Memorator de fizica penlru clasele 68

9 F.~:

Memorator de flZica pentru clasele 6-8

4. MARIMI FlZlCE VECTORIALE

4.1. Marimi scalare, marimi vectoriale

Defini1ie: Marimi/e sea/are sunt marimile tizice care se caracterizeazii complet prin valoarea lor masurata i unitatea de masura. Exemple: temperatura, masa, timp, densitate, lucru mecanic. Marimi/e vector;a/e sunt marimi fizice complet determinate de urmatoarele e/emente: - valoarea mlisurata; - unitatea de mesut; - punct de aplicatie; - directie; -sens. viteza, acceleratia, forta. Vectorul este un segment de dreapta oriental, caracterizat prin urrnstoerele elemente: - punct de aplicatie (punctul A); - directie (dreapta 8); - sens (indicat de sageata); - modul (Iungimea segmentului AB).

Regula paralelogramului Suma a doi vectori este data de diagonala paraleloqramului consfruit cu cei doi vectori care se acuna ca laturi, avand origine comuna.

--_-R:-------"-"-'"
F.
2

R=F+F ,

Modulul vectorului surna se calculeaza cu ajutorul relafiei: R2 F,2 + F; + 2F,F2cosa, unde a <1:( F" F,)

Definitie:

Regula poligonului Suma mai multor vector; este data de linia de inchidere a conturului poligonal construit cu' vectorii cornponenti,

~F.,

F.
R-

4.3. Descompunerea
A descompune un vector ii dupa doua directii concurente (L\,) ~i (82), lnsearnna a gasi dol vectori ii, :;;i ii2, nurnlti componentele lui ii, orientaf dupa directille (L\,) :;;i, respectiv, (L\~ astfel tncat sa fie indeplinita relatia ii, + iiz = ii .

unui vector dupa doua direc*ii date

Exemple: Definitie:

Se noteaza cu AS sau ii (vezi figural A V~ Vectorii pot fi: ~ . -/ega,; - punct de aplicatie fix; - etunecetor - dreapta suport este fixata, dar punctul de aplicatie poate fi deplasat in lungimea acestei drepte; -/iber; - punctullor de aplicatie poate fi deplasat oriunde in spatiu, suportullor rarnanand paralel cu aceeasl dreapta. 4.2. Adunarea vectorilor

5, FORTE 5.1. lnteractiunea

lnterectlune este acnunea reciproca dintre doua corpuri. Efectele mteractiunii dintre corpuri pot fi dinamice :;;istatice. - Efectul dinamic al lnteractlunu corpurilor consta in schimbarea starii de miscare a corpurilor (modificarea modulului vitezei sau/~i a directlei de rniscare a corpurilor).

in urma adunarii a doi vectori F, ~i F2 se_obline tot un vector, numit vector rezultant sau rezultanta R

10

Memorator de fizicli pentru clasele 6-6

Memorator de fizicli pentru classle 6-8

11

Efectul static al interacfiunli corpurilor consta tn deformarea acestora (elastica sau plastics).

Defini,ie:

Forra elastica este direct proportiona/a cu va/oarea deformapei i esie orientata spre pozqia in care corpu/ este nedeformat.

5.2. Forta
Forta este masura interactiunii dintre corpuri unltatea de rnasura a fortei se numsste newton. [F]SI unde:

=N

Un newton este forta, care actionand asupra unui corp cu masa de 1 kg, li provoaca 0 variatie a vitezei de 1 m/s in fiecare interval de timp de 1s. 5.3. Tipuri de forte Greutatea este forta de atractis gravita\ionala pe care 0 exercita Pamantul asupra orlcarui corp aflat in vecinatatea suprafetei sale G =m . g unde: G este greutatea corpului, [Gls, N; m - masa corpului, [mlsi = kg; 9 - acceleratia gravitationala, [glsi = m/s2. Greutatea are dlrectla Locul Latitudinea 9 (mfs,) raze! terestre din acelloc 90' 9,83 Polul Nord ~i este indreptata spre centul Pamantului. Groenlanda 74' 9,82 Acceleratia gravitaBucuresti 45' 9,81 lionala depinde de altituO 9,78 Ecuator dine ~i latitudine.

forta elastica: [F]s, N; k - constanta de elasticitate: [klsi AI - de formaraa elastica (alungire sau comprimare); Wls,=m.

F., este

F.,=-k

= N/m;
F,

_--+

i1 I;;;:
-

Forta de frecare Forte de frecare este forta care apare G la suprafata de contact dintre doua corpuri ~i se opune mil;lCarii unui corp fata de celalalt. Legile frecarii Legea I Forte de frecare la alunecare dintre doua corpuri nu depinde de aria supratetei de contact dintre corpuri. Legea" Forta de frecare la alunecare este diect proPOf1ionaia cu forte de apasa re norrnala exercitata pe suprafata de contact. F,=f.lN unde: Freste forta de frecare la alunecare, [Frls, = N; 11- coeficient de frecare la alunecare; N - forta de apasare normala, [NJs, N.

6. ECHILIBRUL

MECANIC AL CORP URI LOR de translatie

6.1. Echllibrul
Forta elastica Deformarile corpurilor pot fi: - plastice (permanente) - sunl deformarlle care se mentin ~i dupa incetarea actiunii fortel deformatoare; - elastice (temporare) - sunt deforrnarile care dispar dupa incetarea actiunii fortei deformatoare. Forta elastica este forta care apare intr-un corp deformat elastic, se opune detorrnarii. Definifie:

Un corp solid are 0 miscere de trans/arie daca, oricare ar fi doua puncte ale so/idu/ui, segmentu/ care /e uneste li pastreaza constantEi directia in timpul micarii. '

Un corp solid se afla in echilibru de translatie sub actiunea unui sistem de forte daca suma vectorial a acestora esle nuta i ele sunt concurente

12

Memorator de fizica pentru clasele 6-8

Memorator de fizica pentru clasele 68

13

F,+F2++1=.=0
Echilibrul de translatie poate fi: - static: ';=0 ; . - dinamic: v=O

Parghia de genul If Punctul de sprijin se afla la un capat, iar la celalalt capat se afla punctul de apllcatie al fortei active. Parghia de genu/III Punctul de sprijin se gase~te la unul din capete, iar punctul de aplieatie al fortei rezistente in celalal! capat. ' Pentru orice parqhie, distanta de la punctul de sprijin la directia uneia din fo~e reprezinta bralul fo~ei respective, Daca 0 parghie ideata (fara freeare) este in echilibru atunei raportul Iortelor este egal eu raportul invers al bratelor

6.2. Echilibrul
Definitie:

de rotatle

Definitie:

Un corp solid are 0 miscere de rotalie In juru/ unei axe fixe atunci cand otice punct al seu descrie un arc de cere cu centrul pe axa de rota tie. Momenwl unei forte fata de un punct este metimee fizica vectoriala al care; modul este ega/ cu produsu/ dintremodululforteiilungimea bratului sau F . b FfO
0

M =

C1J
...---_
b . F

[MF!olsl = [F]SI . [blsi = N . m Definifie:

Sratul forte; reprezinte distanta de la centrul de rota tie la suportu/ ionei ce actioneaz8 asupra corpului. Un corp se afla Tn eehilibru de rotatie alunei ciind suma modulelor momenlelor fortelor care rotesc corpul intr-un sens este egalii cu su rna modulelor momenlelor care rotesc corpul in sens opus. 6.3. Mecanisme simple 6.3.1. Parghia Definitie: Parghia este o bere rigida care se poate roti In jurul unui punct de sprijin i asupra csreie actioneaza dqua forte: iotis de rezistenta ( R ) i " forta activa ( F ). In functie de pozitia punctului de sprijin ~i a punclului de apllcaue al fortei active deosebim trei lipuri de piirghii. Parghia de genull Punetul de sprijin se afla intre punctele de aplicatie ale celor doua forte,
BOA

E. = b
R unde:

bF

F este forta activa: -R - forta rezistenta: b; OA - bratul fortei aclive; b.,> OB - bratul fortei rezistente Randarnentul parghiei

n= L =L
"

t=
R

I
R . BB' . AA'

=* 11

= F . AA'
BB' AA' ~

BB'

Ii

r~
F

Lc

= LF = F

ilOAA' - 1'10BB'

OB = OA
B'
i~O

bR bF

_ -

AA'";

BB'

_B1
R

~l"=::ij::======JA
A'

bF

14

Memorator de fizicii pentru clasele 6-8

Memorator de fizicii pentru clasele 6-8

6.3.2. Scripetele A. Scripetele fix " Scripetele fix este utilizat pentr~ a schirnba convenabil clrectia ~i sensul de actlune al fortei active, .. La scnpetele fix ideal (fara frecari) afl~t in echlh~ru: F R In timpul ridicarii unui corp cu un scnpete fix distanta pe care se deplaseaza punctul de aplicatie al fortei active. es!e egala cu distanla pe care se deplaseaza punctul de aphca\le

15
y

Elementele unui plan inciinal sunt: /- lungimea planului inclinat; h - Inaltimea planului inclinat; a.- unghiul planului inciinat. Corpul urca uniform pe pia nul inclinat daca: R 0 (conditia pentru echilibrul de translatie)

al frtei rezistente

d =d F R Randamentul scripetelui fix ) R d

=>lJ=--.B. F dF

sau
B 0- A

11 = Lu

RdR Lc - LF- FdF R B. Scripetele mobil La un scripete mobil ideal (fara frecan) aflat in ech.ilibr~. forta acnva are modulul de doua on mai mic decal al f0rtel rezistente F= . in timpul ridicarii unui corp cu2un scnpete mo b'l I. distanta pe care se deplasea~ p~nct':ll de apllcatle al f0rtei active esle de doua on mal mare decal dlstanta pe care se deplaseazs punctul de apticatle al fortei rezislente. . dF= 2dR Randamentul scripetelui mobil

i; ~LR:

L"

G + F + ~ + !,=~' _ Gn + G, + F + N + F, = 0 Ox: F - G, - F, = 0 ~ {F = G, + F, { Oy: N - G = 0 N = Gn n

=

In 1l.0AB sino

G ~ G, = Gsino, G ~ Go = Gcosa.
Go

G,

cosa. =

Deci F = G . sine + Ff N= G . rosa. Observatie Daca neglijam frecarile F = G, Gt Concluzie:

Gsina.= G .

hj=>F=Gy

Forta activa necesere echifibrarii unui corp pe planul tnctinei este de atatea ori mal mica decat greutatea corputui, de cete ori este mai mare lungimea planului tafa de ina!timea lui. planului inclinat

11 =
L Lc

= LO = Rd R u R

}
=> 11

= F'

=L=
F

R d R dR d: = 2dR

"F"

R = 2F

Randamentul

FdF ~ ~ _
h

11 =

L"

6.3.3. Planul inclinat Definitie: Un plan lnelinat este un plan ee formeaz{J un unghi ascutit eu planul orizontel.

Lu LG = G . h Lc=LF=F'I=(G,+F,}

i;
f=(Gsina.+j.tGcosa.)1 sino: = ---;---sina. + ucosu Gh (Gsina. + j.tGcosa.) 1

11 =