EXAMEN ATESTAT

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU OLTENIA

Nr. ______ din _________

PROIECT
pentru EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENELOR PROFESIONALE PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONAL NIVEL III

Calificarea: TEHNICIAN MECANIC PENTRU NTREINERE I REPARAII

NTREINEREA I REPARAREA MACARALELOR

NDRUMTOR: Elev: Clasa:

Tema:

2013

EXAMEN ATESTAT

2.CUPRINS
1.Tema proiectului 2.Cuprins 3.Argument 4.Masini de ridicat si transportat 4.1.Generalitati 5.Masini de ridicat.Macarale 5.1.Tipuri constructive 5.2.Sisteme de actionare 6.Macarale 7.Descrierea tipurilor de macarale 7.1.Caracteristici tehnice 8.Importanta si sarcinile repararii utilajului 9.Intretinerea si repararea masinilor de ridicat si transportat 10.Norme de securitatea muncii la intretinerea si repararea masinilor de ridicat si transportat 11.Bibliografie 12.Anexe 29 30 31 1 2 3 6 6 8 8 8 10 20 20 25 27

EXAMEN ATESTAT

3.ARGUMENT
Absolvenii noului sistem de formare profesional, dobndesc abiliti, cunotine, deprinderi dezvoltand si o serie de abiliti cheie transferabile, cu scopul de a sprijini procesul de nvare continu, prin posibilitatea unei reconversii profesoinale flexibile catre meserii inrudite. Fiecare dintre calificrile profesionale naionale necesit uniti de competen cheie i uniti de competen profesionale. Competenele profesionale sunt grupate n uniti de competen generale i specializate. Cererea pieei i necesitatea formrii profesionale la nivel european au reprezentat motivele eseniale pentru includerea abilitilor cheie n cadrul Standardelor de Pregtire Profesional ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie s li se ofere posibilitatea de a dobndi acele competene de baz care sunt importante pe piaa muncii. Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost concepute astfel nct s dezvolte abiliti de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de munc, pentru asumarea rolului n societate ca persoane responsabile, care se instruiesc pe tot parcursul vieii. Aceste cerine, necesare unei viei adaptate la exigenele societii contemporane, au fost ncorporate n abilitile cheie Fiecare nivel parcurs n domeniul Tehnic, implic dobndirea unor abiliti, cunotine i deprinderi care permit absolvenilor fie s se angajeze, fie s-i continue pregtirea la un nivel superior. Pregtirea forei de munc calificate n conformitate cu standardele europene presupune desfurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare i evaluare, centrate pe elev. Noii angajai vor putea desfura sarcini non-rutiniere care implic colaborarea n cadrul unei echipe. Prin unitile de competene specializate din cadrul Curriculum-ului specific nivelul 3 de calificare, elevul este solicitat n multe activiti practice care i stimuleaz i creativitatea. Orice activitate creativ va duce la o lrgire semnificativ a experienei i la aplicarea contient a cunotinelor dobndite.

Lucrarea de atestat INTRETINEREA SI REPARAREA MACARALELOR implica elevul in atingerea Standardelor de Pregatire Profesionala specifice pregatirii sale in domeniul tehnic. In timpul functionarii masinilor, utilajelor si instalatiilor are loc o uzare nentrerupta a suprafetelor in frecare ale diferitelor organe de masini din componen3

EXAMEN ATESTAT

ta acestora.Din aceasta cauza, se modifica jocurile initiale din asamblari, forma, dimensiunile, precum si starea suprafetelor. La o anumita valoare a acestor modificari apare o inrautatire brusca a insusirilor de exploatare ale anumitor mecanisme sau ale intregii masini-unelte, fapt care determina necesitatea raparatiei. Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, utilajelor si instalatiilor necesita cheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii participa un numeros personal muncitor cu inalta calificare. Depistarea din timp si eliminarea cauzelor care provoaca iesirea prematura din uz a organelor de masini au rezultate economice importante: micsoreaza opririle neproductive ; maresc perioada dintre reparatii ; reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberand in acelasi timp, pentru alte lucrari, un mare numar de muncitori calificati. Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utilajelor si instalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea uzarii in unitatea de timp si caracterul acesteia depind de proprietatile fizico-mecanice si chimice ale straturilor superficiale ale metalului din acre sunt confectionate piesele, de viteza relativa de deplasare a suprafetelor acestora, de presiunea de contact dintre ele, precum si de unii factori externi, ca de pilda: lubrifierea, acoperirea cu impuritati si calitatea prelucrarii suprafetelor respective. Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se produce atit in procesul de frecare cit si in cazul lipsei unei miscari relative, precum si din cauza asa-zisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului, din cauza coroziunii sau din alte cauze. In cazul interactiunii suprafetelor in contact fara deplasare relative, supratefetele se distrug de obicei ca urmare a strivirii.Acest fapt este caracteristic pentru imbinarile cu pana , cu caneluri, cu filet, pentru stifturile cilindrice, reazeme etc.In cazul miscarii de rotatie , sau rectilinii alternative , distrugerea suprafetelor are loc mai ales datorita uzarii si strivirii. In aceste conditii functioneaza majoritatea organelor de masini, utilaje si instalatii: lagare cu alunecare ,bucsele, discurile cuplajelor de frictiune si ale franelor, suruburile conducatoare, batiurile, mesele, carucioarele etc. Organele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz atit datorita cauzelor aratate mai sus,cit si in urma unor defecte constructive sau a repararii defectuoase. Asemenea defecte sunt: alegerea unor materiale si a unui tratament termic care nu corespund conditiilor de exploatare a pieselor; alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor la locurile de contact ale pieselor; utilizarea unei metode nerationale de imbinare a pieselor; datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in frecare;
4

EXAMEN ATESTAT

alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de ungere pe suprafete de frecare; rezistenta si rigiditatea insuficienta a pieselor si montarea sau reglarea incorecta a masinii,utilajului sau instalatiei. Exploatarea corecta a masinilor ,utilajelor si instalatiilor in bune conditii maresc considerabil durata de serviciu. Prevenirea ruperii diverselor piese depinde, in mare masura, de starea sistemelor de siguranta , de blocare si a limitatoarelor. Cresterea duratei de serviciu a pieselor masinilor, uilajelor si instalatiilor se realizeaza si prin perfectionarea metodelor de reparare, marirea rezistentei la uzarea pieselor, controlul uzarii principalelor imbinari, modernizarea subansamblurilor, mecanismelor etc.. Obtinerea unei productii de buna calitate este conditia obligatorie pentru stabilirea marimii uzarii limita a organelor componente, ale masinilor ,utilajelor si instalatiilor.Aceasta se refera in primul rind la piesele principale ca:batiuri,mese,arbori principali, etc., de care depind precizia si calitatea executiei. In cazul masinilor-unelte, precizia de functionare depinde de precizia pozitiei si directiei deplasarii pieselor si a subansamblurilor in raport cu ghidajele batiurilor.reducerea preciziei geometrice a batiurilor, ca urmare a uzarii, inrautateste brusc caracteristicile de exploatare ale masinilor-unelte. Elaborarea lucrarii de atestat a permis atingerea unor unitati de competenta : 1. 2. 3. 4. 5. Comunicare si iteratie. Asigurarea calitatii. Igiena si securitatea muncii. Lucrul in echipa. Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei

EXAMEN ATESTAT

4.MASINI DE RIDICAT SI DE TRANSPORT 4.1.GENERALITATI

Mainile de ridicat i transport joac un rol foarte important in diferitele ramuri de producie. Actualmente, la aceste maini, este folosit aproape exclusiv acionarea electric. Acionarea electric a contribuit in mare msur la perfecionarea instalaiilor de ridicat i transport din punctul de vedere al siguranei in funcionare i al productivitii. Ca exemplu pentru unele din utilizrile mai importante ale mainilor de ridicat i transport se poate aminti: in siderurgie: poduri de transbordare pentru cocs, minereuri i adausuri, macarale pentru incrcarea cuptoarelor Simens-Martin, ascensoare pentru furnale inalte, i diferite tipuri de poduri rulante; n metalurgia prelucrtoare: macarale rotitoare i poduri rulante; in domeniul construciilor: macarale turn i escavatoare; in centralele electrice: poduri rulante in slile de maini, instalaii pentru descrcarea combustibilului din vagoane de cale ferat sau din lepuri i pentru repartizarea in depozit i instalaii pentru ridicarea combustibilului in silozurile inalte; in acest scop se folosesc poduri de transbordare, screpere, benzi de transport, elevatoare cu cupe, jgheaburi cu raclei, melci de transport, monorailuri i ascensoare; in porturi: instalaii de transbordare foarte mari, unde greutile ridicate ating sute de tone; in cldiri inalte: ascensoare pentru persoane. Instalatiile de transport si ridicat contribuie prin caracterul lor la marirea productivitatii muncii si eficientei economice prin includerea lor n linii tehnologice, ceea ce impune mecanizarea manipularii, transportului si depozitarii. Dezvoltarea si modernizarea proceselor de productie implica mecanizarea si automatizarea productiei, prin operatii de containerizare, paletizare, extinderea fronturilor de ncarcare descarcare, alimentare continua cu semifabricate si modernizarea transporturilor. Paletizarea este operatia de mecanizare a transportului de marfuri pe platforme simple sau duble manevrate cu ajutorul electrocarelor si al stivuitoarelor. Pachetizarea este operatia de mecanizare a manipularii, trasportului si depozitarii unui grup de marfuri strnse ntre ele printr-o legatura. Containerizarea este sistemul de ambalare format din rame, lazi, containere, etc. care serveste n mod repetat la transportul mecanizat. Pentru aplicarea paletizarii si containerizarii sarcinile de transportat si ridicat trebuiesc constituite n unitati de ncarcatura grupate convenabil n scopul manipul_rii, cu dimensiuni care trebuie sa aiba la baza un modul. Din punct de vedere dimensional, paletele (de uz general sau special) respectiv containerele (universale sau
6

EXAMEN ATESTAT

speciale), sunt modulate dupa standarde n vederea efectuarii operatiilor de manipulare, depozitare si transport. Masinile de ridicat si transportat sunt utilizate pentru manipularea sarcinilor ntre limitele unei ncaperi sau ale unui teren liber. Spre deosebire de transportul ndepartat (feroviar, rutier, aerian) care transporta sarcini la distante mari, dispozitivele de ridicat si transportat, deplaseaza sarcinile pe distante relativ scurte si numai n anumite cazuri ele pot atinge distante mari (asigurarea unei comunicatii permanente ntre doua sau mai multe puncte legate prin procesul de productie). Transportul aferent unei ntreprinderi cuprinde operatii de manipulare a sarcinilor n exteriorul sau n interiorul sau. Transportul exterior serveste pentru aprovizionarea cu materii prime, semifabricate, combustibili precum si desfacerea productiei finite sau eliminarea deseurilor. Transportul interior serveste la distributia materiilor prime, semifabricatelor, pentru executarea operatiilor de transport ntre unitatile de lucru legate prin procesul de productie precum si pentru aducerea productiei finite si a deseurilor la punctele de ncarcare-descarcare ale sistemului de transport exterior. Operatiile de acest gen constau nu numai din operatia de transport propriu zisa, ci si din operatiile de ncarcare si descarcare a sarcinilor pe organele ce poarta dispozitivele de ridicat si transportat, asezarea lor n depozite sau pe masinile unelte care efectueaza diversele operatii tehnologice. Pentru executarea operatiilor de ncarcare si descarcare unele masini de ridicat si transportat sunt prevazute cu organe speciale pentru apucarea sarcinilor (electromagneti, graifare), altele sunt deservite de masini si instalatii auxiliare speciale, altele necesitnd o deservire manuala. Transportul intern cuprinde la rndul sau transportul dintre ateliere si transportul n interiorul atelierului (depozitului). O categorie speciala a transportului din interiorul atelierului il constituie transportul dintre doua operatii tehnologice succesive care executa deplasarea produselor de la o instalatie de prelucrare la alta, fiind strns legat de executarea operatiilor tehnologice din atelier sau fabrica. Transportul dintre operatii joaca un rol important n productia de serie asigurnd legatura dintre instalatii si masini unelte independente, nlesnind procesul de productie al atelierului dupa un anumit ritm de lucru.

EXAMEN ATESTAT

5.MASINI DE RIDICAT.MACARALE
5.1.TIPURI CONSTRUCTIVE
Macaralele sunt instalatii de ridicat utilizate la manipularea sarcinilor prin ridicarea neghidata pe verticala si deplasarea pe orizontala a acestora. Gradul de complexitate al unei macarale depinde de numarul miscarilor si de mijloacele cu care se realizeaza aceste miscari, adaptate n general la necesitatile tehnologice ale fluxului de lucru n care este integrata macaraua. Dintre acestea putem aminti: a) Macarale rotitoare stationare:cu contrafixa; de perete cu tirant; cu coloana rotitoare; cu coloana fixa; cu placa turnata. b) Macarale cu deplasare pe sina de ghidare: macarale consola; macarale de tavan; macarale velociped; macarale turn; macarale portal. c) Macarale cu deplasare pe cai fara sina: macarale montate pe carucioare manuale sau mecanice; macarale montate pe autocamioane macarale montate pe tractoare; macarale autopropulsate. d) Macarale de cale ferata sau pe senile: e) Macarale cu platforme rulante; cu grinda suspendata; poduri rulante cu o singura grinda principala; poduri rulante cu doua grinzi principale; macarale capra si semicapra.

Fig.5.1.Macara pe senile

Fig.5.2.Automacara

5.2.SISTEME DE ACTIONARE
In timpul funcionrii, o main de ridicat poate avea micri de translaie n plan vertical (ridicare i coborre), micri de translaie n plan orizontal i micri de rotaie. Mecanismele care realizeaz aceste micri pot fi acionate manual sau mecanic.
8

EXAMEN ATESTAT

Acionarea manual se utilizeaz de obicei pentru mecanisme de ridicat cu capaciti de ridicare mici i pe distane scurte. Dispozitivele pentru acionare manual pot fi, funcie de tipul mecanismului de ridicat, manivele simple, manivele de siguran, roi de manevr pentru lan, cabluri sau lanuri legate direct de elementele mainii. Sarcina maxim la care poate fi folosit acionarea manual este 200 kN, aceasta datorit forei limitate a omului. Acionarea mecanic este astzi foarte rspndit i utilizeaz maini cu abur sau motoare cu ardere intern, instalaii cu acionare hidraulic sau pneumatic i motoare electrice. Acionarea cu abur se folosete n special la macaralele de cale ferat i la macaralele plutitoare. Ea se caracterizeaz printr-o manipulare simpl, ntreinere i reparare uoar, siguran mare n exploatare. Dezavantajele acionrii cu maini cu abur snt: durata de punere n funciune relativ mare (4050 min), consum neproductiv de combustibil n perioada ntreruperii lucrului, dimensiuni de gabarit mari, pericol de incendiu n locurile cu material inflamabil, randamentul instalaiei cazanmain sczut. Acionarea cu motoare cu ardere intern este utilizat la macaralele deplasabile pe ci fr ine (automacarale, macarale pe enile, macarale pe tractoare) i la macaralele de cale ferat (macarale montate pe vagon). Avantajele acionrii cu motoare cu ardere intern snt: punerea rapid n funciune, gabarit relativ mic, nlturarea pericolului de incendii, randament mai bun comparativ cu acionarea cu abur. Dintre dezavantajele acionrii cu motoare cu ardere intern se menioneaz: motoarele nu pot porni sub sarcin, ceea ce impune montarea unui ambreiaj cu friciune ntre motor i mecanism, precum i necesitatea unui personal cu calificare superioar pentru deservirea mainii. Pentru acionare se pot folosi motoare cu benzin sau motoare diesel. Acionarea hidraulic este caracteristic mecanismelor de ridicat cu capacitate de ridicare mare, la nlimi reduse (cricuri hidraulice). Ele au o micare linitit, fr ocuri i prezint siguran mare n exploatare. Instalaiile de acionare hidraulic au ns randament sczut, costul instalaiei este ridicat i necesit cheltuieli mari pentru ntreinere i reparaii. Acionarea pneumatic se folosete de obicei numai la mainile de ridicat care funcioneaz n ncperi cu materiale explozive. Caracteristica acestui tip de acionare const n posibilitatea obinerii unui numr mare de conectri pe or, mai mare chiar dect la acionarea electric. Dezavantajele instalaiilor de acionare pneumatic snt: construcia complicat a distribuitoarelor de aer deci cost ridicat i distana relativ mic pe care se poate deplasa sarcina.

EXAMEN ATESTAT

Acionarea electric este cea mai rspndit, deoarece ofer o serie de avantaje fa de mijloacele de acionare prezentate anterior. Instalaiile electrice de acionare prezint deplin siguran n exploatare, snt economice, au comand uoar i comoda (comanda se poate realiza la distan) i permit reglarea vitezei sub sarcin n limite largi. Fiecare mecanism al mainii poate fi acionat cu motor separat. In cazul acionrii electrice se poate folosi att curent continuu ct i curent alternativ.

6.MACARALE
In funcie de micrile posibile ale sarcinii, macaralele se clasific n dou categorii: 1. macarale cu platforme rulante, la care mecanismul de ridicare este montat pe un crucior ce se deplaseaz de-a lungul unei platforme, care, la rndul ei se deplaseaz pe o cale de rulare; din aceast categorie fac parte podurile rulante, macaralele capr (portal) i semicapr (semiportal), podurile de transbordare i macaralele consol; 2. macaralele rotitoare, la care mecanismul de ridicare este montat pe un bra. rotitor, fie direct, fie prin intermediul unui crucior. Din aceast categorie fac parte macaralele rotitoare staionare i macaralele deplasabile (pe ine, pe ci fr ine, pe ape). 1) Podurile rulante reprezint, n activitatea unei ntreprinderi, mijlocul cel mai rspndit pentru ridicat i transportat. Podurile rulante se construiesc n general pentru sarcini utile de 10-750 kN i pentru deschideri de 5-32 m. Podul rulant const din construcia metalica 1, pe care se deplaseaz cruciorul 2. Construcia metalic a podului se deplaseaz de-a lungul halei pe inele 3 cu mecanismul de deplasare al podului 4; pe crucior se gsesc dou mecanisme: de deplasare a cruciorului 5 de-a lungul podului i de ridicare a sarcinii 6.

Fig.6.1.Pod rulant
10

EXAMEN ATESTAT

In acest fel, podul rulant poate deplasa sarcina dup cele trei direcii i astfel el poate transporta sarcini n orice punct al halei n care este montat.

Fig.6.2.Pod rulant Mecanismele podului primesc curent electric prin troleul 7. Podul este comandat dintr-o cabin i este prevzut cu alte dispozitive i elemente auxiliare: aparatur electric de comand, scri de acces, balustrade etc. Construcia metalic a podului rulant este alctuit din grinzile principale 1, mbinate la capete cu grinzile de capt 2, formate din dou profile U. Paralel cu grinzile principale 1 se monteaz grinzile auxiliare 3, legate de cele principale prin grinzile orizontale 4. Ansamblul celor trei grinzi este rigidizat cu contravnturile 5. Pe grinzile principale se fixeaz inele 6 pentru deplasarea cruciorului, iar ntre profilele grinzilor de capt se monteaz roile 7 ale podului.

Fig.6.3.Constructia metalica
11

EXAMEN ATESTAT

Cruciorul podului rulant este alctuit din construcia metalic (asiul) 1, care se deplaseaz cu roile 2 pe inele de pe grinzile principale.Pe acest asiu se gsesc montate: mecanismul de ridicare 3 i mecanismul 4 de deplasare, care acioneaz n mod obinuit dou roi ale cruciorului.In afar de acest tip de crucior cu destinaie general, unele poduri rulante au crucioare speciale, dintre care se menioneaz: crucioare cu dou mecanisme de ridicare, cruciorul pentru graifr etc.

Fig.6.4.Caruciorul podului rulant Mecanismul de deplasare a podului rulant este alctuit din: motorul 1, reductorul 2, frna 3, arborele 4, lagrele 5 i cuplajul 6.De obicei, la podurile rulante snt acionate dou roi iar mecanismul de deplasare este aezat pe grinda orizontal la construcia normal sau pe platforma grinzii n cheson. In afar de acest tip de crucior cu destinaie general, unele poduri rulante au crucioare speciale, dintre care se menioneaz: crucioare cu dou mecanisme de ridicare, cruciorul pentru graifr etc. Mecanismul de deplasare a podului rulant este alctuit din: motor, reductor, frna, arbore, lagre i cuplaj.De obicei, la podurile rulante snt acionate dou roi iar mecanismul de deplasare este aezat pe grinda orizontal la construcia normal sau pe platforma grinzii n cheson. 2)Macaraua portal se compune din pod, alctuit din grinzi cu zbrele. Podul se sprijin pe dou picioare, construite tot sub form de grinzi cu zbrele: piciorul fixat rigid la pod i piciorul care la deschideri mai mari de 30 m este de obicei pendular, fiind legat articulat cu podul. Pentru a avea un cmp de aciune mai
12

EXAMEN ATESTAT

mare, podul are uneori o consol sau dou, care depesc limitele picioarelor macaralei.

Fig.6.5.Macaraua portal Picioarele snt prevzute cu crucioarele de rulare (avnd cte dou sau patru roi fiecare), care se deplaseaz cu ajutorul unui mecanism, compus din motor electric i reductor, pe ine de rulare montate pe sol. Pe centura superioar a podului snt montate inele pe care se deplaseaz cruciorul mobil , care are o construcie asemntoare cu aceea a crucioarelor de la podurile rulante. Pe cruciorul mobil, n exteriorul roilor de rulare snt montate rolele de conducere ale cablurilor palanului de sarcin . Macaraua semiportal are unul din capete sprijinit pe calea de rulare de pe sol, iar cellalt capt, pe o cale de rulare situat pe stlpi sau pe un perete al halei de producie. Folosirea macaralei semiportal se impune cnd trebuie deservit o suprafa lng care este construit o hal de producie pe care se poate monta calea de rulare superioar. 3) Macaralele rotitoare staionare se pot roti n jurul unui ax vertical. Ele pot fi cu raza de aciune constant i cu raz de aciune variabil. Macaralele rotito are staionare cu raza de aciune constant permit n general executarea a dou micri, ridicarea sarcinii i rotirea ei n jurul unui ax.Macaralele rotitoare staionare cu raz de aciune variabil permit n plus deplasarea orizontal a sarcinii, fie cu ajutorul unui crucior, care se mic pe calea de rulare montat pe braul macaralei, fie cu ajutorul unui bra oscilant Macaralele rotitoare se preteaz la ridicarea i transportul sarcinilor voluminoase, deoarece au un spaiu mare liber sub bra. Ele au o greutate proprie mic i posibilitate de rotire uoar.
13

EXAMEN ATESTAT

Aceste macarale pot fi acionate manual, cu motoare electrice, cu maini cu abur sau cu motoare cu ardere intern. Cele mai rspndite snt macaralele acionate ele ctric, avnd motoare separate pentru fiecare mecanism (de ridicare, de rotire, de deplasare a cruciorului sau de oscilare a braului). Macaralele rotitoare se folosesc n ateliere, turntorii, gri, porturi, la lucrri de construcie etc. Clasificarea macaralelor rotitoare se face: dup posibilitatea de deplasare: fixe, mobile pe cale de rulare proprie, mobile fr cale de rulare proprie; dup felul braului: cu bra constant, cu bra basculant, cu bra telescopic; dup felul mecanismului de ridicare: mecanism de ridicare fix i mecanism de ridicare deplasabil (cu crucior de sarcin); dup felul coloanei sau turnului: cu coloan (turn) fix i cu coloan (turn) rotitoare.

Fig.6.6.Macaraua turn a) Macaralele rotitoare fixe cu bra constant snt constituite dintr-o coloan fix 7 (fix sau rotitoare) montat prin intermediul unor uruburi, pe o fundaie i un bra constant 2, care se rotete mpreun cu coloana. Pentru echilibrarea braului, n partea opus acestuia, se monteaz o contragreutate 4. Mecanismul de ridicare 3 este montat fix i servete Ia manipularea sarcinilor pe vertical. Rotirea coloanei, respectiv a braului, la sarcini mici se execut manual, iar la sarcini mari cu acionare m ecanic. Asemenea macarale se utilizeaz n depozite, magazii i ateliere pentru nlimi de ridicare de 1015 m, sarcini de cel mult 100 kN i lungimi de bra de pn la 5 m.

14

EXAMEN ATESTAT

b) Macaralele rotitoare fixe cu mecanism de ridicare deplasabil se compun din coloana fix 1, braul rotitor 2, mecanismul de ridicare deplasabil pe braul orizontal, constituit dintr-un electropalan 3 cu cruciorul 5, mecanismul de deplasare (I al cruciorului i contragreutatea 4 pentru echilibrare. Acest tip de macara se utilizeaz att n ateliere pentru deservirea mainilor-unelte ct i pentru mecanizarea operaiilor de ncrcare i descrcare. Sarcina nominal i nlimea de ridicare a acestor macarale snt determinate de parametrii electropalanului utilizat.

Fig.6.7.Macarale rotitoare c) Macaralele Derrick snt destinate ridicrii sarcinilor mari cnd este necesar o deschidere mare a braului de ridicare.

Fig.6.8.Macarale Derrick Macaraua Derrick se compune din coloana rotitoare , meninut n poziie vertical de doi tirani rigizi, fixai la 90 unul fa de altul, i din braul oscilant , articulat
15

EXAMEN ATESTAT

la baza coloanei i avnd captul superior legat printr-un palan de captul superior al coloanei rotitoare. In cazul macaralelor pentru sarcini mari, capetele tiranilor trebuie s fie fixate solid n pmnt prin amenajarea de fundaii speciale. Mecanismele pentru ridicarea i coborirea sarcinii pentru oscilarea braului i pentru rotirea coloanei pot fi acionate manual, mecanic sau mixt. Troliile respective se monteaz ntr-o ncpere n afara macaralei, puind fi executate sub form de trei agregate independente, sau sub form de troliu, cu trei tobe i cu cuplaje de friciune. Inlimea de ridicare a acestor macarale poate atinge 50 m, iar raza de aciune 2050 m. 4) Macaralele de perete snt instalaiile de ridicat fixate sau care circul pe ci de rulare amplasate pe perei. Din acest motiv, aceste macarale se amplaseaz numai n interiorul halelor industriale sau depozitelor pe care le servesc.

Fig.6.9.Macaraua de perete In figura este reprezentat o macara de perete fix, cu acionare mecanic, la care se deosebesc: braul 2, care constituie totodat i calea de rulare a cruciorului ele ctropalanului; coloana 2 pe care este fixat n consol braul macaralei; lagrul inferior 3 rezemat pe un suport ncastrat n perete; lagrul superior 4, montat de asemenea pe un suport ncastrat n perete; tirantul 5 al braului; electropalanul cu crucior. Lagrul inferior este prevzut cu un rulment radial axial pentru a putea prelua ncrcrile datorit sarcinii i greutii proprii in direcie vertical i orizontal. Lagrul superior este prevzut cu rulment radial (nu preia sarcini axiale).
16

EXAMEN ATESTAT

Comanda unei macarale de perete se face de la sol; cruciorul electropalanului puind fi acionat electric sau tractat manual. Rotirea braului macaralei se face manual. 5) Macaralele rotitoare mobile se pot roti n jurul axei, avnd n acelai timp posibilitatea de a se deplasa pe suprafaa de lucru . Dup modul in care se realizeaz deplasarea macaralelor rotitoare mobile pe teren, se deosebesc: macarale rotitoare mobile cu deplasare pe cale de rulare proprie (ine) i macarale rotitoare mobile cu deplasare fr cale de rulare proprie. Macaralele rotative cu deplasare pe ci cu ine includ i macaraua portic utilizat la mecanizarea operaiilor de transbordare a mrfurilor n porturile maritime i fl uviale. Pe porticul macaralei este posibil circulaia vagoanelor de cale ferat pe una sau dou linii.

Fig.6.10.Macaraua portic a) Macaralele rotitoare mobile fr ci de rulare proprii au o larg ntrebuinare n ntreprinderi, depozite, magazii etc, deoarece prezint o raz marc de aciune, iar funcionarea lor nu depinde de existena unei ci de rulare sau a jnei surse de e nergie. Se deosebesc: automacarale, macarale autopropulsate, macarale pe asiu cu vagon de cale ferat, macarale pe crucior, macarale pe tractor, macarale portal pe pneuri etc.

17

EXAMEN ATESTAT

Automacaralele snt instalaii de ridicat montate pe asiuri de autocamion sau asiuri de construcie special care se pot deplasa rapid de la in punct de lucru la a ltul.

Fig.6.11.Automacara Inainte de nceperea lucrului, este necesar aezarea pe sol a reazemelor, aperaie care se execut prin acionare hidraulic. Ridicarea sarcinii este realizata de ctre automacara printr-un troliu. Mecanismele automacaralelor cu capacitate de ridicare mic i medie snt acionate de motorul autocamionului care asigur i deplasarea macaralei. La automacaralele cu capacitate de ridicare mare, motorul autovehiculului pe care snt montate execut numai deplasarea ntregii instalaii, iar energia pentru acionarea mecanismelor macaralei este asigurat de un alt motor montat pe platforma rot itoare. Energia furnizat de motor poate fi transmis direct la mecanisme n cazul acionrii mecanice sau transformat n alt form de energie ca n cazul acionrilor electrice, hidraulice sau combinate. Macaralele autopropulsate, dup sistemul de deplasare, pot fi macarale pe pneuri si macarale pe enile. Sistemele de acionare, mecanismele, echipamentele miscrile de execuie snt asemntoare automacaralelor.

18

EXAMEN ATESTAT

Fig.6.12.Macarale autopropulsate

Macaralele mobile pe asiu de vagon de cale ferat, denumite i macarale C.F.,au de asemenea mecanisme i echipamente asemntoare automacaralelor - cu deosebirea c platforma fix este aezat pe boghiuri de deplasare pe linie CF. Deplasarea este asigurat de un mecanism propriu acionat de motorul macaralei.

Fig.6.13.Macara C.F.

19

EXAMEN ATESTAT

7.DESCRIEREA TIPURILOR DE MACARALE

7.1.CARACTERISTICI TEHNICE
CARACTERISTICILE TEHNICE PRINCIPALE: 1. sarcina nominal, exprimat in kg sau tone 2. momentul de sarcin in tm(kgm) in cazul macaralelor cu bra 3. deschiderea, in metri 4. raza de aciune, in metri 5. ecartament, in metri 6. ampatament, in metri 7. vitezele de ridicare, coborare i deplasare, in m/min 8. viteza de rotaie: rot/min 9. locul de comand: din cabin sau de la sol 10. felul comenzii: electric, pneumatic, hidraulic

Automacara cu senile-KOBELCO
20

EXAMEN ATESTAT

GRUPA A Macarale deplasabile pe ci fr in de rulare i cele montate pe vagoane de cale ferat (automacarale, macarale pe senile, macarale autopropulsate pe pneuri, macarale remorcate, macarale montate pe vagon de cale ferat). I.AUTOMACARALE Sunt instalaii de ridicat montate pe asiuri de autocamion sau asiuri de construcie special care se pot deplasa rapid de la un punct de lucru la altul. Caracteristic automacaralelor este c deplasarea se realizeaz prin motorul autovehicolului. Vitezele de deplasare prescrise sunt cuprinse intre 40-70 km/h.

Fig.7.1.Automacarale Descriere: in general, o automacara are urmtoarele pri principale: a. asiul; b. platforma fix; c. dispozitivele de calare; d. platforma rotitoare; e. echipamentul de suprastructur, braul sau turnul la macaraua cu echipament turn; f. sistemul de acionare (agregate, mecanisme); g. instalaii sau dispozitive de comand; h. dispozitive de siguran; i. dispozitive de semnalizare (optic i acustic); j. cabina macaragiului; k. contragreutatea. a. ASIUL: automacaralele cu capacitate de pan la 20t, se folosete direct asiul acestuia iar peste aceast capacitate este necesar rigidizarea intregului sistem. b. PLATFORMA FIX: construcie metalic sudat, montat pe asiu prin uruburi (la macaralele cu capacitate de ridicare mic i medie) iar la cele cu capacitate de ridicare mare se monteaz prin sudur de asiu. Platforma fix, asiul i dispozitivele de calare constituie infrastructura macaralei. c. DISPOZITIVELE DE CALARE: in vederea mririi stabilitii macaralei, se
21

EXAMEN ATESTAT

folosesc dispozitive de calare ce constau din patru picioare de sprijin amplasate in colurile platformei; cu cat acestea sunt la distan mai mare de centrul de rotaie al macaralei, cu atat se mrete stabilitatea acesteia. Dispozitivele (picioarele) de calare sunt rabatabile sau telescopice in exterior de la platforma fix, acionate manual sau cu ajutorul unei instalaii hidraulice. La macarale cu bra foarte lung (peste 40m), stabilitatea este asigurat suplimentar de inc dou picioare montate pe partea din spate a platformei fixe, astfel incat braul se ridic/coboar la sol pe direcia axei longitudinale a asiului, orientate spre spate.

Fig.7.2.Macara cu brat foarte lung d. PLATFORMA ROTITOARE: construcie metalic, ce se sprijin pe platforma fix prin intermediul unui rulment de presiune. Pe aceast platform rotitoare se monteaz: mecanisme de acionare, echipamentul (bra sau turn) instalaia de comand contragreutatea agregate de acionare suprastructura
22

EXAMEN ATESTAT

e. ECHIPAMENTUL DE SUPRASTRUCTUR (BRA sau TURN): construcie metalic spaial sudat. Materialele utilizate sunt oel carbon obinuit sau slab aliat cu Cr i Mo, folosindu-se profile cornier, table, evi ptrate i rotunde. Braul este articulat la baz pe supori fixai la platforma rotitoare iar in varf are rolele de conducere a cablului de la mecanismul carligului. Braele telescopare se pot prelungi prin adugarea unor tronsoane intermediare sau prin telescopare (brae formate din dou, trei sau patru tronsoane). Extinderea sau retragerea tronsoanelor telescopice se realizeaz hidraulic cu ajutorul unor cilindri cu piston. Braele ce se prelungesc prin tronsoane intermediare au greuti proprii reduse i macaralele permit montarea unor brae de lungimi foarte mari. f. SISTEME DE ACIONARE (agregate, mecanisme, principii acionare): AGREGATUL DE ACIONARE poate fi MOTOR DIESEL sau motor cu explozie. Mecanismele automacaralelor sunt in general pentru executarea urmtoarelor micri: 1. ridicare-coborare carlig principal; 2. ridicare-coborare carlig auxiliar; 3. basculare bra; 4. basculare prelungitor (gat lebd) 5. rotire Mecanismele automacaralelor cu, capacitate de ridicare mic i medie sunt acionate de motorul autocamionului care asigur i deplasarea macaralei, iar la automacaralele cu, capacitate mare de ridicare aceste mecanisme sunt acionate de un alt motor montat pe platforma rotitoare. Energia rezultat de la motor se poate transmite direct la mecanisme in cazul acionrii mecanice sau transformat in alt form de energie ca in cazul acionrilor electrice, hidraulice sau combinate. g. INSTALAII I DISPOZITIVE DE COMAND: transmiterea comenzilor la sistemul de acionare pentru funcionarea sau oprirea diverselor mecanisme se realizeaz prin instalaii (dispozitive) de comand. 1.- COMENZI MECANICE SAU MANUALE: se realizeaz prin sisteme de parghii, astfel incat se cupleaz sau decupleaz mecanismele care trebuiesc acionate in sensurile dorite. Sistemele de parghii sunt astfel concepute, incat simultan cu efectuarea comenzii se acioneaz i asupra franelor de pe mecanismul comandat, astfel incat frana se deschide sau se inchide dup caz, odat cu funcionarea sau oprirea mecanismului respectiv. Aceste comenzi sunt aplicate numai in cazul acionrilor mecanice i foarte rar, intrucat prezint dezavantaje: eforturi fizice sporite comenzile nu pot fi prompte mecanismele nu pot fi comandate astfel incat s realizeze micri sensibile i
23

EXAMEN ATESTAT

precise uzurile (jocurile) ce se produc la articulaiile parghiilor genereaz nesiguran 2.- COMENZI ELECTRICE: sunt des utilizate in cadrul tuturor sistemelor de acionri, prezentand siguran in exploatare i realizeaz comenzile cu promptitudine la tensiuni de 12 sau 24V, alimentarea fcandu-se de la baterii, sau 220V in cazul macaralelor cu acionri electrice, cand alimentarea se face de la generator (cu cuplaje magnetice care au avantajul transmiterii unei micri de rotaie fr ocuri). 3.- COMENZI PNEUMATICE: utilizate in cazul acionrilor mecanice (macaraua AM5). 4.- COMENZI HIDRAULICE: folosite in cazul acionrilor hidraulice i uneori in cazul acionrilor mecanice 5.- COMENZI COMBINATE: automacaralele cu capacitate de ridicare mare uzeaz de aceste comenzi combinate. Comenzile hidraulice sunt combinate cu cele electrice, iar comenzile pneumatice cu cele electrice. h. DISPOZITIVE DE SIGURAN: toate automacaralele au dotare minim cu urmtoarele dispozitive de siguran: limitatoare fine curs ridicare carlige; limitatori fine curs ridicare bra; limitatori de moment; intreruptor de avarie; sigurane la carlige; indicator al sarcinilor maxime admise corespunztoare deschiderii braului. Pe lang aceste dispozitive de sigura, automacaralele mai pot fi dotate cu: limitatori coborare bra; bul de nivel bidirecional pentru indicarea orizontalitii macaralei; opritoare cu tampoane elastice sau cabluri ancore pentru a nu se da braul peste cap (in cazul unor macarale cu capacitate de ridicare mare); limitatori pentru a nu se desfura in totalitate cablul de pe tob(acioneaz cand rman 3 spire); anemometru limitatori de rotire pentru lucru numai pe spate (100 stanga dreapta, cazul macaralei Demag), cand se pot ridica sarcini mai mari fa de celelalte poziii; dispozitive de semnalizare la apropierea braului de linii electrice aeriene sub tensiune; dispozitive de limitare a basculrii braului in domenii reglabile (unghi minim i maxim) cazul macaralei PH; limitatoare de rotire cu braul pe deasupra cabinei autovehicolului; limitatoare de sarcin (ca in cazul macaralelor MDK, RDK, etc.)in afara limitatorului de moment. i. DISPOZITIVE DE SEMNALIZARE: 1. ACUSTICE: clacsoane, sonerii, clopote electrice acionate de deserventul de pe automacara pentru atenionare
24

EXAMEN ATESTAT

3. OPTICE: lmpi j. CABINA MACARAGIULUI: manevra automacaralei se execut de regul dintro cabin amplasat pe platforma rotitoare, lateral fa de bra k. CONTRAGREUTATEA: necesar pentru asigurarea stabilitii sub sarcin, la macaralele cu capacitate de ridicare mare, montandu-se pe partea posterioar a platformei rotitoare, contragreuti. Mrimea i amplasarea contragreutii nu trebuie s influieneze negativ stabilitatea in gol.

8. IMPORTANA I SARCINILE REPARRII UTILAJULUI

Desfurarea in mod ritmic a activitii de producie a unei intreprinderi industriale necesit, ca o condiie de baz, o bun organizare a reparrii i intreinerii utilajului. Acest lucru este impus de faptul c in procesul folosirii lor productive, mijloacele fixe i utilajul de producie, ca o component a acestora, sunt supuse uzurii fizice i morale . Ca urmare a uzurii fizice a utilajului de producie are loc un proces de pierdere treptat a valorii de intrebuinare i, in cele din urm, o pierdere a capacitii lui de a satisface o necesitate social, ducand in final, in felul acesta, la pierderea valorii lui. Uzura fizic a utilajului de producie, in condiiile folosirii utilajului in procesul de producie, este insoit de transferarea valorii asupra produselor create i recuperarea ei continu prin desfacerea acestora la diferii beneficiari . In vederea meninerii caracteristicilor funcionale ale utilajului pe durata folosirii lui i a funcionrii in condiii optime i cu posibiliti cat mai apropiate de cele iniiale, in cadrul intreprinderilor se organizeaz un sistem de intreinere i reparare a utilajului de producie . Organizarea pe baze tiinifice a lucrrilor de intreinere i reparare a utilajelor trebuie s in seama de particularitile utilajului i de modul de uzur fizic a diferitelor pri componente ale acestora . Din analiza comportamentului la uzura fizic a pieselor, semifabricatelor, ansamblelor sau mecanismelor care compun utilajul de producie se constat c uzura lor se produce in mod diferit in timp . La un motor, de pild, cel mai rapid se uzeaz lagrele, pistoanele, segmenii, in timp ce la alte piese, cum sunt axul cu came, arborele motor .a., procesul de uzur este mai lent. Aceasta impune repararea pieselor cu o uzur mai mare i folosirea in continuare a mainii, fr a renuna la utilizarea ei Folosirea utilajului de producie in condiii optime necesit, de asemenea, efectuarea in scopuri preventive a unor msuri de intreinere, care s impiedice uzura prematur i operaii de control i revizie care s permit depistarea din timp a eventualelor defeciuni . Ca urmare a particularitilor utilajelor de a se uza in mod neuniform, concretizate in faptul c in timp ce unele piese sunt complet uzate, altele mai pot fi folosite o perioad oarecare de timp, iar celelalte au o durat de folosire indelungat,
25

EXAMEN ATESTAT

se impune din punct de vedere economic adoptarea unui sistem adecvat de intreinere i reparare a acestora . Pentru o intreprindere industrial intreinerea i repararea utilajului de producie prezint o importan deosebit . Astfel, executarea acestor activiti in condiii optime asigur funcionarea in mod normal a utilajelor de producie, conformgraficelor de producie, evitandu-se astfel scoaterile din funciune, contribuindu-se prin aceasta la realizarea unei activiti ritmice . O bun intreinere i reparare a utilajului de producie asigur meninerea funcionrii acestuia potrivit performanelor tehnico-economice prevzute in cartea tehnic, influenand direct randamentul i precizia de funcionare i realizarea produciei in cantitile i calitatea prevzute . Organizarea intreinerii i reparrii utilajelor la un nivel superior contribuie, de asemenea, in mod direct la reducerea costurilor de producie, prin realizarea acestor activiti la un nivel redus de cheltuieli . Organizarea executrii lucrrilor de intreinere i reparaii la nivelul unei uniti industriale trebuie s permit realizarea urmtoarelor sarcini de baz : a) asigurarea meninerii utilajului n perfect stare de funcionare ; b) evitarea uzurii excesive a utilajului i a scoaterii nainte de termen sau accidental a acestuia din funciune ; c) cretere timpului de funcionare a utilajului, att prin mrirea timpului de funcionare ntre dou reparaii, ct i prin reducerea timpilor necesari executrii reparaiilor , d) ridicarea productivitii muncii muncitorilor care execut reparaii, asigurarea executrii reparaiilor cu cheltuieli minime i de o calitate ridicat ; e) modernizarea mainilor i utilajelor nvechite .

26

EXAMEN ATESTAT

9.INTRETINEREA MASINILOR DE RIDICAT SI TRANSPORTAT

Sigurana In exploatare a mainilor, utilajelor i instalaiilor de ridicat i transportat este condiionat i de efectuarea la timp a lucrrilor de ntreinere i revizii. De modul cum snt luate msurile tehnico-organizatorice privind asigurarea personalului calificat i a materialelor necesare pentru efectuarea lucrrilor de ntreinere i revizii, depinde funcionarea fr ntreruperi a acestor maini, utilaje i instalaii. Pentru obinerea unor rezultate corespunztoare in exploatare, se recomand formarea de echipe complexe de mecanici i electricieni ndrumai i supravegheai de un cadru tehnic (tehnician, maistru) care s poal interveni n orice moment cnd prezena lor este necesar. Acest personal trebuie s fie bine pregtit profesional, instruit asupra atribuiilor lor i s cunoasc instalaiile. O exploatare raional a mainilor, utilajelor i instalaiilor de ridicat i transportat necesit ungerea repetat a clementelor i mecanismelor care servesc la transmiterea i transformarea micrii. La o funcionare n mediu cu mult praf, uleiul trebuie schimbat mai des sau, dac e posibil, s se foloseasc cuzinei speciali care funcioneaz fr ungere. In situaiile cnd srmele din componenta traverselor ncep s se rup, cablurile vor fi schimbate. In cazul lanurilor articulate, uzarea articulaiilor conduce la alu ngirea fazelor, fapt ce modific pasul lanului, rczultnd o funcionare cu ocuri a mecanismului. De asemenea, dup un anumit timp, materialul obosete i din aceast cauz este necesar ncercarea lanurilor care se afl n exploatare. Uzarea benzilor se datorele diferenei de vitez ce apare ntre aceasta i materialul ce se ncarc, dispozitivelor cu scut de descrcare, frecrii prilor laterale de batiul mainii etc. La roile pentru cablu se uzeaz canalele n care se aeaz cablurile, datorit alunecrii dintre cabluri i roi. In cazul cuzineilor, manoanelor i lagrelor, uzarea se datorete ungerii insuficiente, utilizrii unui ulei necorespunztor, ptrunderii impuritilor intre suprafeele de frecare sau a montajului necorespunztor. Canalele cuzineilor trebuie

27

EXAMEN ATESTAT

s fie tiate corect, iar alimentarea lor cu ulei s se fac n afara zonei cu presiune maxim. Pentru a se evita uzarea prematur a transmisiilor cu roi dinate i cu urub melc, trebuie s se asigure ungerea dinilor, s nu intre impuriti ntre suprafeele de lucru i s se evite ocurile puternice. La frne se uzeaz cptueala saboilor sau a benzilor, tamburele de frn, conurile discurilor de frn etc. Uzarea mrit i neuniform a suprafeelor de frecare este eliminat printr-o reglare corect a frnei i prin curirea acestor suprafee. In timpul lucrrilor de ntreinere vor fi respectate ntocmai msurile de protecie a muncii specifice instalaiilor de ridicat prevzute n normativele in vigoare. Cu ocazia efecturii lucrrilor de ntreinere, se va urmri n primul rnd executarea acelor operaii care s asigure n continuare funcionarea mecanismului de ridicat, macaralei etc. Verificarea echipamentului mecanic i electric al macaralelor, a dispozitivelor de siguran i protecie, a cii de rulare, a ungerii pieselor supuse frecrii, a cablurilor sau lanurilor de traciune, respectiv a strii tehnice, trebuie s stea n atenia co mponenilor echipei care fac lucrrile de ntreinere. De efectuarea unor lucrri de bun calitate este rspunztor eful de echip. Acestuia i revine responsabilitatea verificrii n final a tuturor lucrrilor i dac s -au luat toate msurile de protecie pentru punerea n funciune a instalaiei. Astfel se va urmri dac motoarele, reductoarele i celelalte elemente componente snt bine centrate i fixate, dac toate legturile electrice snt fcute corect, dac aprtorile de protecie ale elementelor n micare snt puse la locul lor i snt prinse corespunztor. Pentru certificarea muncii depuse, a operaiilor executate ct i confirmarea terminrii lucrrilor de ntreinere, efului de echip i revine obligaia s co nsemneze acestea, sub semntur, n registrul de supraveghere.

28

EXAMEN ATESTAT

10.NORME DE SECURITATEA MUNCII LA INTRETINEREA SI REPARAREA MASINILOR DE RIDICAT SI TRANSPORTAT

Pentru asigurarea securitii muncii la mainile, utilajele i instalaiile de ridicat i transportat este necesar s fie luate urmtoarele msuri: indicarea capacitii de transport; construirea unor ngrdiri de protecie peste curelele de transmisie, peste lanuri, asupra transmisiilor cu roi dinate i cu urub-melc etc; folosirea dispozitivelor de protecie cu semnalizare sonor, luminoas sau mecanic n construcia mainii i asigurarea funcionrii lor permanente prin examinarea sistematic, repararea sau nlocuirea lor; asigurarea cerinelor impuse locului de lucru din punct de vedere al vizibilitii, al comenzii rapide a mainii, al circulaiei uoare; cile de acces pentru perso nalul de deservire vor fi protejate contra accidentelor cu plase sau balustrade; cunoaterea riguroas a normelor de exploatare pentru fiecare main, utilaj sau instalaie; verificarea izolrii cablurilor electrice i echipamentului electric n vederea evitrii accidentelor datorit aciunii curentului electric; interzicerea manipulrii materialelor inflamabile n apropierea ntreruptoarelor electrice, ntruct senteilc ce apar la aceste ntreruptoare pot provoca incendii; utilajele i instalaiile de ridicat i transportat s fie echipate cu estinctoare; efectuarea instructajului de protecia muncii la ntreg personalul care lucreaz cu mainile, utilajele i instalaiile de ridicat i transportat i s se urmreasc pe teren modul de nsuire i de aplicare a instruciunilor de tehnica securitii muncii.

29

EXAMEN ATESTAT

11.BIBLIOGRAFIE
1.Clasificarea macaralelor http://www.scribd.com 2.Masini, utilaje si instalatii din industria constructiilor de masini N.Huzum, G Rantz Editura Didactica si Pedagogica 1979 3.Dispozitive si instalatii de ridicat si transportat http://tvet.ro 4.Imagini http://www.google.com

30

EXAMEN ATESTAT

12.ANEXE
12.1.CLASIFICAREA MACARALELOR
Conform Prescripiei Tehnice ISCIR PT R1/2003 (Cerine tehnice privind montarea, punerea n funciune, utilizarea, repararea i verificarea tehnic a macaralelor) in raport cu complexitatea deservirii i gradul de pericol pe care il prezint in exploatare, macaralele se impart in urmtoarele grupe: A, B, C, D i E. Grupa A: Macarale deplasabile pe ci fr in de rulare i cele montate pe vagoane de cale ferat: automacarale, macarale pe senile, macarale autopropulsate pe pneuri, macarale remorcate, macarale montate pe vagon de cale ferat. Grupa B: Macarale deplasabile pe ci cu in de rulare avnd bra i platforma rotitoare (macarale turn, macarale portic i similare) i macarale Derrick. Grupa C: Macarale deplasabile pe ci cu in de rulare (poduri rulante, macarale portal i semiportal, grinzi rulante suspendate, transbordoare, macarale de turnare, arjare, forjare, etc. Grupa D: Include macarale de tip special, care nu se inlud n grupele anterioare (macarale pe cablu, macarale foarfece, etc.). Grupa E: Orice tip de macara (din grupele A, B, C, D) manevrate de la sol prin cutie cu butoane, comand radio i infrarou orice tip de macara.

31