EXAMEN ATESTAT

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU OLTENIA

Nr. ______ din _________

PROIECT
pentru EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENELOR PROFESIONALE PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONAL NIVEL III

Calificarea: TEHNICIAN MECANIC PENTRU NTREINERE I REPARAII

NTREINEREA I REPARAREA MECANISMELOR DE RIDICAT. TROLII SI VINCIURI

NDRUMTOR: Elev: Clasa:

Tema:

2013

EXAMEN ATESTAT

2.CUPRINS
1.Tema proiectului 2.Cuprins 3.Argument 4.Masini de ridicat si transportat 4.1.Generalitati 5.Masini de ridicat.Macarale 5.1.Tipuri constructive 5.2.Sisteme de actionare 6.Mecanisme si instalatii de ridicat 6.1.Mecanisme de ridicat simple 6.2.Vinciuri 6.3.Trolii 7.Importanta si sarcinile repararii utilajului 8.Intretinerea si repararea masinilor de ridicat si transportat 9.Norme de securitatea muncii la intretinerea si repararea masinilor de ridicat si transportat 10.Bibliografie 11.Anexe 22 23 24 1 2 3 6 6 8 8 9 10 10 11 14 19 20

EXAMEN ATESTAT

3.ARGUMENT
Absolvenii noului sistem de formare profesional, dobndesc abiliti, cunotine, deprinderi dezvoltand si o serie de abiliti cheie transferabile, cu scopul de a sprijini procesul de nvare continu, prin posibilitatea unei reconversii profesoinale flexibile catre meserii inrudite. Fiecare dintre calificrile profesionale naionale necesit uniti de competen cheie i uniti de competen profesionale. Competenele profesionale sunt grupate n uniti de competen generale i specializate. Cererea pieei i necesitatea formrii profesionale la nivel european au reprezentat motivele eseniale pentru includerea abilitilor cheie n cadrul Standardelor de Pregtire Profesional ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie s li se ofere posibilitatea de a dobndi acele competene de baz care sunt importante pe piaa muncii. Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost concepute astfel nct s dezvolte abiliti de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de munc, pentru asumarea rolului n societate ca persoane responsabile, care se instruiesc pe tot parcursul vieii. Aceste cerine, necesare unei viei adaptate la exigenele societii contemporane, au fost ncorporate n abilitile cheie Fiecare nivel parcurs n domeniul Tehnic, implic dobndirea unor abiliti, cunotine i deprinderi care permit absolvenilor fie s se angajeze, fie s-i continue pregtirea la un nivel superior. Pregtirea forei de munc calificate n conformitate cu standardele europene presupune desfurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare i evaluare, centrate pe elev. Noii angajai vor putea desfura sarcini non-rutiniere care implic colaborarea n cadrul unei echipe. Prin unitile de competene specializate din cadrul Curriculum-ului specific nivelul 3 de calificare, elevul este solicitat n multe activiti practice care i stimuleaz i creativitatea. Orice activitate creativ va duce la o lrgire semnificativ a experienei i la aplicarea contient a cunotinelor dobndite.

Lucrarea de atestat INTRETINEREA SI REPARAREA MECANISMELOR DE RIDICAT.TROLII SI VINCIURI implica elevul in atingerea Standardelor de Pregatire Profesionala specifice pregatirii sale in domeniul tehnic. In timpul functionarii masinilor, utilajelor si instalatiilor are loc o uzare nentrerupta a suprafetelor in frecare ale diferitelor organe de masini din componen3

EXAMEN ATESTAT

ta acestora.Din aceasta cauza, se modifica jocurile initiale din asamblari, forma, dimensiunile, precum si starea suprafetelor. La o anumita valoare a acestor modificari apare o inrautatire brusca a insusirilor de exploatare ale anumitor mecanisme sau ale intregii masini-unelte, fapt care determina necesitatea raparatiei. Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, utilajelor si instalatiilor necesita cheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii participa un numeros personal muncitor cu inalta calificare. Depistarea din timp si eliminarea cauzelor care provoaca iesirea prematura din uz a organelor de masini au rezultate economice importante: micsoreaza opririle neproductive ; maresc perioada dintre reparatii ; reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberand in acelasi timp, pentru alte lucrari, un mare numar de muncitori calificati. Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utilajelor si instalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea uzarii in unitatea de timp si caracterul acesteia depind de proprietatile fizico-mecanice si chimice ale straturilor superficiale ale metalului din acre sunt confectionate piesele, de viteza relativa de deplasare a suprafetelor acestora, de presiunea de contact dintre ele, precum si de unii factori externi, ca de pilda: lubrifierea, acoperirea cu impuritati si calitatea prelucrarii suprafetelor respective. Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se produce atit in procesul de frecare cit si in cazul lipsei unei miscari relative, precum si din cauza asa-zisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului, din cauza coroziunii sau din alte cauze. In cazul interactiunii suprafetelor in contact fara deplasare relative, supratefetele se distrug de obicei ca urmare a strivirii.Acest fapt este caracteristic pentru imbinarile cu pana , cu caneluri, cu filet, pentru stifturile cilindrice, reazeme etc.In cazul miscarii de rotatie , sau rectilinii alternative , distrugerea suprafetelor are loc mai ales datorita uzarii si strivirii. In aceste conditii functioneaza majoritatea organelor de masini, utilaje si instalatii: lagare cu alunecare ,bucsele, discurile cuplajelor de frictiune si ale franelor, suruburile conducatoare, batiurile, mesele, carucioarele etc. Organele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz atit datorita cauzelor aratate mai sus,cit si in urma unor defecte constructive sau a repararii defectuoase. Asemenea defecte sunt: alegerea unor materiale si a unui tratament termic care nu corespund conditiilor de exploatare a pieselor; alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor la locurile de contact ale pieselor; utilizarea unei metode nerationale de imbinare a pieselor; datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in frecare; alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de ungere pe suprafete de frecare;
4

EXAMEN ATESTAT

rezistenta si rigiditatea insuficienta a pieselor si montarea sau reglarea incorecta a masinii,utilajului sau instalatiei. Exploatarea corecta a masinilor ,utilajelor si instalatiilor in bune conditii maresc considerabil durata de serviciu. Prevenirea ruperii diverselor piese depinde, in mare masura, de starea sistemelor de siguranta , de blocare si a limitatoarelor. Cresterea duratei de serviciu a pieselor masinilor, uilajelor si instalatiilor se realizeaza si prin perfectionarea metodelor de reparare, marirea rezistentei la uzarea pieselor, controlul uzarii principalelor imbinari, modernizarea subansamblurilor, mecanismelor etc.. Obtinerea unei productii de buna calitate este conditia obligatorie pentru stabilirea marimii uzarii limita a organelor componente, ale masinilor ,utilajelor si instalatiilor.Aceasta se refera in primul rind la piesele principale ca:batiuri,mese,arbori principali, etc., de care depind precizia si calitatea executiei. In cazul masinilor-unelte, precizia de functionare depinde de precizia pozitiei si directiei deplasarii pieselor si a subansamblurilor in raport cu ghidajele batiurilor.reducerea preciziei geometrice a batiurilor, ca urmare a uzarii, inrautateste brusc caracteristicile de exploatare ale masinilor-unelte. In capitolele 4 si 5 se prezinta notiuni specifice , caracteristice masinilor de ridicat si transportat. Capitolul 6 abordeaza aspectele tehnice, constructive si functionale care caracterizeaza mecanismele de ridicat simple, componente ale masinilor de ridcat si transportat. Capitolele 7 si 8 analizeaza problematica intretinerii si repararii mecanismelor de ridicat . Elaborarea lucrarii de atestat a permis atingerea unor unitati de competenta : 1. 2. 3. 4. 5. Comunicare si iteratie. Asigurarea calitatii. Igiena si securitatea muncii. Lucrul in echipa. Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei

EXAMEN ATESTAT

4.MASINI DE RIDICAT SI DE TRANSPORTAT 4.1.GENERALITATI

Mainile de ridicat i transportat joac un rol foarte important in diferitele ramuri de producie. Actualmente, la aceste maini, este folosit aproape exclusiv acionarea electric. Acionarea electric a contribuit in mare msur la perfecionarea instalaiilor de ridicat i transport din punctul de vedere al siguranei in funcionare i al productivitii. Ca exemplu pentru unele din utilizrile mai importante ale mainilor de ridicat i transportat se poate aminti: in siderurgie: poduri de transbordare pentru cocs, minereuri i adausuri, macarale pentru incrcarea cuptoarelor Simens-Martin, ascensoare pentru furnale inalte, i diferite tipuri de poduri rulante; n metalurgia prelucrtoare: macarale rotitoare i poduri rulante; in domeniul construciilor: macarale turn i escavatoare; in centralele electrice: poduri rulante in slile de maini, instalaii pentru descrcarea combustibilului din vagoane de cale ferat sau din lepuri i pentru repartizarea in depozit i instalaii pentru ridicarea combustibilului in silozurile inalte; in acest scop se folosesc poduri de transbordare, screpere, benzi de transport, elevatoare cu cupe, jgheaburi cu raclei, melci de transport, monorailuri i ascensoare; in porturi: instalaii de transbordare foarte mari, unde greutile ridicate ating sute de tone; in cldiri inalte: ascensoare pentru persoane. Instalatiile de transportat si ridicat contribuie prin caracterul lor la marirea productivitatii muncii si eficientei economice prin includerea lor n linii tehnologice, ceea ce impune mecanizarea manipularii, transportului si depozitarii. Dezvoltarea si modernizarea proceselor de productie implica mecanizarea si automatizarea productiei, prin operatii de containerizare, paletizare, extinderea fronturilor de ncarcare descarcare, alimentare continua cu semifabricate si modernizarea transporturilor. Paletizarea este operatia de mecanizare a transportului de marfuri pe platforme simple sau duble manevrate cu ajutorul electrocarelor si al stivuitoarelor. Pachetizarea este operatia de mecanizare a manipularii, trasportului si depozitarii unui grup de marfuri strnse ntre ele printr-o legatura. Containerizarea este sistemul de ambalare format din rame, lazi, containere, etc. care serveste n mod repetat la transportul mecanizat. Pentru aplicarea paletizarii si containerizarii sarcinile de transportat si ridicat trebuiesc constituite n unitati de ncarcatura grupate convenabil n scopul manipul_rii, cu dimensiuni care trebuie sa aiba la baza un modul. Din punct de vedere dimensional, paletele (de uz general sau special) respectiv containerele (universale sau
6

EXAMEN ATESTAT

speciale), sunt modulate dupa standarde n vederea efectuarii operatiilor de manipulare, depozitare si transport. Masinile de ridicat si transportat sunt utilizate pentru manipularea sarcinilor ntre limitele unei ncaperi sau ale unui teren liber. Spre deosebire de transportul ndepartat (feroviar, rutier, aerian) care transporta sarcini la distante mari, dispozitivele de ridicat si transportat, deplaseaza sarcinile pe distante relativ scurte si numai n anumite cazuri ele pot atinge distante mari (asigurarea unei comunicatii permanente ntre doua sau mai multe puncte legate prin procesul de productie). Transportul aferent unei ntreprinderi cuprinde operatii de manipulare a sarcinilor n exteriorul sau n interiorul sau. Transportul exterior serveste pentru aprovizionarea cu materii prime, semifabricate, combustibili precum si desfacerea productiei finite sau eliminarea deseurilor. Transportul interior serveste la distributia materiilor prime, semifabricatelor, pentru executarea operatiilor de transport ntre unitatile de lucru legate prin procesul de productie precum si pentru aducerea productiei finite si a deseurilor la punctele de ncarcare-descarcare ale sistemului de transport exterior. Operatiile de acest gen constau nu numai din operatia de transport propriu zisa, ci si din operatiile de ncarcare si descarcare a sarcinilor pe organele ce poarta dispozitivele de ridicat si transportat, asezarea lor n depozite sau pe masinile unelte care efectueaza diversele operatii tehnologice. Pentru executarea operatiilor de ncarcare si descarcare unele masini de ridicat si transportat sunt prevazute cu organe speciale pentru apucarea sarcinilor (electromagneti, graifare), altele sunt deservite de masini si instalatii auxiliare speciale, altele necesitnd o deservire manuala. Transportul intern cuprinde la rndul sau transportul dintre ateliere si transportul n interiorul atelierului (depozitului). O categorie speciala a transportului din interiorul atelierului il constituie transportul dintre doua operatii tehnologice succesive care executa deplasarea produselor de la o instalatie de prelucrare la alta, fiind strns legat de executarea operatiilor tehnologice din atelier sau fabrica. Transportul dintre operatii joaca un rol important n productia de serie asigurnd legatura dintre instalatii si masini unelte independente, nlesnind procesul de productie al atelierului dupa un anumit ritm de lucru.

EXAMEN ATESTAT

5.MASINI DE RIDICAT.MACARALE
5.1.TIPURI CONSTRUCTIVE
Macaralele sunt instalatii de ridicat utilizate la manipularea sarcinilor prin ridicarea neghidata pe verticala si deplasarea pe orizontala a acestora. Gradul de complexitate al unei macarale depinde de numarul miscarilor si de mijloacele cu care se realizeaza aceste miscari, adaptate n general la necesitatile tehnologice ale fluxului de lucru n care este integrata macaraua. Dintre acestea putem aminti: a) Macarale rotitoare stationare:cu contrafixa; de perete cu tirant; cu coloana rotitoare; cu coloana fixa; cu placa turnata. b) Macarale cu deplasare pe sina de ghidare: macarale consola; macarale de tavan; macarale velociped; macarale turn; macarale portal. c) Macarale cu deplasare pe cai fara sina: macarale montate pe carucioare manuale sau mecanice; macarale montate pe autocamioane macarale montate pe tractoare; macarale autopropulsate. d) Macarale de cale ferata sau pe senile: e) Macarale cu platforme rulante; cu grinda suspendata; poduri rulante cu o singura grinda principala; poduri rulante cu doua grinzi principale; macarale capra si semicapra.

Fig.5.1.Macara pe senile

Fig.5.2.Automacara

EXAMEN ATESTAT

5.2.SISTEME DE ACTIONARE
In timpul funcionrii, o main de ridicat poate avea micri de translaie n plan vertical (ridicare i coborre), micri de translaie n plan orizontal i micri de rotaie. Mecanismele care realizeaz aceste micri pot fi acionate manual sau mecanic. Acionarea manual se utilizeaz de obicei pentru mecanisme de ridicat cu capaciti de ridicare mici i pe distane scurte. Dispozitivele pentru acionare manual pot fi, funcie de tipul mecanismului de ridicat, manivele simple, manivele de siguran, roi de manevr pentru lan, cabluri sau lanuri legate direct de elementele mainii. Sarcina maxim la care poate fi folosit acionarea manual este 200 kN, aceasta datorit forei limitate a omului. Acionarea mecanic este astzi foarte rspndit i utilizeaz maini cu abur sau motoare cu ardere intern, instalaii cu acionare hidraulic sau pneumatic i motoare electrice. Acionarea cu abur se folosete n special la macaralele de cale ferat i la macaralele plutitoare. Ea se caracterizeaz printr-o manipulare simpl, ntreinere i reparare uoar, siguran mare n exploatare. Dezavantajele acionrii cu maini cu abur snt: durata de punere n funciune relativ mare (4050 min), consum neproductiv de combustibil n perioada ntreruperii lucrului, dimensiuni de gabarit mari, pericol de incendiu n locurile cu material inflamabil, randamentul instalaiei cazanmain sczut. Acionarea cu motoare cu ardere intern este utilizat la macaralele deplasabile pe ci fr ine (automacarale, macarale pe enile, macarale pe tractoare) i la macaralele de cale ferat (macarale montate pe vagon). Avantajele acionrii cu motoare cu ardere intern snt: punerea rapid n funciune, gabarit relativ mic, nlturarea pericolului de incendii, randament mai bun comparativ cu acionarea cu abur. Dintre dezavantajele acionrii cu motoare cu ardere intern se menioneaz: motoarele nu pot porni sub sarcin, ceea ce impune montarea unui ambreiaj cu friciune ntre motor i mecanism, precum i necesitatea unui personal cu calificare superioar pentru deservirea mainii. Pentru acionare se pot folosi motoare cu benzin sau motoare diesel. Acionarea hidraulic este caracteristic mecanismelor de ridicat cu capacitate de ridicare mare, la nlimi reduse (cricuri hidraulice). Ele au o micare linitit, fr ocuri i prezint siguran mare n exploatare. Instalaiile de acionare hidraulic au ns randament sczut, costul instalaiei este ridicat i necesit cheltuieli mari pentru ntreinere i reparaii.

EXAMEN ATESTAT

Acionarea pneumatic se folosete de obicei numai la mainile de ridicat care funcioneaz n ncperi cu materiale explozive. Caracteristica acestui tip de acionare const n posibilitatea obinerii unui numr mare de conectri pe or, mai mare chiar dect la acionarea electric. Dezavantajele instalaiilor de acionare pneumatic snt: construcia complicat a distribuitoarelor de aer deci cost ridicat i distana relativ mic pe care se poate deplasa sarcina. Acionarea electric este cea mai rspndit, deoarece ofer o serie de avantaje fa de mijloacele de acionare prezentate anterior. Instalaiile electrice de acionare prezint deplin siguran n exploatare, snt economice, au comand uoar i comoda (comanda se poate realiza la distan) i permit reglarea vitezei sub sarcin n limite largi. Fiecare mecanism al mainii poate fi acionat cu motor separat. In cazul acionrii electrice se poate folosi att curent continuu ct i curent alternativ.

6. MECANISME l INSTALAII DE RIDICAT

Mecanismele i instalaiile de ridicat utilizate n mod frecvent in ntreprinderile constructoare de maini i n atelierele de ntreinere i reparaie pot fi grupate n: mecanisme de ridicat simple, ascensoare i macarale.

6.1.MECANISME DE RIDICAT SIMPLE

Din categoria acestor mecanisme fac parte: cricurile, vinciurile, electro-palanele, troliile, crucioarele pentru ci suspendate etc. Cricuri i vinciuri. Cricurile i vinciurile snt mecanisme de ridicat cu curs redus, destinate ridicrii sarcinilor mari. Se utilizeaz la lucrri de montaj i reparaii, fiind uor de transportat datorit masei proprii i gabaritelor mici. Uneori snt folosite ca mecanisme de mpingere sau cu destinaie special. Cricurile, dup construcia lor, pot fi: mecanice i hidraulice. Cele mecanice se execut n mai multe variante, folosindu-se ca element de ridicare cremaliera. Cricul cu cremaliera se preteaz la ridicri de sarcini de 5 pn la 200 kN, avnd nlimi de ridicare de circa 300400 mm.

10

EXAMEN ATESTAT

Sarcina se sprijin pe capul rotitor 4 situat la extremitatea superioar a cremalierei 2 care alunec pe ghidajele 3 ,n carcasa I, fiind acionat de roile dinate 7, 8, 9,10 i 11. Cricul este acionat manual prin intermediul manivelei 6. Pentru sigurana funcionrii i suspendrii sarcinii, cricul se prevede cu opritorul cu clichet 12. Raportul de multiplicare a roilor dinate se calculeaz astfel nct efortul la manivel fora s nu depeasc 45 daN.

Fig.6.1.Cric cu cremaliera Corpul cricului se execut din tabl de oel, iar cremaliera, din oel carbon de calitate, fiind solicitat att la compresiune de sarcina de ridicat ct i la ncovoiere de componenta radial a forei de angrenare. Cricurile cu cremaliera au un randament mediu 0,75) i o nlime de ridicare de circa 400 mm. Dac distana ntre sol i sarcin este prea mic i nu ncape cricul, sarcina se ridic introducnd talpa 5 a cremalierei sub sarcin. Pentru evitarea accidentelor care pot avea loc la coborrea sarcinii, prin scparea manivelei, se recomand ca cricurile s fie prevzute cu manivele de siguran .

6.2.VINCIURILE
Vinciurile se utilizeaz la ridicarea sarcinilor mari i au o stabilitate mai mare dect cricurile. Ele pot fi acionate manual, electric, hidraulic sau pneumatic. Din categoria vinciurilor cu acionare manual se disting vinciurile cu urub i vinciurile hidraulice.
11

EXAMEN ATESTAT

Vinciurile cu urub servesc pentru ridicarea mainilor, a utilajelor i a altor sarcini n vederea operaiilor de montaj sau reparaii.

Fgi.6.2.1.Vinci cu surub Sarcinile nominale snt de 50040 000 daN, ns viteza de ridicare ct i randamentul snt mai mici dect la cricurile cu cremaliera. Datorit simplitii lor constructive snt ns mai ieftine dect acestea. uruburile 1 i 4 snt prevzute cu un filet de profil dreptunghiular sau trapezoidal, fiind acionate cu o prghie cu clichet 2 i respectiv 5. Piulia urubului poate fi prelucrat direct n carcas sau poate fi executat sep arat.Pentru siguran n exploatare, filetul se execut cu autofrnare. Tija filetului se calculeaz la solicitri compuse: compresiune datorit sarcinii de ridicat i rsucire (torsiune), fcndu-se i o verificare la flambaj. Datorit faptului c urubul este cu autofrnare, acest tip de vinci nu necesit organ de frnare. Pentru a se putea deplasa i longitudinal, vinciurile se monteaz pe glisiere. Vinciul hidraulic se ntrebuineaz la lucrri de montaj pentru ridicarea sarcinilor foarte mari (cu masa pn la 5 000 kN), precum i ca utilaj tehnologic la operaiile care necesit fore foarte mari (ndreptarea construciilor metalice, presarea roilor etc).

12

EXAMEN ATESTAT

Fig.6.2.2.Vinci hidraulic

Fig.6.2.3.Vinci hidraulic cu dubla actiune

Vinciul hidraulic se compune din cilindrul 1, n care se poate deplasa pistonul de ridicare 2, sub aciunea unui lichid (ulei mineral, ap cu glicerina, alcool etc.) pompat cu o pomp acionat manual sau mecanic. Pompa se compune din pistonul 3, cilindrul 1, supapa de aspiraie 5, supapa de refulare 6, rezervorul 7 i prghia de comand 8. Lichidul din cilindrul de ridicare se ntoarce n rezervor prin robinetul 9. Cnd prghia 8 capt o micare de oscilaie (nainte-napoi), lichidul de lucru este absorbit prin supapa de aspiraie i trecut prin supapa de refulare in cilindrul 1, provocnd ridicarea pistonului cu sarcina de ridicat care reazem . Corpul cilindrului 1 este prevzut la partea superioar cu o garnitur din piele, pentru asigurarea etaneitii. La captul de sus al cursei pistonului 2 se deschide o supap de siguran, astfel nct aceast poziie superioar nu poate fi depit, lichidul refulat n cilindru revenind n rezervor. Pentru coborrea sarcinii se deschide robinetul 9 i lichidul este evacuat din cilindrul 1, in rezervorul 7. In timpul funcionrii, presiunea n cilindri atinge valori pn la 400 daN/cm2, ceea ce necesit asigurarea unei etaneiti deosebite att a cilindrului de ridicare ct i a celui de acionare.Pentru accelerarea operaiei de ridicare i coborre a sarcinilor grele,se folosete vinciul hidraulic cu aciune dubl (perpetuum) . El are o nlime de ridicare mare, limitat doar de posibilitatea de sprijinire la partea inferioar a vinciului. Se ridic nti cilindrul prin introducerea uleiului prin supapa 4, uleiul de sub piston ieind prin supapa 5 se introduc sub cilindru elementele de rezemare 2 dup care se introduce ulei n spaiul de sub pistonul 3 prin supapa 5. Dup deplasarea pistonului, spre partea superioar a cilindrului, sub piston se introduce adaosul 6, i operaia se repet.

13

EXAMEN ATESTAT

Electropalanele snt mecanisme de ridicat independente alctuite dintr-un motor electric, o frn, un reductor cu roi dinate cilindrice, o tob, un palan factorial cu organ flexibil pentru ridicare, un crlig pentru suspendarea sarcinii.

Fig.6.2.4.Electropalan Electropalanele pot fi fixe sau mobile. Electropalanele fixe snt atrnate fie de grinzile sau planeele atelierelor, fie pe capre speciale. Electropalanele fixe se pot monta i pe sol; n acest caz ele nlocuiesc troliile. Electropalanele mobile se fixeaz pe un crucior care se poate deplasa pe o cale suspendat, astfel c electropalanul poate realiza pe lng micarea de ridicare i coborre a sarcinii i deplasarea sarc inii n lungul cii.

6.3.TROLIILE
Troliile snt mecanisme de ridicat care se utilizeaz la deplasarea diverselor sarcini pe antierele de construcii, la lucrri de prospeciuni sau sunt nglobate n construcia diverselor tipuri de ascensoare sau macarale. Se deosebesc trolii cu acionare manual, trolii cu acionare mecanic i trolii cu acionare electric.

Fig.6.3.1.Troliu
14

EXAMEN ATESTAT

Fig.6.3.2. a) Troliile cu acionare manual se construiesc ca trolii de montaj sau ca trolii de perete.

Fig.6.3.3.Troliu cu actionare manuala Troliul cu un tambur se compune din asiul 1, alctuit din dou scuturi solidarizate ntre ele, ntre care se gsesc dou perechi de roi dinate i din tamburul 2, pe care se nfoar cablul de ridicare. Marginile tamburului snt nalte, pentru a permite nfurarea cablului pe mai multe rnduri. Arborele 3, acionat de manivela 4, are posibilitatea s se deplaseze n direcia axei sale, pentru schimbarea angrenajelor i adaptarea vitezei, n funcie de sarcin. In poziia din figur, roata dinat 5, fixat pe arborele 3, angreneaz cu roata dinat 6, a arborelui 7, pe care se gsete i roata dinat 8, care angreneaz cu roata dinat 9, fixat pe arborele 10 al tamburului. In acest caz, rotaia se transmite de la
15

EXAMEN ATESTAT

arborele 3, prin perechea de roi 56, la arborele 7, i de la acesta, prin roile 89, la arborele tamburului.In aceast poziie, troliul se folosete pentru sarcini mari. Prin deplasarea arborelui 3 spre dreapta, roata dinat 5 iese din angrenarea cu roata dinat 6 i prin deplasarea mai departe, roata dinat 11 (fixat pe arborele 3) intr n angrenare cu roata dinat 9 a arborelui tamburului. In acest caz, rotaia se transmite direct de la arborele 3 la arborele tamburului i sarcina (mai mic) se poate ridica cu o vitez mai mare. Troliul este prevzut cu frna cu band 12, pentru oprirea tamburului n poziia dorit i pentru a mpiedica rotirea lui nedorit sub aciunea greutii sarcinii. Scuturile saiului snt prevzute la partea inferioar cu corniere de reazem, pentru fixarea troliului de fundaie. Capetele axelor se reazem n lagre cu buc de font sau de bronz. Prin folosirea unor manivele de siguran i a unor frne centrifuge se obine reglarea automat a coborrii sarcinii. b) Troliile mecanice au o construcie asemntoare cu a troliilor manuale,ns snt acionate de motoare electrice, de maini cu abur sau de motoare cu ardere intern. Troliile mecanice se folosesc independent, ca mecanisme de ridicat ori de tras sarcinile, cu ajutorul cablurilor de oel, sau fac parte dintr-o main de ridicat, ascensor etc, ele snt utilizate la exploatri intensive, cu viteze mari de ridicare. c) Troliul cu acionare electric se compune din motorul electric 1, legat de reductorul 2, prin cuplajul 3, care are i rolul de roat de frn pentru frna 4, al crei scop este de a opri i a reine sarcina n poziia necesar. La arborele de ieire al reductorului este cuplat tamburul 5, pe care se nfoar cablul 6 al palanului 7, de care este suspendat crligul 8 de ridicare a sarcinii. Toate aceste organe snt montate pe batiul 9.

16

EXAMEN ATESTAT

Fig.6.3.4.Troliu Reductorul 2 i palanul 7 au scopul de a amplifica cu plul dat de motor i de a micora n acelai timp viteza de rotaie dat de acesta.In componena troliilor intr i palanele simple sau, n cazul sarcinilor mari, palanele duble.

Fig.6.3.5.Troliu actionat electric

17

EXAMEN ATESTAT

Fig.6.3.6.Troliu actionat electric Crucioarele pentru ci suspendate snt utilaje de transport care se deplaseaz pe ine cu profile dublu T suspendate. Ele snt alctuite din asiul 1 pe care se gsesc mecanismele de deplasare i de ridicare a sarcinii. Mecanismul de deplasare este alctuit din motorul 2, care, prin intermediul unui cuplaj cu frn i al reductoru-lui 3, acioneaz toate cele patru roi 4 ale cruciorului. Datorit acionrii tuturor roilor, utilajul se deplaseaz centrat pe ina de care este suspendat. Mecanismul de ridicare const din motorul 5, care, prin intermediul reductorului 6, transmite micarea tamburului 7. De pe acesta se desfoar cablul palanului 8, de care este suspendat crligul 9.

Fig.6.3.7.Carucior pentru cai suspendate

18

EXAMEN ATESTAT

7. IMPORTANA I SARCINILE REPARRII UTILAJULUI

Desfurarea in mod ritmic a activitii de producie a unei intreprinderi industriale necesit, ca o condiie de baz, o bun organizare a reparrii i intreinerii utilajului. Acest lucru este impus de faptul c in procesul folosirii lor productive, mijloacele fixe i utilajul de producie, ca o component a acestora, sunt supuse uzurii fizice i morale . Ca urmare a uzurii fizice a utilajului de producie are loc un proces de pierdere treptat a valorii de intrebuinare i, in cele din urm, o pierdere a capacitii lui de a satisface o necesitate social, ducand in final, in felul acesta, la pierderea valorii lui. Uzura fizic a utilajului de producie, in condiiile folosirii utilajului in procesul de producie, este insoit de transferarea valorii asupra produselor create i recuperarea ei continu prin desfacerea acestora la diferii beneficiari . In vederea meninerii caracteristicilor funcionale ale utilajului pe durata folosirii lui i a funcionrii in condiii optime i cu posibiliti cat mai apropiate de cele iniiale, in cadrul intreprinderilor se organizeaz un sistem de intreinere i reparare a utilajului de producie . Organizarea pe baze tiinifice a lucrrilor de intreinere i reparare a utilajelor trebuie s in seama de particularitile utilajului i de modul de uzur fizic a diferitelor pri componente ale acestora . Din analiza comportamentului la uzura fizic a pieselor, semifabricatelor, ansamblelor sau mecanismelor care compun utilajul de producie se constat c uzura lor se produce in mod diferit in timp . La un motor, de pild, cel mai rapid se uzeaz lagrele, pistoanele, segmenii, in timp ce la alte piese, cum sunt axul cu came, arborele motor .a., procesul de uzur este mai lent. Aceasta impune repararea pieselor cu o uzur mai mare i folosirea in continuare a mainii, fr a renuna la utilizarea ei Folosirea utilajului de producie in condiii optime necesit, de asemenea, efectuarea in scopuri preventive a unor msuri de intreinere, care s impiedice uzura prematur i operaii de control i revizie care s permit depistarea din timp a eventualelor defeciuni . Ca urmare a particularitilor utilajelor de a se uza in mod neuniform, concretizate in faptul c in timp ce unele piese sunt complet uzate, altele mai pot fi folosite o perioad oarecare de timp, iar celelalte au o durat de folosire indelungat, se impune din punct de vedere economic adoptarea unui sistem adecvat de intreinere i reparare a acestora . Pentru o intreprindere industrial intreinerea i repararea utilajului de producie prezint o importan deosebit . Astfel, executarea acestor activiti in condiii optime asigur funcionarea in mod normal a utilajelor de producie, conformgraficelor de producie, evitandu-se astfel scoaterile din funciune, contribuindu-se prin aceasta la realizarea unei activiti ritmice . O bun intreinere i reparare a utilajului de producie asigur meninerea funcionrii acestuia potrivit performanelor tehnico-economice prevzute in cartea
19

EXAMEN ATESTAT

tehnic, influenand direct randamentul i precizia de funcionare i realizarea produciei in cantitile i calitatea prevzute . Organizarea intreinerii i reparrii utilajelor la un nivel superior contribuie, de asemenea, in mod direct la reducerea costurilor de producie, prin realizarea acestor activiti la un nivel redus de cheltuieli . Organizarea executrii lucrrilor de intreinere i reparaii la nivelul unei uniti industriale trebuie s permit realizarea urmtoarelor sarcini de baz : a) asigurarea meninerii utilajului n perfect stare de funcionare ; b) evitarea uzurii excesive a utilajului i a scoaterii nainte de termen sau accidental a acestuia din funciune ; c) cretere timpului de funcionare a utilajului, att prin mrirea timpului de funcionare ntre dou reparaii, ct i prin reducerea timpilor necesari executrii reparaiilor , d) ridicarea productivitii muncii muncitorilor care execut reparaii, asigurarea executrii reparaiilor cu cheltuieli minime i de o calitate ridicat ; e) modernizarea mainilor i utilajelor nvechite .

8.INTRETINEREA MASINILOR DE RIDICAT SI TRANSPORTAT

Sigurana in exploatare a mainilor, utilajelor i instalaiilor de ridicat i transportat este condiionat i de efectuarea la timp a lucrrilor de ntreinere i revizii. De modul cum snt luate msurile tehnico-organizatorice privind asigurarea personalului calificat i a materialelor necesare pentru efectuarea lucrrilor de ntreinere i revizii, depinde funcionarea fr ntreruperi a acestor maini, utilaje i instalaii. Pentru obinerea unor rezultate corespunztoare in exploatare, se recomand formarea de echipe complexe de mecanici i electricieni ndrumai i supravegheai de un cadru tehnic (tehnician, maistru) care s poal interveni n orice moment cnd prezena lor este necesar. Acest personal trebuie s fie bine pregtit profesional, instruit asupra atribuiilor lor i s cunoasc instalaiile. O exploatare raional a mainilor, utilajelor i instalaiilor de ridicat i transpo rtat necesit ungerea repetat a clementelor i mecanismelor care servesc la transmiterea i transformarea micrii. La o funcionare n mediu cu mult praf, uleiul trebuie schimbat mai des sau, dac e posibil, s se foloseasc cuzinei speciali care funcioneaz fr ungere. In situaiile cnd srmele din componenta traverselor ncep s se rup, cablurile vor fi schimbate. In cazul lanurilor articulate, uzarea articulaiilor conduce la alung i20

EXAMEN ATESTAT

rea fazelor, fapt ce modific pasul lanului, rczultnd o funcionare cu ocuri a mecanismului. De asemenea, dup un anumit timp, materialul obosete i din aceast cauz este necesar ncercarea lanurilor care se afl n exploatare. Uzarea benzilor se datorele diferenei de vitez ce apare ntre aceasta i materialul ce se ncarc, dispozitivelor cu scut de descrcare, frecrii prilor laterale de batiul mainii etc. La roile pentru cablu se uzeaz canalele n care se aeaz cablurile, datorit alunecrii dintre cabluri i roi. In cazul cuzineilor, manoanelor i lagrelor, uzarea se datorete ungerii insuficiente, utilizrii unui ulei necorespunztor, ptrunderii impuritilor intre suprafeele de frecare sau a montajului necorespunztor. Canalele cuzineilor trebuie s fie tiate corect, iar alimentarea lor cu ulei s se fac n afara zonei cu presiune maxim. Pentru a se evita uzarea prematur a transmisiilor cu roi dinate i cu urub melc, trebuie s se asigure ungerea dinilor, s nu intre impuriti ntre suprafeele de lucru i s se evite ocurile puternice. La frne se uzeaz cptueala saboilor sau a benzilor, tamburele de frn, conurile discurilor de frn etc. Uzarea mrit i neuniform a suprafeelor de frecare este eliminat printr-o reglare corect a frnei i prin curirea acestor suprafee. In timpul lucrrilor de ntreinere vor fi respectate ntocmai msurile de protecie a muncii specifice instalaiilor de ridicat prevzute n normativele in vigoare. Cu ocazia efecturii lucrrilor de ntreinere, se va urmri n primul rnd executarea acelor operaii care s asigure n continuare funcionarea mecanismului de ridicat, macaralei etc. Verificarea echipamentului mecanic i electric al macaralelor, a dispozitivelor de siguran i protecie, a cii de rulare, a ungerii pieselor supuse frecrii, a cablurilor sau lanurilor de traciune, respectiv a strii tehnice, trebuie s stea n atenia componenilor echipei care fac lucrrile de ntreinere. De efectuarea unor lucrri de bun calitate este rspunztor eful de echip. Acestuia i revine responsabilitatea verificrii n final a tuturor lucrrilor i dac s-au luat toate msurile de protecie pentru punerea n funciune a instalaiei. Astfel se va urmri dac motoarele, reductoarele i celelalte elemente componente snt bine ce ntrate i fixate, dac toate legturile electrice snt fcute corect, dac aprtorile de
21

EXAMEN ATESTAT

protecie ale elementelor n micare snt puse la locul lor i snt prinse corespunztor. Pentru certificarea muncii depuse, a operaiilor executate ct i confirmarea terminrii lucrrilor de ntreinere, efului de echip i revine obligaia s consemneze acestea, sub semntur, n registrul de supraveghere.

9.NORME DE SECURITATEA MUNCII LA INTRETINEREA SI REPARAREA MASINILOR DE RIDICAT SI TRANSPORTAT

Pentru asigurarea securitii muncii la mainile, utilajele i instalaiile de ridicat i transportat este necesar s fie luate urmtoarele msuri: indicarea capacitii de transport; construirea unor ngrdiri de protecie peste curelele de transmisie, peste lanuri, asupra transmisiilor cu roi dinate i cu urub-melc etc; folosirea dispozitivelor de protecie cu semnalizare sonor, luminoas sau mecanic n construcia mainii i asigurarea funcionrii lor permanente prin e xaminarea sistematic, repararea sau nlocuirea lor; asigurarea cerinelor impuse locului de lucru din punct de vedere al vizibilitii, al comenzii rapide a mainii, al circulaiei uoare; cile de acces pentru perso nalul de deservire vor fi protejate contra accidentelor cu plase sau balustrade; cunoaterea riguroas a normelor de exploatare pentru fiecare main, utilaj sau instalaie; verificarea izolrii cablurilor electrice i echipamentului electric n vederea evitrii accidentelor datorit aciunii curentului electric; interzicerea manipulrii materialelor inflamabile n apropierea ntreruptoarelor electrice, ntruct senteilc ce apar la aceste ntreruptoare pot provoca incendii; utilajele i instalaiile de ridicat i transportat s fie echipate cu estinctoare; efectuarea instructajului de protecia muncii la ntreg personalul care lucreaz cu mainile, utilajele i instalaiile de ridicat i transportat i s se urmreasc pe teren modul de nsuire i de aplicare a instruciunilor de tehnica securitii muncii.
22

EXAMEN ATESTAT

10.BIBLIOGRAFIE
1.Clasificarea macaralelor http://www.scribd.com 2.Masini, utilaje si instalatii din industria constructiilor de masini N.Huzum, G Rantz Editura Didactica si Pedagogica 1979 3.Dispozitive si instalatii de ridicat si transportat http://tvet.ro 4.Imagini http://www.google.com

23

EXAMEN ATESTAT

11.ANEXE

Fig.11.1.Cricuri

Fig.11.2.Vinci

Fig.11.3.Troliu

24