UNIVERSITATEA DUNAREA DE JOS

FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA AFACERII

PROIECT: COMERT INTERNATIONAL

PROF. INDRUMATOR:

LECT.DR. MUNTEAN

CUPRINS CAP.I COMERTUL EXTERIOR 1.1 DEFINIREA COMERTULUI EXTERIOR 1.2 FLUXURILE COMERCIALE CAP II POLITICA COMERCIALA 2.1 CE ESTE POLITICA COMERCIALA 2.2 INSTRUMENTE DE POLITICA COMERCIALA 2.2.1 INSTRUMENTE DE POLITICA VAMALA 2.2.2 INSTRUMENTE DE POLITICA NETARIFARA 2.3 POLITICA PROMOTIONALA SI DE STIMULARE A EXPORTURILOR 2.4 REGIMURI VAMALE CAP III COMERTUL EXTERIOR AL REGATULUI UNIT 3.1 COMERTUL INTERNATIONAL SI INVESTITIILE 3.2 PRINCIPALII PARTENERI LA EXPORT SI IMPORT 3.3 PRODUSE INTERZISE LA EXPORT SI IMPORT 3.4 TOTALUL SCHIMBURILOR ROMANO-BRITANICE CAP IV POLITICA COMERCIALA A REGATULUI UNIT 4.1 CE URMARESTE POLITICA COMERCIALA A REGATULUI UNIT 4.2 PRIORITATI ALE GUVERNULUI BRITANIC 4.3 DISPOZITII VAMALE DIVERSE BIBLIOGRAFIE Pag..3 Pag..3 Pag..4 Pag..5 Pag..5 Pag..6 Pag..6 Pag..8 Pag..10 Pag..13 Pag..15 Pag..15 Pag.....18 Pag.....21 Pag.....22 Pag.....24 Pag.....24 Pag.....25 Pag.....26 Pag.....28

CAPITOLUL I COMERTUL EXTERIOR

1.1 Definirea comertului exterior Comertul exterior este definit ca activitatea economica care cuprinde totalitatea operatiunilor economice care au loc in raport cu strainatatea privind vanzarea, cumpararea sau schimbul de marfuri, prestari servicii sau proiectarea sau executarea de lucrari sau orice alta forma de act sau fapta de comert care se realizeaza in raport cu strainatatea. In functie de sensul schimburilor comerciale cu strainatatea, comertul exterior imbraca doua forme: Exportul de marfuri cuprinde toate operatiunile cu caracter economic prin care o parte a produselor produse sau prelucrate intr-o tara sunt vandute pe piata straina pentru consumatorii pietei respective. Importul de marfuri cuprinde toate operatiunile economice care au ca scop procurarea de produse de pe piata straina, cu scopul de a fi comercializate pe piata interna, avand ca scop final satisfacerea nevoilor consumatorilor de pe piata interna. In epoca noastra, nici o tara, indiferent de marimea sau bogatiile sale, nu-si poate asigura toate produsele de care are nevoie numai din productia proprie. Ca urmare, fiecare tara este nevoita sa desfasoare o activitate de comert exterior. Activitatea de comert exterior cuprinde: in raporturile cu strainatatea privind vanzarea-cumpararea sau schimburile de marfuri, prestarile de servicii, transporturile si expeditiile internationale, proiectarea si executarea de lucrari, asistenta sau colaborare tehnica, vanzarea sau cumpararea de licente pentru folosirea brevetelor de inventii sau a procedeelor tehnologice, consignatia sau depozitul, reprezentarea si comisionul, operatiunule financiare, asigurarile si turismul si, in general, orice acte sau fapte de comert. Dupa cum observam, activitatii de comert exterior i se atribuie un continut foarte larg: alaturi de formele taditionale de comert exterior se include si cooperarea economica si tehnico-stiitifica. Formele traditionale de comert exterior sunt: a) importul de marfuri, care reprezinta totalitatea operatiunilor cu caracter comercial prin care se cumpara marfuri din alte tari si se aduc in tara pentruconsumul productiv si neproductiv; intr-un sens mai larg, in cadrul importului se include si asa-numitul import invizibil, adica serviciile procurate de o anumita tara din alte tari in domeniile transporturilor, asigurarilor, creditului, turismului, licentelor etc. ; b) exportul de marfuri, care reprezinta totalitatea operatiunilor cu caracter comercial prin care o parte din marfurile produse sau prelucrate intr-o tara se vand in alte tari; intr-un sens mai larg, si exportul cuprinde asa-numitul export invizibil. Principalele caracteristici ale comerului internaional Comerul internaional este primul flux al circuitului mondial i el cuprinde micarea bunurilor i serviciilor dintr-o ar n alta, prin trecerea frontierelor vamale ale rii 3

respective. Comerul internaional are dou componente: export i import. Exportul exprim ieirea de pe teritoriul vamal al unei ri a mrfurilor i serviciilor. Exportul implic ncasri valutare pentru ara exportatoare. Importul se refer la intrarea pe teritoriul vamal al unei ri a bunurilor i serviciilor din alte ri i el implic un efort valutar din partea rii importatoare. 1.2 Fluxurile comerciale Dinamismul deosebit al fluxurilor comerciale este determinat i de creterea interdependenelor sporite din economia mondial, de faptul c schimburile comerciale reprezint prima form i cea mai facil pentru rile mai puin avansate de angrenare n circuitul economic mondial. n ultimul deceniu, avntul deosebit dat de cuceririle informaionale, de scderea costului transporturilor, de accesul mai rapid i mai ieftin la informaii, coroborat cu diminuarea tarifelor la nivel internaional au constituit tot attea motivaii ce au contribuit la impulsionarea comerului internaional. 2. Diversificarea continu a fluxurilor comerciale internaionale. Sub imperiul progresului tehnologic, al inovaiei, nomenclatorul de produse s-a mbogit continuu, iar gradul de complexitate al produselor a crescut foarte mult. De asemenea, diversitatea comerului poate fi exprimat i de faptul c produsele au devenit astzi tot mai internaionale, la realizarea lor participnd firme din diverse ri. Produsele prelucrate au nceput s domine comerul exterior nu numai al rilor dezvoltate, dar i al rilor n dezvoltare, pe ansamblul acestora. Structura pe mrfuri a comerului internaional reflect aceast diversificare, prin ponderea foarte mare a produselor manufacturate (prelucrate) n totalul schimburilor. Peste 70% din comerul mondial este reprezentat de produsele prelucrate, urmate de combustibili i produse minerale, produse agricole i textile. De asemenea, din gama produselor prelucrate, domin maini i echipamente de transport, produsele chimice i farmaceutice i echipamentele electronice i de birou. Comparativ cu anul 2000, aa cum se prezint i n tabelul de mai jos, nu se remarc schimbri semnificative, ci o uoar cretere a ponderii combustibililor i a produselor minerale, lucru explicat n principal prin evoluia spectaculoas a preurilor petrolului. n ceea ce privete repartiia geografic a comerului cu produse manufacturate, pot fi desprinse cteva caracteristici: rile dezvoltate apar n postura celor mai mari exportatori i importatori de produse manufacturate, fapt explicabil prin structura extreme de divers a acestor economii, structur ce se reflect n exporturile i importurile acestor ri, conectarea lor la economia global extrem de puternic i dominaia lor n domeniile tehnicii i tehnologiei. rile n dezvoltare sunt mai degrab importatori de produse prelucrate dect exportatori, cea mai clar diferen dintre exporturile i importurile de produse manufacturate fiind n cazul Orientului Mijlociu i al Africii. Dac n ceea ce privete Orientul Mijlociu, explicaia rezid n abundena petrolului i a faptului c aceste ri si-au construit economiile (i averea) pe exportul de petrol, n cazul Africii motivaia este dat de srcia acestor ri, de faptul c structura economiilor rilor africane nu poate asigura un export dominat de produse prelucrate. Este de remarcat faptul c n cazul Asiei, ponderea produselor prelucrate este mai mare la export dect la import, iar aceast diferen poate fi explicat prin faptul c n Asia au fost delocalizate foarte multe industrii, de la cea textil, la produse electronice i

electrocasnice sau jucrii. Practic, cu greu mai pot fi gasite azi produse de larg consum care s nu poarte inscripionarea made in Chinasau alte ri din zon (Coreea de sud, Thailanda, etc.)

CAPITOLUL II POLITICA COMERCIALA

2.1 Ce este politica comercial? n contextul globalizrii economiei mondiale, relaiile economice internaionale sau diversificat i au cptat noi dimensiuni. Ca urmare, i politica statelor naionale n acest domeniu a dobndit noi valene. Sintetic, ea poate fi caracterizat prin dou tendine majore i n mare msur, contradictorii: pe de o parte, ncepnd chiar din primele decenii postbelice, constatm o intensificare a efortului colectiv al statelor naionale n direcia eliminrii restriciilor i barierelor din calea comerului internaional, eforturi ce s-au soldat cu succese notabile. Pe de alt parte, n cvasi-totalitatea lor, statele i gruprile de state au manifestat o intens preocupare i au ntreprins numeroase aciuni individuale prin care au urmrit exact contrariul, adic ntrirea restriciilor n vederea protejrii propriilor economii de concurena strin. Vom analiza n capitolul de fa (i n urmtoarele dou) principalele prghii, mijloace i instrumente prin care guvernele pun n aplicare aceste aciuni. Politica comercial, ca parte component a politicii guvernamentale reglementeaz unul din cele mai importante domenii de care depinde bunstarea unei naiuni: relaiile economice cu strintatea. Comerul cu strintatea a constituit, nc din cele mai vechi timpuri, obiect de preocupare i intervenie din partea guvernelor de pretutindeni. Explicaia acestui fapt pornete de la o realitate incontestabil: relaiile economice externe sunt un puternic factor de cretere economic i acumulare de avuie. Nici un stat din lume, indiferent de posibilitile i resursele de care dispune, nu-i poate permite s ignore acest lucru. n cursul istoriei, statele naionale s-au implicat n fel i chip n reglementarea relaiilor comerciale cu alte naiuni. Imixtiunea guvernelor n comerul extern al rilor lumii s-a exercitat adesea n mod unilateral, nu n sensul stimulrii relaiilor de schimb ci al frnrii lor, prin varii mijloace, numite generic bariere publice n calea comerului. Acestea pot fi de naturtarifar, dac utilizeaz ca principal instrument taxele vamale, sau netarifar, n cazul cnd sunt utilizate alte instrumente dect taxele vamale. De-a lungul timpului, statele lumii au promovat trei tipuri principale de politici comerciale: de liber schimb, protecioniste i autarhice. Politicile comerciale de liber schimb s-au aplicat pe scar larg n deceniile 6 i 7 ale secolului al XIX-lea, fiind susinute teoretic de ctre coala clasic englez. n viziunea reprezentanilor acestei coli, dac comerul internaional se desfoar liber, fr restricii, el realizeaz o alocare eficient a resurselor la nivel mondial, contribuind la creterea bunstrii tuturor naiunilor participante.

Prin contrast, politicile protecioniste au drept principal obiectiv restricionarea accesului produselor strine pe pieele naionale. Ele s-au aplicat pe scar larg n rile europene i n Statele Unite n a doua jumtate a secolului al XIX-lea. n acea perioad, o serie de gnditori i oameni de stat au combtut politica liberului schimb, artnd c ea era n avantajul unor ri precum Anglia i Frana, unde revoluia industrial ncepuse mai devreme; n schimb susineau ei naiunile care au pit mai trziu pe drumul industrializrii (Germania, SUA etc.) i pot vedea industriile ruinate ntruct acestea nu pot concura cu produsele de export engleze. Protecionismul cunoate astzi o recrudescen ngrijortoare, ns nu n forma sa clasic (a taxelor vamale) ci n forme mai voalate. Politicile comerciale autarhice conin msuri ndreptate spre interior, spre izolarea economic a statului respectiv. n realitate, nu exist autarhie absolut pentru c nici un stat din lume nu se poate izola complet de comunitatea internaional; exist numai tendine autarhice, ce se manifest n dublu plan: (1) la nivelul politicii economice, prin dorina de a dezvolta cu orice pre anumite ramuri sau sub-ramuri; (2) la nivelul politicii comerciale, printr-un protecionism agresiv. 2.2 Instrumente de politica comerciala 2.2.1 Instrumente de politica tarifara (vamala) Politica vamala a unui stat consta in reglementarile adoptate de acesta, referitoare la intrarile sau iesirile marfurilor in/din tara, fapt care implica: contolul marfurilor si a mijloacelor de transport la trecerea frontierei de stat, indeplinirea formalitatilor vamale si plata taxelor vamale (impunerea vamala). Principalul instrument al punerii in practica a politicii vamale este tariful vamal, care cuprinde taxele vamale percepute asupra marfurilor importate (sau exportate), precum si legile, codu 131h75b rile si regulamentele vamale. Tarifele vamale difera in functie de state. Impunerea vamala indeplineste trei functiuni: de natura fiscala - taxele vamale sunt o sursa de venit pentru bugetul statului, de natura protectionista - taxele vamale protejeaza economia nationala de concurenta straina, de negociere - statele pot negocia intr-un cadru bilateral sau multilateral concesii vamale reciproce sau nereciproce. Taxele vamale sunt impozite indirecte percepute de state asupra marfurilor ce trec granita vamala a acestora. Asadar, taxele vamale sunt instrumente de politica comerciala de natura fiscala, ce constituie o sursa de venit pentru bugetul statului, avand o influenta directa asupra pretului marfurilor ce fac obiectul importului sau exportului respectiv. Taxele vamale se clasifica dupa urmatoarele criterii: a) dupa scopul impunerii (respectiv nivelul impunerii) b) dupa obiectul impunerii (sau felul operatiunii de comert exterior) c) dupa modul de percepere d) dupa modul de stabilire a) Dupa scopul impunerii, taxele vamale se clasifica in:

taxe vamale cu caracter fiscal, care au in general un nivel mai redus, scopul acestora fiind obtinerea de venituri pentru buget, taxe vamale cu caracter protectionist, care au un nivel mai ridicat, intrucat ofera protectie pietei interne in fata concurentei straine a marfurilor importate. b) Dupa obiectul impunerii, taxele vamale sunt: - taxe vamale de import, se percep asupra marfurilor importate, atunci cand acestea trec granita vamala a tarii importatoare. Ele protejeaza produsele nationale fata de marfurile straine, contribuind la cresterea preturilor acestora, diminuandu-le competitivitatea. Taxele vamale de import au cea mai mare raspandire pe plan international, se aplica pe perioade lungi de timp si au un nivel mai ridica decat cele de export sau de tranzit. taxele vamale de export se percep de stat asupra marfurilor exportate si urmaresc doua obiective: a) cresterea pretului produselor respective pe piata internationala, sau b) limitarea unor exporturi (de regula a unor produse neprelucrate - materii prime sau produse agricole), urmarind dezvoltarea anumitor ramuri industriale nationale pentru care exista baza de materii prime. taxele vamale de tranzit, se percep de catre stat asupra marfurilor straine care traverseaza teritoriul vamal al statului respectiv. Acestea nu au o raspandire foarte larga, iar atunci cand se percep au un nivel scazut. c) Dupa modul de percepere, taxele vamale sunt de trei catgorii: taxe vamale ad-valorem taxe vamale specifice taxe vamale mixte Taxele vamale ad-valorem se percep de catre stat asupra valorii vamale a marfurilor importate (sau exportate) sub forma unor cote procentuale care se raporteaza la valoarea vamala a marfurilor respective. Taxele vamale specifice sunt percepute de stat pe unitatea de masura fizica a marfurilor importate sau exportate si se stabilesc sub forma unei sume absolute exprimate in moneda tarii respective. Practicarea acestui procedeu este mai greoi decat aplicarea taxelor ad-valorem, deoarece implica existenta unui tarif vamal foarte detaliat, in permanenta revizuibil si supus completarilor. Taxele vamale mixte se percep atunci cand taxele ad-valorem nu sunt destul de protectioniste, astfel ca pe langa acestea se mai percepe o taxa vamala specifica (cand preturile inregistreaza importante scaderi). d) Dupa modul de stabilire sau dupa modul de fixare de catre stat, taxele vamale se impart in patru categorii: autonome (sau generale) conventionale (sau contractuale) preferentiale (sau de favoare)

de retorsiune (sau de raspuns), acestea cunoscand doua forme, respectiv: taxe antidumping si taxe compensatorii. Taxele vamale autonome sunt stabilite de catre stat in mod independent, percepanduse, de regula, asupra marfurilor importate din tarile cu care statul respectiv nu are incheiate acorduri comerciale si nu aplica clauza natiunii celei mai favorizate. Taxele vamale conventionale se stabilesc de catre stat prin intelegeri cu alte state, conform clauzelor din acordurile bilaterale sau multilaterale incheiate. De regula se aplica intre statele care isi acorda reciproc clauza natiunii celei mai favorizate. Ca atare, acestea sunt mult mai reduse decat taxele autonome si, in general, au facut obiectul negocierilor tarifare in cadrul GATT (Acordul General pentru Tarife si Comert) si, respectiv OMC (Organizatia Mondiala a Comertului). Clauza natiunii celei mai favorizate reprezinta acea prevedere inscrisa in acordurile comerciale si de plati prin care partile semnatare se obliga sa-si acorde reciproc toate avantajele pe care le-au acordat sau le vor acorda tarilor terte in domeniul relatiilor economice, in general, si comerciale, in special. Taxele vamale preferentiale sunt foarte reduse (uneori sunt nule) si se aplica anumitor marfuri importate din anumite tari, fara a putea fi extinse. Acestea exprima un regim de favoare, fiind o derogare de la clauza natiunii celei mai favorizate. Taxele vamale de retorsiune (de raspuns) se aplica de catre stat ca raspuns la politica comerciala neloiala a altor state (politica de dumping sau politica de suventionare a exporturilor). Ca urmare, aceste taxe pot fi: taxe anti-dumping sau taxe compensatorii, si se percep ca taxe vamale suplimentare, peste cele in vigoare. Ele au un nivel prestabilit pe care nu-l pot depasi, respectiv taxele anti-dumping nu pot depasi marja de dumping (diferenta dintre pretul international si pretul de dumping - mai redus -), iar taxele compensatorii nu pot depasi nivelul subventiei de export (sau primei de export). Tariful vamal este un catalog ce cuprinde nomenclatorul produselor supuse impunerii vamale, precum si taxele vamale percepute asupra fiecarui produs sau grupe de produse. Tariful vamal cuprinde si produsele scutite de impunere vamala la importul lor pe teritoriul vamal al tarii respective. Teritoriul vamal este spatiul geografic in interiorul caruia se aplica un anumit regim vamal si o anumita legislatie vamala. Tariful vamal cuprinde o clasificare a marfurilor, avand la baza originea acestora (animala, vegetala, minerala) si gradul lor de prelucrare (materii prime, semifabricate, produse finite), sau o combinatie a acestor doua criterii. Tarifele vamale sunt instrumente de politica comerciala admise de GATT (cu conditia de a nu fi prohibitive), cu ajutorul carora se protejeaza piata interna de concurenta straina si pe baza carora se pot negocia concesii tarifare sau se pot institui masuri discriminatorii inrelatiile cu anumite state. 2.2.2 Instrumente de politica comerciala netarifara

Barierele netarifare reprezinta un complexde masuri de politica comerciala care impiedica, limiteaza sau deformeaza fluxul international de bunuri si servicii in scopul protejarii pietei interne de concurenta straina si/sau echilibrarea balantei de plati. GATT a clasificat aceste bariere in cinci mari grupe: a) bariere care implica o limitare cantitativa directa a importurilor (restrictii cantitative la import) b) bariere care implica limitarea indirecta a importurilor prin mecanismul preturilor c) bariere care decurg din formalitatile vamale si adminstrative la import d) bariere care decurg din participarea statului la activitatile comerciale e) bariere care decurg din standardele aplicate produselor importate si celor indigene (obstacole tehnice) 2.3 Instrumente de politica comerciala netarifara a) Bariere netarifare care implica limitarea cantitativa directa a importurilor. Interdictiile la import interzic total sau partial, pe o perioada limitata sau nelimitata, importul anumitor produse. In acest caz sunt avantajati producatorii interni, fiind scutiti de concurenta straina. Contingentele de import reprezinta plafoane maxime cantitative sau valorice admise la importul anumitor produse sau grupe de produse, pe o perioada limitata de timp ( de regula un an). Acestea pot fi globale, fara a se specifica tara de provenienta, sau bilaterale, aplicabile pentru o anumita tara. Licentele de import sunt autorizatii acordate de stat firmelor importatoare pentru un anumit produs sau grupa de produse, valabile pe o anumita perioada de timp. Acestea pot fi automate, cand cererea de import este acceptata automat si vizeaza produse liberalizate la import, sau neautomate (de administrare a restrictiilor cantitative), cand se acorda selectiv, in functie de produs sau tara de origine, vizand produse neliberalizate la import. Limitarile voluntare la export (sau autolimitarile la export) reprezinta limitari la export acceptate de tarile exportatoare. In caz contrar, ar exista posibilitatea ca tarile importatoare sa aplice contingente la import mai restrictive si mai dezavantajoase, pe o perioada mai lunga de timp. Acordurile privind comercializarea ordonata a produselor reprezinta restrictii cantitative stabilite pe baza de negocieri oficiale bilaterale sau multilaterale, si care implica, pe langa restrictiile voluntare la export, si alte prevederi privind preturile, clauze de salvgardare, etc. In acst caz, participarea guvernelor este deschisa si oficiala. b) Bariere netarifare care implica limitarea indirecta a importurilor prin mecanismul preturilor: Prelevarile variabile la import (taxele de prelevare), se practica in cadrul politicii agricole comunitare a UE, vizand importurile de produse agricole din terte tari. Acestea sunt un fel de taxe vamale suplimentare, care se calculeaza ca diferenta intre pretul de import si pretul comunitar al produselor respective, pret care, de regula, este mai ridicat decat pretul international. In masura in care preturile internationale scad fata de preturile comunitare, taxele de prelevare cresc, si invers, prin aceasta ele avand un rol protectionist mai eficient decat taxele vamale obisnuite. Preturile minime si maxime la import . Preturile minime la import se folosesc in cazul in care produsele indigene au costuri de productie mai ridicate decat cele ale

concurentei, sau daca preturile pe piata internationala scad, produsele externe devenind mai competitive. In acest caz tarile importatoare stabilesc preturi minime de import, care sunt foarte apropiate de nivelul preturilor interne cu ridicata la produsele indigene, urcand astfel preturile de import ale produselor respective. Se urmareste protejarea ramurii industriale sau agricole vizate. Preturile maxime la import se folosesc in cazul in care unele tari incearca o ridicare artificiala a preturilor anumitor produse pe care le exporta.. Ca raspuns, tarile importatoare stabilesc preturi maxime de import, limitand nivelul acestora, astfel incat sa nu depaseasca preturile produselor indigene similare. Impozitele indirecte si alte taxe cu caracter fiscal (ajustarile fiscale la frontiera) denumite si bariere paratarifare. Acestea pot imbraca mai multe forme, printre care: taxa asupra valorii adaugate (TVA este un impozit general de consum care se percepe la fiecare stadiu al circulatiei marfurilor, aplicandu-se de fiecare data numai la valoarea nou adaugata a fiecarui stadiu), taxa in cascada (se percepe pentru fiecare stadiu al circulatiei marfurilor, dar se aplica la intreaga valoare a marfii, avand un caracter cumulativ), taxa de acciza (impozit perceput la produsele ce constituie proprietatea statului - bauturi, tutun, petrol, etc.), taxe oculte (percepute asupra bunurilor de consum productiv echipamnete, mijloace de transport, etc), taxe portuare (percepute asupra documentelor de transport), taxe sanitare, taxe consulare, etc. Taxele de retorsiune (taxele anti-dumping si taxele de retorsiune) se aplica ca masuri de raspuns fata de o politica comerciala neloiala (de dumping sau de subventionare a exporturilor). Depunerile prealabile in valuta la import, prevad obligatia importatorilor de a depune in contul organelor vamale o anumita cota in valuta din valoarea probabila a viitorului import.Sumele depuse nu sunt purtatoare de dobanda, astfel ca importatorul va cauta sa compenseze acest lucru, fie prin ridicarea preturlui la produsul importat, fie prin negocierea unui pret mai scazut cu exportatorul. Aceasta masura descurajeaza de regula importurile. c) Bariere netarifare care decurg din formalitatile vamale si administrative privind importurile. Acestea cuprind: evaluarea marfurilor in vama (evaluarea vamala), caz in care organele vamale utilizeaza drept baza de impunere, cel mai ridicat pret din cele practicate la produsul importat (conform GATT exista cinci metodologii de evaluare vamala) utilizarea documentelor numeroase si complicate, precum si a formalitatilor greoaie la import, care impiedica schimburile comerciale internationale. d) Bariere netarifare care implica participarea statului la activitatile comerciale. In cazul acestora se disting: achizitiile guvernamentale, respectiv bunuri si servicii cumparate de stat, ce devin bariere netarifare daca dau prioritate firmelor nationale comparativ cu cele straine, comertul de stat, prin care unitatile economice de stat beneficiaza de avantaje privind impunerea fiscala sau de alta natura in raport cu firmele particulare, monopolul statului asupra importurilor unor produse de prima importanta economica(cereale, titei, medicamente, etc.), fapt ce permite limitarea importurilor respective.

10

e) Barierele netarifare care decurg din standardele aplicate produselor importate si celor indigene (obstacole tehnice). Din aceasta grupa fac parte: normele sanitare si fitosanitare, care prevad conditii obligatorii si extrem de severe pentru marfurile importate, normele de securitate, ce cuprind conditii de calitate, prescriptii tehnice, de igiena, de securitate, normele de ambalare, marcare,etichetare, care ocazioneaza cheltuieli suplimentare si adesea intarzieri in derularea contractelor 2.3 Politica comerciala promotionala si de stimulare a exporturilor Politica comerciala promotionala si de stimulare a exporturilor rezida in totalitatea instrumentelor si masurilor adoptate atat de stat, cat si de firmele producatoare si de export, in scopul impulsionarii exportului global al unei tari. Menirea acestor reglementari este de a influenta potentialii importatori, de a creste competitivitatea marfurilor exportate si de a cointeresa firmele exportatoare. Acestea sunt , de regula, masuri ce se iau la nivel macroeconomic, si care imbraca o serie de forme concrete, cum ar fi: negocierea si incheierea de tratate de comert si navigatie, acorduri comerciale si de plati, acorduri de cooperare economica internationala si alte conventii economice, participarea la targuri si expozitii internationale in strainatate sau organizarea acestora in tara, stabilirea de reprezentante comerciale in tarile partenere si organizarea de agentii comerciale in strainatate, prestarea unor servicii de informare si orientare a clientilor externi, acordarea de consultanta si asistenta tehnica de specialitate promovarea unor diverse forme de publicitate externa pentru produsele de export. Masurile de stimulare a exporturilor la nivel macroeconomic sunt clasificate in: a) masuri de natura bugetara, b) masuri de natura fiscala c) masuri de natura financiar-bancara d) masuri de natura valutara a) Masurile de natura bugetara au drept scop sporirea competitivitatii marfurilor exportate si cresterea cointeresarii producatorilor si exportatorilor. Acestea imbraca trei forme: Subventiile directe de export reprezinta sume de bani acordate agentilor economici pentru rentabilizarea activitatii de export, atunci cand preturile pe piata mondiala se situeaza la nivelul costurilor de productie . Primele de export sunt acordate de catre stat exportatorilor care realizeaza volume ridicate la export sau exporta produse de mare importanta economica, Alte instrumente bugetare - subventiile indirecte de export vizeaza stimularea intreprinderilor mici si mijlocii in activitatea de export. Se acorda astfel facilitati in domeniul: informational, asistenta tehnica de specialitate, efectuarea de studii si cercetari de piata de catre institutii de specialitate, organizarea de campanii de promovare de catre stat, etc.

11

b) Masuri de natura fiscala. Acestea urmaresc cresterea competitivitatii exporturilor pe seama reducerii sau eliminarii anumitor taxe sau impozite, avand drept scop cointeresarea exportatorilor prin cresterea castigului net realizat la export. Aceste masuri cuprind doua mari categorii de reglementari: Facilitati fiscale acordate pentru marfurile exportate, care imbraca forma scutirii, reducerii sau restituirii impozitelor pe circulatia marfurilor. Acestea se acorda selectiv, in functie de importanta exportului pentru economie, si sunt de regula, direct proportionale cu gradul de prelucrare al marfurilor exportate. In aceasta categorie este inclus si importul cu scutirea conditionata a taxelor vamale, caz in care produsele importate urmeaza a fi incorporate in marfuri destinate exportului. Aceasta forma de stimulare se numeste drawback. Facilitati fiscale acordate exportatorilor, care imbraca forma scutirii sau reducerii impozitului pe venitul provenit din exporturi. Acestea sporesc cointeresarea producatorilor si exportatorilor, fiind un fel de prime indirecte de export. c) Masuri de natura financiar - bancara. Aceste masuri au luat o amploare deosebita in ultimul deceniu, datorita cresterii concurentei pe plan mondial. Principalele parghii utilizate in acest domeniu sunt: Creditul de export, are un rol important in stimularea exporturilor cu valoare ridicata, si imbraca trei forme: creditul cumparator, care este acordat direct importatorului de catre o institutie specializata de creditare (banca sau consortiu bancar), creditul furnizor, care este acordat direct importatorului de catre furnizor (respectiv, exportator care la randul sau este creditat de o banca pentru contravaloarea contractului) si liniile de credit, care reprezinta o forma mai complexa a creditului cumparator. O linie de credit poate fi deschisa de catre o institutie bancara din tara exportatorului in favoarea unei banci, institutii financiare sau organizatii comerciale din tara importatorului. Acestea sunt deschise in baza unor acorduri interguvernamentale incheiate intre tara exportatoare si cea importatoare. In virtutea acestor acorduri, guvernele se angajeaza sa garanteze creditele acordate. Asigurarea si garantarea creditelor de export.Acordarea asigurarii si garantarii creditelor de export importatorilor constituie o parghie importanta atat pentru importatori, cat si pentru exportatori, care devin cointeresati sa efectueze vanzari pe credit. Asigurarea creditelor se efectueaza pentru creditele furnizor si urmareste acoperirea riscurilor exportatorului de a nu incasa contravaloarea marfurilor vandute pe credit, la scadenta. Asigurarea se face de catre o institutie bancara din tara exportatorului. Garantarea creditelor se realizeaza pentru creditele cumparator, de catre o institutie bancara din tara importatorului, care se obliga fata de banca creditoare din tara exportatorului de a achita contravaloarea marfii livrate pe credit, daca debitorul (importatorul) devine insolvabil. d) Masuri de natura valutara. Acestea sunt frecvent utilizate pe plan international, si urmaresc sporirea competitivitatii marfurilor exportate prin reducerea preturilor externe si prin cresterea cointeresarii exportatorilor, datorita castigurilor suplimentare in moneda nationala. Acestea cuprind:

12

Primele valutare, care sunt un fel de prime indirecte care se acorda exportatorilor cu ocazia preschimbarii valutei straine obtinute din export, in moneda nationala, la un curs de revenire mai avantajos decat cel oficial (curs cu prima). Primele valutare se pot acorda diferentiat, pe grupe de marfuri sau pe zone geografice, urmarind incurajarea exporturilor. Deprecierea monedei nationale stimuleaza, de asemenea, exporturile de marfuri, atunci cand scaderea cursului valutar al monedei nationale se produce intr-un ritm mai rapid decat scaderea puterii interne de cumparare a acesteia, iar cererea externa pentru marfurile exportate este elastica fata de pret. Pe termen lung, la nivel macroeconomic, deprecierea monedei nationale, ca instrument de stimulare a exportului, conduce, de regula, la inrautatirea raportului de schimb al tarii respective si la deteriorarea pozitiei acesteia in economia mondiala. Aceasta masura, duce pe termen lung, la o scurgere de venit national in afara granitelor tarii exportatoare, chiar daca firmele nu pierd in moneda nationala. De aceea, aceasta masura nu este recomandabila pe termen lung. 2.4 Regimul vamal: cuprinde totalitatea normelor ce se aplica in cadrul procedurii de vamuire, in functie de scopul operatiunii comerciale si de destinatia marfii. v1n6ns La introducerea sau scoaterea din tara a marfurilor autoritatea vamala stabileste un regim vamal. Regimurile vamale pot fi definitive si suspensive. Exportul - Sunt admise la export marfuri produse in tara precum si cele importate anterior, cu exceptia marfurilor care sunt supuse unor masuri de prohibitie sau restrictie . Exportatorul de marfuri scoase definitiv din tara este obligat sa depuna o declaratie vamala de export la biroul vamal in raza caruia se afla sediul exportatorului sau la locul unde marfurile sunt ambalate sau incarcate pentru a fi exportate. In cazuri temeinic justificate, declaratia vamala poate fi depusa si la un birou vamal de frontiera. La exportul de marfuri nu se incaseaza taxe vamale, iar in cazul TVA, acesta este restituit pe baza declaratiei vamale de export de catre organele fiscale. Mijloacele de transport si coletele continand marfuri de export, care se vamuiesc in interiorul tarii, se sigileaza de autoritatea vamala imediat dupa controlul marfurilor. Marfurile insotite de documentele de transport se prezinta biroului vamal de interior cu cel mult 24 de ore inaintea expedierii. Importul -; consta in intrarea in tara a marfurilor straine si introducerea acestora in circuitul economic. La importul marfurilor autoritatea vamala realizeaza procedura de vamuire si de incasare a datoriei vamale aplicand si masurile de politica comerciala.. Taxele vamale aplicabile sunt cele prevazute la data inregistrarii declaratiei vamale de import si se determina pe baza Tarifului vamal de import al Romaniei, tarif elaborat pe baza nomenclaturii combinate a marfurilor si aprobat prin lege.

13

Unele categorii de marfuri pot beneficia de un tratament vamal favorabil, in functie de felul marfurilor sau de destinatia lor specifica, potrivit reglementarilor vamale sau acordurilor si conventiilor internationale la care Romania este parte. Prin lege se stabilesc cazurile in care din motive si imprejurari speciale se acorda scutiri de drepturi de import la importul de marfuri. Preferintele tarifare stabilite prin acordurile sau conventiile internationale se acorda la depunerea certificatului de origine a marfurilor si inscrierea codului stabilit pentru fiecare acord sau conventie in rubrica corespunzatoare din declaratia vamala in detaliu. Cand regimul preferential primeste un contingent cantitativ sau valoric, acordarea preferintelor tarifare se face numai in limita contingentului prevazut in acest caz. Pe langa documentele privind originea marfurilor este obligatorie si prezentarea certificatului de import al marfurilor eliberat de autoritatea competenta.

Regimuri vamale spensive Regimurile vamale suspensive sunt operatiuni cu titlu temporar, care au drept efect suspendarea platii drepturilor vamale. Pot fi plasate in regimuri vamale suspensive marfuri indiferent de felul, cantitatea, originea, provenienta sau de destinatia acestora. Regimurile vamale suspensive sunt urmatoarele: a) tranzitul vamal; b) antrepozitul vamal; c) perfectionarea activa; d) transformarea sub control vamal; e) admiterea temporara; f) perfectionarea pasiva Guvernul britanic apreciaza ca, prin aceste masuri, Marea Britanie creaza cel mai favorabil regim fiscal pentru IMM din tarile industrializate. De asemenea, taxa pe veniturile realizate din investitiile de capital in active detinute cel putin un an se va reduce la 20%, iar pentru castigurile din active detinute peste doi ani, taxa va fi de 10%. Taxele vamale Ca tara membra a Uniunii Europene, Marea Britanie aplica regimul vamal al Uniunii. Accize Accizele se aplica la: combustibili, autovehicule, tigari, bauturi, jocuri de noroc etc.

14

CAPITOLUL III COMERTUL EXTERIOR AL REGATULUI UNIT

3.1 Comertul international si Investitiile Marea Britanie este al saselea mare exportator mondial de bunuri si servicii (pozitia a sasea in lume la exportul de bunuri, si a doua la exportul de servicii). Ponderea exporturilor in PIB la nivelul anului 2003 se situeaza la cca. 25%. Principalul partener comercial il constitue OCDE (majoritatea detinand-o tarile membre UE), cu o pondere de cca. 84% la exportul britanic si 80% la import. SUA sunt al doilea mare partener al Marii Britanii (SUA reprezentand cea mai larga piata de desfacere a bunurilor si serviciilor britanice, cu o pondere de aproximativ 15% din totalul exporturilor). Cel mai mare exportator individual pe piata britanica este Germania, urmata de Statele Unite. In ultimii ani, balanta comerciala a Marii Britanii a fost constant negativa, cu un volum al importului de bunuri mai mare decat exportul. Excedentul inregistrat constant la exportul de servicii reduce considerabil soldul negativ al balantei comerciale. La export, principalele grupe de produse sunt (industria manufacturiera avand o pondere de cca 82%): componente auto, echipamente si aparatura de birotica, diverse masini si echipamente de inalta tehnicitate (cca 20%); produse petroliere, echipamente energetice (cca 8%). Produse farmaceutice. La import, structura s-a modificat substantial in ultimii ani. Din importator traditional de materii prime, materiale de baza si produse alimentare, Marea Britanie a devenit, in ultimii ani, un importator important de produse manufacturate. Astfel, in perioada 1973 2003, ponderea produselor manufacturate in total import a crescut de la 32% la 59% in timp ce ponderea importului de materii prime si produse de baza a scazut de la 12% la 3%. Ponderea importului de produse alimentare, bauturi si tigari a scazut la 9% in anul 2003. La capitolul "bunuri manufacturate" Marea Britanie nu a mai inregistrat o balanta pozitiva din anul 1982. Intre principalele produse de import mentionam: bunuri de larg consum (incluzand vehicule terestre), diverse echipamente, produse alimentare, legume si fructe, echipamente specifice industriei constructoare de masini. Deficitul de cont curent in anul 2005 este estimat a fi inregistrat aproximativ 2,25% din PIB.

15

16

17

3.2 Principali parteneri in comertul exterior

Top UK export countries

UNITED STATES 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 GERMANY FRANCE NETHERLANDS IRISH REPUBLIC BELGIUM ITALY SPAIN CHINA SWEDEN INDIA SWITZERLAND CANADA HONG KONG RUSSIA 27,539 18,905 18,823 14,063 12,949 8,287 7,946 7,055 5,103 4,597 4,400 4,126 4,120 3,853 23,502 16,542 17,189 13,307 10,835 7,193 8,065 5,839 4,504 3,172 4,063 3,445 3,464 2,692 17.2 14.3 9.5 5.7 19.5 15.2 -1.5 20.8 13.3 44.9 8.3 19.8 18.9 43.1 31,712 30,894 2.7

18

UNITED STATES 1 2 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 GERMANY UAE JAPAN POLAND AUSTRALIA TURKEY SINGAPORE SOUTH AFRICA NORWAY SAUDI ARABIA DENMARK

31,712 27,539 3,844 3,667 3,655 3,380 3,115 2,929 2,836 2,732 2,554 2,477

30,894 23,502 3,101 3,443 2,999 2,609 2,452 2,704 2,201 2,390 2,440 2,242

2.7 17.2 23.9 6.5 21.9 29.5 27.1 8.3 28.9 14.3 4.7 10.5

Top UK import countries Year to date 2011 (m) 41,107 25,076 24,828 23,019 20,014 19,138 15,729 11,629 10,436 9,094 6,998 6,525 6,326 6,289 6,119 Year to date 2010 (m) 37,812 25,574 23,172 21,390 15,359 18,133 14,054 11,720 10,421 8,350 6,220 7,018 4,290 5,282 6,141

Rank Country 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 GERMANY UNITED STATES CHINA NETHERLANDS NORWAY FRANCE BELGIUM ITALY IRISH REPUBLIC SPAIN JAPAN SWITZERLAND RUSSIA SWEDEN HONG KONG

% Change 8.7 -2 7.1 7.6 30.3 5.5 11.9 -0.8 0.1 8.9 12.5 -7 47.5 19.1 -0.4

SOURCE: HM REVENUE & CUSTOMS

19

UNITED STATES 1 2 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 GERMANY POLAND CANADA DENMARK INDIA TURKEY QATAR

31,712 27,539 5,843 5,208 5,017 4,954 4,498 4,185 4,957 5,483 3,306 4,560 4,141 1,756 3,279 3,205 2,387 2,593

30,894 23,502 17.9 -5 51.8 8.7 8.6

2.7 17.2

138.3 7.1 -0.3 18.6 -2.9

CZECH REPUBLIC 3,510 SINGAPORE TAIWAN HUNGARY 3,194 2,831 2,516

U.S. trade in goods with United Kingdom

NOTE: All figures are in millions of U.S. dollars on a nominal basis, not seasonally adjusted unless otherwise specified. Details may not equal totals due to rounding. Month January 2013 February 2013 TOTAL 2013 Exports 3,914.8 4,274.8 8,189.6 Imports 3,949.3 3,910.8 7,860.0 Balance -34.5 364.0 329.6

Rolul comertului international in evolutia economica. Principalele avantaje si dezavantaje. cresterea si accentuarea interdependentelor dintre tari au marit importanta comertului exterior; cresterea PIB in dezvoltare; cresterea veniturilor nationale din comertul exterior a generat si cresterea consumului Avantaje ale comertului international: incasarea de valuta din exporturile efectuate; cresterea nivelului de trai; accentuarea compeitiei interne; diversificarea ofertei si cresterea libertatii de alegre a consumatorilor; raspandirea tehnologiilor performante; promovarea progresului tehnic:

20

cresterea productivitatii muncii; valorificarea eficienta a resurselor materiale; scaderea somajului; Dezavantaje ale comertului international: exploatarea internationala a unor resurse naturale; adancirea decalajelor dintre tarile ce exporta produse cu valoare adaugata ridicata si cele cara exporta materii prime sau produse cu un nivel scazut de prelevare; declansarea unor razboaie comerciale ca urmare a luptei pentru cucerirea de noi piete. In concluzie, se impune o atentie marita in dezvoltarea comertului international, deoarece dintr-un factor de stabilitate si dezvoltare acesta poate deveni o cauza a instabilitatii si a stagnarii economice. Uniunea Europeana nu mai este principala piata de export a Marii Britanii, pentru prima data de cand Regatul Unit s-a alaturat Pietei Comune in anii '70, conform datelor publicate de Oficiul National de Statistica (ONS) . Anul trecut, UE a fost cea mai mare piata unica de export a Marii Britanii, in contextul in care 53% din produsele britanice au fost achizitionate de tari membre ale blocului comunitar, se arata intr-un articol aparut joi pe site-ul www.telegraph.co.uk. Companiile din Marea Britanie si-au concentrat eforturile asupra pietelor care se dezvolta rapid, in America Latina si Asia, incercand sa compenseze problemele economice din zona euro, unde cererea pentru bunuri fabricate in Regatul Unit scade. Aproximativ 51% din exporturile Marii Britanii in perioada martie - mai 2012 au mers catre state din afara UE, o crestere de 13,2% fata de perioada similara din 2011. In schimb, exporturile Marii Britanii catre statele membre ale UE au scazut cu 7,2%, cea mai mare scadere a cererii fiind inregistrata in statele din zona euro care sunt cele mai afectate de criza datoriilor. Exporturile catre Italia au inregistrat un declin de aproape 20%, in timp ce exporturile spre Portugaliasi Spania au scazut cu 14,5%, respectiv cu 9,2%. Datele vin in sprijinul eforturilor coalitiei de guvernare din Marea Britanie, ai carei ministri au efectuat numeroase vizite in statele emergente pentru sporirea legaturilor comerciale. Chestiunea apartenentei Marii Britanii la UE, in continuare extrem de sensibila in opinia publica, a devenit mai acuta in ultimele luni odata cu criza din zona euro. Conform unui sondaj publicat la 11 iunie, 81% dintre britanici considera ca trebuie organizat un referendum in urmatorii ani pentru redefinirea legaturilor dintre tara lor si UE. Marea Britanie a batut deja in retragere fata de UE refuzand sa adere in decembrie anul

21

trecut la pactul european de stabilitate, considerand ca tratatul ameninta interesele acestei tari, centrul financiar al Marii Britanii. 3.3 Produse interzise la export si import Administraia potala a Marii Britanii a hotarat ntreruperea Serviciului de distribuire a substanelor biologice infecioase perisabile, att la import, ct i la export, ncepnd cu 31 martie 1998 pentru trimiterile expediate, i ncepand cu 31 mai 1998 pentru trimiterile sosite. In plus, se interzice importul (sau tranzitul) pe teritoriul Marii Britanii a majoritii armelor de foc, cu excepia cazului n care exist o aprobare din partea Secretarului de Stat din Ministerul de Interne sau a Secretarului de Stat al Scoiei. In acelai timp, armele albe care fac obiectul Seciunii 5 al Legii din 1968 (modificat n 1997) privind armele de foc pot fi reinute. Aceste arme de foc nu trebuie nici s fie expediate, nici s tranziteze aceast ar prin intermediul Consigniei plc (adica British Post Office, Royal Mail i Parcelforce Worlwide). Se interzice importul (sau tranzitul) pe teritoriul Marii Britanii a urmatoarelor arme: arme automate (mitraliere i puti), carabine semi-automate, majoritatea armelor albe, rachete de lansare antitanc, aruncatoare de mine i alte arme militare, arme electrice cu efect paralizant, vaporizatoare de gaz CS i gaz caustic i cuite cu deschidere automat. Obiecte admise condiionat la import: armele pentru tir sportiv (carabine cu zavor i carabine actionate prin levier, puti, arme cu incrcare manual) i majoritatea muniiilor trebuie s aib licen. Persoanele straine trebuie s detina un permis de vizitator britanic, eliberat de catre serviciul de politie. Permisul este eliberat ca urmare a unei cereri facute de ctre organizatorii tirului sportiv i va fi transmis expeditorului nainte ca arma s fie expediat. 3.4 Exportul romnesc i totalul schimburilor romno-britanice au depit, la finele lunii noiembrie 2012, nivelurile record nregistrate n ntreg anul 2011 Potrivit statisticii romane, schimburile comerciale intre Romania si Marea Britanie au inregistrat, in luna noiembrie 2012, un volum de 290,11 milioane euro, din care 168,05 milioane euro la export si 122,06 milioane euro la import. Desi exportul este cu 3,1% sub nivelul lunii anterioare, reprezinta al doilea nivel lunar din istoria relatiilor comerciale bilaterale. Urmare rezultatelor din luna noiembrie 2012, volumul total al schimburilor comerciale intre Romania si Marea Britanie s-a cifrat, in primele 11 luni ale anului 2012, la 2,72 miliarde Euro, fiind cu 7,69% mai mare fata de cel inregistrat in perioada similara a anului 2011 si depasind volumul comertului pe intreg anul 2011. Exporturile romanesti catre piata britanica au crescut cu 11,94% in primele 11 luni ale anului 2012, fata de perioada similara din 2011, ajungand la 1,50 miliarde Euro, depasind cu mult ritmurile evolutiei atat ale exportului Romaniei (- 0,17%), cat si ale exportului catre UE (- 1,24%).

22

Structura exporturilor romanesti catre piata britanica, in perioada 1 ianuarie 30 noiembrie 2012, a fost urmatoarea: - masini si aparate mecanice, echipamente electrice si parti ale acestora: 26,5% in totalul exportului romanesc catre piata britanica, aceasta sectiune revenind astfel pe primul loc; - produse si materiale textile: 26,3%; - vehicule, aeronave, nave si echipamente auxiliare: 11,3%; - produse ale industriei chimice: 7,5%; - marfuri si produse diverse: 7,1%, din care 6,9% mobila; - metale comune: 6,9%; - materiale plastice, cauciuc si articole din acestea: 6,3% Importurile Romaniei din Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord s-au majorat cu 2,86%, comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent, atingand 1,21 miliarde Euro. Structura acestora a fost urmatoarea:masini si aparate mecanice, echipamente electrice si parti ale acestora (cu o pondere de 28,1%), materiale textile si articole de imbracaminte (20,1%), produse ale industriei chimice (15,3%), vehicule, aeronave si echipamente auxiliare de transport (13,5%), metale comune si articole din acestea (5,8%) si materiale plastice, cauciuc si articole din acestea (5,3%). Drept consecinta, soldul balantei comerciale a Romaniei pe relatia cu Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, la 30 noiembrie 2012, comparativ cu data similara din 2011, s-a mentinut pozitiv, la 285,47 milioane Euro si in crestere cu 126,43 milioane Euro fata de finele lunii noiembrie 2011. Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord s-a mentinut astfel si la finele lunii noiembrie 2012 pe pozitia a 6-a ca destinatie la exportul comunitar si respectiv a 7-a in topul pietelor externe de desfacere a marfurilor romanesti si pe pe primul loc intre statele membre ale UE cu excedent comercial, precum si pe locul 5 intre toate tarile partenere comerciale ale Romaniei cu contributie pozitiva la soldul balantei comerciale.

23

CAPITOLUL IV POLITICA COMERCIALA A REGATULUI UNIT

4.1 Politica comerciala a Guvernului Britanic: urmareste promovarea deschiderii pietelor lumii pentru bunuri si servicii, precum si liberalizarea investitiilor directe. In cadrul OMC, OCDE, FMI si in alte organizatii de profil, Marea Britanie militeaza pentru cresterea transparentei in afaceri, deschiderea pietelor lumii pentru marfuri si servicii, liberalizarea investitiilor directe si acordarea de sprijin si tratament diferentiat tarilor sarace si slab dezvoltate. In cadrul Uniunii Europene, Marea Britanie sustine necesitatea continuarii reformelor comunitare, indeosebi in ceea ce priveste: utilitatile, achizittile publice, ajutorul de stat, serviciile financiare, politica agricola in vederea dezvoltarii si intaririi pietei unice europene. In privinta adoptarii monedei unice europene Euro, Marea Britanie se exprima principial favorabila, dupa ce cele cinci teste economice de convergenta cu zona euro vor fi indeplinite . Acorduri speciale de comert Marea Britanie este parte a acordurilor semnate in cadrul OMC, precum si a aranjamentele comerciale preferentiale ale Uniunii Europene. Intre acestea din urma mentionam: Acordul de asociere la Uniunea Europeana a statelor candidate, Croatia, Macedonia si Turcia; Acordurile de asociere si cooperare ale UE cu tarile mediteraneene si Iordania, care prevad stabilirea unei zone de liber schimb intre UE si aceste tari pana in anul 2010; Acordurile UE care prevad o dimensiune economica a asistentei catre fostele colonii, intre care a) Acordul de parteneriat UE / ACP, semnat la Cotonou, Benin, care acorda acestor state acces liber pe piata UE pentru produsele lor, industriale si agricole, in anumite conditii de aparare comerciala; b) Sistemul generalizat de Preferinte acordate tarilor in curs de dezvoltare pentru produsele industriale si unele produse agricole; Acordurile de comert liber semnate sau in curs de perfectare cu unele tari din America de Sud;

24

 Acorduri de cooperare si parteneriat (nepreferentiale) cu statele CSI, China, ASEAN, Pactul Andin, Statele din America Centrala. Controlul importurilor La importul anumitor produse, din anumite tari, sunt impuse cote de import, la nivelul UE. Importurile din anumite tari sunt supuse sanctiunilor si embargoului, conform deciziilor ONU, in timp ce unele produse sunt prohibite sau restrictionate la import in vederea protejarii vietii si/sau sanatatii populatiei, a animalelor sau plantelor. Intre produsele supuse controlului la import se numara: armament, droguri, explozivi, specii de plante si animale pe cale de disparitie si produse din acestea, materiale pornografice, unele produse alimentare, agricole si horticole. Controlul exporturilor strategice Se aplica bunurilor, componentelor, pieselor de schimb si tehnologiilor militare, bunurilor cu dubla utilizare, bunurilor de natura nucleara sau care pot fi utilizate ca arme de distrugere in masa. Alte exporturi sunt supuse controlului doar in anumite conditii specifice sau in cazul indeplinirii anumitor angajamente internationale. Exporturile supuse acestui control se efectueaza pe baza de licente emise de Departamentul Comertului si Industriei Organizatia pentru Controlul Exporturilor. Investitii Marea Britanie are o economie deschisa, fara nici un fel de restrictii in ceea ce priveste fluxul de capital catre exterior. Investitiile britanice in exterior sunt promovate de catre organizatia UK Trade & Invest, web site www.uktradeinvest.gov.uk. Conform statisticilor UNCTAD, in anul 2002 Marea Britanie se afla pe pozitia a saptea in privinta atragerii de capital strain, si pe pozitia a patra in ceea ce priveste investitia in afara granitelor. Marea Britanie este a doua destinatie mondiala pentru investitii straine directe. Principalii investitori straini in Marea Britanie sunt: SUA (48%), urmata de Germania (8,3%), Japonia (7,7%), Canada (6,3%), Franta (6,2%). Principalele sectoare beneficiare sunt: tehnologia informatiei si comunicatiile, constructia de autovehicule, industria chimica (produse chimice speciale) si serviciile financiare, printre recentele investitii semnificative aflandu-se Suzuki GB (din cadrul Suzuki Motor Corporation), Huco Lightronic (din cadrul Huco electronic GmBH) si Lehman Brothers Europe.

25

4.2 Prioritati ale Guvernului britanic privind promovarea comertului si a investitiilor. . Prioritati ale Guvernului britanic privind promovarea comertului si a investitiilor Strategia Guvernului britanic de a crea pe termen lung un cadrul legislativ favorabil si de sustinere si promovare a comertului si investitiilor s-a materializat la inceputul anului 2011, dupa consultari cu reprezentanti ai mediului de afaceri, cel academic si al organizatiilor non-profit, in intocmirea unui document Trade and Invesment for Growth, prezentat de catre Departamentul pentru Afaceri, Inovare si Dezvoltarea Competentelor (BIS) in fata Parlamentului. Desprinse din obiectivele si initiativele acestui document de baza, activitatile pe care Guvernul britanic le-a prioritizat a fi atinse in anul 2012 sunt urmatoarele: Derularea unei campanii de sprijinire a IMM-urilor in vederea dublarii numarului de IMM-uri exportatoare la 50.000 pana in anul 2015. Activitatile in acest sens includ organizarea de conferinte in fiecare comitat al Marii Britanii, angajarea activa a intregii retele de sprijin (Departamentul pentru afaceri, inovare si dezvoltarea competentelor - BIS; Departamentul Afacerilor Externe si reteaua sa externa FCO and FCO Commercial Diplomacy; agentia pentru comert si investitii UKTI subordonata BIS; administratiile guvernamentale devolutive si agentiile subordonate acestora Irlanda de Nord, Scotia si Tara Galilor; Trezoreria), atragerea si sprijinirea IMM-urilor pentru participarea la targuri si expozitii internationale si la misiuni economice si crearea unei retele de e-networking pentru IMM-uri in vederea impartasirii intre ele de experiente si consultanta. Valorificarea mai buna a oportunitatilor existente pe pietele emergente (in special China, India si Brazilia). Activitatile in acest sens includ organizarea de conferinte, forumuri si alte manifestari specifice pentru informarea asupra oportunitatilor existe pe pietele emergente, inclusiv organizarea de misiuni economice cu profil sectorial. Prezentarea oportunitatilor pentru atragerea de investitii directe, in special in domeniul infrastructurii si a dezvoltarii sectorului de cercetare-dezvoltare. Activitatile in acest sens includ identificarea de investitori straini, realizarea de planuri de investitii la nivelul comitatelor si acordarea de consultanta investitorilor. Asigurarea unui cadru financiar de sustinere a exportului si investitiilor. Activitatile in acest sens includ intensificarea colaborarii cu bancile, cu furnizorii internationali de capital de risc si cu investitorii de tip business-angel (investitori-ingeri). Valorificarea la maxim a potentialului derivat din organizarea Jocurilor Olimpice si Paralimpice de la Londra. Activitatile in acest sens includ lansarea de programe in vederea sustinerii oportunitatilor de afaceri si investitionale, inclusiv prin punerea la dispozitie a unor locatii renumite pentru conferinte, forumuri si primiri de delegatii oficiale 4.3Dispoziii vamale diverse trimiterile a caror valoare nu depeste 15 lire sterline sunt admise ca scutite de taxe i TVA, mai puin bauturile alcoolice i produsele din tutun.

26

 cadourile personale cu caracter ocazional, destinate folosintei private a destinatarului sau a familiei sale sunt scutite de taxe i de TVA dac nu depesc valoarea de 36 lire sterline i dac seincadreaz n urmatoarele limite cantitative: buturi alcoolice: 1 litru de buturi spirtoase sau un litru de vin spumos sau dulce, plus 2 litri de vin obisnuit parfum: 50 de grame esenta de parfum sau 0.25 litri ap de toaleta tutun: 50 de tigarete sau 25 tigari subtiri sau 10 tigari groase de foi sau 50 grame de tabac. Se aplic o taxa de import forfetara (10%) pentru trimiterile a caror valoare nu depete 140 lire sterline, dac aceast taxa e favorabila importatorului.

27

BIBLIOGRAFIE

www.business24.com www.mfa.gov.md www.uktradeinfo.com www.guardian.co.uk

28