Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
PROIECT DE DIPLOMA
ABSOLVENT:BUTURUGA MUGUREL
2012
1
UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA BUCURESTI FACULTATEA DE IMBUNATATIRI FUNCIARE SI INGINERIA MEDIULUI SPECIALIZAREA: CADASTRU
TEMA LUCRARII
2012
2
CUPRINS CAPITOLUL I NOTIUNI GENERALE DE CADASTRU I.1.Cadastrul - scurt istoric I.2. Definitie, caracteristici, rol, scop, importanta, legatura cu alte discipline I.3. Aspectele cadastrului I.4. Functiile cadastrului I.5. Clasificarea cadastrului I.6. Criterii de impartire a terenurilor dupa destinatii I.7. Criterii de clasificare si identificare a categoriilor de folosinta a terenurilor si de identificare a constructiilor CAPITOLUL II CADASTRUL GENERAL II.1. Definitii II.2. Retele geodezice II.3. Lucrari de cadastru general II.4. Culegerea datelor cadastrale II.5. Planul cadastral CAPITOLUL III METODE DE INTOCMIRE A PLANULUI CADASTRAL III.1.Generalitati III.2. Metoda drumuirii planimetrice sprijinite
3
III.3. Metode de determinare a suprafetelor III.4. Detasarea suprafetelor CAPITOLUL IV LATURA JURIDICA IV.1.Generalitati IV.2.Publicitatea imobiliara CAPITOLUL V INSTRUMENTE DE MASURAT
BIBLIOGRAFIE
Inceputurile cadastrului
Masuratorile cadastrale nu au fost si nici nu sunt un scop in sine, ci de la inceput au servit primelor forme de impunere fiscala si au avut, inca din antichitate, drept sarcina importanta stabilirea limitelor propietatilor funciare. Cunostinte si confirmari legate de activitatea organizata de masurare a terenurilor exista si se refera in special la zonele in care pamantul era cultivat pentru agricultura, in lunca fluviului Nil, in Mesopotamia si in Orientul Mijlociu. InEgiptul Antic s-au tinut evidentele loturilor repartizate periodic pentru agricultori, iar obligatiile fata de faraoni erau platite dupa mtinderea si calitatea pamantului. Masuratorile erau de mare importanta, mai ales pentru gospodarirea vaii Nilului, deoarece granitele dintre parcele erau sterse datorita revarsarilor anuale si era necesara refacerea lor. In Grecia Antica impartirea pamantului s-a facut in moduri diferite in Sparta si Atena, iar populatia a fost impartita in clase in functie de avere, lucru care a necesitat masurarea pamantului si aprecierea capacitatii de productie, precum si tinerea unor registre de evidenta.
5
In imperiul roman masuratorile erau executate de agrimensori, care redactau harta (forma) terenurilor pe care se aratau limitele (limites) parcelelor. Acestea erau trasate sub forma unei grile alcatuite din patrate (centuria) si numerotate pentru a putea fi identificate, iar pe teren putea fi folosite pietre pentru marcarea colturilor patratelor, utilizandu-se un instrument (stella) din lemn pentru trasarea unghiurilor drepte, imbunatatit prin adaptarea unui stativ de metal care permitea rotirea (groma). In coloniile nou infiintate se intocmeau pe langa harti, si registre in care se inscriau parcelele, iar pe baza lor se redactau carti de impunere pentru siguranta perceperii impozitelor. In Europa Medievala dupa o perioada de instabilitate au aparut state cu organizare stabila, capabile sa-si procure veniturile din impozite. Dupa toate probabilitatile, eel mai vechi cadastru a luat nastere in orasul autonom Milano. Activitatile specifice cadastrului s-au desfasurat in spatiul popoarelor germanice si in Anglia, Elvetia, Lituania,etc.. Masuratorile terestre au fost influentate de progresul tehnico-stiintific din perioada Renasterii, folosindu-se planseta topografica, semne conventionale, masuratori in sistem zecimal, retele de triangulatie locala. Data de nastere a cadastrului in Europa poate fi considerata 17 aprilie 1920, cand au inceput lucrarile de masurare pentru principatul Milano aflat sub ocupatie austriaca. Documentatia intocmita pe parcursul a 40 de ani continea registrul parcelelor, registrul caselor, mapa cu hartile la scara 1:2000 si la scara 1:8000 pentru ansamblu, cate a coala de propietate pentru fiecare contribuabil si harta topografica a principatului la scara 1:72000. Considerat modelul tuturor cadastrelor europene, a fost preluat de Franta sub Napoleon, de principatele italiene si statul papal, de Belgia, Olanda, Luxemburg, cantoanele elvetiene, landurile germane si tot Imperiul habsurgic. Transilvania a beneficiat de rigurozitatea cadastrului austriac si prin urmare,astazi inca se mai gasesc planuri cadastrale intocmite la scarile 1:7200, 1:5760, (pentru zonele cu mai putine detalii), 1:3600 sau 1:2880 ( de 10 ori scara hartilor militare 1:28800).
delimitarea, descrierea si reprezentarea hotarelor localitatilor, a limitelor tarlalelor, a retelelor hidrografice si a cailor de comunicatii); in Muntenia si Moldova incepand cu anul 1831, respectiv 1832 se fac incercari de introducere a cadastrului de catre primii inginerii hotarnici pregatiti la lasi de Gh. Asachi (din anul 1813) si la Bucuresti de Gh. Lazar (din anul 1818); - in restul tarii constituirea cadastrului se face dupa primul razboi mondial, o data cu infaptuirea reformei agrare. > Etapa de organizare a cadastrului in Romania (1919-1933) In anul 1919 se infiinteaza ,,directia Cadastrului si a Lucrarilor Tehnice", a carei activitate s-a limitat in special la masurarea mosiilor si parcelarea lor pentru improprietaririle facute dupa primul razboi mondial. Masuratorile s-au facut in sisteme de referinte locale, cu diferentieri legate de precizie si continut, deoarece nu exista o retea de tringulatie geodezica omogena. Pentru executarea cadastrului au fost pregatite cadre tehnice la Scoala de topografie (1919) de pe langa Directia Cadastrului. Un pas important a fost facut in anul 1930 prin adoptarea sistemului de proiectie stereografica, rezultat al conlucrarii dintre Directia Cadastrului si Institutul Geografic al armatei.
>
organizarea cadastrului si cartilor funciare", nr.23/1933, care reglementeaza pentru prima data modalitatea de organizare si realizare a cadastrului funciar, pornindu-se de la retele geodezice unitare si elaborandu-se planuri si registre cadastrale dupa primele normative tehnice si economice. La inceput s-a prevazut executarea lucrarilor cadastrale in Muntenia si Dobrogea, apoi in Moldova si Oltenia, concomitent cu actualizarea celor existente in Transilvania, Banat si Bucovina. In ceea ce priveste publicitatea imobiliara, aceasta a fost temeinic organizata prin ,,Legea pentru unificarea dispozitiilor privitoare la cartiile funciare", nr.l 15/1938. Lucrarile incepute in fostul judet Ilfov si in comunele subordonate municipiului Bucuresti, care urmau sa fie folosite drept model pentru restul tarii, nu au putut sa fie terminate din cauza razboiului si au fost intrerupte in anul 1941, cand se executasera numai pentru 54 comune (65 % din volumul total). S-a folosit experienta tehnicienilor din
7
celelalte provincii, au fost redactate instructiuni noi cuprinse in cadrul ,,Norme tehnice(1943) si incepand cu anul 1940 s-au pregatit ingineri in cadrul sectiei de cadastru din Scoala Politehnica din Bucuresti. Dupa eel de -al doilea razboi mondial au urmat lucrari de masuratori si parcelari pentru impropietarirea temporara a taranilor, fara ca institutia cadastrului sa mai fie finantata de puterea comunista. In anul 1949 s-a hotarat colectivizarea agriculturii, iar legea si masuratorile cadastrale au devenit desuete pentru regimul totalitar.
>
legifereaza incepand cu anul 1955 organizarea si executarea ,,evidentei funciare", un sistem care a servit la comasarea suprafetelor agricole in perioada de colectivizare a agriculturii si care a contribuit la ingradirea drepturilor reale imobiliare. A Intre 1955-1968 s-au realizat planuri topografice la scara 1:10000 pe cale fotogrametrica pentru 13 milioane de hectare si registre de evidenta funciara de catre Consiliul Superior al Agriculturii. Din anul 1968, prin Legea nr.l2 privind apararea, conservarea si folosirea terenurilor agricole se prevede printre altele introducerea cadastrului funciar pe intreg teritoriul tarii. Au continual sa fie folosite vechile evidente si dezinformarile cu privire la suprafetele agricole, pe fondul ignorarii premeditate a ideii de cadastru de catre conducerea politica totalitara. Inventarierea terenurilor inceputa in 1968 a continual si dupa 1974 prin Legea nr.59, intocmindu-se balante anuale ale fondului funciar, dar limitandu-se circulatia juridica a terenurilor la dobandirea lor numai prin mostenire legala. intregul domeniu al masuratorilor terestre a fost supus reglementarilor prin Decretul nr. 305/1972 privind activitatea geodezica, topo-fotogrametrica si cartografica, precum si folosirea datelor si documentelor rezultate din aceasta activitate. Dintre documentatiile cartografice intocmite incepand cu anul 1965 trebuie mentionat planul topografic de baza la scarile 1:5000 si 1:2000 care, din pacate, nu a putut fi actualizat la intervale de timp corespunzatoare, desi acopera aproximativ 90% din teritoriul tarii. Aceasta si-a dovedit utilitatea pentru sectoarele economice care detin suprafete man de teren (agricultura, silvicultura, caii de comunicatii, sistematizarea localitatiilor), dar si pentru asigurarea suportului grafic pentru lucrarile de cadastru prin derivarea continutului acestuia.
>
regimul juridic al fondului funciar, la propietatea publica si privata, la dobandirea dreptului de propietate
8
si la circulatia juridica a terenurilor. Reglementarile generale in domeniul propietatii apar in Constitutia Romaniei adoptata in 1991, in Legea administratiei publice locale nr.69/1991, modificata si completata, in Codul civil si in Codul de procedura civila, modificate si completate. In ultimul deceniu au fost promulgate acte normative care constitute fundamente ale institutiei dreptului de propietate: Legea nr. 169/1997, care cuprinde norme juridice referitoare la propietatea publica si privata asupra terenurilor, la regimul juridic al acestora, protectia si ameliorarea terenurilor, Hotararea Guvernului nr. 834/1991 privind stabilirea si evaluarea terenurilor detinute de societatile comerciale cu capital de stat, Legea privind circulatia juridica a terenurilor nr. 54/1998, Legea pentru reconstituirea dreptului de propietate asupra terenurilor agricole si forestiere nr. 1/2000. Pentru institutia cadastrului din Romania, actul legislativ eel mai important il constituie Legea cadastrului si publicitatii imobiliare, nr. 7/1996, care asigura cadrul juridic necesar pentru elaborarea unui cadastru modern si deschide portile unei institutii de drept cu radacini europene, avand la baza traditii istorice. Din punct de vedere organizatoric, la nivel central a fost infiintata ca institutie publica cu personalitate juridica Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie, ca organ de specialitate in subordinea Ministerului Administrate! Publice, iar la nivel judetean au fost organizate OJCGC. Activitatea acestor institutii se refera la organizarea, conducerea, indrumarea si controlul executarii lucrarilor din domeniu, la elaborarea normelor tehnice si metodologiile de specialitate, la organizarea fondului national de geodezie si cartografie, a bancii de date a sistemului unitar de cadastru si nu in ultimul rand, la autorizarea persoanelor fizice si juridice care pot sa realizeze si sa verifice lucrari de specialitate. Devenita profesie liberala, activitatea specialistului in cadastru castiga treptat locul pe care il merita, pe masura ce lucrurile tind spre normalitate, intr-o societate bazata pe valori democratice. Sectorul privat va creste ca importanta,dar sectorul public va garanta securitatea sistemului de publicitate imobiliara. Cadastrul va beneficia de dezvoltarea din domeniul tehnologiei informatiei, iar tehnicile avansate de culegere, prelucrare si stocare a datelor cadastrale vor contribui la consolidarea propietatii, la gestionarea patrimoniului imobiliar, la utilizarea unui sistem fiscal modern.
fizice si juridice.
* inventarierea terenurilor degradate care necesita lucrari de imbunatatiri funciare, a celor care pot fi scoase din circuitul agricol, a terenurilor amenajate si ameliorate. Scopul: executarii lucrarilor de cadastru- sa puna la dispozitia celor interesati, in orice moment, date reale si complete pentru: * * * * * * * * * * * determinarea stadiului si evolutiei fondului funciar pe judete si pe tara; stabilirea impozitului funciar; cunoasterea fondului imobiliar- edilitar si starea acestuia; intocmirea studiilor si proiectelor pentru sistematizarea teritoriului si obtinerea de date pentru intretinerea strazilor, drumurilor, cailor ferate, etc; alegerea amplasamentelor obiectivelor industriale si social-culturale; folosirea, amenajarea si regularizarea cursurilor de apa; amenajarea si exploatarea rationala a padurilor; protectia mediului; solutionarea litigiilor cu privire la terenuri dintre propietari; realizarea bazei de date cadastrale necesare intocmirii SIT-urilor
10
localitatilor;
11
* evidenta terenurilor agricole in functie de stadiul degradarii, a terenurilor amenajate prin lucrari de imbunatatiri funciare; * evidenta cladirilor dupa materialele de constructie, dotarea cu instalatii, confort, gradul de uzura,etc.. c) Functia juridica trebuie sa asigure identificarea corecta a propietarilor de terenuri si constructii si inscrierea acestora in documentele cadastrului general, pe baza dreptului si actului juridic pe care se intemeiaza propietatea. Se asigura publicitatea imobiliara, adica ce detine fiecare cetatean pe teritoriul tarii si cui apartine un anumit bun imobil.
Cadastrele de specialitate
Cadastrele de specialitate sunt subsisteme de evidenta si inventariere sistematica din punct de vedere tehnic si economic a bunurilor imobile specifice unor domenii de activitate, cu scopul administrarii lor rationale. Evidente cadastrale specifice isi pot organiza si detinatorii mari de terenuri, cu conditia sa foloseasca drept date de baza numai ceea ce este prevazut pentru cadastrul general,
Cadastrul analitic
Prezinta toate datele cantitative, calitative si juridice care permit cunoasterea amanuntita a tuturor corpurilor de propietate. Planurile cadastrale pentru cadastrul general se intocmesc la scarile:
14
Cadastrul sintetic
Realizeaza centralizarea si prezentarea datelor cadastrale de ansamblu pe unitati teritoriale mari, prin harti cadastrale de ansamblu si prin registre sau situatii centralizatoare de sinteza. Hartile cadastrale pentru cadastru general se intocmesc la scarile: 1:10000, 1:25000,1:50000 si sunt obtinute prin micsorarea planurilor cadastrale. 1.6. CRITERII DE IMPARTIRE A TERENURILOR DUPA DESTINATII Generalitati Terenurile de orice fel care apartin persoanelor fizice si juridice, indiferent de titlurile pe baza carora sunt detinute, se impart pe destinatii conform prevederilor legale. Prin ,,detinatori de terenuri" se inteleg titularii dreptului de propietate, persoane fizice sau juridice, ai altor drepturi reale asupra terenurilor sau cei care potrivit legii civile, au calitatea de posesor ori detinator precar. Domeniul public poate fi interes national, caz in care propietatea asupra sa in regim de drept public apartine statului, sau de interes local, caz in care propietatea ( de asetnenea in regim public) apartine comunelor, oraselor, municipiilor sau judetelor.
Generalitati
Categoria de folosinta a terenului, individualizata printr-un cod, este unul dintre atributele parcelei. Evidentierea la partea tehnica a cadastrului general a categoriei de folosinta, alaturi de celelelalte atribute este necesara atat pentru intocmirea cartii funciare, cat si pentru stabilirea sarcinilor fiscale care greveaza bunurile imobile. In cadastrul general nu se inregistreaza subcategorii de folosinta. Categoria de folosinta este o grupare de terenuri cu aceeasi destinatie economica, creata in mod natural sau artificial. Are ca unitate superioara grupa de folosinta si ca unitate inferioara de subcategoria defolosinta (folosita de cadastrele de specialitate). Grupele de folosinta sunt agricole si neagricole. Fiecare dintre cele cinci destinatii ale terenurilor, poate avea categorii de folosinta predominante,care ocupa suprafata majoritara si categorii de folosinta care ocupa un procent mai mic.
16
De exemplu, in grupa terenurilor cu destinatie agricola categoriile de folosinta predominante sunt: arabilul, viile, livezile, fanetele si pasunile, dar un procent mai mic il ocupa si constructiile, apele etc.. Tot astfel, in intravilane, in categoria de folosinta curticonstructii care este predominanta in cadrul destinatiei, se include si alte categorii de folosinta care ocupa suprafete mai mici, cum ar fi: arabil, livezi, ape, etc..
Pasuni (P)
Pasunile sunt terenuri inierbate sau intelenite in mod natural sau artificial prin insamantari la maximum 15-20 de ani si care se folosesc pentru pasunatul animalelor. In cadrul acestei categorii de folosinta se inregistreaza: a) pasuni curate - sunt pasunile acoperite numai cu vegetatie ierboasa; b) pasuni cu pomi- sunt pasunile plantate cu pomi fructiferi, in scopul combaterii eroziunii sau a alunecarilor de teren, precum si pasunile care provin din livezi paraginite. La incadrarea acestora se va tine de faptul ca productia principala este masa verde care se pasuneaza, iar fructele pomilor reprezinta un produs secundar;
17
c) pasuni impadurite- sunt acele pasuni care, in afara de vegetatie ierboasa, sunt acoperite si cu vegetatie forestiera, cu diferite grade de consistenta ; d) pasuni cu tufarisuri si maraeinisuri.
Fanete (F)
La categoria fanete se incadreaza terenurile inierbate sau mtelenite in mod natural sau artificial prin reinsamantari la 15- 20 de ani, iar iarba se coseste pentru fan. Se inregistreaza la fanete: fanete curate, fanete cu pomi, fanete impadurite, f&nete cu tufarisuri si maraeinisuri.
Vii (V)
In aceasta categoric se incadreaza terenurile plantate cu vita de vie: a) vii altoite si indigene: - viile altoite au la baza lor un portaltoi; - viile indigene sunt nealtoite, dezvoltandu-se pe radacini propii impreuna mai sunt denumite si vii nobile; b) vii hibride - sunt acelea care poarta si denumirea de ,,producatori directi"; c) hamei- deoarece au o agrotehnica asemanatoare cu a vitei de vie, plantatiile de hamei se include in aceasta categoric de folosinta. d) pepeniere viticole- sunt terenuri pentru producerea materialului saditor viticol: plantatiile portaltoi si pepinierele propiu-zise sau scolile de vite.
Livezi (L)
Livezile sunt terenuri plantate cu pomi si arbusti fructiferi. Se inregistreaza ca livezi: a) livezi clasice- terenurile plantate cu pomi fructiferi in diferite sisteme de cultura traditionale, si anume: livezi cu cuturi intercalate, livezi inierbate, livezi in sistem agro-pomicol, livezi pure; b) livezi intensive superintesive- livezi amenajate avand o mare densitate de pomi pe hectar, cu conducerea dirijata a coroanelor si mecanizare lucrarilor de intretinere si recoltare;
c)
plantatii de arbusti fructiferi- terenuri plantate cu zmeura, agrise, coacaze, trandafiri de dulceata,etc.;
d) pepiniere pomicole- terenurile destinate pentru producerea materialului saditor pomicol; e) plantatii de duzi;
In aceasta categoric de folosinta intra toate terenurile care sunt cuprinse in amenajamentele silvice si in afara acestora, indiferent de propietar. Se inregistreaza la aceasta categoric de folosinta: a) paduri- terenuri acoperite cu vegetatie forestiera, cu o suprafata mai mare de 0,25 ha; b) terenuri destinate impaduririi - terenuri in curs de regenerare, terenuri degradate si poieni prevazute a fi impadurite prin amenajamente silvice; c) terenuri care servesc nevoilor de cultura, productie si administratie silvica-terenuri ocupate de pepinere, solarii, plantatii, culturi de rachita, arbusti ornamentali si fructiferi, cele destinate hranei vanatului si animalelor din unitatile silvice, cele date in folosinta temporara personalului silvic; d) perdele de protectie - benzi ordonate din plantatii silvice si uneori silvo-pomicole, care au diferite roluri de protectie ca: perdele pentru protectia culturilor agricole, perdele pentru protectia cailor de comunicatie, pentru protectia asezarilor umane, perdele pentru protectia digurilor, perdele pentru combaterea eroziunii; e) tufarisuri si maracinisuri- terenuri acoperite masiv cu vegetatie arborescenta de mica inaltime, catinisuri, ienuperisuri, salcami, maracinisuri,etc.;
baza ale celui mai mare reflux de-a lungul tarmului dinspre larg al insulelor, ale locurilor de acostare, amenajamentelor hidrotehnice si ale altor instalatii portuale permanente si linia din larg care are fiecare punct situat la o distanta de 12 mile marine (22224m), masurata de la punctul eel mai apropiat de la liniile de baza. Suprafata marii interioare este cuprinsa intre tarmul marii si liniile de baza, asa cum au fost definite mai sus. Limita terenurilor reprezentand albiile minore ale cursurilor de apa, cuvetelor lacurilor naturale si artificiale, ale baltilor, ale tarmului si plajei de nisip a Marii Negre, este stabilita prin norme specifice elaborate de ministerele interesate si avizate de ONCGC.
in altul; b) stancarii, bolovanisuri, pietrisuri- terenuri acoperite cu blocuri de stand masive, ingramadiri de bolovani si pietrisuri, care nu sunt acoperite de vegetatie; c) rape, ravene,torenti- alunecari active de teren care sunt neproductive cand nu sunt impadurite; d) saraturi cu crusta- terenuri puternic saraturate, care formeaza la suprafata lor o crusta albicioasa friabila; e) mocirle si smarcuri- terenuri cu alternante frecvente de exces de apa si de uscaciune, pe care nu se instaleaza vegetatie; Terenurile cu mlastini cu stuf nu se inregistreaza la categoria terenurilor neproductive, ci la categoria terenuri cu ape si stuf; f) gropile de imprumut si cariere- terenuri devenite neproductive prin scoaterea stratului de sol si roca pentru diverse nevoi de constructii; g) halde- terenuri pe care s-a depozitat material steril rezultat in urma unor activitati industriale si exploatari miniere. Categorii de folosinta a terenurilor - simboluri Arabil Vii Livezi Pasuni Fanete Paduri si alte terenuri cu vegatatie forestiera Ape curgatoare A V L P F PD HR
Ape statoare Cai de comunicatii rutiere Cai ferate Curti si curti cu constructii Constructii Terenuri neproductive si degradate
HB DR CF CC C N
21
cadrul unitatilor administrative comunale si orasenesti se deosebesc doua parti distincte: intravilanul si extravilanul. Teritoriul Romaniei are suprafata totala de 23 839 070 hectare si cuprinde din punct de vedere al organizarii administrative un numar de 41 de judete la care se adauga municipiul Bucuresti. In cadrul celor 41 de judete sunt cuprinse 67 municipii, 195 orase, 2686 comune si 13343 sate. Realizarea cadastrului general pe intreg teritoriul tarii presupune executarea operatiilor de introducere a cadastrului pe 2989 teritorii cadastrale.
Intravilanul este partea de imitate administrativ- teritoriala, legal delimitata, destinata construirii si habitatiei. Intravilanul cuprinde zona dens construita ocupata cu cladirile de locuit, constructive social- culturale, intreprinderile industriale, depozitele, spatiile comerciale, amenajarile sportive, retelele edilitare, zona de circulatie si transport impreuna cu garile, autogarile si depourile, spatiile verzi si terenurile libere. Intr-un teritoriu administrativ comunal sau orasenesc pot fi unul sau mai multe intravilane. Limita intravilanului reprezinta detaliu topografic al planului cadastral si in interiorul ei se fac numerotarea cadastrala si calculul suprafetelor unitatilor cadastrale din fiecare localitate. Extravilanul este partea din unitatea administrativ- teritoriala cuprinsa in afara intravilanelor, delimitata cadastral potrivit legii. Are in special destinatii agricole si silvice. Structura terenurilor agricole reprezinta aproximativ doua treimi din suprafata totala a tarii, ceea ce inseamna 14,8 milioane hectare.
>
detalii liniare (cai de comunicatie, ape, diguri,etc.)care nu sufera modificari curente. Sectorul cadastral grupeaza mai multe bunuri imobile sau corpuri de propietate alipite. Denumirea de ,,sector cadastral" inlocuieste termenii ,,tarla" in extravilan si cvartal" in intravilan. Imobilul reprezinta parcela de teren cu sau fara constructii. Corpul de proprietate este costituit din una sau mai multe parcele alipite, apartinand aceluiasi proprietar. Parcela este suprafata de teren situata intr-o unitate administrativ-teritoriala pe un amplasament bine stabilit, avand o singura categorie de folosinta si apartinand unui propietar sau mai multor propietari, in indiviziune. Din punct de vedere economic o parcela poate avea mai multe subdiviziuni fiscale. O subdiviziune fiscala este o portiune a parcelei avand aceeasi clasificare calitativa. Entitatile de baza ale sistemului de evidenta a cadastrului general sunt: parcela, propietarul. Constructia este o proprietate sau o parte dintr-o proprietate construita cu o utilizare distincta pentru proprietar, care apartine unei persoane sau mai multor persoane, in indiviziune. Aceasta poate fi o cladire intreaga sau parti dintr-o cladire, cu una sau mai multe intrari. Fiecare intrare are o adresa. Adresa este indentica cu cea a intrarii. Proprietarul este persoana fizia sau juridica, titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului contructia si
real asupra corpului de proprietate supus inscrierii. Detinatorii de terenuri sunt titularii dreptului de proprietate, ai altor drepturi reale asupra acestora sau cei care potrivit legii civile au calitatea de posesori ori detinatori precari. Corpul de cladire reprezinta partea componenta a unei cladiri delimitata dupa urmatoarele criterii: * * * sistemul arhitectonic si contructiv determinat de fatade si materiale de constructie a peretilor exteriori; intrarea separata in cladire; independenta si regimul de inaltime diferit fata de alte cladiri alaturate.
Sistemul infomational al cadastrului este o organizare de baza de date grafice si alfanumerice de evidenta telinica, economica si juridica referitoare la corpurile de proprietate si la proprietarii acestora. II.2. Retele geodezice pentru lucrarile de cadastru Materializarea punctelor retelei geodezice de sprijin si din retelele de indesire si ridicare se face conform standardului roman SR 3446-1/1996, avand marci conform standardului de stat STAS 4294-73, emise de Institutul Roman de Standardizare precum si cu alte sisteme de marcare si semnalizare provenite sau preluate din standardele europene (CEN) si internationale (ISO), avizate sau omologate de ONCGC. Coordonatele punctelor din retelele geodezice se calculeaza in sistemul de proiectie Stereografic 1970 si in sistemul de referinta Marea Neagra 1975. Reteaua geodezica de sprijin pentru executarea lucrarilor de cadastru general este formata din totalitatea punctelor determinate in sisteme unitare de referinta. Reteaua geodezica de indesire se realizeaza astfel incat sa asigure densitatea de puncte necesare pentru executarea lucrarilor de introducere si intretinere a cadastrului general. in configuratia retelei geodezice de indesire se include eel putin patru puncte din reteaua geodezica de sprijin, astfel incat poligonul format sa incadreze toate punctele retelei de indesire. Reteaua geodezica de indesire si ridicare se executa prin metode cunoscute: triangulatie, trilateratie, triangulatie-trilateratie, retele de drumuiri poligonometrice, intersectii inainte, retrointersectii, intersectii combinate sau tehnologii geodezice bazate pe observatii satelitare (sisteme de pozitionare globala-GPSGlobal Positioning System). In cazul in care coordonatele punctelor sunt determinate prin tehnologia GPS, la proiectarea retelei se va tine seama de urmatoarele: Reteaua de indesire si ridicare trebuie sa se sprijinre pe minimum patru puncte din reteaua geodezica de sprijin; punctele de sprijin trebuie sa fie uniform repartizate atat in interiorul retelei, cat si la marginea
acesteia; se va prevedea determinarea punctelor de legatura dublu-stationate in sesiuni diferite. Retelele geodezice de indesire se compenseaza ca retele libere prin care incadrarea in configuratia lor a eel putin 4 puncte din reteaua geodezica de sprijin. Dupa compensarea ca retea libera se vor determina coordonatele plane ale punctelor retelei de indesire si ridicare in sistemul de proiectie Stereografic 1970, printr-o trasformare Helmert cu ajutorul a minim 4 puncte din reteaua geodezica de sprijin. Punctele din reteaua geodezica de indesire trebuie sa asigure o densitate de 1 punct/ 5 km in extravilan si 1 punct/ km in intravilan. Reteaua geodezica de ridicare este creata in scopul asigurarii numarului de puncte necesare masuratorilor topografice si cadastrale de detaliu. Punctele retelelor geodezice de ridicare se determina prin intersectii inainte, retrointersectii, intersectii combinate, drumuiri poligonometrice, tehnologie GPS, utilizandu-se puncte din reteaua geodezica de sprijin si indesire. Densitatea unei retele geodezice de ridicare se stabileste in raport cu suprafata pe care se executa lucrarile su cu scopul acestora. Retelele geodezice de ridicare se proiecteaza astfel incat sa se asigure determinarea punctelor care delimiteaza unitatile administrativ-teritoriale si intravilanele, precum si a celor care definesc corpurile de proprietate si parcelele. Se va asigura o densitate de eel putin 1 punct/km in zona de ses, 1 punct/ 2km in zone colinare si 1 punct/ 5km in zonele de munte. Materializarea pe teren se va face cu o densitate impusa de configuratia terenului si densitatea detaliilor (in principal a limitelor de proprietate). Materializarea se va face, dupa natura solului, cu borne, repere si marci standardizate. In intravilan, in zonele asfaltate sau betonate, materializarea se poate face si cu picheti metalici cu diametrul de 25mm si cu lungimea de 15cm, batuti la nivelul solului, asigurand o densitate a punctelor de minim 4 puncte/km. Din fiecare punct materializat se vor asigura vizibilitati catre eel putin alte doua puncte din reteaua geodezica de indesire si ridicare sau din reteaua geodezica de sprijin. Indiferent de instrumentele si procedeele tehnice utilizate la executarea masuratorilor, reteaua de ridicare se compenseaza ca retea constransa pe punctele retelelor de sprijin si de indesire. Abaterea standard de determinare a unui punct nu trebuie sa depaseasca + 10 cm in intravilan, iar in extravilan +20 cm in zonele de ses, 30 cm in zone colinare si + 50 cm in zone de munte. Documantatia tehnica intocmita dupa executarea retelelor geodezice de sprijin, indesire si ridicare, supusa operatiilor de receptie trebuie sa cuprinda: * memoriul tehnic cu descrierea generala a lucrarii, metode de lucru, instrumente utilizate, prelucrarea datelor (softul folosit, metoda de compensare a retelei, abaterile standard, elipsa erorilor pentru fiecare punct geodezic nou determinat) preciziile obtinute;
* *
schema dispunerii punctelor vechi si noi, cu marcarea vizibilitatilor (schita vizelor); schema masuratorilor efectuate (schita vizelor); fisiere ASCII pe suport magnetic, cu datele rezultate din masuratorile de teren (denumirea/ numarul punctului de static, denumirile/ numerele punctelor vizate, directiile masurate, distantele masurate);
* *
descrierile topografice si schitele de reperaj pentru punctele vechi si noi; inventarul de coordonate, tabel din care sa reiasa diferentele dintre coordonatele vechi (puncte de ordinul I, II, III, IV)
inclusiv pe suport magnetic (fisier ASCII ce denumirile punctelor, coordonate X,Y); si coordonate noi acelorasi puncte rezultate In urma compensarii retelei.
II.3 Lucrari de cadastru general executate prin utilizarea documentelor cartografice existente Planuri si harti cadastrale/ topografice vechi
Inainte de inceperea lucrarilor de introducere a cadastrului general, OJCGC are obligatia sa analizeze si sa pregateasca intreaga documentatie topografica si cadastrala existenta pe unitatea administrativ-teritoriala. Criteriile de baza pentru analizarea continutului planurilor si hartilor cadastrale existente in vederea utilizarii lor la introducerea si intretinerea cadastrului general intr-un teritoriu administrativ sunt: * * * procentul de modificari ale continutului cadastral, raportat la continutul general pe unitatea de suprafata (km); calitatea suportului planurilor si hartilor; lizibilitatea continutului grafic si textual, gradul de uzura si degradare a acestora. Procentul de modificari ale continutului constituie criteriul de baza fata de celelalte criterii mentionate mai sus. Procentul de modificari se stabileste prin confruntarea planurilor si hartilor cadastrale cu situatia din teren. Concluziile rezultate in urma analizei se mentioneaza in caietul de sarcini referitor la lucrarile de introducere a cadastrului general. Rezultatele analizei facute asupra continutului hartilor cadastrale se pun la dispozitia executantului lucrarilor. Confruntarea la teren la planurilor a cadastrale sau topografice existente se face pe diferite zone din teritoriul administrativ, pentru eel putin 75% din suprafata acestuia. In cadrul operatiunii de confruntare cu situatia din teren se verifica existenta si starea punctelor geodezice din reteaua de referinta, din extravilan si din intravilanele componente ale unitatii
administrativ-teritoriale. Pe copiile planurilor existente, alese pentru confruntare, se vor nota zonele cu modificarile constatate ,,din vedere" asupra bunurilor imobile, categoriilor de folosinta si detaliilor liniare si se vor estima in procente, in functie de suprafata afectata. Dupa determinarea procentului mediu de modificari in continutul planurilor si hartilor se va stabili solutia care trebuie adoptata pentru asigurarea bazei cartografice necesare la lucrarile de introducere si intretinere a cadastrului general: actualizarea planurilot si hartilor existente sau realizarea altor noi. Executantul lucrarilor va avea la dispozitie pe o perioada determinata documentele cadastrale existente in zona de lucru, fie sub forma analogica (pe suport din hartie, material plastic, baza tare), fie sub forma digitala, daca exista plan digital. Aceste materiale se transforma daca este cazul in forma digitala prin digitizare sau scanare / vectorizare, cu respectarea anumitor parametri si intr-o structura a datelor mentionate in caietul de sarcini. Modificarile constatate in urma lucrarilor de actualizare se fac direct pe planul cadastral digital obtinut. Planurile cadastrale noi se realizeaza in forma digitala si constituie baza de date grqfice, iar datele si informative referitoare la imobile si proprietari constituie baza de date textuale, intre ele existand legaturi specifice.
intravilan si din extravilan, realizandu-se operatiile de teren si birou pentru determinarea elementelor necesare actualizarii acestuia, astfel: a) in extravilan: * masuratori pentru determinarea coordonatelor punctelor care definesc sectoarele cadastrale sau ale grupurilor de parcele izolate; * masuratori pentru determinarea coordonatelor punctelor de pe contururile parcelelor/ corpurilor de proprietate; * intocmirea schitelor de teren pentru sectoarele cadastrale sau grupurile de parcele izolate. b) in intravilan: * masuratori pentru determinare coordonatelor punctelor de pe contururile corpurilor de proprietate; * masuratori expeditive pentru delimitarea parcelelor din interiorul corpurilor de proprietate; * masuratori pentru pozitionarea constructiilor cu caracter permanent, nouaparute; In interiorul corpurilor de proprietate se reprezinta numai parcele cu suprafata mai mare de 50 mp in intravilan si mai mare de 300 mp in extravilan si numai constructiile cu caracter permanent. Parcelele cu suprafete mai mici decat cele mentionate mai sus se includ in parcelele adiacente ale aceluiasi proprietar. Latimea strazilor, drumurilor comunale si ulitelor se stabileste intre limitele corpurilor de proprietate. Pe planul cadastral nu se reprezinta partea carosabila, trotuarele, santurile, acostamentele, zonele de pareare si de refugiu, zonele verzi, etc. Detaliile liniare (drumuri, strazi, ulite, cai ferate, canale, diguri, etc) constituie corpuri de proprietate independente si se inregistreaza ca atare. Concomitent cu efectuarea operatiilor de actualizare sau de realizare a planului cadastral, pentru fiecare parcela/ corp de proprietate se culeg si datele de identificare a proprietarului legal, categoriile de folosinta a parcelelor si modul de detinere (exclusiv sau in indiviziune).
care se introduc in baza de date a cadastrului general. Dupa incheierea lucrarilor la nivelul intravilanului fiecare fisa a corpului de propietate se completeaza cu numarul cadastral definitiv, cu suprafetele calculate ale parcelelor si suprafata corpului de proprietate.
concomitent cu executarea lucrarilor de teren in cadrul actualizarii sau realizarii planurilor cadastrale.
Aceste date se compara cu cele din listele extrase din Registrul permanent al populatiei,in cazul cand acestea au fost obtinute. Pentru femeile casatorite sau vaduve, se vor inscrie numele de familie dobandit dupa casatorie unnat de numele de familie avut inainte de casatorie si codul numeric personal. La inscrierea adresei de domiciliu a proprietarului se vor preciza toate datele necesare expedierii corespondentei postale, mai ales pentru proprietarii domiciliatii in alte localitati decat cele cuprinse in raza unitatii administrativ-teritoriale respective; * Situatia juridica a imobilelor: denumirea actului de proprietate cu numarul si data eliberarii, cota de proprietate unde este cazul, suprafata inscrisa in acte pentru fiecare parcela, corp de proprietate si constructie, dupa caz. fnscrierea datelor privitoare la situatia juridica a imobilelor aflate in proprietatea persoanelor juridice se face potrivit specificatiilor din actele nomative sau din alte acte in temeiul carora au dobandit dreptul real supus inscrierii. In cazul in care nu exista titlu de proprietate, inscrierea se va face pe baza posesiei exercitate sub numele de proprietar la data identificarii cadastrale, precum si a unei declaratii pe proprie raspundere a persoanei detinatoare a imobilului. In situatia in care un imobil este intr-un litigiu in curs de judecata, pe fisa datelor cadastrale se face mentiunea ,,imobil in litigiu" si se nominalizeaza partile si obiectul litigiului. In cazul imobilelor dobandite prin mostenire se inregisreaza numele mostenitorului, felul mostenirii si actele care dovedesc calitatea de mostenitor. La identificarea proprietarilor persoane juridice se inscriu urmatoarele date: denumirea persoanei
juridice, codul SIRUES si adresa postala a sediului. Daca un imobil constitute obiectul proprietatii pe etaje sau apartamente, in fisa corpului de proprietate se vor inscrie proprietarii respectivi, aratandu-se pentru fiecare numarul de parti din intreg care ii revin, indiferent daca locuieste sau nu la adresa imobilului. In cazul cladirilor cu mai multe apartamente se intocmeste pentru fiecare cladire lista proprietarilor si a titularilor altor drepturi reale asupra imobilelor ca anexa la fisa corpului de proprietate. in aceasta lista se inscriu toti proprietarii grupati pe intrari, astfel: numarul cadastral al corpului de proprietate, numarul blocului, numarul etajului, numarul aprtamentului, numele, prenumele proprietarului si codul numeric personal sau, dupa caz, denumirea persoanei juridice si codul SIRUES, suprafata totala ocupata, in proprietate exclusiva sau in proprietate comuna, denumirea actului de proprietate si data emiterii acestuia. In situatia in care in cladirea respectiva sunt si apartamente aflate in proprietatea privata a statului sau a unitatii administrativ-teritoriale , se inscrie denumirea persoanei juridice care administreaza fondul locativ de stat, codul SIRUES si datele de identificare a locatarilor. Lista proprietarilor se ataseaza la fisa bunului imobil. La stabilirea de proprietate asupra corpurilor de proprietate care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau interes public se vor respecta prevederile Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, cu modificarile ulterioare. La stabilirea limitelor imobilelor apartinand titularilor de cadastre de specialitate se tine seama de prevederile legale privind delimitarea acestora, specifice fiecarui domeniu de activitate.
Conceptul de baza la realizarea planului cadasatral este forma digitala. Planurile cadastrale de ansamblu si planurile cadastrale de baza se obtin prin extragerea datelor din bazele de date grafice si textuale si prin desenarea lor la plotter.
detaliilor, pentru intravilane; * * 1:5 000 si 1:10 000 sau, dupa caz, scari mai mari; in zonele montane; 1:2 000, 1:1 000, 1:500, in functie de densitatea detaliilor, in zonele din Delta Dunarii. Planurile cadastrale de baza redactate sub forma analogica la scarile mentionate anterior se intocmesc pe trapeze cu nomenclatura oficiala in Romania. Reprezentarea analogica se face in Sistemul de proiectie Stereografic 1970. Elementele de continut obigatorii pentru planul cadastral de baza sunt: * * * punctele retelei geodezice de sprijin, de indesire si ridicare; limitele si punctele de hotar, cu numarul de ordine, pentru hotarul unitatii administrativ-teritoriale si pentru intravilanele componente; limitele si numerele cadastrale ale corpurilor de proprietate/imobilelor, limitele, numerele cadastrale si categoriile de folosinta ale parcelelor, limitele si numerele cadastrale ale constructiilor cu caracter permanent. * * * * * * reteaua de drumuri; caile ferate; apele curgatoare cu sensul lor de curgere; apele statatoare; constructiile hidrotehnice; denumirile localitatiilor, apelor, principalelor forme de relief, padurilor, drumurilor si strazilor, ale obiectivelor industriale, social-culturale, care sunt prevazute in nomenclatoarele si atlasele oficiale in vigoare; * * * numerele postale ale imobilelor din intravilane; codul SIRSUP al unitatii administrativ-teritoriale; scara de reprezentare, sistemul de proiectie, anul de intocmire, schema de dispunere si incadrare a foilor componente la nivelul trapezelor din nomenclatura Sistemului de proiectie Stereografic 1970, pentru planurile analogice. Semnele conventionale, regulile de scriere si corpurile de litera stabilite pentru elementele de toponimie care trebuie reprezentate pe planurile cadastrale de baza si de ansamblu sunt cele prevazute in Atlasul de semne conventionale pentru planurile topografice la scarile 1:5000, 1:2000, 1:1000 si 1:500" editia 1978, pana la elaborarea si avizarea sau aprobarea unui nou atlas de semen conventionale.
Metodele numerice de ridicare sunt: * * * metoda drumuirii; metoda radierii; metoda absciselor si ordonatelor;
III.2. Metoda drumuirii planimetrice sprijinite la capete pe puncte de coordonate cunoscute si laturi cunoscute A - Prelucrarea prin metoda clasica
*l-2
*2-3
Vl.n
Figura 1. Elementele masurate pe teren: i - unghiurile orizontale i - media unghiurilor de panta li - lungimile inclinate medii ale laturilor de drumuire
Etape de calcul: I. Calculul distantelor orizontale dij = lij * cos o ij 1. Calculul orientarilor
a). Calculul orientarilor laturilor de spijin AY AXCD b) Calculul orientarilor provizorii ale laturilor de drumuire (transmiterea orientarilor) 0; = 00 + <y, 200s 0; = 0, + a)7 200s 2. 1 2 ' - ;, 200^ c) Calculul neinchideri pe orientari ea = v.-Vj = I - =(00 +>,. w*200x )-0n c = aproximatia de citire a teodolitului n = numarul de statii daca ee =TB, se calculeaza corectia : ce = v} . - ve Acest mod de abordare conduce la modificarea geometriei traseului prin compensarea orientarilor. Unghiurile si orientarile din punctele de sprijin influenteaza cu imprecezia lor tot calculul de compensare. L
>
a) Procedeul analitic Suprafata se determina folosind coordonatele punctelor care marginesc conturul geometric. Pentru stabilirea formulei generale se porneste de la suprafata cea mai simpla, a unui triunghi pentru care se poate scrie: x 0 y
X2Y2 X3Y3
Figura 2. Se dezvolta determinantul dupa coloana 1: 2S =Xi(Y2- Ys) - X2(Yi- Y3) +X3(Yi- Y2) = Xi(Y2-Ys) +X2(Ys- Yi) + X3(Yi-Y2) Tinandu-se seama de sensul si notatiile din figura se poate scrie formula generalizata: 2S= Xi(Yi+1 Yi-1 ) Dezvoltand determinantul dupa coloana 2 rezulta: 2S =-Yl(X2- X3)+Y2(Xl- X3) -Y3(Xl- X2) =Yl(X3- X2) +Y2(Xl-Y3) +Y3(X2Xl) sau scrisa prescurtat relatia este: 2S= Yi(Xi-1 Xi+1 )
Formulele se aplica indiferent din cate puncte este constituit conturul poligonal care
margineste suprafata respectiva. Pentru control se folosesc ambele relatii si se pot intocmi programe in diferite limbaje pentru automatizarea calculelor.
distante);
Alegerea metodelor se face in functie de precizia ceruta la aplicarea proiectului pe teren. Formula analitic Pentru deducerea formulei generale a detasarilor specificate, se va considera patrulaterul oarecare ABCD, din care se va detasa o suprafata s, print-o dreapta oarecare. generala a detasarilor,, proportionate ",,paralele " si ,,perpendiculare " - procedeul
Figura 3
Coordonatele punctelor M si N care definesc pozitia dreptei de detasare se vor determina aplicand relatiile de la punct pe segment, astfel; fXN = XD+/?2(XC -XD) | XM=XA+A(XB-X YN=YD+A(YC-YD )'
A = DC din care rezulta: C -n.9 -n-S AMD ~ M "ABD> AMN ~ M " AND =: A! ' ^ (2) <f
A n
^ ' "^ nnM == Pt ' <J; suprafete, tinand cont si de relatiile (2):
Pentru obtinerea formulei generale, se exprima suprafata s care trebuie detasata ca o suma de
S =
~ Pi ' ^ABD + P^ '-4CD " ' ACD"ANMD ~ ". La randul sau, suprafata necunoscuta SANMD poate fi exprimata astfel:
(3)
Pi
'ANBD
i'
Pi '
' ^ANBD =
(5)
Cu notatiile
J
ACBD
(6)
ABD
(8)
Relatia (8) reprezinta formula generala a detasarilor si permite calculul rapoartelor necunoscute p1 si p2 prin particularizarea ei pentru fiecare detasare in parte. * Detasari "paralele" La detasarile paralele, dreapta de detasare este paralela cu o latura a conturului suprafetei si, ca urmare, se va face particularizarea:
(1)
Se va considera cazul general al unui poligon oarecare si se va scrie formula generala a detasarilor tinand seama de (1): a) in functie de pi:
AEB
; Pl
") A-B
**
S'D
B ~E
Daca laturile neadiacente ale patrulaterului tind spre paralelism, deci suprafata notata cu E tinde catre zero, se va determina raportul I/pi, din ecuatia (2) impartita cu A2
J.-A
A
A.B
'i
y\
b) in functie de
A 5-A
Daca laturile neadiacente ale patrulaterului tind spre paralelism, deci suprafata notata cu E tinde catre zero, se va determma raportul I/pa, din ecuatia (3) impartita cu
i-A.A. />-, E
1 5-A r =
sau
=5. A *
A-B
Valorile astfel obtinute pentru p se introduc in relatiile de la punct pe segment pentru obtinerea coordonatelor punctelor M si N, care definesc pozitia dreptei de
Particularizari:
A = B si pl = p2 = p ; = 2-p-A-p2-E A 5-E E Daca laturile neadiacente converg, se ia pentru p solutia cu semnul "-" in fata radicalului, iar pentru 1/p semnul"+" in fata radicalului.
Latura juridica a cadastrului se refera la operatiile care se efectueaza pentru identificarea propietarilor, inscrierea lor in documentatia cadastrului, precum si in cartea funciara, in vederea realizarii publicitatii imobiliare, in baza drepturilor si actelor juridice pe care acestia le detin. In Romania exista doua tipuri de propietate: - privata (tine de domeniul privat); - comuna (tine de domeniul public). Domeniul public apartine statului si comunitatilor si cuprinde toate bunurile imobile destinate folosirii publice si serviciilor publice cai de comunicatii( drumuri, cai ferate), ape (lacuri, rauri,mare), domenii militare, porturi, aeroporturi, parcuri, gradini publice, paduri,etc.). Domeniul privat poate fi: - al statului ( bunuri imobile ale ministerelor, scoli, spitale, terenuri miniere); - al colectivitatilor ( bunurile primariilor, consiliilor judetene); - individual In documentatia cadastrala, datele referitoare la situatia juridica a unui corp de proprietate se tree in urma declaratiei detinatorului cadastru declarativ). Datele din registrele cadastrale nu consfiintesc o situatie de drept, aceasta urmand a fi stabilita numai dupa verificarea documentelor juridice. In cartea funciara, datele se tree pe baza actelor juridice prezentate de propietar. inscrierea lor realizeaza publicitatea imobiliara.
urmare a instramarii sau grevarii cu sarcini, in interesul intregii societati. In tara noastra au functionat doua sisteme principale de publicitate imobiliara: sistemul de publicitate al registrelor de transcriptiuni si inscriptiuni, denumit si sistemul publicitatii personate (in vechiul Regat); sistemul cartilor funciare, denumit si sistemul publicitatii reale (in Transilvania, Banat si Bucovina). In afara lor au mai functionat in diverse locuri sistemele: cartile funciare centrale pentru caile ferate si canale; cartile de evidenta funciara, in zonele din Transilvania, unde cartile funciare au fost distruse,
Toate registrele se tin pe numele persoanelor si nu se intemeiaza pe masuratori cadastrale, deci au neajunsuri. Sistemul de publicitate reala al cartii funciare CARTEA FUNCIARA = este un ansamblu de documente care descriu bunuri imobile si determina situatia lor juridica. In conformitate cu " Legea Cadastrului si Publicitatii Imobiliare nr. 7/1996", publicitatea imobiliara consta in inscrierea in cartea funciara a actelor si faptelor juridice referitoare la corpurile de proprietate din aceeasi localitate. Aceasta se efectueaza de catre birourile de carte funciara ale judecatoriilor pentru bunurilor imobile situate in raza teritoriala de activitate a lor. Unul sau mai multe imobile alipite, de pe teritoriul unei localitati, apartinand aceluiasi proprietar, formeaza corpul de proprietate care se inscrie in cartea funciara. Mai multe corpuri de proprietate, de pe teritoriul unei localitati, apartinand unui proprietar formeaza partida cadastrala a lui, care se inscrie in aceeasi carte funciara. Cartile funciare intocmite si numerotate pe teritoriul administrativ al fiecarei localitati alcatuiesc impreuna registrul cadastral de publicitate imobiliara al acelui teritoriu. Registrul se intregeste cu: registrul special de intrare; planul de identificare a corpurilor de proprietate; repertoarul corpurilor de proprietate indicand numarul cadastral al parcelelor si numarul de ordine al cartii funciare in care sunt inscrise; indexul alfabetic al proprietarilor; mapa cu cererile de inscriere. Drepturile reale privind corpurile de proprietate inscrise in cartea funciara sunt denumite " drepturi tabulare". Acestea sunt: dreptul de proprietate; dreptul de superficie; dreptul de uzufruct; dreptul de uz; dreptul de abitatie; dreptul de servitute; dreptul de ipoteca si privelegiul imobiliar.
In sistemul de publicitate al cartii funciare, pe baza publicitatii este imobilul si nu persoana, pentru ca imobilul este vesnic iar proprietarii trecatori, se perinda prin fata lui prin operatiuni juridice de vanzare, succesiune, partaj, etc.. Cartea funciara este organizata pe trei parti , continand numele teritoriului cadastral pe care este situat corpul de proprietate si are un numar. PARTEA I- a numita si " foaia de avere" sau "foaia imobilului" in care se inscriu toate informatiile tehnice si economice ale bunului imobil respectiv: numarul de ordine si cel cadastral al fiecarui corp de proprietate; suprafata terenului, categoria de folosinta si, dupa caz, constructive; amplasamentul si vecinatatile; valoarea impozabila. PARTEA II - a denumita si "foaia proprietatii" cuprinde toate informatiile privind drepturile inscrise, respectiv: numele proprietarului; actul sau faptul juridic care constituie titlul dreptului de proprietate, precum si mentionarea inscrisului stramutarile proprietatii; servitutiile constituite in folosul bunului imobil;
faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum si actiunile privitoare la proprietate; orice modificari, indreptari sau insemnari care s-ar face in titlu, in partea I-a sau a II-a a cartii PARTEA III- a denumita si "foaia de sarcini" cuprinde inscrierile privind dezmembrarile dreptului de proprietate si sarcinilor, respectiv: dreptul de superficie, uzufruct, uz, folosinta, abitatie, ipoteca, privelegiile imobiliare,precum si faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum si actiunile privitoare la sechestrul si urmarirea imobilului sau venirurilor sale; orice modificari, indreptari sau insemnari care s-ar face cu privire la inscrierile facute in Cartea funciara ocroteste drepturile reale imobiliare si garanteaza insusirea sporurilor de productie obtinute ca urmare a investitiilor facute asupra bunului imobil. locatiunea si cesiunea de venituri pe timp mai mare de 3 ani; drepturile reale inscrise in aceasta parte; funciare cu privire la inscrisurile facute.
aceasta parte.
compara cu cele din listele extrase din Registrul permanent al populatiei, n cazul cnd acestea au fost obtinute. Pentru femeile casatorite sau vaduve, se va nscrie numele de familie dobndit dupa casatorie urmat de numele de familie avut nainte de casatorie (exemplu: Bizescu Anelia, nascuta Priboianu) si codul numeric personal. La nscrierea adresei de domiciliu a proprietarului se vor preciza toate datele necesare expedierii corespondentei postale, mai ales pentru proprietarii domiciliati n alte localitati dect cele cuprinse n raza unitatii administrativ-teritoriale respective; - situatia juridica a imobilelor: denumirea actului de proprietate cu numarul si data eliberarii, cota din coproprietate unde este cazul, suprafata nscrisa n acte pentru fiecare parcela, corp de proprietate si constructie, dupa caz. nscrierea datelor privitoare la situatia juridica a imobilelor aflate n proprietatea persoanelor juridice se face potrivit specificatiilor din actele normative sau din alte acte n temeiul carora au dobndit dreptul real supus nscrierii. n cazul n care nu exista titlu de proprietate, nscrierea se va face pebaza posesiei exercitate sub numele de proprietar la data identificarii cadastrale, precum sl a unei declaratii pe proprie raspundere a persoanei detinatoare a imobilului. n situatia n care un imobil este ntr-un litigiu n curs de judecata, pe fisa datelor cadastrale se face mentiunea "imobil n litigiu'' si se nominalizeaza partile si obiectul litigiului.
n cazul imobilelor dobndite prin mostenire se nregistreaza numele mostenitorului, felul mostenirii si actele care dovedesc calitatea de mostenitor. La identificarea proprietarilor persoane juridice se nscriu urmatoarele date: denumirea persoanei juridice, codul SIRUES si adresa postala a sediului. Daca un imobil constituie obiectul proprietatii pe etaje sau apartamente, n fisa corpului de proprietate se vor scrie proprietarii respectivi, aratndu-se pentru fiecare (sub forma fractionara sau n procente) numarul de parti din ntreg care i revin, indiferent daca locuieste sau nu la adresa imobilului. n cazul cladirilor cu mai multe apartamente se ntocmeste pentru fiecare cladire lista proprietarilor si a titularilor altor drepturi reale asupra imobilelor ca anexa la fisa corpului de proprietate. n aceasta lista se nscriu toti proprietarii grupati pe intrari, astfel: numarul cadastral al corpului de proprietate, numarul blocului, numarul etajului, numarul apartamentului, numele, prenumele proprietarului si codul numeric personal sau, dupa caz, denumirea persoanei juridice si codul SIRUES, suprafata totala ocupata, n proprietate exclusiva sau n proprietate comuna, denumirea actului de proprietate si data emiterii acestuia. n situatia n care n cladirea respectiva sunt si apartamente aflate n proprietatea privata a statului sau a unitatii administrativ-teritoriate, se nscrie denumirea persoanei juridice care administreaza fondul locativ de stat, codul SIRUES si datele de identificare a locatarilor. Lista proprietarilor se ataseaza la fisa bunului imobil. La stabilirea dreptului de proprietate asupra corpurilor de proprietate care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau interes public, se vor respecta prevederile Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, cu modificarile ulterioare. La stabilirea limitelor imobilelor, apartinnd titularilor cadastrelor de specialitate, se tine seama de prevederile legale privind delimitarea acestora, specifice fiecarui domeniu de activitate.
realizarii proiectelor si studiilor din domeniul constructiilor, urbanismului si amenajarii teritoriului, solicitate de administratia publica locala pentru emiterea avizelor, certificatelor si autorizatiilor legale, precum si pentru solutionarea aspectelor legate de constituirea sau reconstituirea proprietatilor.
Continutul documentatiei
Documentatia privind ntocmirea planurilor cadastrale de amplasament si delimitare a corpurilor de proprietate cuprinde: - memoriul tehnic justificativ; - planul de ncadrare n zona, ntocmit la o scara convenabila, de regula 1: 2 000 -1:10000; - planul de amplasament propriu-zis; - inventarul cu coordonatele punctelor vechi utilizate la ridicarea topografica a imobilului, n Sistem Stereografic 1970 sau local; - inventarul cu coordonatele punctelor de pe conturul imobilului/corpului de proprietate si a patru puncte de detaliu stabile (borne, picheti de fier, colturi de cladiri, camine de vizitare, puncte de frngere ale mprejmuirilor n intravilan si stlpi, tarusi de lemn si borne n extravilan), care pot servi la reconstituirea sistemului de coordonate utilizat la determinarea limitelor de proprietate; - descrierile topografice ale punctelor stabile. www.ancpib.ro www.oncpib.ro doc.cad mth piese componente.
Avantajele procedeului cu impulsuri sunt: pot fi realizate masuratori univoce,cu rezoluti foarte mariin intervale de timp foarte scurte; pot fi masurate distante mari intrucat impulsurile au o energie destul de ridicata; exista posibilitatea masurarii unor distante reduse fara receptor special,chiar spre obiecte inaccesibile din teren; Dezavantajele procedeului cu impulsuri sunt: din motive de securitate,energia impulsului nu poate fi marita peste limita admisa de masuratori; sunt necesare realizari tehnice deosebite,pentru a putea cuprinde efectulperturbator al parametrilor atmosferici ai impulsului. Procedeul cu interfata
Avantajele procedeului interferometric sunt: este metoda cea mai precisa pentru masurarea distantelor; are rezolutia cea mai ridicata pentru masurarea distantelor.
Dezavantajele acestei metode sunt urmatoarele: aparatura bazata pe aceasta tehnica este foarte costisitoare,iar masuratoarea este foarte laborioasa; procedeul poate fi aplicat numai daca reflectorul mobil se deplaseaza riguros in lungul axei optice a laserului; procedeul se paote aplica rational numai pentru lungimi de 50m. pentru realizarea interferentei sunt necesare reglaje de precizie deosebit de ridicate; prin acest procedeu nu se obtin informati referitoare la directia de deplasare a reflectorului mobil. In concluzie,procedeul interferometric isi gaseste aplicatie mai mult in laboratoarele de etalonare si calibrare si mai putin in practica geodezica. Procedeul fazic
Avantajele procedeului fazic sunt : Este un procedeu bine testat,utilizat astazi la foarte multe tahimetre electronice; Procedeul nu este sensibil la intreruperea temporara a undei.
Dezavantajele metodei sunt: O masuratoare univoca nu este posibila cu un singur semnal,deci cu o singura lungime de unda; Este procedeul ce necesita baterii puternice si durabile.
b) Prezentarea generala a unei statii totale Incepand cu anul 1970 odata cu dezvoltarea informaticii,electronicii si a mecanicii fine,s-au facut schimbari structurale si in domeniul masuratorilor terestre prin aparitia primelor dispozitive electronice de masurat distante,apoi inglobarea microprocesoarelor si posibilitatea stocarii automate a datelor preluate din teren. Tahimetrele electronice sunt instrumente geodezice cel mai des utilizate in masuratorile terestre. Componentele principale ale unei statii totale sunt:teodolitul,telemetrul,tastatura si afisajul si microprocesorul, Teodolitul este electronic.el are forma,elementele componente si axele asemanatoare teodolitelor clasice,diferentele cele mai importante aparand in constructia cercurilor gradate si la dispozitivele de efectuare
a lecturilor.Dispozitivele de citire genereaza impulsuri care sunt transformate de un microprocesor in semnale codificate ce sunt transmise catre echipamente periferice. Telemetrul este de tip electrooptic si este incorporat in teodolit. Toate corectiile ce se aduc distantelor masurate si care pot fi evaluate cu ajutorul unei relatii matematice,sunt aplicate automat. Tastatura si afisajul asigura comunicarea operator-instrument in efectuarea masuratorilor si controlul acestora.Ecranul de afisare este cu cristale lichide,in sistem alfanumeric,,cu tendinte de marire pentru a permite afisarea simultana a tuturor informatiilor.Pe afis vor aparea valoarea directiilor sau unghiurilor masurate.Se poate introduce orice lectura(inclusiv valoarea zero)pe directia origine.inregistrarea citirilor se face pe suporti magnetici,fie pe o discheta introdusa in aparat. Microprocesorul este componenta cea mai importanta a statiei totale,avand functii multiple.Prin intermediul programelor existente in memoria acestuia ce actioneaza asupra perifericelor si in memoria de date. Exista posibilitatea cuplari cu carnete electronice de teren pentru facilitarea stocari datelor si utilizarea in prelucrare a unor date mai vechi precum si a unor programe de calcul specific masuratorilor topografice.
Leica Geosystems construieste statii totale electronice de inalta calitate.Tehnologia folosita ajuta la usurarea muncii in lucrarile zilnice.Instrumentul este ideal pentru lucrari topografice si lucrari de trasare .Modul de utilizare a functiilor instrumentului pot fi invatate fara probleme intr-un timp foarte scurt.
Figura 1. partile componente ale statiei totale leica tcr 407 1) Colimator 2) Lumina de ghidare EGL (optional) 3) Surub de miscare fina pe verticala
4) Baterie 5) Distantier pentru bateriile GEB111 6) Capac baterie 7) Ocular,clarificare reticul 8) Focusarea imaginii 9) Maner de transport detasabil 10) Interfata seriala RS232 11) Surub de calare 12) Obiectiv cu EDM (Electronic Distance Measurement) incorporat 13) Display 14) Tastatura 15) Nivela sferica 16) Tasta on/off 17) Tasta trgaci Trigger key 18) Surub de miscare fina pe orizontala
Figura 2 Tastatura si display-ul statiei totale LEICA TCR 407 1) Bara de selectie,campul pentru masuratori. 2) Simboluri
3) Taste cu functii fixe 4) Taste de navigare controleaza bara-input in editare si introducere sau controlul barei de selectie. 5) Taste functii,au functie variabila afisata pe ultima linie a display-ului deasupra tastei. 6) Bara de functii soft afiseaza functiile care pot fi chemate cu tastele functii.
CAPITOLUL VI
STUDIU DE CAZ
INTOCMIREA DOCUMENTATIEI PENTRU INSCRIEREA IN C.F. A IMOBILUL DIN BRAGADIRU, STR. SPERANTEI NR 30-32,JUD. ILFOV
Obiectul prezentei lucrari il constituie inscrierea unui teren in C.F. situate in Bragadiru,Str Sperantei Nr. 30-32,Jud. Ilfov In vederea ridicarii au fost materializate 2 puncte noi ce au fost determinate GPS . Punctele au fost determinate in sistemul de coordinate Stereogeografic 1970. Masuratorile sau realizat cu statia totala Leica TC 307S, S-a efectuat o drumuire poligonometrica sprijinita la capete pe punctele determinate GPS . Reteaua de ridicare este formata din 2 puncte de statie ,precizata de determinare a acestora fiind 5 cm. Precizia de determinare a punctelor de detaliu si a punctelor de pe conturul imobilului este de 10 cm . Schitele de reperaj pentru punctele noi GPS ,schita drumuirii,inventarul de coordinate,si datele de teren sunt anexate la dosar . s-a redactat un plan de situatie la scara 1:500 pe care s-au reprezentat cu fidelitate detaliile specifice si relatia cu vecinatatile . Pelucrarea datelor de teren ,calculate si redactarea planurilor de situatie s-au facut folosind programe automate de prelucrare . Procesarea datelor GPS s-a executat cu software-l Leica Geo Office produs de catre Leica Geosystems .S-au transferat datele din statia totala in calculator,s-au calculat coordonatele punctelor radiate cu programul Toposys. S-a procedat la unirea punctelor de pe conturul corpurilor de propietate ,obtinandu-se planul cadastral al imobilelor cu ajutorul programului AutoCad2012 .
Atat lucrarile de teren cat si calculele si prelucrarea datelor s-au executat respectarea normelor si normativelor in vigoare. Toate actele si datele necesare lucrurii ne-au fost puse la dispozitie de proprietar.