Baltagul, M.

Sadoveanu
apare in 1930 considerate capodopera scriitorului, deoarece concetreaza toate valentele artistice ale operei: o sugerarea atmosferei prin detalii pitoresti o precizia informatiilor despre oameni, locuri, mentalitati, traditii, varietatea tipurilor umane

Particularitati de constructie a subiectului:

1. compozitie romanul contine 16 capitole in 3 parti care respecta strict momentele subiectului o Partea 1: cap 1-6: exp si intriga o Partea 2: cap 7-13: desf actiunii o Partea 3: cap 14-16: pctul culminant si deznodamant cea mai mare parte a romanului e construita pe tehnica retrospectivei si contine amintirile Vitoriei legate de viata cu Nechifor; un plan al trectului, un plan interior si unul a prezentului, bazat pe observatii realiste, realizat prin acumulari de fapte si intamplari actiune cronologica, secvente legate prin alternanta si inlantuire; 2.Subiectul romanul se deschide cu prezentarea locuitorilor din muntii tarilor de sus, a trasaturilor lor de caracter. Printr-un artificiu epic prezinta o poveste cosmogonie, pe care obisnuia sa o spuna Nechifor Lipan pe la cumetrii si nunti despre firea muntenilor. Vitoria Lipan, protagonista romanuluim traieste in Magura Tarcaului si asteapta pe sotul ei Nechifor Lipan sa se intoarca cu oile de la Dorna. Intarzierea de 73 de zile provoaca nelinistea femeii. Dupa ce consulta preotul satului, si pe baba Maranda, vrajitoarea, se hotaraste sa plece in cautarea sotului ei. O multime de semen rau prevestitoare o indeamna la drum: o Il viseaza cu spatele, trecand o apa neagra o Cocosul canta cu ciocul spre poarta tine post negru, merge sa se inchine la icoana facatoare de minuni a Sfintei Ana de la manastirea Bistrita, pune ordine in gospodarie, pe fata ei Minodora o duce la manastire, vinde agoniseala pentru a face rost de bani de drum, comanda un baltag si in cele din urma pleaca cu fiul ei Gheorghita urmeaza intocmai drumul parcurs de Nechifor, afla din aproape in aproape amanunte semnificative. In vatra Dornei acesta cumparase 300 de oi, si plecase cu inca 2 ciobani spre Brosteni, Borca, Sabasa; la Suha ajunsesera numai doi ciobani, se intoarce, si gaseste in ograda unui gospodar din Sabasa, pe Lupu, cainele lui

Nechifor. Afla osemintele lui Lipan in rapan dintre Suha si Sabasa. Indeplineste datinile de inmormantare, cheama autoritatile sa constate crima, ii demasca pe cei doi asasini, Calistrat Bogza, si Ilie Cutui. In cele din urma, faptasii marturisesc crima si sunt luati de autoritati. Viata isi poate relua acum cursul si le-om lua de coada toata cate am lasat 3. Relatii Temporale si Spatiale timpul evenimentelor e vag precizat prin repere temporale cu valoare simbolica aproape de Sf Andrei, in postul mare, vineri, 10 martie Spatiul este satul Magura Tarcaului, zona Dornelor si a Bistritei. Traseul urmat de Vitoria contine, in mare parte, toponime reale Bistrita, Bicaz, Borca; dar si toponime fictive Magura Tarcaului sau Doi Meri

4. Limbajul Sadoveanu a notat cu multa precizie limba poporului, pe cea a moldovenilor. E considerat unul din marii povestitori moldoveni, ca si Creanga, de care il deosebeste stilizarea limbajului Stilul ceremonios, grav, sarbatoresc(T Vianu Arta prozatorilor romani) Limba abunda in arhaisme si regionalisme care au rolul de a fixa in spatiu sit imp actiunea, dar si functie de caracterzare a personajelor

Instantele comunicarii narative

Roman realist obiectiv dar si roman mitic Persoana a III-a Narrator omniscient si ubicuu Perspective dindarat Atasamentul naratorului pentru lumea pe care o evoca este evident (cap 10: in caracterizeaza pe munteni rabdatori in suferinta, placandu-le datinile lor de la inceput de lume) Cea mai mare parte a romanului e construita prin tehnica retrospectivei (amintirile Vitoriei), deci un plan al trecutului, un plan interior; dar si unul al prezentului, realist, realizat prin acumulari de fapte si intamplari. A redus descrierea si a pus accent pe actiune prin construirea unor caractere puternice, variate si pitoresti.

Romanul mitic
romanul are ca surse de inspiratie idei si motive mitologice romanesti si nu numai

Roman mioritic

critica literara a observat asemanari si deosebiri intre blada Miorita si romanul sadovenian ASEMANARI: o sedusa de similitudini, critica a comentat romanul ca pe o dezvoltare epica a baladei: un cioban pe care altii vor sa-l omoare, prezenta unei femei, rolul unui animal nazdravan DEOSEBIRI: o romanul a fost scris, nu din perspectiva celui care moare, ci din perspectiva femeii supravietuitoare care isi concetreaza intreaga energie in scopul de a gasi si pedepsi pe asasin o daca in miorita, crima nu a fost efectiv savarsita, si ramane intr-un cadru familial, in roman, ea a avut loc si provoaca dezechilibrul etic, cosmic, pe care Vitoria este chemata sa-l reinstaureze, pentru ca viata sa poata continua o in balada fapta ipotetica nu are urmari, decat in plan liric symbolic, in timp ce in roman actiunea are caracter justitiar o in balada, victima este un tanar adolescent neinsurat, sortit unei morti timpurii, care isi transfigureaza moartea intr-o nunta de proportii cosmice, in timp ce in roman, victima e un om matur, insurat, cap de familie, a carui moarte va da nastere unei coborari in infern

Mitul marii calatorii - intuind unitatea dintre lumea viilor si a mortilor, Sadoveanu pune la baza romanului o situatie arhetipala, mitul marii calatorii. Acesta se explica in text intro serie de simboluri: o Nechifor Lipan: reprezinta lumea mortilor. El intarzie intr-o calatorie reala de practica oiereasca, care se va transforma intr-o calatorie mitica. Se arata in vis Vitoriei, comunica din lumea umbrelor in spiritul propriei sale descoperiri si inmormantari; se integreaza existentei lumii nevii, usurand astfel integrarea Vitoriei si a fiului ei in lumea vie o Vitoria Lipan: reprezinta lumea viilor; convinsa ca barbatul ei e mort, pleaca pe urmele lui, reconstituie crima, o relateaza la praznic, ii constrange pe ucigasi; apoi se reintoarce la Magura pentru a relua ciclul existentei oieresti; in felul acesta, integrarea vietii in urma mortii se desavarseste Mitul osirian - mitul egiptean a lui Isis si Osiris este un mit de initiere virila a unui adolescent obligat sa treaca prin incercari fizice si morale pentru a accede la conditia de ins matur - structura initiatica a cartii se vadeste mai ales in metafora drumului: Vitoria (Isis) il cauta pe Nechifor (Osiris), ii gaseste trupul mort intr-o vagaune pustie cu ajutorul cainelui devotat Lupu (Anubis) dupa un periplu istovitor si plin de neprevazut in care a fost insotita de fiul ei Gheorghita (Horus). In absenta tatalui

ucis, fiul o va avea drept calauza pe mama sa, asa cum zeita Isis il ocrotise pe Horus, initiindu-l in tainele existentei umane si cosmice Motivul drumului - cea mai mare parte a romanului e ocupata de cautarile Vitoriei - prozatorul introduce sugestii si siboluri care dau drumului un sens initiatic: 1. decizia de a pleca e luata dupa o lunga perioada de pregatiri, preotul, vrajitoarea, postul, tine vinerea neagra, are visul prevestitor de moarte, merge la icoana facatoare de minuni etc. Pleaca apoi in susul Bistritei, un drum ascensional si de intoarcere la origini 2. Momentul plecarii este symbolic. Pornesc primavera, pe 10 martie, intr-o zi de vineri, la rasaritul soarelui. Aceasta fixare intr-un timp al inceputurilor si intr-o zi fasta subliniaza cu insistenta caracterul initiatic 3. granita dintre Magura si lumea necunoscuta spre care se indreapta este apa Bistritei. Trecerea raului este semnificativa pentru debutul unei calatorii care presupune mari incercari si introducerea intr-o alta ordine a cunoasterii 4. Toate opririle sunt hotarate de semne DumnezeiestiL De pilda, cand ajunge la Farcasa, pentru ca se peroneste vant din senin, Vitoria spune asta-I porunca sa poposim aici 5. Simbolic este si faptuk ca pe drum calatorii intalnesc un botez la Borca, un botez la Cruci, iar in final are loc inmormantarea lui Nechifor. Cele trei evenimente sugereaza faptul ca drumul este o metafora a vietii 6. drumul are o importanta majora pentru Gheorghira. Are o functie practice formaticva cu finalitate pedagogica, asigurand maturizare a lui astfel incat sa poata lua locul celor varstnici. Pe parcursul drumului e supus unor adevarate probe: lupta cu troianul, infruntarea strainului, priveghiul, infaptuirea dreptatii. Orice proces initiatic presupune o moarte simbolica, adica o coborare in intuneric, in prapastia infernala, unde va fi supus unor incercari limita. Coborand, la porunca repetata a mamei in rapa, se confrunta cu privelistea ingrozitoare a ramasitelor parintelui sau. Simbolic el coboara in infern printre spiritele demonice. Lasat de paza cateva ore plange ca un copil si de frica, urca pe mal si vb cu singurele vietati din preajma, cainele si calul. Rolul fiului in pedepsirea ucigasilor constituie un exercitiu initiatic de virilitate, urmat de preluarea responsabilitatilor tatalui sau. In momentul confruntarii, Gheorghita simte in el crescand o putere mai mare si mai dreapta deca a ucigasului

Titlul
Baltagul e arma justitiara, faurita anume, blagoslovita de preot. Baltagul lui Gheorghita nu are decat o functie simbolica si magica, ramanand pur si nepatat de sange, deoarece lovitura fulgeratoare e data de Gheroghita cu un alt baltag, cel al asasinului insusi.

Semnificatia mai larga a titlului se refera la destinul eroilor. Drumul parcurs de Vitoria este un drum ocolit, asemeni unui labirint, simbolul labirintului reprezentand regatul mortii Labirint (labris) este securea cu doua taisuri baltagul; labirintul este deci casa securii duble, armele cu doua taisuri sugerand dualitatea viata moarte. In parcursul sau catre soare, catre cunoastere, in itinerarul ei cosmic, centrul labirintului este rapa dintre Suha si Sabasa unde zac ramasitele lui Nechifor; Drumul labirintic este deci aici un drum de renastere

Tema
Lumea arhaica a satului romanesc de munte si destinul taranului muntean, pastratorul traditiilor si obiceiurilor, exponent al modului arhaic de viata. Prezinta monografia satului moldovenesc de la munte, lumea arhaica a pastorilor, avand in prim plan cautarea si pedepsirea asasinilor lui Nechifor;

Monografia satului
naratiunea surprinde felul de a fi al muntenilor, organizarea gospodariei, relatiile interfamiliale si ale comunitatii rurale, traditi si obiceiuri trasaturile esentiale ale muntenilor sunt evidentiate inca de la inceputul romanului: o traiesc in locuri stramte, intre stanci de piatra, asupra lor se abat fulgerele,t trasnetele si suvoaiele, au insa inima usoara, ca sa fie multumiti cu ce este a lor, le plac bautura si femeile frumoase. Sunt fapturi aparte, de mirare, imprumutand in caracterul lor trassaturi ale mediului in care traiesc: iuti si nestatornici ca apele ca vremea. Rabdatori in suferinte , fara griji in bucurii, placandu-le datinile lor de la inceput de lume, ferindu-se de alte neamuri si de oamenii de la campie si venind la barlogul lor ca fiara de codru. o Traiesc dupa mersul naturii, dupa semnele vremii, dupa transhumanta; indeletnicirile lor sunt ancestrale: taietori de lemne, oieri, ciobani: Cei mai vrednici intemeiaza stanci in munte. Acolo stau cu Dumnezeu si singuratatile pana ce imputineaza ziua o Satul de munte are o geografie aparte, e risipit pe rapi, sub paduri de brad, casele sunt din sindrila, cu prispa, si ograda pentru vite si sura; satul are crasma si biserica o Relatiile din familie se bazeaza pe traditie: femeia e harnica iubitoare si supusa, baiatul trebuie sa devina sprijin, dobandind forta, avere, experienta de viata, fata se ingrijeste de gospodarie si se marita dupa vointa parintilor o Vestimentatia e si ea dupa traditie, camasa alba, catrinta neagra cu varste rosii, parul impletit cununca fara broboada o Oamenii sunt credinciosi, dar si superstitiosi; apeleaza la sprijinul bisericii, dar si la vrajitoare; respecta traditiile, obiceiurile, tin sarbatorile:

o La Borca, calatorii dau de o cumetrie unde sunt opriti de oameni aprinsi la obraz si care au multa placere sa-I cinsteasca pe drumeti, respectand datina, Vitoria intra la lehuza, careia ii pune sub perna ca dar bucatele de zahar, iar pe fruntea copilului o hartie de 20 de lei; inchina un pahar de bautura catre nanasi si saruta mana preotului o La Cruci au dat de o nunta; nuntasii sunt in sanii, iar barbatii impusca cu pistoalele asupra brazilor, ca sa alunge iarna, femeile erau imbracate cu catrinte si bonditi, iar mireasa si drustele aveau capetele impdobite cu flori; vorniceii opreau pe drumeti si le ofereau de baut. Vitoria a primit plosca si a facut frumoasa urare miresei o Acestei atmosfere I se opune prin gravitate si sobrietate inmormantarea lui Nechifor; dupa ce-I descopera trupul, Vitoria cheama pe preot sa-I citeasca si aduce merinde pentru cei ce vor priveghea. Trupul mor e pus in sicriu, stropit cu vin, sicriul pus intr-un car tras de boi si impodobit cu cetina; in fata convoiului mergeau praporele, crucea si buciumasii; la popasuri, preotii inaltau rugaciuni si cantari; dupa inmormantare se imparte coliva, paine si vin, dupa datina desi suntem la inceput de secol XX (se vorbeste de tren, telefon, autoritati, subprefect, notar, jandarm), e o lume care se conduce dupa superstitii dupa traditii si obiceiuri din vechime; romanul imagineaza o lume arhaica in care se insinueaza elemente ale civilizatiei noi, corupatoare; actiunea are o determinare precisa a timpului si a spatiului, dar dimensiunea realista e proiectata pe o coordonata mitica a existentei pastoresti. Realul se conjuga cu legendarul si miticul, proiectand evenimentul realist, contemporan in admosfera povestii de inceput cosmogonice

Personaje
Nechifor personajul absent ca si Vitoria, nu e decat un exponent al speciei, munteanul oier dintotdeauna, primavera isi urca turmele la pasune, toamna le duce la iernat, in partile Jijei la date fixe calendaristice, cumpara si vinde oi si petrece cu tovarasii sai din cand in cand are obiceiul sa spuna o poveste pe care o auziste de la un baci batran despre soarta muntenilor nu participa la actiune, e cunoscut din relatarile altor personaje, insusirile sale sunt reliefate prin rememorare, e asemeni personajelor din balade si apare infatisat intr-o aura legendara din relatarile celorlalti apare ca un barbat voinic, curajos si harnic, priceput in mestesugul oieritului, prietenos si petrecaret, nelipsit la nunti si cumetrii

Gheorghita tanar de 17 ani

novicele care descifreaza caile vietii mostenise de la tatal sau numele si unele insusiri alese e initiat in tainele vietii de pastor, e ager la minte si stiutor de carte, receptive la nou fara a ignora traditia, fire sensibila si meditative din perspectiva acestui personaj, cartea este un Bildungsroman

Minodora - mai mare decat Gheroghita - e fata de maritat si ii umbla gandul la feciorul dascalului Andrei - se poarta dupa varsta si obiceiurile vremii - si ea este fixata intr-o schema mitica fiind obligata sa respecte traditia, oranduielile Vitoria - erou reprezentativ, dar si individualizat\ - munteanca de prin partile Tarcaului si a Bistritei - cucereste inca de la inceput prin frumusetea si prin farmecul fizic - din caracterizarea directa aflam ca are ochi caprii, cu gene lungi, par castaniu, si desi nu mai e tanara, are o frumusete neobisnuita in privire - portretul ei este la inceput static, personajul trece printr-un process de interiorizare, devine o fiinta launtrica, naratorul punand accent pe profunzimea partii interioare - apoi, portretul devine dynamic, realizandu-se prin acumularea faptelor (caracterizare indirecta) - comportamentul femeii e determinat de trei momente: asteptare, calatorie, praznic. Primele doua o incadreaza in tipare mitice, al treilea in tipare realiste - ca personaj mitic, urmareste semnele naturii, isi intocmeste planurile dupa un calendar stiut din vechime, interpreteaza semnele care apar in vis, stie traditiile si obiceiurile si le respecta cu sfiintenie. Traieste intr-o civilizatie astrala in care faptele reale sunt reglate dupa mersul astrilor. Cuvintele folosite de narator pentru orice fapta a Vitoriei sunt randuiala si datoria - daca din perspectiva mitica, Vitoria este un personaj contemplative, in calatoria ei subordonata unui scop justitiar este tenace, voluntara si indarjita. Ca personaj realist, Vitoria se evidentiaza prin actiune si comportare: simt practice, abitilitati de negustor, luciditate, inteligenta, stapanire de sine. Din aceasta perspectiva, prin tenacitatea investigatiei de adevarat detectiv, romanul are o trama politista. In acelasi timp, ea este si eroina unui roman de dragoste: Asa-I fusese drag in tinerete Lipan, asa-I era drag si acum, cand avea copii cat dansii - critica literara a incercat sa o incadreze intr-o tipologie: George Calinescu o considera un Hamlet feminine, o eroina tragica dominata de statornicie, consecventa in lupta ei impotriva unui destin implacabil - Perpessicius o numeste o Antigona moderna, deoarece este apriga, voluntare, iluminata, face un act justitiar si aplica un mandat etic - Critica mai noua vede in ea un Robinson pentru ca are eroismul de a infrunta singura o realitate noua, care trebuie cunoscuta si cucerita\

Eroina se integreaza asadar unei caracteorologii stravechi, bine configurate in literature universala. Cu toate acestea, ea ramane un exponent al speciei ce ilustreaza automatismul vietii pastoresti, exponent al unei civilizatii arhaice Trasatura definitorie: o taranul patriarchal, pastrator al traditiei o asculta semnele naturii si stie sa le interpreteze, se conduce dupa un cod moral milenar; respecta obiceiurile stravechi o doua scene semnificative: 1. cap 10: la Cruci intalneste o nunta. Vitoria a inchinat plosca si a inchinat miresei Vitoria a primit plosca si a facut frumoasa urare miresei. Arata vesela fata si limba ascutita, desi s-ar fi cuvenit sa fie scarbita 2. cap 15-16: cand indeplineste cu sfintenie toate obiceiurile de inmormantare cheama prot sa citeasca, imparte merinde pentru priveghi, dupa inmormantaer imparte paine coliva si vin dupa datina. Punct de vedere asupra personajului: desi reprezinta taranul traditional se abate de la imaginea femeii supuse, neputincioase, care depinde in totalitate de barbat, caruia ii este inferioara; dimpotriva ea este o munteanca apriga, putenica, voluntara, inteligenta si intuitiva, care actioneaza in numele unui deziderat moral si justitiar.