2009_2010 Psihologie Experimentala

1. Domeniul psiholo iei experimentale il constituie: 1) stu iu mecanismelor Iziologice prin care se realizeaza comportamentele umane si animale. 2) teoria si practica experimentului ca metoda de cercetare activa si eficienta. 3) utilizarea de instrumente psihologice pentru tratarea unei maladii mentale, inadaptari sau tulburari psihosomatice. a. b. c. 1 2 3

ANS: 2. Dupa Nicolae Lungu psihologia experimentala

reprezinta:

1) ansamblul principiilor, normelor si regulilor care stau la baza organizarii si desfasurarii experimentului in psihologie, cu scopul obtinerii de date verificate asupra realitatii psihice. 2) suma de cunostinte achizitionate in psihologie prin utilizarea metodei expeimentale 3) 0 disciplina care se ocupa in primul rand de modul corect de conducere a unor studii sociale. a. b. c. 1 2 3

ANS: 3. Mihai Anitei considera ca psihologia experimentala este 0 disciplina care se ocupa In primul rand de modul corect de co'nducere a un or studii experimentale. Care din enunturile de mai jos nu corespund domeniului circumscrlS e a Irma a (J'-e-m-al-s-u-s-:---.----=...1. psihologia experimentala este 0 disciplina 2. psihologia experimentala este 0 disciplina 3. psihologia experimentala este 0 disciplina pentru a verifica ipotezele, 4. psihologia experimentala este 0 disciplina 5. psihologia experimentala este 0 disciplina pedagogica si urmareste abilitarea persoanei schimburi evolutive ori de eate ori situatia 0 a. b. c. d. e. 1 2 3 4 5 E 4. rimele contributii care se ocupa de identificarea problemelor din realitate, care se ocupa de felul in care se dezvolta ipoteze, care se ocupa de felul in care se organizeaza experimentul care se ocupa de felul in care adunam datele, care se ocupa de acordarea asistentei de natura psihologica si pentru a-si asigura functionarea optima prin realizarea unor cere.

ANS:

Printre

si anticipari in diferite ram uri ale stiintei - realizand numeroase

experimente

de m eca::-'n~i~ca=.'-'h""ic::d"_r=_ot.::e:..:h:..:n:.:i.=:ca::!,:..:0:lp:.:t.::ic:..:a:!.., -=c::.os:.:m:::.:o.:o~g:.:i.:e:..:, a:.:n~a:.:t:.:o.:..:m:.:.:i:.:e.:.., b:;.o:::.t::a:.:.n:.:.i.::ca~.::le:..-.::a..:a:.v: ... ut:

-----

1) 2) 3)

Gordon Allport R. B. Cattell Leonardo Da Vinci

a. b. c.

1 2 3 C

ANS:

5.
Bressel, un astronom german, in 1820, si-a dat seama ca perioada de latenta variaza de la individ la individ sTajW1ge la ideea unei: 1) combinatii singulare a ansamblului genelor continute de ADN 2) "ecuatii personale" 3) "ecuatii de rangul 2" a. b. c. 1 2 3 B

ANS:

6. srenologia lui GALLse refera la: 1) Modificarea sistematica a performantelor unei persoane 2) Eroare sistematica ce suscita in medie estimari superioare sau inferioare fata de valoarea parametrului 3) Facultatile unui individ care ar putea fi apreciate in functie de forma creierului sau

a. b. c.

1 2 3 C

ANS:

7. Cel care a stabilit faptul ca piciorul celei de a treia circumvolutii centrullimba'ului a fost: 1. F.J.Gall 2. P.Broca 3. Galileo Galilei 4. Leonardo Da Vinci a. 1 b. 2 c. 3 d. 4 ANS: B

frontale a emisferei stangi constituie

8. Care a fost contributia

lui Ernst Weber:

1)

in domeniul geneticii

2) 3) 4) 5) a. b. c. d. e. 1 2 3 4 5

in domeniul pragurilor diferentiale cercetari asupra atentiei si memoriei alternantelor functionale in sfera cognitivismului

ANS:

9. "Principii de psihofiziologie", lucrarea pe care Boring a considera drept cea mai importanta carte din istoria psihoJogiei experimentale a fast scrisa de: 1. Helmholtz 2. Ebbinghaus 3. Wundt a. 1 b. 2 c. 3 ANS: e

10. l~ ce an a fast infiintat primullaborator 1) 2) 3) 4) 5) a. b. c. d. e. 1929 1879 1800 1780 16795 1 2 3 4 5 B

de p. iholo

erimentala

din lume?

ANS:

11. Wundt ramane' ist . rin: 1. lucrarea "Despre memorie" aparuta In 1885. 2.lnfiintarea primului laborator de psihologie experimentala 3. Infiintarea Asociatiei psihologilor a. 1 b. 2 c. 3 ANS: B e,el care a infiintat primullaborartor

In 18791a Leipzig

12. 1) Ebbinghaus 2) Wundt 3) Weber a. 1 b. 2 c. 3

de psihologie experimentala

din lume a fast:

ANS:

13.
In ce an se infiinteaza primullaborator 1)1929 2) 1879 3) 1893 4) 1700 5) 1945 a. 1 b. 2 c. 3 d. 4 e. 5 de psihologie experimentala din Romania de la lasi:

ANS:

C 14. Cine a infiintat laboratorul de psihologie experimentala de la lasi:

1) 2) 3) 4) 5) a. b. c. d. e. 1 2 3 4 5

Gh. Zapan W.Wundt Eduard Gruber N. Marginean G.Allport

ANS:

15.
Cine a infiintat primullaborator 1) 2) 3) 4) 5) de psihologie experimentala al Universitatii din Bucuresti.

Nicolae Marginean Constantin Radulescu-Motru Jean Piaget Gh. Zapan W. Wundt 1 2

3

a.
b.
c.

d. e.

4 5

ANS:

16. In ce an s-a Infiintat Laboratorul a. 1906

de psihologie experimentaH'i al Universitatii

din Bucures!!}

b. c.

1893 1879

ANS:

17. Florian Stefanescu-Goan a fost elevullui: 1 J. Pontalis 2) W. Wundt 3) Ctin Radulescu - Motru 4) J. Piaget 5) Weber a. b. c. d. e. 1 2 3 4

ANS:

1) 2) 3) a. b. c. 1 2 3

Madrid Bucuresti Paris

ANS:

1) 2) 3) 4) 5) a. b. c. d. e. 1 2 3 4

"Babes-Bolyai" din Cluj -Napoca, De Vest din Timisoara AI. I. Cuza lasi Calgary "Spiru Haret" Brasov

ANS:

A 20. Paul Popescu-Neveanu defineste experimentul ca fiind:

1) metoda fundamentala de cercetare stiintifica avand ca operatie centrala disocierea factorilor: "separarea factorilor care conditioneaza aparitia unui fenomen dat si studierea consecintelor fiecaruia asupra respectivului fenomen prin neutralizarea celorlalti, astfel discriminandu-se Intre factorii reali si cei aparenti, ajungandu-se la esenta fenomenului ". 2) 0 "metoda fundamentala prin care cunoasterea este probabila si devine din ipoteza - adevar verificat ceea ce permite progresul stiintific" 3) "analiza efectelor unor variabile independente asupra variabilelor dependente Intr-o situatie controlata, cu scopul verificarii ipotezelor cauzale" . a. b. c. 1 2 3

ANS:

21.
Leon Festinger onsidera ca experimentul consta In: 1. ana iza e ectelor unor variabile independente asupra variabilelor dependente Int-o situatie controlata, cu scopul verificarii ipotezelor cauzale 2.separarea factorilor care conditioneaza aparitia unui fenomen dat si studierea consecintelor fiecaruia asupra respectivului fenomen prin neutralizarea celorlalti, astfel discriminandu-se Intre factorii reali si cei aparenti, ajungandu-se la esenta fenomenului. 3.observarea si masurarea efectelor manipularii unor variabile independente asupra variabilelor dependente Intr-o situatie In care actiunea altor factori (prezenti efectiv, dar straini studiului) este redusa laminimum. a. b.
c.

1 2 3

ANS:

22. Septimiu Chelcea)considera ca ex erimentul sihosociolo ic in stiintele socio-umane consta in: 1) Ansamblul de evenimente care exercita asupra individului uman sau animal 0 influenta durabila, daca nu ireversibila 2) Analiza efectelor unor variabile independente asupra variabilelor dependente intr-o situatie controlata, cu scopul verificarii ipotezelor cauzale 3) Ansamblul de parcursuri efectuate in scopul cunoasterii, in timpul carora un organism viu isi utilizeaza capacitatile de observatie asupra mediului.

a. b. c.

1 2 3

ANS:

23. Criteriile pentru delimitarea tipurilor de experimente in psihologie sunt: i) dupa mediul in care se realizeaza experimentul 2) dupa modul de manipulare a variabilelor 3) dupa vechimea instrumentelor folosite in experiment 4) dupa numarul grupelor experimentale

a. b.

c.
d.

1+2+3 1+3+4 2+3+4 1+2+4

ANS:

24. Dupa numarul grupelor experimentale pot exista: 1) experimente necontrolate, ex-post-facto, experimente sub observalJie controlata 2) experimente cu un singur grup, doua, trei sau patru grupuri etc .. 3) natural, teren sau de laborator;

a. b. c.

1 2 3

ANS:

25. Dupa modul de manipulare a variabilelor, 1) naturale 2) necontrolate 3) ex-post-facto, 4) sub observatie controlata 5) de teren a. b. c. d. e. 1+2+5 2+3+4 2+3+5 1+4+5 2+4+5

experimentele

pot fi:

ANS:

26. Dupa mediul In care se realizeaza experimentul 1) sub observatie controlata 2) de teren 3) de laborator 4) ex-post-facto 5) natural

acesta poate fi:

a. b. c. d. e.

2+4+5 1+2+4 1+2+5 2+3+5 1+4+5

ANS:

27. Experimentul de confirmare (provocat) este un experiment clasic in care: 1) se urmareste covariatia sistematica dintre variabila independenta si cea dependenta stabilind in final relatia functionala dintre acestea 2) variabila independenta nu este provocata de cercetator (este non-experimentala) si in aceste situatii cercetatorul studiaza doar efectul acesteia asupra comportamentului organismului uman, mediului 3) fenomenele sunt provocate in conditii controlate pentru a verifica ipoteza de cercetare, actionandu-se in mod deliberat asupra elementului studiat a. b. c. 1 2 3

ANS:

C 28. Experimentul de laborator se desfasoara: in conditH de laborator in conditii naturale in conditii de teren

1) 2) 3) a. b. c. 1 2 3

ANS:

A 29. E.xperimentul natural are loc: in conditii de laborator acolo unde participantii la experiment isi desfasoara doar in clasa de elevi

1) 2) 3) a. b. c. 1 2 3

de obicei activitatea

ANS:

o varianta
1) 2) 3) 4) 5)

a.
b. c. d. e.

30. a experimentului functional ex-post-facto psihopedagogic factorial de confirmare 1 2 3 4

natural este experimentul:

ANS:

31.
Avantajele experimentului de laborator e care Ie enumera Elliot Aronson si J. Merrill Carlsmith sunt: 1 posibilitatea de a pune In evidenta fara ambiguitate cauzalitatea 2) un mai bun control asupra variabilelor externe 3) permite cercetatorului sa observe situatia Inainte si dupa producerea unei schimbari determinate de aparitia unui factor natural accidental sau de 0 combinatie specifica de factori obisnuiti 4) posibilitatea de explorare a dimensiunilor si parametrilor variabilelor complexe 5) experimentatorul nu inf1uenteaza prin prezenta sa situatia experimentala a. b. c. d. e. 1+2+3 2+3+5 3+4+5 1+2+4 1+3+5

ANS:

32. Punctul forte al experimentului natural este dat de: 1) sansa de a asigura un control riguros al variabilelor implicate In experiment. 2) sansa de a realiza 0 cercetare Intr-un mediu natural, In care omului nu i se impun conditii artificiale, ci doar i se cere consimtamantul de a fi actor In cadrul experimentului. 3) introducerea unui factor experimental In situatia sociala pe care 0 studiaza experimentatorul a. b. c. 1 2 3

ANS:

B 33. lli,fectul pygmalionhe refera la faptul ca:

1)asteptarile profesorilor fata de elevi inf1uenteaza modulln care sunt apreciati (mai degraba dupa eticheta ce le-a fost atribuita deeat dupa comportamentullor efectiv). 2) asteptarile elevilor sunt inf1uentate de experimentator 3) asteptarile experimentatorului sunt inf1uentate de asteptarile subiectilor a. b. c. 1 2 3

ANS:

A
0

34. Experimentul de teren pastreaza 1) " manevrarea subiectului" 2) "manevrarea variabilelor" 3) "manevrarea instrumentelor" a. b. c. 1 2 3

caracteristica

definitorie numita:

ANS:

B 35. Experimentul invocat (ex. post-facto) este:

1) un experiment clasic In care fenomenele sunt provocate In conditii controlate pentru a veri fica ipoteza de cercetare, actionandu-se In mod deliberat asupra elementului studiat 2) acel experiment in care variabila independenta nu este provocata de cercetator (este nonexperimentala) si in aceste situatii cercetatorul studiaza doar efectul acesteia asupra comportamentului, organismului uman, mediului etc. 3) acel experimnet care urmareste covariatia sistematica dintre variabila independenta si cea dependenta stabilind In final relatia functionala dintre acestea a. b. c. 1 2 3

ANS:

36. Experimentele invocate (ex-post-facto) 1) ex-post-facto cauza-efect 2) ex-post-facto efect-cauza 3) ex-post-facto factor-functie 4) ex-post-facto functie-factor a.
b. 1+4 2+3 3+4

au fost divizate In doua categorii:

c. d.

1+2

ANS:

37. Experimentul functional urmareste: 1) Variabila independenta care nu este provocata de cercetator (este non-experimentala) si in aceste situatii cercetatorul studiaza doar efectul acesteia asupra comportamentului, organismului uman, mediului etc. 2) Alegerea a doar doua valori ale variabilei independente si investigeaza efectul acestora asupra variabilei dependente. 3) Covariatia sistematica dintre variabila independenta si cea dependenta stabilind in final relatia functionala dintre acestea. a. 1 b. 2
c. 3

ANS:

38. ~xperimentul factorial presupune: 1) Alegerea a doar doua valori ale variabilei independente si urmareste efectul acestora asupra variabilei dependente. Relatia este factoriala pentru ca identifica factorul care influenteaza comportamentul participantului la experiment. 2) Covariatia sistematica dintre variabila independenta si cea dependenta stabilind in final relatia functionala dintre acestea. 3) Variabila independenta care nu este provocata de cercetator (este non-experimentala) si in aceste situatii cercetatorul studiaza doar efectul acesteia asupra comportamentului, organismului uman, mediului etc.

a.
b. c.

1 2 3

ANS:

39. Experimentatorul comite uneori erori de observare, alteori falsifidi, prin omiterea unor date, rezultatele experimentelor si modifica raspunsurile subiectilor, obtinand un comportament conform cu ipotezele sale. Acest fenomen este cunoscut sub numele de: 1) efectul Piajet 2) efectul Allport 3) efectul Rosenthal 4) efectul Zimbardo a. b. c. d. 1 2 3 4

ANS:

40. @upa Reber lipoteza este: 1) Proprietatea de a fi a unui element dintr-o multime 2) Grice afirmatie, propozitie sau presupunere care serveste drept tentativa in explicarea anumitor fapte 3) Un sistem de reguli interiorizat de catre un subiect, care ii permite sa produca un numar infinit de fraze. a. b. c. 1 2 3

ANS:

41. [Dupa Richellehpoteza este: 1) 0 propozitie supusa verificarii prin proba faptelor", 0 etapa initiala a demersului declanseaza proceduri specifice de cautare (observatie sau experiment). 2) 0 III strategie adoptata cu scopul de a rezolva 0 anumita problema. 3) 0 atitudine individual a care determina sensul unei alegeri a. b. c. 1 2 3

stiintific care

ANS:

A 42. Din perspectiva cognitivista,

0

ipoteza este:

1) si 2) si 3) si a. b. c.

0 0 0

afirmatie, propozitie sau presupunere care serveste drept tentativa In explicarea anumitor fapte propozitie sup usa verificarii prin proba faptelor strategie adoptata cu scopul de a rezolva 0 anumita problema.

1 2 3

ANS:

43. (Houserldentifica trei surse ale ipotezelor: 1) experienta personala 2) cercetarile anterioare 3) metonimia 4) parafazia 5) teoria stiintifica a. b. c. 1+3+5 1+2+5 2+4+5 3+4+5 2+3+4

d.
e.

ANS:

44. In formularea ipotezelor se parcurg mai multe etap!;: 1) In prima etapa se emit ipoteze generale, 2) Deoarece ipotezele generale nu sunt direct verificabile, cercetatorul trebuie sa Ie operapionalizeze pentru a deveni ipoteze de cercetare, 3) 0 a treia etapa este cea In care ipotezele de cercetare sunt puse la proba prin intermediul aparatului statistic a. b. c. d. 1 2 3 toate

ANS:

45. Pentru ca 0 ipoteza sa fie considerata buna, ea trebuie sa respecte anumite cerinte: i) sa fie verificabila, testabila; 2) sa fie exprimata sub forma cantitativa sau sa fie susceptibila de 0 cuantificare convenabila; 3) sa fie economica 4) sa vizeze 0 posibilitate mai mare de consecinte, 0 generaliazare mai larga a datelor si concluziilor obtinute. 5) sa fie verosimila. a. 1+2+3+4+5 b. 1+2+3+4 c. 1+3+4+5 d. 2+3+4+5 e. 1+2+3

ANS:

46. Deoarece ipotezele generale nu sunt direct verificabile, cercetatorul deveni: Ipoteze de cercetare ~ 2) Ipoteze parcimonioase 3) Ipoteze verosimile

trebuie sa Ie operationalizeze

pentru a

a. b. e.

1 2 3

ANS:

A 47. trebuie sa fie verosimila, adiea:

o ipoteza

1) dintre doua ipoteze de aeeeasi valoare explieativa este preferabila ipoteza eea mai simpla 2) in armonie eu alte ipoteze din aeelasi domeniu si sa tina seama de eunostintele deja dobandite 3) sa vizeze 0 posibilitate mai mare de eonsecinte, 0 generalizare mai larga a datelor si eoncluziilor obtinute a. 1 b. 2 e. 3

ANS:

o ipoteza

48. trebuie sa fie parcimonioasa, 1) verifieabila 2) eeonomiea 3) verosimila 1 2 3

adiea: ...

a. b. e.

ANS:

49. Faetorii manipulati de experimentator pentru determinarea unui eomportament eompun: Variabila dependenta 2) Variabila independenta sau stimul (eonditia de stimulare) 3) Variabila etieheta

experimental

n-1 2 3

(modelat) -

a. b. e.

ANS:

50. Printre modalitatile de manipulare a variabilei independente 1) manipularea stimulului 2) manipularea eontextului 3) manipularea eonsemnului 4) folosirea "eomplieilor" 5) manipularea unor indieatori fiziologiei a. 1+2+3+4
b. 1+2+3+4+5

se regasese:

c. d. e.

2+3+4+5 1+3+4+5 2+4+5

ANS:

51.
Pot fi utilizati In conditia de stimulare: 1) diferiti excitanti senzoriali si modifidirile 2) stimuli simbolici 3) stimuli cu semnificatie sociala parametrilor fizici ai acestora

a. b. c. d.

1 2 3 toate

ANS:

52. Variabila independenta (V.I.) mai este denumita: 1) variabila dependenta 2) variabila straina 3) variabila stimul 4) variabila eticheta a. b. c. d. 1 2 3 4

ANS:

53. Variabila dependenta este alcatuita din: 1) Factorii manipulati de experimentator pentru determinarea unui comportament experimental (modelat) 2) Intreaga gama de raspunsuri ale subiectului la variatiile (modificarile) conditiei de stimulare (variabilei independente). 3) Diferiti excitanti senzoriali si modificarile parametrilor fizici ai acestora a. b. c. 1 2 3

ANS:

Un bun 1) 2) 3) 4)

54. experiment presupune ca variabila dependenta sa satisfaca anumite conditii: Sa fie 0 valoare care reflecta caracteristicile naturale ale subiectilor Sa fie sensibila la variatiile variabilei independente. Sa fie bine definita. Sa fie usor de masurat sau de determinat (pentru ca ea poate fi cantitativa sau calitativa).

5) a. b. c. d. e.

Sa fie fiabila, adica efectele ei sa fie statornice in timp si nu episodice, fluctuante. 1+2+3+4 1+3+4+5 1+2+4+5 2+3+4+5 1+3+4+5

ANS:

55. Cea mai importanta 1) eontinutul 2) forma 3) marimea 4) stabilitatea a. b. c. d. 1 2 3 4

caracteristica

a variabilei dependente

este, dupa Anitei:

ANS:

D 56. Controlul variabilei dependente trebuie sa ne asi ure ca: raspunsurile subiectu ui reflecta experienta subiectului si influenta experimentatorului. raspunsurile subiectului reflecta variabila independenta si nu experienta subiectului, influentele sau ale experimentatorului. raspunsurile subiectului reflecta influentele mediului si ale expeimentatorului

1) 2) mediului 3) a. 1 b. 2 c. 3

ANS:

57. Printre procedeele de eliminare si control al variabilelor straine (parazite) se numara si: 1) Izolarea subiectuJui in incaperi speciale, 2) Mentinerea constanta a variabilelor straine identificate (daca nu au putut fi eliminate) 3) Balansarea efectelor variabilelor straine pentru a avea efecte similare 4) Contrabalansarea sau rotatia se foloseste pentru neutralizarea ordinii de prezentare. 5) Seleetia intamplatoare a subiectilor

a. b. c. d. e.

1+2+3 1+2+3+4 2+3+4+5 2+4+5 1+2+3+4+5

ANS:

58. Controlul "variabilei experimentator"

se poate face prin:

1) oferirea a cat mai putine indicii subiecpilor, 2) prezentare cat mai neutra, amabila, dar distanta a informatiilor, 3) prezentarea fara aprecieri valorice, 4) construirea de experimente realmente interesante, care sa absoarba intreaga atentie a participantilor. a. b. c. d. e. 1+3 1+2+3+4 1+2 1+3+4 2+4

ANS:

8
59.

o categorie
1) 2) 3) 4) 5) a. b. c. d. e.

distincta de V.l. sunt cele legate de subiect numite variabile invocate sau: auto tone eticheta paraziti constitutive albe 1 2 3 4 5

ANS:

60. Variabilele straine sunt: 1) factorii determinati de conditia de stimulare si vizati de experiment 2) acele variabile, factori care s-ar putea sa influenteze, sa denatureze variabila dependenta 3) factorii manipulati de experimentator pentru determinarea unui comportament experimental (modelat)

a.
b. c.

1 2 3

ANS:

8
se folosesc experimentele Rlacebo{ Metoda "simplu orb", resupune: placebo se face fara stirea subiectilor si fara stirea placebo se face fara stirea subiectilor placebo se face tara stirea farmacistului

61. i~'psihofarmacologie

1) repartizarea substantei active si a substantei medicului sau a farmacistului 2) repartizarea substantei active si a substantei 3) repartizarea substantei active si a substantei a. b. c. 1 2 3

ANS:

62. In psihofarmacologie

se folosesc experimentele

placebo Metoda "dublu orb"

resupune:

1) repartizarea substantei active si a substantei medicului sau a farmacistului 2) repartizarea substantei active si a substantei 3) repartizarea substantei active si a substantei a. 1 b. 2 c. 3

placebo se face rara stirea subiectilor si fara stirea placebo se face rara stirea subiectilor placebo se face rara stirea farmacistului

ANS:

63. Contrabalansarea mai este numita si: design 2. izolarea subiectilor 3. rotatie

1:

a.
b. c.

1 2 3

ANS:

C se foloseste si contrabalansarea sau rotatia. Scopul

64. Ca mijloc de control a variabilelor acesteia este acela de: 1) 2) 3) a. b. c. 1 2 3 A scadea nivelul de stres a subiectului Neutralizare a ordinii de prezentare Izolare a subiectului In Incaperi speciale

ANS:

B 65. Design-ul cercetarii poate fi vazut ca: Structura a cercetarii Scala de partitie Scala Likert Ca un liant al variatelor elemente presupuse Scala ordinala

1) 2) 3) 4) 5) a. 2+3 b. 1+5 c. 1+4

d.

de un proiect de cercetare.

e.

3+4 1+2

ANS:

66. Fiecare investigape necesita cativa pa~i: legerea problemel. 2) Planificarea design-ului cercetarii 3) Executia propriu-zisa (aplicare) 4) lnterpretarea datelor obtinute 5) Concluziile

a. b. c. d.

e.

1+2+3+4+5 2+3+4+5 1+3+4+5 2+4+5 1+2+4

ANS:

67. Cand alegem 0 problema este bine sa luam in calcul cateva aspecte: 1) limita de timp, 2) dificultatea proiectului. 3) faptul de a avea sau nu subiecti pentru experiment. 4) daca avem echipamentul necesar 5) relevanta datelor obtinute. a. 2+3+4+5 b. 1+2+3+4+5 c. 1+3+4+5 d. 2+4+5 e. 1+2+3

ANS:

1) 2) 3) a. b. c.

68. instrumentarea experimentala in~: Variabilele dependente. Toate mijloacele tehnice de realizare a experimentului. Variabilele independente. 1 2 3

ANS:

69. Un design de cercetare trebuie sa includa urmatoarele elemente: 1) Observatii sau masuratori (simbolizate prin ,,0") 2) interventii sau programe (simbolizate prin "X") 3) Grupuri 4) Experimentatori 5) Timpul a. 1+2+3+4 b. 2+3+4+5

c.
d. e.

2+4+5 1+2 1+2+3+5

ANS:

70. Intrebarile pe baza carora putem cIasifica tipurile de design (utiIizand 1) 2) 3) a. b. c. "Este folosita selectia aleatoare?" "Exista un grup de control sau masurari multiple?" "Ce fenomen au produs variabilele parazite? " 1+2 2+3 1+3

schema arborescenta)

sunt:

ANS:

71. Exista trei grupuri de design-uri de baza ce pot fi extinse la forme mai complexe pentru un singur grup. 1) Design-ul de tip pretest-posttest. .-2) Design-ul corelational. 3) Desingn-ul careu latin. 4) Desingn-ul Guttman. 5) Design-ul de tip serii intrerupte. a. b. c. d. e. 1+3+4 1+2+5 2+3+4 1+2+3 2+4+5

ANS:

B 72.

Ce tip de design este urmatorul: 0 1 X 0 2 1) design de tip pretest-posttest. 2) design factorial. 3) design de tip Solomon a. b. c. 1 2 3

ANS:

73. Ce tip de design este urmatorul: 01 0 2 03 X 04 0 5 0 6 l]"'Design pretest cu postest multiplu 2) Design pre-posttest cu mai mult de doua masuratori 3) Design Solomon a. 1

b. c.

2 3

ANS:

74. Ce tip de design este urmatorul: 0 1 X 02 03 04 l)"Design pretest cu postest multrplu 2) Design pre-posttest cu mai mult de doua masuratori 3) Design Solomon

a. b. c.

1 2 3

ANS:

75. Design-ul corelational este un design: 1) De tip onzontal 2) De tip Solomon 3) Pur observational in care investigatorul variabila. a. b. 1 2 3

nu intervine in nici un fel si nu manipuleza

nici

c.

ANS:

C 76.

D~ign-ul cross-sectional 1) 2) 3) a. b. c. 1 2 3

presupune:

Pretest cu posttest multiplu Ca toate masuratorile sunt luate in acelasi moment, Doua masuratori ale variabilei independente

singura data

ANS:

77.
Designullongitudinal 1) 2) 3) a. b. 1 2 cu masurari multiple implica:

Ca toate masuratorile sunt luate in acelasi moment, 0 singura data. Doua sau mai multe masuratori ale variabilelor intr-un studiu asupra aceluiasi grup de subiecti. 0 scala de tip Solomon.

c.

ANS:

78. C~ tip de design este urmatorul:

R X 0

R 1) 2) 3) a. b. 1 2 3

0 Design experimental cu doua grupuri Design de cross-sectional Design de tip serii intrerupte

c.

ANS:

79. Ce ti de design este urmatorul:

R Xl 01 R X2 01
R 1) 2) 3) a. b. c. Xn 01 Design de tip serii intrerupte Design experimental cu mai multe grupuri Design cross-sectional 1 2 3

ANS:

80. Ce ti de design est~u[maJ:orl!L

R R R R 01 01 X X 02 02 0 0

1) Design de tip Likert 2) Design de tip Solomon 3) Design de tip Thurstone. a. 1 b. 2 c. 3

ANS:

81. ee ti de design este urmatorul:

R 0 X 0 0

1) Design eorelational 2) Design eu sehimbarea grupurilor 3) Design de tip Solomon a. b. 1 2 3

e.

ANS:

82. Desi n-ul eu sehimbarea Unul dintre eele 1) Un design de tip 2) Unul dintre eele 3) a. 1 b. 2 e. 3

grupurilor este eonsiderat: mai slabe design-uri evasi-experimentale non - experimental mai puterniee design-uri experimentale

ANS:

83. Printre earaeteristieile unui bun design experimeI1Jal se reg~ses.f.:fj Experimentul trebuie sa faeiliteze estimarea eoreeta a erorilor experimentale la nivelul unitatilor experimentului. 2) Trebuie utilizat un numar adeevat de repetari, 3) Unitatile experimentale trebuie sa fie grupate pentru a eontrola sau balansa sursele de variatie exterioara. 4) Design-ul experimental trebuie sa fie dit mai simplu In raport cu obieetivele studiului. 5) Resursele disponibile pentru realizarea unui studiu experimental trebuie utilizate efieient. a. b. e. d. 1+2 2+3 1+3+4 1+2+3+4+5

ANS:

84. Datele obtinute in urma preluerarii eantitative a rezulta_teloLexperimentale raQortului de eereetare sub forma: 1) Enumerarilor 2) Grafieelor si figurilor 3) Eseului a. b.
e.

vor fi prezentate

in eadrul

1 2 3

ANS:

B 85.

ITipul de elaborare
,

analitic,6n prelucrarea
I

calitativa a datelor)

resupune:

1) 2)

prezentarea aspectelor negative / pozitive identificarea lanturilor explicative 3) descompunerea in subprobleme 4) prezentarea de la generalla particular sau de la particular la general 1 2 3 4

a. b. c. d.

ANS:

C 86. de ~laborare bazat pe opozitie (in prelucrarea

(~ipul 1) 2)

calitativa a datelor) presupune:

prezentarea aspectelor negative / pozitive identificarea lanturilor explicative 3) descompunerea in subprobleme 4) prezentarea de la generalla particular sau de la particular la general a.
b.

1
2

c. d.

3 4

ANS:

fTi ul de elaborare bazat pe rationament cauz I in prelucrarea calitativa a datelor) presupune:

1) 2) prezentarea aspectelor negative / pozitive identificarea lanturilor explicative 3) descompunerea in subprobleme 4) prezentarea de la generalla particular sau de la particular la general ----.I.

87.

a. b. c. d.

1 2 3 4

ANS:

B 88.

I i ul de elaborare bazat pe rationament deductiv

presupune: 1) prezentarea aspectelor negative / pozitive 2) identificarea lanturilor explicative 3) descompunerea in subprobleme 4) prezentarea de la generalla particular sau de la particular la general a. b. 1 2

c. d.

3 4

ANS:

~89 . . Tipul de elaborare bazat pe reducere la absurd In prelucrarea

calitativa a datelor) presupune:

1) identificarea lanturilor explicative 2) relevarea consecintelor inexistentei elementului analizat 3) un rationament de la generalla particular sau de la particular la general 4) descompunerea In subprobleme a. 1 b. 2 c. 3 d. 4

ANS:

B
9

I~e

elaborare bazat pe ~tionamentul

dialectic, in prelucrarea

calitativa a datelor) presupun~:

1) identificarea lanturilor explicative 2) relevarea consecintelor inexistentei elementului analizat 3) teza, care vizeaza aspectele pozitive / antiteza, care trateaza aspectele negative / sinteza, prin care cercetatorul are 0 contributie originala, evaluand fenomenul studiat 4) un rationament de la generalla particular sau de la particular la general 5) descompunerea In subprobleme a. 1 b. 2 c. 3 d. 4 e. 5

ANS:

91. In constructia graficelor e bine sa urmam nurmatoarele recomandari: 1) Citirea gI;ficelor se face de la stanga la dreapta. Pe scala orizontala, valoriletrebuie sa creasca de la stanga spre dreapta, iar pe scala verticala de jos in sus. La intersectia axelor se afla valoarea 0 (zero). 2) Reperele scalelor se fixeaza arbitrar. Din punct de vedere estetic, se recomanda ca raportul Inaltime -latime sa fie de 3/5. 3) Cele doua axe rectangulare vor purta rate 0 eticheta, denumirea a ceea ce reprezinta; 4) Graficele vor fi numerotate si vor purta rate un titlu In partea de jos. In caz de nevoie se poate insera si 0 legenda cu explicatii suplimentare. a.
b. 1+2 2+3 1+2+3+4 3+4

c.
d.

ANS:

92. ~rintre regulile generale de alcatuire a tabelelor se numara si urmatoarele:

1) Tabelele trebuie sa contina in partea stanga sus un numar de identificare ~i un titlu de prezentare, dar, sintetic, precis. 2) In caz de nevoie explicatiile suplimentare se trec imediat sub titlu sau la subsolul tabelului. 3) Liniile si coloanele tabelului trebuie asezate in ordine logica pentru a facilita efectuarea de comparatii. 4) Daca cifrele de prezentat in tabele sunt foarte lungi, se recomanda gruparea lor. 5) Tabelele se vor inghesui sau, dimpotriva, se vor lasa spatii excesive. a. b. c. d. e. 1+2+3+4+5 2+3+4+5 3+4+5 1+2+3+4 1+2+3+5

ANS:

93. Atunci cand consultam literatura urmatoare e aspecte: 1. 2. 3. 4. 5. a.

b.

de specialitate

pentru realizarea unei cercetari trebuie sa avem in vedere

Sa identificam si sa discutam studiile cele mai relevante in legatura cu tema ce ne preocupa; Sa indudem cat mai multe materiale de ultima ora; Sa acordam atentie detaliilor; Sa incercam sa fim reflexivi; Sa nu fim analitici, evaluativi si critici fata de literatura consultata; 1+2+3+5 1+3+4+5 2+3+4+5 1+2+3+4 1+2+3+4+5

c. d. e.

ANS:

94. Intrebarile la care trebuie sa raspunda 0 buna introducere a unui raport de cercetare sunt: 1) Care este pro ema studiata? 2) Care sunt ipotezele referitoare la aceasta problema? 3) Ce implicatii teoretice are studiul realizat si cum va influenta el cunoasterea in domeniu? 4) Care sunt enunturile testate si cum au fost derivate conduziile? a. b. c. d. 1+2 1+3+4 1+2+3+4 2+3+4

ANS:

C de redactare jJrecizate de catre editor, rezumatul unei cercetari

95. Conform standardelor trebuie sa aiba in 'ur de: 1) 50-100 de cuvinte 2) 100-120 de cuvinte. 3) 200-220 de cuvinte 4) 300-330 de cuvinte

a. b. c. d.

1 2 3
4

ANS:

96. In cadrul raportului de cercetare un bun rezumat trebuie sa fie: 1) exact 2) suficient de cuprinzator 3) coerent 4) sa aiba 200-220 de cuvinte a. b. c. d. 1+2+4 1+2+3 1+3+4 1+2+3+4

ANS:

B 97. ~n ccpitol imp-ortant in raportul de cercetare este cel de analiza datelor. Acesta:

1) 2) 3) a. b. c. 1 2 3

constituie cea mai mare parte dintr-un raport de cercetare, constituie cea mai mica parte dintr-un raport de cercetare, eo parte egala cu toate celelalte capitole.

ANS:

98. De regula, cea mai mare parte dintr-un raport de cercetare, ca si dintr-un studiu publicat intr-o publicatie stiintifica revine: 1) introducerii; 2) analizei datelor; 3) descrierii perspectivelor de cercetare.

a. b.
c.

1 2 3

ANS:

99. Componentele 1) 5 2) 6 3)7 a. 1 b. 2

unui raport de cercetare

(formatul APA) sunt in numar de:

c.

ANS:

100. In schema de organizare a lucrarii gasim urmatorii pasi obJigatorii: 1) a introducere, In care se prezinta stadiul de cunoastere a problemei investigate; 2) Trecerea In revista a Jiteraturii de speciaJitate cu referire la tema cercetata; 3) Descrierea design-ului si a modului de desfasurare a investigatiei. incluzand informatiile pentru verificarea rezultatelor printr-o noua cercetare; 4) Prezentarea datelor, a metodelor care au condus la rezultatele studiului; 5) a discutie asupra datelor relevante In cercetare, interpretarea teoretica a rezultatelor. a. b.

utile

c.
d. e.

1+2+3 1+3+5 3+4+5 1+2+3+4+5 2+3+4+5

ANS:

10l. Introducerea metodei experimentale 1) introspectionismului; 2) psihanalizei; 3) scientizarii psihologiei; a. b. c.

In studiul activitatii psihice a pus bazele:

1+2
2 3

ANS:

C 102. Inceputurile psihologiei experimentale lsi au radacinile In:

a.

Incercarile fiziologilor de a raporta datele de fiziologie a organelor de simt la structura dinamica a personalitatii incercarile fiziologilor de a raporta datele de fiziologie a organelor de simt la structura energetica a stimulentilor. incercarile fiziologilor de a raporta datele de fiziologie a organelor de simt la structura designu-lui instructional. fizico-

b.

c.

ANS:

B Psihologul se va limita la inregistrarea unor varia bile psihofiziologoce a caror tehnica de

103. captare este: a. b.

doar putin traumatizanta direct proportionala

pentru participantulla

experiment introduse in experiment.

cu marimea variabilei independente

c.

netraumatizanta

pentru participantulla

experiment.

ANS:

104. Experimentul urmareste a. b. c.

variatiile sistematice ale comportamentului

ca efect al modificarii:

variabilei dependente variabilei stimul (independente). variabilei statistice.

ANS:

B 105. 0 cercetarea experimentala neurovegetativi neurovegetativi neurovegetativi are precizie ~i consisten~a ridicata daca: sunt pu~i In corela~ie cu variapile de temperatura sunt pu~i In corela~ie cu variapile mediului sunt pu~i In corela~ie cu variapile

a. b. c.

modificarile parametrilor din laborator modificarile parametrilor modificarile parametrilor comportamentale

ANS:

106. Electroencefalograma a. b. c.

este a tehnica ce se bazeaza pe:

producerea de poten~iale electrice de catre cord produce rea de poten~iale electrice de catre creier producerea de poten~iale electrice de catre muschi

ANS:

107. In mod obi~nuit, encefalograma a. b. c. alfa, beta, teta, sigma alfa, beta, teta, delta alfa, omega, teta, sigma

are la am patru tipuri de unde:

ANS:

108. Electromiograma eviden~iaza regimul de func~ionare al: a. inimii b. mu~chilor stria~i c. encefalului d. mu~chilor orbiculari

ANS:

B 109.

Electrocardiograma permite Inregistrarea a. plamani b. cerebel c. encefal d. pulsatiile inimii.

biopoten~ialelor

generate de:

ANS:

110. Pneumografia a. b. c.

este

masura simpla, accesibila ~i utila a:

biocurentilor cu care este asociata activitatea musculara biopotentialelor creierului ratei respiratiei

ANS:

C l1I. Tahipneea este

stare care: un dezechilibru crescut de oxigen un dezechilibru neurovegetativ

a.

arata 0 stare de alerta, chiar de panica sau alarma si semnaleaza neurovegetativ amplu, ce se poate rezolva printr-un aport arata 0 stare de incetinire a ritmului respirator si semnaleaza amplu, ce se poate rezolva printr-un aport scazut de oxigen

b.

ANS:

A 112. Tahipneea indica un ritm respirator de:

a. b. c.

16-18 respira~iifminut peste 20 respira~iifminut 19-20 respira~ii/minut

ANS:

113. Pulsul (ritmul cardiac) poate fj determinat u~or prin intermediul aparatelor electronice ce masoara simultan tensiunea arteriala ~i pulsul, dar toto data se poate masura ~i cu mana apasand: a. b. c. artera carotida 0 artera femurala 0 artera la nivelullncheieturii

mainii.

ANS:

114. Un numar de 60-80 pulsatiifminut

ne indica: bun, ca si cel emotional-

1.0 activitate cardiaca lenta, sub medie, reflectand echilibrul neurovegetativ afectiv si psihologic al persoanei;

2. un regim de functionare foarte modificat, aratand fie activism psihofiziologic crescut, fie disfunctii ale aparatului cardiac In sine, fiind absolut necesare investigatii de specialitate si instituirea unui tratament medicamentos si igieno-dietetic specific. 3. valoarea pulsului normal, cu echilibru Intre principalele componente (neurovegetative, afective si somatice); a. b. c. 1 2 3

ANS:

115. Un puis mai mic de 60 pulsatiijminut

ne indica:

1.0 activitate cardiaca lenta, sub medie, reflectand echilibrul neurovegetativ bun, ca si cel emotionalafectiv si psihologic al persoanei; 2. un regim de functionare foarte modificat, aratand fie activism psihofiziologic crescut, fie disfunctii ale aparatului cardiac In sine, fiind absolut necesare investigatii de specialitate si instituirea unui tratament medicamentos si igieno-dietetic specific. 3. valoarea pulsului normal, cu echilibru Intre principalele componente (neurovegetative, afective si somatice);

a.
b. c.

1 2 3

ANS:

116. "Un puis Intre 80-100 pulsatiijminut

ne indica:

1. tendinta de accelerare a activitatii cardiace, indicand emotivitate, sensibilitate la factori stresanti sau labilitate neurovegetativa; 2. un regim de functionare foarte modificat, aratand fie activism psihofiziologic crescut, fie disfunctii ale aparatului cardiac In sine, fiind absolut necesare investigatii de specialitate si instituirea unui tratament medicamentos si igieno-dietetic specific. 3. valoarea pulsului normal, cu echilibru Intre principalele componente (neurovegetative, afective si somatice); a. b. c. 1 2 3

ANS:

117. Un numar de 100-160 pulsatiijminut

ne indica:

1. 0 activitate cardiaca lenta, sub medie, reflectand echilibrul neurovegetativ bun, ca si cel emotionalafectiv si psihologic al persoanei; 2. un regim de functionare foarte modificat, aratand fie activism psihofiziologic crescut, fie disfunctii ale aparatului cardiac In sine, fiind absolut necesare investigatii de specialitate si instituirea unui tratament medicamentos si igieno-dietetic specific.

3. valoarea pulsului normal, cu echilibru intre principalele componente somatice); a. b. c. 1 2 3

(neurovegetative,

afective si

ANS:

118. Variatiile mari ale ritmului cardiac se asociaza nu numai cu labilitatea si instabilitatea emotionala, ci si cu: 1. tendinta de accelerare a activitatii cardiace, indidlnd sensibilitate la factori stresanti sau labilitate neurovegetativa; 2. activism fiziologic scazut; 3. mari fluctuatii ale dispozitiilor interne, generate de emotii a. b. c. 1 2 3

ANS:

119. Un puis peste 160 de pulsatii/minut

ne indica:

1. tendinta de accelerare a activitatii cardiace, indidind emotivitate, sensibilitate la factori stresanti sau labilitate neurovegetativa; 2. un regim de functionare foarte modificat, aratand fie activism psihofiziologic crescut, fie disfunctii ale aparatului cardiac in sine, fiind absolut necesare investigatii de specialitate si instituirea unui tratament medicamentos si igieno-dietetic specific. 3. poate aparea fie in cardiopatii cronice, fie la persoane extrem de emotive, aflate in stare de soc emotional, sau cu un nivel de anxietate foarte ridicat (atacul de panid). a. b. c. 1 2 3

ANS:

C 120.

Reactia electrodermaHi a. b. c.

(RED) este:
0

un raspuns al pielii la autonom un raspuns al pielii la autonom un raspuns al pieHi la nervos autonom

manifestare manifestare manifestare

neurovegetativa neurovegetativa neurovegetativa

a ramurii femurale a sistemului nervos a ramurii simpatice a sistemului nervos a ramurii parasimpatice a sistemului

ANS:

121. Mihai Anitei precizeaza semnificatia

psihologica a RED (reactia electrodermala):

a. b.

Este un indicator al activitapi generale a sistemului nervos un indice al conduitei emo~ionale (In special pentru starile Este un indicator al activitapi generale a sistemului nervos indice al conduitei emo~ionale (In special pentru starile de

parasimpatic ~i In mod particular de relaxare); simpatic ~i In mod particular un tensiune, surpriza, frica);

ANS:

122. Temperatura pielii este:

a. b. c.

rezultanta rezultanta rezultanta

a activitatii hepatice a activitatii renale a metabolismului bazal

ANS:

C 123. Ca instrumente de masurare a T.R. (timp de reactie) se folosesc:

a. b. c.

cronofage cronoscoapele dexterimetre

ANS:

124. Motilitatea gastro-intestinala este un bun indicator al: 1) presiunii sistolice si diastolice 2) motivatiei si atentiei 3) emotiei si stresului 4) aptitudinilor si caracterului a. b. c. d. 1 2 3 4

ANS:

125. Amplitudinea - unul din cei mai importanti 1) 2) 3) 4) a. b. c. d. 1 2 3 4

indicatori ai RED - exprima:

valoarea maxima obtinuta dupa aplicarea excitatiei; nivelul de revenire, apreciat dupa aceleasi unitati de masura, dupa ce curba s-a stabilizat; suprafata, masurata In centimetri patrati, este un indicator cu 0 mare valoare psihodiagnostica; timpul necesar stabilizarii curbei

ANS:

126. Printre cei mai importanti 1) amplitudinea 2) nivelul de revenire 3) timbrul 4) suprafata 5) durata a. b. c. d. e.

indicatori ai RED se numara:

1+2+3 2+3+4+5 1+2+4+5 1+2+3+4 1+2+3+4+5

ANS:

C 127. Timpul de reactie poate fi complex atunci dind:

1) 2) potrivit 3) a. b. 1 2 3

d'md exista 0 singura modalitate de reactie la un stimu1. subiectul trebuie sa selecteze raspunsul din mai multe posibile sau sa dea mai multe raspunsuri, cu sarcina data. subiectul are un nivel de anxietate foarte scazut

c.

ANS:

B 128. Timpul de reactie poate fi:

1) 2) 3) 4)

Agreabil / Dezagreabil Simplu / Complex Primar / Secundar Stimulator / Inhibitor

a. b. c. d.

1 2 3 4

ANS:

129. Larousse, Marele dictionar al psihologiei, define~te senzapa ca: a. b. proces psihic complex care rezulta din transformarea informatiei In sistemul nervos simpatic In urma unei stimulari a unui organ de simt eveniment psihic elementar care rezulta din prelucrarea informatiei In sistemul nervos

central In urma unei stimulari a unui organ de simt

ANS:

B 130. In practica experimentala operam cu urmatoarele tipuri de praguri senzoriale:

a. b.

pragul absolut inferior (minimal), pragul absolut superior (maximal) ~i pragul diferential. pragul absolut intern, pragul absolut extern ~i pragul critic.

ANS:

A 131. Pragul absolut inferior este exprimat de valoarea:

0

a. b. c.

cea mai mare a unui excitant capabi! sa genereze diferentiala a unui excitant capabi! sa genereze
0

senzatie specifica.

senzatie specifica.
0

cea mai mica a unui excitant capabi! sa genereze

senzatie specifica.

ANS:

132. Pragul absolut superior este dat de: a. b. c. valoarea minima a excitantului care mai genereaza 0 senzatie specifica. valoarea maxima a excitantului care mai genereaza 0 senzatie specifica. valoarea critica a excitantului care mai genereaza 0 senzatie specifica.

ANS:

133. Pragul reprezinta 0 masura: 1) egala a sensibilitatii, deoarece intre valoarea energetica a excitantului si sensibi!itate exista un raport egal. 2) inversa a sensibilitatii, deoarece Intre valoarea energetica a excitantului si sensibilitate exista un raport invers proportional. a. b. 1 2

ANS:

134. Pragul diferential exprima: 1) cea mai mare diferenta dintre doi excitanti pe care subiectul 2) cea mai mica diferenta dintre doi excitanti pe care subiectul

0 0

poate sesiza. poate sesiza.

a.
b.

1 2

ANS:

135. Pragul diferential reprezinta: a. valoarea cea mai mica de excitatie, care, adaugata excitatiei initiale, determina cali tate a senzatiei. limita de toleranta psihofiziologica a unui analizator.
0

noua

b. c.

punctul de tranzitie dintre stimulii prea slabi pentru a putea sa provoace un raspuns.

ANS:

136. Cu cat pragul senzorial este mai sdizut: 1) cu atat sensibilitatea este mai mica si invers: cu cat pragul este mai ridicat, cu atat sensibilitatea mai ridicata. 2) cu atat sensibilitatea este mai mare si invers: cu cat pragul este mai ridicat, cu atat sensibilitatea mai scazuta. a. b. 1 2

este este

ANS:

137. Excitantul specific pentru analizatorul intre: a. b. c. 10 - 159 milimicroni 396 -760 milimicroni 196 - 296 milimicroni

vizual II constituie lumina, undele electromagnetice

cu lungimea

ANS:

138. Segmentul periferic al analizatorului vizualla om, ochiul, este format din trei elemente principale: 1) Globul ocular, In care se afla aparatele de refractie si organul terminal. Aparatul de protectie alcatuit din membrane si sistemul glandular. Aparatul motor, alcatuit din sase muschi. 2) Globul ocular, In care se afla cei sase muschi. Aparatul de protectie alcatuit din aparatele de refractie si organul terminal. Aparatul motor, alcatuit din membrane si sistemul glandular. a. b. 1 2

ANS:

139. Globul ocular are forma sferica si e format din trei membrane - dispuse concentric: 1) Coroida; irisul; cristalinul. 2) Membrana fotosensibila; membrana celulelor granulate; membrana neuronilor multipolari. 3) Sclerotica; coroida; retina.

a. b. c.

1 2 3

ANS:

140. Acuitatea vizuala este data de: a. b. precizia cu care sunt percepute formele obiectelor marL ~i, din acest punct de vedere, constituie

precizia cu care sunt percepute detaliile ~i contururile baza perceptei vizuale a obiectelor. capacitatea

c.

de adaptare a ochiului uman la trecerea de la intuneric la lumina.

ANS:

141. Acuitatea vizuala este: 1) capacitatea ochiului omenesc de a diferentia distantele mici dintre obiecte sau distanta minima la care subiectul distinge doua "pete" de lumina, In loc de una singura sau doua puncte negre In loc de unul. 2) capacitatea ochiului omenesc de a diferentia distantele mari dintre obiecte sau distanta maxima la care subiectul distinge 0 "pata" de lumina, In loc de doua sau un punct negru In loc de doua.

a. b.

1 2

ANS:

A 142. Daca acuitatea vizuala e scazuta:

1) detaliile grosiere ale obiectelor realitatii apar estompate, difuze 2) detaliile cromatice sunt foarte pregnanate 3) detaliile fine ale obiectelor realitatii apar estompate, difuze a. b. c. 1 2 3

ANS:

C 143.

Ca teste pentru masurarea acuitatii vizuale se folosesc diferite: 1) planse, 2) figuri geometrice, 3) olfactometre, 4) puncte sau linii foarte fine ce pot fi suprapuse sau diferentiate, 5) orificii iluminate, a.
1+2+3

b. c. d. e.

1+2+3+4 1+2+3+5 2+3+4+5 1+2+4+5

ANS:

144. Testul folosit In practica oftalmologidi 1) Olfactometru 2) Nictaloscop 3) Optotip 4) Hemeraloscop a. b. c. d. 1 2 3 4

II reprezinta

cunoscutul:

ANS:

C 145.

Optotipul a fost propus de: 1) Radoslawow (1898) si presupune suprapunerea a doua ecrane mobile 2) Snellen (1876) si trebuie sa fie citit de la distanta de 6 m pentru fiecare ochi separat 3) Landolt (1950) si este prevazut cu niste inele a. b. c. 1 2 3

ANS:

146. Pentru a putea obtine a.

senzatie vizuaUi, e necesar ca: sa fie

receptorii olfactivi sub forma de bastona~e, inclavate in masa de epite!iu pigmentar excitati un timp suficient de lumina.

b.

raza luminoasa ce patrunde la retina sa posede suficienta energie ~i sa actioneze timp suficient pentru a putea sa excite fotoreceptorii.

ANS:

147. Nictalopia presupune urmatoarele: 1) vederea diurna scade ca!itativ In mod progresiv 2) adaptarea la Intuneric este mult redusa 3) tulburari In procesul de adaptare,din !ipsa vitaminei K. a. b. 1 2

c.

ANS:

B 148. Nictalopia este de zi" gainilor" retinian" conurilor"

0

tulburare

de adaptare cunocuta sub numele de:

1) 2) 3) 4) a. b.

"orbul "orbul "orbul "orbul 1 2 3 4

c.
d.

ANS:

B 149. Hemeralopia este

0

tulburare

de adaptare cunocuta sub numele de:

1) 2) 3) 4) a. b. c. d.

"orbirea de zi" "orbul gainilor" "orbul retinian" "orbul conurilor" 1 2 3 4

ANS:

150. Hemeralopia presupune urmatoarele: 1) vederea diurna scade caJitativ In mod progresiv 2) adaptarea la Intuneric este mult redusa 3) tulburari In procesul de adaptare,din Jipsa vitaminei K.

a.
b. c.

1 2 3

ANS:

151. Pentru cercetarea procesului de adaptare, s-au folosit diferite proceduri experimentale. Unele din aceste proceduri au In vedere si aparate speciale, construite dupa urmatoarele principii: 1. Sa asigure izolarea absoluta a ambilor ochi sau numai a unuia fata de inf1uenta luminii naturale sau artificiale (camere obscure). 2. Sa ofere posibiJitatea prezentarii diferitilor excitanti vizuaJi (Iumini, obiecte, figuri geometrice etc.) si masurarii intensitatii de iluminatie a acestora. 3. Sa existe posibiJitatea varierii intensitatii excitantilor. a. b.
1+3

2+3

c.

1+2+3

ANS:

152. Aparatele folosite la studiul adaptarii vizuale se numesc in general: 1) olfactometre 2) audiometre 3) adaptometre. a. b. c. 1 2 3

ANS:

153. Aparatul auditiv, eel care asigura receMionarea varietarii infinite a sunetelor orientarii in mediul sonor, face parte din categoria: a. b. c. telereceptorilor termoreceptorilor fotoreceptorilor

din ambianra in scopul

ANS:

154. Analizatorul auditiv este constituit din trei parti: 1) Urechea extrema. 2) Urechea mijlocie. 3) Urechea interna. 4) Urechea externa. a. b. c. d. 1+2+3 2+3+4 1+3+4 1+2+4

ANS:

155. Printre tipurile de surditate

regasim:

1. Surditatea de conducere 2. Surditatea nervoasa ( de perceptie) 3. Surditate cognitiva 4. Surditatea centrala 5. Surditate volitiva a. b.
c.

d. e.

1+2+3 2+3+5 1+3+5 3+4+5 1+2+4

ANS:

156. Surditatea nervoasa (de perceptie): 1) afecteaza traseul de patrundere a oscilatiilor sonore in urechea interna. Ea nu este niciodata totala intrucat se pastreaza conducerea sunetelor prin oasele craniului. 2) este datorata unui proces de degenerare a celulelor senzoriale din urechea interna, tumori ale nervului auditivetc. 3) este datorata dereglarilor de pe caile supraotice si, In mod special, afectiunilor din nucleii corti cali ai analizatorului auditiv. a. b. c. 1 2 3

ANS:

B 157. Sistemul osicular din camera timpanica este format dintr-un lant de oscioare numite:

1) utricula, sacul a, canalele semicirculare 2) ciocanelul, nicovala si scarita 3) oglinda ovala, oglinda ratunda, timpanul a. b. c. 1 2 3

ANS:

158. Utricula, sacul a si canalele semicirculare 1) organul auzului 2) organul olfactiei 3) organul tactil 4) organul echilibrului 5) organul gustativ a. b. 1 2 3 4 5

formeaza aparatul vestibular, care, cum se stie, este:

c.
d. e.

ANS:

D auditiv este:

1) 2) 3) 4) a.

159. Aparatul receptor al analizatorului retina papila gustativa melcul corpusculul incapsulat Pacini 1

b. c. d.

2 3 4

ANS:

160. Surditatea de conducere: 1) afecteaza traseul de patrundere a oscilatiilor sonore in urechea interna. Ea nu este niciodata totala intrucat se pastreaza conducerea sunetelor prin oasele craniului. 2) este datorata unui proces de degenerare a celulelor senzoriale din urechea interna, tumori ale nervului auditivetc. 3) este datorata dereglarilor de pe caile supraotice si, In mod special, afectiunilor din nucleii corticali ai analizatorului auditiv. a. b. c. 1 2 3

ANS:

161. Surditatea centrala: 1) afecteaza traseul de patrundere a oscilatiilor sonore in urechea interna. Ea nu este niciodata totala intrucat se pastreaza conducerea sunetelor prin oasele craniului. 2) este datorata unui proces de degenerare a celulelor senzoriale din urechea interna, tumori ale nervului auditivetc. 3) este datorata dereglarilor de pe caile supraotice si, In mod special, afectiunilor din nucleii corti cali ai analizatorului auditiv. a. b. c. 1 2 3

ANS:

162. Zgomotele industriale pot avea doua tipuri de efecte: 1) imediate, cum ar fi disfunctionalitati la nivelul comunicarii 2) efecte la distanta cu scaderea capacitatii de munca datorita oboselii sau instalarea surditatii profesionale. 3) este afectata capacitatea de a diferentia distantele mici dintre obiecte sau distanta minima la care subiectul distinge doua "pete" de lumina, In loc de una singura a. 1+3 b. 1+2 c. 2+3

ANS:

163. Pentru atenuarea cum sunt:

efectului zgomotelor, psihologia experimentala

industriala

preconizeaza

cateva masuri,

1) constructia unor masini si agregate silentioase Inca din faza de proiectare a lor; 2) atenuarea surselor de zgomot deja existente prin masuri de protejare antifonica a agregatelor personalului. 3) metoda parfumerilor 4) meloterapie 5) natura a. b. 2+3+4+5 1+3+4+5 1+2+4+5

si a

c.

ANS:

164. Se cunosc mai multe submodalitati 1) dulce 2) sarat 3) amar 4) acru sau acid

gustative de baza:

a. b. c.

1+2 1+2+3 1+2+3+4

ANS:

165. Printre procedeele a.

pentru determinarea

sensibilitatii

gustative se regaseste si:

Izolarea absoluta a ambilor ochi sau numai a unuia fa~a de inf1uenta luminii naturale sau artificiale. Excitarea cu un curent electric a unor puncte de pe Iimba ~i varierea frecventei ~i intensitatii impulsurilor care pot da senzatii gustative diferite. Variind cantitatea experiment. de substanta odoranta din solutia la care este expus participantulla

b.

c.

ANS:

8 166.

De-a lungul anilor s-au prop us diverse metode pentru determinarea mirosurilor sau de mixare a lor. Printre acestea pot fi enumerate: a. b. c. cutia inodora cutia opaca cutia Pandorei

pragurilor

olfactive. de identificare a

ANS:

167. In urma cercetarilor efectuate asupra pielii (marcata in mm patrati, cu un gratar special ~i explorata sistematic cu diferite obiecte mici) s-a constatat ca sensibilitatea cutanata este:

a. b. c.

lamelara ectodermica punctiforma

ANS:

C nervoase libere, corpusculii incapsulati

168. Receptorii senzatiilor kinestezice (terminatii Pacini etc.) se afla in: a. b. c. analizatorul auditiv. muschi, tendoane si articulatii. analizatorul vizual.

ANS:

169. Senzatiile statice (de echilibru) reflecta: a. modificarile pozipei corpului in raport cu centrul de greutate, pozitia ~i directia mi~carilor capului, precum ~i accelerarea pozitiva sau negativa a mi~carii pe verticala (de exemplu, in cazul deplasari cu liftul). reflecta mi~carea (directia, viteza,localizarea segment corporal, sau corpul in intregime. ~i amplitudinea) pe care
0

b.

efectueaza un anum it

ANS:

170. Receptorii care capteaza impulsurile

aferente pentru senzatiile statice ~i de acceleratie se gasesc in:

a. b.

tendinte si articulatii. mu~chii (ce asigura reactiile statice locale ~i segmentare)

si labirintul (aparatul vestibular)

ANS:

171. lnformatiile asupra modificarilor din interiorul organismului sunt receptate cerebrale de numero~i analizatori interni, ai caror receptori se gasesc in: a.

~i transmise

scoartei

mucoasa olfactiva sub forma de bastona~e, inclavate intr-o masa de epiteliu pigmentar, care de mucoasei 0 culoare galbuie. aparatul vesticular. peretii vaselor de sange ~i ai diferitelor organe ~i tesuturi interne. corpusculii gustativi care sunt niste structuri ovoide, fiind distribuiti pe limba, palat, stalpii amigdalieni anteriori, faringe ~i laringe.

b. c. d.

ANS:

C 172. descriptiva a senza1:iilor de foame ar fi dupa Goetze apud Lungu, 2000:

a definipe
a.

preferin1:a pentru mancare, dezirabil

dorin1:a, 0 a~teptare sau

pofta pentru ceva deosebit de

b.

un complex de procese care duc la ingerarea hranei

ANS:

173. Senzatiile de sete reflecta: a. b. c. starea de uscaciune intermediul nervilor starea de uscaciune intermediul nervilor starea de uscaciune intermediul nervilor a gatului ce Inso1:e~te deshidratarea. trigemen si femural. a gatului ce Inso1:e~te deshidratarea. glosofaringian si vag. a gatului ce Inso1:e~te deshidratarea. biceps si abducens. Informa1:iile sunt culese prin Informa1:iile sunt culese prin Informa1:iile sunt culese prin

ANS:

B 174.

Pirozisul: a. este defapt denumirea fierbinte, arzatoare. este defapt denumirea unei dureri gastrointestinale des crise de pacien1:i ca
0

senza1:ie

b. c.

unei dureri Insopta de senza1:ii de furnicaturi, amor1:eli, In1:epaturi etc.

este defapt denumirea unei dureri la nivelul nervilor periferici (mai frecventa pe nervii trigemen, sciatic, intercostali).

ANS:

175. Nevralgia este: a. este cunoscuta ~i sub denumirea de "membrul [antomii" ~i consta din dureri ~i parestezii (pseudosenza1:ii) resim1:ite In zona membrului absent (amputat sau pierdut Intr-un accident).
0 irita1:ie a nervilor periferici In care predomina trigemen, sciatic, intercostali).

b.

senzapa dureroasa

(mai frecventa pe nervii

c.

sau popular "arsura la stomac" - este defapt denumirea de pacien1:i ca 0 senzape fierbinte, arzatoare.

unei dureri gastrointestinale

descris

ANS:

B 176. Parestezia este: unei dureri gastrointestinale descris de pacienp ca a senza~ie fierbinte, arzatoare.

a. b.

denumirea

este cunoscuta ~i sub denumirea de "membrul jantomii" ~i consta din dureri ~i parestezii (pseudosenza~ii) resim~ite In zona membrului absent (amputat sau pierdut Intr-un accident). inso~ita de senzapi de furnicaturi, amor~eli, In~epaturi etc. Factorii care a pot determina diferite forme de inflamape a nervului (nevrite, reumatism etc.) sunt

c.

ANS:

177. Durerea fantoma este cunoscuta ~i sub denumirea a. "pirozis" si este defapt denumirea senzatie fierbinte, arzatoare.

de: descris de pacienti ca a

unei dureri gastrointestinale

b.

"membrul fantoma" si consta din dureri si parestezii (pseudosenzatii) membrului absent (amputat sau pierdut Intr-un accident). "iritatie a nervilor periferici" In care predomina trigemen, sciatic, intercostali). senzatia dureroasa

resimtite In zona

c.

(mai frecventa pe nervii

ANS:

178. Larousse, Marele Dicponar al Psihologiei defineste perceppa ca: a. un proces psihic elementar-senzorial ~i cu un con~inut obiectual realizand reflectarea indirecta ~i unitara a ansamblului Insu~irilor ~i structurii obiectelor ~i fenomenelor, In forma imaginilor primare sau a perceptelor. ansamblul de mecanisme ~i procese prin care organismul ia cuno~tin~a de lumea Inconjuratoare pe baza informa~iilor elaborate prin sim~uri.

b.

ANS:

179. In reflectarea marimii obiectelor, a importan~a deosebita revine: a. ochilor, intrucat nucleul analizatorului ascendenta. ochilor, intrucat pe retina se proiecteaza kinestezic se gase~te in circumvolutia centrala

b. c.

imaginea lucrurilor lumii reale. imaginea lucrurilor lumii reale.

ochilor, intrucat in aparatul vestibular se proiecteaza

ANS:

180. In dezvaluirea consideratie ~i: a. b. c. impulsurile impulsurile impulsurile fenomenele

mecanismului

percep~iei marimii obiectului, trebuie sa luam in

kinestezice provenind de la mu~chiul cardiac kinestezice provenind de la mu~chii striati kinestezice provenind de la mu~chii ciliari ~i ai globului ocular care participa la de acomodare ~i convergen~a.

ANS:

181. E. Rubin (1921) a stabilit cateva legita~i ale desprinderii

obiectului de fond, printre care si urmatoarea:

a. b. c.

figura poseda unele caracteristici obiectuale in timp ce fondul pare sa fie inform. constanta perceptiva a marimii este dependenta de caracterul obiectului perceput. imaginea fizica a obiectelor de pe retina variaza cu distan~a, imaginea subiectiva a acestora ramane constanta.

ANS:

A 182. Una dintre metodele folosite in camuflaje este aceea a:

a. b. c. d.

manipularii obiectelor constantei perceptive figurilor duble deformarii contururilor

ANS:

183. Stereoperceptia a. b.

se formeaza in cursul ontogenezei

prin stabilirea de:

legaturi conditionate intre gust si miros. legaturi conditionate intre diferitii analizatori, dar mai ales intre componentele retiniene si kinestezice ale analizatorului vizual ~i cele tactil-kinestezice (palparea reliefului).

ANS:

B 184. Prin orientarea in spatiu intelegem:

a.

b. c.

capacitatea omului de a diferentia distantele mici dintre obiecte sau distanta minima la care subiectul distinge doua"pete" de lumina, in lac de una singura sau doua puncte negre in lac de unul sau doua linii orizontale in lac de una singura. capacitatea omului de a se orienta foarte bine in spatii unidimensionale. capacitatea omului, in baza insu~irilor spa~iale ale obiectelor ~i fenomenelor (dimensiune, forma, adancime etc.), de a-~i putea determina propria pozitie fa~a de acestea, sau pozi~ia acestora in raport cu sine.

ANS:

185. Timpul psihologic este definit prin:

a. b. c.

aprecierea aprecierea aprecierea

obiectiva a timpului universal. subiectiva a timpului universal. timpului universal cu ajutorul unitatilor timpului cosmic.

ANS:

186. La perce perea succesiunii timpului participa a. b. c.

serie de factori, printre care si factori fizici precum: a

ordinea evenimentelor (de exemplu, fulgerul precede tunetul, deoarece viteza de propagare luminii este mai mare decat a sunetului); distanta dintre receptor ~i cortex, factor important in special in stimularile tactile nivelul ridicat de vigilenta, care determina cre~terea performantelor individului in detectia stimulilor.

ANS:

187. La perceperea succesiunii participa a.

serie de factori, printre care si factorii biologici precum: a

ordinea evenimentelor (de exemplu, fulgerul precede tunetul, deoarece viteza de propagare luminii este mai mare decat a sunetului). distanta dintre receptor ~i cortex, factor important nivelul ridicat de vigilenta, care determina in special in stimularile tactile.

b. c.

cre~terea performantelor

de detectie a stimulilor.

ANS:

188. La perce perea succesiunii participa a.

serie de factori, printre care si factorii psihologici precum: a

ordinea evenimentelor (de exemplu, fulgerul precede tunetul, deoarece viteza de propagare luminii este mai mare decat a sunetului. distanta dintre receptor ~i cortex, factor important in special in stimularile tactile.

b. c.

nivelul ridicat de vigilenta, subiectul atent percepe mai rapid stimulii.

ANS:

C 189. In general, durateIe scurte de timp sunt:

a. b. c.

apreciate corect subestimate supra estimate

ANS:

C 190.

In general, duratele lungi de timp sunt: a. b. c. apreciate corect subestimate supra estimate

ANS:

191. Printre metodele de cercetare a perceptiei timpului se numara si:

a. b. c.

evaluarea nosologica evaluarea nonverbala timp vid si timp plin

ANS:

192. In metoda de cercetare a perceptiei timpului "evaluarea prin reproducere": a. experimentatorul fixeaza 0 durata de timp oarecare, de ordinul secundelor (etalon) ~i cere subiectului sa 0 reproduca. Se noteaza abaterile de subestimare sau supraestimare ~i se face media lor. experimentatorul prealabil. cere subiectului sa semnaleze sfar~itul unei durate de timp, fixate in

b.

c.

subiectul este autorizat sa evalueze timpul scurs la una din cele doua variante experimentale (timp plin sau timp go I), fie calitativ (secunde, minute), fie cantitativ, prin aprecierea sarcinii ca atare

ANS:

193. In metoda de cercetare a perceptiei timpului "evaluarea prin producere": a. subiectul este autorizat sa evalueze timpul scurs la una din cele doua variante experimentale (timp plin sau timp gol), fie calitativ (secunde, minute), fie cantitativ, prin aprecierea sarcinii ca atare se cere subiectului sa semnaleze sfar~itul unei durate de timp, fixate in prealabil de experimentator. experimentatorul fixeaza 0 durata de timp oarecare, de ordinul secundelor (etalon), ~i cere subiectului sa 0 reproduca. Se noteaza abaterile de subestimare sau supraestimare ~i se face media lor.

b.

c.

ANS:

B 194. In fapt, perceptia miscarii, vizeaza:

a. b.

disparare capacitatea
0

de imagini pe retina ~i perceperea de percepere a spatiului strabatut

obiectului longiform de un obiect (mobil) in unitatea de timp

ANS:

195. Iluziile perceptive, erorile perceptive pot aparea in aproape toate modalitatile sunt datorate: a. unor prototipuri, modele functionale considerate de raporturi fara a se face referinta la continut.

senzoriale de reflectare. Ele

in ceea ce au ele definitoriu ca

constelatie

b.

unor substante organice a caror inoculare duce la activarea fortelor asimilatoare defensive ale organismului.

sau

c.

atat unor limite functionale ale aparatelor senzoriale, cat mai ales ciocnirii dintre un sistem de legaturi conditionate bine fixat ~i un altul nou, similar cu primul in ansamblu, dar deosebit in unele amanunte.

ANS:

196. Printre tipurile de iluzii perceptive se numara si:

a. b. c. d.

iluzia iluzia iluzia iluzia

alloplastica (Piaget) de scalare (Guttman) pseudomnezica (deja vu) de greutate (Charpentier)

ANS:

D 197. Dupa Cosmovici (1996) gandirea este:

a.

procesul psihic elementar-senzorial care construie~te prin operatiile sale coord onate In actiuni mintale, informapi despre Insu~irile generale ale claselor de obiecte ~i fenomene sau despre relatiile dintre ele, sub forma de notiuni, judecati sau raponamente.
0

b.

succesiune de operapi care duc la dezvaluirea rezolvarea anumitor probleme.

un or aspecte importante

ale realitatii ~i la

ANS:

198. Dupa Cocorada ~i Niculescu (1999) notiunea (de la latinescul "nota" care Insemna calitate) este:

a. b. c.

0 forma perceputa ca un tot produsul de baza al gandirii care reune~te pe plan mintallnsu~irile clase de obiecte sau fenomene 0 suma de comportamente caracteristice pentru 0 specie

caracteristice

ale unei

ANS:

199. Printre metodele privind insu~irea notiunilor se numara si:

a. b. c. d. e.

Metoda Metoda Metoda Metoda Metoda

cu oponent eliptica definpei "fata in fata" reproducerii

ANS:

C operapilor de analiza ~i

200. Lungu prezinta cateva probe ce pot fi utilizate pentru cercetarea sinteza. Ordonarea noriunilor in succesiune logica se refera la:

a. b. c.

masurarea timpului sau numarului de incercari pan a ce subiectul izbute~te sa stapaneasca bine materialuI. sirul de cuvinte trebuie ordonat de subiect in succesiunea cauzala a evenimentelor. sirul de cuvinte trebuie incadrat intr-o c1asa.

ANS:

B 201. Analogia este:

a. b. c. d.

un proces de formare a propriei personalitati 0 forma a comparariei care are in vedere redarea raporturilor 0 asimilare activa de informatie 0 forma a memoriei

dintre lucruri

ANS:

B 202. Generalizarea

a. b. c.

separarea mintala a c1aselor de obiecte si fenomene ce au insu~iri comune. eliminarea aspectelor neesenriale dintr-un grup de obiecte ~i retinerea celor esenriale unificarea mintala a obiectelor ~i fenomenelor ce au insu~iri comune.

ANS:

C 203. Abstractizarea:

a. b. c.

eliminarea aspectelor neesenriale dintr-un grup de obiecte ~i retinerea celor esenpale. unificarea mintala a obiectelor ~i fenomenelor ce au insu~iri comune. 0 forma a comparariei care are in vedere redarea raporturilor dintre lucruri.

ANS:

A 204. 0 proba folosita in cercetarea generalizarii ~i abstractizarii

0

constituie:

a. b. c.

proba ajutorului (anticipapei) metoda elementelor retinute interpretarea de fabule

ANS:

C 205. 0 proba folosita cu elevii pentru gasirea esentialului textului unei scrisori in portofoliu textului unei scrisori intr-un eseu textului unei scrisori in referat textului unei scrisori in telegrama textului unei scrisori in compunere este

a. b. c. d. e.

schimbarea schimbarea schimbarea schimbarea schimbarea

ANS:

D 206. Dupa demersurile subiectului pentru gasirea solutiei de rezolvare a problemei se pot serie de parametri de definire a gandirii, printre care si:

urmari

a. b. c.

capacitatea mnezica ~i durata retentiei capacitatea volitiva ~i puterea acesteia capacitatea si ritmul de intelegere (perspicacitatea)

ANS:

C 207. Fixitatea functionala a gandirii, spore~te daca:

a. b. c.

subiectullucreaza in mai multe directii cu obiectul, intarindu-i astfel functionalitatea. subiectullucreaza intr-o singura directie cu obiectul, intarindu-i astfel restrictiv functionalitatea, fata de cazul cand doar il observa. obiectul este plurifunctional utilizat.

ANS:

208. Dupa Popescu-Neveanu a. b. c.

limbajul este definit ca:

activitate de comuniune realizata printr-un sistem de semne un sistem ~i 0 activitate de comunicare cu ajutorullimbii activitate de comunicare verbala si paravertebrala

ANS:

209. Intre limba ~i conduitele verbale exista 0 stransa relape, fapt ce i-a facut pe multi autori sa vorbeasca des pre termenii unui nou domeniu de cercetare numit:

a. b. c. d. e.

psihoimagistica psihologie transcedentala psiholingvistica psihologie diferentiala psihologie functionala

ANS:

210. Prima dintre conditiile de desIa~urare a experimentului a. b. c.

asociativ - verbal (dupa Lungu) este:

<;

subiectul sa fie a~ezat cu fata spre experimentator pentru fi atent la manevrele acestuia (notarea raspunsurilor, manevrarea cronometrului etc.). Inca perea In care se face experimentul sa fie ferita de zgomote sau alte elemente de distragere. subiectul sa fie relaxat ~i sa ~tie ce are de Iacut: e bine ca instructajul dat sa fie cat mai amanuntit, detaliat.

ANS:

211. Clasificarea tehnicilor de utilizare a experimentului asociativ-verbal 1. tehnici clasice \:------2. tehnici complexe 3. tehnici simple 4. tehnic derivate a. 1 si 2 b. 2 si 3 c. 3 si 4 d. 1 si 4

include:

ANS:

II't

212. Printre tehnicile derivate de utilizare a experimentului Aceata consta din: a. b. c.

asociativ-verbal ~...,

se numara si asociatia fortatii.

subiectul trebuie sa spuna cel mai repede posibil, cuvantul ce-i vine In minte, Indata dupa auzirea cuvantului - stimul (inductor). se prezinta subiectului un singur cuvant-stimul ~i acesta raspunde cu mai multe cuvinte posibile pe care acesta i Ie evoca. subiectul nu raspunde "spontan", ci trebuie sa aleaga dintr-o Iista de raspunsuri pe cel care i se pare ca evoca mai bine cuvantul - stimu1.

ANS:

'2..-

213. Printre tehnicile derivate de utilizarea experimentului dirijate. Acesta consta din: a. b.

asociativ-verbal

se numara si procedeul fluiditiitii

subiectul nu raspunde "spontan", ci trebuie sa aleaga dintr-o Iista de raspunsuri pe cel care i se pare ca evoca mai bine cuvantul - stimul. se dau 2 sau 3 cuvinte cu ajutorul carora subiectul trebuie sa construiasca 0 fraza compusa din 25 -50 de cuvinte (exemplu, padure - zana - viata). Se dau aproximativ 3 minute.

c.

se cere subiectului sa dea un antonim sau sinonim (libertatea

de alegere e restransa).

ANS:

214. Clasificarea raspunsurilor subiectilor la experimentul Printre acestea se numara si:

asociativ-verbal
(7"0-----_

se face dupa anumite criterii.

a. b. c.

asociatii verbale inferioare echolalice asociatii nonverbale asociatii verbale postprandiale

ANS:

A 215. Dicponarul de psihologie allui Popescu-Neveanu define~te memoria astfel:

a. b. c.

proces psihic de modificare sistematica, relativ permanenta In conduita, In modul de a raspunde la 0 situatie, ca rezultat al practicii, al indeplinirii acelora~i sarcini proces psihic senzorial de stocare a informapei proces psihic de stocare ~i destocare a informatiei, de acumulare ~i utilizare a experientei cognitive

ANS:

C 216. Din punct de vedere fiziologic, memoria se bazeaza pe:

a. b. c. d. e.

fenomenele fenomenele fenomenele fenomenele fenomenele

de de de de de

implozie ce au loc la nivelul celulelor nervoase corticale remisie ce au loc la nivelul celulelor nervoase corticale explozie ce au loc la nivelul celulelor nervoase corticale diseminare ce au loc la nivelul celulelor nervoase corticale remanenta ce au loc la nivelul celulelor nervoase corticale.

ANS:

217. Metoda Intinderii sau de determinare consta din: a. b. c. determinarea materialului. determinarea determinarea materialului".

a capacitatii de reproducere

imediata (sau memoria imediata)

cantitatii de material care poate fi reprodus

dupa mai multe prezentari

ale

cantitatii de material care poate fi reprodus dupa 0 singura prezentare. cantitatii de material care poate fi reprodus dupa criteriul "stapanirii

ANS:

218. Caracteristica

metodei elementelor retinute (in investigarea

memoriei) este aceea ca:

a. b. c.

volumul de elemente date spre memorare depa~e~te capacitatea memoriei imediate. volumul de elemente date spre memorare nu depa~e~te capacitatea memoriei imediate. volumul de elemente date spre memorare este foarte mic.

ANS:

219. Metoda timpului de achizi~ie, denumita ~i metoda memorizarii a. b.

complete consta din:

c.

volumul de elemente date spre memorare depa~e~te capacitatea memoriei imediate. masurarea timpului sau numarului de incercari pana ce subiectul izbute~te sa stapaneasca bine materialul. Criteriul "stapanirii materialului" se ia dupa prima reproducere absolut corecta. determinarea cantitapi de material care poate fi reprodus dupa 0 singura prezentare.

ANS:

8 220 .

.2.. In investigarea
a.

memoriei, metoda ajutorului (anticipa~i:2

consta din:

b.

c.

dupa cateva prezentari ale materialului, se cere subiectului sa-l reproduca. Experimentatorul are grija sa corecteze subiectul ori de cate ori gre~e~te ~i sa-i "sufle" ori de eate ori se poticne~te pana ce ajunge sa stapaneasca bine materialul. masurarea timpului sau numarului de incercari pan a ce subiectul izbute~te sa stapaneasca bine materialul. Criteriul "stapanirii materialului" se ia dupa prima reproducere absolut core eta. determinarea cantita~ii de material care poate fj rep rod us dupa 0 singura prezentare.

ANS:

..3

221. In investigarea a.

memoriei, metoda economiei consta din:

b.

c.

dupa eateva prezentari ale materialului, se cere subiectului sa-l reproduca. Experimentatorul are grija sa corecteze subiectul ori de eate ori gre~e~te ~i sa-i "sufle" ori de eate ori se poticne~te pana ce ajunge sa stapaneasca bine materialul. se prezinta subiecplor spre memorare 0 lista de date, cuvinte, silabe fara sau cu sens etc. ~i, dupa un anumit interval de timp, Ii se cere 5-0 reproduca. Fire~te ca, datorita uitarii, subiectii nu mai sunt in stare sa reproduca in intregime lista prezentata ini~ial. Se cere subiectilor sa memoreze din nou materialul respectiv pana ajung sa-l stapaneasca bine. Se face 0 compara~ie intre timpul sau numarul de repe~ii care au fost necesare la memorarea ini~iala ~i cele necesare rememorarii. masurarea timpului sau numarului de incercari pana ce subiectul izbute~te sa stapaneasca bine materialul. Criteriul "stapanirii materialului" se ia dupa prima reproducere absolut corecta.

ANS:

8 222.

1 In investigarea
consta din:

memoriei, metoda perechilor asociate sau asociapilor

corecte (asocia~ii1or de sprijin)

a.

b.

c.

dupa eateva prezentari ale materialului, se cere subiectului sa-I reproduca. Experimentatorul are grija sa corecteze subiectul ori de eate ori gre~e~te ~i sa-i "sufle" ori de eate ori se poticne~te pana ce ajunge sa stapaneasca bine materialul. se prezinta subiecplor spre memorare 0 lista de date, cuvinte, silabe fara sau cu sens etc. ~i, dupa un anumit interval de timp, li se cere s-o reproduca. Fire~te ca, datorita uitarii, subiectii nu mai sunt in stare sa reproduca in intregime lista prezentata initial. Se cere subiectilor sa memoreze din nou materialul respectiv pan a ajung sa-I stapaneasca bine. Se face 0 com para tie intre timpul sau numarul de repettii care au fost necesare la memorarea initiala ~i cele necesare rememorarii. Cuvintele care se prezinta subiectului vor fi asociate fie intre ele, fie cu cifre, figuri etc., in a~a fel ca pe lista apar perechi de elemente mnemice. Cand se cere subiectului sa reproduca elementele repnute, i se prezinta unul din membrii perechii (cuplului), subiectul urmand a-I reproduce pe celalalt.

ANS:

C 223. Dupa Rosca invatarea este definita ca:

a. b. c.

modificare sistematica, ca rezultat al practicii, al 0 modificare permanenta sarcini variate. procesul psihic de fixare,
0

relativ permanenta in conduita, in modul de a raspunde la 0 situape, indeplinirii acelora~i sarcini. in conduita ce se pastreaza datorita practicii, indeplinirii unor pastrare si reactualizare a experientei cognitive, afective si volitive.

ANS:

224. Din punct de vedere fiziologic invatarea inseamna: a. b. c. elaborarea elaborarea elaborarea de noi legaturi permanente de noi legaturi temporare in emisferele cerebrale in scoarta cerebrala ~i consolidarea legaturilor formate.

de noi legaturi de remisie ce au loc la nivelul celulelor nervoase corticale

ANS:

B 225. Conditionarea este procesul prin care:

a.

anumite reactii ajung sa fie declan~ate de anumiti stimuli a caror semnificatie (sau functie semnalizatoare) s-a constituit in urma unei coincidente, de obicei repetate, cu stimuli necondionati sau cu alti stimuli care si-au ea~tigat 0 semnificatie stabilizata, bine consolidata anumite reacpi ajung sa fie declan~ate de stimulii a caror semnificatie (sau funcpe semnalizatoare) s-a constituit in urma unei expuneri unice, intamplatoare anumite reactii ajung sa fie declan~ate de anumip stimuli a caror semnificatie semnalizatoare) s-a constituit in urma expunerilor rare. (sau functie

b.

c.

ANS:

226. Stimulii sau excitantii (denumiti agentii mediului ambiant) ee intervin In proeesul formarii unui reflex eonditionat, aetionand asupra organelor senzoriale sunt de trei feluri : a. b. e. indiferenti, neomogeni, omogeni. intermitenti, neconditionali optativ, eonditionali optativ. indiferenti, neeonditionali, eonditionali.

ANS:

I
"

227. Printre eele cinci conditii prineipale neeesare pentru a forma un reflex eonditionat

se regaseste si:

a. b. e. d.

stimulul indiferent sa nu eoincida eu eel neeonditional stimulul indiferent sa eoineida eu eel neeonditional in repetate randuri. in repetate rand uri.

stimulul indiferent sa fie introdus dupa eel neeonditional

emisferele eerebrale trebuie sa fie in stare de relaxare (stare de somn)

ANS:

8
228 .

. V

Printre eele cinci eonditii prineipale neeesare pentru a forma un reflex eonditionat a. b. e. d.

se regaseste si:

stimulul indiferent sa fie mult mai puternie deeat eel neeonditional. E yorba nu de intensitatea biologiea, ci de eea fiziea. stimulul indiferent sa fie foarte slab pentru a nu putea fi pereeput. emisferele eerebrale trebuie sa fie in stare de relaxare (stare de somn) stimulul indiferent sa preeeada pe eel neeonditional eu eel putin 1/2 de secunda. Daea se produce in aeela~i timp sau dupa eellnnaseut, nu se mai formeazi legatura temporara.

ANS:

229. Printre eele einci eonditii principale neeesare pentru a forma un reflex eonditionat a. b. e.

se regaseste si:

Stimulul indiferent sa fie mult mai puternie dedit eel neeonditional. E yorba nu de intensitatea fiziea, ci de eea biologiea. Stimulul indiferent sa fie foarte slab pentru a nu putea fi pereeput. Emisferele cerebrate trebuie sa fie in stare de exeitabilitate (adiea animalul sa fie treaz ~i flamand daea ne bazam pe reflexul salivar).

ANS:

C 230.

Printre eele opt tipuri de Invatare distinse de R. Gagne se numara si:

a. b. c. d.

Inva~area Inva~area Inva~area Inva~area

scaIara (tip Guttman) ideomotorie neuromotorie stimul-raspuns (tip Thorndike)

ANS:

D 231.

Sub numele de Inva~are perceptiva a.

cuprindem:

b.

c.

fenomenele de inva~are in care modificarea reacpei consta in adaptarea unei forme de reac~ii preexistente la condipi perceptive noi, implicand fie stabilirea de noi coordonari senzoriomotorii, fie 0 cre~tere a preciziei sau fine~ei coordonarilor sau a schemelor preexistente. modificariIe discriminative cu un caracter sistema tic, in conditiile repetarii identice a stimulilor. Avem In vedere aici indeosebi reducerea pragului senzorial ca efect al exercitiului ~i ameliorarea perceperii stimulilor complec~i capacitatea interna, care ofera individului posibilitatea de a raspunde la 0 clasa de situatiistimul cu 0 cia sa de performan~e.

ANS:

232. Inva~area verbala este: a. practic inva~area unui material verbal. In acest caz ea poate fi restransa, in mare masura, la memorarea unui material verbal: serii de termeni verbali, perechi asociate de termeni verbali etc. invatarea privind modificarile discriminative cu un caracter sistematic, in conditiile repetarii identice a stimulilor procesul prin care anumite reac~ii ajung sa fie declan~ate de anumi~i stimuli a caror semnifica~ie s-a constituit in urma unei coinciden~e, de obicei repetate, cu stimuli necondiona~i sau cu al~i stimuli care si-au ca~tigat 0 semnificatie stabilizata, bine consoli data.

b. c.

ANS:

233. Invatarea senzorio-motorie

cuprinde:

1. invatarea unui material verbal. In acest caz ea poate fi restransa, in mare masura, la memorarea unui material verbal: serii de termeni verba Ii, perechi asociate de termeni verbali etc. . 2. modificarile discriminative cu un caracter sistematic, in conditiile repetarii identice a stimulilor. 3. fenomenele de invatare in care modificarea reactiei consta in adaptarea unei forme de reactii preexistente la conditii perceptive noi, impIicand fie stabilirea de noi coordonari senzorio-motorii, fie 0 crestere a preciziei sau finetei coordonarilor sau a schemel or preexistente.

a. b.
c.

1 2 3

ANS:

C 234.

Se intelege prin transfer: a. b. c. influenta unei invatari posterioare asupra unei invatari consecutive. influenta unei invatari riguroase asupra unei invatari senzorio - motorii. influenta unei invatari anterioare asupra unei invatari consecutive.

ANS:

C 235. Atentia este definita ca:

a.

b. c.

Activare, tonificare, mobilizare, orientare selectiva ~i concentare focalizata a proceselor psihocomportamentale in vederea unei optime ~i facile reflectari sau (~i) a unei intreventii eficiente Ansamblul de impulsuri, imbolduri, pulsiuni interne, energizari sau activari, stari tensionale sau mobiluri ale conduitei. Proces psihic secundar in sensul formarii lui pe baza celor primare, dar avand un ral si 0 insemnatate centrala, definitorie pentru om.

ANS:

236. Pentru clasificarea tipurilor de atentie, Munn (1966) se foloseste de 3 clase (dupa Lungu, 2000):

a. b. c.

atentie necontrolata, atentie sporadica, atentie permanenta atentie involuntara, atentie voluntara, atentie habituala atentie de scurta durata, atentie medie, atentie de lunga durata

ANS:

237. In activitatea cotidiana atentia noastra se poate con centra un timp oarecare ales atunci cand: a. b. c. exista un factor motivational exista un factor motivational exista un factor motivational oscilant scazut puternic

asupra unei activitati, mai

ANS:

C
238.

Volumul atentiei se refera la faptul ca.: a. b. c. in campul activitatii noastre la un moment dat poate fi cuprins un numar limitat de obiecte. in campul activitatii noastre la un moment dat poate fi cuprins un numar nelimitat de obiecte. in campul activitatii noastre intotdeauna poate fi cuprins doar un singur obiect

ANS:

239. Distributia atentiei este a. capacitatea

caracteristica. a atentiei legata strans de volum, dar care se refera la: in campul sau doar
0

de a cuprinde

actiune.

b. c.

capacitatea capacitatea

de a desprinde din context elementele esentiale. de a cuprinde simultan in campul sau un numar de actiuni

ANS:

240. Deplasarea atentiei este definita ca: a. b. c. acea capacitatea de a cuprinde simultan in campul sau un numar de actiuni. posibilitatea de a trece cu u~urinta de la 0 activitate la alta. acea capacitatea de a cuprinde in campul atentiei un numar limitat de obiecte la un moment dat.

ANS:

B 241. Distragerea trebuie raportata intotdeauna la:

a. b. c.

concentrarea atentiei volumul atentiei. engramele atentiei.

ANS:

A 242. Termenul de persoana desemneaza:

a.

b. c.

0 constructie teoretica elaborata de psihologie in scopulintelegerii si explicarii - la nivelul teoriei stiintifice - a modalitiitii de fiintare si functionare ce caracterizeaza organismul psihofiziologic pe care il numim persoanii umanii. individul uman concret individualulluat ca 0 personalitate habituala

ANS:

B 243. Personalitatea este:

a.

b. c.

a constructie teoretica elaborata de psihologie in scopulintelegerii si explicarii - la nivelul teoriei stiintifice - a modalitatii de fiintare si functionare ce caracterizeaza organismul psihofiziologic pe care il numim persoanii umanii. individul uman concret individualulluat ca 0 personalitate habituala

ANS:

244. Printre caracteristicile a. b. c. d. coerenta expansivitatea deplasarea degenerescenta

personalitatii

se evidentiaza si:

ANS:

245. Informarea post-experiment debriefing; consimtamant informat; 3) negociere. a. 1 b. 2 c. 3 1) 2)

mai poarta denumirea

de:

ANS:

A Debrifingul este informarea in cadrul careia: nu Ii se dau nici un fel de informatii despre experimentulla care au luat parte Ii se dau bani pentru a Ie multumi pentru participarea la experiment Ii se dau toate informatiile, se explica de ce a fost nevoie de tactica Inselarii.

246. 1.participantilor 2.participantilor 3. participantilor a. 1 b. 2 c. 3

ANS:

247. Cel mai vechi caz de incalcare a normelor morale intr-un experimentul experimentul facut din porunca imparatului: 1) Carol cel Mare; 2) Frederic alII-lea; 3) Octavianus Augustus a. 1 b. 2 c. 3

cu continut psihologic ramane

ANS:

248. In acelasi registru al Incalcarii normelor morale se Inscrie experimentullui Philip Zimbardo de la Universitatea Stanford (SUA). Cercetatorul a inclus In protocolul experimentului voluntari pentru studierea comportamentului 1. animalelor 2. incarceratilor 3. copiilor 4. batranilor 5. muncitorilor a. b. c. d. e. 1 2 3 4 5

ANS:

8 Experimentul Stanford Prison Experiment a fost realizat de:

249. 1. Allport 2. P. Zimbardo

3. J. Piaget 4. Albert Bandura a. b. c. d. 1 2 3 4

ANS:

B 250. Experimentullui Zimbardo - Stanford Prison Experiment - a fost realizat in anul:

a. b. c. d.

1872 1972 1992 2007

ANS:

,
/.