Traducerea acestui text a fost facuta de Dobrescu Gabriela

CORRADO MALANGA - SUFLETUL CU CULORILE LUI LUSCHER (TCT)

Diagnosticarea Luscher prevede achizitionarea universal cunoscutului Text de Culori, in versiunea sa completa ( Marele Luscher). Diagnosticarea Luscher, descoperita in 1947 este faimoasa datorita unei serii de caracteristici care o fac sa fie un instrument placut, de incredere, complet si foarte util pentru individuarea strategiilor terapeutice. http://supervert.com/shockwave/colortest/ http://www.sewanee.edu/chem/chem&art/Detail_Pages/ColorProjects_2003/Nennstiel/ Se acceseaza diverse nivele interpretative: psihosomatic, comportamental, dinamic, fotografiind preferintele pentru anumite culori comparativ cu altele pe o scara care merge de la stanga (preferat) la dreapta (mai putin preferat). In test, Luscher, nu mentioneaza niciodata realatia care exista intre pozitia culorilor preferate si culoarea insasi. Cu alte cuvinte nu tine cont de un parametru spatial care este foarte important. De exemplu in ghicitul cu Tarotul dar si cu Ching, pentru ghicitor nu sant importante doar cartile care sant extrase ci si pozitia lor pe masa, in spatiul real pe care acestea il vor ocupa, nici mai mult nici mai putin decat pozitia scoicilor aruncate pe pamant de un saman sau pozitia petelor de ulei din apa ori de zatul de cafea din ceasca. De fapt, semnificatia legata de forma lucrurilor gicite, este strans legata de pozitia pe care acestea o vor ocupa in spatiu crucii lui Pulver Luscher pozitioneaza cartile de la stanga la dreapta iar aceasta inseamna ca, culorile alese descriu situatia arhietipica a inceputului, a temei natale ar spune astrologii, al punctului de inceput al timpului. Spus cu alte cuvinte, testul este aplicabil pentru ca este aproape atemporal si descrie situatia actuala, in afara unui spatiu sau a unui timp. Testul nu prevede viitorul si nici nu vorbeste despre trecut, ci fotografiaza starea actuala a persoanei. http://www.luscher-color.com/italiano/biographie_italian

Cele doua axiome Luscheriane definesc culoarea (acea determinata culoare Luscher, cu o lungime de unda precisa, cu un grad de luminozitate si de saturatie bine detrminate) un stimul obiectiv, independent de cultura, de sex, de etate. Mai bine zis, prezentand culoarea rosie- Luscher, aceasta demonstreaza oricarei persoane un simbol excitant. A doua axioma este data de raspunsul sugestiv al persoanei datorata starii psiho-vegetative personale in comparatie cu culoarea. La un stimul obiectiv, raspundem deci cu o atitudine subiectiva. Cu alte cuvinte culoarea este considerata raspunsul la un stimul sau un stimul care creaza un raspus pe baza ideico simbolice egala pentru toti. Dar atat in primul pasaj cat si in inversareaa sa, acesta culoare, este vazuta ca o interpretarea mintii care nu poate sa altereze interpretarea: nici de la archetip la culoare nici de la culoare la archetip. Daca pe de o parte mintea este predispusa sa modifice interpretarea si traducerea interna a stimulilor sufletului si spiritului catre corp si invers, dupa bagajul cultural al persoanei, cu atat mai putin mecanismul archietipic care leaga culoarea de emotie este mereu acelasi si pentru barbati si pentru femei si pentru animale si pentru extraterestrii. Trebuie sa ne asteptam, de exemplu, ca barbatii si femeile dau raspunsuri statistice diferite la aceeasi stimuli externi dar acesti stimuli sant diferiti la barbat si la femeie, astfel incat produc alegeri de culori diferite atat pe baza culturii mintale (capacitatea de a traduce archietipul in culoare si invers), cat si a stimulilor emotivi legati de activitatea lobului drept al creierului. Barbatii refuza culoarea purpurie si prefera rosu si verde mutand centrul de greutate catre activitate, competitie, catre confirmarea identitatii si a lor insisi.

In acest context, se vede deja foarte clar cum este penalizata destul de mult lumea creativa si sensibila a barbatilor in favoarea practicii, a concurentei, a actiunii, a matematicii, a succesului, demonstrand deja precoce genuri, evidentiind directiille psihicului masculin si feminin diferenta intre ale Sufeltului si ale

impulsului. In acest fel se exprima Nevio Del Longo, director al Institutului Italian Max Luscher in articolul cu titlul La Diagnostica Luscher ed il Test dellalbero(K. Kock) Exemplul de corelare si complementare intre textul hartie si creion si Testul de culori al lui Luscher in varsta evolutiva, din revista Psihologia din 6 aprilie 2008. Ar trebui sa ne interebam de ce axele carteziene al lumii lui Luscher definesc o lume facuta din patru culori si nu din trei asa cum este universul tricolor al fizicii. Culorile fundamentale sant trei si lungimea lor de unda este fundamental echidistanta intre ele. Aceste culori sant albastru, galben si rosu, dar ochii nostrii au un aparat de tristimulus (trei stimuli) care este legat de albastru, verde si rosu. In acest fel scara cromatica a perceptiei noastre poseda o alterare in comparatie cu realitatea fizica. Luscher nu isi da seama de acest factor dar inconstient are nevoie sa tina cont de acest lucru. Cu alte cuvinte intre galben si verde exista o diferenta care reprezinta ceea ce este comparat cu ceea ce apare ca o distorsiune a hartii teritoriului, datorata simturilor noastre nesigure, mai ales de cel al mintii care este reprezentata de culoarea verde. Din punct de vedere neuro-lingvistic, putem sa spunem ca noi tindem sa avem o viziune gresita a triadei noastre, unde este mintea cea care este in mod major pacalita si unde galbenul este intrepretat gresit ca fiind verde (la Mente, mente: N.d.A.). Deci, dupa Luscher, cand se vizualizeaza culorile si combinatiile cromatice se genereaza un precis raspuns comportamental, emotiv, fizic, pana la preferinta sau refuzul pentru o anumiata culoare care pot sa arate aspecte foarte bine definite al caracterului si ale tendintelor emotive in comparatie cu viata afectiva si a relatiilor, tinand cont si de faptul ca preferinta catre fiecare culoare si reactia care se provoaca in persoana respectiva se schimba la fiecare individ si dupa diferitele momente prin care trece acea persoana: pe scurt, culorile vorbesc despre noi, dandu-ne informatii presice asupra nevoilor noastre, a dorintelor, a refuzurilor, a fricii, fiind suficient sa stii sa descifrezi mesajul. Este deci destul de evident ca testul de culori nu este influentat de parametri de varsta sau de sex sau de nationalitate ci de prezenta sau de absenta sufletului, de viziunea mai mult sau mai putin integrata in lumea in care este scufundat si de raporturile pe care acesta le are cu spiritul si mintea sa. Pentru cele mai bune din cunostintele noastre nu am gasit date satistice cu privire la interpretarea textului lui Max Luscher fata de fenomenul de stangacie in care pozitionarea hartiilor colorate urmeaza intotdeauna spatiul scrierii nostre, de la stanga la dreapta, din

trecut catre viitor. Credm ca o cercetare in acest sens ar trebui facuta rapid pentru a pune in evidenta faptul ca scara preferintelor cromatice poate sa sufere mari si semnificative alterari. Intr-adevar, este ochiul stang cel care alege si pozitioneaza culorile si acest ochi este cu precadere legat de perceptia emisferei drepte. In acest context, textul lui Luscher pare un text care este ca o oglinda al inconstientului sufletului nu al subconstientului spiritului, dupa canoanele grafologice moderne. REPREZENTAREA SPATIALA A CULORII Dac Pulver are dreptate trebuie sa verificam cum este scara cromatica este descrisa arhietipic si inconstient de catre persoane. Acest mod de a descrie spatialitatea de culoare va fi incontienta i arhetipala i deci va rspunde la regulile reale. Am realizat ca scara cromatic este descrisa ntotdeauna plasand culoare albastr la stnga i pe cea roie la dreapta.

Din punctul nostru de vedere, acest lucru se ntmpl incontient pentru c emisfera dreapt, adica locul n care sufletul manifest prezena sa, este strns legat de culoarea albastr, iar atunci cand apare, este perceput n principal de ctre ochiul stng deci ea este n faa noastr . De exemplu, n exercitiul de simulare mentale numit SIMBAD, atunci cnd se cere vizualizarea sufletului, spiritului i a mintii, n faa noastr, ele iau aceeai poziie pe care o vedei reprodusa n gama de culori propusa de noi, cu albastru la stnga (suflet), rou la dreapta (spiritul) i mintea n mijloc (verde), stngacii tind s produc o situaie spaial specula.(vad invers) Dar cnd sufletul in SIMBAD st alturi de noi pe aceeai linie, atunci trece la drepta nostra. In acest fel, spiritul tinde s ocupe poziia din stnga i mintea rmne n centru. Cu alte cuvinte, culorile i prile corespondente din noi nine, ocupa, cnd acestea sunt n faa noastr, locurile legate de organele cu care sunt percepute, dar alturi de noi, nu se

poziioneze cum sant percepute de organe , ci cum sant plasate in realitatea virtuala (Sufletul dreapta, Spiritul la stnga, ca emisferele respective).

De asemenea, ntr-o scar spaial vertical, care reprezint axa de energie, culoarea albastra sta jos iar galbenul sus, respectand diferite concepte arhetipale amestecate. De exemplu, culoarea perceput ca deschisa este ntotdeauna in partea de sus, deoarece cultural se crede c energia este legat de parametrul-mare, asa cum se spune in credinele populare. n schimb, n conveniile fizico chimice - matematice, energia potenial este vzut ca o ndoire n jos a timpului i a spaiului si are convenional semnul negativ (culoarea albastr este cea care corespunde efectiv la o lungime de und mai mic i, prin urmare are o energie mai mare) . E evident cum n acest context, parametru pozitional (lungime-unda), este cel mai important arhetipal. Cnd oamenii deseneaza, pun culorile ntr-un anumit spaiu precis, fr s realizeze c fac acest lucru intr-un mod arhetipal ci crezand ca o fac n mod spontan, n conformitate cu normele nvate la coal. In realitate regula este puternic influenat de credina arhetipal inserita in incontientul nostru.

Stngacii tind s rstoarne pe axa X aceste pozitionari in timp ce au tendina de le pstra pe cele de pe axa Y neschimbate. Pe baza acestor observaii, am putea gndi sa construim un test care ne-ar da informaii cu privire la starea sufletului, mintii si spiritului n funcie de locaia i culoarea lor n simularea de SIMBAD, dar, de asemenea, si atunci cnd sufletul se gaseste in interiorul Flash Mental Simulation. ( Flash Simulare mintala) n funcie de culoarea reprezentativa a sufletului se putea deduce cata componenta albastra a fost analizata, nu doar ca culoare ci incaercand sa avem de la persoana care descrie partea sa sufleteasca si o msur a intensitii radiaiei detectate n simularea. Dar se putea face mai mult. Se putea crea, n afara testului SIMBAD, un test care ne-ar permite s obin o msur arhietipala a strii triadei (Suflet, Minte si Spirit) de baz cromatica, legate de percepia prorpiului sine. Prin urmare, se solicit persoanei, dup ce i s-a explicat bine ce sunt sufletul, mintea si spiritul, s isi imagineze o camer ntunecat n care doar lucrurile colorate vor fi vazute, i de a-si imagina trei sfere de lumina, care conin fiecare o parte de sine. Cele trei sfere vor avea o culoare i o poziie proprie, o intensitate de culoare proprie i o dimensiune proprie. Se cere subiectului s monitorizeze camera i cele trei sfere ca si cum ar fi vazute de sus, amintindu-si mrimea, intensitatea culorii si culoarea insasi. Apoi, se cere persoanei sa puna o litera S n csua corespunztoare culoareii Sufletului, M

n casuta care aminteste culoarea mintii si S in cea a Sipritului folosind gama de culori de mai jos.

Apoi, el va fi invitat s deseneze trei sfere pe o suprafa colorat special.

Subiectul trebuie s deseneze sferele ca cercuri cu dimensiunile pe care le-a vizualizat n simularea mintala i sa le plaseze in punctul suprafeei care ii aminteste de aceeai culoare perceputa pentru suflet, minte i spirit. n timp ce, n prima etap, vei avea o idee despre culoarea celor trei componente, si unde subiectul nu este influenat de parametrul spatial, n cea de a doua abordare subiectul este chemat s depun mrturie cu privire la marimea celor trei componente ale triadei i a poziiei spaiale a triadei ntr-un context colorimetric . Trebuie remarcat faptul c poziia pe care cele trei componente o vor asuma n lucrare colorimetrica radiala nu au nimic de a face cu poziia pe care o asum n camer de simulare atunci cand sunt percepute de sus, dei ne ateptm la o puternica replica poziionala n majoritatea cazurilor analizate . n acest context nu sunt folosite culorile propuse de Lscher ci vom folosi ntreaga scar cromatic accesibil pentru ochiul uman, avnd astfel la dispozitie mii de poteniale variaii. Se va cere apoi persoanei sa uneasca mintal cele trei sfere ntr-o sfer i s obseve culoarea finala pe care aceasta o va avea. n aceast faz, se incearca sa obtina informaii cu privire

la tipul de triada pe care subiectul testat poate sa o obina. Cand se face testul, trebuie s se spuna pur i simplu persoanei ca va fi supusa unei probe in care va trebui sa isi imagineze o camera intunecata unde exist trei lmpi n form de sfer i la comanda nostra lmpile se vor aprinde iar el va trebui sa le observa culoarea. Prima lmpa va fi cea a mintii, apoi cea a spritului si apoi cea a sufletului. I se va spune persoanei ca lmpile pot fi de orice culoare doreste, chiar si negru, iar acest concept este fundamental si trebuie susinut cu insisten pentru ca vizionarea unei ipotetici parti sufletesti negre ar putea indica absenta, sau n cazul n care exista lipsa de intensitate de culoare, ar putea determina o stare proast de sntate sau de integrare cu triada. RECAPITULAND Dac dorii s faceti Triade Color Test (TCT), unui candidat ipotetic, trebuie s urmai civa pai care sunt prezentati mai jos: -Cereti subiectului sa vizualizeze o camera complet intunecata, unde i se va spune c se vor aprinde trei lmpi colorate de forma sferica corespunztoare mintii sale, a spiritul su i sufletul su, poziionate n jurul observatorului.
-I se va spune c lmpile pot avea orice culoare, chiar i neagru total, dar n acest ultim caz

lampile

nu

vor

fi

vizibile

pe

fundalul

negru

al

camerei.

-I se va spune sa aprinda prima lampa care corespunde mintii sale, corespunde spiritului i la final pe cea corespunztoare sufletului.

apoi pe a doua

-I se va spune persoanei sa memoreze culoare, poziia, mrimea (indcata de un numr care variaz de la 1 la 10) i intensitatea luminii (indicat de un numr de la 1 la 10) ale celor trei lmpi sferice.

-De asemenea, il vom ruga s observe camera de sus, avnd grij s observe dispunerea radial a celor trei lmpi luminoase. -I se va cere s fuzioneze cele trei lmpi i s observe culoarea lmpii finale. -Va fi rugat sa completeze cardul de matrice al culoarii i hrtia radiala de culoare. Mai jos va aratam un exemplu ipotetic al unui posibil rezultat de reprezentare n camera ntunecat ale celor trei componente ale triadei, identificate aici cu trei stele colorate

Analiza formei, culorii i intensitatii, precum i poziiile respective ale celor trei surse de culoare, va fi uor interpretabile arhetipal. Vom reveni la acest aspect al testului cu alt ocazie, cnd va vom furniza normele de interpretare specifica i aprofundat a testului. Testul ar trebui s fie sensibil pentru a detecta stngcia latenta a subiectului, prezena sau absena sufletului, relaia dintre suflet, minte i spirit, diferitele grade de contientizare a fiecrui element i originea sufletului (de la primul sau de la al doilea Creator), unde sufletul a fost prezent, aa cum a fost deja descris n dou dintre studiile noastre anterioare intitulate Geneza I i Geneza II.
http://extraterestriiprintrenoi.wordpress.com/2013/04/21/geneza-i-corrado-malanga/ http://extraterestriiprintrenoi.wordpress.com/2013/05/12/corrado-malanga-geneza-iiextraterestrii-din-valea-indului/ Biografia asupra testului de culori si a aplicatiilor sale
1.Max Lscher: The Lscher Colour Test, Remarkable Test That Reveals Your Personality Through Color, Pan Books, 1972. 2.Max Lscher: Color - the mother tongue of the unconscious, Capsugel N.V. (1973) 3.Max Lscher: The 4-Color Person, Pocketbooks, Simon Schuster, 1979. 4.Max Lscher, Colors of Love : Getting in Touch with Your Romantic Self , St. Martin's Press, New York, 1996. 5.Max Lscher: The Luscher Profile, Mindscape (1986), ASIN B000WY2OU8 6.Max Lscher: Personality Signs, Warner Books, 1981. 7.Max Lscher: Der Lscher-Test. Persnlichkeitsbeurteilung durch Farbwahl, Rowohlt, Reinbek, 1985. 8.Max Lscher: Das Harmoniegesetz in uns, Ullstein, 2003. 9.Max Lscher: Der Vier-Farben-Mensch, Ullstein, 2005.