' ve $ punctelede suspensie au marevaloareemogionali. Poemulc rPrindegaptetablouri, uldmul reluind t"blo.rl nocrurn care declanseazl- meditagia. Periplul.temporal pornegtedin prezenturmeditagieir;;";.;;;;i_ cosmogeneza, viitorul indepirtat gi reintoarcirealaprezent- iaUtott no;;;;i ' t i"vocffea lunii, verirabih mule. Versurilepoemului au misura de 15-16 versuri,ritmul estetrohaic, rima imperecieati. In poem aparrime inedite,de marefrumusege: _,i#;_ / ,,Tatdl,, ,,Iatd,_|,, t-Lrf:f:!1: tr pronume cu un subshnriv comun, devenit substanrivpropriu; verbe :: substantivei cu ,tece"/ ,,p1ce", ,,gindesc../,,omenesc..; verb Eiprorrrira aa, ,ubrt"n_
c.
TVA la alcool' cre$terea 1. Eu continui si susqin 2. ochii albasri ai fetei celeinou-venirein clasanoastri ne fascinau. un nou Proestenecesar intreprinderii noastre, ce privegtedeficienqele 3. in ceea gram de redresare.
Subiectulal IIIJea
l. Descriereaunui ioc didaaic simulati (metodede simulare)in invigiminDinrr" metodeleblzarcpe acqiune qi tnvdpareadramatizatd.. tul "-' orimar sunt eficiente: iocul iidafuic intelectuali cu elecarei*bitti activitatea metodi t"pririnti o i"l"rii, [ia.iiii efortul, mai congtienrizeazd nu j6", copiii cirora ajutorul de "r, jucindu-se' -;;;aiil.ii',r", ci invaql pentru
ilI
J" .iri..a. , ,rirl;'$i;;lr.a corecrd, fruenti, poa_ tc reiliz.a Se Jorittitot111i, iv,lnra*'r)iiuuii,' r"r*i*"r,|riirretc. peunjeton/oc talrf lt cstcscris,
dentJd;,cr1* t"l *niiun
Luceafirul lliry,Tlil,,J#::#ffi',',fJn:kir:x;'i;;.il''*uiii;ffi #;.:: deMihai Eminescu l)c'rru asisurarea;a*p,"rli
Pe dcrageneral t, ,ji.ili;lijlcc I)c excr'plu. la crasa r, p"t;",.."ii.i1j".ji;;p recumJo.cur swneteror,Jocur belor, s,a_ sd 'u'i,Dunr,*^rrr;iili"i"ti.l.o-pt"r"r. cujocuri demiscare, evenrual o.,
""' i1r;,;ii'il""i.." a. ll'li'";f [i!Qll,;;:t;[' l*ii*l*l1]1"r ladc'scopcrirea ]. .ii l.au.,,uc, -;1."..' unor tr.i, cunogri'1r,
llr lecliilcdc lirrrba pi litcratura rorrrirril s. rlcsr.rp.,rrrr j'curi dc clczvoltare a vor.
I "'rt
L13 biectul I
;il?JHT:*;:.ln:a"i,
pl-",
siiabi, .,,,t,.1", astfel in.lts;.",_ "ioi" doua

I V
elevdosparte cuvintur in sirabe, ceilalri
c4rrc
ca.r-te
Conceptulgen liric - vezi p. 85. existenGenul epiccuprinde opereleliterarein carenaratorulprezinti realitatea faptelor unor prin succesiunea mijlocit, prin intermediul evenimentelor, Umane epicului sunt: Prin urmarecaracteristicile tonaje intre careexisti anumiterelaqii. Aristotel). Semai poao poveste",,,nu e limitatdin timp" (dupi cum susqinea (povestirea la perdoana a III-a) sausuobiectivitatea in spaqiu, nelimitarea I), amploarea acgiuniiin funcgiede careseclasifici (povestireala persoana iile genului epic. pe sceni.Heafireprezentate )enuldramaficcuprindeopereleliteraredestinate in sine obiectivitateaepopeii cu principiul cd genul dramatic ,,uneste susqinea conceniectiv al liricii", esteo sinteziintre epic gi liric. Se caracterizeazd,prin monologului. gi al uneori al dialogului, rolul esenqial gi prin conflictului 'ea :.Sintezia gindirii poetico-filo zofice,ca gi a temelor 9i motivelor romantice,emiqi, in acelagi timp, culme a rafinamentuluiexpresieipoetice, poemul Ln' lgciene 'uI arelabazdbasmulrominescFata-n grddina de awr,culesde Richard Kunisch, icat de Eminescuintre 1873- lB74 (perioadastudiilor la Berlin). Poemul are intre anii 1880-1882,etapaapogeuluicreaqiei versiuni, autonome, realizate I-Y, Glossd,Odd (in n'tetruantic). gi a capodoperelorsale:Scrisorile ,inesciene basmului,poetul opereazio seriede modificiri: zmeul nu mai este Versificarea monstru puternic, ci pirsonaj romantic - demon,fiinqi chinuiti, ,,IJn mort frufeminidin basm, seamini cu personajele Oscu ochii vii"-, tinirafatl, prinqesa
fe-te fra-rc
Pdr-te pe-te
sa-te se_te si-te su-te
car_ne car_tof car-tiler car_na_aal etc.
cidre, cind seconstari. de_ citirea p" sitabe ;fi,i.g,"ii ilil;;fi, sau cind :f:..',t;ljt;:n:t.#jn incepe ori de cite ori esteposib', acest joc poatefi.completat.cu-joc de miscare, joc de emtterea unor onomatopee, in funciie d. .r"rtrrrrt"tea cadrului didactic. 2. Tipuri de proieaare Pentru acestuisubiect,vezi restur 2, subiectul 'ezoluarea al III-lea, itemul 1. 3. Finalitdpile tnadpdmintulwi primar sunt: - asrgurarea educaqiei elemeniare penrru toqicopiii;
acesrea fiind substandve, Ii se cereco_ piilorsi spunicit maimulte "l"s iniugiri pii.i"ir" a"""Xie deacesre te,apoisi formuleze cuvin_ propozigii "u;.*.rr. i""-glii*,.-,''i ;i joc t" otg ni."irad;;t;;;:lo.ra.r..r,"r,_qe """"'qiriiu" ,, .Acest de
Dintre acesre cuvinre r,l
trei-patru,
Poetul eminesciene. creaqiei i specifice g4o.-"*:1, i,li:y ,".dy""lj"rdiJoeul
re-miurgul finalul basmului,,,zmeul' din poem schimbat din poemul'Lwceafdrul),a nu prlvilind o stinci (finalul basrazbriepefaiade impirat rostind un blestem,
lui popular). folstrivechi elemente sintetizeazd" prin iubire, Lwceafdrwl Poemal cunoagterii
peste sa,dragostea in plan cosmicde steaua reprezentat ice (credinqa ci omul este de exemplu,in Legence seregisesc, dintre un pimintean gi un astru,elemente ciockrliei);1motive romantice(motivul cosmic,motivul mirii, motivul nocturn, motivul iubirii interzise' I visului, motivul codrului, motivul cosmogenezei, dvul inger-demon, motivul florii etc.) intr-o ultimi gi totali aventuri existeni, inceriare de cigtigarea unidqii spirituale,prin depigirea,,cerculuistrimt". Prin tema iubirii gi a cunoa;terii, poemul este o creapieliricd ctt un fir naratirt epicegi dramatice),dar gi cu peisonaje(cain creaqiile epice) racteristicia creatiei Luceafirul, eon, creanajelesunt lirice, ipbstazeale eului creator/eminescian.
I . I . .' ' -
;:.i;i qiritmulsiu de dezvothre; - lnzesrrarea copilului cu acele capacitigi caresi stimure_ ii ze raportarcasa ra mediul sociar "urrogtirrq., "lr"a", gi ,,atrriari,ip;#ril;;;;""r"" educariei.
- tormarea perso"aiitig:1::llt:t'1.'p."a"a
rr4 |
ri la.irrrpl:::::-:::ll pri' iu'irc,triieqte rlintii,nspir 1ie visur ,,screa dercpaos,,, in cxisrc'nqa oglindinrlu-sc prcafrum.as"i 'rorqii, fcrc'd.l;il;;;;, ;;apabil si renunqe rar,,, tnurirc pc'tt'u. ,,ori dc iubire";,,Da. rni voi nr;.nnd o alti lcsr.;/ suntlcgat,/ "5::i;";!.""i, cu vccinicia ci voi sr mndezle -fi,ni,rtr ge.,, irri, ?nfrumusei.. *, aspiraqic, conrcmpldnd luceafirur, ,r" r.rr.l"'t,ia "";.a
versurilordin l'inalulpocrnului:,,'I'riindin ccrculvoscstcAi scrnnificaqia petrece,/ Ci cu in lumeaureami simt/ Nemuritor i;i rccc." Strimt/ Norocul vi muritor-nemuritor,inger-dcrtrott. pe construit antitezalimitat-nelimitat, mul este
155
rniurgulii oferio lecgie d. .uno"Et.i. punand r" exisrenqiari risrnurui) condigia "rrii*?p;;::bd::#i:;._"r; . ,r"-.rritoril., ;-;;;; murirori: ,,lri numai dureazi'..y vint/ Deserre doar "-l"lr.ril"r, id:iF -71q,:j;i;; au srele prigoniri de soarte,/Noi nu avemnici timp, nici"d,/bi;cunoagrem cunoroc/gi moarre.,,. nasc spre a muri/$imorspre ,,cici tolise a sena;re,.. Nr-ir.,di-_^r"iiro.r;ffit.i Demiurgul dedeasupra"), ii reaminteri. ;,rl"r;i,#; r ornurtarea desinc {iind.contaminat carc-lstipinea -"r,i.""1 de uman,
Fata de impdrat (numiti astfel ori de prrn eranur sduerotic.
se rearzeazd. prinztisarr gi uls; pcntru Luceafir visul seteide ,epaos, ,,O;r, .hror, i. am arary($ nr-aq intoarcc1cJrao.s..-./ $i din..pro, m-am niscur,zl,rn-.'11^n1
t"b#';#hfi; ffi;i'iil:rf,1' dinflorigidepripas, rilin,,,Biiar t Oar ..o.r.o'erd pesirre prin catilina 9i seinalgi spiritual'Pentru 171:-:-yn,"i."..frrf:,i" togi cunoasterea
seara, marea conremplind si cerul, ..rno"gt".,,.,rir"l d"lrr.-.]lli). p"r,duland intre ccinrrechemirile lestgi teresrru, Luceafirului'l ..r. ea igi desriinuic zbuciumul:,,Dar un luceafir,rdsdrit/ "r.j";'Eaterrr, Dir,ri;d;;rrj;;;iiil orizonnemirsinit/ Singuritiliimdrii;//.girtainic genele r9.p_recl cect r.l-pr#insul/ c6nd areapei valuritreclci.ritorind spreddnsur; /iLucegte.-rn -r ,re'spus,/ Durerea si_mi alunge,/ "-oi Darseinarqitot maisus,/ca sanu.-f plrr,,'d" rrisr cu razc 99;";r"l..zi reci/Din rumea ce-r desparte.../ rn veciil voi iubti -nvici/ va rimineadeparte...,, Ea insl,si aceasri numegre iubire,,farmec sf6nt/ pri."pe.,, farmec 9! n' i;"iio. care triir prin depiqirea trebuie cercurui rr_11Tr i"iqiri, pri" ,rfuepa$rreacare pen_ tru om rindnelimitati. Fatadeimpirat nu-l poateurma in v, pe Luceafar, poare pdstreze r;trr i-piii-;iiiiorrt., ,,visul numaisd, de tu..r.lillttte uldmainvocare/chemare a ruceafirurui,.roriire J. i"rrl. i-perar, devenitici_ tilina, matcheazd.limira umania. cunoa;rerii $i.;.;il;"irii"'i.ru;rr" cu un conse_ nerfatadepi;ise un ,,cerc strimr",casa (prima.$i d;;; .l;_;";h.;;f#l"t),r;; descoperise identitatea, dargi rimita " iniiurii, tilgaqi^r.*ui'inrr_.r" cercmai larg. spagiur ,,cringul" /pidurea, mitical cup_rurui;rilio"i. i" ;;#u ipostazdluceaf;1 rul trebuie si devinisreaua norocoasi a^cirerinei; ;6il;l;,iu.eaf;, blind,/Aru_ necindpe-o razd,/p.drrunde-n codrusi ?" gind-,iivo;;:;'t d; ineazd,!,, penriuciralin, fataesre sreaua norocoisi,.r;-i;;i.iliui, i-pri"irii, ,,iubi_ readint6i";i ,,visul din urmi": ,,cu farme."f r"-l"ii,..;z'cii,airile " stribate_mi,/ Revarsi devecil.P.e linigte no_aprea-mea deparimi.,. lirice,Luceaferul. Celetreipersonaje faiadeimpirat - cdti.lina,citilin, acced la o cunoasrere superioari. inbazacnreiafiecare i;"il;#1'd. rorrrrl lui, o alti remi apoerrului fiindtema proprie romanrismului _ soarta,omului _ de geniu temi menqionatdininsemnarea poerului pe o fili Luceafirului reprezintidesrinur ".*rn.rr.rffi,îJg""a, omuluide geniu caredevine nemuritor, drr-rrupoatefi fericit.
*,, r ;, u i*,1 u ffi i: +FiffJj:i1:il,li:::3: t::: if:i:*,o | ;;: ll;I -"n,i,
doui tablouri,al cloicu celelalte simetrice dar;ii simetri in gi Citilina, pirgi antitetice, (cadru cosmic) - i;i Demiurgul cu gi dialogul Luceafirului al zborul cosmic I al patrulea- idila din codru, careseapropiede planui_cos-mic-prin.spaqiul rostul celor doui lumi. Luceafirului consfinqegte ic al cringului, iar prezen\a lntre spiritul univeisal,Demiwrgwl- MareleTot - qi om - parte - se interpual destinuluiuman. Luceafdrul(Hyper-eon), ca mesager ln actul cunoagieriiprin iubire, Luceafirul a descoperitimposibilitateacoborilui in cercul strimt si menireade a rimine steacu noroc pentru obiecrulpatimii destinuluiil face ,,nemuritor;i rece",adici senin'Aceasti interprclnqelegerea magwlwicdldtortn stelein careEminescu estesulqinuti gi de poemul Pouestea dc ci geniilesunt fiinqef;ri stea,f;rl ing er de pazd,neinqelesc mi convingerea nii [or, solitare,dar steleluminitoare pentru oameni. lnilgareaspirituali a lui Citilin prin iubireapentm Citllina, deveniti steapenmitici a autodepigirii el, ca gi a fetei prin ,,visul" ei ,,deluceferi", esteexpresia mdreqiei omului in permaa afle,a stripungirii cercului strimt, ?n acela;itimp intr-altul' strimt incercaie de treceredintr-un cerc operi emiSintezi lirici, epicdgi filosofici, poemul Lucea{irulincheiegrandioasa Intilnim in poem lumea efemeritigii. prin lui meteorici ciand,realizati in trecerea (crt multiple semnificaqii), aiswl eminescian: poetic le-cheiealeuniversului zborul, steaua,ochii, Poemul Luceafdrwl estedesivirgit gi sub aspectul rcalizlrii artistice.
1. tnadlmd;ag:invilmigeah, ingrimideali, imbulzeali, inghesuiali,aglomeratie' rdpede:rapid, urgent. a tncwnjura:a da ocol, a ocoli. a seprind.e:a se lipi. circumsanqialde mod, exprimatprin numeral 2. de trei ori - complement adverbial. de timp, exprimatprin verb la mo;tergi.ndu-se- complementcircumstanqial dul gerunziq diatezareflexivi. cu mi.na - complementcircumstanfal instrumental,exprimat prin substantlv comun, simplu, genulfeminin, numirul singular, cazvl acuzativ, precedatde prepoziqiasimpli cu, articulatcu articolul hotdrit a' de mod cu nuanqide timp, exprimat suspini.nd- complementcircumstanqial prrn verb la modul gerunziu.
r$l
m'4ltti bina - cotrtplcrnctrt circurnsrnnqial cletirnp,exprimat prin loculirr=
L,,
1. Copiii din clasaintii invaqi doar/numai punctul gi semnulintrebirii. Caievasizici, dacdnu intirziam' ne-ar fi luat gi pe noi in excursie. 13. plicuti de vint). a simqitqi ea o boare (adierea 3. Bineinteles,
iar- compt,"::l*:f#1fiiiTf
-"r,
exprimar prinadverb dem,,l
3. ln text, acela arefuncqiasintactici de atribut adjectival. Liderul grupului este acela. (nume predicativ) Pe acelal-am intilnit adesea la concert.(complement direct) Acclaimi vorbiseprima oari despre clubul Fiorr.r-d.-colil (r"ur..t) De la acelaam cumpirat doui cirgi interes""r.. indirect) 1.o-pr.-."r 4' ,,denu eram eu" - propozigiesubordonati circumstanqiali conditionale.
Subiectulal IIIlea
de citire/lectwrd in clasaI l. Aspectemetodologiceale formdrii capacitdpii a unei structuri graficecu inCitiiul esteun p.o".t psihomotor de transpunere intr-o structurl sonori cu semnificaqie. intr-o structuragraunei structuri sonorecu inqeles reprezinti convertirea Scrisul cu sens. complexe,conltiente' de lungi duraCititul gi scrisulsunt activitigi intelectuale Copiii trebuie si depuni efort congtientgi concu implicaqiivolidve 9i afective. structuri ce citescgi ceeace scriu,numai astfelaceste , trebuie si ingeleagiceea gi precum sens, de gi transferuri permiqind conexiuni isticedevin funcqionale, creatividqii. nifestarea Cititul ;i scrisulsunt instrumenteale lucrului cu cartea,ale muncii intelectuale, memoria,limbajul, imaginaqia dezvoliAgindirea, spiritul de observagie, 9i voinexerpresuPun efort congtient, necesiti sunt dificile, Acesteactivititi intelectuale eavoinqeigi o motivaqieinterioari. Scrisulesreo activitatemai dificili, intrucit necesiti,pe lingi eforml intelectufoarte mare $i un efort fizic maimare decdtcitirul. $colarul mic depuneefortfizic in acest neimplicagi cu analizatori mudle, participi la activitate r cauzaunor acqrum ritdetermini migcirilor (buze, limbi, picior g.a.).Imposibilitateacoordonirii oboselii' instalarea gi, in consecinqi, migcirii miinii intreruperea lll"trr i. scriere, unur inceCondiqiareugireiin formareadeprinderii de citit-scrisesteasigurarea intrinseci' in sine gi a motivaqiei t bun, pozitiv, createaincrederii penamotivaqiei de creare Cadrul didacticdispunede variatemijloacegi procedee la caracterisvirstei gi de inviqarela gcolaruimic, pornind de'la caracteristicile (acele particularitiqi afecdvitatea curiozitatea, individuale:nevoiade cunoagtere, pe-parcursul chiar in etapaevaluirii predictive9i copiilor descoperite -activitiqidiiadice desfi;urate in clasi gi in afarl clasei).Spreexemplu,se pot.folosi: . - metodamodelelor: copilul esteatrasde adult 9i, in special,de celebritiqi; i se pot oferi modele de pirsonalitiqi 9i de copii geniali din diversedomenii:_gtiinql, artl (scriitori, muzicieni,artigti plastici,ictori), sPort etc. Cadrul didactic insugi esre un model. in funcqie-deprofesionalismul,tactul pedagogic, gi de aptitudinile sale,inviqltorul/inviqitoarea devin un exemsensibilitatea plu de urmat in viaqi sPrecarecopiii asptri; cu inregistriri ale unor fragmente unor casete - iecturi expresivesau "ndiere" le trezescceunor actori indrigiqi de copii); acestea literare (in interprerarea I lor mici emogiicarepot constitui motivaqia Pentru invigare; animate filme pentru copii, desene gi educative, ..- inregistriri video atragdtoare nevoiade cunoaqtere saupoveqticare stimuleazd" 9i curiozitatea;colarilor;
B.
1. S.osise clipaceamai emopionantd dinviara mea. (adjectiv la gradul superlrr tiv relativ de superioritate) ceea ce-mi povesrea vecinul mi inreresa cel mai pwpin (adverbla gradul su perlativ reladv de inferiorirate) 2. ln interpr etarea solisteiam sesizar o notd falsd,. Fetiqacareplinge a obqinut o notd mici la test. Mi sepirea ci existi mai multe cdi sd. rezolv'Improblemele - apirute. --r Secl'l imediat ce-i relari scenariulspectacolului. Glumele lui risuflate mi supunea u la ad,evirate torturi. Unele torturi expusein galantarnu mi imbiau. Pe mirigte rimiseseri snopide griu. O snopiin bitaie. 3. credinpd: ne.credinli, ateism; infidelitate, inseliciune, trddare. d.tnatntea : drnapoia;posterior; dind;r;tul. morocdnos : comunicativ,prietenos,sociabil,expansiv, exuberant. a.accepta:a respinge,a dezaproba,a reproba i ,efiiza, a recrrza, ; a renega. 4' Intengialui era t/si-gi dea doctoratul2/ca si-si creezefaimi in domeniul sociologiei.:/ P, - propoziqiesubordonati predicativi. - propozigiesubordonati circumstanqiali de scop. f1 Nemulqumireanoasrri afostl/cd nu s-a'aprobat.r.dit.rl solicitat 2/ca sd,inceapi construireaunui centru cultural modern. 3/ P, - propozigiesubordonati predicativi. P, - propozigiesubordonati iircumstantiah de scop.
-Trl
nulne;teun coleg cc a citit o propoziqie' iu carcun elev,c{upa de tip ,,ptafcti", I, textelenu trebuiesi conginidialoguri,de aceea O[continuelcctura.ln clasa de copii. Citirea in lang,in nu sepoatepracticacitireape roluri, foarte agreatd cI unii elevi sunt atenqinumai dezavantajul At'esrc banci prezinti aqezdriiin ordinea ;rctivitiqi tr:cbuie sefie ffiedare sauurmarede scurte conversagii dirr crrB r li se diminueazi dupi aceea il vor citi, (unitatea logicn) pe care sit inqelcagi fragmentul la nccesiratea 'rl)tri alf"bet;rerl. Ltsttltrca interesul.Condiqiainsuqirii corecte,congtientea cititului de citre elevi esteexercititului implicnparcurgerea urmdtorilorpagi(realizarea urmeroar(,hrf ('.nrl)onclrrc de Limba qi literatura romini de cltre fiecarecosareacitirii in fiecarelecqie alccititului): ritm propriu. Daci existl elevi cu dificultigi de in efort propriu, rcc"',od$erea prin pil, literelor dupi forma, orientarea gi locul lor in cuvint. Recun.;r5= gi alte posibilitiqi de realizareaperse creeazS, gi/sau scriere, citire pronunqie, asociata i"toia."una cu recunoagrerea sunetutuip" .ri5 iormangelorminimale sausunt cupringiin proiecrul curriculumului de aprofun:::::rl;.::rTebuie elevisepot organizajoctrididactice,precum: Sdculeywl/Caseta dare.Cu acegti cinzpwtwi'uizuat de citire de o sitabd; s,taba; in care existi jetoanecu imagini de obiecte,iar pe verso litera de swrprize, - trecered, i:,:::,t:;:l:'":i:;:j1':î.'.'::li':'u cu de la silabdla cuah.nt. A.";#;;ii ajuti pe copii si inle= mAni cu careincepesaucareseafli in structuracuvintului-denude lcasicontir'r'r'i..-"-.,^ tipar sau , """"'.{J'ri"",iili'"^!' -^;: ^r ^-.--r.-- r. -'-Potenti r, .i aCeStUl pas este Un jetoane,copiii alcituiescsilabe,apoi act tli ^sarrzarea ntit. , imaginii. Cu literele de pe aceste t]:..ttrd. efort sp.orjt din partea elevului, se realizeazdT" ,:::ltl re.,^,,i,i cit mai multe cuvinte. Ei trebuie a compune pentru combini diferitele silabe '.,.," 'I'ocmai dificultatea gi cuvinte vor alcitui Propoaceste formate. Cu si citeasci silabele cuvintele acesrei com jocuri cimpul vizual de o siformeazi elevilor didacticeli se ziqii.Prin aceste m propnu, congtient qi co_ rcct; labe si de un cuvint. o.secvenqele prin care: de citire vor fi urmate de o conversaqie yl,^dtficit,constiin.d.etimitarea cua6 din propozi. cuvhnt l;'.11.r:TT?1: fiecdrui citre elevi; tte de textului insu;irea conqinutului yy.diy frazd ;i inpelegrrro ,rrrilri orrirrio. - se consolideazl * mesajului textului; a esre citre acegtia, de rpr;ji*i;i fr.if ir"i J" .hectivele sepregitegtedescoperirea, reatizare f :::l 1l,t:'tui i receptarea mesajului de oraltr;i de comunicare - seioniolideazd deprinderea scrls; memoria; - se exerseazl, .- se stimuleazdimaginagia de din experienqa prin raportareatextului la aspecte a elevilor; viagtr" la 75 de iuuint" in total. gi originalitatea; - seincurajeazi spontaneitatea inviqirii' pregititoare a cititurui, elevii descifreazd - seinliturl monotonia, sepistreazL motivagia ' texrur,prin efort pr." 3jl:::;nga pnu' crrrnd trecare in goapti.cadrur o Mornentwlscyierii:in funcqiede etapadin procesulde insugirea citit-scrisului - didactico"uii.,e,";il;. ci fiecare co. pil descifreazitextul torrsri"rrr. de litere, side scrierepoate constadin redarea in carese afli elevii, exerciqiul gipatru-cinci labe,cuvintesaupropoziqiisimpledin doui cuvinte,apoi din trei 'Y:f;^'i:;::f:;a^textwlui cu voce tare de citre copii, prin citire in lang,citire cuvinte.Cuvintele pot fi mono-, bi- sautrisilabice.In etapapostalfabetari,copiii pot scrieun proverb adecvat texrului,un enunqdin text carele-a plicut cel " Familiarizareacu textur se face.prinanalizafexicard, prin expricarea unor cu_ in pervinte gi expresii,daci este."rrrl, irr timpul desfiguririi activitiqii cadrul didactic va avea mai-mulr etc. prir-ir*eDarl sl raspunsuri. griji: manenql ' Recitireade citre ereviarterne azd.cuexercigiul cidtului si cu povesrirea demon- si controlezegi si indrume individual eleviiprin aprecieri,explicagii, saudialogul/ dis cuqia euris tici, p.'rr'" .i .i"; ;" b"t;;ili stimulativi; gi evaluare strare i', ;r:"d;sprinderea viqirurii penrruviagd/ amesajului ,rrr,rr_, de rexr. dupi un efort intelectualgi fizic mare; r se practicidiversele - si ii ajute pe gcolarisi se relaxeze formede cidre:;i;i;; ,,p. sirire..,citire in activitatecon;tienta; gi continuitatea selectivi, inceputul bun sI asigure citirer uneiunitigilogiceca.rispuns penrruo i'tr.b"r";;;.;;"i;;r"J"r. formative. metode alte cu metoda exercidului alterneze penrru si un rispunsal cadruluididaitic r* rt .t.v. cu cit,."J"ri" (conexiunea inversi) care direcqiofeedbackul realizat mai lecqie trebuie fiecare in complex, cu atit maimulteactllltedformative "trui po.r ii.r""r.. s" .rrit]r.""e-gi formativi care curenti, evaluarea gi asiguri continuare citirea didactici in i activitatea arternadvi saucirireacu vocet".", ,rr-"rg a" liiir*i" ;#ffi;? gand, citirca relevi nivelul de performangi al fiecirui elev'
p.,rrru il.:llli:':*:,i:".1T,jrl licar.c J. iJJrri, de.simdare, i,tr'trri clcpcr:spicac;r"r", lvltate $.a.care pot duce la :tFg= r ilir rrror ivirlicipentruinviiare. "r..ri"l
::l:]i::::l:"* :::f::jli r:':l'lll:ir.r sunr ti,a,.tc,ur.,rg,{,",,,"
i s,rtr poveiiti crcare dccopii, activirag
I trt
i";:i::.'#;"":ffi : iffi:nfi :'Ji,'"",'":?:l:;'*::i:l:Fr'::iyi;;:;;"ff c re a c op', a .;,.",.

iri1l,l,ill,iJ.?lliffi Iif lilT|:;f*:m :l l:
Ica gic o nqi nu ruls emanri..,.,,an i.,i;;n#;** :J ri'"TI ".:r"Jif xJJl[= " "l s.e prin revc,riri ll.:!"n..':fff:::nl "1i1,;1;i;1;i.,,,,ii, .reatizeazd,lent,
:H:::"#'".?i;J,'i*|1l;, ;:':':'?"::::':r:::':ii+;i;1rr**rilffiffi jJHH:'ff i j;"I;::"'i j":i:1":l::*:'','ry:l:F:tril;. ';"ii-T; ;;il#;".#ilf '.,ii:,T"?J:::,t^yt':r;;fi fTffiT*#::f,il' ":".'iil'fl ::iT,1'Jr3i'::i:1:::::Ii;:#il:#;'Ti"iffJ""'Jl&.,',,, r".iu,;;;;;I;.;1. r#;::':,iTil.;i,',:'''.#li; '!il:',?.'ff iiTi::"i#,lilifl;iia""t"
||0|
I Ptin temapentru acasd sc va asigura atit rcqinerea, cit qi transfcrulachizitiil,r lllevii trebuie si citcasci gisi scrieacastr penrru .or,roiia";;;ril.].]ffi].",,. te 9i pentru a sc asigura continuitatea inviqiriigi "-gi in ..f insrituqionaliz.at, "li.li-rt.d,ri"giorr"ia..a, LecqiadeLimba.giliteraturaromini sepoareincheiaprintr-un joc de relaxr'e seuprin alt mod de interacqiune comunicatirri1no've.u"ti i.-"Jl;;;;;;tr;i:,; sonori ctc.). 2. Conceptulde cuniculwm Pentru tezolvateaacestui subiect, veziTestul6, subiectul al III-lea, itemulJ, 3. Metode Siinstrumente d.eeaalware Pentru rezolvarea acestuisubiect,vezi Testul4, subiectulal III-lea. itemul 1,
TESTUL 14 Subiectul I I plumb de G. Bacovia

r", ca reacgieimpotriva ,,decadenqilo roma'tismult'fi 1n1r"*irirr-"r..il;:;". ezia"sondiriieuluiinrim pe careirswgereazd ptin,i*iorrrr, corespondenre, rnuzt_ calitate,prin sinestez:1, yi:y imaginiiogi, n"ia^"rir., .""""r."rri., prin'repetiqii,
Simbolismwl estecurentul literar apirut in Franga, dupi. 1gg6,in cadrul miscirii
imposibili' ducela deznidejdea deprimat sufletului in proftinzimile I CoborArea terifiantia singuriintorsamorulmeudeplumb",la spaima ilgii inbiriir ,,Dor^mea singurlingi morqii: gliii (,,gi-am incepursi-l strig"),culminindcu sentimentul "SjaT de plumb" aripele atirnau senzitiv), (ideeahorqii triiti gi ,,$i-i mori... erafr{g..." neputinplumb" atirni,invinse, de zbor, de estecapabil ,,aripele - sufletulttn -"i croase.
poezii Pentru lirica bacoviani se numlrul poePrintre cele mai reprezentative I Plumb, care a dat dtlul prirnului siu volum de versuri, apirut in 1916' un universliuntric terorizat de ln celedoui strofe alepolziei eul liric sugereazi ritate. Discursul lirii evoci o realimteexterioari macabri (cimitir, cavou,sidecor morfuar) in prima strof6,corespondentipustiului sufletesc 9i deznidejConstruit prin tehnrca inrerioarea eului, sraiee"ptimati prin simboluri sugestive. a plu plumb") s' intors", (,,plumb"' v$ ,,aripi de / 9i t rruvlsrsr , tr"'r, iei, a simbolului ,,amorul t ,rar:^v^ -r------,,caYou", t ,rv4' \rrrrsrrrv ei, versUlbacovianesteconcentrat,simetric,cu repetiqiicare creeaZd muzicalitatedeprimanti, obsesivd. poetului, Agatha Grigorescl BaPoezia arelabazd, agacum mirturiseqtesoqia la irrmormintareaunei rude, cind viziia, o impresieputernici triiti de acesta carroulSturiegtilor din cimitirul din Baciu. Atmosfera sinistri, stranie' care obsedatpe poet, a fost transpusi in poeziaterrninati in 1902' plurnb, t"p.t"t de gise ori in poezie' estecorespondentulstlrii Cuvintul-cir eie, rece 9i infioritor, cavoul. rfleregti de insingurare gi paiesire idtr-un spagiuinchis_, in lini;tea morminsufletegti: ul liric iqi comunlci o gami largi de senzaqii 9i stiri auditive,scdrqiide frig amplificatl(,,era vint") se asociazisenzaqiei ili, senzaqia (,,sicriele de plumb", iil coroanelorde plu-6, gi celei vizuale,decorulplumburiu sensulmede plumb") sugerind aplsareasufleteascl' flori de plumb", ,,cor,oarele iforic allimbolului ,,plumb", repetatin fiecarestrofi de trei ori'
L.
"b"rl;;;, gi ,r.rrrori.", descompun cadavrele din orig gi al pri-a.t pl,ruio"r. B;;;;i;""rilor altul,sentimentul singuritiqii,srarea de prnbugire inr"rio"ri 1"r:::3,^::^::meni I, oe lnadaPtare drsperata.
dezolante, al iernilor care copreges_c prin omerul
ulterior, zuprarealismul. Simbolismul rominesc,apirut la sfirgitul secoluluial"r-.tir-uigi xlx-le;;;ti ;"nit""q" i."""*iiIi" 1a (susqindtor asiduu al curentului gi primnl t.o."ri.ian a -ir, fost Alexandru Macedonski),_a p^rintr"po.glid" pr"stigig cunoscurmai multe etape. senumiri: Di_ r - -i-- --mirrie Anghel, Ion Minulescu,Emil Isac g.a. : AlexandruMacedonskigi-adorit sddevini poet simbolist, a cultivat tehnici simboliste in multecreaqtll:::l::., de pild; i" p;"^"i i;;iea - d.edecembrie, rotuqr, r structural,rimine un romantic celmai maresimbolistromin, a fosr caracterizat d.ecririculNicolaeMa-Bacovia, nolescuasder:,,simbolistprin formagie, Bacoviaifi a.fffir" epoca,apartinind noezieiromine modernecaunul dintre marii precursori...i;;;;ir;;;;;t:j;;;'.rfi",
laitmotioe, refrene. simbolismul-a curti"'ai p"";l; e';;qt;;;;;i;; g'a' Din simbolisms-au desprins,
irirr, ffi^r
;il;il;;iilrt;5;i#;r.
. ln sferasemnificaqiilor poericeseinscriu gi verbelela timpul imperfect,marcAnd durabili, ceeace ielevi izolarea eului liric intr-un spaqiuliric inchis, ostil, acqiunea firi putingi de iegirela lumini (,,cavou"): ,,dormeau",,,dormea",,,stam",,,era",,,scirverbului ,,a dormi" 91 st1- repre"jnti.alti giiau", ,,Stam",,atirnau". Repetarea "a mordficirii spiritului' modalitatepoetici de sugerari a captividqii eului in spagiul nu numai.prin sensurile versurilor se realizeazd gi melodicitatea Expresivitatea concentraeului liric, ci gi prin construcgiile conotitirrece relwi hipersensibilitatea liniuqade te, prin paralelisinsiniactic,prin repedqiigi inversiuni,prin punctuaqie: paizd,mai alespunctele de iuspensie.Cele doui strofe sunt construite simetric: ,Dor-."l, adinc sicrielede plumb " / / ,,Dormeaintors ainorul meu de plumb". Prede mod, ,,adinc"/,,intors", acest circumstanqial dicatul esteurmat de corfrplementul apropiede intr-un somn_ce-l eului pribu;irii surprinzindiontinuarea complement din fievers doilea incepe al care cu de plumb" sintagmei Repetaria ,,flori -o"ir.. ttaumatizat interior univers care strofi reveleazd"un acestortriiri ale eului liric: contribuie,in bunl misuri, la sugerarea Versificaqia ritmul iambic 9i rima imbrlqigati, 10 silabe, cele doui strofe-catrenau misura de masculini (accentul cadepe silaba care rimeazd).
1t2 t l,acustri dc G. Bacovia

sitt, sara dcstirrului aura.fanati poctului lc-a adiiugat 6lrora apoi rcnrpcramenrul lui (I. Ncgoitcscu' ,,Poczia dainnat". dccrcpita,funebrul -acr !ar*"t li rnant'ia 9(r(r, I Bucurcqti, EPL, ctitice, insemndri Studii Si $u.oui"'1,in vol. Scriitorimoderni, p, 137.)
de silabe. poezia bacoviani aparqine expresiilor celor "["'] maispecifice alesimbolismului. saserezolvd $i tehnica excrusiv.cu pe care;.o"1, simbolisri i le_a oferit, acea sumi a sugestiilor care -ii.r..r"di"."lo"r.";;;;i; vin din muzici, j;il;;;i;i; atmosfera confuzl, a inconstientului, toatecorrsecinlele impresioniste, -"rTpi.*ri
,,atatea", riilrratua nopti,,, ,,de '.;;ifi.a;^dJ;"J;;Ti atita ploaie"), serepeti l" ,B[";;i;;plasat in rima maslerbyl culini. Rima nu -oJuig"*y|., cea mai ex"presivi rimi esteaceea alciruiti din ver_ "rtd.onr.t"nti; (,plouind",.gla"gal.rJ;.,-,oi'r.prand..) substantivul 9i Ritmul *,llg:lfi.u ,,g6.nd.,. cste lambrc, rarmisurae g_9
intrare in panicar;"guriragii, iar gorur isto,c pune.in evidenti o damnati nevoie de repaos absolutl Din cele saisprezece predicate, cincisprezece sunr I" d-puffr ezent,parceunprezenretern, unur la tim_ pul trecuqdintre acestea ,,aud"se,"p"ie de trei ori, ,,suntsingur..de doui ori, ,,md duce-un,gind' de doui ol. pri-r ri.olll" ,.p.r;, ugor modificari, in ultima stro_ ti, versul diferir fald. de nlma rtrofe ,.r*; srarea psihorogici a eurui riric; ,,Tor ffe_ sirind, tot aqteptind", e^',rident ,r"r,rf"..ao" pr"rrrl i"r"ri8r. s. ,"peti, de asemenea, atributul adjeciivar
:-111i:-*"eti: nrtestarea exterioari,a]i"]-:.i:ibilitaqi
dargiun rivnit sf6rgit, asemeni,emi_ rrcscienei pt;b"ji.."'i.rlr de rep.aos". ,,sere azi cupatrunderea euluiin sine, ""r"rior;;;;hi;il inrr-o riire de ,Ji".i-b. Ail;;r, a" pr"n"r exrerior inrr_un ".u;""]r; interior hipersensibilizat (,,Toiir.Crj, ,., asteptind....,), senrimentul singurata_ qiiil trimiti menral la inceputuri';;-sr";;l"gu.r,'Ei medr..1;;;;;ils;""i;ilft:_ Ic Iacusrre." Locuinta.racui.;;;;;il;;;rri;;t;rl#,;rrirr,i.rui, cu singuritatea ontologici gicu unicitar.",Jt;i,""ririrlo_-.rrrrr.. ,i i In discursul liric seremarci tehnica corespondenqei : planul exterior meramor_ fozatde fenomenul pl"ui"l .tt" rr"1 interioriziri, naturii atribuindu-i-se "*fr.i" ,Audmateria pl?.".gi"i;.
lccrcqtc gradar, delasenzaqii organice (,,$i p?.;;;;;; #laili rrriizbeqte-un val-.. ,,gi simt...?), il d;i p'rih;i;iliilliiro*r,, ffi;;;i;;;;; ermrseparel ci n-am tras podur deiamar"), ;ili;;l;;gi"a"du;;;;_'o io.ui,",g; racustri. Tre_ sugerari p'in repetar"" pri-irt,ri amptifici :::i,?jiTpylui, sen_ 7'alrtlc' sparmele ";;r;;;l;;r],rofa, care, cumulate, ducIj sentiment"t ,i-rr.i ;;;;lilri il$; simt cum deatita -9rra conduc la ,,ungolistoric... ô Acest "t::i1^l!fti,ai;:Ilitugesc..), ,,golistoric"este consecingi a"rr;rui.ii lumii,
us oDsesla SrrrsrdLc Pluvlali: sittquritate, tristeqe gi apisare.' rn poezia Lacustrd, ie la titru,gi pini la urtimurvers,sesugereazi un universirr rlisolugic. Prima imagine ,,De-ar6rea il;louand,/ Aud mate_ ".rt. ".rditirr;: ri.r plingind". Teroa"rea ""pd ploii i;;;;*"ili1" (;;D;:;#;'r.;i;, si incomensurabi_
:\,:,1,i:!^',:::',:(::::,1*-'"'^'::)''t";i'iio.';iil"t.l;;ru;.;#ilobsesiapruviah: mlidiu, zvelt' l. mlddios: suplu, graqios,

anin at : agdgat,atir nat, dnit : potrivit, echilibrat' cump aiurare: delir, halucinaqie' 2, inele - substantivcomun' ie;ind - verb la modul gerunziu' mai muh - adverbde mod, gradul comparativde superioritate. d,esdvhr;it- adverb de mod. de mod' 3. in text, ara esteadverb N-am maiv6zut ata omincipiginat! (adjectivinvariabil) 4. ,,Ce am clscar ochii mari", ,,gi am inqepenit" - propoziqii subordonatecirin raport de coordonarecoprrlativi. consecutive, cumstanqiale ,,si inceapi un basm" - propoiiqie subordonati completivi directi. ,,ci trebuie" - propozigiesubordonati subiectivi' ,,si-l turnez" - propoziqiesubordonati subiectivi' B. 1. cap Alat din cap aprobator' CapwIrlscoalei a fost pedePsit. colp Ciqelul mi-a infipt w colgin,deget. supirat intr-w colP' Stdtea marca e marca,ci euto. fn C.t-""ia nu se mai folosegt Produsul estede marcd (de firmi)' roman desprecilitoriile cosmice' A apirut rtnronlan excepqional la Pontul Euxin' pini Impêriulroftian se extinsese :
Plwib, gi aicisuntdoui planuricareevolue . Ca giin poezia azd.paraleldar se;i rrtersecreazi ca semnificagie: p.ran.wr exteriir, t"-ii ji a;;;;;i, cuprnsede po_ "i
ln univcrsulliric bacovian revin c'teva motive (noaptea, ploaia,aspecte depri tlattc qi morbide ale anotimpurilor, irrrtr,r-.rra. muzicale)coresponcrente nevr() z.ciqi scntimentului singurntigii.
si_b.[il;.; ;iir';T)"*consdtuiema_
Am o casi de vacanglin Bu;teni' (defectivede drurnegiiin Bwcegi. 2. . Eacdese singular) . Pir"eaun om de o mare bundtate.(defectivde plural)
irl
r Am cumpirat din pialarnazdre, pdnwtjer, ntdrrtr,pdstdrnacpi arrczarzav.r ruri. (defective de plural) t, o Nu fuscse un.spechcol care sd.miinc6nre. (subicct)
| 1C5 forgcolare. Evaluarea performanqei cregterii cu scopul imcdiat, ci feedbackul continul. sl fie permanentl, ntivl trebuic in notare. pe criteriulobiectivitiqii gisubiectivd sebaze.azl ,.Eaaluarea obiectiad
prin carerezulhtele sunt comPa, Evaluareac'riterialdestestrategia de evaluare prestabilite' criteriile sau cu 1tecu standardele Evaluarea normatiad reprezinti strategiade evaluareprin care rezultatpleeleierarhizirii' . .. )r sunt comparateintre ele in vederea P.;r* a-j,riealizô evaluaree{icienti in cadrul disciplinei Limba 9i literatura rotrebuie utilizate cit mai multe tipuri de evaluare9i de itemi, cu rispuns conde citre elevi, itemi subiectivi de-tip eseustnrctura! 9i eseunestructurat.
'
r De la Tirgul.decarre am cumpiratpublicaliile de careavearn nevoie rru lucrarea pc' de doctorai, 1""_ir._.nt indirecr)
kil::l'il;;ii'e
p'of"o'i tin"'id'u lacare'aveamlari p..te'qii. (comprc,
: - propoziqie P, subordoffi;#;stanqiali propoziqie principali. llr t,J- propoziqie subordonad aributivi.
voiparticipa 2/ cu picturle ilX?::i?i:i;XX:H:d7ti:t.':,^07'1/ pe ca*

condigionali.
' TESTUL15 l Subiectul

Enisma Otiliei de G. Cilinescu
Conceprulromdn - vezi P.-72., romaOp.i"'tir.r" rd Enigma Oiihei de G. Cllinescu intrunegtecaracteristicile omniprezent a III-a. Naratorwl, $.o.mniscient, nol titbi.rtiv, fiind s&isala persoana obiectiv,dupi un plan prestabilit,de aceea i. Jir4.r* dq acdune,conduceacqiunea circul"ti, incepe gi seincheie cu o imagineaseminitoare,descrieto.O"iitit "ste reaiasei lui CosmcheGiurgiuveanu. menqionind momentul inceCilinescu recurgela tehtiica balzaciand,inexpozigie puqininaintede orelez.e2e"), iulielgOg, lui gy lainceputul p.tii r.ti""ii (,,intr-l searide lui Coshibrid;, casa cu arhitbcrura Antim strada Bucuregtiul, lo".tl' l!5g;iile"Cin de opttinir. Felix, principale, ,,un personajele qi pe unul'dintre i.rh. Ci.rr*iirn""rru vegmint_militar",-iar ca un p. mlie, bitt. licean, de in unifoimi ,itrinsi t*"... ^"'i", umflati ii dideau un aerbirbitesc 9i elegant"'taqa ,g"1.*l nr. Eifoarteinalr gi gapca grecesc.. feminini", cu piru! lung, misliniu la ten.gi.nas irivenill gi ,,aproape Giur'-- O.*i"i, ihnetitt,abiasosirin Capitale, tutorelui sau,Costache cauti adresa in pune i-o face teptezintdintriga romanului 9i siuveanu.Primirea pe care acesta temitoare, rrdsirura piincipaln a personajului:ititudinea neprietenoasi9i Evidenga La intrebareatri" se gtiepindit de aceiacare-ivor avetea' omului specifice î^, " ace$ta: ,nNu-nu-nu ie un rispuns nlueitor PentrU riasctra tinirului, moq Costache qtiu...nu-nu stdnimeni aici, nu cunosc.,"' ' Desfdsurarea de viaqi Pe careo triiegte-Felix,* la actiuniicuprinde experienga otig"cur.sti p.rrri., a urmaiaculatea de 9i pinr la plecarea rorit"i'i,iiii -edicin; Costache' lui dupi moartea : liei cu Leonida Pascalo-pol, Corfllaul, predominant familial, dar cu implicaqiisociale9i morale, se concretizeaz|-in lupta pentru averealui Giurgiuveanu. EnigmaOtiliei de sph.nzurapilor roman elelon gi Pddurea sphniurapilor Ca Ei $i roman ' Liviu Rebreanu,
c.
t. Codriiinceouseri si freamite la adierea vintului. 2. ln lucrare otra.u"rairrr"rar.a,..rrrl, ao..r_ente innegrite de vechime. l. DomniaSanu a "du, "iri"r,I.ffi.nr. Subiectul al III-lea
':fi:{fi:!:';:i:X:;:::te
a" ;i:,'i prosresul elevsau lacunere, unui deficiengere """i;d;.*. salein inviqa.e.scopur ^,;*i:(^::TI;:;il.g;" acestei evaluerrnu estenora_
$i.hi";;d}rii.dfu";;dH;ilnspecgi'or racrasi. , Eaatuarea,e,\:.? #ii*",u d"-;;i.";;ir.ri.". ztntistraregia :;;" Aceasta repre_ deevaruare c.ea maif...u.ii, ," ,"Îir.izi,;tffi;; vr pnn care activitiqle cu seasizuri ere_ feedbacrrur .onunurr. Aceasti.;;il;;;; funcgie Eaatuarea formativi.
Eaaluare ao."r. 1l,o - fgrmal;9i informatd; - lormatiod Ei sumatiad; - obrcctiztdqi subieoiad: - criteriald gi normatioi. Eaaludrile forrnare, tyri.za19 de instiruqiispecializare, sunr examenele, surile, evaluiriie concur_ nationare
il'^"'tti':j^.i:,,arari ce rrebure :l,li:iffiI"ll-f"*:': etr siinveee :ilt:'';' erevur, crenqa activitdqri acestuia'
Pentrurezorvareaacestui subiect, veziTesrul3, subiecrul al III_lea, iternur 2. \ Relapia dinne curriculum evaluare $ Pentrurezorvareaacestui ,"L;iir-,'"'J)irestur g, subiectur arIII_lea, itemur3. S.Tipuride eztaluare Evaluarea infruengeazi inviqarea; r.4r1r."]:-oozitiveintdresc. motivaqia inviqi-
destimutare a neatiaitdpii eteoitor tn studiut tim-
prilej de portretizare Giurgiuveanu, lui Costache salonul cu o scen1-cheii: incepe
evariqia devenidinumani Agr".i, ,irt. b"b" iirl'.rrru, in riu, pot si jur. Birbatuleiinnebun." " fir?;;i..r,i.. ""u'r9-rrr;, i.; ti "r"ri.ir,il"ji.r.o,.;rrr", dein-geri.,,
secundare s"afla *p.ir."q" ilu;afrliu;i;i,,l'lffii"T,lis,m.u n"ri,., cuGeorgeta, criza erotici .e.c,rr 9i luiri; i;l;; 1};;i;;r".iil"'X'i; sohaqki, nebunia rui Simionii-,;;;;; "l -"iil-ori"l irfi;;;;;.i;;;;i,"""r caredovede;te
ei, lui Giurgiuvea_ {si". n..,oiqinearrerea aceea giinmormintat""o ri". irr.ioasiii trebuie ri.ir.tr.ri"r.; feresefi ob11lt ceea ceurmS.rise. [rnut Momentulinmorm6.ntirii est. o tragi_comici. concomitenr cu acesr "rri-r.."e a.rfaqoat; pran,.s.e povesrea d" iobiie dintre FerixEioti_ lia,Blecarea feteicu n"r."ioporir p-""rii,irrf..inta gi deruta rinirurui. Inptanuri
,elil"# si pizim, n_o 'l'j"tl"*: s; ii_ srmin casiun bolnav.firi_simltire, .rr. ,r.,,"d;,;:;i;, ., ,riu;ri in casi... rn opi_ niaci,srriinisunt otilia giFerix. sra";.;i."qiu.ir ,p;"".";e i. ilar.a", qtiind ci aceita arebani mulqi p;iil-;; ,riu;.i,r'"."-oriiiip."rru ascungi in casi. cosmeticq pide nevoia eideaiesi dinarmosfera r"iolr"ta p. mog cos_ tache gi,in lipsa fetei,.cotrobei; ""r";;;;f#r;-fi"gr,"r" t.i;;;r;, "a"r..i.ra"f#i ,i'rlru,9iastfel provoa_ c{ moarrea pleaci bi.trinurui. riniqtit s-oanun{e pe Aglae .e o;ird;;;;;f ,;;;; companie bitrinului. cu toati vigilenqa
r..;;;i";'#."rr;rr s-oinfieze pedti_ li.i:u n"qi",!i""r.r9. lia,lnccarcd totusisi-i vr.a. ," ;;;;;;; ."r., iar cu banii ri ob_ "rig,rr"'uiif,.ui qi'u1ivrcasi-i construi"rb our.i;;"rij;fi;;j;ili r"r."ropor, cu greu eccepti si depuni o sumi de banid.rnrr d.i#;;;;1.i.r.,, ada_ \a caremai ugl 9i Leonida ceva. Naratorulprezinte."r"";r"riaiil;:;""td" avarului. Pentruconstruirea casei, mogcostache secearricu qiganii pecirimida dela de_ mollri, eventualele cheltuieri r.;r;;; i" conrullui Felixiumbli imbricar necores_ punz.rtor vara,faprpenrru careareunaracd.^rp;eL;J;.: C;';;;;;';;';;;;;::;;::; lceea ttl care mosCostache, imobilizat la pat,igi.Jr. lh.iu g"ilutern vd,zindcu cdri phccrcgolesc cimara.rude[ r;i;;;;;i" r^rr,in timp cesavureazd.bunititile, vorbesc despre moarrea bornavului. Agli. ;.upa casa milirdreste: ,,Nimicnu semisci ajci in c"ie nimeni
rrulotitici, fiica vitregi I"i e;;;;i;r;*u: " sideavcrrizirile rui
rfi4 i;i;r;;;;;" "i"i.' i" ;;;;;:;; ;o^ ;; lL? l',ln'ilT,:'J#;$T i H'J$" "ry' " 'liratc pcrsonaiele, prin caracterul qi
I )easupra tuturor se afli ?nsi prezentabenefici a otiliei, de careFelix seindrigrf*egreimediat si cireia ii cere dovezi;. i"bi;;;;;;;;;;.', interzicevizitele rui Pasc*l opol, considerat rival. Acliuncasedesfigoaripl.doui planuri principare, dererminate de cere doui temc: tcrne balzaciand a.,mo;teniriigi a paterniugii i.-" i;;i;ii;;-"ntice ;i dintre Felix
ri;;:il;J j'1 ;. ."iar, iilil;;:;il .,, ;;t r iillll J:.:ffi ';jll';*r pa"dd;
Hcgt0rvA pcrs()rirje.: r,c'nidir I)lscrrrrprr *. rrr,,qrcrrrl lrogat, Agr;rc,r"ulc:r (,^rlc'c, si'ri.rr 'r'urca_--.s.1ur -- s.ra rrrr AgrJ"r, Auric,r- riica sotilor Turca. l)in prirnul rnorncnr, I'clixdcsco!.;;lip;.i. ,r".ii""il,r;r. aceste familii, Giur gruvoanu gi'l'ulca, imprcsii confirmate,nni ,aJi* ,il f ,."i.i".i falAglaei], mos Cos taehc, turorclc mcu,cstetot aga de avar. gi. de .lipsit de sirnq familial. ceeace rurprindc csrc ci pe-toqi, aiciin'Bucuregti,'ii 'ri i."roiia"ri,"rea y;.ar',p!rg desinse. lr
acqiunile lor, decid sau influengeazi desricostache,;;;;;"_r" de sorasaAsrac
ei
;;";;;.. ir.uri.
l 167 u'isurr' ln acclaqi lrrspitrrl;;i rrtrcbuit si pLitcrrsur c,rrc-lcluscsc unc \Wcissrrr,rntr fiici a soqicealalti qi a Olirnpiei, ltaqiu gi lui Stinicri cisnicia viirll sc siruelzir Ig 'l'ulca,nr()ilrtea f iului lor, Rcligor,din lipsi de ingrijire 9.a. GiurPunctwlc'ulminantal conflictului estern"rcatdeimbolnivirea lui Costache gluveanu. ' Mo"rr"" bitrinului (deznoddm2.ntwl) romanului' Otilia incheierapid acqiunea dar acestinirului, vine in odaia vrea si-i dovedeascilui Felix iubirea ei, de aceea zi, Felix A doua de intimitate.. tA o respecti preamult, incit nu vor aveao-noapte Paris. la plecase Pascalopol qlseste cu definitiv un bilit de la Otilia, care ' F.li* va face carierd, gi o cisitorie striluciti; rizboiul esteun prilej de afirmare p-arDrofesionali9i sociali. Siinicl, imbogiqit prin banii furaqide la mo; Costache, 'Vine De la Stiprin politic;, se desparte de Olimpiiqi se casitore;tecu Georgeta' de Pascalopol nicn,Felix afli ci Otilia a divorqat ;i a devenitsotiaunui contein Spania America. iau in Felix seintilneqte intimplitor, in tren, cu Pasca. irrrr-o cilitorie la Constanqa, o fotografie in carelelix nu.o recunoafte ii-arata Acesta imbitrinit. foarte iopol, fata: ,,noi nu trlim dece-i spunea p.Ôiiti", atit de schimbatiera.El igi amintegtJ ii confirmi lui Felix ci Otilia l-a.iubitrnult. Retriind tiq.in.i-g"te.ani". Pascalopol vdttti r-i"tiri, gnndindu-t" l" Otili" ceade demult,Felix conchide:,,Nu numai Otilia erao enigm?,ci qi destinul insugi." Revine pe stradaAntim,. revi".Andcasalui Costache:,,eraleproasi,innegriti. Poartaera lin.uti cu un lan!,9r curteatoa,trnoq f.{u mai pirei si fie locuiti". Felix retriie;te momentul sositi'nipidite de scaieqi. rii la^tutorelesiu: ,,I se peru ii 1."ttt lucioasi a lui mog Costacheaparela uqi 9i vechilevorbe ii risunari limpede la ureche: u Aici nu sti nimeni ! "" Ca elemenrde originalitaie,in romanul Enigma Otiliei, dominant realist,seinelementer6mantice,virsta gi iubiref lui Felix ;i a Otiliei, vizim la,conaterfereazd Bdriganului, cu de bivoli, imaginea intilnirea cu cireada cul rustic al lui Pascalopol, Tulea. Simion mai ales Tid psihologii patologice: moderniste, elemente 9i tip.de Clasicului personajelor. tipologia dat-de de originalit"i.it. Alt element docaracteristica rirnine z[ircenia dl;i individualizante, ad,augd.trlsitirri avari se monstru' un nu este Raqiu, Stinici arivistului, Tipul Aglae. *oE-Costrche, minanti: sunt Felix 9i Otiv6rstei, gi enigma ci o licheasimpatici.Fermeiitori, iu instabilitatea lia: rational qiambitios, dar inocentin problemasentimentali,ca 9i in ceaprofesionala,primul, lili"le, inconstanti,sensibiiigi cocheti,fire de artist- Otilia; eale pare o enigmide neinqeles, cit gi lui Felix o tindrl, fascinantl_9i atatiui Pascalopol, pentru lexicul neologicsi ftazaingri, Stilul romariului esteelevat,cu predilecqie bine construiti, deseoriampli' 'iita, incinti descrierileample,discriereaoragului,a caselor,a interioarelor,a peisajului, dar gi portretele
f . inimi albastri, (om) de inimi, din toati inima, a-i ride inima, a-i mergela iniinima tragerede inimi, a-;i deschide mi, cu inima uqoard,a avea
2, rwela, miile- numerale cardinalc. ele aceea - locuqiune ;J;il;il'' fufapa- locuqiune prepozijionah. 3, l:,iain inrotdcauna la timp. Anr biut un ain foarte i,1... lrr faqa nrinisdrii s-a.c_onsrrui t o poartd nov|.. "*' Anapoartdazi o rochie ^ti^rrri,.t Vorn-agi fost invitagi la petrecere. Voi plcca miine. $m. primit un dar frumosd.eziuamea. Poqisi pleci, dar si nu stai_r.rir.--'^"' 4. ,,care vineIat":,f,l1ir _ propo.ziqie subordonati atributivi;sepoare \* trage in atributadjectival: con_ ,rrenita la irtariaRadna... seinchine"- propo.zigi" r"Lori"nrte.ir",r-riangiari "sd de scop(finali); se poareconrrage in complemenr .i".,r_s t"r,r, *i;;;;T;;:* a se?nchina... B. l' s-aridicatprin munci.gi corectitudine. (,,apromovar, s_arearizatprofesionar.,) A ridicat paharul.in ci;:i;irilii#ir.r,,ui 1,," toasrar.,). La somaqie, a ridicatmiinile i"-;;. predat..) i; Frrr si-qideaseama "uorbi rare..) a!:tj;;;A;;;!.,i,"" La congresur ecologigtil o, s-oi rid.icat"maimurte probreme de stricti actuali_ tate(,,aaduce in discugie..).
4,14 - paisprez,ece. 17- gaptesprezece. l8 - optsprezece.
'c.
al elevilorlasi impresia dezinteresului lor faqide leczuri l. Nivelul de cunoqtinqe ci o si aibi dificultdqi cu echipa 2. Mn sfiii sI recunosc adversl, maimult. 3. Nu pot si spuncem-aimpresionat Subiectul al III-lea
l. Strategiideformarea capacitdpii de comunicare, oraldfi suisd poatefi considerat Procesul depredare-inviqare o forml specialI de comunica didactici,comunicare comunicare $colari. I aredeprinderide comunicare formatein familieEiin gridi$colaruldin clasa
trebuie si se rcalizeze de copii, totugi la;coali intercomunicarea in activitatea gcola lactici, prin influengele din acest cadru organizat, Comunicarea educative se desfigoari intr-un cadru instituqionalizat, sistemic,care asigurl egalitatea de
;egi tratarea diferenqiati, personalizati. Emiqitoruleste cadruldidactic, deqini * elevu iar receptorul de informaqie suficientipentrusituagia de comunicare,
grai mult pargialcodul, trebuie s[ decodeze, o anumiti motivalie, carecunoa$te
ffiiil::l:H*fl'*t
L:idecembrie In aa
rutier' asimsit ci.-i ingheapds^ngele invene, (,ain-
*rb:efr miiniiesipicioarele d" s"r.
fost tngbepate r"i"tiit?1.",., fost mentinute la acelagi nivel..)
rolul care, maipuqinfidel,mesajul succesiv, seschimbi: Eisi accepte seschimbialternativ, elewl trebuindsi devin6 partisi - rolul celordoui surse ' pantactival unui dialogproductiv; (R), nu sun (E), receptor - codurilecelordoi factqriai comuniciriiemipdtor identice, adaptlriipermanente la partenerul deaicirezulti necesitatea dedialog intervinperturblri; - in canalul de transmisie ele o participare acceptati, activi la comunicare - nu esteconstant din partea vului,uneorigi a cadrului didactic, fapt determinat de:
. . . .
2' carte: carte de identitate, cartede munci, om de.carte, cartepogtard, vizitit, a da cirtite p. f"f;, cartede ; i; ;;#, ; o" in cirqi. deget(e):
;1,; ;# ur' ;r;L'fi ;i f i,, #l;;:: J*:::: d"g"ffi p,i,,,," *;;;i

3. un nu Stiwce \ r un nu.' gti, ir*)locugiuni substantivale'
a aveariq;:{$ i:;F;;.i:" juca pecineva pedegete (,,a mani_ pula"),a (nu)r" d1-lypu leget(,,a .iur" ,;.rri."rJe ."d;1, (:".":)pedegere a gti/acunoasre (,a stTiuno":er"io"rr" ut"ia;3-;;;;;;Ji:s"re pnr"),aumbla (,,a fi pu_ in virful degetelo, f ," ,. fu,r;grrr), mrc, pune a î"il.l^ra"glru,
natura mesajului; interesulagenqilor comunicirii; calitateacanaluluide transmisie; in cazul comunicirii orale, qi de contextul obiecrului contextul s.itugqional, , comunlcanr,ln comunlcarea scnsa, prin obiectivelecadru, obieeti' Procesulcomunicirii didacticese concretizeazd vele de referingi, conqinuturile gi activitiqile de invigare prev[zute ln surriculum. Specificul comunicirii in inviqimintul primar consti in insuqi faptul s[ elevii pa receptorigi ca emigitori trebuie si-gi insugeasci instrumenrul comunicd.rii, codul,limqi nonverbale. ba elementele Experienqa de comunicarea elevuluiesteredusi, deficitari sub aspeetul pronun" qiei,a deprinderilor de receptare !i exprimarede mesajeorale gi scrise.Caracteris ln clas ticile comunicirii la clasaI sunt deteiminate de factori psihopedagogici. I, elevul igi insu;e;te cititul gi scrisul, instrumente ale muncii cu cartea,prin efort
;:r#;j:ff;1il::;x:,i: :::g:nitarea itrlluc'1erc pozirivi pJr fi.r, ,ru ,,.griiue, i"T#).gi., deindiferenr, ,";,".r11T-r.r" r"r,, .i;:ilil*:.ffii. .,",r.i,i";;.il;ffi:.isie, *,,
l 'aclmcle I * a IV-arr.uui.riij" pr.a"-inanre merodere, mijloacere activittrgilc didactic. Ei or tr"irlr:-;l;i;;il5i.ii .o,r...r-intriti.,.., grat*rqici i-aginagiei, dcscurti memorici durati "i"pi'3r, i.".r r.r J";ilil;r;'ui defanrastic. Acri
,ricil:rtr pondcrc foarre,narc i, il,,.1;i:'l'i.ffi:'il|l"illli:;jl';l1:.1.,1,', Itrieidcua'.i.tatc,-i,'ril;;b'

j! sru r,,
tc,^,earrebuie si alrr
I st'irrrb,grllcqrc aclriziqia li'gvisti,,r i"";;;;, r.,.i..ii;s;J;;l;,,i:t'rcttt' 'ulr.urpi.t
irrtolectunl gi fizic tle lurrgiclur.,rril, c:orrr
de domi"";"_;ifiiespingere,
i,' u."a*,. n.;;;ii;;:3:[1:::','.-::,::*:,*:,."utu'"*in""asi
lnvltagie, scrisoare, t..hp1, afig 9.a. texte non-lirerare: ' Eficienga srraregiei didactice arese esrecondiqionati de creatrv ue creativiratea, vensa demiiestia de consec_
i'*u i ?.4* i? ;?, i"J: .;, :::1 J?:il ;Tfi :: r* ;;:i il i#,.' 1"t i::t i1|{p
si pr"f.r;onrti;;-;;;i;il:,il., ! I'enrru rezorvarea acestui subiect, vezi restur 2, subiectur al Tipurideproiectare
III_lea,itemur 1.
srrategia didacticitrebu;. ,el".r"ii'il".rr.r,, situaliiirecoriunicare re a realitiqii, de simurade exempl", .,.;ii;.;."* .orrrroruu *r.];;ibe, dialoguri tarecaresi cuprindi formule utili_ a. ,rni-rii" J;";;;; ri,r".i_u si si lirseasci
.,:..5 "jl;i-;ie;;iilil',"'.i#:,',ffiru,.":rukf ltii:*.f l1tirff
y,,"":lilll';ffi:fiu:il:,i:J:::::1!;,i,if s.,i"r-it"ffi aioia"irtniiritcititutui ^:;'ueroLr Exemplificare: corecr, ,_,.,?iftL.r3;,T.J;ru,*Uri. conerient gifluent, .
e;; i" ; i; ",,.jo. :iH/:# : ;';:; :,'i* : :, *o, E" intyeb, u,id id i. i; fi !:;. iu rdsPwnzi, spriii;;;;; ,urtn,rii"J|2i:,':: :::'"!:!:.i' ltarte, Jocut
clcvii igi formeazd, r::::.-'nk;i
cipiul,ac$une simuratit^ t;**', i"*ii'ArAoniu, inadparehramatizard In fiecare lecqie sepot.crea E.a. situagii J. .o-un. pc cxpcrienqa din manual. de viaqia ûbir^r"i.-r.*r.t. p. a;a"m.ffi"f*. pri,' variate "l.u'or, tipuri -t;;;." in,.,i. i i
sens'Jo.cul cuainrclorcwlnpeies opus,Jocurid.erol.
]j)tr?);|i,,n*,oratd,.ii,,t ;;t [ li'' m e o d a,* * )n o v s I T:'T',".: res cy is d:rns ii ff ;jmTr f rru i -l ^'", rid;,;il;;;*lXl".*::i::!fr:::':^:;;;TT:,4,;::::;;:/,;,:i::i:;;X:,
I:il,]j, *"iin,. *:ffii:T-: [*lff# [:,J.li:: :i:]:rl :;; ;.ff -"i,imizi, carrrctodedidacdce,'"b;i;:;;;ff;:H',f
!.'l'ipuri tlc itntti aleunui instrument dc clcrncntclc componellte ln ,*, rastrins, irantiircprczinta gi proAccqtia pot fi sirnple intrebiri, enun!urmat de o intrebare, exerciqii ,luarc. saude tip eseu. mc, intrcbiri structurate gi rlspunsul agteptat, ln ttrt larg, itemii reprezintdintrebarea de obiectiv; orice item testeazlunul Conceptul de item estestrdnslegatde acela mai multe obiective. multor criterii, celemai importantefiitemilor se realizeazS.pebaza Clasificarea : obieaipitatea in nota.reqi tipul de rdspunsatteptat. tn notale, itemii se clasifici in urmitoaa. Din punct de vedereal obiectivit,igii : categoriigi subcategorii (1) itemi obiectivi: duali; - itemi cu alegere itemi alegere muldple; cu - itemi de dp pereche; (2) itemi semicibiectivi : - itemi cu rispuns scurt; - intrebiri structurate ; (3) itemi subiectivi: ' - itemi de tip rezolvarede probleme; ' : itemi de tip eseustructurat; - itemi de tip eseunestructurat. ayeptat, itemii pot fi: ' b. Din punct de vedereal rdspunsului (1) itemi al ciror rispuns esteselectat dintr-o listi de opgiuni; (2) itemi rispuns trebuie elaborat. al clror '
r::",:r"x,:'nT*:['#t[*r:rI"]:,1,:."conceperii ff''ffi
item obiectia cu alegereduald: A dacdenunqulesteadevirat gi.Fdaci enunqulestefals. incercuiegte de Fragii Grimm. A - F Personajul Albl-ca-Zltpada aparein basmul Cenwsdreasa A - F lJn text poate fi format dintr-un singur enun!. . itemi subiectizti: - Alege cuvintelepotrivite din lista datdpentru a completaurmitoarele versuri: ,- Ce te legeni, vint ....... ploaie, ....,.. ?" Cu ciengilela....... . (MihaiEminesc (cod.rule, plopu,le,bradule, fdrd, d.wpd, fdrd, pdmint, mal, sol) - Identifici, in lista urmitoare, doui perechide cuvinte cu sensopls: cutezdtor eSt e, princip al, deschide, ii cep e, m ulpumire, tn drdznep, secundar, curajos, sfh,r; inchide,nemulpumire. cu aceste cuvinteidentificate. - Alcituiegtedoui enunquri . item semiobiectia: ' Parteade vorbire care denume;teobiecte(fiinqe,lucruri, fenomeneale naturii etc.)senumeqte
TESTUL16 Subiectul I I Morometii deMarinPreda
scafll fiii ccimari,aflindu-se parcipepiciordeplecare. ln timpulcinei tindtr

lui Achim la Bucuregti,pentru a vinde oile, de unde si discutl desprcplecarea iti bani pentru plata datoriilor. Cel mai fericit esteNiculaie, cerescapi de oi gi duce Ia qcoali.Inci din aceastisecvenqi >ate seintuiegteconflictul familial, rnain actiune:Moromeqii,familia Bdlosu,Bogoghitat in citeva familii prezente
L,,
careaduc psihologicq inedite p.nr* lumea ,,rr^1i.""'.' ilspecte wPera uterard Moromepiiintnrnette caracerisricile unuiroman, Naratorul obicc tiv (naraliunea este lap"rroarr" rri-ri,urprinde imaginea complexi a saturui si . " ligtca-Gumepti, din cimpia D";erii,;;;-"" pare ,,se ci dmpurcra foarteribditor ru o"-.rrii; ,i"t,;;;;;gea -o-.r,tierrd aici f;r; conflicte mari,,. Volumulaldoilea.surprinde disparigi"l*.i,rralAl""f., *i"rmea,legati dep;t_ m0ntgi de tradigii. Noui sat.riiejte doui momenre istori.. _retorma agraridirr 1945 9i rransforrnarea ,,soc,ialisri"'a agrifultr;il;;;'iffi]lruni-.rrre violente qi nedrepre, venige caun rivrlus p.r* ti?;i. In.centrur acqiunii nu se mai afri Moro_ mete'ci saruf rominrsc.intr-6 perio"d; dte *iza,"ruh;;i;;;oriu, a. ffansformiri radicale alesistemului,-instituqiil".'1;;;"lrril.;$i-4ip.;;j; specifice acesrora, prec.izeazd.momenrul.d..lrnjirii ,.qiunii,L ir,."-Eiiur ,,.lr"pozeio verii, intr_o sim. brri seara, cucigiva aniinaintea izbucnirii ..fi a;-;i'D;il."ri;;1"; vi""irj i""j, I)' Prin tehnica comPortame-ntisti, naratorul realizeazd.schige de porrrete: cei trci fii din primacisitorie a lui Ilie M;r;;;;;, p.araschiv, Nili 9i Achim,seculci unul pe prispi, altulin casigi al treilea in ieslea cailor, in agteptarea cinei,$i lisindu_lpe Morornete si deshame' gari,. apoi;r* li ri po^rtei"ui.pra^"a si, aparitcineua cu caresi discute. "".r, ^ Fetere, Ilincapi rita, merg l";;ild;;. dit"", .., de_a douaso_ giea lui Moromete, pregiteste.in*, irr l-p ceNiculaie, copilul ei cu Moromere, <r tot*g;l^r-11-.:nvingd p. r."ri" si-l lase la fJoau casi nu piardi anul. Moromere este nemulqulit,cf apare vecinur siu,Tudor'Bil;;; ."* vrea si_icum_ peresalcimul, adevirat simbor alfamiliei. Disimulindu-gi intengiile, Moromete nu_i pen^tru co'uffi il6;ii;#il1. dt unrispuns clar. u4 zi vaveni "-l puil, agenrul Ju_ fiscal, si incaseze ,,forrJir"i . ua gl romanul lon de,Liviu.Rebreanu, ;i M.oromey#incepe cu o sceni-cheie cina Moromerilo r (ho radu-i ni."ii i;-;;;:";;; ;;; ff ffii;,i'in romanu lu i I s., Marin Preda este o replici l^ r;;;";i'il:;'.' La cinaMorometiLr (cu substirJnri., naoromere vafi ,,tridar.., pirisit defiii ceimari) este semniiicativi agezar;;;;r-
o,capodoperi a.prozei de .l ooit." niri.ili."irar. Romanul aJ,,rr precedat denuvele (publicate in ,rolum in 1948, ,ub titlu,tinia'i)ireo dinpamantur.t)
Concep.tul roman_ vezi p.72. In activitatea literari a lui'Marin Preda,ca gi in literatura romini, romanul zly', romerii (volumul I, apirur in 1955 volumul al II-l;;;;ei) 9i o.up; un loc aprr te,fiind jupr
Birici q.a.
poacpiunii prezintd" evehimente ca: tiierea salcimului, discuqiile Desfdsurarea din poiana fieratului Iocan, izbucnireaconflictului socialintre gdraniisdraci,
Ion Jugurlan,gi qiraniiproprietari deimbogidepdmint,unii cu dorinqa

premilitara,incasarea : Bilosu, primarul Aristide g.a., ,,fonciirei",Rusaliile,sfiranului gcolar,premiul intli obqinutde Niculaie gi de Irina Bogoghini,seceriqul ieratul,fuga lui Paraschiv gi a lui Nih de acasicu caii, cu o part din banii obi pe vinzarea griului gi cu lucruri din ladade zestrea fetelor, conflictul din faBilosu, fuga Polineide-acasi., cu Tudor cisitoria ei cu Ion Biricl, b5taiaacestuia ictor Bilosu, la secerig. Pentru a-gi obqinezestrea, Polina va da foc caseipirinAlt plan narativ urmiregte familia lui VasileBogoghini care,fiind bolnav, vinde ,artgdin pimint lui Tudor Bilosu, pentru a se intirna in sanatoriu.In lipsa lui, iii, V;tice gi Irina, trebuie si iasi la munca cimpului, la secerat. Cind tatil lor cd" ar vreaca Irina si devini asistentimedicali, V;tici sebucuri, stiind ci-i lui restulde pimint. Problemapimnntului estesursaconflictului din familii. Majoritateagiranilor din tea-Gume;ti sunt mici proprietari de pimint, improprietSriqi dupn Primul RIzMoridial. Jelul lor estesl-gi pistreze pimintul in ciuda datoriilor la banci qi a :iirei". Unii dintre qlrani, precum Moromete, sunt mulqumiti cu ceeace au,i;i it si faci politici. Alqii, ca Tudor Bilosu gi fiul siu, Victor, vor si agoniseasmultd avere.Bllosu vrea si-gi mirite fiica, pe Polina, cu un giran bitrin 9i urit, acesta nu cere avere.Fatail iubegtepe Ion Birici, fhceu harnic,dar sirac, gi la el acasi.Pentru a-si obqinezestrea, intri in conflict cu familia. Conflictul social devine sesizabil in relatiilelui Ion Jugudan, qiranul silrec,r5"s neimproprietdrit, cu sitenii gi cu autoritiqile. Punaul culminant al confliauluiilreprezinti fugalui Paraschiv;ia lui Nili de-ade mituga lor, Guica. Asaltat de ,,fonciire",trebuind si pliteasci datoi, aqigaqi la primarul Aristide, nevoit si cumperea\i cai gi si-l inreqinl pe Niculaie la gcoali, Moromete se vede obligat si vindi o parte din piminc, ceeace va produce o funda schimbarede atitudine.El nu ingelege unde a gregit,de ce nu a reugit si pimAntul intact ;i familia unit[. Nu-gi inqelege fiii 9i doringalor de indei. Nu mai participi. la intrunirile din poianalui locan, nu se mai bucurl de sarului ca de un spectacol, se retragein t[cere. Din Moromete cel qtiut timd* chipul din lut, asez^t pe o policioari din fieririe, ficut de Din Vasilescu. lumeailuzorie a lui Moromete sepribugegte. lnsinSub impactul evenimentelori nelinigtit si derutat, se refugiazi pe piatra de hotar a lorului siu: ,,fugisede guritateade acasi gi din sat tocmai pentru a gisi aici lini;te si o singuritate desdsiti". Moromete igi creaseiluzia cd avind pimint esteliber. Inqelege primejdia
ritateal p; ;;;ili Jii, r"er'.'"lqi ;;ffi ff ffi'#fi::triiil*?iliHl_
Itt I
I
175 cotcl<lr. l)cznocliiru.intul volumuluial doilcail reprezintimoartea lui Moromelumii qirinegtitradiqionale dcvcnitsirrrbolul acesteia odari cu el. 9i dispariqia RomanulMoromepiiiLr intregimeaduce in literaturaromini o realitate rurah inecomplexi, confruntlti cu istoria, un procesdramatic de dispariqie a instituqirurale,a relaqiilorqi conventiilor sociale tradiqionale, a rtnui cod moral strivechi I unei filosofii sinitoase,in armoniecu glia srrimo;easci. Inconrestabil, Ilie Moncteesteexponentul acestei lumi. Marin Preda es[eun remarcabilstilist, imbini modurile de expuneregi dezvolotilul indirect liber, monologul inrerior. Ca scriicor,Marin Predaesteconqtientde rolul lui in literatur;: ,,Putemspune, si gregim,ci toqi invaqi de la Balzacsi. nu ignore rolul mecanismuluisocial,de ictor Hugo si cauteexcepqionalul si surprizavieqii,de la Dosroievskisi nu ig:e adincimeafiri sfirgit a sufletului omenesc, ciutindu-se in acelagi timp pe ei i9i cu viziunea lor unici, cu experienqa lor unici, striduindu-se sI dea o formi iviti, adici unici.,povestirilor si romanelorlor." (Marin Preda,Note ocazionafaaoarea romanwlwi).
tudiniinverse acelora rebreniene. ton giric/n" .;.;;;;i; d. o"*.r,,re: Dersonarur v-olunrar, cap.abil si infruntelicomiagiauroritare" tri irJ'", rif*;::;;lt;;:;; sl Anci,victimda etdhti ei, vasileBaciu, ;"f ii"t"i]." ;itil';;;;il;;J;,, 9; " r6vnit. o simpli surli de obqinere a plmintului mult Originali-este viziunea satului: gijosnicia, ,,crrrzimea,cit omorurile si spdrr"tnpru gi zuririle intilnite d.es,la Rebrianu sadoveanu, gi e*isi"ir., a"?,r"1i;;il; i# nilor,nu gi-au gisit loc gi in lumea meascildaiji" f"-i*'ererni a zileid,ii*e;, spune Preda. ln ambele volume evenimentele principale sedesfigoari in rimpulverii,prezen tul narativseinterfereazi cu trecut"l.i" suntdra"ol"r"rl matice "iilil.; ",r"ni-.rrt.le gisesdcced rapid.Ilie Moromete_d".rri.re prr.iet-"i-o..l"i p"p"l;;;;;;, idealuri strdvechi, ,,oinulsi rimini om", cum,ierr"rir.ii.,.riito*1, ,r" .umr Ilie Motometei,,Pini in clipadin urmi omul e darorsi qini la rostul "nrlui, chit cr rostulism cinegtieces-o alege deel!", iar ceea..-r J.i".gl. p" i;;;p;;denga: ,,Domnule... eu rordeauri" a"r'o ui"iil"J.o""i."re r.. "i;;; "- interioril'r.pr;;i;;;;.Jitrqir, Punctulcwlminant al conflictului mireqdrama_ tici, a l'i Ilie Moromete:,,deceseintimpli..""'."r.li"ii-pre si cu- ,. puteagd daci tot ceea ce avea si se?nrnmple in viitor -ai "t., ori".-ri re se'intimple face ?oare asta si fie schimbarea veqnici.a L-ii p. lrr: ""." ."*iri ta"ei ri-;i;.;t poate ci alqii "-J bitrini cind tu n:.9tiai ni-i" ri".Lrr- I Aga si fie oare ?,, li Funaul cu min1nlal conflictului "or.ri.ii* farnitial(volumulI) il constituilfugafeciorilor lui Moroinere Ia Bucuregti ("oiu-"l ,r a.li."iril;;; , iara coffictuiui sociail
plulIon Birici-Polina Bilosu, darpersona;"i. tr1-ni"ri; i;;;;';ru#i,,J;;;;
,,doa-pipicrdc Pcntrutotdcautta linigtca purcasi seintclcaga $i clt'ir rrr rrrrri cu .,r Inrrlll'-;o prtme,;dte tnal marcdccit accca dc a picrdcpirnintul este prim{dia clcr nu.sripaniabisuldin congriinqa sa,de a zdrurrci,-,a credinga in pacea gi armonial*. - --r-rrrii,.(vol. I) romanuluiestedensi,alerti, sedesfigoariintr-un intervalscurt, , Acqiunca de sapl bsti prl':i durninici seara,.fuga Po_linei la Birici. ffi;;.;;omenr acqiunea seclc ruleaz.lt lcnt pinî la fuga fiilor lui Moror,nete, d.rpeJ"r. s. rfarq.gr. brusc,nararor.ul nten[ionirrd ci in urmitorii ani gospoaetir qa.;".rr.l.otrUn.ri si se ruineze,M,, roltlctc intri intr-g lungi, staredepiesivi din care-l vor scoare marile rs.rd.riri ll.. cc aveasi izbiucneasci pestetrei ani, ,,U-p"f"u ,"""l;Ua"#l'i;;:; :Y.rb"t_"]"j noqdm4ntuD. -l l)imcnsiuneatemporah se extindeprin imbinareaprezentuluinarariv cu rrec' r--"-' tul,.tirnpulamindrilor gi al povegtilor iui M;.;;;;;. I n roman exista numero.ase personaje : principale- Ilie Moromete,personai corn plex,.liran inteligent,un tip .ro' in liieratura noastri, Y""''" carc lupti penrrupisrrarea proprietiqii;personaje -ir"ip;;;;i#il;,;ii,;,,, ,.;;;;;;;;i 6#;;' originalitatea romanului constein noul tip ie persorr"i . ci."ide auror.tiranul nric proprietg dlpirninr, in complexit"t.", d"rrrl'r;-"fari;;i-;iril;;;i';;i;; personajuluiMoromere,arranaiativi, i" g"";r;i;;;; :f_:_ql:._,Tllativ5.,{armecul a satulut;r aceleaspe-cte carepot fi considerate q':t,t_l replici la iomanul 1or, il"*,i oe Llvtu Kebreanu. In romanulMorornetiiechivalenrul cuplului Ion-Ana estecu-
1. Omonime din textul dat pari, micd, care,comodd. 2. te privescde sus - te privesccu superioritatc, cu ingimfare,cu sfidare; pari atit de mici - e;ti ne?nsemnari, fdrd,valoarc. . , ".: 3. -mi - complement indirect. ' pari atht,de micd - predicat nominal. -mi - avrDut -rtr atribu Pronomtnal. inal.
.qtAtu - complement direct.
L:,,"tT
jos munce;tilDingreu" - propoziqie subordonati circum'stanliah de
moo, - propozigie subordonaticircumstanqiald ,,ca^si..triie;ti" de scop(finale). eu/Stau sus," ,,Cind frunza-naltului copacl' - propoziqii subordonate ,,Staususca.Dumnezeu/Pe clrcumstantrale de tlmp. ,,Pecaretrupu-mi ,. ,isf"!i" - propoziqiesubordonati atributivi. si-9i91igcomo.da-mi viaqi" - propozigiesubordonati circumsranqiali de ,,C" , scop(final;).
B. i.' i.r an.rl 1998a fosro eclipsd totalade soare. Prin elipsduneleversuri devin mai expresive. Am inviqat la geometriedespreelipsd.
ti l |
I
La Multiplex s-a inaugurar o noutrsah cleproiecpie. Le Muzeul Jrranului Romin se anunlase o proiecSie de imagini etnograficc. la alte forme deprotecpie a consumarorilor. !9 findcau Marrorului principal i se asigurap,rotecfie. 2, a fost - y.rl auxiliar; ajuti la formarea diatezeipasive. prea - adverbde mod. rnuh - adverbd9 mod; impreuni formeazd, gradulde comparaqie. dlteptat - ad;ectivprovenit din verb la modul participiu. 3. ,,De te-ndeamni.. te cheami" -. propoziqii subordonatecircumsranqiale concesive ',dc cu nua' de condigionale. 1I 4' Adeseatsiaducea aminte de apusulsoareluila marginea mdrii. (locugiune ver-
l1 rcfcriopiniilc Ori dc cite ori estcposibil,clcvii trcbuiesolicitalisi-9i exprimc rc la tcxtul citit qi analizat' t relatia stimula.tiadacadrului didactic cu elevul,rolul inviqitorului fiind acela de dirilor, iar al elevului de participant activ 9i corytient' fireassuccesiunea Cadrul didt.U. trebuie se asigureclimatul educativadecvat, coresptnzil.toar activitiqilor de inviqarebazite pe obiectivede referingi clare, materiale- mijloacelede sl mobilizez. ,.rrrrr"i. umanegi in valorificeresursele si secreezeocaziipentnr afirmareacapaciestenecesar int. De asemenea,
ilor tururor elevilor.
bala)
Din cknd tn chnd, (locugiuneadverbiale) nu lua in seamd(locugiune verbah) observagiile ei riuticioase. II urmireap ds cupas. (locuqiuneadverbiala)
c.
1. Mn bizui pe propriii mei ochi in distingerea nuangelor. 2. Acqionaufactori complecgi in aceaescr-ocherie. 3. Sedovedea incl o daU duplicitar.
de exprimarea Exercijiul de citire selectivi ;i dramatizati.imbinatcu exerciqiul elecapacitatea euristicedezvolti r p;i"lip.tsonale gi cu metoda conversaqiei scris. ide reciptarea mesajului in*q;r"" lemeinice i.*t"lo, literareconstituiebazapentru exercilii creative" gi de expride receptare in grad maxim capacitatia iiif.r. ."r. valorifici scrise' re a mesaielor pot realizajo-il arejocul didactic..Se .a de inviqareun aport deosebit ii literar", textul din -lii"iil de tipul: ,,R.qin.qicit mai multe expresiifrum-oase i diJ".ri". impresipirsonajul !", ,,Spuneqi-vi r.ri r ?';, ,,Recunoagteqi ine iecita cel mai "*f ile despre..." 9.a.
Subiectulal IIIJea
l' Forrnarea capacitdyiide receptarea mesajului scris prin efort inteleaual propriu al eleaului Formareacapacitiqiide receptare a mesajuluiscrisse realizeazitprin strategiididactice modernecarepresupun: e' dctioitdri de t\o,ilaye frontare, pe grupe, gi individuare,bazarcpe efort intelectualpropriu al elevului; b' metodedida.aice preponderentrnoderne, formatiae precum: metoda exerciqiului' metode conveisative,conversagia #riru.i, ur"irs-torrrri'gur, probrematizarea,metodede comunicarescrisi; j.oculdid"cti., ir*ap*" ar""-jrir"re "' c. m_ijloace de tnodpdmint moderne,auiio_rrizurL. '"ir; Condipiile realizdrii acestuiobiectiv cadru sunr: o participareaconstient.d eleoului, prin efort intelectualpropriu, in ritm oro-a pnu gi constant' de pild; in lecaiile de limba 9i literarura citeasciconsrienr,cbrect;i cursiv cerpugin il;;;;;. --l"iii"i-.'"rJ",, ,r.-.r,"" si formu_ leze cel Puqmo propozigiereferitoarela mesajul ,"ri, ,"."ptat (te156ul literar citit). Actul cititului trebuie imbinat gi cu acelaal scrisului. Fiecare ----- elev si scriecuvintele nou-insugitegi si formuleze enunguriorale 9i s.rise.
pe acliunereali' prin carese executi o actru2, Exercigiulesteo metoddbazatd" in mod repetatpentnr a dobindi deprinderi' esteo metodi fundamentaliprin care'con$tient ii r.ii"ir"i* Jii".tiA, exerciqiul se ajungela: repetat, j consolidarea deprinderilor; reguliior, teoriilor carese aplici in situaqiivariate,asigunoqiunilor, in*q;., ; rindu-se transferul de cunogtinqe gi fizice, morale qi trisiintelectuale gi aptitudini capacidqi unor - dezvolmrea turi de voinqi gi de caracter; ' - prevenireauitlrii 9i a confuziilor; crearive,a originalitiqii, a spiritului de independenq - itimularea capacitaqilor gi a iniqiativei. care.capiti.oimn*'.r"iqi"ieste o metodi adecvatltuturor formelor de activitate itt funcqiede diferite permanente. por"*fn ieosebiti in p"rrp..tiva.autoeducaqiei pot fi: acestea iriterii -- -* de clasificare, de dezvoltare,aplicaa*...iqii irrt.odrr.tive, pioductive, de operalionalizare, itc. (dup; funcqiileindeplinite); ,iuq riru.g,rrale,de ..,ri1.r"..,corecrive - exeicitii individuale,de echipi, colective'frontale; * exercigiiorale sauscrise, practice9i-combinate; autodirijatesaulibere; semidirijate, dirijate, exerciiii gi dificultate etc. grade complexitate de diferite cu exerciiii careasiguri automatis seimbini exerciiiilede reproducere, ir;;;;i; carese realizeazitransteru -odErnn deprinderilor), cu celeoperatorii,_prin mele (iormarea etc intelictuale9i motorii, imaginaqia sedizvolti ginlirea, operaqiile ;;;il.r,riie,
se rorrncazi rrr Irr ll,;'lil[iij,'::i::;,1'ilj],::':i:1.1i,,"]rr,rtu,:rive i.q.i autonrarisrnut eit ituhri..,r..,,ri;*ilirlp,.r. 5-c,,
I rze
primar 3. Obiectiuelaciclurilor curriculareale tnodpdmhntwlui (clasa I qi clasaa II-a) vizeazd: r. Obiectiaele cicluluiacbizipiilor fundamentale (scris, convenqionale limbaje principalelor aie debazd clementelor asimilarea citit, calcularitmetic); - stimulareacopilului'in vedereaperceperii,cunoa;terii 9i stipinirii mediului apropiat; imaginaqiei; intuigiei9l copilului, a lntur9ler creativ al coptlulut, potenqialuluicreattv rii*.trl"re" potenqialului 9i a lmagmallel; - Stimularea
- formarea motivirii penrru invlqare, inqeleasi ca activitate sociali.
',i;l,i:,,1", ii,.'i"i ;,"incIas cIcpri rnare : ::,:T'.r:,g; ", propriu ,r ri..a,,iliJ,il;Tl. ',.::':i,i:",:::,i1;,:H:. trebuie ze crtrrcacongticnti; sise reariz,
' r v L rrrr sd u u l l $ ttcn ta: 14 J s l c al l z ( '
ffi ;'::::'i:l-'ffi ;; - Hi: ;: ::i::'i:Y: * ":::: ;';i;; ""'$ il ;ry,l':' ff .::'i'THIJ " "; i "*p,", ;;:':;: iu ; ;:':,:;: ;e e i i;.. . Exercilii
de scriere:
* citire selectiid pe baza unoi ,.o.."
rc iJ'r'fr'i"'::l:#,::,:::::,tu lcclic,ccl puqinun enunq;
voce tare; fiecare elev trebuie si citeasci in ricc;r
nrin .^ ^î^-- .v ^ , ","o ingelegerea .$cn.s, sc.onsolid.aja:##T"i:,q:i:il.-Jr,.,asiguri mesajului
i{i';ii;:;:fi1*:tT':'",1!lt"do' - transcrierea, scriere dupi

mini, elevii*:.b":rd,a
scris de mini; este tipur de exercisiu r,,
;lH
r , .l rcclrrede limba gi riterarura romini sefolosesc o mu*itudine de tipuri de se
*" r i unic iu nrer - :::::;:,:::: :,lT,T,:rT dem ode r; if 'r"' " ""i "'? r a
tJ'JrT[
literede tipar; lipse-Ete modelulexrerior de scriscrt, ,.i*rir,r" _.nr"l; 9;_f
a III-a-a VI-a) constauin: b. obieoivele ciclului de dezvoltare(clasele de folosire a limbii romicompetenqelor a lingvistice, achiziqiilor - dezvoltarea corecti gi eficienexprimarea p"trtru striine, ne, a limbii materneqi a liribilor ti in situaqiivariatede comunicare I capacitiqiide a comunica,folosind diferite limbaje specializate; - dezvoltarea in mefaql de integrarea - dezvoltareagindirii autonome9i a responsabilitigii diul social.
. fi'#3';?i;'ii::?la"; Lxcrulw de exemplificare
o Exercipiur deidentificare a unorelemlTedeconstrucgia comunicirr lpergr d. de piopoziqie, puncruatie, eremenre fonetice [j:ot*'pirgi "o'n"'J. si lexicar Idcntifici pirqi de vorbire(substanrive:,:ii!:r pnrgi,de propozigie (predia.lffizisie) 9i
:
reat,izeazd' obiectivele l"i* eiJ"-'.iJ;;;il;".eirninturui exer_ pri-
TESTUL 17 SubiectulI Noapte de decemvrie de AlexandruMacedonski

Atras de curentul simbolist,pe carel-a flcut cunoscutin lumealiterelor romi;i gi l-a teoretiztt, Alexandru Macedonskia aspirat,sl d.evini el insuqi scriitor 'ri*bolirr, totugi, structural, rimine romantic. Ciclul Noyfi-lor reprezintd.un arguIdeea simboliste. influenqe cl Macedonskiestescriitor romantic cu numeroase ment 'Noppilor este ciclu acestui tematica romantic, o gisise la poetul Alfred de Musset, romantice. sunt romantic1,in-ato"-ra mijloaceartistice,de asemenea, un model de imbinare a viziunii 9i a Poemui Noaptea de decemarie reprezintd" mijloacelorartiitice romanticecu celesimboliste. Poezia arelabazd poemul in prozi Meha Si Meka, publicat in 1901,in ziarul exotic,atractivdeopotrivi penRomhnul,carevalorifii; o l"gettdeorientali, spaqiu Poemulin prozi esteo paraboli; unui prinq gi si-mboligti. tru ,o-"rrtici, parnasieni arab,Ali-berr-i4"ho-"t-ben-Hassan, tatil slu ii tlansmite in ceasulmorqii indemdreapti. Visul prinqului esteacelade a de la caleacea nul d" a nu se abateniciod attr mergein pelerinaj la Meka, urmind dr.rmul cel irept,.plin de primejdii..in acelagi Urmind un drum ocoPocitan-ben-Pehlivan. timi"r, piinqul, pornegte 9i cergetorul la Meka pimdnteascl.Prinqul gi alaiul lui strilucitor pier in delit, bocii"r, "1""i. in timp ce prinqul accede viziuneacedqii, ct o fatamorgana. pri"qirt are rEi l.n, rot fiind semnifiaceasta plminteascdn, ajunge'la Pocitan ,,Meka i, ,,iVI.k"'..reasci", titlului poemului. cagia
inu,mfro,ul enunr: ,,Dupi iurtu.
J"r..-inare de unu-doui adjective, rul singular, atit ra numi_ c6t gi t" . "r*a.ripfrr*i."' Acest dp de exercigiu este.rr*"id. exercigii ,. de creaqie prin careri sesoriciti ere_ vrtor si tormulezeenunluri/text"Z.._j"r.n cu cerinqe o Exe indicate. rcipiidea ,,A mers vestea_n lum""despief*_.rrr_ndormid... t si subsmntivele.' -analizeze fost odati un ilpt-r1, gi o impiriteasi. "A rrei copiii. Mai aveaupe r6n_ Ioro gridin;ro"r.J'J-o"ri. Eiaveau.
subshntive proprii, lanumirur '"-""e sidoui ^.rufiii"'""#*ffil1"]: Di' exempre de substar,'riu. '
natizd * *l i"ei;' ii li"i, n tr;,
t si. analizezepredicatele: o sd" analizezesubiecteleetc.
iXrt;]:::'
g;
dedragi ii erau ftorile acestuiim_ ",a,
froI
ltttet'ia^N.oa1ttu de dcccnzaria aborc{cnzl\ rn',1,r frrrrdnrncntali a rornantismulrri. tonrtn nefericird a.gcniurui- poctur,p.i,.,p,.r,.:...r;"i;;;;;i;;r*. (specificromanris nrului) se construiJsc doui imaginiopuse:'cadrrr,";r.r,-rlricicios rArrc^ p.ctr.rlui- qi decoruleitic, opulent,,r;t;;i;;;:nagaaaui qi dezolant _ ,,.0 teqte emirul' l)e asemenea' in andtezesunt prezentateodaia "*"a. gi albr,., ,,pustie ,,morrl'1"' cu focul ,'scrumit" in vatri qi inspiragia.po.trrlrr;, li i^retevie.., ,,arhanghel tr. nril" crre-l rranspune in iposta.za emiluruidT; B;;;;j:"no-"nri. este finarur p., ;i crrrtrlrri irr carc,iontra, idealului.rr.ri.,imuoliri, p iri"l'i.ptird simbolurile po,: rrrtrltti' [)incolo de aceste elemente, po"-ut..rt" consrruir prin mijloacesimbol'isrc, l)rin rehnica corespondengei, spaqiull;itrr.riorirr;;;;;{;; poeturdamnat ii c' rerpu'dc cadruleiterior: .urot." purtrte d".';;;i;; ,"u-"gii.., *o ,,rupiigroaz rrici"'criv{qulcare,,qipi",.rrrgi", j-r"'orrri, ,,urgia. *r..'gi-n g;ndu-i, ;-afard,/$i lurr,r c rccein.cl, 9i pe 9lI.:.7 $i beinarutrg.gt"'o #"i"i.a g[;"s,7i; trr-it. umbrei chiar lrunrcai-o cer.../$i luna e recein .i ,i p. cer... intaini_ ,ia, versullaitmoti,r,iz<t hr, spccific
I rar
cqmnlid.../ -,ochii suntdcmoni Ilar tirnplclc... rarc.../ rrrai iJt ..rul s-apri'cle 9"r"t:
cetatcadc visc",,,$iltlltrtcr sc frcc tnai marc -- mai marc,/ $i, zilnic, ,$i tot nu s-ilt'ilt.t
de aur,/ de pietre Siiaruri ." ftaJari J. ,ori; t i^nsi^r";;;; il.Ji; ;i.rll
i'"-,jlrl' tc - / ln eiaiduri..cairepezi .r i".'rr-.o pi.te, / $i ochi imprejuru-r _ o, sDuzd. orr fl.ri",
ir"ir"-urlor.qr unduiroare:,,Deasupri_i "t eaur, qiaurc-nzare,,, palatele parfantas*""t[",,,i;n ;;;, ;;;il;il;;ffi::::;: rndrrsurilc-pi etale.azd,.jocur deape, havuzurit. ,,.ania.i-;'rfi;;,,. rnarre cre_arernt sl
simboiismurui,. cit $i,rii;;;;r;;il;;ffi:icali. versur'e,,Fip rrrra dehumidemulta pi.eiit./ r oari;;;r;;;ffiffi'..... trecercr irrlunrca ficqiu'ii,.a -orrre po"ri.i,ir,,p"qi"i ;,,",i.;'8il;;"hrt *gerat -"r.heazi (altitehnici sim.
bolisttr) prin jocul culoriloi, al mrsci.rii
.r. ,"r"",'q-n foarncisimlire/ E $"..p;,ducindu-gia ei zvircolire / ln pintec, in sin" - / Battimplele...- ochii suntdemonicumpliqi." , in neruii-ndirjiqi... Poin pustiu avind i'irirltr." omului pocit carepitrunde in cetate. E,-ir"t creatoru-. nu este,propriu ce -o"r. poemului,ceea simboluiileqi semnificaqia I explici sdt.Lcie/ r""",g-aceaiugminie/ De lupi careurle - 9-acea ,i-6ofirr, ,,Dar luna "" dreapti,/ cea calea $-aSunt toate pustia din 6e-rl.rrr."e ziirri. ,pr. ultima treaptFr/ Murit-a mare.../ cea Meka sunt cereasci, Meka Suni / Aezol^r" iiîr,ol^r",g-acea confefiit"i t"U';arul pustiei." Acesreversuri explicativereaducplanul realitlqii, rI poemuluio stiucturi unitari, circulari. r. . ! ..r --,: ales --r - _^ mefiguri de.stil, mai ii-b";.rl poetic esrefasruosgi rafinat, cu numeroase in evi-, punea Vi1n, inversiuni.Tudor reperiqii, tafore,dai ;i epitete,cu enumeraqii, macedonskiene: ,,ReJrenwl o tehnici poetici originali, sp"cificemultor creaqii denqe se declari refrenului tehnica in Macedonski. a^lui pieticl t.h"i.a ;;i";1;;;;"li po.riilor lui Macedonski,virtutea lor inffuuritoare 9i obsedan;;;;;;.rrt ;g1l "l nenumiraii, i{.o"i"*a iri-.ri.ri vers la sfirgitul strofei de patru esteu-nmijloc de alternanli dintr-o ficuti este compoziqie ;;;r-ifui;ti; J! u"..do,rski t...1incbrinrreaga astfel unor. Structura Je ,"fr.rr., intre care ,,rrrt irirrr. versurile"rimasenerePetate' impletiti". da numelede compozi{e esen{al muiicale.I-am.putea ;; ;;;.;rte (repetarea unui sunetsaua unuigrup gi prin aliteraqie Muzicaliatea sereaLizeazi
dini,/Argintdeizvoarelgi zare-aurii;-'/n:rgjlti;po,;;ti" rozesi crini_ /Dja_ rnii- minar.r.- r::::l:"_lilp1i". Imaginea,rlg, dar'str;irr.iiorr" a oragului oriental esrc pcrceput sine:stezic,prin erementJuir.,rl"l'rrdil;;;;;ile si kinetice. Emirul, picl strilucitor, ,,Etinirl e farmec, e trisnet,e zet),,,nu'r;l"-geriii"dr"", r"'i"gt_ le nos1d,a, liilc pc care ci tanjegte arpe i-pii";r. ,pirir""i; ] ?or"rr" un pererinaj ra Meka:,,spre Meka-lripe;te credinia-voi'rqr,rb.iri", il cheami in ea, / i.."rfi',rr li ceresimqirea, ii c"r. f1i"9i ,-iii;;;i*-.rr.g."----;-- - toi sufletu-i vrea_/ Din tilpi pini-n cregtet ii cerefiinta?.. Apare o alti antirezd.in*e infloritulBagdad, rai pe pim0nt,si imaginea de cos_ mar,de inferna pustiului pe care trebuie si-l traveiser. .-i*tir,ffi;;iilj ;;; Meka:,,Pusria e-bma.eaprinsidesoaie,/ Nici c6ntecJ" nrcr pomr, ntcr tzf"r.r,, voare gi -/ dulcee vialain rozur Bagdal./si i"1." ;;iii"'rer; de_arabastru..... Pornesc in acelagi rimp, emirulcrialaiulsi; e;.;;i d^_.q"f Jo.-ii-;;hirp gi searbid, abiase tird"qte-.../.$i drumu-ocolesre - ,lt muh1.. Antite_ z,adintreinfiqisarea celordoi pelerin!- emjruj9i-ri -"ri _, i, -ricea ."r'.io-t dintre mijroa_ 9i cele lor dea-;iimplinivisur, diumuldr.pi.gi ."r"" o.j;t;, ;;".; evidengi doui tipuri umane:.om'rl superior gi omul.obisnuit, dou; ;if.;;,'i"i a*"iiil;d;;;:;;_ "ir;;i cl) 9icelmediocru (Mekaprminteasce). oranratirmuili r".iiri.iil.l*pir. J.a*-"r dreprsuntsugerare prin simboruri: fo,c, rru11r,.yoTnt"'oaani;,'urka etc.,reperiqii qi construcaii simerrice, versul izolat, construcgii .ripd.", d".r"rbe ra timpul prezent' anaforasi "gi;r";;;re" epifora (repetarea unuiemistih i" ...p?r*i,;;p;.,i, h;far;*i#;; versuri): ,$i tot.rrtr-"rrti oragul pr.rrfant-," ,,$itot nu s-aratinilucasublimi.....,.
,,Bisdadut'! *, g'"I.b;rlt ;;;;;ilp"i,i iil;'_';".#;.""i;;i'#;""#l
- ;i sgl cepalpitr" E'a' - Sqinarete cumplite", girr.-" ,o, locui,oqeluri ,,Djalqii unecarerepetS' "- Po.-rrl-.tt. i.npe.qit cu uneleversuriizolate in sirofeinegale, cu.ochi privegte luna-l ochiu-adormit", ,,$i ,,$i,ri"io schinreiJin l. rr..rrrri din strofe^: cu-n?:'i]_ seface. haos, urgia pierit. a mult a" rr( irt"l ue , d Llll aP olcut r ,rI . ,,Ut :,{ ce-aduci?", ,$i lacrima de aur,cu tine el, gi pe cer", ,,- Arhanghel iri"" n 'ti,,''ir-. o-irril de misura de au misura f-.^^^.^ jarul iarrrl pustiei." nustiei." Versurile Versurile au e-iril sub -t---: "'."."in ^: pici.."', gi ^:^x lucegte, ,,Muri , ,,Mrrrir-" clari, "rrh
ll-12 silabe,,.i-" ,"rr"rie, "o-fi""qi" mul esteamfibrah. intte rime perechegi rimi incrucigad, rit-
Subiectulal lllea A.
' l, ciudat: bizar, insolit. slovd: lfteri. a rosti: a articula,a Pronunqa. oolnic: liber. simpli' 2. d.e (,,implrecheri l'..) de slove") - prepoz.iqie (inroduce o subordonaconjuncqieiubordonatoaie i, i,iOt'n-aqi fi foit"i ti condiqionali). de timp. subordonati circumstanqialS gura..."- propoziqie 3. -- ,,Cind vi rosregre condigionale. - proporiqie subordonati circumstanqiale fi fori "O. "-"ti "#
l ml
,,Cc-adurrtr-ntr-irrsul,. \ ,,()cstrrutl" t subordonate atributive. ,,Cc au cu dingii plinsul., J P'opo'i1ii ,,SI.spuic" I ,,Cc iace-o guri muri" J - ptopozigiisubordonatecompletivedirecrc. 4. Dcodari se a.uzi:o (subiectexprimat prin interjecqie) Discuqia cu dhnsiine-alimurit rrnpra iituagieicieate(atribur pronominal) B. 1. Bunicul meu era un om airtuos, Ascari a cinrat la radio un airtuoz al pianului. ln orice imprejurare,un om educatse comporte d.eferent, Degi erau cei mai buni prieteni, adesea apiieau d.ifirende. 2, docill - adjectivcalificativ. docil2 - adverb de mod. 3. cum vremeaseinriutiqis e,t/ am aminat 2 {rym9da pe muntele Fdgiraq. / P, - propozigiesubordonati circumstangiale d,i "iuze,. Estebiner/cum te-ai gdndft.z/ P, - propoziqiesuboidonati subiectivi. lntrebarea etal/ cumva rezolvadificultngile ivite in timpul ) experimentului2/, P, - propozigiesubordonati predicativi. t/curn sd-ispuni 2/ceo nelinigtea se gindea adesea in relagialor.3/ P, - propozigiesubordonati completivi indirecti. 4. S-a comis a fraudd de milioane de euro. Mi sepirea un proiecr insignifianr. Partidul din opozigiea irrtr-odus moliunea,,Sinistraqii,.. Era un om musculos, dar suplu.
I trt
corcct9i concitit-scrisul sei'suqcqtc forrnativc didacticc l, srrategii l' clasa se cind. ulterioare, in clasele :nt, dcpriricl*r" 'rirr .unrolidati gi perfecgionati ":Tdcitirea de citire: tipuri diverse practici se primare n. ii .iiir". cxprcsivi. ln clasele t:.Xi:t"ti:9i pr!n.efoJt descifreze, sI elev goapd, prir, .a.e seurmdreqte. ".ifi""^r" li,ri fripri", mesajulscris,citirea cu voce tare,in lanq,pe sirite, in gtafeti etc., Povestirepentru ci mati ie &pli""t"" unor cuvinte gi expresiigi de conversatie' consefoloseqte texrului aprofundarea textul citii. Pentru i irebuiJ seinqeleagi te:t Gd^se$e,tn jocul pild; de didactic, qiaeuristici, citirea selectivl gi :dspun-, tnttebare,Intoneazd careexprimd.o enunSul Citegte intrebdrile..., pentru lotriait bucuria'..(enunt exclamativ) st enunl pentru a exprima u,imirea, .. . I "1t' Exerciqiul pentru a i se descoperisemnificagia' Ori.. t&t citit trebuie analizat orali prin de comunicare a mesajuluiscrisiseimbini cu elemente tului (receptare impune non-literar sau literar insugireaunui text ," *rrrolid" azd receptarea. transferealizatea necesitl in sistemulcunoltintelor acumulateanterior, :rarea Atit prin activitili frontale, cit 9i prin activitatePe gruPesau .fi d. ..rrrogrinqe. anterior' Aceasscrisereceptate ividuale se'vor stabili ionexiuni cu alte mesaje situajiedeinviqareserealiz'eazdinlecqiideconsolidareqidesistematrzareacuprin,lecturi' a textelor studiate,ci ;ri;;;ior ""re nu trebuiesi fie o.simple'reluare, '; i^;; Ji" p"rrp".riva unor alte conexiuniposibile intre ele,pe bazaunor noi euristici, imconversaqia i"irlti a. i"Jeg"r. 9i a unor metodeformative,Pfe.cum problematizarea gompletati cu exer,"te.L citireaselectivi gi citirea dramat',zatd,cu saua unei pretennqe.argumentate iul oral gi scrisde exprimarea unei opinii evaluative chstigd - joc concurs! joc Cine pilde de didactic, un de stie iotiurte), pot constitui supgrt, modelepentru diMesajeiescrise,ecept"r. gi "p-f,rndate la comde la simplurisiuns la intrebiri legat:de.text, descriptive,iar verbele in texte. sunr numeroase ,]'',1;;;r;;;i".t. 9i adjectivele acestortipuri de compuneri etc' ri le va facilita redactarea textelenarative, """^ conqini siruaqii9i materiale trebuie.si. .;nsolidare 9i de sistemarizare i-;;iiifi; comunicare9i de recePtade in situaqii fie folosite se puqin il. i""air" saucel dezvoltl se uitarea, inlituri lecgii se 9i se nuanqeazd",memo-. rip de I noi. Frin acesr inigiativaliberr ;i creativitatea, stimuleazi se l,'t.-J"r6fre gatidir.r divergenti, pe toqi elevii' actiuizeze si fie dinamice, sI trebuie lecqfi Aceste lorrt"ni a elerrii'or. de nivelul.de condiqionati este sistematizare niifi.tiq, lecgiilord. 9i "onroiidare si materialelor metodelor a formativi valoarea [etir" gi temeiniciea elevilor, de cadrului didactic' actice,de creativitatea 2. Metode Siinsnumentede eaaluare subiect,vezi Testul 4, subiectulal III-lea, itemul 1' Pentru ,ez,olrarraacestui 3. Etapelepreddrii-tnadpdrii unui sunet,;i a literei corespunzdtoare qi scrisul,printfort prola clasal,eleviiigiinsugesc_cititul i" p"r';o"d',abecedari, procesde lungi durati prin careei trebuiesi parcurgl urmitont pagt: congtient,
;fi;t J"-"o-pnti.ri, pot.fi.utilizatePentru studiate din textele fragmente i iibere; d. "i"-.rr.a, vor ?nqecomunicirii..Aceqtia construcqia de elemenielor a elevi ,rSir." de citre
c.
1. Fuseseri innoitemarcaiele rutiere. ,. putut rosti citeva cuvinte,fiind complet uluiti de frumuseqea peill:1.:salulut.
3' Planul grupirii din opoziqiea fost dejucat,a;a cum s-aanuntar in mass-media.
Subiectulal IIIJea
l' Strategia mnsoliddrii ;i sistematizdriiin procesul d.erecepformdrii capacitdpii tare a mesajului scris Formareacapacitigiide receptare a_mesajului scrisgi oral reprezintd,obiective ca, clru ale lntregului procesinstructiv-educativ, acesrea fiindba)e a autoinsrruirii 9i a autoeducatiei permanente.
"ru I
n' recunoa$lerca $utlctului/litcrci irt divcrsc ('o'tcxtc,in vorbircacurelti, in irrr.r e tc.
Bttll ;
L,,
de mini pe o plansetrecela intuirealitereiscrise I)upI un momentde relaxare, Cadrul dio compun. grafice.care elementele ;1, ahruri de nrodcl fiind reprezentate grafice pe carele ,lici scrierea literei, aridnd pe plangi litera gi elementele ic explici la tabli, verbalizind gesturilegr1fi9e. apoi exemplificl scrierea lor miinii, prin slmulareascrierii literei (metoda acAiuniiprin simulare), scriereain pe banci, in podul palmei cu stiloul inchis etc' scrierea ter cu degetul,verbalizAndu-se dupi caresereia scrisul. momentede relaxare, g. Sciiereaa trei litere alterneazdcu fiecirui copil pengi activitatea aprecieze si indrume si trebuie badrul didactic corectl' (insuqirea citit-scrisului) invigarea tru a se asigura sunetului din inregistriri audio, recunoafterea ln inchJierealecqieise realizeazd copii' pentru reviste din literei in benzi decupate recunoa$terea
.^..: a sunetului/literei in exprimarea proprie. ::l'jli:i, :: :g.li
b. pronurrqarca/scricrea corecta:
din experienla de viagia elevilor,lauprin ."d;"r.".rrrii-i'registriri -.dirrii*l'rrj-*a,or, audio,aunei scurtevizionirr de film, diapozitiveetc.,.printr-u"j;.-;;;-r tizarc,printr-o surprizi - apariqia unui personajde basm(copil, adult), J,eghizaterc., erc.-, se poare delimira,din vorbi rc' o propozigie,apoi un cuvinr.car-e conqinerrrtr"r.rl'.. i"uui. i"";j",. d. Prin metodi fon-eticd, anariticoui"rlryar. pro*le J.rrrirrrut, se desparte in
sideragie particularitiil"^* ii rp..;ri.ir"i." Jir;ipii"i. prt" con ersapie ribr r4 dc pild;, bazatdpeobservarea -:l-l;ru unor aspecre din
l)crrrcrsuldidactic al predarii-inviqirii unui sunet/aunei litere trebuie si im'irrccrrrrrunicarea orald" cuiceea scrisi.. Prin rnetodeformarive, activitigi fronrare gi.individuale, ca gi prin materialecri clactice adecvare' .ofiii rrebuiesi pronunge gi si scriecorect,si "ti:::,.j-:ri-drriu., exprimarecuvinrecareconqinsurreiul/ritera ce rrebuieinvihtc. 't"i:r::^:1Lr^"1rria il] sccventa de caprare a atengiei, secreeazimotivaliainvigdrii daci sei"u i;;;,;.
asie cititut; ei converti 1 re; ;;;r", ;;; I ::;:, in I::;:::: c"i' tr-: "'::::i o srrucruri 1e gr aficd ; ;.Ji ;r;i;.
il:;, T:1I::,. :::Tlh: I :,,.mnific
;;*'" #i'5 J;,,in,erec,u j:i: ."_pr ar g i, fi Hl:l::.y.,.:, ::,il::::!l o, o,ii a.,,,",f ,i".'.^" ff i ;#;1,H;::':lH;i,:',
"
;;;;.
:,,
:I
deincilzire a mugchiscrierii,prin exerciqii momenrului preg;tirea Se'realiiea4i
TESTUL 18 SubiectulI 'l Ion de Liviu Rebreanu
;j:h;:
identirici p'ozisia';;.;;i;1i" .";", ai"iir.ffiin,.,ior,lairireit),
cadrul didacdc trebuiesi.pronunge de mai multeori sunerul, explicindmodul dc articulare, cu arengie deosebîti t" frf consoaneror. Elevii trebuie si pro_ gi ei de maimulteori ,rrr,"trrl, ^*g"rea mai pugin in cor,;; ;;t;: 'unge individual. Elevii vor trebuisi spuni cuvinre ' .., gi ,i r.Jo.-.rt.r" propozigii cu acele cuvinte, """., aui;;;;i'fi;;, dupi ..^1.-".,despirgir in"..1 silabe pozigiasunetului. ;i Acesr momenr al lecaiei det'i'emaiatracriv qr.iur: J.rr"r,"-e subformi dejoc didactic, iar cind esre posibilr.rbfor-" unuijoc d. onomaropeeror. e. seasociazi sunerul ";;;; litereicoresp unzdtoarepe care copiii o vor vedea peo pran_ qi, o idendficiin alfaberarul mareEiin ceip..ro";:;;li'ir, ,u.".d ar. La tabli 9i fiecare elevin bancialcituiegte ,ilaf.'9i;;;il*"iil ^ f. Secvenga urmiroareconstiin intuirea "lf"brrrr*. imaginiidt;;il;;, o scurri. conver_ sagie pe bazaacesreia, in caresevor f"lori';;;;;;;;;; sunerul de invi_ ----r-' gat9i carefigureazd,in coloanele din manual. se citesc: ritlul,literade ripar,apoicoloanele de cuvinre, descompuse"in silabc, urmatede citireacu"intl.lgrirrtegr"l. ln primelelecqii de cirire, cadrul didactic va face lectura-model. in lecaiile urmitoare'*ro, d.r.ifr" inili.i,^;'*t"d fiecare in goapP-ttl efortpropriu;rJrmeazd, citirea cu vocetare,in l"ng,p. ,lrrre, selecrrv, 11 pentru a tr.anrrenaqi toqicopiii penrru cafiecar,e si citeasci id"qii*rrr, si formezc se certitudinea ci fiecare silainzugit sunerul gi litera;;;;;;;;;#;..
*vezi p.72 ConceptulronTd.n romanului obiecOperaiitera ri,Ion de Liviu Rebreanuintruneqtecaracteristicile se detaomniprez.e.nt, omniscient a III-a). Naratorul, tiv (fiind scris la persoana ,Ei de aceea plan dupi_ un obiectiv, geazi de acqiune,conduce acqiunea .prestabilit, aseminitoaimagine cu o incheie gi incepe se romanului estecirculari, compoziqig drumului ,r, drrnirrra drumului care duce in satul Pripas;i respectivdescrierea ince semnifici simbolici nagionali,imagine careiesedin sat gi sepierde tn soseaua prin a omenirii: ,,Drumul.trece individualein marea viagil Jidoexistenqei tegrarea viqa,pe podul de lemn acoperit,de pesteSomeg, 9i pe urml.se pierdein goseaua.cea m*t* Ei fern incepur..."; enungulconqinedoui simboluri literare consalrercidrtupodul, mul/soseaua, G. Cllinescu apreciaasdelromanul lon:,,opera unui poet carecinti cUsolemnunta, moartea.Romanul e ficut din ale vieqii,nagterea' nitate condiqiilegenerale in stilul marilor epopei...'". ,,Hora in sat,bitaia intre flic;i, cinturi, vidit cad-enqate la cimp na$terea qirineasci gi nunta invdqitoreasci, nunta zestte, pentru tocmeala circiumarului spinzurarea Moarclg, Dumitru bitrdnului moartea a copilului Anei, miqcitoareprin calitagi a Anei sunr rnomentedin calendarulsempiternal satuluin o capodopeamerican, fluviu solemn ca epic, Un iea lot elementarl.Ion eunpoem linigtiti". rtr de mtrreqie capitole Romanul e compus din doui pirgr: Glasulpdmfrntulul (cuprinde 9ase. semtitlu fiecare un cite cu cu titluri semnificative) gi Glasul iublii lgaptecapitole,
tl l f
9ip,r,i,,,,,'i.,iri,.;i]"""'o' ()onl'lictul sociir.izb,ucncEte rat oi a romanului, tablour:r .i;rrrn,,,..',er.r",cic rrrg,r'af ic ai al stratificrrii sociare in ,".ai"t;;il;;;b'r"i" 1r*poripia).Bogdrand vasiletsaciu il batjocoreEte pe Io,.plrr;;';;;rr. siracsi deaceea $i-l rrrr qi'l tl'regrccagincre' cio.nit." "-.";"qe dirr,.. uog",Eisiracsemanifesti la nivelul qirari |'r,.dar.gi al i nrcli ghengiei ; pr"otul"gi fi,";gr.r"f ."'" _sarului D esfd a acpiun surare ii : Ion, fric;ui hil;;ffiltr# pitim,r. u, frumos,iubeste Pdnrintul oi,"un:1' o priviresetgas;, Ion cuprinse tot locul,cnntirindu_r. 19u Sin,' . plircerc atir de mareuizarrdu-pi 1ca pim6nt"r,'i"la, ii si cadi genuncrri in ri-l irnbrrgigeze. 9i I sepdrea ".ri.a ;;i-fi;.r, pnrruci era al lui. Iarbadeaii, grasi, presirattr cu rrifoi,unduiaosreniridericoaieadi-i".rji:N" sepuru sti.p6ni. Rup $eun snroc dc fire gi le mototoripitimagi" p"r,"J;. ni-i;;il ." maretrisreqe lotur tle pimi'r carefusese r.r gi ;;;- ii'"pgg1"ea vecinului, si-io' Lungu.Nu rc "l o parre z'istiispitcide a recupera din lotl T;ilL;il J^)i","r^prpenrru. careajun_ ge la judccaticu simionqi i'" fi rri;*r;q;;'ir;;;;;'iriliir." pedepser acesta nrl ittdrlz'rtcatc si-liainapoi.'Deji ;;;;;"ir eradraga, oricit ar fi fostde aspri. ca. rf,vrra ispititoare",_Ion-err..ongri.ni ra.,ra r;rnan"-tot sirac,'ci istegimea lui nu u, nimicdaci,nuarepimin,, ,,-ut, pe."a"i;. iri?#", gi de Titu Herderea, 'rreazi fiul irrviqitoruluidin.prip;;;;;; i. sa, zenobia.,care ii reprogeazi: la sirlcic tra'i, dra'ul-r;ii.-;;;";;'unar ,,Tot -"in". de v*il. Baciu,Ion se hotirigtc s-oseduci pe Ana,fiicaacestuia, "rri"i renunqand. la Florica, fatatrumoasi,darsiraci. pecarco iubea' Naratorul prez.intifrF,,mintirile sui[*rt Ion: ,,Deodati Ion ,JJ[[,;T|J?,HX?|'.J: i,-b;;;;;asi "i.iU
nifir'ativ)' in prim'pln'ul ncqiuniiafllindu-sc (ilir.rctapului, l.rr rl pcrso.ajsfiqiat tlr, r'ele t'ruAparirni:.[,rtirna pe'"anturui
L,,
intcrvcnlicipreotuluiBclciug, tatil Anei prornitecava da pimintul dupi nunpromisiuncpc carenu o rcspecti,de aceea Ana estealungatide la unul la celigi bituti dc amindoi. Ameningat VasileBaciuacceptlsitreacl. de Ion cu judecata, nintul pe numele ginerelui siu. Nici viagalui Ion, nici a Anei nu vor fi mai liuscati, cu ochii pierduqiin tite. Chiar la nunti, privind-o pe Ana, ,,fata aceasta , de plins, cu obrajii gilbejiqi, cu pete cenugiigi care,impopogonati cum era asgi mar miri caod,ata s-o accePte pe i, r, parea pirea sl mai urata--, uriti", se se mlra c5" odatl"cu cu pamantunle piminturile trebure trebuie s-o acceptefl ;i pe
Ion ar fi dorit si fugi in lume cu Florica pe care inci o iubea, ,,Dar tot atit de
:jtfi
piminturile adormite, inginica sicind
o srilceste i" uet*" p. ai,", u, *u"a.ii.".i'"9" ii trebuie. Lupta +-T dinre bogat gisirac.esre invergulati. g"r;u'ii.rreri"l" vasile Io.,, in care ,,simre un vrijmas. cum a fostdinsuii" ,ir"r.{ rui";iElf,i..r4.,tu i azi.ii vrea everea. Deaceea fierbea deuri .hi". r,.r-"i "; revarsa asupra Anei it;a,rd;:i:!t;;;; maiaprigd, penrm:-r-.1.r1 d. ,rfl"irri'l-Li-.;p.rrr" a se cisi.tori cu Ana, Ion pretinde torpimintut -lirer_"*. tu;va's;ie Br"ir. ii;;;i"air"rg; zbuciumiri, da_
daci tr-arpenffu cine si-l zduola"' aga.|.,,,,,." folor-i" fy":.ir.i, parcd,... r "Lc roros c pimint, daci cine gi-epe.lumedrag nu-i al tdu ?.. Patimii pimintr,rlui Ion ii sacrifici iubirea. o seduce pe Ana ;i agteaptica vasi_ le Baciu se vine la er si:;.;;;;;il"rr" zesrre.Nu esteimpresionataflind ci vasile Baciu
m"r.u- igi'ri.." dil.;il;. a", ci, robodndori_ cit, nu va aiunge niciodatir; .i.."ur. ya sdzicd,u, -"i ir.tri si fie vesnic sluea pe la allii, si mirnceasci'!.:,;"ili;rt "tpa.gi p. ?-r;;;i;;;;;"" lui nu preteste-o ceapi degerati, "l,j; dacin-are si erpaminimuir,;i;.1;.r#;, ,,dragosrea nu ajun_ tirF Dragosrea gl-il . adaosul.,A.ir"..,r;,r;Lil;il temeria. gi ?ndati ce "rr-"i zrcea a$a sepomenea cu gindurile dupi Ana-." E;"ldi; p"rr."";"r"i, desdnur siu seinscriuinrreacesr gi acela'ir, ."r. h"l.;;;il.te?r arvieqii:,,pi_ a", -o,i.nt pu,"1"l1!:: B,, "a.r,a, ;;il;,#:;i n;_1",,i;; :il:'l : ealtiu... ! Dar
- Ce si fac?...-Trebuie s_oiau pe Ana !...Trebuie!.. Muncegte cu rivni, oscileaziitirr. ;uuir.";;;;; FroricaEi nevoiade pimint: ,,Gindurile insi il framantair
ii venird in minte piminturile gi adiogi in sine, cu dispreg:" $i si rimin tot Dumnezeu din senin? ,r". ic...pentru o muiere!... Apoi si nu mi tri.sneasci Ana va nagtela cimp. in faqamiracolului nagterii,Ion triiegte stlri contradicto: ,,simgindu-se ca gi cind s-ar fi inilqaq igi ficu repedecruce de trei ori", ,,in suremugciri de-abiastipinite... Stitea stingaci...iar sudorile bdrbatuluiqigneau curgeaude pe timple...", ,,Ion se uiti lung ;i aproapeinfricogat de omulegulcit r pumn, foarte rogu, cu ochii inchigi din pricina luminii, cu buricul negriciosleia, dar se opri deodati uimit...i; ,,Ion se cu o agi murdari. intinse braqele-si-l rsomori,fir; se inqeleagide ce. Gindurile i se zbiteau in minte incurcateca inlo plasa.Plinsul copilului siu il supira gi-l bucurain acelagi o mintimp. Simqea ie ci odrasla lui ricnegteaga de poruncitor,dar apoi indad i selimurea ci de-acum, in fiinqa aceasta gingavi, e inlinguit pentru totdeaunade Ana. Atunci seinfuria i seinfiqigain suflet chipul Floricii, rumen, ademenitor,careil chemagi apoi se geabrusc, ca o sperangipierduti firi sclpare". La nunta Floricii cu GeorgeBulbuc, vdzind comportarealui Ion, Ana inqelege n-o va iubi niciodatl", cd o urigte gi nu-gi dorise altcevadecit avereaei. acesta Bucuria triumli de violenqasoquluigi a tatllui, Ana sesinucide, spinzurdndu-se. pitimagi", planui de-a fi obqinut tot pimintul lui VasileBaciu, ,,mulqumirea e de a-l face mai roditor nu au durat mult timp gi Ion estecuprins de disperare, inndu-se ci moarteaAnei s,i,mai tdrziu, a copilului Petrigor(carenu fusese ijit cum se cuvine) il vor face si piardl ceeace a cigtigat cu atntazbucium gi cu crificareaiubirii Qtunctulculminant).Ion iubeacu patimi pimintul, ca pe o fiin: ,,stipin al tuturor piminturilor, rivnea si le vadl si si le mingiie ca pe ni;te Dragostealui aveanevoiede inima mogiei.Dorea si simtl ovnice credincioase... de opinci, si-i soarbi mirosul, si-gi umple ochii de Iutul sub picioare,si i se agaqe lui imbiti.toare". culoarea ' ,,Suflerul ii era pitruns de fericire. Parci nu mai rivnea nimic gi nici nu mai era nimic in lume afari de fericirealui. Pimintul seinchina in faqalui, tot pimintul... i tot era al lui, numai al lui acuma..." ,,Lotul negru, lipicios, ii qintuiapicioarele,ingreunindu-le, atrigindu-l ca bratoati ii era scildati intr-o sudoalele unei iubite pitimage. Ii rideau ochii, iar faga re caldi de patimi. Il cuprinse o pofti silbateci si imbriqiqeze huma, si o in sirutlri. Intinse miinile sprebrazdeledrepte,zgmnluroasegi umecrimpoqeasci de.Mirosulacru'ProasPItgiroditoriiardeasingele. Seapleci, lui in miini un bulgire gi-l sfariml intre degetecu o phcere infricogati. Miinile ii rimaseri unse cu lutul cleiosca nigte minugi de doliu. Sorbi mirosul, frecindu-gi palmele.
rrl
depimintur j:t:brr.t.cu voluptate u.r. $i-; ;'.;;;rl.."rr" r^t Il(lr rcce, amcutor...
cuccrnic, fir:i sii-gidca scarn,r, sc l;lsliu genunchi, . A.poi.incct, igicoborifruprc,r
L,,
alepertrisiturile caracteristice gi G. Cllincscupun in evidenqi Criticii l.l.l,ovirtcscu lipsade scrupule. hirnicie, viclenie, donrirrat uvrrrrr dc ncvoiade pimint: isteqime, rajului 4rsrur creatorulromanuluirominescmodern. Liviu Rebrcanucsteconsiderat Subiectul al IIJea A. adversativi. coordonatoare l. dar - in text este conjuncqie (,,cadou"): Am primit un dar frumos de zi:uameadar - substantiv pui - intext esteforma regionali a verbului ,,apune" la indicativ prezent'perI singuiar' soana pwi de giinl. pui - substantin: in curte erau m:cJgi mai -in text esteadverbde mod. mai - substantiv:Mai esteluna meapreferatl. 2. de (-a; trdi) - conjunc$esubordonatoare. ca - adverbcu valoarede prepozigie. mwlte - adjectivdeterminativ. simpli. de (supdrare)- prepoziqie cu - prepozigiesimpli. arzhnd - verb la modul gerunziu. con3. ,,De-agtrdicabradu-n munte" - propoziqiesubordonati circumstanqiali diqionall. vedea trzind" - propoziqiesubordonati circumstanqialicondi,,Dactrte-ag qionali. de scop (finaln)' '' ,,ri te strig" - propoziqiesubordonati circumstanqiale de scop circumstarrqiali subordonatl propoziqie i ruudpaie" ,,Ca si ^ ^rii (finala). potrivit Pentru munte'2/ echipament 4. o Erabine 1/ dacd aveai P, - propozigieprincipali. P, - propoziqiesubordonati subiectivi. . intrebareaeste1/ d.acd va cigtiga la concursulTinerelor alente.2/ P, - propozigiesubordonati predicativi. B. neglijabil,mirunt, derizoriu, neimportant' l. irnportant: neinsemnat, nesinceritate. loialitate : necinste, eficiente, 2. Propunerile lor se dovediserd Mi se pirea solugia Perfectd. aplaudi frenetic. intreago asistengi alcituiau un covor moale' Frunzele rnoa.rte
gribitisimli,,,
fifiiril pas'aspecte alevieqiidin oragul Armadia,.ale vieqii polidce, gi corrflicml.,a intreromini giungurietc.Aspecte "p"r. lional, jer;.r.gti ii" pt*"i Jri".-nr,"i auechivalerrr in planulintelectualilor:-echivalentul horeia'"-i"l.J. th"r dilA;;;i;-;; lagiile conflictuale,dinre Ion ;i vasile8".i" ; ;;;;rp.;;"ril in animozitatea di' tre familiaHerdelea casa familii H"ra"r." ,. ,?r" p. ,*"",,r 9i preo;yl Berciug. bisericii; ei setem.cipriotur le va luaJ"t" fi-; ;;i;;g;. i;girorur zahariaHcr. delea este suspendar i" ,rr-"r. a unui d"n"nr,;fi;3;r;.'ron ,. cisiroreste cu Ana Pentruaverea ei, I 'arlr.a, fiica ceamare a inv;qitoruluiseva urit" ." pi."*i d_,.Einu-liubegte' penrru ci acesra nu-ipretinde zesrre. Totusi, accs 9::iq:lt|?1l ta luDlncr-o'
trrnd om cumpatat si demn, o va face si-llndrigeasci.
carefuseseriale lui Vasile Baciu. romanuluiautorulfoloseste rehnica interferirii planurilorsi telr . ln construc{ia ntcaechrvalentei. Concomitent cu derulareavieqiilui Ion a s;te"i, ,#.; ,i 9i bogagi, curelevarea"o"fli.i,rlui;;.;;;p", "ho" aspecre ale vieqii t;ffiffiifi
termini pe-sireni rill^.orpi imeasci p" r"" Jer"r.r; ;6;;;r; J;; Eisi-l laude nic".,,Ion fu coboritinpimintul."r. i-, fostprea l*g;,-uir.ricaaclgtiga, ior.rrii.
Se ridicd dcodati rufinat gi seuiti imprejur si nu-l fi vd,zutcineva. Faqa insi ir rArnbcadc o plecerene.sfirqitl.".Imaginea aceasta esteo rranspunere artistici a urrcr Bcene petrccutein realitate: scriitorul vi,zusein satul Prislop un gdran in straic tlr. sirutind pimintul. Romanul Ion are.;,"*t;;;spiraqie r.aii"r"" ::*l"ir: rulut ardelcnesc, ", Naratorul continui notareasenzaqiilor gi a gnndurilor lui Ion (analizapsiholt, gic{): ,,sevedeaacum mare puternic, ca un u"riag din basmecarea biruit, in lu' 9i te grele,o ceati de balauri inerozirori. Igi infipsemai.b.ine picioaiele in pamint, ca;i cind ar fi vrut si potoleasca .. cc1 dirr urmi zvircoliri ale unui dugmandoboiat. pe"ra"r"iparci se clitina, se i. $i chinain faqa lui..." estetriiti cu aceeagi intensitatepdni in momentul in careafli ci, i, ..l)isperarea calitatede mo;tenitor al copilului, nu va pl.rde pa-a"*i. i"rrgi, ,bil, p..or.rin,,t cilq obdnePentrubiserici iedareadreptuiui d. p.opr;.i"i" irir"r.rt in careIon mor re raraa avee urmasl,ceeace seqi intimpli. Odn:l saqisficuti. patima pimintului, se reaprindecu aceeagi intensitateiubirc.r " pentru Florica,degiaceasta ira miritati cu GeorgcBulbuc, ,,i\rli. Florica", ,,cefolos de pimint, daci cine gi-epe i,,i-r.;;; -r-";;;;-"^ ;-i tn,., i". a; hp;;; "l cuhivar., -.r"b prerexrulci arenev6iede sfaruripentru peia,, ::.1:i,. :l ^9::lg. tulur - Pentruâ o.vedea pe Florica.AflAnd ci birbatul ei pleacn de acasi., '1rirr. i-roror.,, ta ca.oloaga savista, cye. se oplogise la casalui George,,fla plrnuf lui I"" ;;:ii; gtiingeazi pe.soqulFloricii, ," inroarceacasi,il Ju.prirri. p" l* i" i"i.i" g; r "..it, omoari, lovindu-l cu o sapi (.deznoddmintu,l). Aceas" i*u i"lri*gar.-. ii a.
pers.onaje: principale, secunda're gi episodice. Actir.r "l1t^fy-.1oase nea sedesrasoara in ,;urul --"r:t::il personajului principal, Ion.
ilol
l, trosc- subiccrcxprinratprin intcrjccgic, studiind - complerncnr .irru-rtrnliai instru,ncntal. 4. ,,De treci codrii d.e aramd, de departevezi albind.. .u +-,,trecknd. cod.riide gram(, de departevezi...."(complemenrcircumsrangial condiqional,echivr lc'tul propoziqieisubordonate.îr".r-rt"nqiale condigionale contrase)
1, ,
distanleidintrc litcrc, cuvinte,propoziqii; - respectarea - agcz.arca corccti in pagini: titlul, alineatul. elevilor cu cornponentele citirului gi ale Insugireaacestorreguli, familiarizarea isului reprezinti instrumenteale autocontrolului. urparcurgerea Demersuldidacticde formare a deprinderiide scrierepresupune elementelorgraficecareo com- intuirea literei (scrisepe plangi) prin analiza grafice; pun; cadrul didactic explici si nume;te elementele graficeprin scrierea,demonstrativi a cadrului - realizareasintezeielementelor acliunii; didactic la table qi verbalizarea - identificarealiterei asociatesuneaiui respectivin cuvinte exemplificatede elevi, manual,in alte planin alfabetarulmare decupatgi in alfabetarele,elevilor,,in reviste pentru copii; extrase, benzi decupate din afige sau ;e, de incilzire a mugchilor mici ai miinii; - exercigii - simulareascrieriiliterei de citre elevi,irnpreuni cu cadrul didactic,careexpliin aer,pe bangrafice;i gesturilescrierii; se simuleazi scrierea ci elementele ci, in podul palmei cu stiloul inchis; literei la tabli de citre doi-trei copii; - scrierea reamintirea regulilor tehnicegi grafice; in caiet,dupi model, a trei litere de citre fiecareelevl - scrierea - controlul individual al scrierii,de citre cadrul didactic careapreciazS.corectirecornandi,demonstreazd.,dacd" estenecesar; tudinea,explici, corecteazi, - joc didactic,joc de migcarerelaxantl - reluareascrisului cu alte trei litere sauun rind; - controlul 9i aprecierea activitigii fiecirui elev,evaluiri 9i recomandiri' litereleinsi se reactualizeze ln lectiile de invitare a unei litere noi estenecesar aseminiri si deosebiriintre acestea. anterior. si se stabileasci corecti, lizibih 9i, pe cit posibil, caligrafici. in clasaI sepune accentpe scrierea in actul scrierii seutilizeazi trei forme: - copierea, de mini; scrierea dupi model.exterior. - transcrrcreA, dupi model exterior scris cu litere de tipar; scrtere - dictarea/autodictarea,scriere firi model exterior. 2. Relapiadintre curricwlum ;i evalwaretn inadpdmkntulprimar Pentru rezolvarea acestuisubiect,vezi Testul 8, subiectulal III-lea, itemul3. 3. Tiowri de itemi componentealeunui instrument de ln rirs ,rrtans;, itemii reprezintd,elementele enun! urmat de o intrebare,exercipii Acegtiapot fi sirnpletntrebdri sau evaluare. Ei probleme,intrebiri structuratesaude ip eseu. In senslarg, itemii reprezinti intrebareagi rispunsul agteptat. Itemii se folosescnumai in probe scrise.Uneori se extindefolosireaitemilor gi la probeleorale.
c.
1. orice om poarecontribui/aveaun aporr la intreginerea curdrenieioragului. 2. I s-a comunicatnurorii mele rezultatul la examenulde atestare pe posr. 3. Continui si cred ci acesr articol e de neinlocuit. Subiectul al IIIlea l. Specificulprocesului scvieriitn clasaI Conform CurriculumuluiNaqional, elemenre de scriere isi insusesc cooiii in in vrgrmintul.pregcolar, scriu elemente graficeEichiar litere de tipar.'in .l*;i;; "; lortftci achiziqia pozitivi de Ia gridiniqade copii, in etapapr"^"lfrb.t"ri exerseaz1 scncrea elementelor..grafice: linii, pun-cte, noduleg, bastonadi,oval, cirlig, semiogi combinaqiide elementegraficecare compun litere. concomitJnt, copiii I1,l|tr corecri a sunerelorlimbii, ;tiut fiind faprul ci, in generalli' lllr,nsuleslpronunqia llmDaromanase scneagacum sepronungi. Etapa alfabey|rd, ce3mai importand din clasaI, se desfd;oari in intervalul nc, cesar.inviqiriialfabetuluilimbii-romdne,insusirii citit-scrisuiuiqi muncii cu carrca, cititul gi scrisul sunr activititi intelectual-morrice, .o-plo., trebuie,t J;ri;t actividqi congriente, conrinue,de lungi durari penrm elevi. peiangl.fort,rfd". citi gi a scrie,acegtia trebuie si inqelea[i rt*.rrrril. lingvistice,,r.r-""i ...rt.^ devrntuncqronale, "rtf.l permit conexiuni,transferuri Ei creaiivitate. Scrisul,convertireaunei structuri sonorecu ingeles intr-o strucfuri grafici cu sens, trcbuie corelat cu cititul. ln predarea-invigarea integrate,in aceeagiiecqie se realizeaz\,dtire/lecturi, scrie-re gi comunicare. Actul scrierii ieprezinti urmarea fireasci a cititului. Elevul ingelege gi reginemai temeinicceeacel citit, dau gi ,;ri;. Atit in.etapa.prealfabetari., cit, mai ales,in cea alfabetard,elevii igi irrrg"r., . reguli tehnice: - pozitia corpului in timpul scrisului; - modul in caretrebuie si qini gi si foloseascd inscrumentulde scris(stilou, crcion); - manevrarea miinii.fdri migciri inutile careconrribuie la instalarea oboselii; caierului(suponul scrisului); - orienrarea . reguli grafice: - inceputul gi incheiereamigcirii grafice; - resPectarea formei, a dimensiunii,.agrosimii, a inclinirii elementelorgraficc, iar in etapaalfabetari,a literelor9i a-elementelor de legdturi; - respectarea;iincadrareacorecti in spaqiile grafice;
r rl
Conceptuldc itcm cstestrins lcgatde acela cleobiectivgi esteprecedat . de obicc tul de evaluarc. Clasificarea itemilor serealizeazi in funcjiede mai muhe criterii,dintre careccle nrai scurt - itemi cu rdspuns b. itemi scmiobiecti'tti
t18
t;ff:::'du
inrpcrrranre sunr: obieaiaitatea in notare qitip"t ir-iliiini'osrrpror,
- si aplicecorect conceptuloperaqional' formeaza . ct"i"ia. propoziqii legatepritt inqeles c. iterni subiectioi (l) item de tiP eseustrwcturat Exemple: Obieafu de eoaluare: - tiia."rince doui trislturi ale personajului' eaFata babei Sifata . prezentali doue tresituri ale fetei *ogrr.rg,rLri din povest moyeagului de Ion Creangi' Obiectirt de eaaluare: - si alcituiasci ProPoziqii"" doard' timp wrie' soap . Formuleare .rr.rnqtr"riifi.ti"a urmitoarele expresii : rim ,t *la"sairtor,plimbkndw-se pe malul mdrii'
,ootno,,:
Din punct de vedereal-obiectivitiqiiin rrotare,itemii se clasifici in urmitoarcle cntegorii gi subcaregorii: t, itemi obiectiai (l) itemi cu alegereduald Exemplu: Obiectia de er.taluare : identifice,in celedoud liste,verbele. ^sI lll::r:ui.Ute .,{ daci enunjul esteadevirat F dacdenunqulestefals: 9i iIn ltstele,.. sunt numai verbe. r A - Fl merge,scris,citire, indoire. r A - F: deseneazi, inalqi, incintar, qintea. Q) itemi cu alegeremultipld Exemplu: Obieaia de eaaluare: - sI identificecorecrparreade vorbire. Cu$ senume$re paitea de vorbire caredenumegre obiecte? : A. adjectiv; B. adverb; C. pronume; D. substantiv. (3) itemi de tip pereche Exemplu: Qbiectitt de evaluare: - si recunoascd cuvinte cu sensopus. . de cuvinte .rri"r,, opus, rrasind o sigeati de la prima la a *?]t1i,ryrerhea OOua coloani.
(2) item d'etip eseunestucturat' i,*emplu: Obieaia de evaludre: doui personaje' prezint. intr-rri't"*t propriu trlsiturile oPuseale celor - si Fatababei alebasmului "tir5#ffi#birile
doui i*, pJttttaie dinlrecele
de Ion Creangi' Sifata moSneagulul
, TESTUL19
SubiectulI Revedere de Mihai Eminescu
domestice
veseli
noi
inverzit trigti
I
I I
uscar
vechi silbadce
pl;pinde
gTyl-lt:i, - vezip' 85' Conceptul fol'clorici.Din copicreaqia tnr.,","l tttiMitt"i Eminesqg.pentru Estecunosc.r, cimiliruri' poascultat fil"perst\ii"a lirie l-au incanr",porr.i'iit,î;;;;;t;*ai"q" eresuri, ghicitori, doi.t , *!.iie7 Povegti 9i vesri:,Cici ,-,., (Trecu1 de-nqelesuri-" pline abia-n1elese, -;-r,Ja"r,;;;il;a d. 1y Cefruntea-mi "opiii-"r*i"*aj Provrncr pt""'1 Blaj la in Ardeal' qarl', pti" i";ii.i"iieti*tif" 1:l^1t^t-"^t::"-tte' pointregidecreagii caiete caefect ;;t"1 ;;;il" ,trebet.rre ile rominegri ""ut asuma 1869;i-a in orientul, sociedqii de poet.Ca membru.al pulare consemnate la Viena'dar i" perioada.studiilor ln;1dout. p.p""lfi;f p..ii iarcinade a aduna interesea il etrricl' psihologie clteltelucriri de 91 la Berlin, atdiazltcursuri mai ales
r6 rn tu r,,n-', 'J#i n, i.$i j H,[[ :*: epl;]fl rffi I'i ]i ll:,:';l,,llir ??ff oreagia cmincsciani .ongiri. popurare pe niveruri "u.ilro"r" eremcnrc difer.ir.. p oetic p opurai ri,i,i,,"iLT.ril.u i; il'ili*i,i : Lt',T;;AffiiF *T 1., i,
,,V{d cerul, lan albastru,sidit cu griu de srele.. (MureSanu,lg72) ,,Cind rorsul s_aude l_alvrijilor --.'^4v^ vqr caier..
es\ lgTl)
legile rledcz,volt a unui.prlP't, ct.$tiinqa desinc irr rellqie a unuipopt,r .u .rrr'Llt;,1vr^qii-spiritu3lg
pentru acesteia timpului9iconsecinqa aurolul dea iugeratrecerea ii.. r* gramaticale, liric, eului lecqie existenqiali o oferi eterni, sa iposta"za in iodrul, umani. J*irr.nfi .---^-:.^ :J ^^^ .:* ^,,1,.: :* ^l ^^^k :l
vremcau treverbul ,a trec"la plural: :risticl lingvisticiarhaicl,apare "Yylla fdneArhaismele, a timpului. subiectivl percepqia cxprime vcrbului pluralul ,
(Mortua
p"-un fir dj 1,p.u cercade mi iubesti.. lgTlniqi/Voi '-" ' "' (I'loare albastrd,7g73) de Surt-isara cea-de ;;. r"re :r"_13,^J.;i";# lnfunda migcarea_.r creaqi intre stuf ia ,,Pc-undeal risare luna ca o vatri jeratic...
Atunci intri in ."fi a;;';;'.rj;"r",i*r,.i rczdturd.... t"ir; Luminacu muculn"g-intr_urr frarU ," ,;, oDair...., ( Cdlin _ file din'poaeste, tB76) folcrorice ryi91T *"agiaeminescipi ra . Elemente poezia De-ag burulin revisra p"m;ta, id{ej'i" aoea... (d,e{e p";_' f Luceafdrul(l 8s3). Reoedere, apiruti ti nz g,'ini" *rre a" j"*tft : ;#a popurario rio rio, _ drupute dincare co ,1111.1.nn.i,!;],;
"ara esre adaos existenqiar .r..-r
,,cemi-irdnea,
3. ,,pecareurma" - propozigiesubordonati atributivi' t t ; ;,ii et ;'il p en, ::n ru eu, ;;::*J H';;;lff I iy., ;;i*,r ,,si apuc;m" - ptopoiiqie'subordonati completivi directi. iir,: "u, btar"),r',i-p".i"i;'-;#ri;;;i;';'#:1,.;:fi:i,',t"Xt::,j:j#1,:.t*.t",1.: de ,,.e"fit invljasein gi pe Mattia" - propoziqiesubordonati circumstanqiala
pjt"d""r nruniunii ideea co_ omurui cu narura, "rlrriij"r.g"r cucodrul, c;reia ii adaugi.;;t;;;il"Tiosofici, timpului, senrimentul unele eremenre poetice: t"*rllidri il;;i, ,il;*; po_ ezia este io.ri.a forcrorici. originali p'in ru[rtil'ririr?ri.';;i;ili;l# r o-.,rri naruri- si prinrafinarea raportat Ia n..r5"iv..J;h;;'rl"re ,,oriorio, codru_ lule!/ ce maifaci. ar;gri"i"'i7ii"iil -ijror."io. .u"a nu te-am vi iut/ Muk.tvreme cut/$i decindnu'te-am a ffe_ c;tatlMuitliu-" ,- u-brar...L a""i" r, poezia Reaed.ere codrule, codrugule,/ c" f;;;, at"srgrr.J-a-"- vreme d.'.ari ne-arn tl vdzutl Mul_ autrecut/ -ri __"_ q.pe"at,/Multi lume $ll,O^::.lO "" am imblar... Marcarea diarosurui qi prin semne de^punciuagi" ."r;;;;rur medirariv_filoso_ fic alpoeziei care Juneîn;prr;rj;l;iJ.r-"rri, efemerur-qi eternur;eur in general, liric,omur este ciriroritt ,ira"iro.,..um esre definii-de codru, zin,' eternut' "*i*.nie, care repre_ ln ciuda,famiffiffi,^;i.gd*rii "f*i;;;, #;;;"te prin diminutive_ a"r."."riii,ffir
"p-ropi.
con^^-ii transmiteideeatimpului.implacabil, imaginea succesiuniianoiimpurilor, efemeritlqii: ,,- Codrule cu riuri line/ Vreme trendu"-lcitre conqtientizarea [a, ur.-" vine,/ Tu iin tAnlr precum egti/ Tot mereuintinere;ti". Pentru codru, ca in circtritul existengia init.g, vremeanu are ,.nr, ,,^C.mi-i vremea".El seinscrie cicluri: stelelese risfrnngin lacurile sale,vinJt.rnl'd. veacuri rreceprin aceleagi iul igi ,rrrn"azi, calea,dind glas frunzelor, Dunlrea :urg:, ceeace exprimi conticu sfereieternein opozigie. circumscrise rrlttt elementele vieqii; toate aceste" nuarea schimbiomu-i Cri. .oatU .orrr.-rr."ri menireaexistengialia omului: ,,Numai tor./ Pe pimint riticitor,/ Iar noi locului ne ginem,/Cum am fost aqariminem". omul i;i inlelege in .i.td"^l"giturii de suflit dintre om gi naturi, raportatla acesta, vremelnicia. surprinde cri.mijloaPoeziea cunoagteriigi a sentimentuluitimpului, Reaedere la codru, eleraPortat pe sine eului liric careseredescoperi ce folclorice, mediiaqia ginem", r_eprezentim ne ment etern, eu taportat la noi, acel noi care ,,locului qi cosmic:-,,Mare.a terestru plan 9i cu durabilitateaexistJnqiall,ne comPunemdin Eul uman izvoarele". cu Codrul soarele,/ riurile/ Lumea cu pustiurile,/ Luiagi cu cu universul terestrugi cu cel cosmic. igi capiti identitateade sine numai in relagie ' lvieditagiatransmire o aritudine senini, de constatareinqeleapti a unei realitlgi trei gi p-{il versificaqie..Cele Tonalitatea stenici a poeziei se realizeazd. oxistenqiale. (spetrohaic ritmul silabe, de misura au fluxului afeitiv, srofe inegale,adecvare ;apte populare) gi rima imperecheati. cific creaqiei Poezianiaidrrt remine un model de valorificaregeniali a folclorului.
1. a sfdtui - a se consulta,a chibzui' a cumpdni- a chibzui, a gindi, a socoti, a judeca' 2. asupra- prepoziqie ;cere cazulgenitiv. de timP. adverb altddatd nehotlrdt. pronume ahul amkndoi - numeral colectiv.
r.a*.i" p"ifi;i;. penffu om,dmpur a. ,rarp;r"r

inevitab',de aceea, forosindo ca_
cauzd,. ,,si citeasciharta" - propoziqiesubordonati completivi directi' nu-gi mai inchipuia ca altddati" - propozigiesubordonati circum,;i ".nma ' stanqiali de catzl,'
,,clresrrrbar_o gosca.. -,iropor;qi" subordnnatl arribudvi. rrcce de la un pas raaltul" - propoziqie 'cere u"u*Jon"ri atributiv'. 4. A vcau ur^::::.:Iosite. (,, expres ie..,,,infi.risare,,,,,chip.. ", S-au ) descoperit ruineleuno,iirc antice. (,,subreran,.) l* i
urn a clf, $i-a multi dibicie. r\_a tasatmc.r o urrnd de tristeqe. (,,umbri..) , Dc cc ai venir la urrnd?("il;i;;;,c.\"'"'" Nu gtiamcare dintre.er va cngtiga concursul. Sc auzea un scartd,rt d,e care.(,,ciruqd..)
pentru l"'Ic{ec^r dcgctur" - p., ;:1fl',l.:lt*.iffiiliiilf'.t''#:1#il:-*''

cititulyi;o-adiciprocesulinsugirii sirisin clasele.primare, mesajului Receptarea
variite metode,pondereaavdnd-o congtient,fluent gi expresiv,se realii-e:aziLp.rin gi-a dovedit eficienqa' formfltive, intre careexercigiul citire.:citireain primare se practici mai multe tipuri ale exercigiului.de ln clasele
trebu ie*i" i iit-ii ^;;;#; gtcrs
pixuri,
din cauzaviscorului.(,,rreciroare..) Trcbuia ftcutin pasd;il;r.il*.rr..,,,acgiune..) B. l. dojand: admonestare,. impuhre. mild: mizer)
circulatia orinpasurTihuga a fost
inchisi
c.
d-tiincbipui:a_giimagina,r_Ji'rlpr.r.";;;;:9;;;;,rrr,"r.or."p". 2, tu: nu arefuncqie sintacdci (*,. exprimatipri'pror,.u.. p.rrorrrl, pers.a II_a,numiru-l ifl:]liq singulai, cazur vocatrv.l. a lurnii _ atribut,.rbrtrritiil' ffi tiual. 3. foc: a seface^{o,c, a^trece prin foc gi sabie, cu foc g.a. drept:dreptca r"-a""r."I .r ii!, ..rrrant,a luape cineva drept... a'fscultind discursur adversarurui, pregedinrele crubului ,,oamenii obezi,, se fdcu de-alungulistorieilor, au {o* ilecute prin foc;i sabie. $illf,rY%:e' Aveaun t up drept caluminarea )-a supirar,r: r. nr!.,(,p buni drepmte,. 1", : ) Yroiasdfie luat -(r:! diept rp..irrirt'in.ib.r,r.,i.;. 1si fie considerat)
necdz: "i.i,'i',:'d11,.;,lll',lli,filff::',:;ffilH.;,i',111,,j;.tlrantropie.
lingvistici caie le-au plicut (le-au sau si scrieexpresii/structuri ,r?curror"ute gi temporali;.a. spaqiale careexprimi dimensiunea structurilingvistice atenqia), . Exercidullecruriiintegrale pe sirite,s.a' cu vocetare,in lanq, r Analiza textului literai presupuneexplicarea cuvintelor gi a expresiilornecuorali, povestireaurcrdt noi sLrucLulIr structuri, Pt,tvsrLrIsa in ln nor ac-estora qi eXefClFUl a aCeslora utilizire a noscute$l nOSCUte exercigiulOe de Utlflzafe principale qi etc. ' mesajului a exercitiui de formulare a ideilor . IJn alt tip de exerciqiu de la tipul cel mai simplu de esteacelide creativitate, indicate- la alcituirea unui ceringe enunquri cu uner formularea exerciqiu'' text. pdni la compunerilibere' in mod repetat,duce la doa unei acgiuni E*erciqiul,fiind o merodl de executare a mesajuluiscris- texreceptare deprinderea de pildl de deprinderi, unor bindirea rul literar. Prin eierciqiu se repeti funcqii mintale (psihice)9i motrice. ' In activitateadidactici, exerciqiulesteo metodi fundamentali, prin care' conse ajungela: r gi rep.etat, $tient , r , : - consolidarea priceperilor gi deprinderilor; 'r - insuqireanogiunil&, regulilor,ieoriilor careseaplici in situaqiivariate,asigu' rindu-se transferulde cunogtinqe; unor capacitiqigi aptirudini intelecruale ;i fizice, morale gi trisi' - dezvoltarea turi de voinqi qi caracter; pi confuziilor; ireauitirii ul - Prevenrrea
elev. terului literardecitre fiecare descifrirea in ritm propriq,cite p.erupune inv[sarcini de realizareaunei Ii secere elev.ilor crurea conqtienta, a seasrgura cusauaftenumeproprii, si sublinieze personajelor ; de pilde,Ie reqininumele
a spiriruluide independeng a originaliriqii, crearive, capacitiqilor timularea - stimularea

$r a lnlqlatlvel.
carecapitfl o Exercitiul esteo mercdi adecvatituturor formelor de activitate, permanente. in perspectiva autoeducagiei deosebiti imponanqi 3. Tiouri de eoaluare veziTestul5, subiecrul al III-lea, itemul2' subiect, Pentiu rezolvareaacestui
descoperirigtiingifice. 2. Aveadoar/numai o steu;.; u" r; ;; ;;qpfi;; ;:"1:".'Jnoas ci. 3. Fumuriii ochelari ii did.;;;;oli,lu, un aermisterios.
1' ln secolulal douizec'g1 s.-aureali-atextraordinare
TESTUL 20 SubiectulI I
Subiectulal IIIJea
l, Tehnici ale muncii cu cdrted Penru rezolvareaacestui ,ubi..r, vezi restul 3, subiectul ar III-rea, itemul 1.
Ion de Liviu Rebreanu p ersonai ului I on Caracterizarea in care a suntficqiuni personajele sale Dupi cummlrturise$te LiviuRebreanu,
reale. trattspustrlsituri ale unor persoane
rill
ftersonajul principalal romanuluilon reytrcz.int{ clestinul glranuluisrrp6nittlc prtr_1a p{mintului gi de patimaiubirii. G' crlincsc u, in Istoria literaturii rornine le la .origini pand tn prezent,afirrrrl ctr ,,lon nu c insi decit o bruti, crreia giretenia ii gineio.6e d.gtepriciune.,,,,r.?l comia lui de zestree_ cenrrul lumii gi el cere.r, ir,o..rrqa,irrri dovedind o ingrati tudirrecalmi"' Nu din.intelig;it i-;q;, seducerii, ci s'r vr din viclenie Yrlrsrut instincrual:r ruslrucf,ual;l, caracteristici "rr" oricirei fiinte riduse". E' Lovinescuspuneinsi ci ,,Ion esteexpresia instincruluide stipinire a pimi' tului, in slujba .u'l:1._e:1"_"
I
I
parcl..' ziu a9a",",,,ce cAndc al tlu... l)ar dacl 1-ai pentru cine sl-l munceqti,
din senin? ,r.. Dominat de patima pimintului, Ion consideri ci ,,dragostea nu ajungein via_ qi! i'umai
,,b"r.ror ,.i"J. itiil;;.#rniii" "rar'J. l" sine cu dispreq; gi si rimin roJcaric... :ql t;il;;;e!... trisneasci Dumnezeu "
- .Dragostea Al;"
strinsi,o viclenie pr<, 1ii;1s9;li ceduraliqi,cu deosebire, o voinqfimensi: nimic (Istoria ..,, riteraiuru, ntmine contemporane). ""-i';;;i;;' Isteq giharnic, frunieafhc;ilor din sarur pripas, Ion iubegte pim6ntulcapeo fi inqtr, cape o ,,ibovnici'. Disp.regui gi ["tj_o.ura bogitanurui vasile Baciu,o ,rorb. aruncatr deTitu Herdelea, iiiimpezsc lui'Ion."1."?" o[qirr",,i.rt, piminr: sedu_ ""t" cerca Anei,faralui Vasile Baciu,'fata J", U.gI; " Ion misoari "rarn pmattt"til" r.,l-\rasil" Baciu, pe arevecinului, simionLungugi":.p_TiTlfcomi nu rezisrisi nu rifeas obiirii,f*;;r" care va face inchisoare. "a sufletullui Ion^se-zbuciumi,inrre glasur pdmanturui iubirii. Mamasa. ;i grasul zcnobia, ii reprogeazi ci trageIa siriiie, vezand,ci Io-nol,rbegt"pe Florica,fata frumoasigisiraci: ,,Gindurile insr ir frimi;;;;;;".];j"ri*" ai' cein cemaides cl, robotindori.eri-1|:a ajunge nicio-dati ya si zici, vatrebui si aib; gi erceva. si rhgi pe laaliii, si.mrinceasci sp.re.a imbogigi pe algii ? Toati L: ::!li. istegimea lui nu pldte$re o ceapidegerad, daci n-aregi el paman"t, ,nulr,*"ri.;iv."liru;;minr esre cu atit mai ir"r", .u .a;;; saavusese avere, dar atil siu, Alexandru Glanetapu, Ieneg, perrecirei iirra'd.rr.. I;" ;;;;;;;" 9i_begiv, ci trebuie si seci_ strroreasci cu Ana: ,,Deodati Ion'ofti rung;i iqbragi$a"d ; ; ilbir.;ilff;minturileadormitsingini cagi cind fi;;;Li;;;-r;;i;;ir",r, ", !...Trebuie - Ce si fac?... Trebuie ,_oi"u peAna !.. Dupi seduc"*i*T,::l-TT"pq peVasile B";i";; serocmeasce pentruzesrre. Esteingrijorat deintdrzierea acestui". e,RarrrJ;;;;;.-;; i^txede tatir ei,cre_ de ci aqa i secuvine. lngeregere gi--itn p""rru Ana ,ru ',r" nici mai tirziu. cu atitmaipugin arunci cind, "rr., dipr1unti, Vasilen".iu i"fr*-r;;ilffifi,#rr1?# ' -mise, considerind ci fata.s-aingeles cu tarir ,i-ii";;1.: La nunrasacu Ana, vdzind-ope "i ;;;;l; Etoiici,;t fugi in rumecu ea,darisi domini slibiciunea:
ascugiti, . .rr;;;;;
lretexte pentru a-lviiitaqi pentru a o vedeape femeie.Afldnd ci Georgeva pleca vine noapreala Florica. ingtiinfat de intenqialui lon de citre oloaga le acase,'Ion tlvista, George seintoarce acasi,il gisegtepe Ion in_curtegi-l omoari cu o sapi. de pimnnt Astfel seinchiie destinul tragic al giranului dominat de setea directd,po.rcardcteizarea folo seqte obiecdv personajului,-naratorul ln realizarea ind,ireAd:-comPortamentul,.faptelc caracterizarea tfetul fizic Ai moral, gi mai ales inlimbajul, monologuriie interioareale personajului.O modalitate de caracterizare personaje. cu celelalte direcieo constituierelaqiile pe sinc calitiqile,pentru cI serecunoagte VasileBaciuil urisre, deqiii recunoaqte feciorul Glae aqa in un vrijmag. Cum a fost dinsul tinereqe, fliciu: ,,Simqea ln acest vxzindu-l' numai fierbeade url chiar De aceea netaguluiazi.li ureeaverea. !i ura lui"'" sufletul aproapede I serevirsa asupraAnei mai aprigi, pentru ci ea,eramai dc deosebire sirac gi se iesitorise cu o fat{ bogati, dar, spre $i VasileBaciu'fusese nevasta. Ion, el igi iubise gi-gi respectase pini la urmi fli, inr il irbrgr" pi Ion, suferi b;tai de la tatil siu in speranqa.ci CIul o va indrigi. Cettd t. va convingeci Ion n-o va iubi niciodati, Ana seva spin-
pe lumedragnu-i al tiu.?" lolosde plmint, daclcineqi-e la fel de PitimagiubireaPcntru izbucnegte plmint, de patima Satisflcindu-9i diversc Floricii, gtrsegte soqul Bulbuc, .t, frnprietenugt. Viclean, se George Blorica.
zura,el fiind autorul moral al sinucideriiei. piminsi pilstteze Petatil lui, Ion il uriEtegi-l batepentrucI n-a fostin stare Zenobiei. turile intelecualiisatuluiausimpatiigiantipatiiin funcsocialia satului, ln stratificarea il admonestea bogitanilor, interesele bogat,.susqine Belciug, Preorul $e deavere. sisiienilor. FamiliainviqdtoruluiZahariaHerdelea, peIon in bisericl,in prezeriqa Vizindu-i sfituieqte. simpatizeazl.Ei'l il il incurajeazi, d. p.rt.a l,ti lon, L.A, "rt. qi seinfricogeazi. lndlrjirea iatima pnrrupimint, Tiru Herdelea socialiampli.Ion o categorie reprezintl el Numet. p.tronrplui relevlfaptulcI romini. literatura ln memorabil r[mf,neun personaj I Baltagul
;;iili';il
Sadoveanu
pe-anrur1e giada_ Apoisi numi
numaigarangia "t;ll,l'_:"flii:i::::oiul, pimintului. cind ajungela convingireacd,numai il va face si piardi pi_ mintul, Ion inqelege ci ,,piminr"t.] a"... pimintur... -o"rr", Bun e pimintur gi drag mai
rentla moarrea
"d"orri. Pini si obqini pimintul mult rivnit, Ion se zbuciumi inrens,trece de la bucuria izbinzii Ia disperare;. rreprarse dezuman ir";;;-;\';;"p.'arr", rimine indife.rr" p"niruel reprezinti
;r"b;; r#d;;,rfii;. "
CaracterizareaVi.toriei LiP an transhumanqe ,,romanul Ooeraliterari Bahasulesteun romanpastoral, se romanului Acqiunea gi ernice sociale, fsihologice. f C,-iefii.r.u;, .., implicaqii Tarciului, Jvligura din prirrcipal,-girancd ieazepe drumulVitoriei Lryantpersonajul ei, NechiforLipan.Drumul este destinal sogului nipraznicului spredescoperirea pentru un drum iniqiatic 9i. rinul simbilic pentruVitoria, confruntatlcu moartea fiul ei, Gheorghiqi, pistritoare.l unor strivechitradiqi Viioria, ,*iorr.nt al uneicomunitigiarhaice, naturali,modela intruchipeazi'trisituri aleomului din popor,attiotatin realitatea
-iil"i;;;;; ca sogie, Vitoria In ciuda unor "rr"-ria.ia'ir;#1111:1. r unorinfidelitrgi confricr" do_.rrir" ri ,r. rogutui, ." ;r*.iiii."rrifor se ir,ro.ri#rordeauna raea,,ia ""
ca mintei ei se ajute gi bragul "Totugi va gisi t" lui si lucrezrcrtatea'
;i::#?.',1f:,tJi,ti:Hfi'#[l;"1;T;:,t'."
- minisrirea penru Gheor_ "" Y*:l^.^:l.ir viraticur. ghig aredragosie li $.r,"g9r.. aparre, o.roti'd*i. iil;;ffi'itor mapenrru pentru viari.Eagtie a_I for_ ci iiur.,r"'re#,i"-,,."pur r"-ili"i;i#""b'.r. ,;_tcireasci, cultive increderea si_i oamenii l,:r.ri t;:i;;;#J"asci gisi sedescurce limiti (ucidereatatilui, in siruatii descoperire.or"-irrt"lor acesruia in ripi, vegherea neasci' inmorminhrea, .r"sri_ p"d.piit.r.r-i""rib;i;ir;";;* rir,i"r,,, Gheorghiqi iese A,r;;i;;;i;;'i,io,
portarea ffi;dmite nourin com_ copiilor,daraccepticeea ceimbunitigegrl qesalr caii, dupi moda.noua". vezide tn"in* gJorrr""r.e i'ciurarea -r"."i"r,*.Gh"orghigi... ruiNechifor, grijr si o duie viroria are r"..li."rt
rt ;:1H;U;:Tl';'.L,11X$ryi,,l*: nigoarr" dinscrisoar* rri ciiqn'a.T;;.r, u.i .*"r ,*-i"i91r1, vali9ibluzi,rrde-r"1r"r" arireucoc, ,,Iqi fffibunici-ta, gtiutde acesrea ,,ic, our,,.;_mea rii:i qi-nregea ti.i n_am "-u, noasrritrebuie setre;egu;t-;;?.
oadmonesr""zi p"r,rr,r. ciincearci
evi d en ;iu ii o,a*, s*as i];:i:TiiJ ff"' if:llqi[T::i:L::; ""- "-a, caoameni ",,. i"unitliii J" oiJilr,opur,"respe*area care si faci r:11:llt:
"i;;;;;:
vr,de$i inteligenqt nestiutoare nad_ de_:"r:";;iiliqp.l*r rrqu a. o"Ji6.9i.,i'or.a,rar,_9i si ac[ioneze bine sogul. stie i";irurri'i;;r.g", airli;il.f;il*_ut ^Vitoria ttdescoperi peceidoi si asasini, di*;;;B;;;#ji:cJili,li"i,.prae ruiNechifor decir auto_
il ;,".":il,il?:;:,T::l;.riur '''"'i".[ii;J;;;;,;*" crima de afaceuiu-i. ei ,Lair", 'e ,,cu tr sta in faqa "-Jiiirr, soaretui "r,r"iil##::fffi*1JffH:l o;";u *'ii'n,*'+F;:^fi;ii,illr,";i
g{1i,,",-.1i,,.,,i-"n,eror, ,.,:;It',::'tr:LT?:J:i:-T:il;j in ipos;r*nr" riunca sociar, a. .; ;;;;-
goric, frcandu-r s-o .;lrJrt, ,,r.*.;r;r;;i;il; "o"ria.r* si fiedepeal,u eele depeIanoisunt rume; rnai pri.r.no*],'i"r*.,'rnril ri-#i"rr"gut.,'
oamenilor: ,:M;;;r;, rebuie safie f;rm;l d u Io m u ru i..o":l;i il;# *rj tio i .,.;;;;ili l.iil;il ill,l"lll L:_ "*,"po i; iiiii;:'.'':iiflf'.:?ftffi'i::i,;;.Jigensavitorili,fli."p"."ain:regocier""p,Jsrpuir'nraf i;;"onunri..cario,-ui#di:t}::t"il.f;
r citi in suflitul
*'aauf T:nni:,':ln:"'*5f ";'1;,';;"'*14.'!;'"iiiill,i'i; [[fi ffi siici.Acestpo*.,",,.,."-fili",i""di'"1,

*f,llli"*:"!?ff il:tf;f;;;i:: ::#lrrui#;;Th:
n.redirectr) ."::1:.rr:..azi frumusiqea j;rancii,o.aiii',',,ochii ei p*er serrsfr'nge ciprii,in care lumina cas.ranie farriqi,'.i;"d;;".p;*e....Nu maieratdni_ rl, daravea o frumusege " ,r.obir, rruitiii pri'ire.Ochiieiplute
i;iq!;"'il"f#l[i$r$,t1"-*;;:*:i,l'ffi itiiftii#{i:
,b:nixrir
viallstrrvechi' perso'aj-cornprex, rparc in exemprarimtea sa aritprirr
l,o
lndrziereanejustificatl, dozl de gelozie. epecea bunl, Totugi,existl o anume
guute(vis_ul (vrsulriu riu ,,care numar de de ea eagtiute semnenumai plrstijiile,visul visul premonitoriu, premonitorru,anumite anumrte semne ,,care uperstijiile, lmpuns-o in inimi g-atulburat-o gi mairmult.Seficea ci vedepe Nechifor' Lipq llare, cu spateleintors citre ea,trecind spre asfinqito revirsare de ape", cocogul a sfirlntat ,,intors cu pliscul spre.poartil" ,,semnde plecarel')ii dau.convingerea solsti$ului itului uagic al birbatuluiei: ,Timpul stitu... Sirbtrtorile qi.petrecerile iarni i-au fost pentru intiia oari striine gi depirtate.., Ea insl se socotearnoarei sepisci dragostea ca gi omul ei carenu eralingi dinsa. Abia acuminqelegea pentnr so!, Vitoriei sunt'anirnate de d'ragoste: ca-n tinere[e.* Toate acqiunile pentru tradiqie,pentru ade. rtru colectivitateadin carefaceparte, adicl,dragostea si am hodini cum'n-are vieqii este calea ei: pentru dreptate aceasta ,,N-atn ,: Inspirat .din variante ale baladei I Tarceului,pin'ce l-oi gisi pe Lipan'!. rale Mioripa, Sadoveanudezvolti motivul ctrutirii oierului (mottoul ,,StiPa-
unor semnificaqia stipine/ Mai cheamigi-uncine", rolul ciinelui,al balugului,
dezviluie incdrcitura mitici a romanului). ..i .,.i nimente gi a unor personaje Izbinda itt t"*eraia ei incursiune in viaqasociali, coborirea tn infern, iriipune urificarea.Vitoria merge,insogiti de Gheorghiqi, la ministirea Bistrila, unde se sfaturi de la pirchini la icoanaSfintei Ana, de la careprimeqteputere,^primegte plecare,pottegposte$pirintele Daniil. Inainte de pli:bare, ntele Visarion. Visarion. Sfat Sfat oi si intirire intirire ii dA dn ti si detir.rcl.br"iitJinainte'de rirrtele
com^tVi,oiiei
giprimegte intirire dela SfintaAna cere vineri.In drumulei,adesea fi douisprezece lui Nechifor zile din viaqa Drumul de reconstituire a ultimelor si dela Dumnezeu. lgi pregitegtenacitate. Vitoriei: inteligenpd calitiqimoraleale lelev; adeviratele Ei Minodora qiperseoerentl. sine impresionantil stdphriire de plecarea, cu te minuqios Nu are tn Mirea. gospodiria lasi grija irgatului la miniitire, o 6paflnin siguranqn vaafla prin prirpriile'fo4e cl numai tn aceea iste convinsi auroritigi; de lncredere gi Nese oprlse in care mulgime, poposegte in in circiumile Se amestecl Edevirul. vredupi semnele seorienteazi cunoscuser5, dela ceicare-t Ehifoi,aduni informaqii forqacredirigei sale.Cigtigi ajutorul circiumaruluiVasiliugi a mii gi sebazeazdpe din sade la careafh cI doi oieri din apropigre, cucoinaMarioara, acestuia, Soqiei le tragede limbi P-e sogiprin viclenie noapte peste ful Doi Meri, seimbogiqiseri cu ajutorul Ia un gospodg lui Lipan, pe Lupu, ciinele ll g;segte acestor". li. iiile Intuiqia, Talienilor. birbatuluiin ripa de la Crucea osemintele descoperi acesruia, tecirnoas' peucigagi'si-gi psihologici o ajuti si-i determine gi a6ilitatea inteligenqa Anastase subprefectului la interogarei celordoi oieri,ii'sugerase Asisrase ci fap1a. lui Lipanii cheamigi'pbuciLa inmormintarea tsalmbz cum si conducialrcheta. pretext detectiv:'sub de dovade de calidqi:de gi pe subprefect, iar la praznic f;agi, riil indeamnlsi bealn cinstea peBogza. il dezarmeazd ii vreaia-i vadabaltagul, povestind.comicrima, recbnstituie posatului, apoi,cu uimitoare stipinire desine, Prin insinuiri inteligente, miregi-litrfioari peucigag. fapteiiu o e:iactitate care-l ierea acuzaimplacabila apoirostegte Viroria'il determinipe Bogzasi seautodemagte, gi acese scris pare pe singe femeia, mi se ci baltag gie:,,Gheorghiqi, vorbi cu mirare ta-i omul carea lovit pe tatu-tiu",' crimagi-i recunoa$te Bogza alevieqii, de ciini in tiltimelemomente ,Sugugat" faptI, de ierte o asemenea ceieieriareviduvei. Vitoria gtieci nu sti in puiereaei str
aceea di o replici semnificativi: ,,Dumnezeusi te i'erte".
il l
e*le,nu,aavut rirnpde dczntdcjdc pi de boc. b u iE, {*e, trp a n:::iii| i;: t g;Idi: J; ttrs I tntenscisufe-rinqe IJ; ;I,.;rj,; [ il:ilff ffi,#iJ:: care-isripi'negte fiinqa, d, pildt ;;; oescoperl tuiNechifor, ln rcgiunilc
203 jde a-l plrlsi rapidpe Bllosu,ferea-ida rlspunsclar,degisehotlrlgteca.a ii di il mirtrpe Nih, ciruia acesta Decizialui Moromete t zi sLtalc salcimul.
rlspuns nea$teptat: ,,Si semire proqtii", repetatde Nih atunci cind 9i Paraschiv lui Moromete le *pare Casi gtie cauzaiiierii salcimului, Adeseacomporta-rea :
ill;iiTi'd#fi :::Tiilll{:_t!H?iru,ff ffi f; t'H,1il;l::tl:,1;il,*xi ;f,,i:ifff I'j:Tillt,i"ri.,,,uiut'i;;,;.aritozo,rasidea

t,l-*lt'l;l;ff
l!1Til'fffflnl*i#r,-l#t'.',;i.-a;i;ii'*Lr,i?ilti;rjp"#: c e aE ze ro".i i'*,ci ;;;i;ii;il##T ffilH,Ti tru::i ;iitrJiJlt:: :;n

E
m4ma, fetele*- pfinn9i ceitrei fii toqi,Cocoqiltr, poiana lui Iocan,,Descoperau lucruri carelor ciudatuldar de a vedea hari ai lui Moromere- i; tatil lor avea victorio;l roirncu'.'ie ;i; aviesii't;i\ffi ;; cgo vgeste pregttiti lui la fieririe ,i;ff l,fflrtffi:l',:,H pe careei nu le ?edeau" i scipau, ). Chiar sosirea r o n r j c l o r fem in in e vol;;.;;di;liil"?u."romintr . ' c in s t e in g a le ria p e rfieririe mirarea: apropiau de simuleazi ,,Se itabiieinirarein sceni:selasi agteptat, abia deschisese Iocan departe cu exclamaqii, iMorometefu intimpinat de 9ipoiana I illoromerii nu Moromete ln seam[, Dar nl*i lut parci neribditori, ira plinl....to$ gehgiogi Ei preda il pe Nae Dumitru lui pe o podigcI, pirxsi nou li ei. Se opri din deMarin rc gi'abisi seduii proaspit. iegide acolo, Era.ras Abiapeste o jumitatedeceas cuiva. I intrain curtea Carecterizarea clnd poiana fierlriei, ajunse tn se miri apoi v-aqi adunat aicea? C" e, ce mi, lui IIie Morornete , .dimineaga!" Buni MororTepiia - Romanul fo^st considerallflnur fiseali, ve-rornan din rolul jucatcu agengii psihorogic abilitate Aceeagi a disimul;rii sedesprinde lui,in care din complexiarer rumea saru_ rufl.ruluifrJnrr. decurge poiana fieririei, Moromete intrtr din dirriar""te.ul de Ilinca Chemat incaseze si ,,fonciirea". lrqiilo*o.i't-'.b"omirejif;til;il;ffj: nid complicat alre_ la biserici, il strigl pe Parasehiv, degigtiaci eaeste o strigi pe Catrina, p_",i"il;";;;;.n;ilr, rlbdltor fn'cutt" 9i ,,,,_pur ero or*rnii; viaqa foartc sescurga tird aicr spreei gi seintoarce "u conflicte apoi pe neagtePtate agenqi, pe cei doi gi ignorindu-i absent, preda el rnari... adupe r";il;;i&ft. . Marin o imagine completeaqigari, indiferent privegte cum inediiJ"'r"rurui Le cere o !" sec: ipune Jupuitul ,,N-am eiunnoutip gi o agazi pe prispi,in timp cefumeameticulos o privegte o primegte, zl chitanqa, spue ci n-am?! ingenuu rdspunde Peinu qi-am La insistenga agenrului linigtit. ,zi apare mai pu'in caracterizarea - rn rorn4n !" Josi ! dau ? n-am De unde fac daci N-am si-f eu nevinovat. Ce Moromete zise notarii doordin fugirive, mo'a[predominr-ca /ire*d,doar mai ares dai,;uo,[o i,iii,iii'riirln sPe.aminati qirlneasctr; in datoriilor plata e viclenie manevre de sunt continui, cul lilrp"rru*enrari, pre_ adeuilltit"' p"rro,'";rfi;iiffi" care in agenqii mai In momentul intimpfase. aga cum se le va anula, ci statul ranqa rduatizareaacesru""".-*prrilo, ffi:iliiJiff:lor' ?", intii intreablironic:,,- Crezici ais-opoqiduce vor si ia lucruridin casi,ciruqa, In oxpozitia romanului, nararorur conturêazi ci Achim personajere maidiscutlmnoi!", explicindu-le incoloaEa, apoideo miedelei gi ,,mai prin corrlporrarnenrul dipieacila Bucuregti cu oile 9iva trimite bani,Exasperat, Jupuituil caracretizgrye mici Copii nu egti n-ai! ! Slrac I n-ammaipomenit iect: ,,Raside om cadumneata p ln-numai loturile, dumneala pltrtegte ! Atunci cum? Toari lumea Bolnavnu egti rcmnificative aititiilîFil[r.1Ti:,.tr ani !,.," de maibinede cincisprezece ,!l pe tinzica gaia-maqu '"u" prag.ca unsripin, supraveriJ"'iuna cu satisfaclie vecinului, ii spune eofiscali, Morbmete agenqilor Dup;'plecarea familii se va?esrrima fftxff'Jln$!!frffi fii,e.,,olt pilareaici,cu naivitite:,,L-am ";b;';il;; ii va picilit cu doul suiede lei',' I-am dat numaio mie, peTu= ceil decone etteazd gicu o vocesctrzuttr" idAuglapoicu ciudativeselie , ceea qi la o cu privire-rece buimaea, se uiti urasci: el gi-l face si-l flloiu dor ,,Bilosu ? lqi blteajoc de el? FIrl sl-qideaseanadaci se Gln-er Moromete Nu inqelege". lui Moromete avuptnt* intiia oari binuiala ci Msromete vecinul irrg"li ,"rr"rru, nv4lrfl darwlduim!!!:::iqi mascheazi Bi= caEieAnd gindi la nirnic,adiefl s-ar Bxlosu aga, neplicere4 la Bilosu, cum la el, se'gindegte de a discura cu vecinulsXu. om gi ei Bilosu simqi deodattr c[ il urigtepe aeest losunici'n'ar fi... gindind astfel iar el, Tudor Biloeu,s,ice ii doregte si-l vadi venindla el la poartl ca s[ seroage, Atitudinea ium seuita de asti dati Moromete", in aer,aga uite surd,disprequitor, pe vecin, il iriti qi-linverquneaztr lui Moromete gi glumele
lavt
iiptomiri., ir l.f
iiiTTiilffi ilTi;#llli'itf T:lii'iffi ";#i,1:'TJ:'yi:frf,f arre personaje side. pi mai.ares indirecr qliffilHi:1111ff::ff ff'J?ffiHl-ca
interioare),'prin li-b;i, iil;.i umil, dar rir.r-.oljlo-Tri "oi, iese
llff"i1?,1fii;;i11i'i";ffiil;r,ijllif,ri,,
osemintcl,, Dupi,iniru;;;.;;rffiii'rrr.rr",ir*,ririir.ruiui, Virorir, av6nd r,.,iifri"ii,oarereco,r
parasrase, c,,
aceasta seexplici , fiilor sii ori unor consiteniciudati,,,suciti",in realitate, are rtmorude ceilalqi, simpul care, personajului, spredeosebire complexitatea in discugiile pocalittrqi demonstrate de a glumiinteligent", cunoigte ,,plicJrea
--
t.
t'
gi in comenrariilelui lJcitirea artiiolelor din presl (la intrunirile duminicale
iop'i eii'a'p i*a",, ;;;';;". *s f,ii ilXf#T,Hiili: p u rd o is ru ei m iisi "i,n'
lm &iitrT,'ifii,Ili:::ir:U,* momcnrauroriratearuiruro,l*r[ffi',,:1!i[*|;#,ffi ,rff i'*:':li*:
aeariir," ,"i"1i.1q*"h pa,n, rup,.r* h-
l0|I
nile'reacliile lui sunta..*iri.' ,,i-i ut6"r-i;;;;;';il; tttullunrire giiritare care eiii srirnea rds"i . riil" cilililre
I')irinrulatria c$tepcntru Morotnctc.'u.'ur'ai o ar'i doua lui uerurr,de accea l* pr* ..l"rii";". ,*li;';;;;, clcapirare,ci a devcrrir a imprevizibil. Atiturlr
il aceasta - c., "J;; "p,;;;;. starea il'l:i:x:r:,'i,lil' T':^"dea.satisfacsia-cind
Morolrreteera ir.rtr-adeua, o.,.."rn dar eraparci, nemuljumit mai nrtrlr "..ulgr_ii tlc i'sugi faptul ci cra nemulqu-it J.-"..1 cevacareii itirnea de fapt nemulqunri
srarea aceasra dc 'r. ea o numea succarr,
gl rr durilc ,
0.,",".0i" ,,nevoia de ase convinl;,. ct $i cclcmaiinto-rrocheate gindun p"r .i'pei"';;;.-i;r;.'i", o. ce vorbegre sirr gur,el rispunde ci n-are.u iirr" discuta, vr r r u r v4 Et in rrr q sensil .; ,ri_.rrl rr|rl l grl l nu merid str-i asculte
Moromc," *.,J:ffi:iliT::T?rliil!!i
ista?De'und;ildr#i'ii.j povesrea asta a lui cu gcoala? $i cevroiaIa ur-, ur-.il"ll,,pripldirul ",cdndl-am de e1.,. vizur pe scena aiaacolo, mi-a secat inima.,. ci nici nu spune... eu ?iceam c_osdJ lase repi. uimit gitulburatd. seagezi tacutlln"eobip'J;il;;hr., ,*";,i:.y"romete'
ir", :.1.r.r,r,,,f li&^rr.r"q ffi ; ;fi ,i in linistea *,1.1': sa ".-urrp,ii, ne_ rulburati, ce eracu Nicuraie
;". peapa aceasra "-ti-"i orrrr."., a lor cu atita seninitate., i;j;ili!#li incit eracu neputingi s.i-nu-gi dai seimaci acesr fel de a fi crade fapt bucuria gi ribertatea ror.olie a1 fi parare, cumspunea Dumitru lui Nae,n-ar mai fi d;;;;;.-nici Tai avut;i.nigte pentruei,nici penrruargii. Moromctc separeci chiarajunsese acoro; adici si-;i rri'i;;;,,|., ce avea. Erasrni_ ros'avea copiii sinitogi,avea ";r"ge doui loturi a" p-l"i i;;;_ degtepr cu care iqi f{ceaplrcere si staia1;9f9;:f"g"'r'" r*u"il;;;;t"i;;;" o- supdrar punu tcr asculhpovesrirea lui Morom"ae J;;;r: pisicefares;;;;r. o cripi desupira_ r.ca lui - qipe lingi roare ;i u" om bun.,,[...]ce om ciudat ! Dar ra "..:;;;;-ri.r', urmaurmei,de ce.se purta el aga. de.prierenos ? seintrebaJugurlan.Nici rudi nu eracu Jugurlan,nici prieten, nici priêten cu un priege" a.-ifili rugurlan!.. Moromere ii di griu i-p*,,,uJlui1.rgurl"n,-iar acesra i9i exprimi direcradmiragia: ,,Moromere' suse er'cu intensi.uite, ascurti-miaici.,. dum_ ";;;;;rti, erti caremeririrn ai nu jou; r"t*trt.ir..i:'E"irrr ci Moromete 1;11a lingurul isi a,;uri consireanul. pe acela caresecerra cu,"qi, i;;;;;;" ili;;;iffi"T# lumea aflagi se 9i ." i"g.r.r. ,ri-i'o,n acea.sri neobi;nuitiint6,mprare.,. Dar aceasd -ii; seninjtate iluzorie.rr"-u,r..or; ,.rtu.,rrri,J. fira; a. piemierea rui NiculaieMoromete, pe caretatil siu ,,u-t ur" i" f*Jili;J;..., seagtepta si fie
celc doui loturidepimdntii daului Moromere iluzialibertiqii, seninirare si ol,i cerea dc a contempra satur, viaqa, g.1 sr"r.r,i.11.u;;;;;?rce poliricd de a_ri oi pe prispi cu prieienii, Co"coeile, o.,,i;t* tlrj jv"r, spunindisrorior l-.::::-_q::lile re ca aceea despre familia numeroasi'a piri.e ,"u pcrvesrea r"ii;;; 'osrrme' aventurii tui ta munre, plecai f""e.o;,rr:;;;;;"i;; ;.ajrig.ûrni buni,cum. ".,,a proccdar Bilosu,ci din spirit a. atras d; Intr_unasemencir momenr "".r,iu.e.gi deseninitati_1i-ite"er" ";;;;;r:ur. r p"".gril"r rr-*i*9r;;;Tugurtuo, r! lui Moromete imprumurporumb.,,b.." .."ir ,i-i* p.''frgr.r"r, venitsi_iceagi ir ficusesI prrlscascl
gindul g6
b"t.
a. .i
'l'ributarurrciirnirgini pcrsonalc dcsprcfarnilie giviaqi,autoiluziondndu-se, Monu inqclege conflictulfamilialgi socialcaremocnegte, nu se ostenegte si-gi toasciqi si-gi inqeleagi copiii,de aceea lumealui iluzoriesepribugegte prin flga iorilor la Bucureqti. lncearci si-gi pistrezeumorul, spunindu-i lui Scimosu,de careafli despreintenqiabiiegilor: ,,De ce se* fugigi,friqioare? le-agfi spus.incet putegisi mergegi?"gi cu o tristege aproapeduioasi, iicatacterizeazl.,:' Bniegii i! exclami Moromete cu un glasde parci n-ar fi stiut ci aveablieqi. Bliegii mei, le, sunt bolnavi...Snfugi de acasi? De ce asta? Nu i-am lisat eu si faci ce '? Absoluti, absoluti libertatele-amlisat !" lnsingurat, nelinigtit gi derutat, seretragepe piatra de hotar a lotului slu ;i measupraevenimentelor pentru a le inlelege9i a le stipini: ,,Eracu desivirsife singur", ,,fugisede singuritateade acasigi din sattocmai pentru a gisi aici linigte un om liber, stipin pe linigtea;i bucuriii o singuritatedesivirgiti [...] se crezuse salegi iati ci libertateain carecrezusesepribugea,iar nelinigtea gi spaimaameilinqausi-i ia locul. El, carenu seindoiseniciodati de limpezimeaminqii lui, cizuse igi crease singurcapcana - iluzia ca mica pioprietategi inteligenga sa ln capcand". tezintdo lume stabili, crainici, ,,Se dovedea ci gre;isehsindu-se atit de mult in voia firii lui. Nu trebuia acum si gre;easci,lasindu-sepribugit in nelinigtesi teaprimejdia care-l pindegte.El, cel senin,sociabilgi comu.mi." Moromete inqelege in pericol era ,,dea-gipierde pentru totdeaunalini;tea gi de a nu mai putea ,nicativ, p[ geingeleagicu oamenii', o primejdie mai mare decit aceea de a pierde pim,inRevigorat de contactul cu pimintul,,ca o regisire de sine, Moromete inqelege 1tul. caleace trebuie urmatl; ii trebuie stdphnirede sine, acea,ghndire necrupdtoarecare pini la capit gi carelove;te gi arde pini la os credinqa in paceagi dliceinSelegerea ,armonialumii. lugurlan d avut intotdeaunadreptate".Moromete gtieci trebuie si ,pitrunde in intunericul careseadincisein sufletul siu, si-i inqeleaginoima gi de-a:colo si iasi revigorat.ln zadarle explici fiilor, ,,bolnavide avere",ci munca lor gi lui au fost aceea qi familiauniti. li mirturisegte de a pistrapimintul ?ntreg strddania lui Nili in stil moromegian;,,* O, mi-e sufleml plin de bucurie, Niln. Me duc si mi laud!" Nevoit si-i vindl pimdnt lui Tudor Bilosu, acesta ,,nu avu totugi satisfaqiape rcaregi-o dorise: Moromete ardtaca gi atunci cind vinduse salcimul, nemlburat gi nepisitor". Totugi Moromete nu mai pardcipdla discugiile din poianafieririei, nu lnai estevdzut pe prispl saupe stlnoagi, nu a rndi e auzitpovestindsaurispunzind lui bucurii sesfir;ea. Se ),cumulte cuvinte la salut". Lupta pentru apdrareavechilor reffagein ticere. Din Moromete cel de dernult rimisese pe policioarafieririei doar Descrierea capul lui din lut ars,fecut de Din Vasilescu. acestuichip, realizati la inceputul romanului, esteo anticiparea destinului dramatic al personajuluigi a evoluqieisale:,,Eracapulunui om careseuita parc[ in jos. Faqa ii erapugintrasi. Nasul seprelungeadin fruntea boltiti in jos spre birbie, drept gi scurt, cu cevadin linigtea ginditoare a frunqii. Era el, Moromete, agade...a;a de serios,gi de...Da, el era, dar parci era singur, firl familie, fire Iocan gi Cocogili, firi Dumitru lui Nae gi... firl parlament".
n| I
IlieMorome,:_:::!:rrf: peparcursul acliunii, in scnr opus lui,fugurlan, cueir c rv.r ur elenrerrt comun: ga".rd;;;i;;;;t;;,;r. avea acel feruimit.r rl rtu dca fi, dea vca.r"MirJ,".i., [u.*rii.li-i"pr"r.;r;.;iil;;;u rugr. ochilimpezi si rrr, tulburrr-1i, sedovcdea cl nu ingelegJ preaj bilrrn{icstric, Marin (re72): ,,Sctt indr totdeauna am admir* aau",o ::.":::*,}i*iiioirro*nr, -eit#'." ar""Fe preex$tentd, care ml-a termecat nu nullJl c'piltrria, ci qimaturitatea: erouipr"i"i1t;.'u.or";;;;,-;;;;" rearirare, ar,,rr lrttrl Accst sentiment a rimas ,r"aif9i;;;ilfi il'iJ "trr"rin roari viaga, 'rcu, de 9i acct,* c,ruzintca, cat gi josnicia,omorurile
Ei spinzuririle intilnite ni*i. cind altcine ve eralafel cu eI... llie Mororncrc esreut p.rror,r] memorabil, ,;;li;;,;"-;tre scriitor cu ineg^r,r
un imaginar Biznae,.Moromere ii; rp"i"' ,,pa; il;6; iir,.rr-u omur e dator s,r qinrla rostul lui,chitci rostul nJt"L". 9ri; ru vii gi-mi ,,ci i;j-;3d;t"."rt.., rpuicr noisuntem ultimiigirani dep. t.r-. gi.i rrebuiE r; airp;r.-. $i dececrezi cl n-aifi tu ultimur prostdepelu,i. gi a.ir"u; i.,I. tr"u,ri.sidispari, nu eu ?""' ,,Aga "e'-ri ci vezi,ier."1"poi
Moro-te in glas;;;;;;gre
il':;i'";A; TJ:: ".,i"i religiea acestuia si cu cit .tr" ,o.i.t"t., careiesfiingacategoria giranil.r proprietari de pimint prin cooperativizare, -"iluii sistemin *;.;l-;;, caremunce$re si cel cerenu munce$re esterecompensar Ia fel..observi p"rindrr* uimitoare ;;*;;; lor gi nedreptifile comise.oi"a pri""ipii " ,e-an ,.il;li;;*rJi sare;rifuindu_se .,,
des la Rebreanusi s.r rrrrveanu, eiexistente, dealder.gi in viaqa liranil.r.;;;;;;ir l *î;-i"iiiJ)i,, sctrldari in luminaeiernd a ,ii;;;, ;;;i,. ciat.,l .rr! .ri-a.rinire a arteisi ori ginalitlqii lui Marin.preda, " --" demonstiri.a";il;;^r;l* " Irr volumulal doilea nu areaceeasi strrlucire. I )r ^t'uoiolrntiio),personajul fapt,evenimentele -mai il depigesc. r"-iiil;t"""^r"iri r;f"";rrrrir"t.* familiei, ducirr du-scla Bucuresti s.i-9i^convin# fttt ;e.seintoarci,p.r-iii"ar-re o parredin pi rninr.(rcficuse lotul din ; stirnegte uraLar'ner care sererr(. ""r";;;ili;; eI bticlii o vdr alunga.,ri "inde), iii. ;:iil;f,. r rco4 Ni..,t"i" si meargi ra Pr "rt.-"*rriq"-is..t fco4i, depiareposi6ilitatea fin"";i;t ;_r i"rrdi"t. Dinamica evênimentelot absurie ii d"r.rt."re; incearci si seapr. piedcNicut aie deveni"."gr.p,rie-gi
Subiectul al ll-lea A. l. cine - in text estepronume interogativ-relativ. A cigtigat la concurs doudcine romarttice'(substantiv) d.ar- in text estesubstantiv(,,cadou"). adversativi) d.arnu stau mult. (conjuncqie Vin la petrecere, mai - in text esteadverbde mod. Mai esteluna mea preferati. (substantiv) Bunicabltea rufelectunmai de lemn.(substantiv) voi - in te)ft esteverb auxiliar. a II-a, numirul plural) ? (pronume personal,persoana voi nuveniqiin excursie cap - in text estesubstantiv(parte anatomicl) Hbria a f.ostcap al riscoalei. Am inviqat la feografie despreCapul Horn. (denumire geograficl) 2. orice - atribut adjectival. cht - complement circumstanqialde timp. cine - subiect. tor - adverbfari funcqiesintactici, timp' 3. ,,Cit voi fi" - propoziqiesubordonati circumstangiale.de de scop, circumsmngiali propoziqie subordonati dorulamar" tot cint ,Se-."i scop. scoP. de circumstantiali circumstanqi Cn firr tm;Liit?" orooozitie propoziqie subordonatl fiu tot amdrit1" si ,,Ca -con,,Ci qi-oi facegrajd de piati6" propoziqiesubordonati circumstanqiali secutivi, valori: 4. ln text, cuvinrul ch.tareurmdtoarele * prepozigie(,,ch.t qi acas"') (,,chtvoif{') idverb duYgrt (conjuncgie) repede.(conrunclle/ de rePede. ckt plltee de Yenea Venea cat
Rezultatufunei impirqiri se numegte c,ir. (substantiv)
J i il *"il;-;
;i *j#ffi
bazatd.pe - tradiqie -----;-- milenard, pe proprietate,muncr, pe o morali ""' gi o_inlelipciunepopular-.r cehlalt princiniu de viagi carer-.acdrduzitse regis.egte in declaragia pe carei_o facedoctorului:,,bomnul.... ." iord..iii" dus o viagi independenti!.. Miregia tagicd,a personajuruiMoromete "- consri in procesere sarede conqtiinqd, intrebirile p.
asta... $i ce-o si minr,nci, mi, Biz_ nae ?ce-osi mininci,.mi rimpitur., .i.i"*irur.r.-.1. cuun ferdem1i nesfdrgiti, aproape peiinteasce "pa"rind p. ,iii-"r .""a";;.;;;f,t#a p"r.e cujalemize_ riamintati i"."1,,i barn^";"'ii,;;;;;;;;;;ilffi;ffirpre soarra care reera rezervatd' in viitorqiranil.or....Maiar, zise tvtoro-.t" i"ia"p"rr", euror amficut ceva'am crescutsase copii gi re-amginut pimintul pini in m'omentul d"-f"r,;.- d;; petinesi tevedem.d"igq;ii' ri*J';i'pyqi'a.-.iail... or ra-;isteargi picioaren-aietiur s; faci;i;;;;i..." uoro*.i" r.'r._. ci vadispirea J:,-ry^::t:: civtrrzar'"girineasci
:i_3[*,r:t11,:T1I,:.':.:il;;;,i"..,n gr-mr spul mreci nu mai am niciun rost pe lumea-
iiaieeri... D;;;;; rac, ci tuviipe urmi
cresrneneacoperi_
c-"..9ii. pur,.i,,d;;;;;;;;i-pr"a'.t'.""r."i"r"-pri
cum Eimaiares
l0l I
(Jt e ceasul? (pronurnc intcrogativ) CEt I fost s-a,tcrminat. (pronumenchorir6t) Cdr btnct a obginutl (adjectiv nehotirit)
Lo,
familie qi in grl$colaruldin clasaI are deprindcri de comunicarcformatein realizezeinectise si trebuie gcoile intercomunicarea la totugi diniqadc copii, g,iextragcolare. din acestcadru.organizat educative vitate didactica,prin influenqele careasisistem onalizat, institu-ti cadru irttr-un desfigoari se Comunicareagcolarl estecaEmiqltorul personalizati. diferenqiad, gi ganse trataree de guri egalitatea comunicare, de situaqia pentru suficienti informaqie irul dldacric, deqinitor'de iar receptorui - elevul, cu o anumiti,motivagie, luttoaqte parqial codul, trebuie sl decoheze,mai mult sau mai puqin fidel, mesajul 9i si accepterolul care' succesiv,se schimbi: , - rolul celor doui surseseschimbl alternativ,elevultrebuind si devinl participant activ al unui dialog productiv; iden- iodurile celor doi facro.Iai comunicirii emipdtor(E),receptor(R),,"Y su-nt dialog; de partenerul la permanente adaptirii tice, de aici rezulti necesiratea - in canalulde transmisieintervin perturbiri; - nu esteconsranto paftlclpareacceptati,activi la comunicaredin parteaelevului, uneori qi a cadruluididactic, fapt determinatde: - natura mesajului; comunicirii; - interesulagenqilor * calitateacanaluluide transmisie; in cazulcomunicirii orale,gi de contextulobiectului co. - contextul situaqional, , municirii, in comunicarea scrisi. Procesulcomunicirii didacticese concretizeazdpr\n obiectivelecadru, ob.iectivele de referirrqi, conginururile gi activitiqile de invilare previzute in curriculum. Specificul.co-unilerii in inviqiminrul primar constl in insugi faprul ci. elevii, instrumenml comunicdrti- coca receptorlgr ca erniqitori,uebuie si-gi insugeasci non-verbale. dul, limbe ;i elementele Pronunb"p"rienqa de comunicarea elevuluiesteredusi, deficitari sub aspectul orale gi scrise.Caracterisgi exprimare-de-mesaje qiei,aieprinderilor de receprare ln clasaI, de f"ctorf psihopedagogici' ii.ii. .o,i',urricirii la clasaI sunt determinate elewl igi insu;egtecitirul gi scrisul,instrumenteale muncii cu cartea'Prin.efort inlingvistici sub achiziqia ,.i..r,rrl qi fizic de lungi durate,con;tient. I seimbogigegte aspectfonetic, lexicalgi gramatical' ^ Trebuie avut in.ued"r-.gi faptul ci la virsta gcolari mici au ponderefoarte mare gruimplicaqiileafectiveale relagieide comunicare,provocategi de eterogenitatea influengeloreducaqionale' puiui ti de varietatea ' sauneativi, de atrac.Raporrurile de comunicaiepot fi de-influngare_pozitivi. de emulaqie relaqiide colaborare, gie,deîrrdiferenlisau de respingere, 9i competietc. dominare-supunere tie. de ' trebuiesi aibi invdgltorul/inviqitoarea didactice, strategiei ln elabormea/ale[erea caracteristici. gi aceste factori acetti in vedere La claseleI - a IV-a trebuie si fie predominantemetodele,rnijloacelediimaginaqie.i, dacticeEi acrivitiqilede invigare adaptati gindirii concret-intuitive, nevoii lor de afectivitate gi de gi ar"r,ii.i de scurie duratl co--piilor, " -.*orili Activitiqile de comunicare trebuie si includl togi elevii, 9i pe aceia fantastic.
B.
l' a sefacefoc (de supirare), (a avea) un focra inimd, (a se face c pard), (a /o si cinra) cufoc '' careprin.originea lor sunrforme de comparativ sausuperrati !j:.r:i:e vi anlr nor, exter"r.or, inteior, rrfri:,r, optim,posteior, ,upiir, suprern,)t n, utiiri,',, 'asen-?.enea, - adjecrive careprin sensur ror'n" compaiaqia: cornpret,itt 1*-i, ,rug, *o!^,,,lrr:l:-1nh, general,perfect, desivirsit, aefnxc, popesc, muncirtt resc, petrolqer etc.
3.
repe(e(adverb). Mersul r.eryd.eobose9te. (adjecdv) Ygtg:l pe subaliernululuirde aceasti $efulil repede *"nif.rt"r". (verb)
4' a' patruzeo'- numepredicativ, exprimatprin numeralcardinalcu valoaresul, stantivali. b' cu noud - gomplementindirect, exprimat prin numeral cardinalcu valor re substantivali. c' al zecelea- subiect,exprimatprin numeral ordinal cu valoaresubstantivali, d. sase- colglementindirect, ixprimat pri" ;;;;;;i.ardinal;
,;:i;:T:;til:i':::i!ri,"#,T#L:::..#iff *ff*_era,cardi nal cu valoaresubstantivali.
f, tn.patru - complementcircumstangiar de mod, exprimatprin numerarcar dinal cu valoaresubstantivali". g' unul ;i unul - nume.predicativ, exprimatprin locugiuneadverbiald. h' una'- numeral cardinal carbinrriîn ,t*itrrr" loilgiunii verbaleo ginea una ;i bund, predicatulverbal.
c.
1. Dis-de-dimineagi s-aprezenrat la bazinulde inot. "'"2. Seindnde o foaie gu.pgire din frd"J3' Valoareadescoperirilorarheologice "l""tui de li sucidavafusese unanim recunoscuti de citre lumea stlrntrtlce.
Subiectulal III-lea
l' Aspectemetodologiceale dezoobdrii competengelor elementarc d.ecomanica_ re orald ;i scvisd Slrategir.d3formare a capacitdpii de -comunicare,orald ;i scrisd Procesulde predare-invigare poatefi considerat:c, o fo.-i.rpeciali de comuni_ care'comunicaredidacticd,comrlnicare;colari
l;i!.:ftt''
;;"!;i:i:ii*ii*:ifiii:i:::ii:iiMi':::;n;:ril)i;*;:. ji".:.".:T*=+l'ru;mt1ffi ;.,?,ffi ;:"; ru;ri#3"*y!!fi

dil'?i"q" ro,, sirormure'in"qii ',:1,-.,$i",,il'l"uf;iiTi1l,f3:::,1::J.:'oire Htrcren[a sffategie
Si,instrurnenrc de eaaluare !-!:"d,
if;llT{llxfi
',0.:: :lfii[*l":';iii,i'!;:r:::];::i:;g;;i1{'/;;i!"i,;,ffi :ft1ffi1',:.';'J:,'"::r,:1",*:i,:a* 'f:ila;;'".,p"dff

f tfttt,,Prin televiziune;r;;;;;;'i7:::^:' o"" cu acek;i t"t, *r*rrti, 1ory,l. efevii tl; t"r^"^Zt!r capactarea ,u';;;;L, Jocuri d.e rot exprimiriiorale;i ..ri;;;;;.re, opus, sc va imbin...r3 fluenre.
;;;";"
t.il;;;;"ji;:T:,:,li:*),ffi;,;:,:,-",o,t,-J,'io;;#:;':f;;,{l(;,:ii. ;;r,i,, c3munic?rg ;dil;"-il;l;i"i"i oral-oizuatd, i"r,rrir.
didactice trebuiestraibi r . terergrtivc mebdclede , gi cleinstruir";;i.;:.,1u.., Pnontatc
nrriintcriorizati, anrrenindu-i in dircrire j'euri didacricc, jocuricu Cleruetode
I .tt
preal ziarului ,,RlcnetulGarpaqilor", director'proprietar avocer, [.{aeCalavcncu, romAeconomici ,,Aurora .l So.i.tigii enciclopeiice-cooperative il:f;;A;;, de amor il i*'U"re pe ietlqeanul tur*ettaq furi scrisoarea :'r;i;i;;.zitiei,
sa,daci precu publiiareaei in gazet^ ;;;r ca armi'electorali,ameninqind catacterizarmai este Personajul candidaiuta*.rsqirre fri; H:;;;tt ""i atitudini,relagii ""-i cu alteperso-naje,limbaj,;ru*lfapte, ,îiiiii;rrn, prin ,,_, Constitugiei in nurnele ;;d;;l pi.i"","t"i, C"q"-r.n..t-pro.teiteaze i;;;;";;i" decit cl va fichinuit, nu vreasi vorbeasci Ameningat domiciliului. i"u si "iof"rir poliqaiul.vrea Pristanda, violenqi, de gi , Congtient de abuz
judeqului, luiTipitescu,prefectul ei i;;h"i'".h.9i iubita
;;; b;#;i;ta
Joiqica..
lui Caiavencu, ti c.ie iertar.punindtotul pe seaql,dif:tl?^
o *o'" ;';;Hili '; h i:':, fi :!ii:' G;; i ::. : I i etapa l. :!it:,,: instructtvi diu.rscli. il;t;: necesari in il* "Tiill ::j:lrezintd'
(?.e:" ri.u'",""" i"ii"iJ,"ie. ri"ffi::b#f i::ifi::::':d;ii" o:grupe tcrtcle litcrarc riind
;"#t"t
puncte a"pi".#pJlil:il:ll:Jj:.1"TffTf:-"t"-"1;;inuent,
i i.il:t_ti j,i::.,t j:l':.d'fi ;1; i" rie"r"l i1,-. :.:l_:l: I:,: :".'Jffi peCaqail admiri Defapt, pardonaqi...". rogs; me*_u l.'o"'î^ffii;riiiiirl
";i;";;^J;G
gtiqimaibine la datorie'D-vo-astri f# scrofuloei
conceapi con.,_orbiritJ-L'iJii", ,r .upliiJ. rorn,ilI;'t"Y'si tlyq ;i deadresar",:1]lr.l.qila l["*r, urili,"re care ,l fu.l ,.iT-bdt, 9i,eh.gl"sci pardciparea 1i.l"i, la ,.
gll JVlon"b invingitor. i vede. se9 Calavencu. : i:-gll: ! Se capiruleazi sfirqit, vanitatea: ,,1n ipocrizia'9i erridentltrisiiuri ." i"""ttut", Zaharn nenea g*ci-I,*z de, ;;"-lrf'.l i.- r"[ii"t, r"u-f"t,'"^.nerabilul !ra.d,e.). il;;l; ;;pJ**t"i,
proclamindu-mi candidat al
gazeta : ,,Mare pigicherl Srajnic prefect ar-fi ista"; ii spune slugarntc: "eu totdeawe" ' 'oastri o citesc ca Eoanghelia
ce-i M3.loB'n-ai si-i sirut mini curesPect"' iril--i gata ;t;iililiti.or, u.,,1.ei,iiJ;il'ft1',:f"','i:1f#tTr.,:*#:,?["'.ffitllfftj':#; p. Ttp;'ttl' intilnindu-l surprins i."a'*.ii."6 an.""Jntul,f':"Neplecut 911
mai riu Pttttt binepentrumine! l;i pierde.minlile,.atit ; J;;;;;;...'"tai catoql'ma mal cumrnte -"i mai binepentrumine! coanaJoigica, 25., atdt ! Mi arestea
;'i;.:;::';::;""'uil"i#fTJ';rexut4,
'entru
subiecrur ar rrrrea itemur 1.
pe careprefectulil intrerupe caiegoric: ,,Ei ! tavencuincepe .rn dirc.rrs demagogic istea sunt bune Pentru.guri-casci"' Eu"sult Cagavencile"! ;'il;;-i;"l", func""". flcute deacesta, ?".RezistiofJrtelor d-ia ,a-l imi'eii rpe rece
rezorvarea acesrui subiect, veziresrul 3, subiectur arIII_rea, itemul3.
TESTUT21
Subiectul I
8ffffio*,ri,lo"'u
Iersonaj urai Nae cagaoencu
ale comedie i o.1,1is9ne ,i*:[:"."'i1i:tiij':tt"" pierdutd searisiNae oe parvenire cadeclangeaz; r;rurgii.oii.i,'r".r.9ii ri ."m. J. il-ililt" conflicru_
f::::**":
;;i;;;";" "" ce meritin ceea v191u ;tt ,To ;-J,i-.i" i"Ai, ;tEi'for-,rl."tr ferm preten-qia: "[';;1 politici""" "["'] vreau"' ;;;"ii;r;'J; *&;;;;i, u.de suntceldintii"' intrefruntaqii scrisorii promite.inapoieiea. d" i;p";r"c' ;Mi secuvinel".gi-i ffi;;;;l lfli itr"^t la reameninqitor;t.vtolent devine $l strrga prefecrul cind inspiiminti Se fi ales. o,*::]asasin! vampirul!prefectul siriqi! Mi omoare ;;siJ -: 1..-x buna: "aj"iiir lui TipitescuseschimbitrePtat, amabtlttate dela aparenta. 9r eti*ai"ea domn"' dJe Caqavencu" gi stimabile el. ao""aa ap"laii't "onorabile 'iubite apropiere: viola izbucnirea ""i"il. caqavencule', de onenc ;;1;'fil;il#;lilFi;'cel" susqrnereacanii declari Zoecare ,Migel!Migel!".Intervine lenti: ,,Mizerabiie!", ?"'" Primeqti si-mi.daiscrisoarea"' mie meu; barbatul .u .i.l;.J ;fiiltt. 9i ,,Eil;;;; eltt Caqavencu, Domnule hotdrh.re ) rca Zoei,fipatescu cedeazd:,,(cu i;;;;" Poimial.meu! .tii'""riaiaatul lui neneaiahari3...pti" ;ilffii'Z;ti, "lflt.9i pe cagail disprequieEte Tipitescu Degiaccepticompromisul, ne estideputar!..... pe voteze si-l ii spune turmentat 1r.rr.Lfi toate lumea'politiie. Cetiqeanului putea,"' se ci ales,nici mai bun alegitor, a. Crir"""iu.., Pentruaga _".".r"t'ifJ c^ractenzarea completeazi discursul la intrunireaelectorale, Comportameniul siu, TacheFarfuridi, esteturbui" if-p"i Jir*rul,ri adversarului ,";.;;'j'"i;i.
ilIl cu suslin]rrorii stri, ir intrcrur)r pc or*or, ii crri h[il:H:eunit reprici ironicc, ?rrr Ifircursullui caqavencu' atitudinci]li t" timpurcuvinttrrii de demagogi., reprezinti in.rrtu.i;j};fr"#'T'*r1roo* m.tr"rc indirecte EeAdAugI ie cardderizare, caracterizarel cir.r,r ri diiea,i, pr;" ai;r"ilit, ;;;;"i;"ri:rSizorareare (ia aurorurrrr pozd, "caqavcncu prne pdtdriaIa o p)rte, ",r, ,'u'i*)ononpapr;nirr'*;'tr,rrii si suiera tribund: rtt sr,; i;; i'rirrrt ii lp;,""r,r")i, ;l,r*f a, hhrtii ;i saz.,tr pe trib)_',i,;p";;;;i[ si Ie asaz.d u"i,iy.i,1i;trrg, ,y ,irgonpa tea' Estc aaocdpeascd emogionat, t"sty,.'pirufi;-"irrr*r* frutt cu emopia roT" cumplctd' po* a-r birui. idr,,,, Cusras tremuia)':o,i-rirrrr o""r"t;ri'."rJ.
Lts
ajul ui, modalitat: .t: j*:":3: 1""t:: ::* _ Limbajul pers.on -r.11,.r.1.]j..T: d9 savurgasi sursi p.rtiirafutui9i'demag.ogia,-fiind-ti ::ii:' !:^::t:;
'a p.rronnj.lor comiiJi,
, - - . , , : - . ^ l ^ . ^ ^ ^ l ^ ^ : ît-r'I"i"*i.'r*ofogi..,
r..^.
( r--r-.^.-:^ e o cr r hlim i nr r t em zice- dar lipsest Pse9te - ^*a- x - ^^, ad-it.bih, rni.,,". | | t .,Industria romini . t *: ". kili e sublimi, putem zice' " ql: nu qar rc personalitigi ,,nemui e 4rLU altor r y w ^rv r' .' .^' "* 1.^.:' le aLrruurs atribui l mc r dar maxime, citeazl teaz a max evergl re'- | desivirgire" 1 cl lucrarea in Machiavelli ci mijloacele", scuzi spus a I Gambetia" ,,scopul
foloseasci l o Se a sci r ce sto r a - .e i u n si n d si ajungind si fo nu ^ ,,- n a cte sensul - ., cunoagre ""r "r r l acestora, v r -^ ---1 --^ tterzecr aProaPe -au durat ,brrrrd., il"riirrt.', ,,Dupr lupte seculate.care
N"" Caqavencuvorbegte incorect, -pronunqi
'iir:I!';'tr1#::'3;to::,rffil';rr:r-;;;@;,;::)r;i',,.ie'i)ii',^
;pil;t;;; cit (Ptinsi" t ibot. Aplauze &r;;;r";;i.l]t'"t sc dcclarr ultt"ptoir"r;* ,lii"itrir*isq
(in poeziaCriticilorme)rv;lvtihalEminescu si surr!",.rrrr,"rp.rn"" .o"ai :::l'.**;;;":iifi"êamiapuciaqa,,r cal! c;:yanni iit!|,'rJkr"::i#*i*"ff in i;qp1ne fl"irra. Calrye.ncu gonqine t.a iii ".i decuvinte.,, re' ,\f;; ) caoric iom
iigJ4, .Fragiror!... (pr,i,
cu care plicerea N';;;i;;".sonajului sugereaz6{9T"gggit Tqili.:""iry:, "-9' personajul este limbuqie,i * ,,imb"ti"deplicerea
"
ar,, . ;.i.. ;iuft'rtT,]r ::'rt"Hl'"T ;r{!::: :ll! :::rrr: : "

ei!"' la progresul ei!... la
"U.qil i"i-;ili.. .r;i6r.;;;;1. i. - :- - - - '- *i. ', : --' ,
u' discurs,caracteristic nurur demagog, poridcia_ incurr, o adevirad."""til,.,,v";"r"b;i.;; caacestea TL^r;^trn micilepasiuni impreiuriri trebuie,nJirp'"-r+;", r"iiil?,.r.""1.su iubegti l meiergisisama ci togin. ir'ui- qara, q:1*" -(expansii) to.gi ,unr.- ,olini,-mai murr,sau marpuFn onesrit(r,!::::::,ii,l iubiJ;t;;;; prerecr! .3,"ji"etatea Si triiaslui nos gi conti tru ! " n ud,.etari ndu -eiincur ;i i.".ltli::::'J:? :"* tura:,,Dupi tuo-
"f i1lir;nini;;;tr!r;;if'rruor..,.., "rre urnreezd inciierarea dupicarc gierigipi"ra"piri*i" ir, .iptu;., ra cdr:eilse teva ali scrisoarea. zileseascunde,'r"ga1jy-rl;il'"ill c6_ satveze, apoivinera zoe cade in *""u".ii i,, rr;'i;i :::re polijeifarsificate, sF,_l rerrare: scoard-t.,-"ju u;iu"tl.u gi-"rusine. "zoe(rkzind"): (cuton-aspru;) dignitare): scoali_re!.,, Egtiun om_riu... ".(cu mi-aiiorr.air-o... E;:;ffi;emeie p-odovedesc. buni... Acuma amsd su",r"ri.ire... p"qt3-i p"rea".a *i"r,ir ru__ifaciriu gin_ai putur' Nu qi-a aiutatDumnez.", p""r.l'., .1r,;i il;;:, torcreauna, euvoisi_mi .- ru rtl,l::I-11.";ip;;;;.3m.,. ajute "gii Ca{*,oencu trrtl' ii.promite esre mutqumit cd,Zoeil sprijin in_rriitoarele,rr."*iI! seum'egte acceptind si conduci, organizadtin ma_ cinsrea alesului iJ ,orr"gr. 'rrcsta.lra
r{'eischimbe aritudinea; ,,c^sû"n
trttgttnogtri?""' odati .n*grra .r"aidatura, surprir"
fjtemzice,l;!Ltr:.u,:*a",a"a.iil;:ilifi ,H::r;,^;::^1*#lili.Xr,,*
nu el cel numit il facc
i:6Tn ff#il*#ffi
ca,,,"'u"riu r, .","' ;,;r;i; 1 ,t' "mi,,^mu
'ii;;;,,1 spune ci vrea,,progresur cu oriceprer,,.
:- ^^*^^lio . l o personaiul C e t i t e rn rt l f i rrturCedqeanul de^ o . " ^ -o i rrl -x in comedie ,"pr"r.r't"tl "i;;;;;'i, nelimurit Pentru cine voteazi'
''
prinreplica poligaiurui, crriti priir#;, ;, se.incheie gtonal piesa: ! Muzica ,,curar consdtu_ ! **::1,:, 9ipriniffi ii, care r^la :,,7o ai aitindiniurullui Capaaenci d lut "gizo siluifi"iiyirlrr, iu,,rr-irhfiT;i::;::f;r;r;t;
,,uin.r,"",irililt,t,:,1j3il!tfi:.jiii.:t,il:,"',1,,'";il*"l::T:H*i',?,,*lf;i:
gestur face * ,upTrri;.7ir'i;"r*"nache conte*fu a, raoparte mi5_
Tff!:.*"e
personaiului$tefanTipdtescu Caracterizarea politici, din sfera personaie o galerie.de pierdutd apare O sctisoare ln comedia -ii".'i"dividualizare. modalitlqi doui cele -' Aurorul foibsegte rePre,zentatlvet ;llPutt r r::--r --^ :.-):..^^+y. pcrsonajele crrnt cr'creriT-rfe -e fiind caracterizate '#;;;;;;;iit, indirectd:^-*.^-î^lo sunt cea_ pr"p""derenti constr directd limbaj,nume.Caracte:rizarea oiii".qi""., fapte,"rii"Jini, gesturi, inindicayiilescenice;iregizorale. , ,. judegului, prefectul este $::{T Tipitescu. Unul'dinrrep".ronrjil. principale aDuttpul Polltrclanulul este - Tipitescu-, prefec.tul Agacum sugereizinumele asuPra areautoritJte paliduir, ,o"r.l.i. p"rr,r'a"t. coirediei, ziv. prezent "1" gi sentimente cu relalt't'le de determinate judeq, situagii tiiiegte a intregului lui ' si i tenulu e cu zo e, soqiapri e pri-, i"r'.qin e relaqiiamoroas ;; ; ;; ; ;;;;i": E;'i ";;'l toqltrer strdancl a acestura' indulgenta subobladuirea siu.'ZahariiTrahanachi, si fugi iipropune scandal sa"lva.de a o pentru ili.;;. 6il;il;i;.;''peZoe 9i de amor: dea fi pierdutscrisoarea i.pr.,r'e, dar o ;i do;*.!t. p.nrt,rneglijenga rrahanaLui aqteptam!""' mi ai'pt, tpt' Je-qi d; il;;;ii, '''' interese "#';,at;itp;i comuneei compliciin prin ;ilti;;;rtTou.riau f;i;;."i.; fiind legaqi manevrele "'"e;;;lfii"i,politice' (afacerea cu este ingiduitor,tolerindu-inecinstea Pristanda, Cftiqn dar Eiautoritar. steagurile), "* gi perchezitionarea.loilegah a lui Nae Casave.ncu fil;i;,;U;t;;;;;rea Tipitescu esteimcompromigitoare. ii stopeazi disprequiegte, c"t"-l p" gantajist pulsiv.asresiv adversar -"i;i;i;;;il;il-i-otfi".irrisoare.a pe-rma"., "..r, in Comitetul (un funcqii iar ii oferi diferite il;;;"J;-.*"eifr, Jo.c -.eforf,.:'ti epitrop de cel de locul primar, starului, ;.il:-;;*,fi: Il rm"";;;l rup oasele!"' publici: ,,Nu sepoate!O sd^-i proprietate scrischimbul in !") omorim si-l trebuie -oqirZivoiul, p"E; iif arr1"I, i-, lVreasi neomoare, sorii compromiqitoare.
Itr I
zrhrrirTrahanache insugi recunoa$re impursivitrtea prietenurui r Altminteri bunuliti-a.qt.pr,cu.r.r., i.. iute, sru:,,Eiure nu face lr;:.tf:IP:t! pcrrrrri utzoesuntsingurele personaje care vorbesc corecr, suntniEre ,.rll:fitliffit:t Prefectul tli nir^1a;;^1Tlir-"r gTi{. cite ori ii este tulburatinteresur. ccr.l lernur,urmenrar ir enerveazi qi-r di-afarl elcctoratul ioiiri.i"" carerespccri iiil; sidemocragi"tr.fui ,i ,ite o uinJ"-o'iro"re, milcar prniaelectorali. ", in corrr Orgolt* "riiuJi,l" .".portamenr gi concepgii stipin de "r. absolur "" jf, ; i"ii" j
l,
1i;;;!:q;'';i:f#+:8,il!:t:';lTH:i'ili1'jj[ilit**lf *l' se r""ai'"e ;;;; ;; ;;**;:r raaltul, ci rotosep tc fiL}J,3-danache,ienilizat,

depilJepe cagavencu, nlndu-i c"rer."r,ul'-ft:.1j:t]-d]Treguiegte spu. I"t;;";i#; c.j.*n.J--.;;;#:"] jurmentat: "f';J 1e-fu' :i-li daivotul^
:l *t' :l.ll:,: i: :d;
;;;i; ;;; d. ati,a vre', e "ihr.,; ".,,,*,
,", ff:fi:::tlffilllt:
atitudinea, dupi ii dicteazi intere "gTryliTenrul. p.e adversari, .cum
un p ers fimt':lltlmn'.*t# i ;m ie" i;#"':tffiT"e o naj m e I __ _ . -EtE Hvulr!4.
AgamigiDandanacher t"i. p.nt- .ii. ,*rffi;. atitra vreme linrgtea meagi a femeii pc care_o iubesc... Ce lumeti. t"-.,""i.r_"!.. De fapt,ironia.:igl r"i.*rrir.i.rprjra. gi din apelativere (ticuri verbare) " ono ra bile ",,,s u timabil e'.r ilt't&ffi :r,lffi :llr.r,i, :l :'-.^": ari. Tipitescua gtiut $tefan sl imbine'amoTrr gi isce'siu'eapoliticr. Ghigi ".,advers pristanda il caracte iizeazaeTacr.: *ogi., f;iF, frd;:ffi gica, coana trai neneaci, Joiqica, cu banii:T$i": Joi_ f"i frrir"r"til... babachii...* concluzionind' person";"iar*tr;**i."r pri" i;isituri si atitudini individurlizanre - impulsivit.t., ,uio,it.t.-,, .f;* .;;:iii;;"riJl:,un"r" aprieteniei - grpnn trisituri comune cu arfl-politicieni.necinsre, rmorarrtare, parvehirism.
mcepori,iciJr;;;i"il1.'i,-,.?11"T,1i:tiiT:LH1::,:il,**f,T,,ff jI
C_aracterizarea personaj ului 1oe Trabanacb e capodoperi a creagiei caragiariene . a literaturii rom6ne, comedia o scrisoare 9i pnrdatd nugi-a pierdut
direct prin ind.icapiire scenice^si ye{izorare, ,tnecatf , ,se repede el stigind*, Zoe .i;i ra fring, *ai,ni[r;, "-i.ipna sdsejeleascd si cdzi.nd.u_i ca lesi_
i:';:ffiarrahanaclie,ei ;:1'"ff1,ffiT1'rfr;.::f'Jiil;i;"il;;;JJft caracterizatd
ffi,fft,"i,*. poritici, ".r,r"iir.r.r, t.';:ir-li:liei ardstice: ,i ar_ tipologie, ,: s;r;;i. comrc. rn gare'ade personaje' aparte. c,a 'roanaJoigt.r" personaj principarar aceitei comedii ie moravuri. 1t:,ri-_loc o*gi r" politici a viemii femera nu are drepturi "i.qa
d"r;:!{';d"i
natd in brdge",,singurd,agitatt', ,zdrobitd", nhotdri,td",4l6ngi.nd"', ,,rerteninqeschndd' , ,t'iu.?: energia,", , ,rugdtoare Si du-i toatd foytl ernopionatf ,,cueneigia pdrpile"; pierdutd.in toate pipdt uiti.ndu-se un si ,,rn2rzgirt", ,,d.hnd fdtoare", ' ameninPddisprep' de' cu o spre Si ,duperati' , ,,nerioasf , .intorchndi-se' el .prioire ei, prin ac1iunile io,rir' , ,,rAzAid" , ,,cudigiitate", personafiarcaZoei-seimplinegte Zoe voluntari, Femeie limbai. gi prin prin aiiindiruo oJto,peionaje faia de ea,ca cuvintul duios,dar 9i feminitiqii, folosindarmele gi deciziile, igi impuneinteresele i firmitatea' dar mai ales autoritar,lacrimile, nostru"inseamde toqi:pentruFarfuridi,,partidul recunoscut Rolul Zoei este noi Zaharia, nenea dumneata Trahanache, 9iai.no;tri..." ni ,,madam [adiciTipltescu], chiarin poau prioritate, eZo.ei ordinel GhiqiPristanda, poliqai, Pentruslugarnicul absoincredere ii ZahariaTrahanacheacordi iia" lif"f"T siu, prefectul'Tipiiescu. se.tem care dati lui Farfuridigi Brinzovenescu acestuia replica luti. Esterelevanti : opoziliei candidatura susgindnd partidului, cdZoe gi prefectulvideazeinteresele pe ori zic: pentruminl.sl vie cinivasi binuiascipe.Joiqica, ,,Ai p.rqinii"irlbdare... lui Trahaa*iiul b;ni.i, tot unae...Di opt anitriim impreunicafraiii';:" Replica siu cu Zoe qi acprietenului relaqia e ambigui,nu e evidentfaci el gtie-de nache e naiv' saudaci pur gi.simplu iituaqie, aceasti cepti *Lucid6, sl-l elibereze.pe.Cag ordonalui Pristanda dtrza qi autoritara,Zoe'ii inIa o-birje9i-vino cu el. bine Poarti-te fdr|,cagavencu. vii nu si vencu:,,[...]si Este gi le satisfaci. si mijloace de gi dispune interesele bine ,r-.tipe".iii ".rno"gr" Lui Tipnonoarea' lui Caqaven{pentrua1i salva candidatura itotarid si sprijine induioqarea acesincercase lacrimi prin ce dupi ultimativ, respicaq ii declare tescu in lasi-mi rufine.!"' de scapr-m{ iubegti..., sjap[-mi, tuia: ,,Finice, daie mi je1am iubit, cate care-te-am pe mine Omoari-mi si mor in rugine.'.. nenorobire..; fit qotulpentrutine...M-ai adusla moarte.-Pel1* .." (bo9ar(1)mi.omorinainori mi iubeqti aicil-Qtknge)... astizi,acum, 9ieutriiesc, scandalului, redeizbucnirea imprejufi luptat cu toate voi .- ori nu, gi afuncimor.,.dar nu voi si mor pine nu cu tine..." rtrrilegi am si lupt ! cu tine am si lupt din toateguterile, e,i.Eu sunrpenrruCiFvencu,baibarulmeueutoatevoturilelui tre,,b;, il "l.g lupti cu mine.'.Aide, cinelupti cu. In sfargii, buil st iie p.rir* Caqarr.ncu, !ata191cu [' cI mi iubegti tu, cate,ziceai lupti, zdrobegte-mi, Finiqi, Ferml este 9i cind afleca O tt*ti.nea dlrzenieil facepe Tipitescusdcede2e' tot de li centru,a obqinutsusqinerea prin 9l"t"j' candidatul Aeamiti Dandanache, !" Devi! Vom lupa contraoricui..'vom luptacontragu'iernului ,,fr t ;J sepoate scnsoarea ci nu a restrtult ii spune Pe catear ne ironic-incisivicind Dandanache folosigi alti dati' putea-o ^ falcu poligagifiind ameninqat dupi cea pierdutscrisoarea Aflarin mareimpas ii pretinde il dojene9te, il umile;te, iautn sprijinliZoe. Aceasta sificatl,Caqavencu : alegeri viitoarele in ajutor gi promite ii dar alesului, cinstea in manifestaqia ri.o"Ju.a pxi daci ai vrut si-mi faci riu qi n-1iputur...eu am si fiu tot buni ca 9i ffii"iii din urmi Cameri!" fii zeloi,aitanu-i cea mesei: oattl..n-.- Du-tesi ia locin capul ' Finalulfericiral'comediei ceva seimpaci Pentruci ii unegte --toqi adversarii in in evidenqi, scoate corupqi sunt ,"rt togi ir, politicS, prin doting"Ju parvenire
rf
t* t -' i,iJ in il Ins hrtat.. iI ffi'tri,*nT:ff ;trff - e;;"" t"u''"n "o"n

,,rrf]?i'ij:H:?ift,
rcel.li rtil rubtil aruziv, imoratitarea din viatapubricr giprivrtr.rcrsonajurcer mai
I | 217
4. a i se facefrici, a i sefaceo favoare,a sefaceluntre qipunte, ase facefoc, a i se face dor, a se face galben, a se face stipin, a se facedeEtept,a i se , , , facede duci, a i seface loc.
B.:l
unpersonaj dui'1{dcauror si-i,"tirr; -;r;;;il1;i;;;ffi;i;;;"u"r, a;;;iiJ'rpr"r"ror. ei I Apusdesoare deBarbu$tefinescu Delavrancea

Caracterizarea lui $tefdn cel Mare Pentru ,"rol"i-riacestui subiect, vezi
( lrncte rizatl direct gi indirect, mai alesprin relagiile ei cu toate celelalte naie, persozoer{mine
nume comun, relevi faptulcd, ea reprezinti o categorie so_
p'vrt cuingi_
Tesul Z, subiectulL
Subiectulal Il-lea A. l. ln texr, rnaiesteadverb g..*9i. emaiera gidinsul..) mai- substantiv: trrii i,"""rr;;t"-fi;.j lyT"lg fi"at1r.g.; e Vroia.si plece in Iralia in l"i ioi."-' o ln atelier, lalgi altl unelte fg dedulgherie, giun sL'mai. --'y' r ln uneleregiunificatul ' era "'qh
estedenumiirnai.
1.tntext,afiesteverbpredicativ.(,,maieragidinsul,.) (verb romineqtiqiuniversale' corrrori culturale La Muzeulde Lrtdsint exptuse auxiliar) Risiritulsoareluilamaregs1gimpresiondnt,(verbcopulativ) 'l * atribut pronorninal : doringa fiecdruia/ei/aceleia, doi copii. - atributadjectival: : copertele leclurii, genitival cdilii, plilcerea atribut substantival munte, substarrtival prepozigional: ciriri de atribut iubire cq de.a hotiriqea de-atunci, de,acolo, - atribut adverlial: casa p e nedrtePtdte sik, ivirea/aparijia, pleteleabia in' pentru citit/tnvdpat, nevoirdea Sti, - acributverbil ; Interesul cu ochii lucind. rnarind,, cdrangind,lebada 3. Ningeacu fulgi maril/, de rednai2/ cd, $untstelecdzdtoare,'l consecutivi' circumstaniiali P, - propoziqie subordonad r/dete infiora.2/ Privea at0tde intens, consecutiv{, , ' circumstanqiald spbordonati P2- propozigie 2/ $i de-afi sdmor t/" (Miorifa) ndzd'rdrtand ,,Qi1I blrsanL,l / De egti corrdiliona'le. circumsanliale Pr gi P, - propoziqiisubordonate ,De aorbipi1/ MI fac2/ ci n-aud.3/" (Mihai Erninescu) circumstanqiali condi$onaltr.i Pl - propozigie subordonati rl Nu gtiu 1/ cum s.aintimplat?/ de am nitat florile newdate, subiectiad. subord.onatd , P3- propozigie serbdri dleierareobiceiul1/de organizeazd Primiria Municipiului Bucureqti ?/ period,ice, thrguri de carte, nii, expozigii atributivi. subordonati P, - propoziqie de identitate pronumeluidemonstratio 4. Formele Sg. N-Ac M. acelagi
aceluiagi
acelat_l-.
r,rl i''ihi.if ix,H:i1:*l#:;-a
de indicativ, timpur imperfect, persoana a
'::;:
ira - subsrantiv: Triim tn ei r.hi_berilor. u.i esteverbul a pntealaformade indicativ, timpulprezenr, persoana ,-.1l,Hlrl a prr - substanriv: ln curresunr mulgi puide ragi. ln rext,lui este*r:::t_f,r:1it proclitic. (,firi voia luilici..) - pronume personar, persoana a III-a, numirur ,iril;rlli 2. nimeni- pronumenegativ. tut - arficolhotirit proclitic. ,u - conjuncgie.coordonrrori. copulativi. era - verbpredicauv, in zadar- iocugiune adverbiali de mod.
pl - adverb de mod. 3'
daurui cartea.
subordonati circumstangiari "cici ["'] mai rrebuie" - p.ropozigie de cauzd. re faci gi om ar rui rici" j "si oi*""itie subordonati subie*ivi. Dpenrruca si pogi sta la Moara-..r'orot., _ pr.;;;ir,i.;"#il;;ri circum_ stangialide scbp (finali).
G-D Pl. N-Ac
F. acenaqi aeeleiagi
acaleagi aceloraqi
acelorasi
n! l
l' ln calitatee pecare,o. ar, .sp-un bnicairor s6ruptc pcnrru medalia orimpic,r polJl"No;;' i;;"..cp tatr cxpediiii la unanim. 1.l1^.ll i.i
r. \,oregn suroru mele au optat pentru cursul di informadcl
c.
Subiectulal IIIlea
Pentru rezolvarea icestuisubiecr, veziresrul 1,subiectul al III-rea,itemurI 3_, Tipuri deproieaared.id.acticd Pentrurezolvareaacesrui subiect, vezirestul 2, subiectul al III-rea,itenrrrl r
romhne si tn cicra;t cui;i;uii,,aiiiitriiT|"'iI*rrrrtr" Penrru rezolvareaacesrui subiecg l "*rir*rrut r,,,iui.r*i"iiii_r.r, ite'rrrr 2. Tipuri d,e exercitii
1' P.rincipiulcontinuitdgii in realizarea obiectivelor-cad.ru ale studiului lirttl,tr literaturii
TESTUL22
Subiectul I I Alexandru Lipusneanul de Costache Negruzzi
Portretul realizat deautor secompleteaza cu descrierea aminunqit d,a aspectuhtt oestirnentar:.,,era.ir4lricate cu roatlpompa cuu.nite unrir"iiiJif* ursuroridedomn,, Principalul miiloc de earacterizirr riêifapt;;;i;;;;:;;;;r'rrut, ti*bo1ut p* sonajului, rel.dtiile doamnei Ruxanda cu ai.*rna* Llpugneanu, cu mirropolitul, cu bot:ft,-f,lqrri, Sp anciocAiSroici --'&"i i"* erizarea indirectd. r\oorelea originusare " comportamentali. seregise-gte in noblegea pe Lipugnearru ar fi vrut si-l iu6eascr, dac6 el-arfl-;;;;t;" simgire mai aleasi. Doamna Ruxand.r
stefan, destietoi.iii i.,i.oin motive p. litice, boiBrii ".,,,r,iiu,nIil;i;;il o hnreziseri ,,.;;;;Ti,,i;]it,;i;i;;in gtefa', rocul lui '.tiu,,*i ca, in cele dinurmi, Ruxanda sl de"inE, so{i;l-i Ad;d*iipuq".rnu, care_l bi peaeel ruise Jolde,
Caracterizare a doamnei Raxdnda ln nuvela istoriciAlexand.ru Ldpugneanul decostache Negruzzi, capodopcrl a literaturii romine,doamna Ruxandi.rr, u' personaj secundar, ierme' antiretic pcrr tt" personajului.principal, At":<^""a* iip;;;;;il" i:::ilt:_.1 rn realrzerea nersonajului, aurorulfolosegte ,oroitriirorea diread,portretullt zic (,Fingaga Ruianda"'^"r'ir"iii*"rlq. rard. carefrcuse si seduci vesrea tie sprefemeile romince)Eiportretal*iiit;-,"r^-rri::." q: ." floarea expurr argi$isoarelui, cenu hi-i.a ,-o urnbr."rci-, fiindci "";-i*"ru ,iii-r. rno"rrea radlui s?ru, "rb PetruRares, rrecerea,frarerui siu, Ili;s, i; ;;ii;.' ;;ir;-i.4il ceru ir,rr ii,r"idere" r frate, domnitorul
| ,.,, esteimpresionati de jalea, boieroaicelor dar qi de ameninqlrile ai ciror soqifuseseriucigi,de aceea incearcisi-l convingi pe Ltrpugneanu si inceteze omorurile amintindu-ici in jari gi la hotareestelinigte,el a dqvenitfoarteputernicqi temut,copiii le sunt strnitoqi qi frumogi,iar eail cinstegte gi-l iubegte ca o soqie supusiqi ci nu numaiprin consiruirea lui Dumnebisericilor va obgine iertarea zeupentnr faptelestrvirEite, reqcgix ci cu lnglduingi gi indurare.O tnfricogeazl, lui minioasi, mai alescI acesta, punemlna pe pumnaluldin cingitoainstinctiv, sXnu maiincerse lui politice,doamre.Degio avertizeazl sI intervind in treburile na Ruxanda1l infrunti, spunindu-i ctr vlduva unuia dintre cei ucigi de el a ameningat-o: cu omorurileEili doamnl", 1l roagl si inceteze ,,Ai sI dai samtr, vorbeqte de obsesia pe careo arevilzlnd imaginile boierilor singeroase, capetele ucigigintuitepe zidurile curgiidomneqti. ii promite ,,un Zimbind, Llpugneanu leacde frici", Trisiturile antitetice ospdalecelordoui personaje aparmaipregnantinscena palui,cind Lipugneanul din capetele boieii oferi leacul defrici promis:piramida rilor ucigi, aqezate dup[ rang. ,,Bunadoamni", cum o nurnegte naratorul, era qizvonurile din palat;serugaimpreunicu copiii,cind inspiimintati dezgomotele apare Lipugneanu careo ducein sala de ospil aritindu-i piramida.Yilzindgrozaigi va priveligte, doamna zdmbet diabolic, Lipugneanu Ruxanda legin{;cu icelagi femeie; loc arati disprequl pentruslibiciunea doamnei tot si busaler in se ,,femeia cure,easesperie". Gingaga, si-l oFiveasci miloasa va trebuisi accepte ;i bunadoamniRuxanda pentrusalvarea fiului lor gi pentrubineleMoldovei,a$a cum o sfltuiescceidoi boieri, Spancioc caresegrlTeofan, taciti a mitropolitului AiStroici,qi cu aprobarea qi strpregtrteasct begte si-i ofereiertarea fiul noului ungerea domnitor, minor al lui Lipugneanu. ',,Duioas4 gisili6 mai maml" trebuie si aleagi intre bilrbatgifiu, "Mahinalicegte paharul mult deboieri",doamna Ruxanda toarni otraviin lui Lipugneanu, dareste pentru cup-rinsl sivirgit, de remugciri picatul -ln inRuxanda rimlnc un chipluminos, un personaj literatura romini, doamna teresanL Cardcteriz4reav ornicullti Molo,c modelde nu-vell, Negruz2i, Capodoperi a crealiei lui Cosrache istorici, opera in a proliterarnAlexdndru apilrur literard,ca ilustrare Ldpugneanul a rcvista Dacia gramului in de rornantismului romlnese nunl4t Mihail Kogilniceanu ,,Introducqia"din nr. 1/1840. 'Dintre personajele partevorniculMoqoc, personaj ceface secundare al nuvelei gi de cdracterizat de citre aqtor lebruin istoriaMoldovei,Personajul este cid,irect gi mai alesindirea, prin fapte,atitudini,relaqiicu alte tre AlexandruLipugneanu gi prin limbaj. personaje i - Mogoc bsietipul boieruluitrdditor, intrigantgi lag,lncl din primul capitol(cu estecaracterizat indirect mottoul ,,DacIvoi nu mi vreqi,euvI vreu,..'i), personajul
FI
Vo.rnicul faccpartc- aliruriclcpostclnicul grin frptc |i limbaj, Vcvcrili,sptrtarul lptncloc0l)trolcl- dtn solta venitisi-lintimpinc pc Alcxandru la Tccucigi sr-i somunicc ctrlaranu--l vreadomn,Fermitatca lui tlpuqncanu, voinga lui de ficr d. *.1i redobindirronul,ii determinlpe boierisi-l arragiintr-qcursi, ,feruinau-t ,r,l rcllunlelr sprijinulo6rei ,_.]]:lf o6rei turcesti turcegti qii; s; s.e seincreadi increadi in eI. Cunos"ana"-i cunoi;il:iti";;dpi,; Ei bine. Lxnus h'prijinul in zilerele,d"piittr'" ir [iocoi l" toffin,
Caracterizareapersonajului colectizt(mulgimea)
unpo*rêr sugestiv-pi, maiales, luiMoqoc, .;r";;;;; d;il;il;;J,, i1,l-Li l:,1..c celorlrlli boieri i{-i c6qrige-bun;voin1a, r;dir". irui.rt "L,in;i;;;;t;Iitffi;,;;; u{ravulba", ,,Dartu, Moioace ?invechit
nii, *r rrrr aivindut f .urLru,L prer.,c$por, Despot, prE m-aivindut sl m-arvanout gipre prernlne, vel vlnde st mine, gipre pr. i;;;;, I'omsa; spung_ml ,drr:rn;,
f l r r n ndrrriu n X +X -X ', )^ t-,.^ -^ , I ^ ".i.,ilnd. - - - ^ i^r .^- f m-ag tr un n'ag de frunre, cind increde in tine ? Eu tjiert inse, c-ai indriz - -o .
nit r crcde cfliar mi vei putea ci 4u-l va ucide, fii"a"_i trl ii ii fegedu;egre lngela" buitor: ,,ca sdmi ugureiide bleitemurile nJrodului". cupromisiunea obginutd, Mogoc secomporri lingugitor . Sadsftrcut 9ilipsitdedemnitate, spredeosebire deceilalqi boieridin solie:,,sirutimina]aiemeni cinelui,carc, ln loc si mufce, lingemina care-lbate". (cu mottoul ,,capullui Moqoc al treilea vrem...,,), conflictuldintrc . In capitolul Moloc ai Lipugneanu pe de o parce, Moqoc gi mullimea d" 9i "r.tptli; "er. domni"r.rio, d3 .alta parte,.ating punctul culminant..La osprguiin care, iin porrrr,." ry torulul suntucigiceipatruzeci gapte de boieri, acesra il pe ia deopJrte Ei Motoc si, llltsflcut, ,,savureazi" spaima boierului. Cinic,il intreabidaci a ll.ut bineci a sclprt de acêgti_dugmani, slugarnic incercind si-giascundE groaza,,,silinai ipocrit, du'sea ride", darclinginindu-i dinqii, Jvlogoc rispunde ci elinsugi iniengionaie si-l rfltuiascipe vodi la aceasra, insr inqelepcirrrr." io-nului i-o i""r. in"i"r;.;Mtcum.Precizeazi+naratorul (caracterizare ;rvul gurtezan", directd),incearci sI cigtibunivoinqa lui Llpugneanul, neEriind cesoartiil asteapte. te asdel Alarmati de zvonuriinfrico$itoare, mulgimea vine agitetiri".urt." domneastrimite armagul.ca sd afle ce.v.re.a mulgiriea. Dupi un momenrdc l-lpuln:anu 1|: uluire,mulgimea, glas", cere cap_ul lui.M9!o.-, cel caie-oasuprea gi-o "intr-u.n jecmlnea. Incercind-si-gi viaqa, salveze Moqocdevinelag,se lamenteazd., ,pd"cd,tosuldemine",promiresi construiasci o biserici, sr seroaleNisciro"r.i a.'b"-nezeugi si posreasci pini la sfirgitulzilelor.Sestridu-iegte si-l induplece pe voievod argumentind ci este mareboier,iar ceicare-i cercapul suntpro$ti. Dezgustat, Lipugneanu il trimite la moarre, rosrindo replicrrimasi celebri:',,progti, da mulqi". Dispregul vqievodului esre total,,,nuremaibocicao muiere ! Fii romf,n verde !,. -_ vreasi cngtige timp gi bunivoinqi, motivind nu ci esre pregitit sufletegre. *p: t1 te maispovedegti ? ce-ai si spuiduhovnicului ? ci egtiun tajha,pi ur, .,in"9. zltor? o gtie.toati Moldova. Haide I de-l luaqi-l daqi norodului, qi-i ipuneqi ci frl3 rcestfel plite;te Alexandru vodi celorce pradl,gara,,. direqti a personajului si realizeezi qi prin aprecierile narahru- Caracterizarea lui.t,,ticditulboipr rdcnea cft putea"ldusmulqumii ,,rnii mult mort decer;iu;, ,;; cdlowlboier,.,"este lingatdelceasta, care-lovaqioneazi pe voievod, realizare",p.tronil.lor principal. ,ecuodrre, individuale 9i $i a personajului ,ln colectiv, Costache Negruzzi gi.ademenstrat mliestria ."r. ii aiigur; ,ol artisticr "" importantln istorialircraturii romine.
ci:un artistic careacqioneazd Personaiulcolectiareprezirrti oamenitransfiguragi sp.ecifice' grup unitar, cu manifestirigi ps.ihologie ,. . --^._y ' bortn.h. Negruzzi erte tcriitorullate introduce ^ in literatura romAni_persona capitolulal III-lea.(cu tirgoveqii)careapare,-in id J..ti" tin n'uveli: mulgimea, ca curreavoievodali, urmarea zvonurilor ;",r."i ,,Capullui Mogocur.rrr...";,"1" ciudate' ci - acolo se pett'ecevenimente dgfinitoriu al acestuitip de personaj(caN"r"ror^.tl surprinde conTportarnentul trimis de Lipugneanu ce vor' oarnenrr arma;ul ructerizareindirectd).lntre6aqi de Ia a;eagtePta gura ciscati. Ea nuose cu r;mase clif; uluiqii,,Prosrimea ;;;a;; a se.strlnIncepu vrea. ce venit a ce pentru gtie fira si Venise intreiare. menea 9i a Striga-"" sfirEit,.incepuri gein cere, ceteqi a seintrebaunii pe ilqii ce si ceari._In de povarablrurtlor, de,eturnle sejeluiegte din uimire, mulqimea Revenindu-gi conboier, toqi cei prezenqi .ornir" J"lrorrricul Motoc. Odatlrostit numeleacestui glas un ficurd se estedupmanullor comun gi-atuncitoate glasurile stati ci acesta si acelslasstriga:,,Capullui Moqocvrem!'
'' i'"i3r"i it;:;; ;;i.;;d;;;
dispreq neascunzinduli proeti, ;tli".ide ci sunr
de forqamulgimii:."Proqti,.da.mulit si ura fali de multime.Voievodul estecongtient boter crzu inspiimintitoalg,,,,Jicilosul devine Forqadezlinquitl a mulqimii agitate Sintlqby.."t"' il fecu clipeali intru o care capete, ,nrrli. in Ur"q.t" idrei acestei "u persona caractflstlco trisiturd consemneazi capete" multe cu ma ,,idrei acestei infa$9,atcy-t,al.t, iui"i ..t.lriv - forqa distiuctivi. Scriitorul a intuit.gi a haotlcala ulcomportamentulpersonajuluicolectiv caretrecegradat de la.agttaUe sale ci.faptele. n.'ig"." la cruzime.iip.,er,.rr',., bi'nuise ;;;:;1;;;;;f;i'i;i;'*ii", promises ii acea de de ,,un qapisplgitor", ;;;;*i;;Jii-"" ;i civa'avea"neuoie de ,,blestemur lui M"ofoccI nu va pieri de sabiasa,fiindu-i trebuitor si-l uqureze norodului" (capiiolul I). le -- ^M;i;t;;i.r,'nJUt.""" l."duc. personajulcolectiv in literaturi - qiranii rlsculaqi(in romanul Rd.scoala).
Subiectul al IIJea A. (repetat depari.rori in text)' de mod,de negaqie 1, riu - adverb de tirnP. adverb niciodatd de mod. pl - adverb 'rnereu de mod de continuitate. "drr".t de mod. adverbiali - locuqiune de-agata de timP. astdzi- adverb o datd). de loc (repetat aici - adverb predicativ. Doa.te - adverb 'mkne* adverb o dati). de timp (repetat (repetat o dati). de timp astdzi- adverb mod. de adverb tof de timP. poimhne- adverb
II
cir - rdverbdc mod. mai - rdvcrbde mod. 2, trebuie verbal. - predicat sdfii om - predicat nominal. pi - advcrbde modfdrd sintaaicd. funcpie tr - subiect. Ano - substantiv propriu in cazul vocativ, sintacticd. fdrd funcaie l' ,,str mr bucurde ziuade.asrizi"- propoziqie subordonati atributivi. gindurilemele sunrdegarre.. { "cl - propozigii subordonate subiective. ,cl iiua demiine aresI fietot b,-'*7 ,,cit vom staaici" - propoziliesubordonati circurnstanqiali de timp. 1, a supdra vs. a bucura, a mulqumi. tignd (tihnd) vs. agitaqie, ,,eiinigte, frirnintare, ingrijorare,teami. a pierdevs.a cigtiga, a reglsi. a setemevs.a spera, a avea incredere. B. l, Voi in text este verb auxiliar. (,, o voi pierde..) Am discutat cu zoiproiecrur Je modernizarei oragurui. (pronume personal, persoana a II-a, numirul plural) El ao,ttd'mr convinga deiunere sare intenqii. (verbpredicativ - ,,adori..) 2, A rdrnas incintat de frumusegea gi silbiticia peisajului monran. (verbcopulativ) Fiind bolnav, a rdrnas acasi.(verbpredicativ) !, Forrnele pronurtelui d.e tntdire
Persoana I Persoana a II-a Persoana a III-a
| 229
c.
1. Escaladarea Everestuluia fost o bucurie totali pe caream triit-o din plin. unei mari personalitiqipolitice. 2, Noul alessuccedi la pregedinqie 3. OdatI ce s-a oferit sd organizezeexcursia,niciun pretext nu-l indreptigea si , se eschiveze ,
Subiectulal IIIJea
I 'l
'7.Metodeeficiente comunicdrii de tnsugire a elementelor de construclia veziTestul8, subiecrul al III-lea,itemul L acestui subiect, Pentrurezolvarea :), 2. Conceptul de cuniculwm ,Pentru al III-lea;itemul2. rezolvarea acestui subiect; veziTesrul2, subiecrul
: ' : 3. Caraaeristicile jocului didaaic in tnodpdmhntulprirnar In inviqiminrul prirnar jocul didacdc capiti pondere aparte at$t datoriti parti. lariti$lor de virsti ale gcolarilor,cit,si datoriti specificuluiprocesului instruc. v gi al disciplinei limba gi literatura romini. sirnulatl prin carecopilul.invafi jucinJocul.didacticesteo metodi de acqiune participant activ; igi satisfaintelectual necongtientizdnd efortul , 9.ifizic, este, rnotivatia rnotivaqia roie de joc; ioc. de relaxare, relaxaresi de cunoagtere. cunoastere. Iocul didactic creeazd, creeazd, nevoie dar gi Jocul didactic citit"scriir, conferi atractivitate activitigii de inviqare, facrlheazl,irtsugirea Prin joc didactic se dezvolti g6ndii gi dezvoltareacapacitigiide comunicare. memoria,limbajul, gi de cooperare, aten{ia, cu operaliileei, spiritul de observaqie ginaqia, voinqa.ln jocul didacticseformeazi trislturi de caracter:stipinirea de ribdarespectulpenttu coechipiergi pentru adver$ar, , spiritul de competiqie, spiritul critic gi autocritic (micar incipient). corectitudinea, Jocul didactic trebuie integrat organic in structura lecqiei;se desfegoariori de monotoniei, mai mari sausesimte instalarea e ori sesoliciti eforturi intelectuale elevilor, sl dinamizezelecgia" si ofere rela. avind menireasi captezeatengia sl-gi dezvolte deprinderi si-i determinepe copii si-gi insugeasci cunogtinge, ri a congtientizadificultatea,efortul psihomotor ln inviqdmintul primar se pot rcaliia mai multe tipuri de jqcuri. o Jocuri senzoriale(viz'ual-nrotorii,tactile,auditive),de exemplu,pina:uz /vitz/pi" piit copiii trebuie si recunoascianumite obiectesau aspecte ale naturii, sI le ale acerealizeze analiza gi fonetici, si spuni'irtsugiri si sinteza .denumeasci, joc poate de rhiglor si forrnuleze'ptopozilii. acesta corttiriua cu obiecte, Jocul , i:' careprin carese redau anurniternigciri riunice ale unor fenomeneale naturii, ale unor animale,insoqitede onomatopeecaracteristice. o .Jocurid.eobserttaiea naturii, ca pregitire pentru activitbgide cbmunicare orali se h,9i sctisi (compdneri descriptive9.a.).Intr-un anumit fnoment al lecgiei ^priveasce pe i.r"arira !i si spuni ce aspecte tle naturii obser' cerecopiilor si , vi, si descrieaceleaspecte. . Jocar|d.e dezooharea oorbirii, prin intermediul cirora se reilizeazl'ortoepia copiilor, de exemplu: Jocul sunetelor,Jocul silabelar,Jocul cuoirttelor etc.; se
t;rr*,
;:i'o'" '' "

,
'
4. Au venit doi dintre concurengi. (numeral cardinalcu funcqiasintactici de su_ biect) Al cincileadin rindul din fagi a fosr un sportiv faimos. (numeral ordinal cu funcjia sintactici de subiectj
il| l
I zz
IJrindez.v'lttr deprinderilc partidului", dc co.municarc, Eiprictcnulsir"r o ccr intcrcsclc rrcpildi j.curilc:spune tridarca,,,claca Ijarfuridiaclmitc cit maimult, u. concepqrc o are ointecareconlinsnnetul,../silaba/ Farfuridi ! noi" care aratdacpiuni/insisiri , ,,D^, cel puqins-o gtirn9i etc., sd cred,t,rl ,o*,."rc' completeazi mai muhecuaintecu silaba/silabere..., cu strabuniinoqtri' cu Mihai compleieazi,iriiirt)propozipia !, I r t si mai ,,nobild" ,,De "ce.a .l-' toti"""'" "- "pt'"t lntreb,tn rdspunzi!etc. tredatorl"' pe dar urisc brauul ;i $tefancel Mare: iubesctrd'dare.a, . la centru pentru a anunqa po,,desfigura jocuri. oralecu inrebdri,de tipul : CineStir,,t; Farfuridi si Brinzovenescuvor si trimiti o scrisoare P.,^.l,rT:"""j f " ,!!!,,,,?!!f^r^punde tare" si nu are mairyele cijtigd!,Jocuri_ghicitori,Joturi decrea1ir.,1,,, trf;;; C"nqinutul J.f.r,"i ii p"re amicului BrAnzovenescu ',Prea curtdero, ln care copru trebuie ,Jrebuie saai curai' si-;i compuni iiina"ttnni s-o semneze: rolul gisi-l interpreteze ;J;F;rd;ai cir rrror curaiuls-o semneze. ln acesi joc tip de suntanrrinai.ririil"lrr. g}"iîr.", ,r, trebuies-o iscileqti:o dlm anonimi' ." ;,o1vi1qlto1. gesriculaqia, imaginaqia, afectivitatea. -*,,,, se p"ot a.rragu." -ir,.! BRANZOVENESCU: Aga da, o iscilesc! llT_ol/l! Timica, ;,,.,,,i RE or ter ul tn acpi une,p r ezenpik de s ch i d e i e a T ir gu, l ui/' t:x1,,, FARFURIDI:Oiscilim:Maimulqimembriaipartidului"' :.-....:,-p^t::i1 ztgrct de carte/a Muzeului... g.a., in carese arrr.erneazdrolurile.ro.f,itor-rr.1,,1 BRANZOvENESCU: Da, daci ne cunoaqte slova la telegraf? tiltor,seexerseazi deprinderea de cotnunicare orali, FARFURIDI: Punem pe altcinevas-o scrie"' t Jocuti didactice avocaqi' desiionirnie,antonimie, de meserie omonime (fitrit asefolosi acesre c:()' i"."h";;,;;"rii^ iif"qir"ea celordoi politicieni, Esteevidente cepte operaqio.nale) desprind se prin careseimbogiqegre, se aciivizeazdgise prostr?. si incultura lui Farfuridi dezvolti v,, de a gindi, incoerenla, ^9i Incapacitatea cabularul elevilor. pe cineva,la zecefix mi duc in si-ntilnesc n-am am ,.fri"i, ,,Eu, J;;;;J. il; oJocuri-concurs in caredominanre esteinterrelagionarea tr^".rrt.fix mr duc la tribunal"' qi pardcipangilor. Ace,rr ,r-'| itrltiii"ro ti doisprezece eu, rirg...", tip.de activitate trebuiesi.creeze "$i atmosfera/co"aigiit" .oi"p.,igii srirrru. Discursul esteincoe"* mai alesdin celebrullao Jit."tt de la inirunirea electorali' "'""i Acestei9c11isefinalizeazi cu stab-ilire";;;.1";Girlri^9i auditoriului din mijlocul ciruia seaude ;,, ll,.-':: intrerupt de rumoarea9i de enervarea rent, "'uno, urmi nu trebuiesi fie inhibaqi, ci inc*urajaqi si particrl,e s1-9iexpunl propriile idei politice' Epuill?J':,i|.ill$]ra.d1n qi vocealui Nae dffi;ner.ab$i.tgr la alteintreceri gi-si fie cigtigitori.Recompense 9r irebuieseprimeasci fic,i* incearc; te dit.ut" proble'tta revizuirii Con;;l;l;;r;ruperi, in funclie si rosteasci de participare, de performanqele "r.raa'J,'frrfuridi inecindu-se, reu$e$te realizatc. o.1.,.1*n.d"r $i.fe,1en9iat, ;ilti"i 9i " i"gii "i;;;;.;i.. intrerup6ndu-se' r'rlclenla dtdacuc este bea, condigionati roculul se deconstientizarea asndat, siruaqiei sterge, deinvilrrre, p.or,i" eiincitura: ,,(Foarte ;;;ffidi;;;"41..;;;]il;;;; ora' sacadelor taaul mi'na cw a urntdrit iar seyergeSis4u loni't irr".iknonoi, 'iorlrr' rased'e condwse tn aplawze funl, nr:ry"riill.--nioro otr'lul; ;i .Brk'nzottenescu; ; awde. rnai se abia TESTUL de 23 n grrpi,;i'ht e;;.;;;rr,, ctoioirkliri Trabanache te ;i skshituri voie! Termininda," *"ti; )prind.ere:)Daqi-mi Dwpdces-amai (in ypyemd' mea' "pili"ig?;;lrl,, opinia Subiectul I ti! mai am doui vorbede zis.lzgo*ot,l-i'oce)'Iatir'dar revizuiasci, se si ori voie' ireri ,, iU"rrao ,o'ir-t*i;*1',) df doui una,daqi-mi dar atrnci primesc! primesc! dar si rr.rr. r.hi-be nimic; ori sI nu serevizuiasci, dilemi aceasti Din esengiale... in punctele... ii," ,.rrr-u.";;i ;;;.io, 9i anume subliniazi scenice Am zis!..Dupacumsepo,t. ob,.,va,indicapiile nu puteliieEi... TotuqiFarfuridimai areputei""I'r*irrr." inr.t""r.r"ieg .i,tru*fn a',rorbitorului' Cnracterizdrea personaj nlni TacheFarfaridi ideileliberain timpul discursului 9i sI comenteze reasi-l intrerupi pe caqavencu avocar, membru almaimultorcomirete gicomiqii, confuz'Chiarif acuzide corupqie:. esre tipulp. e*puse le aleacestuia, ,,",}:-li.l?dTldi, utlclanulur rncult,coruptgi prost. ! onest d-m?Pe d-tale cu moTturile : Iascutegte-mi DI (izbucnind,) ,,FARFURI pedeo pard!ryc1, garayte.!.iat prin indicapii scenice gi regizorale p. a. ,r,iparrechiverniseala_confraqilor, dr;;;;; R;;;r"i c;;;;;l;, __,_n:1t_:Tjll Eiind.irctr "t1." relaqii pnn tapte'atrtudini, cu celelalte !'.'Urli tirgul,d.omnule""' personaje, la buzunar opiniaalto, pirsonajedesprc cl, pedealti p"rt. t.q.hirea Iatoarta, te * opoziqie prin limbaj9i nume. toastindin cinstea de pahar un eampanie, F"'i'iiai ffil;l;i;i;;;;til, 'iJ'â di" gruparea guvernamenrali, esre prerendent la deputigie. Er gticc,r _--If: l1l: lui AgamiqlDandanache. 'neneazal-ta secompune din ,,madam Trahanache, dumneata prin prezen:areafaptelor, [Tipirescu], lTttdYl caracterizarrîriilr'rraa personajului " l.::"ili!: rra'nor gi ai noqri". Observindvizitelelui ZahariaTrahanache, a cianeiJoi;icapi salegiarelaliilorcualtepersonaje,colegide.p.artidgiadverl"l:'.comPl a poliiaiuluiGhigi Pristanda gindirii sale' la NaeCagavencu, platitudinea setemede rddare.Incerciriledc-r Numelef'"'rf.,tidi suger.eazd limbajulgi numele limuri chestiunea Brincu TipitescugiTrahanach" Iordache cu "c"r*ir. n"-r ,nrirra.,J" *..u ," t oreia;r.,l de.piietenia personalitar." pusi in evidenqX 9i l,rl F"rfrrridieste trimiti o depegi la cenru. lag,incult' personalitate, gt.rr, d. iiptit .., ."."'"jJi;t;;;;;Gl,r. zovenescu,
inolprtrit, Iordrche ur:li::.r.scu comprcrcaza personaritstea ruiFarftrridi, ?inuan pr.eltrtrrturilc,gi numere BrinzovenerJ, 0..,"i,.,'u,r;;;i;;;;;;nomicr, sugercazil rulltrtee intelectualr; neface rEn. r-inr-iiot"xprcsra: ,,nuface nicio brinzi... ee.nctcrizareapersonalului Zabaria Trabanach e zrhariaTrahanache, ,prezidentul comiteturuipermanenr, comireruluielectrr rl, eornitetului $colar,'c-Jmit:!,iir1i;#i'ui comitetesi comirii.., prc cum ireazfrutorulpepagina "t "tro, r,p"r;Jiiu.irn,.,r.r; de prezentari ap"tronrj"ior,;{; .,reisrt,
ilriilT;tji:.:ii;.n'r,
desiincet in reacqii, ara cum relevi ticulsiuverbal pu_ ,,ai
Personajuleste caracterizat direct,prinindicapii.sceniceregizorare: si he e mi$at" gi ipi exorimi pd,reread"rpr. ,,Trahana_ corupqia-societi.gii, 4lacid. (calm, bla_ n)' clnd li vorbestetuirip;i"r.uil;;;;;r;r o1r.r,, ,,innuntot:,,"),o-bio stdphnindu_5t tdignerea", ,,biruitdi" ,;;;;;;)i i)L"i)-;"d.iglare*, ,,si mai--indignat, : ,,Ai pu_ nticl rrbdare"' zic: Denrrumine si ui. .irr*" sr binuiascipe ori pe amiJoiqica, ul Flnicl toruna.... Êu' om cu care nu rriiescde ieri, de aLhlieri, rriiesc de opt ll' o jumltate de an dupi ce m-am irrr.rr"t doua oari..De opr ani triim impreuI cr f*gii, 9i niciun rninrtrr-;-.*rtr il;;ul" isra micar ard.,cariu..,.. ,
scot in {uledilrili ri:,ff:tl*,;fiI'i.?,Y'11' "'ui,,s.-r'.,*;r. "..",i{rnlici i.i.i'itaiJ.;i;;'J-fl%",,|H:?i;il,"i.T:l?'ft

^dJr. lui,giefan fi prietenul Ttpr;;; ir,r.r.rulperso'aiir :^?-no' determini si inprietenie,. aceasti. convieg"ir. a. ofi;;i.'fi"*;, :!:,1f ::.i.'rt i.' ,,.fir."rci pare vrtrtea rf sa;vrzindrrrTo.,11." ruiripiiescucetrizoe,o.or,riJ*i pr"rirg*l5, i" himbareabilitarea dea,descop"ri o poriie farsificati deNaecaravencu.
iux.#g,r"''J1,:x3fi
Depiimoral,Trahanach. .orrdr-.ri .o i'dtgrr"r" corupqia personajul societigii. ftec intrarea in sceniprirr.rr*et*"i-.".r.g: ce corupti ,,A! soqietate!... Nu ti e morat, nu maisuntpringip;;;;;;"i-i.,'i#r*;;iiJ"r*resul... Bine :cfiu'meudela facurtai.rtitl;i.rilr,;;;;;*, vezi,t6"ndr,tinir, dar copt,serios irtl zice:<Tatigo, ;;. c.oryntie o ,or;.," te f^repringi9;, "na" "" " fl, ve sI zici citnu le are! ,, Auzi " irrf"lrri"...-, -o;;i;, a_r, *iqJ;", Pnn caracterizare Aair^"-rr;, t^1lr;:,:.";;.-rramenrul, relafile cu celelalte per_ trje, limbaiul,numele, sepun i., euid"nqeirisirurile ;r,ai";j.rhiranrealepersopriereni.;r;; l;il; ." ripur"..,r, Trah"r,a"he .:I: ldmitind esteimoral, da, rdamnr corupgia sociell11-in careesre sdrpâl yt;rji ii*i";.,r ;;lrt*. relevd inrura.: pronungigreEit numeroase c.rrrinte,',,soqi.rir.[, ,pri;6;;;.., ,,enreresul.., rrp'mareasaaparcacofonii, nonsensuri ,."., ti.uri ,ri.b"i.1 ,"i puginrici rdb_ e", ,,sIn-ampitte deJoigica... "r" cu Farfuridlii,nra"ro-oenescu, care-r suspe cteazd.pe Tipitescu deridare in farcr ,,nifilistului"decagavencu, ," .o''porid autorita.,ii I va"bo"fi "a,'orr.rt.azd: ,,ce sun_
122 pcnvotim Noi Comitcrului pentru statuialui Traian,ai Comiquluiagricol9i eqctera' tru candidatulpe care-l Punepe tapet partidul intreg...pentru ci de la partidul intreg atirni binile qerii Eide la binele girii atirni binele nostru"'" irahanache prezideazirintrunirea electorald9i cu greu pilste1ztr ordinea, amincu tindu-le ci,,Sunt cestiuni importante la ordinea zilii", adresindu-seasistenqei apelative.orrr"r" meritelor lo'r: ,,stimabili! onorabili !", apoi ,,rwgdtor", .,,foarte.afaf,ir' , ,1oorr, dulce" incearci si-l dererminepe Farfurid"iii.-gi incheiediscursul' La semnalulstabilit de Tipitescu gi dat de poliqaiulGhiqi Pristanda,Trahanaceeace va deDandanache, numelecandidarului-surpiizl,Agamgr_nn9n cheanunqe tridare, Trahanachetiposteazl'vehement: clangabeiaia. Acuzatde Caqavenctr,de din qiqini...Eu falsificator?Pe mine, ! Mi scogi siimabile ribdare, ai puqindci "Rpti, inir-o adunarepublici, si mr faci vie s[ venerabil, orn p" ;#rp;;.';r"bil, -ine, Un plastografpatentat!" (Cu energie:) cine? mare) . cine'?'(rumoare falsiiicator.. alegerilor:,,D-ta siguranqa despre mindrie cu vorbegte ii Lui Agamiqi Dandanache tari, stimabisuntem incape... nu noi opoziqie la n-ai niciJ grijl, rnergemla sigur, stimabile"' ai, o si stimabile^"... ,,unanimitaie 1e... tari... fru o sa aimaioritaie, 4ltincit grupareaguvernamentalis; aga gerilesunt bine organizateEi supravegheate, obqini victorie siguri. luiAgamiqi gantajullui ii povestegte cu naivitate,iesigur, sirnulari,Trahanache amicul siu citre prefectului, a amor de o scrisoare Caqiu.rr., care apla'stografiat accepti urlCaqavencu, de condusi in cinsteaalesului, Zoe. Torugi la matrifestaiia Ttahaprezident, nostru imparqialului ;1" ;";;;i": .ln sdnitatla venerabilului9i prefectul. siu,,Finici, prietenului sinitatea nache'. El insugi toasteazdin -Prenumele estealti *odaiit"te indirectdde caracterizare. N"-.t"p"rro"rj"lui verbal ,,ai de ticul accentuati Zahariasugireazi zahariseala,imbitrinirea, trisituri aceeaqi subliniazi gi sens, puqinticeribdare". Numele frahanache,prin sonoritate trlsituri. ului Agamigd'D andanache Caracterizareap ersonaj politicianului coAgamemnonDandanache, ,,vechiluptltor de la 48", este_tipul ceeace creTrahanache, de Tipitescu pe rupqienil, ramolit, incapabilsi-l distinge eazdmereusituaqiipenibil-comice. ;i regizorale ;i indirect P.rrorrrjrrl esi. iorocterizat direa, prin indicapii scenice personajedespreel' altor opinia personaje, prin fapte, atirudini, relagiicu celelalte prin limbaj gi nume. ' peltic gi sisiit", are ticuri verbale,.,,puicusoruAgamiqnDandanache,,vorbegte 1",,r.t,rro*Ie", povestegi.irr"o"r.* cum erasi rimini firi colegiu,el care-s,iafirnu merdza"' politice: ,,Cum iqi spui, si nu m-aleg,pu.ictmorule, mari rn'ase lupla,lupri;i d;-i,;i da-i qi lupta"' 9i eu mi-nqeEu, familia-erii" d" la patruzsopt... si acumasd iemii pe iinafaia. .. fdrd coledzi!.'. ;i cit p-aqi,neicusorule, legl tocmai-.", nu m-aleg,,." . . a obqinutsusqinerea ironia Zoei Ei relateazdcum Dandinache nu inqelege 9a.ndi; un coledzi,ori mi-nqeledzi, ,,Gisegte-mi, daturii, folosind g".rajnl,""" gi Cagavencu: ea la Rdzboiul..." dau scrisoar
Zavragii ?nu... .11?::,'u, cauzaei ?nu..... $:;: ;:il'i nu-. Itmrnte$te -i.'os calirarea de.,1na{ poriticieni:
,,D-voastri, ,ali.a ,""tem cedgeni, lnule,sunrem onorabili... Ivti ;i;;;;i ffi sunrem "ui, stilpii prr..ii, proprietari, nbriiComitetului permanent, aiComireruLi ;i;;;;r;i, ;ft#;r"tui ai scolar,
r|
crrfl$xrrrcritc,,,irr Prrliticirrrr tr: ^.,,,1,'ar, crt t'rtc prrticlclc, rrrtl..irrrparlial...; ca rurrri ;;, Putc a adrrrirc.si 'u;;::t:l.l''il"''clt.' '::'::iit;.'.':l-'.:]tlttttt.scrisoarca t at Z.ei: ,,ourrrr. pnrr., gi-i spuncrri .oni;;;.;
I zze
nu din prima sccnl csteincultura.Pristanda A doua trisituri caresc dcsprindc Limbajul sensul' nu-i cunoagte nttqa corect, tt.t-l illclcgc cuvintul ,,vampir", Ptot se distingeprin incorectitudine' personajului cu Mai in glumi, mai in-serios,Tipitescu verifici cinsteapoliqaiuluiin afacerea la ordine: il aduce justifice prefectul pini ce hoqia l\..rt, incearci si-gi steagurile. apoi nu mi orbi de la obraz". Ghiqi aplicl sfatul inqelept-alsoliej sale, ,,Gh"iqi... poliqai'..$i conu plingindu-se ci misiuneade poligaiestegrea:,,Greamisiemisia de_ bietei neveste, Tot vorba mai stausi-mi numeresteagurile... Fmiie cu coanaJoiqica la ;l flimind... " nu crede situlul zice:,, Ghigi, Gfiige,pupi-l in bot gi-i papi tot, ci coana.Joigica, foncgie, foncgia Zic: curat! De-o pildi,-conul Finici: mogia mogie, babachii". (luhndu-Si seama) cu banii lui Trahanache... trai^neneaci, coanaJoiqica: dupi buget mici". Dar eu, unde ? fameliemare, renumeragie Pristandaii rapofteazilui Tipitescu ce e a{lat spionindu-i adversariipolitici, exeii perchezigioneazl_casa cuti ordinul abuiiv al prefectului: il aresteazipe Caqavencu, Cind pentru a gisi scriso"r* ,,4- p,tt mina pe d. Caqavencu... "o-p.omiqltoare: umflaq striga cit putea: * Protestezin numele Constitubeieqiide l-a "r-rrfi, "qiei! Asta e violaie de domiciliu t." 7ii:. Curat violare de domiciliu ! da umflaqi-l! ' M-am intors cu birja acasi.lael, $i l-au umflat. L-am rurnat la hirdeul lui Petrache. soamdestupat-urloaiele am ridicat dugumelele, am ciutat prin toate colqigoarele, la intors M-am scrisoare' de dau sI putinqi peste zidului: cripiturile ,"obi, bii, am I,-am cd" am ameninqat g_i nu e. nu e tot: buzunaie, prin scotocit l-am poliqie, Peste nu.spunedepo..ttril de la conul dnice si-l chinuiesccaPe hoqii de cai". degeaba: nu-i, aici nu e..'" acasl nu o gisesc; caut O iat ,ru-"i gi numai coanii Joigichii. ;i aleprefecpe incilcindu-le chiar ordinele ,l-i Zoeilconvinge pe Ghile """.nt. din formati qii ta"..., la familia ,,unspreqii daci la tine, mlui, cu ,,Daci "rg.r-.itnl zecesuflete", vreasi-i cigtigebunivoingacerindu-i iertere;i motivindu-gi Lui Nae Caqavencu Nicule, poftiqi...(umilit) Eizl,tn,lipa.tmisiei: ,[...] cocoane fapteleprin obiigaqiile si.fim scrofulo;i la dato.riemisiei mele,care ordond,(serios) dorr"qi,itt consid"eraqia fie - trebuie si-l ridici ? si-qi D-voastri gtiqimai bine ca mine...agae poliqaiul:tati rog si pardonaqi". mi il ridici! n-ai ce-i face: e misie.De aia(foarterwgdtor) Din slugirnicie qi interesatsi obqini bunivoingalui Capvencu, Prismndail asiam eu in sufletul meu' a ca Evanchelia,cd,,altele guri ci citJqte gazetaluitotdeaun dupl buget mici'."' $i chiar il adi"r. d" ! ,r-"i ..li face: fameliemare,renumeraqie arunchndprirtiri furi;e de admirl: ,,Marepigicher! Strajnicprefectar fi dstal(I ese . miraqiecdtre Capaaencu)' la datorie,poligaiulestecel caredA semnalul9i conducediscretinciPermanenr zot I : ,,ConeZahatio, d5.-i ii spune Lui Trahanache la intrunirea electorald. ierareade ordinul lui conul Flnici.'. Trebuie si-l lucrlm pe onorabilul, pe d. Nae Cagavencu; candidatul proclami d-ta ori, trei de oiiugi cind 9i iegi pe portiq;..' qi la uqi, Sunt pe urmi-i treabamea..." ' pe.Calavencul.aZoe. e Pristandail minte pe Tipitescu pentru a-l putea ad-u9e de cigtigat: ,,Am minare astfel gtiind ci fapte, t..tt.l consecitrqje suporte dispussi qit...nu-i adevirat ci-l cheami minigtrii. $tiu ci o si mi ocirasci, o si mi bati ci
a", eun ,'.,1[i;';;ii:i:TL$J:ttffi;;i., ,,E,;,,,pi,, om onesr.., asa cu,,,

recunoasteci ar fi fost r tr: de pc a' agrn,ige Dil;:;"._1"."'p"nr*'.in.-j,..;ri. preferat catavc' "gi I 'rlcg lrfrFteirnca deatirea pi a fcmeiipecare ;"U"r..vremc Uld.:ilgrr,"*ii""r", urrtc cari, si te vezi " rd,zbu. si-ti cerierrare ci gi-am ''rr' pe neicusorur, nrêfe.rit pe puicusorur Dan_ llllr'tlll ttlon.log, Tipitescu insu$i
rraui ,,"r,.,i. sirac asa ;;ffi#:.1:"fi-:J:1il.iil pr",,;, r ;;n;i;:;i,p;;".
s1, retrc,scr, i.",r; ii;;;;il, ilil,H.ll::,lf illil1,,,",.,,
:tl r..":inT:*il;;;;. ilI;;"'-: ij.';t# ".";, ;, ljifi:#ra

i.i,Tlllt;';Ti"tff;**'
.,.-1'il1*iichc gi Zocc ,,agicati..: "ai ""1r, rin.ul n; r";i,;-o;.:r"iru" d. Agamiti, carc pisrreazd'l'i-,*..r.'. repetd mereu ci esre amegit;i obosit deciritorie, dareresre, mai
c" t..b.,i" rni".aor,"rr,rr caraven-
i:Ti:H:{ffi il:H,i' "t'i

,,PRIsTANod i o"
:*?i:i?,'";''iii*i:**i;:*rviff *',iii:illtaiiffi :; *[]ri]ff

comice : :'1*e su gisangele poporului r... a.1""i... - "]"]]' "::i":: irp^rEi &1 ffi l?"eata an cteeazd situagii
PRISTANDA : Curat murdar !..
Cdracterizdrea personajului Ghitd pristanda Ghiqi Pristanda este.tipurpoligaiurui.servil . ,,scrofuros radatorie.., tlc circ ori partidur prezenr ori (adici ,,m"dam t;;h;"".h;;;."*;#i" .onr Finicd..) executidocil ordiner.n'"; 9i i[;:]'t"' a"., ,."rt"" ,r,.,, ",".'r.;;;;il;.ii". Personajul este caracterizat direct prinindicapiire s.cenice indire ct: fapte,adtudi"i,r"l"gii;; si regizoraregi mai ares rfrJp..l.""ie, Iimbaj,.,rr_"., Ghiqipristandaapare.ru". iffi-it..ru , p,*"i, i'r,;;;.., rezcmar maispreugi, sti in sabie, Ia ordinere;;f;;ffi:sr.r* rior,.rJÊi;;;obi reacqiire -,i pre_ If i'"ir"
afosrca_racter ou d" ,,maip."r, J..iiEJj.lilj?i*:ff_ lieclccjir caqavencu". ûi'Jr_ N.r-"r" or;;;;i" r;J",rtil."*#;, provoaci Jr'd"r,"u"pecare apariqia ruiin regedinq" o a" i"i.r'."ra"* i" iip"ir'Jr*.ir, torald' bazatd'pe luptd gantaj, elec_ rdJil;J;;i-;;or, "prig" cer mailipsitdemerire, cer mairiu.
[:-.._ll"-frinlos lAn, f exacr cum
,r,i:ryrylii#';*kT:^?LI,:|_,;IH;,ff ol,,,illl,",,j,le1li.-",n,p,ri, personajului, esre p"rron.yui;;;;;;';" atit de ramotit

.rr" '.o,r,
R dcn e tw t corp api h^ ncare s eanu nri ^1,"r
misel! IT|TANDA: Curat TIPATESCU: Murdar!
FI
Picsa seirrchcic cu.oreplicir.-"iriJii'ui a poliqaiului. La manifestagia organi EetA iu ci'srcaalcsului, Agimigd Darrda'alh", ;;J;;J;'d;;;;".u,Ia care accs ta [irreurrcliscurs in care eiogi riri.-"irii."'"i*ii"nal giavantajcle ^Lebi"etîitii. progrcsului, rcplica lui Ghiq"a carereia fir,"tutdiscur. rului,cste ""ro-riir;;iddr'illifi., un pairr.e'-"c"ry"rconstitugion al! MuzicalMuzica {..;1tife ".."r,r !.. A dcvcnit rnemorabil limbajulp.rrol";utui,;;;;;;;;l; p?""""qii gresire, de ptc olllsnlc'tronsensuri. cacofonii-g.a.: itr-"ia..ai, ,,vine I ,,nimni.., ,,scro. f uloq.i ;-;;-"''r^v'rwtrl.r la darorie",,,renu-eragi..,,,,rurp"rarfi -",ri"r'oij, personajului, alti'moialiti'r.ind;r..d de caracre rizare,sugereazi ..., fap tut Iutt.b cr accsta reprezinta categoria slujbagilor EJr"r, lYpqi irrculji, Iagi, oriiind gata ""..r,;;;iil"Ji!,:#;ir si-"qi tred,ei.eriapirii i"s ,q" r. ai;;;;;r.prure rnreresc. ca roarcpcrsona'iele d.incomedia ilic;;"g"L, il e;# prtrl'd" .rr" memo_ Muheii'tr. replicile r;i" ;;;;;;Ll citirorilor/spectarorlor. 'abiI' -"-ori" Subiectul al IIJea A. l. aaea sentiment -.predicatverbal, exprimat prin expresie verbali. nu explica - predicat verbal. dddeau drepal - predicat verbal, exprimat prin locuqiune verbali. sdcenzureze - predicat verbal. ntt eraantipatic - predicat nominal. se.pdreau _ predicat scandaloase nominal. ghicise - predicat verbal. lipsise - predicat verbal. ardtainteres, - predicar verbal, exprimat prin locuqiune verbali. pdreaciudat- predicat se nominaj. mai curiosera - predicat nominal. nu eraw scandaliiapi - predicat nominal. pdrea,tn chntat- pr edieat nominal. specula - predicai verbal. nutreau- predicat verbal. 2. ,,acest sentimenr, p e carenu explica bine,,_ inexplicabil Si-l
l'*m trirttisla caivcrzi pc ptrrcqi, dar lasrsi[rrriiecdrasc{, strmd bati...Nu e mai-'r.r relenrcu? Nu c stlpinul rncu,j. fr.rr. " ctr$runsprczecc sufletc ?L-arrr .t;': il.;;fii,ct" d-u,oa*ri, -1,j:l'jjJ]]: coani "'i',tii,
l,
("purtirilc el") 4. ln tcxt, cl cstcpronumcpersonal. ? (interjecaie) copiii cini le-ai .o-.rtti.rt rezultatulconcursului Ul, ce-ûspus B. respingitor, scirb o s' il, neplicut, rr._t_"|:Iit' l. antipati c, dezagreab vigilenql' atenlrcicurlozltate, interes,preocupare'ptecauqii,prudenqi, griji' bunivoinqi. arezolva' a a explica:* le-rrri, , clarifica,a limpezi, apteciza,a demonstra' soluqiona. pentru"')' a Purta (sentimente a nutri: a (se) alimenta,a (se) hrini; a avea, 2. 14 - paisprezece. 16 - qaisprezece. 5018- cinci mii oPtsPrzece' . mrl galzecl 11069- unsPrezece tl noua'
r.oz,a*oce' eficace' 3. . ad.jectiveinrtariabile: a.serneneA' comportdrt' Ne revoltau tsernenea Si in acestsezonse poartd culoarearoz' in iurnaleleTV se prezintS'intimpliri utroce' elevilor' in formareacomPetenlelor ,rrnr'eficace ir;J;;;i";ia".ri..'-oi.rn. grade.de cornParu[ie:anterior/posterior, princi. adjeaiae ca,renu pot ar)ea_ perfe.a, tragic etc' pil, oral, orr*rrio, cornplei,wnic,aesnic, subiectivi' p-ropoziqia invigat am f i.cqiil. anterioare " Rebreanuare un destintraLiviu p.i;"Ir";"te de Ion romanril din rinipal gtc. Examenuloral estestresant' Orice om esteunic in felul siu' ! neinqelegere VeSnicd Mi se pirea o sculpturi2 erfectd'. Nu-qiixprimase gindul complet/intreg' 4. Avea plicerea de a citi. (atribut verbal) r ! ,\ Concirtul de ieri a fost o incintare' (atribut adverbial) C. 1. Mog Criciun aducedaruri copiilor cuminqi' 2. Sn-mi scrii daci vei veni la concert' Negre' l. Pii.r""ii unei colegede-alemele obignuia.usdvizitezeMuzeul Mirii
t".ro. feminin care-ilipsise.. 1,1,1 - absenr

3. ,pe carenu ;i-l explicabine.. ,,cilegirurile lui de rudenie,oricit de indeparrate, cu Otilia, gi de vecheintimitate ii dideau dr"prrl. ,,si cenzure ze,purtdrileei care_ i lips'ise., lipsise" ,,care-i
propozitii subordonate atributive
Subiectulal IIIlea
orald $ scrisd 7. strategii d.e formare d cornpetenlelord,ecornunicare al IIIJea, itemul 1 subiectul 15, Tesrul vezi *bi".i, Pentru ,""olu^r"i i""ruri
-1
r,o,u1,,,.;1;:,:l::;:::,;,;:o;i::;i;ii,,li,ili,,r';,ilX;;:H:)rrr_rea, itcrnur 2
pen rrurc?.o Ivarca r..r rui:ff;r; r.;i L*,J i',' ?*i{"*tar III_rea, iremur |.
2, /u!aelalitdpi tle stintulare a credtinitdlii elcuikr [rentru rez.o
TESTUL 24 Subiectul I
I la!1rea sphnzuragilor de Liviu Rebreanu
Rizboi Mondiar) esrererevati nu prin scenede lupti, ci prirr armosreri ,t y.11y ilil'.ai'ia4r; i;;;;;;;;f,i!,1po,,",,ei"1, Apostol Naratorul este omnisc;""' r; zent, nareazi.obiectiv
:i:i.rpicg,rat,dezer,,,lfrffl"i;!#7";r#'"f :;i;;;i;"p;;s#;#ffi t ema rdzboiurui (primur
rea romnn eas ci.aflatd rabn a" nea prop r'. n.."rlri :i::::;Hffii,l primurui tirnpul Rizboi "r"me rtrr"Jl"i, -e,i].-i-. r. prezintit?n romanur carztarur.
lrir,liogiru, sphnz,urag,or romanul (1922). lon, d'espre ca si a cirui îii i";;;iri".rr vorbegte, pddurea .oir"rr-ut 9i spknzura_ ruor ercmai murtesurred"Inspir"g., i-pr"r;" irr.i"iJ *'.;* autorur a triit_o vlzindo fotosrafie cuo_ped"r. i" ffir"*gi, ,r+il;;;;#i";"rrr., fratere siu, a 6st spinzurar Emil p_enrru .l ir,."r."r. sdrreacidin arm l*::."r, oas
Conccprulro?nltn _ vezi p.72. Lrcator arromanuruirom-inesc modernobiectiv,prinIon (rg2o),Rebreanu aliz'eazrgi primulromana" re_ pdd.wrea
.'Ti;qf *i:JkT::#i'J'i{i!;lii7{,::"',:;;",;"i;r,l#'".i
?ntr-un roman cu "-i;p* incepe;i ii,-,"e_ll,ol1"d,,e aseminitoare: :J::".'jili#l;if,1:""': '. spinzu_
,""T:f::jj,c1-inceput atrizei ar rin;i;npa.
rprff;#i;iii;,compretatprin ;:{J"ililliiffi:,ii"'ff :ffr;'L',','.fi scena spanzuririi

ester.-;ifi;;iru"aiilp,.rrr.rut devedere arconfricturur. carese
g{tegte spinzurarea c"hului Svou"i". i"ikn .. ,ordrgii sapigroapa de un prutonier pregitel; tragicur 9i .".";-."r, "o-,rl.rgi ro.ot.n;;;;il;"rror nu avea Boroga. responsabiliiili,i Desi "p"r" acesra, din excisd,e zer,se seazidestadiul 1.t""*uritii-spanzuririi, inrere_ pregitirii gi irrcearci ird.inicia gtrearrguiui. o;" seschiqea_ "*p.rigie
jl"'#,r:ff -n*po,ipa;;;; i:',"iilffiT,'*m*1k,ri".,.":;;"-
"Juo cerulcenusiude toamnicaun cropoturiasde sticri aburiti, :oarea noui gi sfiditoare, sp'nzuri_ infipti.t" irrira*-lragur cu gulsprecimpia neagri,i"q"p'"ri;.i-..r3'." satur,.ri, $rrean_ -rrgi".; arboriarimii. supravegheaqi de un
| 233 caporalscund, ncgricios,qi ajutaqidc un qiran cu faqapiroasi gi rogie,doi soldaqibitrini sipau groapa,scuipindu-qidesin palmegi hiciind a osteneali,dupi fiecare lovituri de tArnicop. Din rana pimintului groparii zvirleat lut galbJn, lipicios..." Cipitanului Klapka, sosit cu puqin inainteaexecutiei,Bologa ii spune cu mindrie cI a ficut parte din Curtea Marqiali: ,,Euinsumi, degisunt o fire excesivde qoviitoare, de dataaceasta am constiintape deplin impdcatd.,absolut pe deplin..." Citatul reprezintl, o dutocardcterizaredin care se desprinde o trisituri definitorie pentru personaj,congtiinga datoriei, gi convingerea sa ci cehul Svobodatrebuia condamnat la moarte.Apostol Bologa esteconvins ci rizboiul estegeneratorde energii gi continui si se prezinte cipitanului: ,,$i eu sunr ofigerde rezewd.,intrerupse locotenentul cu mindrie. Rizboiul m-a smuls din mijlocul cirqilor, de la Universirare, unde aproapepierdusemcontacrul cu viaqareali. Dar m-am dezmeticir repedegi mi-am dat seama ci numai rizboiul e adeviratul generaror de energii!" Replicalui Klapka-,,$i eu carecredeam ci rizboiul e un ucigitor de energii!"il jignegtegi-l face si roseasci. Autorul noteazd" stirile.lui Bologa in timpul execuqieigi apoi manifesdrile crizei de congtiinqi a acestuia:,,seficu roqu de luare-arninte gi privirea i se lipise pe faqacondamnatului.igi auzeabegile inimii ca nigte ciocanegi casca ii stringea qeasta ca ;i cind i-ar fi fost mult prea strimti si indesati cu sila. O mirare neinqeleasi ii clocoteain creieri, cici in vreme ce inEira crimele gi hirtia ii tremura intre degete,obrajii sublocotenentuluide sub streangse umpluri de viaqi, iar in ochii lui rotunzi se aprinseo strilucire mindri, invipiiati, care parci pitrundea pini in lumea cealalti. Pe Bologa, la incepur, privirea il infricogi gi il indriti. Mai pe urmi simli limpede ci flacira din ochii aceasta condamnatuluii seprelingea in inimi ca o imputaredureroasi...ochii omului osindit parci il fascinaserlcu privirea lor disprequitoare de moarte ;i infrumusegadde o dragoste uriagi". Apostol este atit de impresionatde atitudineacondamnatului (iar privirea acestuiail va urmiri obsesiv), incdt tncepesd se tnd.oiascd de justegea "condamnirii gi a convingerilor sale: ,,Bologase cutremuri iar. Un frig dureros ii cutremura inima. $opti cu teami: - Ce intuneric, Doamne, cg intuneric, s-a lisat pe pimint... Glasul lui gerpuica un scincet de bolnav gi se stinsein oftirile vintului." Prin tebnica acumuldrii se surprinde drama conflictului interior, declangat de fizboi gi de zbatereapersonajului intre simsul datoriei de ofiger in armata austro-ungari qi sentirnentul apartenenpei napionalela oastearomdni (conflict napional 9ipolitic). Desfdsurarea acpiuniiurmiregte evoluqiaconflictului interior, comportamentul lui Apostol in siuaqiile-limiti createde rizboi. Dupi execuqia cehului, discuqiade la popoti gi vesteaci frontul se va mura in Ardeal intensifici nelinigtea gi incertitudinea lui Bologa.Incearci si evite mutarea sa pe frontul transilvinean unde ar ajunge si lupte-cu armata romini, printr-o fapti eroici: distrugereareflectorului rusesc. li cere generalului Karg permisiuneasi rimind pe frontul rusesc,dar nu reugegre si-l convingn.Fiind
r'l
nrcdaria'dc ;"1. i;;J'il;;,il;'r.liltorului ?lobscdcaz;r, cnpi ochiilui svoboda.: i;;r]i.;ii r-isirid;;r;i;;iiu-i"" albe ,.[..J pe carco,,,,, rrirr *clirreaori, strirucinJ.,u" f;;i;,r-. a.per*"..;,"."ri. strilucirea isc p,i si rgaea'cl ca privircalui svoboda ,u[ ,rr.rng, cind ." ,,.d.rrr"pe carea avut_o irl eopil{rie, la biscricd,.ir ir;;;;iJ rrargirra rugiciunea cirre Dumnezeu... Irstt. rnonrentul in careigi recapitiincrederea in sin!: ,,err-" era sigurci, mai ctr r6ndseva punede-acurmez4.rt ,orrr.i.d.ra, J1i -"*'t""r" sufletul, ;;;;r""r.i fii'rl cil ln suflct,in lumini i seciiea ...- '- -"i T'otugi destinul -a"iuir"r.; personajurui *rr,ro, f.rrrr' ci Bologaesre un tip rovli tor, comire "*.pita;,in,ilil;;;"rr)r"L fapte contradictorii. o. Farva, inrr_op", misiede convalescengi, il pilmui;;; p" fostul si.ucoleg,piligieEu, ajunsor' putcrnic'rupe logodnacu'Mart" iio-g, pentru ci aceasta vorbise ungureiir(. (AposrolajunsesJpe fronr ca.rolrrrrt", penrrua-i demonstra Marreici. esre cu rajos)' Reintors in iatul ru*",""J. i"r_;r"*obilizat,se [.r".rg ci nu lupti crr rect, dar, fiind la coroanad.'-.r'iqii, f"r"ir;;;;';;;;;"r"r cu care armar,r tusrro-ungariii ucidepe romdni.sei"d.agort.rJ$ir;fi;;aica Ilona, fiica gr. peruluiVidor la carestein gazde, i"ei"gr.o crizemistili, de pre. tul Boteanu. "t"qa'a.r_se se zbuciumiintre nevoia de a fi bun rom6n-gi, deci,d.e a dezerta, gi simqul da toriei'Disprequl cu care ir privis.rr p.irorri.r,.onq;, .o;il, ii )gua.rie pdnd in adirr cul congtiingei: ,,in suflet i sezuarco'lea un iadcu limbi de foc..... ,,congtiinqa cd toarenizuingele gi srridaniil; i;i;;;;-ror aqade neputin_ cioase 9i firn rost ca gi zvircoliril. r""i rdmeii nrpidea din ce in ce suiletul, lmpreuni cu consrararea amard ci viaqa omului . il;;;-bili dacnn_are u. caresi gievegnic dr."pt" cumpini inrre iumeadinliuntru qi ce,r ltTiff:Id' ln drumulspregeneralur Karg,-trecind printr-o padure, vedemulqispinzuraqi, o imagine terifianti-car"J 'o".obrZa",-,"'a..a"gi sp6nzurar de nenumirare ori, _omf ceo proresrare nesfirgiri...> gi deodati igi zise : ; sr.t"il ._;;;,,.;l;i;. i;;;;i clipr igi aminticu o precizi! .hi"utorr. cum a voratcondâmnarea cehului, c6t ir fost de trufag ci a avut.o'o"rea sdfaci partedin c;;;"; il;;;idi, s-a amesre_ cat,din exces de zer,si cum a', o ".rexecugiei, cum a "daci e destul +;;;;;;";;lir." epucat greangul incercindu-l -f"e de rezistent... ir, amarrdoui palmele sim_ aspri a funiei.Amirrtireal..rrr" i sepreficu leaatingerea in sufletihtr_unsimrimdntderusine pirere $i deriu atit de..,-pri, sv a. ;;;;;;;";;; r'urLratur' p arcdarfi statin fata. lui Dumnezeu in ziua judecigii
J.
renitrPcntru un.l]rrrlP eviti situ.aqia inrposibillr in enreil aduccrizboiul. pcnrrrr frprn sneroici prim-cate
Punctul "o"i;1"'tr'r' culminant al coffiauluiinterioril reprezinti numirea lui Bologa in curtea Margiald care urmasr judece 9i,;.f"J"-"Jffi;;;;'ier""r romini acuzati de spionaj gi tridare.
seintoarce in satul ocolind pidureadespinzuragi, darnu gtiedecea ve* !r:.", nit, cind rrebuiasi rimdni p"rrrrnilJ;;.. Aproapeincongtient, ia o harr.d,; ar vrea s[-i spuni ceva Ilonei,dar nu.gtie J., .li"ga# #.;;;;d"'Ap.stor gi seoferi si_l cbnducipe porecile munterui; ,i"a.r.rteze: ficu ,,rsi ".p';;rir,'8.j";;;;;;.Ju
ridicind ochii in sus.Ccrul erancgru ca gi pimintul. Cruccainsi crucecu evlavie, Seriticeqte gi in suflct lumina increderii,iar impicareaii aratdcalea...". li aprinsese judecati, sa incermirturia prin zidirnicegte La esti prins de locotenentulVarga. la spinzurare cirili disperateale lui Klapka de a-l salva,estecondamnat ;i, in a9neribdarea miraculoase, cind unei salviri triies,tecind speranga execugiei, teprarea momentesufletul slu estesfigiat de stiri de a sesfirqi totul mai repede.$i in aceste gi ginduri contradictorii. e un povirnig cu un capit in cer gi cu celilalt in neant. Omul trebuie si ,,Viaqa faci imensesfo4eri si steain picioare,iar cind a inceput privilirea, nimeni nu-i mai poatereda echilibrul. M-am amigit cu vorbe, parcl viaqas-ar cilluzi cu vorbe..." Totugi ajungela concluzia ci ,,Iubireatriiegte ve;nic, fire inceput gi firi sfirqit... Prin iubire cunogtipe Dumnezeu ;i te inalqipinn la ceruri.,'" ' lncearci si-i scriemamei saleo scrisoare,dar tot amini, Poateca o speranqide izbivire. il parcurgeaproapeincongtient,din cind in cind DrumuL spre locul execuqiei observi, t.".ttto"qte cite cevacunoscut,abiaigi migci picioarele,esteajutat de prenu gtieunde otul Boteanupe care-lqinede brag ii nivllesc in minte ginduri absurde, lingi spinzuritoare, o atinge merg, nu recunoatreglasulpreotului, se pomeneqte obpriveqtelinigtit mulgimea, intii-rphtor, avind senzagiaieesteo piele de garpe, crucogciugul, apoi gilbuie", o rani uriti, ca deschis i servi lroapa ,,vdzupimnntul supirat: .. Oare .." cJt.t-ele siu: ,,Numelei sepirea striin gi seintrebi aProaPe ,". cinesi fie Apostol Bologa? pe caren-o aude,vede alt medic decit Meyer, il in timp ." i r. citegte"sentinla r..,rttorgG pe Klapka, apoi pe groparul Vidor cu obrajii scildagiin lacrimi, audeo pini atunci, se temeaci nu va voce care-i spune sI se urce pe scaunulneobservat gi sirutat pe obraji de citre Vidor. puteamigcaiicioarele, dar se simte luat in braqe Lûr" rr^pi scautrse love;te cu capul de ftreang,p;leria i se lasi pe ochi, o scoate qi o atntt.e in groapl, audeplinsul disperatal lui Klapka carese bitea cu pumnii in piept. ,,Aiuttci Apostol fu impresurat de un val de iubire izvoritl" parci din rirunchii piminrului. Ridici o-hii spte cerul gintuit cu puginesteleintirziate. Cresp" c.ti, un feristriu uriag cu dingi tociqi.Drept in faqi tele munqilor se desenau luceatainic luceafirul, vestind risiritul soarelui.Apostol iqi potrivi singur ttreansul cu ochii insetati de lumina risiritului. Pimintul i se smulsede sub picioaie. iEi simgi.trupulatirnind ca o povari. Privirile insl ii zburau, neribditoare, in vreml ce in urechi i se stingeaglasulpreorului.:spre'strilucirea-cereasci, Pri*"qt", Doamne, sufletul robului tlu Apostol... Apostol'.. Apostol..." (dez-
noddrni.ntul). unei psihologiceconferi romanului caracteristicile Amplele descrieri9i invesrigaqii astil aprecia Vianu Tudor romini. in literatura psihologicd,primi op"t" d. analizd asansambluri,-o vaste si cuprindi capabili fel: ,,scriitorul manifesti o imaginagie fiinqe ale elementare in datele pinl coboritoare cugimea inqelegeriipsihologicJ inci in liteo'vig6are gi o t"*iitticie a puterii constructivenecunoscute omenegri, romancier inci un nu dar atunci, rau)ranoastri. Avusesemmulqi povestitori pini
la renrulnroclcrn al cuvinturui, accra carc,, i-sepcrrrivc$re rui Balz.ac gi rui Zora,rrrr Tchtoigit)osroievski, ruirhom* M;;;;c.rr*.rrtr.,ylpri;R;;."nu romanur mlnererc engrena in circuitul '. mondial ,'r g"nurui l.ri, fi.cca Ei,;rir;;iifiil" p.ar,, din pirulrcelorfaptc.dc crcaqie izvordte,la sfirgitulp;ffii;i nirfi,i Mondial, din .,r ruirrga maigenerali dca realizasdlul majoral culrurii n.Ui""rr' d.rr.r,ea urrrrl din lucrAtorii "o"r*. acelui rnomenr". (Tudoriiîu,1rrnoi, Epi, B;;;regti,1961, p.2B). Subiectul al IIJea A. 1. ln text,lent arefuncqia sintactici decomplement circumstangial demod.(,,scur. gAndu-se lenf') A-ccst copil este lentin gindire.(numepredicativ) Mersullent rc facesdobservi lucrurilein,.r"r*,. din jurul tiu. (atributacl jcctival) 2, Propoziqiile incidente din textulliterar:,,spune qiranul...,,,zicee1.,, l. ,,ci i sevid broboanele de sudoare scurgindu-s e/ lentintre lujerii iegiqi dirr brazdc' " - propoziqie subordonarr circrimstangiali consecurivi.. ,,pe.cindgiranulcu o $osea asfartatd/ in jurur gdr;i;i7f;;;;i parbrizurabu rit / al cerului"- propozigie subordonai; rir'p. "ir.i-rr""giJiJ. ,pini iessrelele" - propozigie subordonata circumstanqiah de timp. ,,si legim,roqile plugului in foi de hirtie/.; ;6ii;" p;frlrqiu.. -'propori jie subordonati atributivi. ,,si maivedem"- propoziqie subordonari circumsrangiali de scop(finaln). 4. adjective calificative carenu por avea grade de compararie: intens, cdldtoare , rulantd,subt eran e, ele ctro ca itice B. 1.Tdnirul erainsole_nt, sevedea cderaprost_crescur. ' Sedovedise indolent in orice{Ftcea. Dintr-o eroare, fusese respins la selectie. Aveamorodre de crimele p. ."r. l. ,r"d."- in filmelede la TV. Iegise de curindlapensie. Voi petrece revelionulintr-o pensiunemontand,. Discursul releaa un om cultivatgi inqelepr. Numai intr-o situaqie limitn i ," rrorio aievirul.
2. a. doudzeci - subiccr. b. al optulea- subiect. c. cu doi - complementindirect. de mod. d. cht doi - complementcircumstanqial e. a treia - nume predicativ. [. sase- atribut adjectival;una - complementdirect. 3. Degi talentat,el nu deveni ceeace-gidorise atit de mult. regentnu derteni' concesiv, deti tdlentat - complementcircumstanqial predicativi, regentnw subordonati muh propoziqie dorise atkt de ce-;i ceea deveni. 4. intens:puternic, strilucitor, tare,viu, aprins,strident,violent. proiecpie : oglindire, reflectare. C. de faqi ! 1. Nu fi duplicitar in situaqia din sticli frumusegidesivirgite. cum se creeazd 2. Vizuse cu propriii ochi la dezvoltarea turismului. aduci contribuqia locali trebuie sl-gi 3. Administragia
Subiectulal III-lea
l. Tebniciale muncii cwcartea acestuisubiect,vezi Testul 3, subiectulal III-lea, itemul 1. Pentru rezolvarea 2. Dezaaantaje ale wnei metode tradipionale de ettaluare subiect,vezi Testul 11,subiectulal III-lea, itemul 3. acestui Pentru rezolvarea 3. Finalitdpile tnvdpdmkntulwiprimar subiect,vezi Tesml 7, subiecul al III-lea, itemul 3. Pentru rezolvareaacestui
t, ll
Bibliografie
l,!, Cnrricwlwm,Napional. primar, Bucureqti, pentra tnrtdydmi.ntul Programegcolare 1998. t,\,Dic1ionard,etermeni literari, Editura AcademieiR.S.R',Bucuregti,1976. de Lingvistici ,,Iorgufordan", '*,Dicpionarulexplicitio allimbiiromh.ne,Tnstinttul Editura lJnivers Enciclopedic,Bucuregti,1998' , DicSionarwlortografic, ortoepicti morfologic al lirnbii romkne,Editura lJnivers Bucure;ti,2005. Enciclopedic, IvmC-SNEE, 2000,2001. de'eaaluare... Ghid , vol. I-II, Editura AcademieiRom6ne,Bucuregti,1956' romhne, limbii Gramatica , vol. I-I! Editura AcademieiRomnne,Bucurqti, 2005. romhne, limbii Gramabica , Mioara, Gramaticapentru to;i, Editura Humanitas,Bucuregti,1997. i, Marin, Dicpionarde antonime,Editura Vox, Bucuregti,2000' Editura Vox, Bucureqti, Nicolae,Dicgionarde omonirne, ; Felecan, 3ir, Gheorghe 2004. Cllinescu, G, Istoria literaturii romine de la origini pi.nd in prezent, Editura FundaqiilorRegale,Bucuregti,1941. 1?8o. Cerghit,L, Metodedi tnvdpdmilri,Editu,^Didactici gi Pedagogici,Bucuregti, Cotianu, Ion, Limba romknd contemporand,EdittraDidactici gi Pedagogici,Bucuregti,1985. Editura Didacdci gi Pedagogici' BuCristea,Sorin,Dicpionar de termenipedagogici, curegri,1998. Editura Didactici 9i edwcayiei generald - rnanagernentwl Sorin,Pedagogie Crisrea, Pedagogici,Bucurefti, 1998. 2002. paronime,edigia a II-a, Editura Vox, Bucuregti, Nicolae, Dicyionard.e Felecan, r), Sintezede limba romi.nd,Editura Didactici gi PeHristea,Theodor (coordonato dagogici, Bucuregti,1984. Ionescu,Miron; Radu, Ion, Didaaica modernd,Editura Dacia, Cluj, 1995' (trad.), EdituV., Definirea obiectiveloredwcapionale G.; Landsheere, Landsheere, ra Didactici gi Pedagogici,Bucuregti,1979. vol.I, II, III, Ediromanwlromi.nesc, Nicolae,r4rool*lNor. Eseudespre Manolescu, tura Eminescu,Bucuregti,1991. Editura AcademieiReneologisme, Marcu, Florin; Maneca,Constant,Dicpionard,e Rominia, Bucuregti,1978' publicii Socialiste
240 | Mitu, Florica,Lecpiide e'ualuare interclisciltlinard,irr rcvisra,,luviqiminrulprirrr.u 1-4/ 1997,Editura Discipol, Bucuresti. Mitu, Florica, Metod.ica preddrii-tnadpdrii integratea limbii si literatwrii romirrr ttt inv cigdm hntul Editura Humanitai Educagiona!Bucuresti,2006. .primar, Negoiqescu, I., Scriitori moderni.Studii ;i tnsemndricritice,EPL, Bucuiegri,19()(,. Parfene,consrantin, compozipiilein yoald, Edirura Didactici;i p.d"gogi.e, tt,, curesti,1980. Popeagi,Vasile,Ped,agogie, Editura Mirron, Timigoara,1994. Radu,Ion, Eoalwarea in procesul didactic,Editura Didactici gi Pedagogici, Bucurcqt r, 2000. T uizai Seche, Seche, Mircea,Dicyionarwl de sinoninte al limbii romhne,Editura Ac,r demiei Republicii Socialiste Rominia, Bucuresri,19g2. Simion, Eugen,Scriitori romkni de azi, vol. I-II, Editura CarreaRomineasci. lJu cureqri,1978. Stoica,Adrian, E'ualuareacwrentd5i examenele.Gbid pentrw profesorl, Editur.r ProGnosis,Bucureqti, 2002. Stoica,Adrian (coordonator), Evalwarea progresului;cokr. De la teorie Ia practi cd, Editura Humaniras Educaqional, Bu-uresti, 2003. Vianu, T,trdor,J wrnal, Editur a pentru Literaturi, Bucureg ti, 1961 Vianu, Tudor, Arta prozatorilor romhni, vol. I-II, Ediqieingrijiti gi introduceredc Geo $erban,Editura pentru Literaturi, Bucuresti,1966. Vianu, Tudor, Desprestil Siartd literard, ediqie ingrijiti gi prefaqi de Marin Bucur, Editura Tineretului, Bucuresti,1965.
in"prirnulrdnd Carteade fa!5 se adreseazd institutori|orfnvEf6tori!or,abso|ven!i|or;ieievilor.=''. ionalpedagogic, specializarea coiegiilor cu profilvocaf pregStesc in vederea institutor/invdtitor, care se posturilor penttu octl'parea suslineriiconcursului ,' ', vacantein inv5fEm*nt, ,' modeled*l"r"uri cuprindenumerease Dar,deoarrece |iterare,c0ncepteopera!iona|edefinite5i.li exerciliicie limbd romdn5(toate exemplificate, cu cerinlele Diclionarufui adaptate ln conforr"nitate ortoepicsi morfological limbii rom6ne, ortografic, limbii romine, edilia editia 2005,5i ale Gramaticii prezenta CemetodicS, 2005) si foafte multeelemente lucrarepoatefi un instrumentde lucru util si pentru de cei carese pregitescpentru examenele perfec!ionare,deob!inereagrade[ordidacticesau pentru examenulde definitivat. .'
,"
'' ::' .. 't , "'
".'..-
rsB N 574-171*LA 1-B ?8-=
tsgN978-973-6S9-078-9
,ll$!ffilU

Teste Pentru Concursul de Titularizare

Caricato da

Informazioni sul documento

Copyright

Formati disponibili

Condividi questo documento

Condividi o incorpora il documento

Opzioni di condivisione

Hai trovato utile questo documento?

Questo contenuto è inappropriato?

Copyright:

Formati disponibili

Teste Pentru Concursul de Titularizare

Caricato da

Copyright:

Formati disponibili

T

qiscrrrnntici Ill Lerleologie

SubiectulI (30de puncte)

sphnzwrigilor).lnralizarea Pddurea iu (ion sau io*an de Liviu'Rebrea

I al IIJea (30 de puncte)

Barem de corectare si de notare

yis,slt4'. .':.mi tnvlrtc tl'

ilustra polisemia cuvintului atncepe I in:: i?"::::#",*'11'*uua

catzd:cdciiedul cel cuminte 2 Puncte

t stil fi vocabularadecvate conqinutuluieseului, claritatea cnunlului, varietatea lexicului - 2 p.;

2 puncte 2 puncte l puncle

TESTUL1 I (30depuncte) Subiectul

Subiectulal IIJea (30 de puncte)

Subiectulal IIIJea (30 de puncte)

TESTUL 2 SubiectulI (30 de puncte)

Subiectulal III-lea (30 de puncte)

TESTUL 3 SubiectulI (30 de puncte)

Subiectulal IIJea (30 de puncte)

Subiectulal III-lea (30 de puncte)

TESTUL 4 SubiectulI (30 de puncte)

2' Pre*agi valorile morforogiceale verbului a

Subiectulal IIJea (30 de puncte)

t. In continuare adrudir,.. iid.r'o,,i"ai.ft

Subiectulal IIIJea (30 de puncre)

TESTUL5 Subiectul I (30depuncte)

Subiectulal III-lea (30 de puncte)

TESTUL 6 I (30dePuncte) Subiectul

- ar8rlrncrltarea a doui elemente de originalitate a opereiliterare(viziuneaasupra rcrnci,particularitiqi stilistice).

Subiectulal Il-lea (30de puncte)

Subiectulal Il-lea (30 de puncte) puncte) A. (14

Subiectulal IIIJea (30de puncte)

Subiectulal IIIJea (30 de puncte)

TESTUL S SubiectulI (30 de puncte)

Subiectulal III-lea (30 de puncte)

Subiectulal Il-lea (30 de puncte)

TESTUL 10 SubiectulI (30 de puncte)

Subiectul al IIJea (30 de puncte)

4.Alcituigi o frazd"in care si existe . nr.oo'|J:ffiffi

Subiectulal IIIJea (30 de puncte)

Subiectulal III-lea (30 de puncte)

TESTUL11 Subiectul I (30depuncte)

Subiectulal III-lea: 30 de Puncte

Subiectulal IIJea (30 de puncte)

TESTUL 12 SubiectulI (30 de puncte)

l ss TESTUL13 I (30dePuncte) Subiectul

r..Mcnlionaqi cite un sinonim penrru sensul din text rtu?ilttJ"i^;{:;,"::

Subiectulal Il-lea (30 de Puncte)

la graun adverb si,respectiv, un adjectiv si existe "t:xi"{{riif;lrr"9"ri in care

Subiectulal IIIJea: 30 de puncte

Subiectulal ll-lea (30 de Puncte)

TESTUL17 Subiectul I (30depuncre)

Subiectulal IIIJea (30 de puncte)

Subiectulal IIJea (30 de puncte) A. (14 puncte)

..TESTUL 18 I (30depuncte) Subiectul

Subiectulal ll-lea (30 de puncte)

TESTUL19 I (30depuncte) Subiectul

Subiectulal Il-lea (30 de puncte)

Subiectulal III-lea (30 de puncte)

TESTUL20 Subiectul I (30depuncte)

f,,Subiectulal IIIJea (30de puncte)

Subiectulal IIIJea (30 de puncte)

TESTUL22 I (30depuncte) Subiectul

Subiectulal ll-lea (30 de puncte)

Subiectulal ll-lea (30 de puncte) puncte) A. (14

ilustra polisemia cuvintului atncepe I in:: i?"::::#",'11'uua

**i:S',,11 :i;j,#,$,'rtlpiff#ra f,tnfffirffi'ru'1m::i":fj::':l :ff; ,','",t'rtot*

i"a ff'j'J:fffi::n::nlp'"'''";ffi ;iilffiffi ;:Jnffi'Jff