ORGANIZAREA GENERALA A CORPULUI OMENESC

In corpul omenesc, celulele si tesuturile alcatuiesc organe, aparate si sisteme. Organele sunt formate din grupari de cellule si tesuturi care s-au diferentiat in vederea indeplinirii anumitor functii in organism. Aceste functii se reflecta in forma si structura organelor. Organele nu functioneaza izolat in organism, ci in stransa corelatie unele cu altele. Pentru organelle interne , se foloseste current termenul de viscere. Aparatele sunt considerate grupari de organe a caror functie principala este comuna, desi au o structura diferita din punct de vedere morphologic si histologic. Ele reprezinta unitati ale corpului: aparatul locomotor, alcatuit din oase, articulatii si muschi, cu functiile principale de sustinere si locomotive, aparatul digestiv, cu functia principala de nutritie, aparatul cardiovascular, cu functia de transport, aparatul excretor, cu functia de excretie. Sistemele sunt unitati morfologice si functionale, alcatuite din organe care au aceeasi structura si sunt formate in mod predominant din acelasi tesut:sistemul osos, sistemul muscular, sistemul nervos, sistemul limfatic. Aparatele si sistemele indeplinesc principalele functii ale organismului: de relatie, de nutritie si de reproducere. Segmentele corpului uman Corpul uman este alcatuit din: cap, gat, trunchi si membre. Capul, impreuna cu gatul, formeaza extremitatea cefalica a corpului. Capul este alcatuit din partea craniana, care corespunde neurocraniului (cutia craniana), si partea faciala, care corespunde viscerocraniului (fata). Gatul este sgmentul care leaga capul de trunchi si prezinta o regiune posterioara sau nucala (ceafa), alcatuita din elemente somatice muschi, oase, articulatii si alta anterioara gatul propriu-zis -, care, pe langa elementele somatice muschii, fasciile, osul hyoid -, contine si viscere: laringe, trahee, esofag, tiroida, paratiroide etc. Cele doua regiuni ale gatului se mai numesc si regiuni cervicale (anterioara si posterioara). Trunchiul este format din torace, abdomen si pelvis. In interiorul lor se gasesc cavitatile: toracica, abdominala si pelviana, care adapostesc viscerele. Cavitatea toracica este separate de cavitatea abdominala printr-un muschi numit diafragma. Cvitatea abdominala se continua cu cea pelviana, care este limitata inferior de diafragma perineala. Peretii trunchiului sunt alcatuiti din elementele somatice: muschi, fascii, oase, articulatii, nervi. Peretele posterior al toracelui si al abdomenului formeaza spatele. Celelalte regiuni se numesc anterolaterale (regiunile anterolaterale toracice si abdominale). Peretele anterolateral al toracelui contine, ;a femeie,

glanda mamara. Membrele. Cele superioare se leaga de trunchi prin centura scapulara; portiunea lor libera are trei segmente: brat, antebrat si mana; cele inferioare se leaga de trunchi prin centura pelviana, si portiunea lor libera prezinta, de asemenea, trei segmente: coapsa, gamba si picior. Elemente de orientare ale corpului omenesc (axe, planuri de orientare) Pentru precizarea pozitiei segmentelor care alcatuiesc corpul omenesc se folosesc, ca elemente de orientare, axe si planuri. Corpul omenesc este alcatuit dupa principiul simetriei bilaterale, fiind un corp tridimensional, cu trei axe si trei planuri. Axele corespind dimensiunilor spatiului si se intretaie in unghi drept. Axul longitudinal, axul lungimii corpului, este vertical la om si are doi poli: superior (cranial) si inferior (caudal). El pleaca din crestetul capului si merge pana la nivelul spatiului delimitat de suprafata talpilor. Axul sagital sau anteroposterior este axul grosimii corpului. Are un pol anterior si altul posterior. Axul transversal corespunde latimii corpului. Este orizontal si are un pol stang si altul drept. Planurile. Prin cate doua din axele amintite trece cate un plan al corpului. Planul sagital trece prin axul longitudinal si sagital. Planul care trece prin mijlocul corpului (median), impartindu-l in doua jumatati simetrice, se numeste plan medio-sagital. Planul medio-sagital este planul simetriei bilaterale. Planul frontal merge parallel cu fruntea si trece prin axul longitudinal si tranversal. El imparte corpul intr-o parte anterioara( ventrala) si alta posterioara(dorsala). Planul transversal sau orizontal trece prin axul sagital si transversal. El imparte corpul intr-o parte superioara (craniala) si alta inferioara (caudala). Planul transversal este numit planul metameriei corpului. Aceste exe si planuri se folosesc si pentru precizarea pozitiei elementelor componente la nivelul fiecarui organ. Nomenclatura anatomica O data cu axele si planurile corpului ati facut cunostinta cu unii termini: cranial, audal, ventral, dorsal, medial, lateral, sagital, frontal, transversal. Cand se vorbeste de membrele corpului , se foloseste termenul de proximal, pentru formatiunile mai apropiate de centuri, si cel de distal, pentru cele mai indepartate. Se mai folosesc, la antebrat, termenul de radial in loc de lateral si ulnar in loc de medial, iar la gamba, fibular in loc de lateral si tibial in loc de medial. La mana, se foloseste termenul de volar sau palmar, pentru formatiunile palmei, iar la picior, termenul de plantar, pentru formatiunile din talpa piciorului si dorsal, pentru formatiunile superioare ale labei piciorului. Superficial si profound sunt termini care arata gradul de apropiere fata de suprafata corpului.

Cuprins

1 Organismul uman ca unitate morfologic i funcional 2 Convenii i terminologie folosite n anatomie

o o o o

2.1 Poziia anatomic normal 2.2 Axe 2.3 Planuri 2.4 Termeni de direcie i de poziie

3 Organizarea general a organismului uman 4 Sistematizarea didactic a anatomiei umane 5 Vezi i 6 Legturi externe

Organismul uman ca unitate morfologic i funcional Organismul uman, ca orice fiin vie, exist graie corelrii fine i perpetue a tuturor structurilor i proceselor sale, cu scopul realizrii funciilor acestora. El constituie un sistem ierarhizat, ce dispune de sisteme de autoreglare integrate. Dei majoritatea funciilor sunt ndeplinite de structuri specializate, acestea nu acioneaz izolat, ci n strns dependen de celelalte.
[modificare]Convenii [modificare]Poziia

i terminologie folosite n anatomie

anatomic normal

Prin poziie antomic normal (PAN) se nelege poziia care se ia n considerare atunci cnd se descriu diferitele elemente anatomice i raporturile dintre ele. Este aleas prin convenie internaional i are o deosebit importan, fiind indispensabil pentru studiul anatomiei. La om, este: ortostatism (subiectul st n picioare) [de fapt, e clinostatism [culcat pe spate], cel putin conform prof.dr. alex croitoru], toate cele patru membre paralele ntre ele, privirea nainte, palmele orientate n fa.
[modificare]Axe

Axul longitudinal (vertical) - cel mai lung segment de dreapt ce se poate trasa imaginar n poziie anatomic normal a subiectului. n
3

cazul omului este dat de vertex i de planul poligonului de susinere (podeaua). Axe transversale - sunt orientate de la dreapta la stnga i perpendiculare pe cel longitudinal. Axe sagitale - sunt orientate antero-posterior (ventro-dorsal) i sunt perpendiculare pe cel longitudinala Planul mediosagital (median sau al simetriei bilaterale) - planul determinat de ombilic i de axul longitudinal al corpului, respectiv de axele longitudinal i sagital. Prin intersectarea cu suprafaa corpului determin pe aceasta linia median anterioar i posterioar. Planuri paramediane (parasagitale sau sagitale) - toate planurile paralele cu cel mediosagital. Planuri frontale - toate planurile verticale, paralele cu fruntea n PAN. Planuri transversale (orizontale) - toate planurile perpendiculare pe axul longitudinal.
de direcie i de poziie

[modificare]Planuri

[modificare]Termeni

Termenii de direcie i de poziie. Subiectul din imagine nu se afl n PAN deoarece palmele nu sunt ndreptate anterior.

De obicei se folosesc n contexte relative (pentru a indica poziia sau situarea una fa de alta a unor elemente anatomice):

Superior sau cranial - deasupra unui plan orizontal. Inferior sau caudal - sub un plan orizontal. Anterior sau frontal - n faa unui plan frontal. Posterior sau dorsal - n spatele unui plan frontal. Proximal - doar pentru membre: [mai] apropiat de trunchi. Distal - doar pentru membre: [mai] deprtat de trunchi. Lateral - [mai] deprtat de planul mediosagital. Medial - [mai] apropiat de planul mediosagital.

Volar - spre faa palmar a minii. Plantar - spre talp. [modificare]Organizarea general a organismului uman Ca orice organism, i cel uman este alctuit din unitile fundamentale ale lumii vii - celulele. Acestea alctuiesc esuturi, iar prin asocierea lor, diferite tipuri de esuturi alctuiesc organele. Organele pot fi asociate n sisteme sau aparate pentru ndeplinirea unei funcii. Corpul uman este alctuit din urmtoarele pri majore: Capul - conine cea mai mare parte a sistemului nervos central i cei mai importani analizatori Gt - realizeaz legtura dintre cap i trunchi Trunchi - conine cavitatea toracic i pe cea abdominal, cu viscerele din acestea Membre - inferioare (legate de trunchi prin centura pelvin) i superioare (legate de trunchi prin centura scapular). Aceasta este o mprire grosier, strict morfologic. Din punct de vedere att anatomic ct i funcional, organismul uman a fost organizat n sisteme i aparate. Diferena dintre sistem i aparat nu este foarte clar, asupra acestui subiect existnd destule confuzii i
5

controverse. De foarte multe ori ele sunt utilizate ca sinonime. Discriminarea ntre sistem i aparat se face pe baza faptului c sistemul conine structuri cu aceai origine embriologic, pe cnd aparatul are pri de origine embriologic diferit, dar i acest lucru este discutabil. De exemplu: sistemul nervos este n totalitate derivat din ectoderm, pe cnd aparatul respirator are cea mai mare parte de origine endodermal, dar i segmente derivate din ectoderm. n raport de categoria de funcii pe care o deservesc, la om i la toate mamiferele exist urmtoarele aparate i sisteme1,2:

Pentru funciile de nutriie:

Aparatul respirator Aparatul digestiv Aparatul circulator Aparatul excretor Pentru funciile de relaie: Sistemul nervos Sistemul endocrin Aparatul locomotor (osteo-muscular)

Pentru funcia de reproducere:

Aparatul reproductor masculin sau feminin Denumirile de aparate sau sisteme pentru fiecare element reprezint formulele mpmntenite n limba romn. n prezent se tinde ctre eliminarea termenului "aparat", din cauza literaturii de specalitate n limba englez, care nu l utilizeaz. 2 Acestea sunt sistemele i aparatele descrise clasic n nvmntul preuniversitar romnesc. n afar de acestea, tratatele de specialitate mai descriu i alte entiti: Sistemultegumentar, Sistemul circulator limfatic (separat de cel cardiovascular), sistemul imunitar s.a.
1

[modificare]Sistematizarea

didactic a anatomiei umane

De obicei literatura de specialitate trateaz anatomia uman pe urmtoarele capitole:

Cap i gt: toate regiunile de deasupra aperturii toracice superioare. Membru inferior (old, coaps, gamb, genunchi, picior) Membru superior (umr, bra, antebra, mn) Pereii trunchiului (toracic i abdominal) cu regiunile respective. Anatomia sistemului nervos sau neuroanatomia. Viscere: toracice (inima, plmnii, vasele mari, ci respiratorii, timusul, eventual segmentul supradiafragmatic al tubului digestiv) i abdominale (restul tubului digestiv, glandele anexe acestuia - ficat, pancreas, peritoneul, organe retroperitoneale - rinichi, ci urinare etc.)

[modificare]

Sistemul muscular al unui animal reprezint totalitatea muchilor acestuia, cu ajutorul crora se realizeaz locomoia i alte funcii vitale (de exemplu muchiul cardiac), formnd mpreun cu oaselede care sunt ataate, aparatul locomotor. Lista muchilor scheletici principali:

Sistemul muscular la om
[modificare]Muchii

capului i gtului

Muchii masticatori: Musculus temporalis Musculus pterygoideus medialis Musculus pterygoideus lateralis Musculus masseter

Muchii mimicii Muchii faringelui Muchii cervicali

[modificare]Musculatura

trunchiului

Musculus sternocleidomastoideus Musculus pectoralis major Musculus pectoralis minor Musculus serratus anterior Musculus rectus abdominis Musculus obliquus externus abdominis Musculus obliquus internus abdominis Musculus transversus abdominis Musculus trapezius Musculus deltoideus Musculus latissimus dorsi Musculus erector spinae Musculus teres major Musculus teres minor Musculus cremaster

10

[modificare]Muchii

membrelor

[modificare]Muchii membrului superior

Muchiul biceps brahial Muchiul coracobrahial Muchiul supraspinos Muchiul deltoid Muchiul triceps brahial Muchiul rotund

11

Muchiul subscapular Muchiul extensor carporadial Muchiul extensor digital comun Muchiul extensor digital lateral Muchiul abductorul degetului mare

[modificare]Muchii membrului inferior Gluteus maximusl Cvadriceps Musculi adductores Biceps femural Musculus tibialis anterior

[modificare]Muchii

striai [modificare]Muchiul cardiac

Schelet uman
De la Wikipedia, enciclopedia liber

12

Exemplu de schelet uman articulat, folosit n scopuri didactice

Scheletul este format din oase ce reprezint piese dure, rezistente, albicioase, articulate ntre ele. Scheletul ndeplinete mai multe funcii n corp i anume susinerea i sprijinirea corpului, formarea de prghii puse n micare de ctre muchi striai ce au inserie pe oase, protejarea diferitelor organe, reprezint un depozit de sruri fosfo-calcice i d forma ntregului corp i diferitelor sale segmente.

13

[modificare]Pri

ale scheletului uman

Vedere frontal a unui schelet uman adult

14

Vedere din spate a unui schelet uman adult

Craniul osos : 1. Neurocraniu

os frontal dou oase temporale dou oase parietale osul occipital osul etmoid osul sfenoid

2. Viscerocraniu

15

dou oase nazale dou oase lacrimale dou oase zigomatice dou oase maxilare mandibula vomerul palatinul

Coloan vertebral, alctuit din 35 de vertebre:

vertebre cervicale 7 vertebre toracale 12 vertebre lombare 6 vertebre sacrale 5 care n jurul varstei de 25 de ani se sudeaza ntre ele, dispar inelele cartilaginoase intervertebrale i se formeaz un os compact.

oasele coccisului 5.

Scheletul toracelui este alctuit din 37 de oase

vertebrele toracale 12 coaste 12 perechi sternul

Coastele se desprind de pe coloana vertebral toracal, de pe suprafeele articulare laterale ale vertebrelor. Primele 7 perechi de coaste sunt "coaste adevrate" deoarece se articuleaz direct cu sternul prin intermediul cartilajelor costale. Urmtoarele 3 perechi se articuleaz cu sternul prin intermediul cartilajului costal al perechii a 7-a, iar ultimele dou coaste nu se articuleaz deloc cu sternul, ele numindu-se coaste flotante. Aceste ultime 5 perechi sunt numite "coaste false". Pelvisul este alctuit din 3 oase (la adult)

Os sacru Os iliac n numr de 2.

Membrul superior, are trei regiuni i este unit de restul scheletului prin centura membrului superior: 1. centura membrului superior (umrul)

clavicul omoplatul

16

2. braul

humerus

3. antebraul

cubitus radius

4. Mn

oasele carpiene (pumnul)n numr de 8

- scafoid - semilunar - piramidal - pisiform - trapez - trapezoid - osul capitat - osul cu crlig

oasele metacarpiene n numr de 5 oasele falange n numr de 14, 2 pentru degetul mare (police) i cte trei pentru restul degetelor:

- falanga proximal - falanga medial - falanga distal.

Membrul inferior, are trei regiuni i este legat de trunchi prin centura pelvin. 1. centura pelvin sau pelvisul 2. coaps

femurul

3. gamb

tibia peroneu (fibula)

4. piciorul

oasele tarsiene n numr de 7

- talus - calcaneu - cuboid - navicular - cuneiformul lateral - cuneiformul mijlociu - cuneiformul medial

oasele metatarsiene n numr de 5 oasele falange n numr de 14, 2 pentru degetul mare i cte trei pentru restul degetelor:

- falanga proximal - falanga medie - falanga distal.

17