'274- "'lndia;-ReUgie'1i;1Uosofie

secondate de 0 anumita endogamie de fapt, au eondus la 0 veritabila

concen1rare de bogAp.i insftnul comunimpi, la 0 inlesnire a studiului
la 0 sporire a Din aceasta inpofida numartilirl lor
I
d .,'.. . ;!5 '" Ind' d __:.c:' 1
:o::ur: --r' ....
atat in cat in ceaml.lSllln:1anA, saevite
j ...... In muite privinte, budismul prezinta muIte asemanan eu
'" Ind'a" de ulta 627 L......-- .. , ul" ,., 'I da" ' t rul . W W
m 1 mea m vreme .. , .. __ ___ I .. Ja.:tIllsm :m egen mtemele 0 "W san,
I doctrina despre eliberare, structura ordinului monahal cultul. IntrucAt
cei doi intemeietori ai acestor religii au trait aproximativ in
perioada, este difieil de apreeiat eu exactitate care dintre ei a preluat
de la ceUilalt diferitele elemente religioase filosofice eu un conpnut
amt de asemanator. Daca avem in vedere insa faptul cajainismul, la
origini, n-a fost nici pe departe 0 fonna de religiozitate absolut nollA,
I'
ci doar rezu1tatul reformei unei eomunitati monahale existente deja de
'. multa corelat eu faptul ea budismul releva 0 rafinete eu mult
mai mare decatjainismul, atat ince legenda mentorului sau
cat in plan doetrinar practie, atunci s-ar tEutea presupune ca
transferul s-a recut dinspre jainism spre budism 28.
Dupa cum se Buddha a fost unul dintre ganditorii eu 0
mare influenta Inistoria omenirii. Invatatura sa a avut un mare impact
asupra subcontinentului indian vreme de mai bine de 1500 de ani, in
toata aceasta perioada a evoluat i s-a diversificat cel putin in
masuraincare a reeut-o inprimeIe eineisprezeee secole
ale sale de existenta Europa inseeolul a1 xm-lea, cand influenta
budismului a disparut in spatiul sau de origine, el se raspandise de
multa vreme in Tibet, Asia Centrala, China, Coreea, Japonia Sri
Lanka avansa spre Asia de Sud-Est, istoria i impaetul sau asupra
popoarelor din aceste zone flind la fel de eomplexe ea i in India
I I
627, M. Hulin,Jain/smu/, in: J, Delumeau, op. qit., p. 414. 628. cr. Fr, Heiler, Die Religionen der Menschheit, p. 126
276 277
transmisa nu provine de la Buddha Dupa moartea lui BUddhii' iil'limb'1ijiiiliilii descoperUila:cele trbaturi caracteristice
India. 'ReUgie i
(!}Literatura sacra ,
Nici 0 singura lucrare din foarte vasta literatura budista
, '
----Budlsmul "
dovedeasca. faptul ca acele pasaje din canon, despre care se crede ca
ar reprezenta cuvintele lui Buddha, ar fi exprimate, de
chiarinpropriasaiimba.
(prin sec. al V -lea l.d.Hr.), cele mai vechi c.omunitati budiste au
colecfionat, probabil, cuvantarlle predicile sale, 1ransmilfuldu-Ieprin
intennediul dialectului mlIgadhi, limba vorbita in regiunile in care
A
activase Buddha. In schimb, nu posedam nici un asemenea canon
primordial. Izvoarele filosofice aflate la dispozitia cercetatorilor in
domeniul istoriei religiilor, suntscrierile sacre ale diferitelorCOli budiste,
plistrate in limbile paIi sanscrita, sau celetraduse in tibetana.
1.1. Canonul hinaylinist
Hihaycma este denumirea comuna pentru cele mai vechi
budiste. Fiecare dintre aceste avea propriul sau canon, care
confinea propriile cuvinte sau capito Ie ale lui Buddha, exprimand
doctrina acestuia. Laacestea s-a adiiugat 0 serie de lucrari necanonice,
constand in comentaiii la scrierile canonice tratate doctrinare
Singurul canon complet pe care-l posedam este canonul
hinayanist al Theraviida, scris inpiili. Scrierile canonice ale
acestei reprezinta astazi autoritatea suprema a din Sri
Lanka, ca in Birmania Tbailanda. Potrivit traditiei, acest canon a
fost redactat in Sri Lanka, inprimul secol td.Hr. Cu toate acestea,
doar 0 parte din continutul acestor scrieri canonice provine cu
certitudine de laBuddha indecursul timpului, diferitele prelucrari
poetice modificari tacuteinmomentul redactarii definitive au conferit
o alta forma celor propovaduite de catre Buddha. Comentatorii nu
fac nici ei in Iucriirile lor vreunsecret din faptul cain scrierile canonice
gasim un cu totul alt material in Iocul propriilor cuvinte ale lui Buddha.
Pe de alta parte, exista tradilia potrivit careia limba piiU ar fi identica
cu magadhi, limba materna a lui Buddha. Aceasta parere ar dori sa
j

'
limbii magadhJ. Pali are multe trasaturi comune cu limbile
' ceiitral-apusene, invreme ce magadhieste 0 limba central-msariteana.
a) Tipitaka

---- Canonul pali; numit Tzpitaka C'cele trei cuprinde
trei grope principale texte: Vinaya -Pitaka, Sutta -Pitaka
A bhidhamma - Pitaka.
Vinaya - Pitaka confine diferite reguli valabile pentru ordinul
monahal. Cea mai veche parte din Vinaya 0 constituie, in mod cert, 0
colectie de 227 prescriptii disciplinare (piitimokkha). Aceste reguli
abordeaza toate normele serioase sau mai pUlin serioase de
comportament, dupa care enumera pedepsele disciplinare pentru
iilcalcarea unora' dintre' acestea; Fiecarei reguli ii este asociata 0
povestire un comentariu.
Sutta - Pitaka contine cuvantari, predici aforisme ale lui
Buddha sau ale discipolilor sai. Din aceste texte tragem
privind invatatura lui Buddha. Vinaya se adreseaza doar monahilor,
invrerne ce Sutta, dimpotriva, are 0 semnificatie deosebita pentru tOli
fie ei calugari sau mireni. Sutta - Pitaka consta din cinci
colecpi (nikiiya): 1. Digha- Nikiiya, care confine 34 de texte "lungi";
2. Mqjjhima -Nikiiya (152 texte de "Iungime medie"); 3. Samyutta
- Nikiiya, constand din 2889 texte, cu mult mai scurte decat textele
dincolecPile precedente (dupa continut, ele sunt rnduitein56 grupe);
4. Anguttara- Nikiiya, grupatain 11 capitole (nUlllfu.tll temelor tratate
in cele 2308 texte din aceasta colectie determiru'i aceastligrupare)
5. Khuddaka - Nikiiya, care cuprinde 15 Iucrari de sine statatoare.
Dintre aceste 15 Iucrari, una face parte din categoria celor mm traduse
lucriiri dinliteratura budista: Dhammapada, care contine423 aforisme
metrice. Alte lucrari renumite din aceasta colectie sunt: Udlina
,I,
T'
278 India. Religie i tUosofie j Budismul 279
("aforisme cucaracterfestiv" ale lui Buddha, I comentariu la Bhuddavamsa, iar Dhammapiila a comentat, intre
sunt anexate povestiri in prozii), Sutta -:- Nipiita (0 colectie de.texte i altele, Udiina, Thera- Ther igiithii.
doctrinare scurte, intre care unele prevazute cu diferite povestirlin \ c) Manuale
proza), Thera- Ther igathli (douB. colecp.i de versuri, atribuite unor " 'x- . Literaturapiili contine multe manuale. Acestea au drept
calugl1ri ciilugl1rite cu totul exceptional i), Jiitaka (0 colectie de ' scop sintetizarea sistematizarea invatAturii lui Buddha, raspndita
povestiri despre existentele anterioare ale lui Buddha ; doar prill multe lucrl1ri canonice. Nettipakarana Petakopadesa sunt
versurile din mai bine de 500 de povestiri sunt socotite canonice), . doua mult pretuite introduceri in doctrina lui Buddha. din
__ Apadiina (0 colectie veruri sfju.
te
. i .Bhmania Ie considera canonice ele dateaza, chipurile, din sec. I
budiste) Buddhavamsa (relata.ri despre Buddha cei 24 de I d.Hr. inMilindapaiiha sunt ilustrate puncte doctrinare importante in
predecesori ai sm). cadrul unui dialog intre ciUugaruI budistNiigasena regeleMilinda.
Abhidhamma - Pitaka cuprinde lucriiri, care MilindaesteidenticcumareleregegrecMenandru,careinsec.alII-lea
abordeaza clasificii nopunile eentrale ale invataturii lui Buddha. Cele i.dHr. stapaneamari regiuni din nordul Indiei. Vershmeapiilitransmisaa
mai cunoscute dintre acestea sunt Dhammasanganb;i Kathiivatthu. Milindapafiha este, eel putio cucateva surede ani mai veche. Cea
b) ComentarU mai semnificativa prezentare sistematica a invataturii lui Buddhaeste
Dintre lucrl1rile canonului piili face parte 0 serle de i Visuddhimagga,realizatadecmrerenumituIcomentatorBuddhaghosa.
comentarii importante, scrise fie inpiili fie - Cele douB. cronici inpiili, DijJavamsa Mahiivamsa, sunt
c:rre Th.er:Wiida ocupa prl.ncipal, n: izvoare pretioase pentru studiul in in I
smgaleza, bmnanezii slameza. Cele ai vechi comentanl dateaza Lanka. Dipavamsa a aparut, probabll, la sec. al IV-lea, lar
din secolul al IV-lea, dar tradipa intocmirii unor asemenea comentarii 1 Mahavamsa la inceputul sec. al VI-lea. Autorii celor dollA cronici au
s-a continuat pana in zilele noastre. Cele mai vechi comentarii piili I folosit material din vechile comentarii, astazipierdute.
sunt de 0 importanta foarte mare pentm studiul istoriei budismului nu i AIte vechi budiste aveau la dispozitie un canon redactat
doar pentru faptuI ca vechii exegep dau expresie conceppei lor proprii in sanscritii. nu s-a transmis nici un canon complet In limba
despre invatatura lui Buddha sau a contemporanilor lor, ci pentru sanscrita. Exista doar un numar modest de lucrari in sanscrita sau
ca ei folosesc material din comentarii cu mult mai vechi, care s-au fragmente din asemenea lucran. S-au pastrat, de pildA, in sanscritlt,
pierdut. Paternitatea comentariilor piili clasice este atribuita unor trei fragmente din Vinaya - Pitaka apaqirulnd sarviistiviidinilor
bl1rbati invatati din secolele IV - V, care comenteaza cea mai mare m iilasarviistiviidinilor. inafara de acestea, avem la dispozipe mai
parte a lucrl1rilor canonice. au crescut In India, dar multe colectii de legende in sanscrita Intr-o anumita privinra, acestea
r.etre:ut 0 parte a in 0 din ne amintesc de d: din canonul paZi. In aceste
:Anuradhapura (Sn Lanka). Cel mal Important dmtre cel trel este legende se relateaza dm vleple antenoare ale lui Buddha sau despre
Buddhaghosa. Toata lumea este deacord ca el este autorul unei duzini faptele bune ale unor sfinti DouB. dintre cele mai renumite
de comentarii c1asice, Intre care comentariile la primele patru,Nikaya . colectii de legende suntAvadanaSataka Divyiivadiina. Probabil
ale Vinaya - Pitaka Sutta - Pitaka. Buddhadatta a scris un ca ele apa.rtineau canonului miilasarvastivadinilor. Marea parte a
280 India. Rellgte mosofie Budismul 281
conpnutului lucrarii Mahiivastii se constituie din legende relat8ri Renumite lucrari Siitra din aceste colectii, pistrate in sanscritA, sunt
privind existenlele ale lui Buddha despre cursul intregii V qjracchedika (care face parte din prima colectie). Exista alte
sale ;vieti. Materialul acestei lucrari. cumreiese chiar din text. este colecpi de Siitra 0 serle larg! de Slitra de sine Una
preluat din Vinaya-PitakO'-fcoliilokOltaraviiainilif,.:'-,=,..u,"-..- '" ----i:Hiiire cele mai semnificative Slitra mahAyaniste de sine este
P8l1i importante din literatura canonic! sanscrita s-au pastrat Saddfrarmapundari1ca-Siitra, care ilustteaza un stadiu timpuriu al
cu ajutorul traduceri/or chineze $i tibetane. Corespunz!tor primelor . .. doctrinei mahayaniste. Lalitavistara contine amt material mai vechi
pattuNikiiya din Sutta-Pitaka a canonului piili. existA pattu Agama cat mai nou. Textul relateaza despre existenta precedenta a lui I
in traducere. chinez!: . despreprimele fazealeviepi lui Buddhaistoricpanala
Samyuktiigama Ekottaragama. Mai multe lucrAri din cea de-a ' primasa predica din Benares. Lucrarea originara prezenta, probabil,
cincea colectie a acestor Pitaka exista in limba chineza, cum ar fl. i biografia autentica a lui Buddha, prezentatade sarvastivadi:nilor.
de exemplu, Dharmapada, Udana, Slitranipiita, Sthaviragiithii i Ulterior, textul a fost prelucrat', dupa ce a gAsit ecou in cercurile
Buddhavamsa. care corespund unn!toarelor lucrari din canonul piili: I ma.hayaniste.ln Lankiivatara-Siitra se relateaz! despre 0 vizita:tacuta
Dhammapada, Udiina, Siittanipata, Theragiithii ! de Buddha regelui demonilor, Riivana, din Sri Lanka InvatAtura
Buddhavamsa. Nu se cu sigurant! carei au apaqinut aceste prezentatli de Buddhaaici are multe t:rlis!turi comune cu doctrina
texte. Mai multe dintre textele Vinaya-Pitaka ale mai vechi Yogiiciira. Dintre celelalte Siitra de sine ar mai ttebui remarcate in I
s-au transmis in traducere chinezA; intre ..'f'I;:-' ... Sukhiivativyiiha Suvarnaprabhiisa.
Mahiisanghika, a sarvastivadinilor miilasarvastivadinilor.'ln plus, Siitrele mahayaniste pretind cAinWtAturacuprinsainele
Vinaya-Pitaka celei din unna amintite exist! intt-o traducere I ',ar fi fost propovaduita de cAtre Buddha cu diferite ocazii,
tibetan!. Abhidharma-Pitaka sarvastivAdinilor, care exist! intraducere . ele sunt mai recente decat textele doctrinare aparPn!toare celor mai
chinez!, ca Abhidhamma-Pitaka a theravadine, cons!! din vechi budiste. Cele mai multe Siitre mahayaniste aufostredactat:e,
lucran, chiar daca cele doua colecpi. in ceea ce prive$te conlinutul, probabil, injurul sec. II-III d. Hr., intrucat cea mai mare parte dintre
au foarte putine in comun. Siitre a fost tradusa in chineza inaceasta. perioada.
In afara Siitrelor ,literatura sacra maMyanista consta dintr-o
@J Canonul mahayanist lunga serle de lucrari scrise de personaliUiti de renume, avand un
caracter sistematic sau de zidire spiritual!. Cei mai importanti dasciili
Pe la inceputul erei noastre a aparut in cadrul
sunt, far! indoialii, Niigii1juna (cca. 200 d.Hr.), fondatorul
budismului 0 noua directie, Mahiiyiina. 0 mare parte a literaturii
Miidhyamika, Asanga, un exponent exceptional al
mahayaniste s-a pastrat fie intextele originale sanscrite, fie intraduceri
i
I
Yogiiciira din sec. al IV-lea d.Hr. 0 alta personalitate cunoscuta a
chineze tibetane. Cele mai multe texte doctrlnare mahayaniste
Yogiiciira este Vasubandhu, un frate mai tanar al lui Asanga.
(Siitra) amintesc foarte mult, prin structura lor, de textele doc1rinare
Ca fratele Sall, initial el a fost adept al direcpei Hihayiina. inschimb.
ale celor mai vechi budiste (Sutta sau Siitra). Cele trei mari
'I
nu se poate cu certitudine dacli el este identic cu autorullucr8rii
colectii Siitra, respectiv frajiiiipiiramitii, Buddhavatamsaka I
Abhidharmakosa, 0 prezentare sistematica a doctrinei
Ratnakiita, s-au transmis integral doar intraducere c;hineza tibetan!.
283 2&2, _______________In_di_a_,_HR_eligf-=_e..::,''_-m_,
sarvastivadine.Confcmn tradijiei, cele douA persoane ar fi ide1ttice,
dar mai muip cercetAtori modemi ii considem dollApersoane diStIDete;
pe unul tl considem drept Vasubandhu din sec. al IV-lea, dascaI al
,- Yogaciira; iar pe ceUUalt drept Vasubandhu din sec. al V-lea,
un dasdU al sarvastivadine. Esteincertddrenumitul:rx>et budist
, . Aivaghosha, care a tmit candva injurul anului 150 d.Hr., ar putea fi
privit ca unadeptal directiei mahayAniste. intr-adevar, lui i se atribuie
... doar in
traducere chinezA, dar in celelalte lucrari nu apar exprimate elar mqi
un fel de puncte de vedere mahayaniste. De aceea, este posibil ca
lucrarea respectiva sa fi fost atribuita pe nedrept lui Aivaghosha.
Dintre lucrarile sale, trebuie mentionatA mai ales Buddhacarita,
reprezentfuld 0 biografie a lui Buddha in forma poetica. Doar
treisprezece dintre cele douazeci opt cfultari ale cestei lucrari s-au
pastIat in limba sanscrita. integral, este accesibiHi. intraducere
tibetana __,",-",,...,.....,,,,, _ -"""
1.3. Literatura vajraylJnistlJ.
Curentele tantrice, analizate deja in cadrul hinduismului, apar
in budism. Tantrismul budist constituie cea de-a treia dintre marile
directii budiste: Vajrayiina sau Mantrayiina. Literatura tantrica
budistA consta din scurte formule magice (dhiiranI) ample Iucran
tantrice, care prezinta doctrina ritualurile. La acestea se adauga
difet:ite manuale l?i comentarii sistematice. 0 parte dintre aceste lucrnri
s-au pastIat in Iimba sanscritA, dar cea mai mare parte dintre ele 0
- doarprinintennediul traducerilor chineze inspecial tibetane.
istorie legenda
T oti cercetatorii contemporani sunt de acord cu faptul ca
Buddha a fost 0 persoana istorica. in istoria cercetarii mai vechl s-au

consemnat diferite teorii prin care s-a incereat 0 interpretare simbolica
sau mitologiea a legendei lui Buddha
629
Potrivit uneia dintre aceste
tearii, de exemplu, Buddha afost asimilat unui simplu mit solar.
I
Atat in unele patti eanoniee cAt in altele necanonice ale
literaturii budiste descoperim relatmi privind vistalui Buddha. Lucmrea
Buddhacarita a lui Asvaghosha i Nidiinakathii, 0 introdueere la
comentariul Jiitaka, sunt eele mai veehi biografii ale lui Buddha pe
care Ie posedam. in acestea gasim toate fazele importante ale vietii lui
Buddha. intamplarile reale sunt combinate in 8!la masura eu
materialullegendar, incat doar cateva earacteristici izolate ar putea fi
evaluate carealitati istorice ..
I Gotama Buddha s-a naseut la Kapilavathu (sanseritA:
Kapilavastu), principal de pe teritoriul clanului Siikya
("puternic"), azi Lumbini din regiunea depresionara Terai din
Nepal. Aceasta zona este situat! la aproape 0 suta cincizeci de mile la
nord de Benares, la poalele muntilor Himalaya. din Sri Lanka,
ca eei din Birmania i Thailanda, creel ea Buddha s-a naseut inanul
623 i.d.Hr. a murit inanul543. Cea mai mare parte a cercetatorilor
moderni, insa, considera ca Buddha ar fi tmit cfu1dva intre 560-480
i.d.Hr. Numele tatalui sau, Suddhodana (lit., "orez pur"), este sugestiv
pentru indeletnicirile membrilor c1anului. se ocupau eu
agricultura pe un mic teritoriu, care nu in suprafatii nollA sute
de mile patrate, in parte pe pantele joase ale muntilor Himalaya in
parte pe ciimpiile de la poale.
Sakya taeea parte din randul diferitelor neamuri raspandite
de-a ltmgullimitei de nord a bazinului gangetic, la periferia civilizatiei
Indiei de nord aflata atunci inplina dezvoltare. in perioada lui
Buddha, aceste popoare erau inca mai mult sau mai pujin independente
erau eonduse oareeum dupa reguli asemanatoare. Ele ar putea fi
numite mai degraba republici tribale, pentru ea erau eonduse de
oligarhii, de sfaturi ale batranilor sau de 0 combinatie a acestora.
.. 629. Detalii des pre legenda lui Buddha, vezi in: E. Senart, Eseu despre legenda
lui Buddha, trad. rom., lnstitutul European, 1993.
285
284'
India; Religlep'filosofte- ,"-,
Probabil, unele ele aIegeau un conduc!torpentru 0 perioada
limitat! de timp, dar nu aveau regi insensuI strict al cuvanttrlui,
mcat 1radipamai tArzie potrivit cAreia Buddha ar fi fost fiu! unui rege
considemucAdetin efectiv
rang de regi, nobili mzboinici inraport cu civilizatia in ansambIu;
infr-adev!i, probabilca.jili prioritatea ceremoniala a
brahmanilor, cum 0 alte popoare. Se considerau 0
. .- elit! poate ca lumeainconjuratoare cu siguranta
1
. . d' d x
omu Ul proverut mtr-un neam e seamU.
630
.
Potrivit legendei, cand s-a nAscut Gotama, Asita, ,un mare
vizionar din Kapilavatthu, a venit sA-l vaclA a prezis cft acesta va
ajunge un mare stant sau un mare rege. Potrivit unei vechi balade
budiste, vazAnd multimile de zei bucurandu-se, Asita i-a intrebat de
ce se bucurn, iar i-au riispuns:
"CopiJul Inte1epciune, giuvaierul

S-a nAscut la Lurnbini, pe pmnant Sakya
Pentru fericire bucurie in lurnea oamenilor',631
Mai departe, ni se relateazA cA s-a dus in acelloc
vAzand pruncul, a prezis: "Ceamai de sus inalp.me a patrunderii (cu
mintea) 0 va aringe acest copil; el are sa vad! ceea ce este mai pur
va face sa se-nvarta roata drep1Atii, el, eel plin de compasiune pentru
cei multi. Departe se va riispandi religia lui,,632.
In a cincea zi, dupa intr-o ambianta solemna, pruncul
a primit numele Siddhiirta (paIi: Siddhattha). eu to ate acestea, in
literatura budista, el este pomenit cel mai frecvent cu numele sAu de
clan Gautama (paH: Gotama).
Buddha a fost crescut in Kapilavatthu de catre a doua solie
a lui Suddhodana, Mahaprajiipflti, deoarece mama samurise la
630. M. Carrithers, Buddha, trad. rom., Humanitas. 1996, p. 26.
631. Suttanipiita, 683; Rhys Davids, Early Buddhism, London, A. Constable,
1910, p. 29; apud H. Nakamura, Orient fi Occident, p. 194.
632. Rhys Davids, op. cit., p. 30; apud ibidem.
t ' BndismuI ,,,
zile dupan8ftere. in Iegendele de mai tArziu este descris ca un tanar
de geniu: Dimen! nu-l putea intrece Ianici 0 proM a trupului sau a
,I,mintii. EImspundea la toateintrebmile inteleptilor, darcfutd elle I'unea
I
. intrebarl, chiar cei mai pricepUji dintre ei erau nevoiti sA tac!
6
43.
Mai tArziu, intr-una din ziIe, tatl\1 sAu are'un vis deosebit: i1
vede pe fiul sauimbmcatin galbene de ascet, pAmsindpalatul.
Astfel, se sa-i ofere toate bucuriile vietii ii
1
cate un paIat pentru fiecare anotimpai anului. TotodatAporunce.,te sa
I
fie utnlarit foarte indeaproape. De fiecare datacnd paIatul,
I
taOO sau slujitorilor sm sA indeparteze de pe strazi tot ceea
ce l-ar putea indispune pe fiul sAll.
La ani se cu dollAprintese dinregatele
invecinate, Gopii YaSodharii. DupA treisprezece ani, aceasta din
,I'
unnaii un fiu, Riihula. Aceste amAnunte suntprobabil autentice.
De aItfel, Siddhiirtha a fugit din palat la putioA vreme dupa
lui Riihula, respectand astfel obiceiul indian care nu permitearenuntarea
la lume decat dupA unui fiu sau a unui nepot.
taOO sau incearca pe mai departe 8A-l izoleze pe 1AnArul
printin desfiitatoarelesale
de tam in cadrul unortrei consecutive, Siddhiirta la
inceput un batn1nfoarte slabit, rezemandu-se in toiagul sau, apoi, a doua
zi un bolnav cu fata livida av!nd febrii. foartemare, in fine, a treia zi, la
poartacimitirului, un mort. Apoi, laultima un
calm senin, ca
religia te poatescapa demizeriile suferintele viqii omene634.
Pentru a-I convinge mai tare inhotmireasade arenunta la
lume, zeii 11 trezesc pe print in toiul noptii pentru a privi trupurile goale
dizgrapoase ale concubinelor adonnite. Atunci decide puna in
aplicare definitiv hotararea. cheamascutieru1 caIare
pe calul san preferat DupA ee se departeaza bine de se
633. P. Carus, Gospel o/the Buddha, according to Olds Records, Chicilgo,
Open Court Press, 1930, pp. 10-11.
634. M. EIiade, lstoria credinlelor $i ... , II, p. 75.
I I
286 India. Religie itilosofie
true pletele cu spaaa, i'i schimb! de print cu acelea ale unui
varuitor trimite scutierul impreunacu calul inapoi la
Din acest moment, Gautama va rataci prin lume, practicand
....-:--'-- 0 asceza foarte dum, injunglele Uruvela, timp de ani. In acest
timp, se hriinea cu seminte iarb!, 0 perioad! doar cu balega Se
spune c!, treptat, ajW1Sese sa consume doar un bob de orez pe zi. Era
imbracat in haine grosolane, smulsese parul barba pentru a se
_... zabovea ore intregi stand in picioare sau intins pe ghimpi.
Refuza categoric mai spele trupul hainele, amtand ingrozitor.
Se odihneaintr-un loc unde cadavrele erau lasate prada pasarilor
fiarelor s!lbatice donnea incorYurat de trupurile intrate in putrefacpe.
Se spune ca, la un momentdat, ar fl afirmat: "Trupul mi-a devenit
neinchipuit de subtire. Din prieinapupoei hrane, semnul pe care-l J.asam
cfuld ma era ca unna copitei unei camile ... Cfuld credeam
ca-mi ating pielea de pe burta puneam in fapt manape spinarii,,636.
In pragul moqii, el a inteles ca nu se afla pe calea cea buna, pentru ca,
in ciuda acestor forme extreme de asceza, nu avusese vreo noua
iluminare. Drept unnare, a renuntat la s-a imbaiat a inceput
sa se alimenteze din nou
637
.
Dupa ce a renuntat la asceza, textele sacre ne relateaza ca
Miira ("Cel Rau", "Moartea") I-a atacat cu violenta a incercat sa-1
ispiteasca in toate felurile pentru a-i distrage atentia de la meditatie,
ins! ram sorti de izbanda
63
. Este foarte probabil ca toate aceste ispite
63 5 un motiv precis al renuntarii la lume: "Viata In mijloeul familiei
aparutingusta nedemna, in vreme ee viala petreeuta. fara. adlipost e
nelngraditli; e anevoie sa duci 0 viata spirituala. !ii purl1 in toate
privintele sl1 mmaj In timp In Inghesuiala el1minului". Vezi Majjhima
Nikiiya, 1,241.
636 E. J. Thomas, The Life ofBuddha as Legend and History, New York,
Bames and Nobles, 1952, p. 54.
637 Majjhima-Niklrya, 1,247.
638 Mara it ispitea astfel: vl!guit de-atata post moartea ti-e aproape.
Ce folos au eaznele tale? s! raInai in vial! ai s! fii in stare s! faci
fapte bune". Gautama a rl1mas, ins!, impasibil rlispunzand: "0, tu, prietene at
Budismul 287
sii reprezinte in mod alegoric lupta interioara din mintea lui Gautama.
pupa ce i1 indepmeaza pe Miira, el concentreze toate
fortele spirituale asupra unei singure probleme: eliberarea de suferinta.
Pe parcursul celor patru stan de veghe, intr-o proftmda meditape, el
inlelege misterul cic1ului al moqilor reincam8rilor
determinat de karma, parcurge retroactiv nenumaratele sale vieti
anterioare contempla in cateva clipe existentele ale
_ semenilor sru, >""
tainele conditionismului universal, dupa care, adatli cu venirea zilei, a
devenit Buddha ("cel ilurninat").
Timp de saptamfuli ramane in aceasta stare de
"ilurrrinare", faraamai avea sentimentul vreunornecesitati In
I cea de-a 49-a zi, prin locul acela au trecut doi negustori care i-au
I oferit mancare, iar el a acceptat-o. In acel moment avea inca indoieli
daca intelepciunea abia dobandita trebuie s-o sau nu
altora. Ezitarea sa a stamit ingrijorarea zeilor. Astfel, zeul Brahmii a .
coborat din cer I-a convins pe Buddha s!propovaduiasca invatatura
sa celor din jurul siiu. AtuncL Buddha a decis cll primii care ar trebui
sa-i cunoasca invatatura intelepciunea la care ajW1Sese sa fie cei
cinci asceti impreuna cu care practicase asceza injunglele Uruvela.
I-a descoperit in parcul de animale din apropierea oral?ului Benares,
unde tinut prima predica, predicii. de la Benares. In
unnaacestei predici, cei cinci asceti au aderat la invatatura sa, devenind
primii calugBri ai comunitapi budiste.
Din acel moment, Buddha a ratacit din sat in sat, nuriJ.arui
adeptilor sai crescand foarte repede. Se ca, dupa aceea, a
revenit in comunitatea sa natala, unde i-a convertit pe taOO sau, pe
sope pe flul siiu, Riihula Adeptii care renunfau la viatalor lumeasca
unnau lui Buddha deveneau monahi Ceilalti, surori
c;e1lli dell1sl1tor, tu, eel mu, din ee pricinl1 ai venit? Carnea sl1 se iroseaseA., dar
mlntea s! se fae! mai atentia mai statomic!. Ce e viata in aceast!
lume? Mai bine s! mor in b!tllie dedit s! trl1iesc infrant". Vezi Suttanipata,
425,439. in eele din urmli, Mara a eedat; vezi ibidem, 445.
289 288' India. Re1fgJe ililosofie
frali mireni, aveau in primul rand indatorirea de a Ie asigura brana
imbracaminte monahilor. tn textele budiste sunt amintiti deseori
nenumarali membri de seama ai ordinului monahal intemeiat de
(pali: Siiriputta) fii I Maudgalyayana (pali:
Moggallana), doi prieteni din tinerete, care imediat dupa iluminarea
. lui Buddha s-au alaturat comunitatii acestuia; ca Ananda, discipolul
preferat allui Buddha. Intre adeptii lui Buddha se g!sesc nenutnarate
- persoane de vazli cu 0 situatie materiala deosebita. De pilda, regele
din Magadha, Bimbisiira, i-a daruit Maestrului 0 pAdure de bambWii,
in care acesta poposea deseori impreunll cu monahii saL Tot la fel,
bogatul negustor Anathapindika din SrlivastJ(pali: Silvathi) a ridicat
intr-o padure din apropierea satului 0 manastire, in care Buddha
poposea frecvent in timpul anotimpului ploios.
Buddha a fondat 0 comunitate de cAlugarile. Acestea
trebuiau sa se supunll unor reguli mai stricte decAt ciUugarii. Se spune
ca ordinul calugaritelor a fostintemeiat la inipativacelei care I-a crescut,
MahaprajiipatJ, pentru ca, cum am amintit, mama sa adevarata a
murit la scurta vreme dupa ce I-a nascut. Dupll ce devenise vAduva,
ea dorea sa renunle la lume i-a cerut permisiunea lui Buddha de
a deveni c8lugaripi. Buddha a ezitat mult inprivintaaccesului femeilor
spre comunitatea monahala, dar intrucat inclusiv Anandaa insistat in
acest sens, in cele din urma a cedat.
Pasaje din literatura budistll ne lasa impresia cll Buddha a
avut parte de 0 viata plina de succese !1i ca a trait intr-o armonie
deplina cu cei din jurul sau. Este, insa, foarte limpede faptul ca in
activitatea sa a Wit multe dezamagiri.
Cand .varsta de 70 de ani, 0 rud! invidioasa a sa,
Devadatta, i-a cerut sa-i cedeze conducerea comunitalii. Refuzat,
Devadatta va incerca sa-l ucida pe Buddha, pregatind 0 adevarata
strategie in acest sens: initial prin asasini pilltiti, dupa aceea cautand
sa-l zdrobeasca sub 0 stanca in fine, asmutind asupra lui un elefant
foarte agresiv. In cele dinunna, Devadatta, insopt deun grup de monahi,
initiazli 0 schisma, care predica0 ascezamai dura, dar aceasta va

inanotimpul ploilor, Buddha, insotit de Ananda, disdpolul
sau in Veugriima ("satul de unde se va
imbolnavi de dizenterie. a fost 1a un pas de moarte, a reul?it s!
criZa. La cerereasa, Manda IT adiiDA:pe tali 'disCipolii ."
din Vaisiili, dupa care amdndoi se indreapta spre Piiva. Acolo vor
dna la fierarul Cunda, cina constfuld din carne de pore sau din ni!1te
ciuperci cu care se hranesc poreii. Consecinlele aparrepede: 0 diaree
cu sange, probabil reintoarcerea holii cl1reia tocmai supravietuise.In,,- .
pofida bolii, el se indreapta catre Kusinagara. Dupa 0 cAlatorie
istovitoare, Buddha se simte epuizatfizic, *zmidu-se sub un
acel moment, Ananda in hohote de plans, dar Buddha, cu
o privire linil?tita, ii spune: "Destul, Ananda; inceteazAsate chinui
sa ... Cum poli crede ca ceea ce se nu moare? Acest
lucru este cuneputint!',639.lnainte de mmi,Buddhaadreseaz1i
''Maadresezvoua, 0 calugmi cer.;etori: ny va
.c , precupet11istrBdwntelevoastre". '. .. . > .
Dupa ce s-a raspandit peste tot vestea mortii lui Buddha, au
inceput sa apara nenumArali adepti ai sm, cu flori ofrande frumos
mirositoare, pentru a omagia trupul sllu. in cea de-a trupul
sau a fost incinerat, iar resturile oase1or sale au fost impru-tite intre
adeptii sai cu bunastare, care au ridicat deasupra lor morminte
adapostind relieve in mijlocullor (stiipa, pali: thiipa).
@Budismul indian. '.
Sectarizarea comunitafii intemeiate de Buddha
I
Buddha n-a nominalizat nici un succesor al sau in fruntea
comunita.t:ii pe care 0 intemeiase. EI considera ca singura calauza
credibila pentru monahii sai ar putea fi doar invalatura pe care le-o
lasasemo!1tenire. Din acest motiv, indatorirea fimdamentala a oricarui
cruugar era aceea de respecta cu sfintenie tot ceea ce propovaduise
639. Maha-parinibbiina-siitta, V, i4.
. .... ..' ... ' '
'ife
290 India.'ReJigie p-fiIosoIIe "--T'-"" .Budismul 291
Buddhapeparcursul sale. Confonn lffidipei, lasetJItA
moarteasa( aprox. 480i.d.Hr.), afost organizatun coneiliu laRijjagriha,
convocat, probabil, de eAtre MahiikliSyapa (paIi:
Dupa ee s-a infonnat in legAtura. eu regulile monahale,
consultandu-l pe Upali, ince doctrina, avand anumite discupi
eu Ananda, Mahakasyapa a redaetat Vinaya-Pitaka
Siitra-Pitall (pali : Siitta-Pitall). Laaproximativ 0 suta de ani dupa
moartea lui Buddha, lac Vaisiilis-a linut un nou eoneiliu. Potrivit
izvoarelor, cauza orga:nizmii celui de-al doilea conciliu a constituit-o
faptul camonahii auprimit de lamirenii din VaiSaliaur argint Dupa
putini ani de la aces! conciliu, in interiorul comunitapi monabale a aparut
bnonAschisma. Cei socotiti aufost numiti sthavira:viidini
(piU'i: theravfldini); denumirea genericA care acopera toate
adeptilor este aceea de Hiiulyana
("micul vehicul ''); adeptii noli grupmi, reprezentndpareri deviaponiste,
se numeau mahasanghiki1$i, adiea adepp ai Mahasiinghika.
Divergentele depBrerl inrandul nuse opresc
msaaiei, ci vor continua. Intimpul regelui Asoll (268-234 i.d.Hr.) s-
a desprins 0 noua grupare din sthaviravadinilor, numita a
sarvilstivadinilor. Probabil catocmai aceasta dispum dintre cele donA
grupmi-aoferitprilejulluiAsokadeaconvocaunaltreileaeonciliu
budist la Piitaliputra, injurul anului 250 1. d. Hr. Totl.J.l1i. nu s-a putut
ajunge la 0 conciliere a eelor donA tabere. $coala Sthaviraviida a
fost declarata "ortodoxa". Sehismatieii, adica sarvastivadinii,

conclbu, a fost redactam m ultima saformaAbhldharma-pztall (pali:
Abhidhamma-Pitaka) sthaviravadinilor.
Convertirea regeluiAsoka la invatatura budistA echivaleaza
caimportanta, pentru Orient, eueonvertirea lui Constantin cel Mare
clllugari bu.di$i; lui ii suntatribuite optzeci demii desttpe nemunarate
manastiri . A ridicat eoloane memoriale petot euprinsul imperiului a
gravat pe ele ediete didactiee;-Aufost misionari "pana la cele
mai indepartate hotare ale tarilor barbare" pen1ru "ase arnesteca printre

lueruri mai bune". Profitand de legaturile eu Occidentul ,ASoll.atrimis
I. profesori budi
Egiptului, Magas din Cirene, Antigonos Gionatas al Maeedoniei
Alexandru al II-lea Epirului
640
Sigur, este greu de evaluat forta de
penetrape a acestei catre Occident
641
, dar in Orient misiunile
lui Asoll marchea:zA0 perioada decisiva de transformare spiritualA.
Domeniul sau cuprindea ceamai mare parte a Indiei propriu

ValeaKashmirului, Nepalul Himalayainferioara. Peste tot, dnnnurile
erau bine intretinute, eu hanuri ateJa intervale fIxe.
Existau, deasemenea, Iivezi eupomi :fiuctiferi artere plantate, grnare
publiee, ajutor medical pen1ru oarneni animale, funeponari speeiali
avand sarcina de a preintfunpina intemnitarea pedepsele nedrepte,
de a-i aj uta pe eu familii numeroase de a avea grija de cei
v8rstnici, curti de justitie desehise tuturora, imparatul
ocupandu-se de treburile poporului la oriee ora pretutindeni
642

In secolele irpediat urmatoare domniei regelui Asoka, s-a
produs 0 serie de noi sehisme. In aceasta perioada, s-au separat nu
640. Cf. V. A. Smith, The Asoka, London, 1909, p,20.
641. Cf. J. Kennedy, Buddhist Gnosticism, the System ofBasilides, in: Journal
ofthe Royal Asiatic Society, 1902, pp. 377-415; D. Schlumberger, L. Robert, A.
Dupont E. Benveniste, Une bi/ingue grtico-arameenne d' Asoka, in: Journal
I I Asiatique, 246, 1958, pp. 1-48; D. Schlumberger, Une nouvelle inscription
I creni trol' 'ul 'perial inalPnwecque d' Asoka, in: Comptes rendus des seances de I' Academie des
a sm,pen .umea .. . a inscriptionsetBellesLettres, 1964,pp.l-15;A.Dupont-Sonner, Unenouvelle
cedebutasecaodoctrinabazatapeexercltJiSPmtualenguroaselapozrp.a inscription arameenne d' Asoka trouvee dans la vallee du Lagman
(Afganistan), ibidem, 1970, p.IS.
642. 'Edict Lapidar VI; V. A. Smith, 0p. cit., p. 12.
292
r
r
India. Rellgle filosofie
Budismul t 293
nurnai gruparilehberaledin interiorul cercului ci au aparut
sciziuni inc1usivIn sfuIul noilor procesul de sectarizare in
cadrul budismului pare sanufi sl8bit evolupa acestuia in spatiul indian.
Dimpo1rivA, monumentele budiste din perioada200 td.Hr. - 200 d.Hr.
demonst:reazA 0 activitate budista plina deviatAintoate regiunile Indiei.
Persecutiile indreptate impotriva adeptilor budil?ti din perioada de
domnie a regelui Pushyamitra (aprox. 183-147 i.d.Hr.) au cunoscut,
cu siguranta. 0 mica amploare.
Inp:nteadenotd-vestaIndiei,undemaimul1iprincipigreci, cmnarfi,
deexemplu,Menanc:b-u, s-auconvertitlainwtmurabudista, budismul a:tacut
progreseoonsiderabile.Regeleindo-scitKanishka,cares1BpIDeapelainceputul
sec. al ll-lea d. Hr. partea de nord-vest a Indiei, Kashmirul
Afganistanul, este considerat, allituri de Asoka, unul dintre cei mai
irnportanp promotori ai budismului. Sub conducerea sa s-a tinut un al
patrulea conciliu budist laJalandhara sau Kundalavana. Probabil,
acest conciliu priveadoar l?CQala sarvastivadinilor, care aveanenurn8ra.ti
adepti in aceastA parte a Indiei. theravadinilor din Sri n
a recunoscut insli acest conciliu.
Kanishka (aprox. 78-123 d.Hr.), cel mai important dintre
regii a fost initial adeptul unei traditii non-budiste, dar,
ase:enea regelui Asoka, a trecut la budism. Sub protectia sa, a aparut
s-a dezvoltat una dintre cele mai timpurii cunoscute de artli
budista., Gandhiira. Promotorii acesteia erau de origine greaca,
in tirnp ce satrapii provinciilor sale sudice erau chiar descendenpi acelor
sciti (saka) a cliror stap8nire fusese inlaturata de clitre
Cuceririle lui Kanishka au redeschis caile terestre de acces
spre imperiu1 roman; 0 ambasada din India I-a vizitat pe Traian dupa
intrarea lui in Roma (99 d.Hr.). De asemenea, au redevenit accesibile
pentru comequl indian l?i drumurile nordice catre respectiv rutele
de caravane prin Turkestan. hnperiul budist al regilor a servit
643. Vezi E. J. Rafson (ed.), The Cambridge History of India, vol. I,
Cambridge, New York, t 922. p. 585.
I
ca pivot pentru intreagalume civilizataintr-una. dintrecelemai putemice
perioade de istorie, anume ChinaHanilor lamsarit l?i Roma imperiala
la apus. au fost rnsturnati de la putere in anul236 d. Hr.
, '".,' ,,, .. ..... '._0'.'. ,,- ..,,:, . " 1...
I
I
Adeppi noii direcpi, Mahiiyiina (''marele vehicul"), aparute in
sanul budismului, numesc cu unanume dispretvechile l?CQli Hmayiina
("micu1 vehicu1"). Se presupunec::a;pe laiDCeputul erei crene, evolutia
noii direclii budiste s-a accelerat. Intnicat primele Siitre mahayaniste
au fost traduse din sanscrita in chineza prin sec; II-ill, probabil ca .
aceasta nona direcpe se afla dejacu ceva timp mai inainte de aceasta
epocainposesia ei texte. Nu este msa suficient de 1impede
din care dintre vechile a aparut Mahiiyana. Oricum, este posibil
sa se fi desprins fie din $coala fie din aceea a
sarvlistivooinilor. Majoritatea cercetatori10rsunt, in general, de parere
ca motivul aparitiei mahAyaniste I-a reprezentat intentia de a
satisface necesitatilereligioase ale budilor.mireni. Hmayiina se adresa
in principal comunitaploYmorialiale:i5ecandiioua'direCpe incerca sa
conduca la eliberarea tuturor oamenilor. Prima mahayanistA,
Miidhyamika, a fost fond.ata injurul anului 200 d. Hr. de catre filozoful
Niigiirjuna. Cercetatorii nu insa, parere comuna
cu privire 1a intemeietorul celei de-a doua mari mahliyaniste,
respectiv l?coala Yogiidira. Potrivit catorva izvoare, adevliratu1
fondfltor al va fi fost un anume Maitreyaniitha, iar renumitul
Asarlga, care a trait in secolul al IV -lea d. Hr., a fost dicipo1ul sau.
Anumiti cercetatori se pe aceste izvoare l?i-l considera pe
Maitreyaniitha 0 persoana istorica, in vreme ce alpi 11 vad pe Asanga
ca intemeietor a1 considerand ca nume1e de Maitreyaniitha n
ar fi altceva dedit 0 porecla a lui Asanga.
Pelerinii chinezi, care au poposit in India lungi perioade de
timp intre anii 400-700 d.Hr., ne ofem in descrierile lor 0 buna imagine
a realitalilor budiste din acea vreme. De pilda, F ahsien, care a vizitat
India intre 399-413, ne relateaza ca budismul facea progrese peste
tot. Doua secole mai tarziu, aceste realitati se vor schimba. Hsilan
tsang, care a calatorit prin India intre anii 629-645, cu
,,
T
294 India. ReUgie pfilosofie . t .Budismul 295
despre faptul 0 parte a budiste se. in I aceastA societate a fondat temple bibliQteci. in anul 1950,
rum!. DecAderea budlsmulUl este de c8tre I-tsmg. care 1 cand liderul celor soootip :tmi cast!, B. R. Ambedkar, s-a convertit la
a fost inIndia intre anii 671-695. . I budism, foarte multi dintre adeptil sAi i-au urmat exemplul. inprezent,
tantrice (Vajrayiina sau Mantrayana) inIndia exist! multe milioane de .
ultima fazAa evolutiei budismului inspatiul indian. Fonnuleffiagice ,i existent
a
in acceppunea lui Buddha
ritualuri populare se reglisesc, la unmomentdat, chiarinMahayana. _.\::/' . . . .
Din secolul al Ill-lea d.Hr. sunt traducerichinezealeunor: . 4.1. EXlSteltt
a
ca suferlntii.: peslmzsm sau realISm?,
fonnuJemagke (dhiiranlJ budi
ste
d"l'lin_ I . . In eon.cePlia lui Buddha, 1ntreaga se identifieA eu
constituite, pe care Ie datea7A dintr-o perioada rilai tArZie. ,--- . de sufennta . Buddha era fenn
Evolutia acestor sisteme incepe injurul secolului al VII-lea d.Hr.
, Decaderea budismului in India continuA dupa peri oadel e
relatate de Hsiian-tsang I-tsing. Venirea cuceritorilor musulmani a
insemnat, in fapt, decaderea definitiva a budismului slabit deja cu ceva
timp mai inainte. Musulmanii au pradat marile m.anastiri, au incendiat
bibliotecile i-au ucispe ciilugruii saserefugiezeinNepal
sauTibet se face ca, dupaanull200, mai gasiminIndia doarcateva
vestigii izolate, care sa aminreascade budismul glorios de odinioara.
Probabil ca persecutiile periodice indreptate impotriva
adeptilor budismului au oontribuit ele la aceasta decadere treptatA a
religiei budiste in India, dar cauza principala a acestei decaderi trebuie
cautata chiar in interiorul budismului. Stadiile ulterioare in evolupa
budismului inIndia demonstreaza careprezentanfij acestei religii
propus sa faca doctrina budista dit mai pentru marea masa
a populapei; prin aceasta, intr-o anumitA budismul se aseamana
hlnduismului. Dat fEnd faptul ca, in acest fel, budismul i-a pierdut 0
parte din propria-i identitate, pentru omul de rand a devenit mai
convenabil sa se converteasca 1ahinduism decat sa se expuna atitudinii
dezaprobatoare a unei societap care nu privea cu ochi buni 0 religie
(in cazul de fata, budismul) care nu autoritatea V edelor
nici castei brahmanilor.
In zilele noastre, budismul a cunoscut realmente 0
considerabiUi. inIndia. In anul 1891, Anagarika Dharmapala din Sri
Lanka a fondat 0 societate budista, Mahfl Bodhi Society, avnd drept
scop activitatea misionara budista in India. inmulte locuri din India,
convins de fuptul casuferintainviataomu1ui bucuriile
satisfacfijle, ineat ar fi fost depreferat caacesta sanuse fi n!scut645.
Conceppa Maestrului despre existenta viataingeneral este
sintetizatAin cele patru "adevmun nobile" (ariya-sacca), in care se
I relateaza despre suferintA (dukkha), aparitia suferintei (samudaya),
,I . eliminarea suferintei (nirodha) calea care conduce la disparitia
acesteia(magga). Dupailuminareasa, asemenea unui medic, el ofera, in
IaBiiiiiifes,iil1iegii lmni existente- de la
: ideeaca"afi inlume"insea:mnasuferinta-llIIDAtorul diagnostic 646:
I - "lata, 0 monahi, adevitrul stant despre suferinta:
I este suferinta, batranetea este suferinta. boala este suferintA, moartea
! este suferinr.a, ingrijorarea, plansuI, durerea, tristetea disperarea sunt
I suferintA, unirea cu ceea ce nu iubeti insea.mna suferintA, despaqirea
i de ceea ce iubeti inseamna suferinta, a nu obpne ceea ce este
suferinta. Pe scurt, cele cinci elemente (khandha) ale fiintei umane,
care provoaca de existent!' sunt suferintl.
- lata, 0 monahi, adevaruI sfilnt despre cauza suferintei: este
setea (de existenta) care duce din in insotitA de
placere i de pofta laooma ici colo placerea: setea
de placere (kiima-tQJ;Jhii), setea de existenta (bhava-taJ)hii) setea
deimpennanenta (vibhava-ta.fJha).
644. Majjhima-Nikiiya, 28; Digha-Nikiiya, 14; 22.
645. H. Nakamura, Die Grundlehren des Buddhismus. lhre Wurzeln in
Geschichte und Tradition der Gegenwart, Freiburg i. Br., 1990, p. 15.
646. Samyuta-Nikiiya, 421. '
.1;..,.
f
1
296 India. Religie i tilosofie t Budismul 297
i
. - Iat8; s:ffintdespre sufern:tei:
stmgereasetel pnn nmucuea totaIaa donnte1, pmasmd donnta,
renuntBnd la ea, eliberandu-te de ea, neUisandu-i nici un loco
- lata, 0 monahi, adevarul srant care duce la suprimarea
T

suferintei: este acel drum stant Cll opt carari, care se unesc: credinta
dteapta, hotmare cuvant drept, fapta dreapm, mijloace corecte
I, ,
i intr-o fieclierege,fieun.tnare
I vel avea oncum de sufent boli vel ClUlOa$e moartea.
I in sensul ei mai larg, suferinta poate fi privita totodata ca 0
insatisfacpepennanenta., caracteristicaoricarei forme
' de viata, daca avem in vedere afectele naturii umane 641. Din
........ perspectiva budista, aceastA concluzie se bazeaza pe intreg ciclul
reincarnarilor, pe totalitatea formelor de existenta permanent
Dispunerea mesajului original allui Buddha in patru parti schiulbabile, incareviatalua:taizolat ('m eventualitateafncarearfi:marcatA
are, posibil, originea in metodele medicale recomandate de una din
lile indiene: primul pas este constatarea bolii, apoi etiologia ei, dupa
aceea posibilitatea sau imposibilitateade infine, tratamentul
care duce 1a aceasta. Referintele medicale soot numeroase in doctrinele

de problemele metafizice, comparandu-se cu 00medic care, la clipataiul
unei persoane gray rarute, nu are timp sase preocupe de detalii inutile.
Primul adevar este, deci, suferinta (dukkha), existenta
suferintei. Prin aceasta "suferinta", Buddha intelegea problemele
caracteristice existentei comune oricArei fonne de viata, respectiv
durerea durerea batranetii, durerea bolii i durerea mot1ii.
ca repuisia fata de ceva sunt, de asemenea, dtP:"eroase.
Chiar atunci cand cineva nu are griji sau necazuri personaie, totui
vetle pe alpi suferind nu poate ramane insensibil.
Aici apare, 0 problema: daca batranetea etc.
sunt cu adevArat manifestari ale suferintei (dukkha), este oare
realmente necesar un demers religios pentru a Ie elimina? Moartea
naturalasau suicidul nu constituie in sine suferintei? Eutanasia
sau moartea naturala ar putea fi 0 solutie bun! eficace pentru a pune
capat suferintei dacamoartea arinsemna definitiv. Dar, fn1:rucfu:
exista dupa moarte, dukkha consecintele sale
complementare nu se liIpiteaza la viata actual!, ci continua dincolo
de moarte. Din acest motiv, recomandarile pe care Ie face budismul
pentru a anihila suferinta reprezinta mai careunnaresc sa
cmme aceste viitoare reincamari. intrucat, cu fiecare
! exclusiv de bucurii) nu repIezintad.ec8t 0 simpIafract:iune detimp.
I Prin dukkha trebuie sa intele&em mult mai mult decat prin
I notiunea traditionala de "suferinta" 8. Dukkha inseamna tot ceea
I ce-i leaga pe oameni de condipile de vialA existentA
I din aceastA lume, tot ceea ce-i face sclavii propriilor lor dorinte i
I nostalgii, ceea ce-i face satraiasca dezamagiri, ceea ce-i instraineaza
I de ei inii i de semenii lor, ceea ce-i determina sa sufere din cauza
pot fi identici eu ei inseamna
. neimplinire, imperfectiune , irea1itate, deertaciooe .
647. W. Karwath. Er/osung hier und jetzt. Eine Einfuhrung in den
Buddhismus, Wien, 1977, p. 46.
648. "Dukkha" este tradus de cele mai multe ori eu "suferinta", dar acest
cuvant redli doar pal1ial semnificatia cuvantuJui din piili. Notiunea din piili are
o multime de semnificatii: indispozitie. boallt, nemultumire. iritare,
zbucium, conflict, team! de viata. In cele din unnlt, cuvantul descrie prinderea
omului in impJetit! din multe conditii 'eondilionltri impuse de viata.
descrie viata in Jumea ciclului reincarnariJor. Cf. L.A. de Silva, Theproblem of
the Selfin Buddhism and Christianity, London, 1979, p. 28.
649. De parere este Lama Angarika Govinda: "Noi suferim, in primul
rand, din cauza propriei noastre imperfecpWli. Cand suferim, devenim
de aceasta apare in noi nlizuinta dupli in ml1sura insli in care
invingem imperfectiunile lim iteJe noastre, devenim mai Iiberi mai fericiti. Ca
atare, un om ar trebui sa fie complet Iiber de suferinta pe deplin
fericit." Vezi L. A. Govinda, Buddhislische Refiexionen. Ober die Bedeutung
des BuddhismusfUr den Westen, Frankfurt a. M., 1990, p. 35 sq.
650. P. Gerlitz, Die Ethik des Buddha, in: C.R Ratsehow (Hrsg.), Ethik der
Religionen. Ein Handbuch. Primitive, Hinduismus, Buddhism us, Is/am,
Stuttgart, 1988, p. 258.
298
299
I
India, ReUgie i fJIosotle
Buddha - care dorea sA descopere tuturor oamenilor esenta
relativit!pi finitudinii lorproprii -aimpa.rpt suferintaintreigrupe:
prima este suferinta tizica., inclusiv boala moartea; a doua este de

imposibilitatea de a-ti indeplini toate dorinte1e; a treia este suferinta
exiStent
i
alA constand in aceea cA pennanent ne simtim suntem
condi!ionati !1
i
de tot ceea, ce prieteni, ,
propna noastra __
. necunoscutul Anumrp oameru nu expenazA ruClodata. aceasta. a trela
, '. " al'" . 1 'azA '
categone de sufennta., m:s
A
pi, e expen peto ate treI.
Prezentand realltatea sufennt
el
, Buddha socotea cA nu este
. , .,... b'" rea1istEld ..
mCldecum
0
lectiV . oreacaoamenn
sA descopere 7
1
propne, p:ntru a recunoru;;te
adevArata rea11tate a Vlefil !11 eXlstentel ca ceva uruversal, care nu are
. 'd.c. . 1 t' 651
rumlC e a lace cu specu 8
t
la . I
Nuesteyorba de unpesimism teo10gi,..c,
ci mai degraba. de unul existential, specific exclusiv budismului. In
realitate, budismul reprezintii 0 conceppe sumbm cu privire la existenta
umana tn special in climatul indian, imaginea despre situapa existentei
radical suferinde a omului a fost zugmvitii in culori aprinse.
asemenea afinnatii sumbre se refera, ingeneral, la situapa existenpala
concreta a omului. intrucat aeeastA existentA umanA concretii este
supusA impermanentei suferintei, tocmai din aceasta. cauzA- dupa
Cun1 il consoleaza un ciilugru- allui Buddha pe un rege indian la moartea
reginei - tot ceea ce tine de bAtran'ete tot ceea ce este
supus bolii se tot ceea ce este supus moqii moare, tot
ceea ce este supus degenernrii degenereaza, tot ceea ce este supus
efemerului este trecAtor etc. '
Amarliciunea suferintei provocate de efemeritatea lucrurilor
este amplificat! prin credinta in reincarnare. este yorba de 0
imagine siisuferi de-alungulmultelor existente,
651. A. Bancroft, Religionen des Ostens. Wege geistiger Erfahrung, ZUrich,
1976,p.76.
Budismul
"moartea mamei, moartea tatlilui, moartea frateluj., a surorii, a fiului, a
,fiicei, pierderea rudelor, pierderea averli" 652. acest lucru nu
afecteazicunimic faptul ciiscopul final pentruorice budist este eliberarea
absolutii. Calea spre eliberare, amtatii de cAt:re Buddha, conduce
''prizonieratul'' cic1uluireincarnarilor.
4.2. Efemeritatea lucrurilor
. I Atat in budismul hihayiinistcAt ineel mahiiyimist, existenta
individuaIa.estesocotitacasuferinta,intrucatindividulempiricreplezinta
, IX' _x .c. . , . al' " '.
0 SImp a smteLa a unor lacton lmperson 1 Impennanenfi
distrugerii. Majoritatea oamenilor se identificA cu ceea ce este
himb b'I ' .c.' "Ab lutul" ' t 'al' ,
sc a 1 elemer nu recunosc so Ima en
respectiv dharmata 653, capropria lor natum 654. Khandha (sanscr.:
skandha) sau cele cinci "agregate" ale puterilor tizice psihice 655
652. H. Oldenberg, Buddha. Sein Leben, seine Lehre, seine Gemeinde. Hrsg.
und erg. von H. v. Glasenapp, Stuttgart, 1959, p. 205 sq.
653. Dharmatii,"Absolutul.. imarerial corespundeprincipiului ritadinved.ism.
Acest prlncipiu ne prin semnificapa pe care 0 are de principiul dao din
confucianism daoism, de principiile mana, orendasau wakam deIapopulapiletribale
contemporane, de Logosuldin NoplDlearitadesernnea:zA
ordinea lumii, dar ordineacosmidl,liturgidi momUi. Cf. J. Gonda, Les Religions de
I , , / 'Inde, I, Vedisme el hindouisme ancien, Payot, 1962, p. 98.
654. H. W. Schumann, Buddhismus. Philosophie zur Er[{jsung. Die grbssen
Denksysteme des Hinayana und Mahiiyana, MUnchen, 1963, p. 70.
655. Cele cinci "agregate" sau ''modalit!p de la lumea sunt
malerialitatea, care const! din elementu/ solid (p!rul, unghiile, dinpi,
pielea, camea, oasele etc.), e/ementullichid (secrepa biliam, mucusul, puroiul,
sangele, transpirapa, grnsimea, lacrimile, urina etc.). din ell/dura (tot ceea ce constll
din temperatura din organism. ca rezultat al procesului de digerare ardere a
mancarii consumate) din aer (gazele intestinale, inspirapa expirapa),
grupa de senzalii (de bucurie, de suferinta de indiferenta), percepliile (vizua)!,
auditiva., olfuctiva, gustativa., tactil! spiritual!), activitiflile spirituale (impregnate
de vointA, de puterea instinctualli) Cf. pe Jarg N. Achimescu. Budism
.# cr$tinism. Consideralii privind desiivdr$irea omului, Junimea*Tehnopress,
,11
1999, pp. 3940; C. H. Ratschow, Leiden und Leidensat{/hebungim Buddhismus
und im Christentum, in: E. Damman (Hrsg.), Glaube, Liebe, Leiden in Christentum
und Buddhismus, Stuttgart, ] 965, p. 52 sq.
300 India. Religie i filosofie
cauzea.zAtoate suferintele care apar inviata in cursul reincarnarilor.
Ele sunt cauzele linbat:r8:nirii moqii, durerilor, tanguielilor, grijilor
dezamagirllor pe care Ie .experiazA top Dar eleinsele sunt
supuse suferintei, pentrucai elesiiDtcal lzate deiei1niriate,
catot ceea ce existll in Iume, de altfel.
Orice fonna de viatA este treCAtoare implica suferint!, chiar
existenta in sine este asemenea unui orlce respiratie este
suferinta. orice gand insea.tnnA sau conduce spre suferintA; pentru
intelept, bucuria nu este altceva decdt 0 dispozipe efemern, care
fiind cauzata larandul sau de ceva efemer, nu poate avea lardndul ei
deedt un caracter efemer 656.
Conform invataturii lui Buddha, nu se poate vorbi de
"existenta", ci doar de devenire. Orice materie insea.tnnA energie, orice
substant
a
este Viata individului este impermanenta,
condiponata temporal supusa unei schimbari sigure. forma
lucrurilorsunt "
Nu eXlstaruCl 0 substanta cu caracter permanent lar suferinta
este identica eu aceasta instabili tate in acest plan,
pofta sau dorinta suferinta, intrucat ceea ce noi ne dorim ne
propunem are un caracterimpennanent, efemer. Datorita
impennanentei relativitatii lucrurilor, dorinteie cauzeaza de fiecare
data tristete dezarnagiri.
In viziunea budista, orlce fericire pamdnteasca, cum ar fi
casatoria, familia, bogapa. prestigiul bucuria de a trai, este tara
sens, pentru ca toate acestea sunt efemere pentru ca ele cauzeaza
necazuri suferinta. De aceea, ne intrebam, in mod firesc, care ar
puteafi adevaratafericire dintr-o atareperspectivacaresanumai reprezinte

in contextul budist, se apreciaza ca adevarata fericire consta
hi b' ..x 'fi x_.: ' . A A'
C armvla}:ao eecuwom,cucondipacaacestasamt""leaga
't'"
656. P. Antes - B. Uhde, Das Jenseits der anderen. ErMsung im Hinduismus.
Buddhismus und Is/am, Stuttgart, 1972, p. 63 sq.
Budismul 301
sa experieze forrnele de existenta manifestare aacestei lumi,
cum sunt ele 'in realitate". adica sa inteleaga iluzia aparenta lumii
care il inconjoara, dar in timp sa sa simtA 0 stare de
bucurie interioamorlc8nd inorlce situatie, inc1usivatunci c8nd sufer8. 657.
Desigur, acest lucru vafi posibil doar atunci cfuld el vainte1ege
eli lucrurile nu sunt cand vainvata sa renunte la eIe, cdnd va
lnvata ca nu trebuie sa Ie doreasca, ci salse bucure de ele doar daca
acestea exista, dar lara a se de ele. Este limpede ea, din aceasta
perspectiva, nu impennanenta efemeritatea sunt cauzasuferintei sale,
Ci fata de lucruri, dorinta sa, vointa sa poses iva, "setea"
sa existentiala (tal}hii) 658.
Dincolo de fiint
e
nu existiinimic substantial, nici 0 entitate,
dupa cum dincolo de lucruri nuexistanici un "lucruin sine". Fiintele
lucrurile sunt simple fenomene in consecinta, sunt ireale. Cic1ul
reincamruilor, impregnat de suferintii, se realizeazain singura lume

aceastatransformare schimbare continua constltu1e V1a.fa, fiindcaVIata
nu este existent!, ci 0 permanenm devenire transfonnare in altceva
Dat fiind faptul cabudismul nu accepm existenta unui Absolut
sau a unei realitali dincolo de fenomene, cum se intfunpIa in alte
religii, nu exista practic nici 0 legatura unitara, care sapatrunda totul.
Nenumara.tele fenomene taraviatase deruleaza simultan, se modifica
reciproc, atunci cand intra in coliziune, se combina unele cu altele
cRFaceasta noi :arela rdndullo,: locul altora
mru vechi . Lumea este pluralista smgura constanta m cursul acesta
fenomenal este legea dupa care se realizeaza acest proces de fluctuape,
respectiv condifionismul absolut (papccasamuppiida) 660.
657. LA. Irving - R.C. Chalmers, Der Sinn des Lebens nach den fUn!
Hinduislnus, Buddltismus, Christentum, Judentum, Islam,
Wellhelm-Oberbayem,1967,p.65.
658 LA Go' . d B d'd'h' t' h R',efl' ,': 18
, '.' VIn a, U IS ISC e exlonen, p. ,
659, Cf Visuddhimagga, XVI, 19; XIX, 20,
660, H.W. Schumann, Der historische Buddha, Leben und Lehre des Gotama,
Koin, 1988,p. 168.
'India. Religie ,i4"u6S6fie'" ,,-,---I---
Dupa cum seobserva, Buddha nu acceptA existenta vteunei
persoane divine sau sub stante metafizice, ci dimpotriva el ff'fplica
Slibstantele, lucrurile spiritele prin puteri, funcpuni prcicese,
avfutd doar 0 conceppe diruunicA despre lume realitate. In. viziunea
sa, viata nu este nimic altceva decdt 0 succesiune de fenomene,
constfuld din aparitii disparitil succesive, un proces inpermanenta
devenire. nuzia despre existenta de sine a unui "eu" trebuie
;5,,'+X '\1' '" ul" t b '1 . ( - -) 661
dep"'"i'lu::1..__ _sun suacestaspeC(Ol UZle maya .
4.3. Non-eul (anatt4)
I I
Dacanumai ceva pennanent, coristant, stabil arputea fi numit
"eu" sau iitman - ceea ce potrivit invataturii lui Buddha nu exista,
fiindca totul este devenire, impennanent instabil-insearnna ca nu
poate fi yorba de niciun "eu" ca entitate cu caracter Totul este
" " tt- 662

,'"
a:
-,.-",",,,,,,t,
.....
,
sau ana '
<:"":', . -
Un exemplu foarte sugestiv pentru intelegerea conceptului
budist de anattii ne este oferit de mteleptul Niigasena, indialogul sau
cu regele Menandru (cca. 100 td.Hr.), in care el raspunde la cele
mai importante intrebari cu privire lafilosofia budista. Folosindu-se
imaginea unui "car", inteleptul ii explicainterlocutorului sau fapWJ
ca notiunea de "car" este doar 0 fictiune, intrucat carul se divizeaza irl
nenumarate parti c,omponente abia aceste paqi componente
.. 1" 663
constltwe Carll ca mtreg :
"Inteleptul Niigasena a spus regelui grec, cand acesta I-a
intrebat, cine este: Dupanume sunt cunoscut caNiigasena, insa acesta
661. Cf. pe larg J. Gonda, Change and Continuty in Indian Religion,
The Hague 1965. pp. 164-197.
662. Samyutta-Nikiiya. XXX. 1-6: "Ceea ce este efemer are caracter de ,
suferintA; ceea ce are caracter de suferintA este, analtii; ceea ce este ,anattii.
inseamn!: aceasta nu-mi apartine, aceasta nu sunt eu (ahpm). aceasta nu este
sine/e meu (me aua).
663. Ibidem, V. 10.6.
Budismul' 303
este doarun nume, 0 denumire, 0 detenninare mtrucat prin
, acesta nu e inleleasa 0 persoana. La aceasta regele a spus: Daca nu
existAnici 0 persoana, atunci cine este eel ce va davoua imbracam.inte
mancare, sau cine este eel ce se de ele? Asta inseamna ca
nu mai existA fapte bune fapte rele, dupa cum nici rasplatakannica
pentru ele. Cine este, deci, acest Niigasena? Sunt, oare, Niigasena
parol, dintii, oasele etc., sau sunt sentimentul, perceplia, puterile
instinctuale, Sau sunt Niigasena toate acestea la un loc?
Orl, poate exista un Niigasena in afara celor cinci grupe de factori
existenpali (respectiv un suflet care sa fie posesorul acestor lucruri)?
In. timp ce inteleptul a raspuns cu un "nu" la to ate aceste intrebari,
regele i-a zis, in cele din unna: lnseamna, deci, ca nu exista nici un
Niigasena. Atunci filosofull-a intrebat pe rege: sunt cumva,
axul, r.otile etc. carul sau constituie toate laolalta carol, ori existA un
car in afara pallilor sale componente? Nu exista, deci, nici un car!
AstfeI, regele a inteles: in dependenla de ax, roti etc., apare
numele, denumirea, nopunea de "car".
Concluzia lui Niigasena era identica cu aceea deja trasa de
caluganta Vajirii in prezenta lui Buddha "Dupa cum atunci
cand sunt conexate anumite parp componente, se cuvantul
can> , tot la fel atunci cand se conexeaza cele cinci grope de factori ai
existentei, se folosete denumirea convenponala de persoanID)" 664.
Desigur, aceasta comparatie dintre "car" "om" nu poate fi
inteleasa decat numai in ee dependenta lor de un numar de
componente sau factori absolut diferip, nimic mai mult Nu se pot
compara nici rotile cu coninta. nici axul cu senzatiile sau sentimentele
etc., insa se poate spune ca acolo unde exista roti, ax etc., poate
aparea caru1, dupa cum acolo unde exista senzatii, perceptii,
etc., se poate vorbi de un om sau de 0 persoana.
intr-o predica pnuti'i laBenares infata celor cinci aseep care-I
insoteau, Buddha evidenpaimperceptibilitateaunui suflet Cuacel prilej,
664. Milindapaiiiiii.25.
304
Religie eft-masotie'
el amtacaatattrupul senzatiile,perceplille,
sunt supuse schimbWii drept tmnare, nu potconstitui sufletul
4 priyHe toateformele ele trecute, prezente sau
viitoare, subiective sauobiective. Ele nu repre.zint! "eul"nostru, sufletul
. 665 " .
nostru . Intreaga noastra eXlStenta nu presupune prezenta
unui "eu"sausuflet in sensu} unei entitatipen:nanente, destinate
Intregul constituit din spirit trup era impaqit de catre Buddha,
cum am vazut; in cele cinci pmp .
Altfel spus, pentru Buddha, ceva in genul unei persoane, "eu",
suflet cu caracter sau iitman hinduist nu reprezinta decat 0
iluzie 666. Prin aceasta, ellua de fapt atitudine fat! de ideea tradilionaIa
de iitrrzan. Aceasta pentru ca intre timp iitman-ul pierduse
semnificalia sa primordiala dinamica degenerase intr-o abstracpe
metafizica rigida. De aceea, Buddhainlocuiaacum nopunea de iitman
cu aceea de anattii, pomind de la premisa ca nu existAnici 0 realitate
in forma\lreunui "sme" Sau de la faptul ca inlume n-ar exista
absolutnimic care sa aparadin sine sau sa existe prin sine Toate

individul devinepunctul deintersectie
a tuturor liniilorde forta ale universu1ui 667.
Ceea ce s-ar putea numi "sine", e conceput uneori ca 0 unitate
pennanenta, neschimbabila, care trupul intra mtr-un altul,
trmnd atatea viep, pana ce se purifica definitiv. "Sinele" este privit ca
subiect al sentimentelor, tdfuilor, gandurllor perceptiilor. Budismul
sustine ca, potrivit modului de gandire, noi credem totdeauna
ca ar exista doua lucruri distincte: subiectul care vede, de pildA,
obiectul vAzut, subiectul care gandul propriu-zis, intr-o
relalie subiect-obiect.In general, nu existanici un subiect tara obiect,
665. Cf. Mahiivagga, r, 21.
666. K. Hoppenworth, Der Buddhismus. Information fUr Christen zur
Auseinandersetzung mit dem Buddhismus. Handbuch mit Quellentexten,
Wannweil, Verlag Wort im BUd, 1977, p. 11.
667. Vezi L.A. Govinda, Buddhistische Rejlexionen ... , p. 72.
Budismul,
305
dupa cum nu exista nici un obiect lara subiect 668, Dar, atat obiectul
cat subiectul sunt rezultatele unor procese abstracte, ele sunt
rezultatele unui anumit proces de devenire, care este, desigur,
condilionat, asemenea tuturor celorlalte 669,
Asemenea intregii existente din cosmos, existenla noastra
individual a nu este decat 0 succesiune de evenimente procesuale la
care actioneaza reciproc fenomene ftzice spirituale, un eveniment
sau 0 intamplare ce subzista din timpuri imemoriale care se va
perpetua intr-un viitor nedeterminat. Din aceasta perspectiva, "a fi"
inseamna procesul detenniilat de legea cauzaIitatii a unui
"eveniment", care apare dispare in tot momentul. Ceea ce noi
detenninmn cafiinta vie nu e nimic altcevadecit 0 veriga, 0 singularitate,
in marele imperiu al acestui proces evenimenpal, "0 flacAra'" inaceastli
mare de fOC,,670. Nu exist!, practic, nimic cu caracter nimic
neschimbabil, totul este tam substanfli.
Fiecare flint! fenomena1a1rebuiepriviti1 ca un flux asemanAtor
de particule care in sine sunt efemere. Prin transfonnarile
bat:rnepi., prin cic1ul nem1reruptal reincarrWrilor,
individ nu este nimic altceva decat vfu1ejul unei asemenea succesiuni
cauzale, niciodata intocmai cu ceea ce era cu 0 clipa mainte sau ceea
ce e tocmai pe cale sa fie, dar nici total diferit. Similitudinea e oferita
deflacaraunei Iampi Intimpul primului, al celui de--al a1 Ultimului
sfert dinnoapte, flacara nu este flaclira, darnici una diferita.
Un foarte interesant exemplu il gasim inMilindapanfia 671 .
Aici ni se relateaza despre faptul ca 0 mireasa a fost cumparata de la
tatal ei prin achitarea pretului rniresei inca de pe vremea cBnd aceasta
668. Cf. D.T. Suzuki, Der westliche und der ostliche Weg. Essays iiber
christfiche und Mystik. Weltperspektiven, Frankfurt a.M., Berlin,
1988, p. 122.
669. M. Ladner, Wirklichkeit und ErllJsung. EineWelt - und Inschau im
Geiste des Buddha, Konstanz, Christiani, 1952, p. 51.
670. H. 0ldenberg, op. cit., p. 308 sq.
671. Milindapaififa, 2,2,6.
307
.,
:s

"r ...
306' -filosof1e ...
' era fetila. Cwnparatorul a crezut ca, dupa ce aceasta va va
deveni solie. Din pacate, el a trebuit sa pIece intr-o lunga calatorie de
afaceri a lipsit mulp ani.lntre timp, fata a crescu4 a ajuns lavfu-sta
conform tradipei indiene, a trebuit sa i se gaseasca un
sot. Pus intr-o situatie dificila, tatal fetei s-a decis sa accepte un al
doilea pret al miresei de la cel de-a! doilea peptor, dupa care acest
barbat a devenit sotu1 fiicei sale. La scurta vreme, insa, s-a intors
_____ din caUitorie primul cumparator, care a cerut sA-i fie restituita sotia,
acum femeie in toata firea. Cel de-al doilea insa a replicat: "Femeia
adeasta cu care m-am casatorit nu e sotia tao F etita de odinioara nu
este cu aceasta femeie adulta care acum e sopa mea." Intr-un
anume fel, el avea dreptate: de-a lungul diferitelor stadii ale biografiei
noastre prezente, suntem deopotriva identici neidentici cu noi
Pe de alta parte, in budism, deosebireadintre "sinele" lucrurilor
"eul" fiinte10r nu pare sa joace vreun roI, intrucat acele dharma din
lumea anorganica celedin lumeaOl-ganica sunt atat materia
cat fiinlele constau din factori efemeri ai existentei, care
interdepind unii de allii din punct de vedere functional. Fiecare dharma,
indiferent daca contribuie doar la aparitia unei fiinte vii, sau pur
simplu creeaza anumite conditii fizico-chimice, reprezinta cauza,
impulsul, premisa baza pentru aparlpa altei dharma. in timp,
trebuie relinut din nou faptul ca, potrivit teoriei cauzalitatii, nimic nu
poate apare prin sine prin emanatie sau prin lucrarea unui
Dumnezeudinafarll 672. Mai mult dedit atat, fiecare dharma constituie
consecinta alteia care 0 precede, dar premisa pentru cea care ii
succede. ca atare, dharmele din domeniul corporal material
sunt acelea'?i cudharmele de lanivelul cele din domeniul
spiritual. Diferl1. doar gradul sau nivelul de constituire, "printr
o succesiune de dharma" 673, poate apare 0 data un trup material, iar
alta data 0 fiintA spirituaIa.ln acestmod, existanu doar 0 "imudire" intre
672. P. Gerlitz, op. cit., p. 248.
673. Samyutta-Nikiiya, XXII, 47,4.
ceea ce noi numim pamant, apa, foe, aer, ceea.ce, in mod
l
deseI11IlBm cunumelede "om", ci, maimultdeditatat, este vorbadeunul
. proces. Aceste dharma, intr-un permanent "du-te-vino", in
I
permanenta "trecere", intr-o continua intercondiponare reciproca 674,
') realiz.eazaatiitceeacenoidefinimca"trup" ceeacemnnim''spirit'' 675.
Dupa cum trupul reprezinta Wl "nume" pentru un sistem de
fimctiuni diferite, tot la fel sufletul reprezinta Wl "nume" atribuitunui
anSamblu de stari spirituale existente innoi. Sufletul nu poate fi
nu poate exista in afara Wlor asemenea funcpuni spirituale 676.
Buddha nu a existenta unui suflet ca substanta
metaflZica, transcendenta 77, dar a sustinut existenla unui "eu" ca
subiect al activitatilorumane, in sensu! practic moral 78. El a acceptat
. un "eu" ca subiect al faptelor noastre morale, ceea ce nu poate fl
identificat insA cu nimic din ceea ce exista in exterior. "Sinele" nu este
ceva perceptibil, concret, ci poate fi realizat doar in fapta morala,
potrivit normelor universale ale existentei umane. in budism, "eul" nu .
este 0 entitate metafizicA, ci un postulat practic.
4.4. Condi(ionismul absolut (paticcasamupplJda)
T eoria collditiopismului absolut sUSfine canimic nu poate apare
din prin sine (cum ar fl, printr-o sau derulare),
dintr-un printr-un alt "sine" sau "eu" (cum ar fi, de pilda, prin actiunea
unui Dumnezeu supranatural), dupA cum nici dintr-o simpla inmmplare
sau coincidenta. Mai mult decat amt, absolut top factori} efemeri ai
I I I 674. Ibidem.
675. Legat de teoria despre dharma semnificalia ei, vezi pe larg: Th.
Stcherbatsky, The Central Conception ofBuddhism and the Meaning ofthe
Word "Dharma", London, 1923.
676. Cf. H. Nakamura, Die Grundlehren des Buddhismus, p. 20.
677. Cf. Majjhima-Nlkaya, 1,138.
678. H. Nakamura, Die Grundlehren des Buddhismus, p. 20.
308
India. Religieiifilosofie
existentei (dharma) apar, dupace in n-au existat, intr-o totala
dependenta funcponala de ceilalti 6
De asemenea, aceasta. invatatuIa completeaza conceppa
despre "non-eu" (anattii). Daca intr-o nollAviata
faptele lor anterioare, atunci cine este, propriu-zis, acest
Este el cu cel care a faptele respective, sau este un
altul, care fapte stmine de el? Buddha a gasit in
aceasta. situatie 0 cale de mijloc, explicand aceasta. problemaintr-un
mod antinomic: faptelor nu este Dici dar Dici un
altul strain de ele. Astfel, ineventualitateain care autorul ar
propriile sale fapte, ar trebui sa existe, in mod inevitabil, 0 parte
componenta a persoanei umane, care sa supravietuiasca existent
ei
anterioare, primind una nollA. Daca, dimpotriva, cel care ar
faptele anterioare ar fi cu totul altul dedit atunci
in.seamnAca autoru116rreal a dispmut, a intrat innefiinta prinmoarte 680.
"'...
In consecinta, din perspectiva lui Buddha, intre identitatea
deplina a persoanelor renascute, pe de 0 parte, non-identitatea lor
cu ceea ce au fost in existente1e anterioare, pe de alta parte, nu exista
nici 0 contradictie. Fiecare condifioneaza prinfaptele sau intentiile
sale "sa" viitoare, insa ara a se identifica completam
ente
cu fiinta noua care va apare prin aceasta. Astfel, din acest punct de
vedere, trebuie exc1usa 0 gandire de genul: "Eu rna voi reincama."
DiI;npotriva, se explica in felul urmator: "Acest lant al
reincarn8rilor se reaZizeazape bazafaptelor (karma). Toti indivizii
empirici care rezulta din acestea, traiesc din nou experienta eului, tara
ca acest "eu" empiric sa fie ceva ve!1nic, un suflet, ceva identic
pennanent intr-o preexistenta postexistenta" 681 "Eul" reprezinta
doar unfenomen experimental, nimic substantial, nici 0 entitate.
679. H. von Glasenapp, Der Pfad zur Erleuchtung. Grundtexte der
buddhistischen Heilslehre ausg und iibertragen, in: Diederichs
Taschenausgaben, Bd. 4, DUsseldorf - KOln, 1956. p. 78.
680. VeziSamyutta-Nikirya, XII, 17.14.
681. H.W. Schumann, Derhistorische Buddha .... pp. 163-164.
Budlsmul 309
vad acest conditioDism pretutindeni incosmos. El
reprezinta legea care guverneaza totul, tara nici 0 682. Tot
ceea ce noi tot ceea ce aparpne acestei lumi, a ap!rut in
mod condip.onat, nimic nu existaf'&a. cauzA; <h1r, in tHnp, nimic
are temeiul originea doar intr-o singura cauza, ci totdeauna
intr-o succesiune de cauze, in care ceea ce exista se incorporeaza ca
I
efect simultan ca 0 noua cauza. .
Daca raportam aceasta perspectiva budistala propria .
persoana, constatam catraim!1i ne intr-o lume constituitadoar
dinconventii, care d.eterminasentimentele, gndurile faptele noastre,
in care noi suntem caintr-o mreaja. Ele au radacinain
faptele noastre, noi suntem "prizonierii" lor, intrucat Ie
socotim ca pe ceva r:af.
T eoria condiponismului se prezinta, concret, in felul unnator:
a. Noi suferim din cauza lipsei de
b. Prin eliminam suferinta;
lntre cele doua extreme, adica lipsa de i suferlnta,
doctrina budistadesemneaza unnt.nnar de '1>uncteintennediare",
astfel ineat fonnula completacuprinde dou8sprezece componente.
Prima componenta, respectiv conditia fundamentala a
existentei (darnuinsensu! unei cauze metafizice 2: a suferintei,
o reprezinta, deci, necunoa$terea (avidyii) 8 In dependenla de
ignoranta apare de a actiona, impulsul sau instinctul de creatie,
de realizare a ceva 84. Acest instinct de creatie sau dQrirtta de a
a omului este imaginalia (sa.pkhiira, samskara), 0 forta
im . ativade naturakannica, constituind in fapta doua componenta
a conditionismului absolut. Aceastanotiune desemneaza intenjiile de
actiune, care preced intotdeauna realizarea unui act in sine. Aceste
intentii potfi bune, rele sauneutrale.ln fine, calitapi intentiilor actionale
682. H.J. Greschat, Die Religion der Buddhis/en, Munchen, 1980, p. 71.
683. E. KrOger, Der Buddhismus im Lichteder Christzisqlfenbarung, Stursberg, 1962,
p. 34; cf. D. T. Suzuki, Outlines ofMahiiyiina Buddhism, London, 1977, p. 35.
684. W. Karwath. op. cit., p. 50.
310 -filosotle
ii corespunde automat cOrlftiinla (vinfiiina), care Ii treia
componentaa conditionismului. _ I
I conturatacalitativinacestfel reprezintaacum fuctorul
care realizeazA contactul conditionat cu viitoarea fonna de existenta,
prin aceea ca ea aparipa unui embrion, respectiv a noii
fiinte, in pantecele unei femei, taminsa sa se transfonne ea in
acest embrion. Termenul budist pentru noua fiinta, pentru noua
individualitate psiho-fizic!, este "nume trup" (niima-riipa) ,
"numele" deseIIlIlfuld componentele nefizice" sPirituale, iar "trupUJ." pe
cele fizice 685, Contiinta actioneazA in acest caz asemenea unui
cata1izator, care intr-un proces chimic devine neidentificabil 686.
In dependent! de aceasta noua individualitate psiho-fizica
(niima-riipa), apare numitul domeniu al celor organe
senzitive (sal-iiyatana), in care gandirea apreciata ca al aselea
simt. Prin acest "domeniu" se inteleg sferele obiectuale care se prezinta
celorase simturi - oftalmic, auditiv, olfactiv, gustativ, tactill1i raponal
- ale fiintei (niima-r,pa), aparute Activitateasenzitiva
constituie condipa i premisa pentru aparipaimpresiei sau
contactelor simturilor (phassa) cu obiectele lumii inconjurAtoare, iar
prin aceasta se ajunge la sentiment (vedanii). Dependent de sentiment
apare dorin/a, pofta (taghii), respectiv setea dupa ceva 687, voints
sau care, lar8ndul ei, duce dinnou la atllamen/
fata de ceva (upiidiina) i, prin aceasta, la "devenire" (bhiiva), la
transformare, adica la existent!- Aceasta condiponeaza
(jan) l1i, finalmente, batrtinetea i moartea(jiira - mara{Kl), intreaga
prin grija, lamentari, durere, tristete disperare.
Pwlctul-cheie a1 condiponismului absolutnuconsta, deci, infaptul

panteceleunei marne, ei in aceeaca unindivid "nou" l1i aparentcontinuain
mod regulat cmsul coI1tient a1 combinatiilor de factori ai existentei, care
pana aiei se manifestaseinreIdecedat.
- 685. Veii Digha-Nikiiya,XV, 21.
686. H. W. Schumann, Buddhismus. Philosophie :.. , p. 41.
687. Vezi Majjhima-Nikiiya, I, 332.
Budismfll: ' 311
(?Jnnayana
f.i:jJ Non-teismul hlnayltnist
_ . > Absentaunui DUriineZeusuprerri iqbudism trebuie interpretata
in contextul religios specific perioadei in care a trait Buddha. In acea
vreme existau multe curente de giindire cu un caracterteist De pildA,
Unii brabmani credeau intr-un creator allumll, numitPrajiipad: "Mahii
- Brahmii, Biruitorul, Stap.nul suprem .. -., Atotputernicul, S1Apanul
lumii, Creatorul, Facatorul, Artizanul destinului , , . , Parintele tuturor
celor nascute al tuturor celor ce se vor 688
In multe dintre predicile sale 689, Buddha a luat 0 atitudine
critica fata de ideea existentei unui Creator atotputernic. Cu toate
acestea, el slistine ca acest "Creator" nu reprezinta intotdeauna ceva
pur imaginar, ci mai degraba 0 idee falsa, conturata de dUerip intelepp
la unor experiente grel1it percepute. De pildA, un ascet care a
practicat mult! vreme virtutile exercipile mentale poate sa se nasca
in forma unui Brahmii, iaracestBrahmii, dupace a trait ani indelungati
de splendoare putere, ajunge la conc1uziacaexistents- saeste
di el este atotputernic ca el este creatorul tuturor fiinte10r vii etc. In
acest timp, un alt ascet care cultivat consecvent facultatile
extrasenzoriale, vaznd cu ajutorul capacitatil sale vizionare lunga viat!
a acestui Brahmii, conchide ca este nemuritor atotputernic
ca este autorul a tot ce exista 690.
Budismul neaga caun asemeneaBrahmii ar putea fi definit ca
Absolut, cael arputea fi "Creatorul" atotputernic, atotutor, etc.,
pentrucaaceste atribute nu auniei 0 semnificatieprecis8.inplan doctrinal.
Pentru Buddha, aceste epitete raman simple epitete, ele nuau decat: un
seIlS relativ nieiodata un seIlS absolut
688. Digha-Nikaya, I, 18.
689. Majjhima-Nikiiya, II, 122; Anguttara-Nikiiya, 1,173.
690. Digha-Nikiiya, I, 138; cf. H.von Glasenapp. Buddhism, a Non Theistic
Religion, London, 1966; M. Wijayaratna, Budismul in larile Theravlidei, in: J.
Delumeau, op. cit., p. 442.
312 India. Religie f"Ilosofie
BudismuJ
313
in pofida celor remarcate de Buddha, problema legatii de
este nici agnostica, ru}a cwn se pretinde uneori, nici vaga, ci clam
existenla lui Dumnezeu riimane 0 problema foarte
logica Indiferent de semnificapa care se confer! acestei Realita.p, ea
confuzA controversata. De exemplu, cfu1d budii din Indonezia, cu
transcende puterea de conceppe a intelectu1ui finit" 693.
mai multi ani in urma, au fost obligati se pronunte in Cll
-. aparpn, nu arareori
aceasta. problema, intrucat Constitupa larii prescria obligativitatea
manifesta 0 atitudine de rezerva sau chiar de respingere fata
crectintei in Dumnezeu, ei audatraspunsuri diferite. Unii au afirmat ca,
de conceptul de Dumnezeli lorreligioas! este patrunsa de
pentru ei, "Dumnezeu" este NirviiQ.a, Cel cu totul altfel,
ocredintAcucaractertranscendent,ei confere un nmne Realit!tii
Transcendentul. spuneau cii "Dumnezeu" nu poate fi decat .
.-absolute, transcendentei-AceastA, ezitare- de ordin spiritual este
. Adibuddha, acel Buddha primordial, din care au apmut ceilalli
caracteristiclipen1ru intreg budismul, in ansamblul sau. Aceastaantudine
Buddha. Alpi I-au identificat pe "Dumnezeu" cuSiinyata, "vacuum
Iare originile in tacerea lui Buddha cu privire la "problemele
ul" absolut, ru}a cum a :fa.cut-o mistica medievala islamica din Java,
mdtaflzice", ea vine dinspre budismul primordial s-a mentinut pe
care i-a conferit lui Allah denumirea budista. de Kesunyataan. in fine,
parcursul intregii istorii milenare a budismului.
alpi I-au identificat pe "Dumnezeu" cu dharma. In realitate, dharma
desemneaza principiul suprem al ordinii cosmice: este vorba de
5.2. Cosm%gia
regularitatea intregului proces cosmic; este inviita.tura lui Buddha,
conforma acestei legi cosmice, dar fiecare element al existentei,
Buddha n-amanifestatmciopreocupare legata de originea,
care conjugat cu celelalte constituie laolalta. cosmosul in intregul sau 691.
existenta considernnd cdtoate acestea nu prezinta.
Cunoscutul budolog de origine germana,EdwardConze, pune
nici un interes pentru eliberarea individului. el era conent de
intr-una dintre renumitele sale lucrari urmatoarea intrebare: "Este
faptul ca ele pot fi puse ca probleme, dar"in concePtia sa, individul
budismul ateist?". incontinuare, el distinge "trei semnificapi ale notiunii
care insista sa oblina rnspunsuri in aceasta privin!a pierde timpul,
de Dumnezeu". El afirma cain budism nuexista unDumnezeu personal,
asemenea celui care, ranit de 0 sageata otravita, ar cauta sa afle
care a creat lumea. Dar, referitor la cea de-a doua semnific,atie, care
informatii despre sageata. despre persoana care I-a ramt, :fa.raa lasa
it concepe de Dumnezeu ca 0 "divinitate ce nu poate fi perceputa nici
, pe llimeni sii intervina pentru a scoate sageata a vindeca rana 694.
ca impersonaUi nici ca suprapersonala", el menlioneaza: "Daca
, , cu un asemenea raspuns ironic din paIjtea lui
comparam divinitatii, ru}a cum Ie intelege traditia mistica
Buddha, invatatll din celelalte sisteme religioase dinvremeasanu puteau
cu acelea ale Nirvii1)ei, gasim in fond cu dificultate vreo
fl de acord. Se spune ca, intr-o zi, Vacchagottha, un adept al
deosebire" 692. Facand distinctie intre cele doua puncte de vedere,
brahmanismului, I-avizitat pe Buddhapentrua-I intreba dacauniversul
teist ateist, Christmas Humphreys considera in mod evident
este daca are vreo limita etc. eu ace! prilej, Buddha nu i-a
budismul ca avfutd un caracter ateist, dupa care insa specifica:
""Doctrina budista despre Dumnezeu, in sensu! unei Realitati ultime, nu
693. Ch. Humphreyes, Buddhism, Pelican Books, p. 97; H. Dumonlin,
,
Begegnung mit dem Buddhismus. Eine EinfiJhrung, Herder, Freiburg i. Br.,
691. Vezi. H. KUng, H. Bechert, Christentum und Weltreligionen, III,
1991,p.61.
Buddhismus, Gerd Mohn, MUnchen, 1990, p. 40.
694. Majjhima-Nikiiya, 1,426-432.
692. E. Conze, Der Buddhismus. WesenundEn1.Wicklung, Stuttgart, 1962,p. 32 sq.
I I
314
315


I
India. Rellgie i ffiosofie
BudismuJ
vorbitinterioeutoruluisaudespreinutilitateaacestorintrebari, Saba), adica cu Indra, care este conducatorul. in a1 patrulea cer,
o tacuse in alte daf
i
, ci a explicat de ce elnu nici ,unadin care se chearna Tusita (sanscrita: TuSita), Buddha inainte
OIP
iniile
vehiculatepeaceasta tema: ,', "" de it se reincarna pe pW;nant. inal eer se ail! despotul Mara.
"0, Vaccha, a avea 0 opinie potrivit cru-eia universul estPI ....... .." Deasupraacestor ceriiri se mai ail! un strat superior, anwne acela
etem sau una cwn ca universul nu este etem lnsea.tnna sa recurgi la lumialeluiBrahmii. SubpamantseafRleeleoptinfemurl,
opiniile speculative; ele sunt unhatij de opinii, un de opinii, eel mai r:numit dintre acesteafiind eel de-al optulea, numitAv ri.
circ de opinii, 0 vanzoleal! de opinii, un Iant de opinii, care sunt insopte i ,In afara de aceasta, fiecare sistem planetar sau Iwne se
de tristete, de mahnire, dar: nu.ducJa = - 1-- Ianmdul s8u, in subuni1!ti Inprirnaregiune
dezgust, nici la det.ru?are, nicllaextincp.e, DlClla . locwesc ffintele supuse pliicerilor (kama), adic! oamenii animaleIe,
nici la intelepciunea nici la nibbana" 695. ca zeii eelor ceruri divine. Cea de-a douaregirine, nwnita cea
invafltum budista nureprezinta0 revelatie precisa privind "materiala" (riipa), :ste impaqitainmaimulte sfere, unde loeuiesc zen
creatia gasim unele infonnafil cu privire laltunea eliberati de placeri. Insfera ceamai dejosa acestei regiuni se afl! zeul
fenomenala. Conform scrierilor canonice, lwnea (pali: loka) nu se Brahma impreuna cu suita sa. Regiunea ceamw de sus, nwnita cea
reduce la planeta locuita de oameni la astrele concepute ca un sistem "imateriala" (arIJpa), care consta dinpatru sfere, este locul de
organizat. Dimpotriva, lwnea este compusa din nenumarate unitat
i
a fiintelor divine spirituale, irnateriale. Spre regiunile superioare se
(loka-dhatu), care corespund, fiecare, unui sistem solar aparte. T oate: accede doarprin exercitii meditatii. Deapt, sfereleregiunii "materiale"
aceste sisteme solare au "ca1itap" dimensiuni diferite: unele punt "imateriale" corespund diferitelor stadii sautrepteale meditapei.
mici, altele de dimensiuni mijlocii, iar altele sunt foarte man. EXlsta, Este limpede ca din aceasta perspectiva, recunosc
astfel, mii de sisteme planetare 696. existenta marilor zei in1rucat Ieofera acestora un anuinit loe in
Cosmologia budista ne in multe privint
e
de cea propria lor mitologie. Cu toate acestea, nu Ie acorda acestora
hinduism. Fiecare dintre sistemele planetare care formeaza universul consideratia pe care le-o acorda Faptul acesta reiese din
este alcatuit dupa principiu. Punctul central al pam3ntului este plasamentullorm cosmologia budista Zen se regilsesc inaceasta
muntele Meru. Injurullui Meru, inconjurate de mare, se afia cosmologie in regiunea ceamai dejos in sferele inferioare ale ceIei
lanp.ui muntoase. In mare, inspatele eelui de-al lant de-a doua regiuni. De asemenea, nu recunosc nici un zeu
se aila cele patru marl continente, dintre care este amintit numele celiri atotputernic, care s-ar aila in ipostaza de Creator stapan allumii. In
din partea sudica, respectiv Jamb iidipa (sanscrim: Jamb iidvipa). conceptia budista, totizen sunt ordinii cosmiee, catoate eelelalte
Acest continent este locuit de oameni. Deasupra pamantului se aila fenomene cosmice. Ei se bucura de un statut divin datorita faptelor lor
cele ceruri ale zeilor; in cel mai de jos dintre acestea locuiesc cei meritolii dinexistentele anterioare. '
patru protectori ai lumilor. Unnatorul estf "cerul celortreizeci trei", Fiintele superioare, care se bucura de 0 atentie speciala din
unde locuiesc treizeci trei de' zei impreuna Cll Sakka (sanscrita: sunt acei :ei ce au dobandit deja
695. Ibidem, 1,483; M. Wijayaratna, loc. cit., apud ibidem, p. 444. Ilummarea Pe parcursul unel ere COSllllce eXISta perioade fericite in
696. cr. Digha-Nikiiya, III, 1 14; Majjhima-Nikaya, III, 101; Vinaya-Pitaka, I, care apar asemenea Buddhai. NumaruI lor variaza, dar niciodatanu
12; Milinda-pafifia, 237; Visuddhimagga, 206; apud ibidem. pot aparea in timp mai multi Izvoarele consemneaza
316
India. Rellgie i filosofie
mai mulp predecesori ai istoricului BuddhaCll mnnele lor. Estecunoscut
inclusiv numele viitorului Buddha. EI se Metteyya (sanscritl:
Maitreya) in prezent ca bodhisattva printre zeii din cerul
Tusita. Viatain acest cer este foarte scurta comparativeu aceea din ""
regiunile superioare. Tocmai de aceea, inainte de venireasa pepamant,
un viitor Buddha in acest cer inferior, pentru ca lumea sa nu
trebuiasca sa prea mult dupa. venirea sa. . . I.
Budismul 317
aflAindividul, anume propriile acteanterioare. Inacceptiuneacomu:na,
liantul dintre cele dollAvieti eraconsiderat afi 0 entitate subtilA, sufletu1,
care dupa moarte trupul intrain altul; in budism, ins!,
",., nu'existasUfle(ci doar pofta existentala moarteaunui
trup face saapara noul complex de "agregate" (skandha), adica acea
'" sinteza psiho-fizicA, Cll aptitudinile mentale capacitatile sale 699.
i , Cic1ul reincarnarilor se coreleazA, caintot spapul indian, ell
Dupa cum se poate !egea kannica,- adica cu efectul cauzal al faptelor (kamma-vipiika).
hindusA, de la prenusaeXlstentel unUl mers cleltc allstonel
lurnii, a unor perioade de aparitie a lumii, a unor evolutii catastrofe
cosmice clar determinate repetabile, dupa. care urmeaza 0 noua
aparipe a lumii sau cosmica. inprincipiu, lanivel cosmic,
este yorba de lucru cu ceea ce legat de succesiunea
aparipei, existentei disparitiei factorilor de sine ai existent
ei
in spatii
temporale inimaginabil de restr.nse cuceea ce in cazul
succesiunii vietti mortii unei fiinte din lumeanoastrli.
In conceptia budistA, reincarnarea este 0 continuitate de acputri de
re-actiuni, inclusiv acte pUr mentale, intrue.t acestea sunt cele care
fumizeaza energie - fiind intr-un fel proviziile necesare- pentru
reincamarile ulterioare. Prin urmare, fiecare se reincameaza intr-o
situatie care este rezultatul faptelor in existenlele anterioare.
T o ate actele noaste prezente, mentale sau fiziee, tind sa
produca acte similare, intr-o succesiune continua. Cele bune au ca
efect fortificarea nazuintei omului de a fapte bune, invreme ce
karmlca I remearn area
@
I 5.3 'Legea
inIndia prebudistA, parerile despre efectele legii kannice emu
destul de confuze. Concept
iile
predominante din acea vreme se
amesteca cu doctrinele esentiale budiste inaceasta privinta, rara a fi
insa asimilate coerent de catre acestea. De exemplu, intr-o istorioara
despre un laic, nurnit Citta, se subliniaza ca ceea ce determina pozitia
oricarui individ inviata viitoare este aspirapa exprimatA de acesta
patul de moarte 697, iar intr-un alt text este :o:,ba obsesiva
careil framfutta pe cineva pe tot parcursul vietn sale . In alte texte,
destinul viitor al fiecaruia este motivat de un act izolat intimpul
vietii, pe cfutd in aIte pasaj e se face referire la 0 anumita dispozitie
mental a cuefect pe termen lung. Cazurile sunt similare doar in sensul
cA, in fiecare dintre ele, apare 0 cauza morala pentru situapa in care se
697. Samyutta-Nikaya, IV. 302.
698. Majjhima-Nikaya, III, 99 sq.
,._....celereleIistirnuleazatendinfa,dea pe mai departe fapte rele.
. A
Once karma Intenponat sau neIntentlOnat va rodl sau va
I I avea efecte mai devreme sau mai tarziu. Unele fapte arata efectele
in viata in care au fost altele in viata imediat
urmatoare, iar altele in cadrul unor existent
e
multmai indepartate. Orice
individ in momentul de fata este produsul unor mUltiple cauze din
existentel
e
sale anterioare este strans legat de celelalte cauze din
lume, pentru ca, potrivit invatAturii budiste despre legeakannica, exista
0 n:
divid
. A
Temel ullegn kannice, In aceeptlunea budlsta, II reprezmta
faptul caea ofera 0 cauzamorala a lucrurilor. Buddha a respins teoria
existentei, in trupul omului, a unui suflet care sa eunoasca 0 viata
separata stabilindin schimb 0 nollA identitate intre indivizii
inlantul existenfei, prina:fumat:iacaceea ce face cadowfiint
e
sa
fie fiint! nu este sufletul, ci karma. EI a ara18t ea forta kannei
699. Cf. H. Nakamura, Orient # Occident, p. 259.
318
,..j.,
I
India. ReUgiei f'dosotle
unei singureexistente. Conexi1.meadetipcauza.efectdintre
, rei dinaceastA rei dinexistenteJ.eanterioarenuesteo simpIalegat:ura
fizica in1re diferiti indivizi, ci mai degrabA unamoraIa 700.
Legea kanniea nu este impusa din exterior, ci ea actioneaza in' ,"-.---.", '
din fiinta noastra. Fonnarea structurii noastre spirituale, inclinatia
cresc8nd8. spre ran inf1uentaimp1acabilaa care submineazii
adevmata libertate a "sinelui", indiferent dacA noi observihn sau nu
acest lucru, sunt cuprinse intreolaltAinJegea karmica.,Noi nu putem. " t
scapa de efectele actelor noastre 701. Legea kanniea reprezintA, in I
conceptiabudistA,principiul dreptatii practicate aplicateinreIapileurnane.
In lumea europeana, legea karmica a fost pereeputa uneori
detenninistic, in sensul ca fiintei reincarnate pe baza vechilor ei acte ii
este predetenninat inc1usiv modul de a gandi, deci nu mai dispune de
nici 0 libertatede vointA actiune. Cutoate acestea, multe dinafinnatille
lui Buddha demonstreazA ea aceastA conceppe este Faptele
sau, mai precis, intenpile stabilesc sfera,reincarniirii; mediulde
aspectul fizic aptitudinile mentale alefiintei care se va reincama, dar
nlJ gandirea activitatea acesteia In limitele earacterului sau, fiecare
are libertatea de a alege el intenpile care stabilesc viitorul sa.u I
kanmc. Fiecare propriul sAu viitor, chiar daca spapul de
decizie - condition at de sfera de existenta in care - este mai
departe mai amplu sau mai rest:rans 702.
Faraaceastaexplicape, dinpunct de vedere budist, oamenii s-ar
simp victime ale unui arbitrar ingrozitor. Pe langii aceasta, liimurireade
fata contribuie in a-i conferi celui ce suferliun sentiment de mngaiere,
intrucat atunci cnd el sufera, simte caare de 0 vinAmai veche. Pe
de alta parte, pe cel fericit il deterrnina sa fie modest, fiindea el ca
trebuie safuca mai departe bineIe, incat samerite acest bine 7 (3.
700. Ibidem, p. 257.
701. Anguttara-Nikaya, X,'206.
702. H. W. Schumann, Der historische Buddha ... , p. 161.
703. S. Radhakrishnan, lndische Philosophie, Bd. I, Von den Vedef bis ZUnI
Buddhismus, Darmstadt, 1955, p. 352.
Budismul 319
Intre necesitatea faptelor bune dependenta de cic1uI
reincarnarilor, rea1izat tocmai prin aceste fapte, nu existA ddt in mod
aparent 0 contradictie. Aceasta intrucat nu actul sau fapta in sine, ci
atitudinea$i dispozitiaspiritualaa subiectului sau autorului este decisiva
pentru reincamare; nuimplinireafuptei, ei intenpade aacesteia
configureazA forma ulterloara de existenta Se poate, de pilda, intampla
ca cineva printr-un concurs de imprejurari exterioare lui - sA fie
i:ritpiedicatin unei fapte; cutoate acestea, intenpa de
a ei este suficienta pentru a produce efectul karmic corespunziitor.
Cel ce eautA nu poate fi inliintwt de propriile sale fapte,
daca Ie realizeaza eliberat de dorinta sau poftli (lobha sau raga), urn
(dosa) iluzie (moha) 704.
NotiWlea de karma evita unele dintre dificultatile comune
teoriilor similare despre soartii, providenta predestinare. Karma
cuprinde doua idei distincte: fapta in sine efectele ei in ee
modificarea caracterului a vietii celui ce a afinna
caacest efect subiectiv continua dupamoarte, in viata ulterioara: "Din
oul de randunica nu poate 0 cioem-lie, din cauza diferentei de
ereditate; nenumaratele influente care i-au afectat pe acelui
ou nenumaratele actiuni indeplinite sub acele influente sunt insA
un fel misterios inmagazinate in ou trebuie sa creeze propriullor
fruct nu un altul. Ca atare, dintr-un ou de randunica nu poate 0
ciocarlie, intrucat 0 ciocarlie este rezultatul uni set complet diferit de
condipi: cum s-ar spune, karma sa este diferita. Dar desigur ca
nu se refera la ereditate atunci cand folosesc cuviintul karma. Karma
nu exprima acele Iucruri pe care omulle de Ia
sm, ci acele Iueruri pe care Ie de la el din starile
anterioare ale propriei existente. Dar, cu aeeastA diferenfa. doctrlna
budistii teoria a ereditiipi par foarte asemanatoare" 70S.
704. Cf. Angultara-Nikiiya, III,33,2.
705. H.C. Warren, Buddhism in Translations, Cambridge, Mass., Harvard
University Press, 1896, p. 21 0 sq.; apud H. Nakamura, Orient # Occident, p. 260.
"'
320
321
..... .
I
India. Religie ,i filosofie
Irving Babbit plaseaza. karma in 0
pereepe ca pe impresii (rezultat a1 vietilor prezente anterioare)
"careraman ascunse in ceeace inconent
sAdea0
atat acum cit in viitor. Karma privit! astfel este un fel de soartA, dar I
o soartA al cmui autor este omul care mi poate innicio clipa
anurne sA ascunda cu totullibertatea morala" 706. Oricurn este evident
cA istoria unui individ nu tncepe cu in acceptiunea budista El---..,.,- i
a trecut dej a prin eoni nenum&'ali nu se poate separa de trecut, nici
macar un moment 707. I
In cadrullungului cic1u a1 reincarnarilor, primirea noului
gennene, in pantecele unei noi marne, are loc :tara vreo cu
spontaneitate vehemenla. cu care intr-o
noapte intunecoasa, de exemplu, intr-un anume obiect umed
corespunzator. Fulgerul drurnul :tara sa aiba vreo conintA
trebuie sa loveascli exact m'oopacru iii'Care tnniod
la moarte, atunei cand ne vom debarasa de trupul actual oda13. cu
aceasta, vom intra intr-o de profunda - avand
invedere cAdeodatacutrupul orieeconiint!-vomfi
deci, spre un asemenea germene, care necorespunde eel mai bine 708.
In acest mod, dupa cum arn spus, calitateanoii existente este
detenninata strict de calitatea felul instinctelor inc1inapilor omului.
In cazul in care instinctele cuiva sunt animalice, ele vorfi impinse spre
un gennene animalic se vor dezvolta acolo, incat respectivul
devine chiar un animal; daca eventual acestea sunt mai rele decat
instinctele unui animal, el poate deveni chiar un demon. Pe de alta
parte, in eventualitatea in care cineva este stapanit pennanent de
706. I. Babbit, Buddha and the Occident. An Appendix to His Work: The
Dhammapada, London, Oxford University Press, 1936, p. 69; apud ibidem.
707. Emerson, Compensation, in: Selected Writings afEmerson, ed. de Books
Atkinson, New York, Random House, 175; apud ibidem.
708. G. Grimm, Der Samsiiro.Die Weltenirrfahrt der Wesen,
BUdingen-Gettenbach, 1960,p. 122.
Budismul
instinctul de Iupta, urn invidie, energia care seelibereaza din el prin
moarte se poate manifesta dupa aceea intr-o stare de ce
corespunde celor din IumeaAsura sau demonilor razboinici. Tot la
feI, daca cineva s-a manifestat ca avar, nemultumit pofticios, se
poate reincarna ca unpreta, ca un spirit mereu nemultumit. Iar daca
cineva a aratat 0 conintA binetacatoare, prietenoasa, de mulp.unire
irelepciune, el poateprimi 0 existent! in .-nurnitalurneazeiIor 709.
Pentru om, concret, cidul retncamWiIor tncepe odata cu
se odata Cll moartea, pentru ca apoi sa se realizeze din nOll.
@ M editatia: experienfli directli Ii persona/Ii
Pentru a 0 incheia definitiv cu aceasta viatA pIma de suferinta
iluzie, pentru a realizao pentruviatarnistica, care faciliteaza
accesul spre Nirviil)Cl, Buddharecomandal1i tehnicile yogine.
Preluandu-Ie dinvecheacultura spiritualitateindiana, 710 elleco:recteaza.
Ie completeaz.adoarprintr-o:wrfunda ''fortare'' anopunli 711.
Din scrierile budiste 12 reiese dar cA increderea in puterea
meditatiei eradejafoarteputernicAahmci cAnd aap8rutbudismul, practica
fiind urmatachiar de invatatorii lui Buddha Esteprobabil ca Buddha a
adoptat tehnicile de meditape de la maestrul sau A/iiraKiilii"1Q 71
3

709. W. Karwath, Ope cit., p. 37.
710. Cf. L. de la Valee-Poussin, Le Boudhhisme et Ie Yoga de PataFIjaJi, in:
Mbnoires Chinois et Bouddhiques. 5. BruxeJles. 1937, pp. 223-242. G.
Oberhammer, Strukturenyogischer Meditation, Wien, 1977, p. 102 sq.
711. M. Eliade, Yoga. Nemurire liberta/e, p. 150.
712. Cf. Majjhima-Nikiiya, I, 163-166.
713. Se despre A/lira Kliliima eli, aflandu-se sub un copac in
exercitiul meditafiei, nici n-a observat faptul eli, intre timp, trecusern pe Jfu1ga. el
vreo cinci sute de care. Ultimul om care insotea aceastl1 caravani1 de care s-a
adresat maestrului, atenponiindu-l c! hainele sale amtau oribiI din cauza prafului
depus pe ele la trecerea caravanei. Attmci el a exclarnat: "Cat de minunat este,
cat de miraculos este ca aceia care au din lume petreaci timpul intr
a asemenea stare de mintiil" Vezi Mahiiparinibbiinasutta, IV, 27-28;
Digha-Nikiiya. II, 130-131.
India. Religie i fUosofie
322
Cele mai vechiinfonnatii despre practicile meditative arirta ca
totdeauna acestea erau exersate in singuratate. La inceputurile
budismului, ascetii traiau in locuri izolate solitare: ''EI alege vreun
fi in pad:ure, langa un copac, pe un deal, intr-o
vAioaga de munte, intr-o pe!}tera, intr-un osuar sau pe 0 gdimadA de
--paie in camp deschis dupa ce se-ntoarce cu blidul de la
mananca ceva, se aeaz8. cu picioare1e corpul
.. x .X" 714
___
eire
pt mlOtea agera. concentralA_
interioara !}i 0 izolare imperturbabila
reprezintA, ca atare, primele conditii pentru practicarea meditapei. 0
alta condip.e 0 constituie pozipa linitaatrupului. Ascetu1
ia 0 pozipe contemplativa, cuprivirea atenta in fata 715.
o alta faza pregatitoare pentru meditatie 0 constituie
disciplinarearespirap.ei. Aceasta presupune un control atent
asupra inspiratiei expiratiei 716. Prin supravegherea mi!7Carii
sau a cursului respimpei pe nan, expiratia inspiratiail
ajuta pe ascet sa nu mai respire doar intamplator, ci in mod regulat
fusa, totdeauna, respiratia trebuie sa decurga liber
neconstrangator. Sunt interzise exercitiile de suspendare a respirap.ei
in genul Yoga. Nu e yorba de schimbare, ci doar de 0 supraveghere
a respiratiei 717.
Meditatia budista nu are nimic comun cu hipnoza sau sugestia
in timp, ea nu consta nici in abandonarea propriei vointe in
favoarea vointei altuia. Dimpotriva, ea este 0 stare spirituala realizata
cu intenpe, cu vointA, care, in principiu, se de ceea ce este
prin faptul ca, de aceasta data, gfuldurile imaginile nu mai
714. Digha-Nik.aya, II, 67.
715. Ibidem, XXII, 2.
716. Ibidem, ibidem: "Monahul con!?tient, el expira atunci
cand inspira pre lung, el eu inspir pre lung; cand inspire scurt, el
eu inspir scurt".
?17. G. Schmid, WodasSchweigenbeginnt. Wege indischerundchristlicher
Meditation, Gntersloh, 1984, pp. 70-71. I
i I
Bumsmul 323
apar dispar cum cfuld vorele, ci sunt disciplinate in mod conent.
Mai mult decat atat, aceasta stare spiritua1a se caracterizeaza, in
principal, prin aceea ca, de aceasta datA,atentia preocuparea se
centreaz'Aasupraunui si.rJgurgand sauasupmwui singurpmct, acorn este

sapa.st:ram saintelegemmai temeinic acest aceasta Te,cu
atat mai putio ne deranjeaza preseazaalte ganduri imagini 71
Pentru cameditapasaatinga unnivel maxim de este
nevoie ca aceastapercepp.e sa fie continuataintome activitap.Ie zilnice,
aa incat nici 0 conceptie sa nu penetreze din afara asupra
sa afecteze in vreun fel puritatea mintii: "In ce se vede,
trebuie sa fie numai ce se vede; in ce se aude, trebuie sa fie numai ce
se aude; in ce se simte (precum miros, gust sau pipAit), trebuie sa fie
numai ce se simte; in ce trebuie safie numai ce 719.
Buddha era foarte consecvent in aceasta privinta.- Se spune ca,
in viatasa de zi cuzi, el "mergand din casaincasa, pazindu
poarta(simturilor), binei:n:frfuJat, mnpleaiuteblidu1, atell't, g:nditor" 720.
Daca nu este corelata cu experiente personale, orice
este superficiala. Oricata sau ar
dovedi cineva vreodata, acestea trebuie sa izvorasca, in mod normal,
din experienta sa proprie, iar experienta insearnna "avedea". Buddha
I a corelat mereu pe "a cunoate" (iiiina,jiiiina) cu "a vedea" (passa,
I
pasya) 721, pentru ca "a cunoate" fhra "a vedea" e ceva lipsit de
suport, e lipsit de profunzime. "A vedea" inseamna "a experimenta",
adica a vedea lucrurile "aa cum sunt ele" (tathiita), in ceea ce sunt
ele.lnireaga filosofie a lui Buddha vine din aceasta"vedere", dinaceasta
experienta.- Experienta, ca fundament al filosofiei budiste, este numita
"experienta iluminarii", intrucat aceasta experienta a fost realizata de
Buddha dupa ani de meditape reflecpe intensiva - practic,
718. M. Ladner, op. cit., p. 154.
719. Uadiina, I, 10.
720. Suttanipllta, 412.
-'
325
_ ....l.......
-t
324 lDdia.Religie i' fiJosofie I ,.
tot ceea ceapracticat el mai tarziupeparcursul intregii sale vieti izvorn
I
i
tocmai dinaceasta experientA interioar! :tacutAde el atunci.
I ,
:rv.tetoda experimentala este metoda care realizeaza
inteieasifcaocapacitate de percePtie intuitiva.
Cine a preluat doar adevarul nu poate fi considerat discipol allui
--Buddha. Cefce n-a descoperifel adevaruI, se consideraca I-a
inteles Respectivul a tratat adevmuI ca pe 0 "dogma", cape 0
---.doctrina careia trebuie sa subscrie imediat neconditionat, ca pe 0
simpla traditie ce trebuie respectata. Inbudism, adevar insea:mna,
cum aratA Buddha, ehipassika!. <<Ehi inseamna vino!, iar
passa insearnna vezi!. Prin urmare, adevaruI inseamna <<vino
vezi 1. Aici nu poate fi vorba de 0 credinta, in sensul de a crede ca
..., a accepta ca .... Aici e vorba de un singur Iucm, anume: a se
angaja laceva. Toate celelalte vin de la sine. Cine adevaruI
doar din auzite, nu-l deloc. Doar cel ce a parcurs drumul
paDahl"descoperirea:adevarului, il pe acesta,
din el, I-a experimentat 722.
Pe de altA parte, inspatiul budisto-hinduist, aceastA experienta
religioasa are semnificatia unei transformari. a unei schimbari a
propriei Experienta nu inseamna un eveniment sau 0
intfunplare cesederuleazainfataochilormei cumine, ci 1meveniment
ce are loc in mine, 0 transformare in propria mea fiint8., in activitatea
mea spirituala. De aceea, acea.sta experienta nu poate fi transmisa mai
departe doar ca simpla invalAtura. Ea trebuie fti.cutA in mod absolut
personal. Ce inseaInnAtransformarea cOrl$tiinlei, poote intelege doar
acela insine aceasta transfonnare. Buddha
invatatura adevarul sau atemporale, akalika 723. Inviziunea
sa, nu este vorba de experiente care au loc doar in anumite perioade,
pentru ca in celelalte perioade, cand nu au loc, sa fie transmise prin
721. Majjhima-Nikiiya, 1,265.
722. G. Schmid, op. cit., p. 31.
723. MajJhima-Nikaya, ibidem.
Budismul'
intennediul credintei. Adevm-uI esteakali/ra, el orice perioada
de timp pe fiecare om 724, Din acest ponct de vedere, budistul
contemporan nu se afta, in principiu., nici mm departe pici mm
aproape, in timp, deNirvaQO., de Absolrit,'decat&mtemporanullui
Buddha, allui Patanjali sau allui Sagkara. "AdevArul" insdamna
transformarea co11$iinteiaici acorn, ci nuunevenimentdelainceputul
unci anumeistorii amBntuirii, delamijloCul veacurilor 72S.
@tahayana
6.1. intelepciunea antinomkli: ontologie i antiontologk
recunosc donA tipuri de Prima este
de ordin rntional,jnana, constandin stAp8nireatuturor invataturilor
Iogice rationale, arost preluatA din carple budiste hinayaniste.
Esenta acestorinvataturl 0 replezinta constatareainexistentei tmui "eu",
a unui suflet, in cele cinci grope componente (skandha) ale fiintei
umane. 0 a doua forma de prajna, este de ordin
experimental, este ceva trait, ceva care se experiaza cu intreaga fiinfii,
tara a se limita doar laintelect. Ea este definita ca
(sarvajnatii) substituie, in multe din caqile mahayaniste, nopunea
de "ilominare" (bodhi) 726.
Incazul experimentale este vorba de 0 "tacere"
simultan, de 0 "vedere" Prinaceasta''vedere'' se inlelege
o ''vedere'' cu ajutorul ochiului inte1epciunii, respectiv 0 rnodalitate
specifica de intuilie, care ii ofmcelui ce 0 posibilitaiea de a
ajrechiar la cauza primordiala a realitAtii 7.
724. G. Schmid, op. cit., p. 34.
725. Ibidem, pp. 34-35.
726. H.W. Schumann, Buddhismus. Phi!osophie ... , p. 73; Cf. D.T. Suzuki,
Der westliche und der 6stliche Weg ... , pp. 42-43.
727. D.T. Suzuki, De,. westliche undder 6stliche Weg ... , p. 44.
India. Religie 326
in Yogiiciirqbhiimi descoperim conceppa potrivitc.areia,
intelepeiunea ''mantuitoare'', respectiv prajiUi, ca experientAa unei
realWiti transfenomenale unitare care transcende, in timp,
.., orice limbaj gandire - este detennmata cu termen intalnit in
budismul Hinayana, tathato. 728.
in canonul pali 729, notiunea tathatii caracteriza "existenta
conditionatA", acel conditionism absolut cape 0 legeuniversal-valabila,
___..._careia ii este subordon.ataintreaga lume fenomenala. Ulterior, ea avea .
sa caracterizeze adevarata flinta a "non-euIui" (anattii), a "non
sineitatii" (nairo.tmiya) 730,
in viziuneamahayanista, tathatti semnificarealitateaatot ceea
ce exista este imaginat. Fiind neaeterminat, el nu se lasa
conceptualizat de discursiva: gandirea rationala nu are acces
la intelepciune 73 Acesta este "locul" unde ratiunea, gandiIea
analitica sunt transeendate incepe sase manifeste lumea
,....,r..w"'"",,,''''''''''vacuumului'' (siinyato.), respectiv aceea a "sinelui amorf". intr-o
asemenea lwne, nu exista niei subiectivitate autonoma izolam, niei 0
care sa se afle vis-a.-vis de aceasta. Altfel exprimat, am
putea spune ca, acum, in lumea ''vacuumului'', tot ceea ce exista
propria sa identitate cu totul altfel, tntr-un modantinomic,
respectiv prin prln de sine Cine nu se
de nimic, devine liber, adica improprlaza modul primordial
de Fxistenta a realitatii 732.
C8nd textele Prajiliipiiramitii afirma neaga simultan
lucru, ele nu iJ:!,cearca, prin urmare, sa descrie "lucrul in sine", ci moo
728. Bodhisattva-bhiimi, 30,7-8; 199, 14-15; 26,8-9;28,9-10.
729. Samyutta-Nikiiya, XII, 20.
730. L. Schmithausen, Zur Struktur der erlosenden Erfahnmg im indischen
Buddhismus, in: O. Oberhammer, Transzendenzerjahrung, Wollzugshorizont des
Heils. Das Probem in indischer undehristlicher Tradition,Wien, 1978, p. 116.
731. ASlasiihasrikii Prajniipiiramitii, 8.
732. M. Shimizu, Das "Selbst" im Mahiiyiina-Buddhismus injapanischer
Sieht unddie "Person" im Christentum im Licht des Neuen Testaments, Leiden,
Brill, 1981, p. 61.
Budismfil 327
degraba sa-i demonstreze irealitateafiinf:ial8. sau"aparenta" sairealitate
fiintiala Absolutul. inacest sens, Budd.qaa:fi.nna cAtre SUbhiiti: "Cel
(tathiigata), Subhiiti, (aceastii expresie) este un sinonim
allui tathatii. Cel ce ar afinna, Subhiifi, ca cel a cunoscut
'in mod plenar supremul, iluminarea acela ar grai un
neadevar m-a inteles fals, pentru cA pledeaza pentru ceva inexistent
(respectiv 0 iluminare In sine ca ceva distinct de eel $i de
ce acest lucru? - Nu exista,
singularizatA, un adevar partial), pe care cel I-a cunoscut ca
pe ceva suprem, ca pe oiluiminare in acea dharma
(adevar absolut - invatAtura.), pe care cel a cunoscut-o a
prezentat-o pe depIin, nu mw exista nici adevar nici eroare (intruc4t
ea transcende orlce antinomii). De aceea lnvata eel Toate
acele dharma (realitati) sunt dharma (continuturi de invatatura) ale
lui Buddha. $i de ce acest lucru? - Toate acele dharma (realitati),
Subhiifi, au fost propovaduite de cel desav8rit ca (non
realitati in sensul AdevaruIui absolut). De aceea, toate aceste dharma
suntnumite dharma ale lui Buddha" 733.
Concluzia care se desprinde din acest text este, de fapt,
"on/ologia iluzionista' sau"an/ion/ologia" 734 budismului Mahayana.
Astfel, toate acele dharma exista. doar ca entitati aparente, ca dea1tfel
tot ce exista in general; In esentA, insa, ele sunt "goale", irea1e i iluzorii.
Inclusiv cei "iluminati" nu sunt altceva decat iluzie i aparenflt, Acest
iluzionism poate fi corel at cu invatAtura runayanista despre "non
sineitatea" non-substantialitatea tuturor compOnenteIor existentiale.
in budismul mahayanist, insa, tathatii nu m;:ri este desemnat
doar ca 0 "non-sineitate" a componentelor existenp3J.e, ci ca 0 non
fiinpalitatealor(dharma-nairiitmiya).$iinmasuraincaretathatiieste
detenninat canon-fiintialitatea:fuctorilorexistentiaJj, elinseamnii, In
733. Vajraechedikii, 17c-d; citat la H. W. Schumann, Buddhismus.
Philosophie ... , p. 76. Sublinierile ne apartin.
734. Cf. L. Schmithansen, op. cit., ibidem.
328 India. Religie i iIlosofie
timp, negarea lumii, ''incetarea ei inainte de a exista" 735. De fapt, acest
lucruinseaInnA inclusiv negareastarii finale de 736
Din aceasm perspectiva, eiclul reincarrWi10r NirviiJ;K1, adidi
-.wpluralitatea unitatea, se disting doar invizitmea eelui
intrucat pen1ru eel iluminat ele sunt absolut identice. Ele sunt fiintial
"goale" (sunya). Dar in vreme ce omul experiaza
''vacuitatea'' (siinyatli) tuturor lucrurilor cape 0 negativa, eel
0 ca pe tathatli, eape eevaadevarat real de la
sine pentru sine, ca pe realitatea (dharmatli) lumii cape starea de
Buddha (buddhatli) a celor ce au dobandit iluminarea.ln aceasta
"vacuitate", eel intelept ex:periaza toate fiintele peeei ilurninap cape
o unitate fiinpala eliberata. Practie, nu exista. nici 0 deosebire prea
intre omul din lume Buddha. Comparativ eu Buddha,
care este de natura sa de eel neiluminat
de starea sa fiintiala de buddha. Acesta sufera, intrueat
""""""J'acorda prea mare importanta unei existente care se reduce, in
manifestarea ei, la un aspect pur evenimential lipsit de esenta,
. d d . l'b 737
socotm u-se, rept nee 1 erat .
Bcredintii i experientii
Adevarata intelepciune, camijloc de presupune
o anumitli putere de concentrare, condipe care, potrivit conceppei
experientei budiste, nu poate fi indeplinita. decat doar de 0 mica parte
a oamenilor. Pentru ceilalti, care nu dispun de acest mijloc de
Mahayana propune calea credintei (sraddhii), pe care 0
pot parcurge cei mai pulin dotap din punct de vedere intelectual. tn
pofida materialului existent din abundenta in aeeasta privinta,
semnificatia rea1a a credintei budiste prezinta muite necunoscute.
735. Ibidem. p. 114.
736. Vezi Astasahasrika Prajifa-paramita, 2.
737. Cf. H.W. Schumann. Buddhismus. Philosophie .... p. 77.
Budismul
329
Aceasta mai ales pentru faptul ca nu este yorba despre 0 eredinta
intr-o revelape, dogmq sau adevaruri confinnate dinpunet de vedere
inteleetual, dupa cum nu este yorba niei de credinta intr-o persoana
suprema, intr-un Dumnezeu,' sali'deanllmitemomentesuecesive ale
credintei,.curnsemtlmp1a, 738.
Expresia sanscrita. fraddhli semnifiea maimllit deeat lasa sa
se inteleaga notiunea "eredint!". Srciddhii nu desemneaza un act pur
inteleetual, 0 reeeptare rational! a eeva, ei 0 atitudine interioar! de
incredere fata de cineva, iar in eazul de fata vis-a.-vis de cei ee au
dobandit deja iluminarea. Din aeest punct de vedere, "eredinta" este
sinonima eu bhakti, care semnifiea devotamentul plin de credintA
incredere fata de o.fiint!. Deaeeea, in planul de a omului,
d
d' . cal d tu1 . fi d . , 739
calea ere mtel evme 0 e a evotamen Ul at! e cmeva .
I Credinta apare in momentul in care cineva se indreapta. spre
drulnul elibemrii afia primul "adevar' despre caracteru1 de suferinta
al intregii existente. Izvbrul eredintei .
este eeva trait. Budistul nu crede in adev8ruri abstracte, ci el Ie
experiaza, Ie 740. Credinta intr-o autoritate, indiferent de natura
ei, a fost respinsa de Buddha. Inc1usiv de la discipolii sm, Buddha a
cerut totdeauna sa nu transforme invatatura saintr-o dogma nici
persoana sa intr:-o autoritate. El dorea ca ueenicii sai sa creada,
pur simplu, in cuvinteIe sale; mai mult deeat at!4 ei trebuiausa Ie
inteleaga sa Ie socoteascacape un punet de plecare pentru propriile
lor hoUhfui inViziuneabudista, inaltA
nu poate ajuta Ianimic, dadin-a fostrealizat:a prin eforturi proprii 741.
De aici rezulta ca in budism avem de-a face cu 0 eredinta
, strict experimentala: 0 credintaex.periata simultan experiabila. A vand
" in vedere caracterul universal de suferint! impregnat existente4 ins!,
738. H. Dumoulin. Begegnung mit dem Buddhismus .... p. 112.
739. Cf. H.W. Schumann, Buddhismus. Philosophie ... , p. 82.
740. Cf. L.A. Govinda. Buddhistische Rejlexionen ... , p. 89.
741. Ibidem, pp. 13.41.
-1
!
330' 'Religie"H-rlosofie Budismul """,
'""'---l""""
331
acest experiment n:u e$: nici pe departe doar negativ 742. Credincdosul
nu se "cufunda" tara speranta in provocam de suferinta
universaIa, ci in timp ce reflectiiasupra primului dintre cele
patru"adevAruri nobile", el face deja primul pas pe drumul .
Celelalte"adevaruri" despre aparipa anihilareasuferintei, ca despre
calea care duce la anihilarea acesteia sunt inseparabillegate de primul
"adevar",care caracterul universal al suferintei.
F oarte semnificativ pentru intelegerea credinlei mahayaniste .. ,
este "refugiul" la "Trei giuvaieruri" 7 3 ale credintei,
respectiv Buddha, dharma ("invatatura") samgha ("comunitatea").
Fiecare dintre acestea reprezinta un obiect al credintei in plus, ele
oeupa un loe exceptional incult Multe expresii afinnatii ale credintei I I
budiste pot fi privite cadezvoltari ale acestor"giuvaieruri". E yorba
de un "refugiu" al credinciosului simplu, care transpare mai cu seama
in formele de cult in fonnele de manifestare a credintei.
Primul dintre celetrei ''refugii'' este ''refugiul'' laBuddha. Acesta
s-a extinsdupa aceea s-a amplificat prin venerarea lui Buddha, 0
venerare care a capatat ulterior forme multiple. Inacest sens, amintim
in primul rand venerareaacelui Buddhaistoric 744, Odatacudivinizarea
lui Siikyamuni s-a consolidat aprofimdat increderea adeptilor sai in
l?ersoana sa.
AI doileadintre aceste ''refugii'' incredintafi reprezintadharrn(:l,
invatAtura lui Buddha. Este yorba de cuvantullui Buddha, cum a
fost el consemnat in textele de invatatura scrierile budiste. Budistul
se apropie. cu credinta de cuvantul Maestrului, "el asculta invafAtura
742. H. Dumoulin, Begegnungmitdem ... , p. 113.
743. Cf. K.E. Neumann, Die Reden des Golama Buddhas. Aus der Mittleren
Sammiung MajjhimaniJcaya des Pall-Kanona, ZUrich-Wien, 1950, pp. 40-41 ;
S. Matsunami, Die Siellung des Glaubena im Buddhismus, tntr-un volum despre
in budism, ed. de Societatea Japonez!. Budist!, Tokyo, 1963, 3.Heft,
1970, pp. 49-50.
744. Cf. H. Dumoulin, Buddha-Symbole und Buddha-Kull, in: Religion und
Religionen (Festschrift Gustav Mensching), Bonn, 1967, pp. 50-63.
exammeazA lucnuile pe care Ie poartAin spiritul sauci Ii face placere" 745.
Din istoria budismului nu lipsesc exemplele cu privire la
teama de scrierile sacre: transcrierea plina de evIavie a unei siitre este
""'"-considerata 0 faptameritorie 746.
De asemenea, al treilea "refugiu", respectiv "comunitatea"
(samgha), unrolmijlocitorinexperientacredintei budiste.
au fost totdeauna de faptul poate fi
realizata, cel mai bine,m sanul comunitatii. Inciuda:'revolutiei"
organizatorice, comunitatea a ramas la fel de importanta in
Mahayana. Samgha joaca un rol foarte important in mijIocirea
experientelor fundamentale de credinf!, existA0 comuniune
interumana a experientelor de credinta, ca 0 comuniune in credinta
Aceasta comuniune pe orizontala apare ca 0 consecintA a
budisteincomunitate, saumai precisinrolul functiaacestei comunitati
in planul de a omului. pana in prezent nu se poate
consemnao prea abundenta a comunit!lll 747, dar,
samgha senum!r! printre factorii esentiali de mijIocire a eliberarii
credinciosului prin unnare, ocupa un loc important in practica
religioasa. budista. '
{[.!;omUl desavariit (bodhisattva)
in centrul budismului Mahayana se afIa idealul de bodhisattva,
idealul omului iluminat, care renuntala intrarea sa imed.ia1!inNirvii.ln,
datfiindiBptul
respectiv aceea de a predica tuturor oamenilor "legea cea buna" 748.
745. E. Conze, 1m Zeichen Buddhas. Buddhislische Texle. Hrsg. undeingeieitet
von E. Conze. Unler Mitarbeit von 1.B. Horner, D. Snellgrove, A. Waley,
Frankfurt a. M.-Hamburg, 1957. nr. 24.
746. H. Dumoulin, Begegnung mil dem Buddhismus ... ,p.118.
747.lbidem,p.103.
748. Vezi S. Schayer. Vorarbeilen zur Geschichte der mahayanistischen
Eriosungslehren, MDnchen, 1921, p. 36.
332
333
India. R-eUgie
ideea de bodhisattva nu apartine exclusiv
mahayfmi!ililor. Numele de bodhisattvaapare deseori chiarin istoria
budismului primar, anumepentrua-ldesemnapeGotama, pe Buddha,
fu vi$. saanterioam inperioada premergMoare realizarii iluminarii.
Practic, doctrina bodhisattva a fost promulgata de capva tideri
ca un protest impotriva inactivitapi spirituale nepromov8rii
unui altruism fu viafa, monahala din acea period Idealul bodhisattva
trebuie caunprotestimpotriva vechiului ordinmonahal
hinayanist, care era pe c.t de "stant" pe at.t de inactiv
indolent fatA de viata semenilor. El a fost conceput ca0 contracarare
a tendintei tot mai cresc.nde din acea vreme spre 0 viatA monahaIade
claustrare inert1l 749.
Un bodhisattva se impune, tnprimul r.nd, prin practicarea
celor mai inalte virtup (piiramitii). Acestea constau nu doar inevitarea
raului, ci in cultivarea binelui: in sacrificiul de sine prin fapte de
dragoste "compasiune" (karuQii), izvor.te din focul suferintei
unh;ersale, in care suferintele altora sunt resimtite de parca ar fi ale
sale. Orice bodhisattva ii invata pe ceilalti oferindu-le propriul sau
exemplu, calea sa spiritualA, BiI'a sapiardA vreodata din
vedere fericirea mulpnnirea semenilor. tnacest feI, el de
fapt proprie cu cea a celor dinjurul sau.
Toti cauta asume suferintele ciclului
reincamarilor ale lumii futregi fugenera1. fnsa, asumareaacestorsuferinte
nuinseaInn8. ca un bodhisattvatrebuiesacaute cu tot dinadinsul aceasta
suferinta faca ra.u., sa seautosuplicieze fu credinta caprin
aceasta sepurifica sau face pocainta A lua asupm-p suferinta lumii nu
inseaInn8. catrebuie sa0 caup ori sa0 glorifici ori sap-o impui ca0 fonna
de penitenta, procedeazadiferip ascep bindU sau
Pe de alta parte, menirea unui bodhisattva nu este simpla
evitare negativa a suferintei. DacaBuddha ar fi recomandat acest Iucru,
749. H. Dayal, The Bodhisattva doctrine in buddhist sanskrit literature,
Delhi Banarsidass, 1970, p. 3.
ButDSDiU]" " ,.
ar fi ales calea scurta catre eliberare, care I-ar fi salvat de suferintele
nenumAratelor refucamari. Dar el foarte bine cadoartrec.nd prin
se
poate dob.ndi capacitatea de a sluji futreaga lume.
Calea recomandata de el nuUl'lllArea saevite suferinfa, ci sa0
sa o'depd'$eascd, fufrUnt.nd-o cu mult curaJ privind-o
, nu numai ca0 peI'$OnalA, ci inansamblul ei, cadestin comun
al tuturor' fiinteIor' vii:- tn acest-sens' trebuie inteIes; de altfel,
"legam.ntuI" oricarui bodhisattva:
"Iauasupra-mi povara tuturorsuferinte1or, SWlthotm-ru: saoindur.
Nudauinapoi, nufug, nici nu 1remur. Numli tern, nurenunt, nici nuezit
Care de ce? Fiindcaehberarea tuturorfiintelorimi este leg8mnt...

intomefiipturile. NurnapreocupadoarpropriaizbAvire. Trebuie sasalvez
toateaceste tapturi dinoceanul saqJS8rei cuvasul perfecte" 750.
. .. ...... '." i1.R>:. .
Dm perspectlva doctrinel bodhisattvice, fiecare om ar trebtu
sa se substituie pe "sine" "celorlalp", dupa cum inyers. Nu
exista, practic, distincpe intre sine ceilalp. Exista, deci, 0 stra.nsa
intre oameni, intre fiecare inparte ceilalp. Atunci ca:nd un
bodhisattva pe ceilalti capesine el renuntala ideile
categoriile de "eu" "tu", de "al meu" sau "al tau". EI simte
bucuriile suferintele altora cape propriile sale bucurii suferinte,
:tara fudrepta atenpa preocuparile spre propria sa suferintA, fu
dauna fericirii semenilor sl1i 751. EI peceiIa1p,
. be . ... .752
cum se 1U se pe sme
El toate fiintele, cum mama proprii ei
copii; toate fiintele Ie chiar mai mult dec.t pe sine pe
750. Fragment din Vajradhvaja-Siitra, citat in Santideva. Silqosamuccaya,
XVI; apud L.A. Govinda, Bazele mistlcU tibetane potrivit invli/liturUor ,
ezoterice ale marii mantre Om ma1J,i padme hiiq1, trad. rom., Hurnanitas.
1998, p. 326.
, - 751. Bodhicaryiivatora, VIII, 90, 95.
" 752. Ibidem, VUI, 110,131,136,140.
India. ReUgie ,i mosofie Budlsmul 335
334
sopa sau pe copili sm. Iubirea sa este pentru top. El se comportli care sa-i absoarba fOI1eIe datatoare de viafA. La fel cum soarele,
ca 0 marn.a, ca un tata, ca 0 rod!, ca un prieten, ca un sclav i invata
tor
lumineazaimpartiaIuniversul, aqionea.zAdiferitasupmunorfiinte diferite
pentru toate fiintel
e
753, _ _ ___ _ potrivit capacitapi calitatilorlor, totla fel unbodhisattva
Insiitrele1.118hayaniste se disting douAcmegorii de -"".'--::: mintea toate fiintele vii rara nici 0 deosebire
:;;i: pamante i cere. Cei ''panuIDte'' sunt, practic, oameni e ca nu toate pot fi eliberate in timp, dar ca sl1n18:nta eliberarii
ei suntrecWloscup doarprin semmate de el va rodi mai devreme sau mai ifuziu in functie de
interveni i de a ajuta Ia eliberarea celorlalte fiinte Orice om pe care il I _ pregatireasaumaturizareafiecmui individ Dat fiind insAfaptul capentru
inU1lnim peate fi un bodhisattva. --, .,...._. , .... .. - I eel iluminattimpul este lafel de ilU2Driu ca in suprema
Comparativ cu cei ''pamanteti'', cei "cereti" dispun de mai a iluminarii el anticipeaza eliberarea tuturor fiintelor 56.
multe posibilitap de a acpona pentru eliberarea celorlalte fiinte; ei nu CP" .
mai sunt supu:;;i ciclului de ci dupa cum v?r, cu Nirvlil}a: Absolutul sau Nimic-ul ahsolut?
chip sau altul, a:;;a cum 0 cere SltuatJa respectiva, pentru a putea mtervem A
insprijinul fiintelorvii 754, In Apus, termenul NirviiI)Q este tradus curent prin muri",
Dupa cum s-a putut observa, orice bodhisattva depune un _ respectiv "amuri" inmijlocul focului celor trei pacate capitale (Placerea
"legmnfult"dea elibera lumeadin imperiul suferintei de careestemateatA. senzualA, ura i iluzia). Tradusa astfel, notiuneaNirvii,(la faciliteaza I
Se intrebarea cum i cfuld poate realiza el acest lucro: aparitia unei -impresii eronate 757, anume in sensul ca Nirvii,(la ar
insemnaodisparipe saunon-existenta 758.
putem vorbidoardesprelumeaexperienteinoastre,o huneinseparabila in contrast cu aceasta conceptie, dominanta in Occident,
de subiectul care 0 experimenteaza, bachiar identica cu el; in al doilea invatatii afrrma ca budismul a respins totdeauna categoric
rand, iluminareanueste 0 staretemporaIa, ci 0 experientaaunci dimensiuni aspiratia dupa distrogere, in sensul de anihilare sau non-existenfA
superioare, plasata dincolo de timp, care transcende spap.ul !?i timpul. nu nazuiesc dupa incetare i stingere, ci d upa i
Aceasta inseamnA ca, de!?i iluminarea lui Gotama, de pHd!, a nemurire. Cel nirvAnizat numai este afectat nici de viatanici de moarte.
avut loe laun moment datin istoriaomenirii, nu putem identifica procesul Nirvii{Xl este cevanegativ doar din punct de vedere notional. Termenul
iluminani cu acest moment in timp. Buddha insui recun()ate eli era foarte agreat de ascetii ganditorii din acele vremuri 759, el
col1.t
iin
t
a
saa strabatut nenumArate cicluri trecute ale lumii l1i, tot la insemnand starea ideala fHnd preluat de catre budi!?ti. Aadar,
fel, va stmbate nenumru-ate alte cicluri ale lumii viitoare; prin urmare, Nirvii:{1Cl este doar ca expresie 0 negatie, un "neant". De fapt, avfu1d
infinitatea timpului, indiferent dacAil numim trecut sau viitor, a devenit
756. Ibidem, pp. 327-328.
ed' 755 .
pentru e prezen I tul
.
tat un 757. Cf. J.P. Schnetzler. La meditation bouddhique. Bases theoriques el
Se tie foarte bine ca soarele ii lumineaza tararestrictii pe top thechniques, Paris, Dervy, 1979, p. 37.
aceia care au oehi sl\ sensibilitate sl\-i simtli caldura organe
758. Vezi N. Achimescu,Atitudini mai noi cu privire lainterpretarea conceptului
de NirviiQa. Concluzjj din perspectiva unui dialog interreligios, in; Mitropolia
753. Santideva, Siqllsamuccaya, XIX.
Banatului, 1.1989. pp.43-56.
154. H.W. Schumann, Buddhismus. Philosophie ... , p. 68.
759. H. Nakamura, Die Grundlehren des Buc{dhismus, op. cit., p. 27.
755. L.A. Govinda,Bazele misticii .. " pp. 326-327.
i "
336 India. ReUgie t- mosofie
Bndismul
337
in vedere aceasta notiune, ne apare foarte logica legarura dintre Chiar daca eel in fonna sa actuala de
NirvliJ.Kl invatura despre non-existenta l.n1ui "eu". Daca budismul reincarnare (saJl1Slira), el atinge experlazl NirvliJ)Q. Pentru
ar existenta unui suflet, ___ el, nu mai exist!, pmctic, nici 0 distincpe
mm departe dupa moarte ca ceva m aceast! srtuatie, NlrvQJ}tJ - intre saJPSiira Nirvli:ua. Nirvii:ua realizata consta in aceea c! el
arfi un fel de paradis, in care lini$ea. Dar, cele cinci componente ale existentei (skandha) cape ceva
din moment ce budismul afinn! unei persoane, NirvliJ.:X1 ,-- nnpropriu. Si intruc8.t ele i-au devenit improprii, existenta sau disparipa
este privita, cafiind "stingerea" definitiva a acesteia. j lor nu-l mai afecteazA cu nhnic. Dispanpa lor prin moartea trupului nu
. lui Budt!ha, m: fi adept al 'f' r .. schimba absolut nimic in ce NirvliJ)Cl, distrugerea lor este
dlstrugenl (venayzka), ca ar sustme dlspmtla fimtel eXlstente, a pentru el tm.aabsolut nici 0 importanta Acolo unde aceste componente
persoanei, tocmai de aceea; caci, dacli Gautama a reCl.n1oscut Sl.n1t pe deplin percepute In semnificatia lor orlce referint
a
la ele a
intotdeauna persoana doar ca pe ceva empiric, ci nu cape 0 unitate incetat, acolo ele au devenit tW-a sens pot foarte bine dispare.
fiintiala, intrucat nu are in ea nici un "eu". prin urmare in Nirvli1)Q nu Relatia dintre saq.JSlira NirviiQa nu este una a dou!
poate fi yorba despre disparitia vreunei persoane. Pe de alta parte, dimensiuni pe acel8.!?i plan, ci reprezinta relatia dintre "aparen"
Nirvli.(.1a nu inseamna "mantuire" in sensu! dispariliei unui "eu", pe "existen". C.nd 0 bula de sapun atunci se manifesta, de
fondul dainuirii lumii, ci insearnna''mantuire'' in sensul unei inlelegeri a /- fapt, doar efemeritatea nulitatea ei, existente deja in prealabil. Aceasta
"eu-ului" a lumii, ambele dovedindu-se lafel de iluzorii. 0 iluzie -deci;ca'anihilareastmii de saqEiira nureprezintAanihilarea
poate fi niciodata realmente distrusa, intrucat tocmai aceasta ar . a "ceva", ci doar disparipa inexistentului. In NirvliJ)Q este anihilatA
presupune rea1itatea ei. Numai ceva real poate fi distrus, dar niciodata saJpSiira, intrucat aparenta devine pe deplin comprehensibiH'L 0
o iluzie. Aceasta este inlaturatii tocmai prin faptul ca e perceputii 760. aparenla poate fi absolut anihilata doar prin insa. dupa
Realizand starea de Nirvlil)Cl, de "non-sineitate" absoluta, cel aceea pentru totdeauna 761. .
desavB:ritsecaracterizeazAacumprintr-oindiferent8.impertmbabilaOrice lntr-un context similar, in viziunea lui K Nishitani 762,
proces de aparip.e-disparipe, orlce act de suferintai-a devenit improprlu, NirvliJ)Q insearnna "viatA" in sensul real, deoarece pentru eainceteazA
''non-eu''. De acum, pentru el, nu mai exista nici 0 dificultate nimic viala sarp.sarica, care este in esenla ei moarte. Insa, daca urmarim
impovarator. Mai exista doarfenomene straine improprii (skandha), pana Ia capat "fiinpalitatea" acestei viep ''rea.le'' - dupa cum subliniaza
dartoatelaolaltaaudevenitpentruelnesemni:ficative. -- el -, acolo unde ea se acolo unde ea se'simte in
plenitudinea ei, ca sa spunem 8.!?a, apare viata "non-fiintialii" ca
intimida, fiindca inlelegand non-sineitatea tuturor lucrurilor, a tot ce "SaJpSlira-sive-NirvliJ)Cl". Viala aici viatii pur simplu
exista, aceasta nu-HI" mai poate lega de existenta individuala nu-"l" totodata, paradox In opinia sa, aici "fiintialitate"
mai nici un fel de reincarnare, de acum el anticipativ i:nseamna, in fapt, ''non-ffinpalitate'', dacaavem in vedere fiinta ei rea1a
"stingerea" deplina (parinirvliJ)Q) din NirvliJ,.1O. transcendentala. Daca acest lucru nu poate fi afinnat, atl.n1ci nu mai este yorba de viata,
care este simultan rea1mente temporala.
760. H. Hecker, Das buddhistische Nirvii1J.a. Mit einer Stellenlese aus den
761. Ibidem, p. 25.
Piili-Texten, Hamburg, 1971, p. 28 sq.
762. K. Nishitani, Was ist Religion?, Frankfurt aM" 1982, p. 282.
338
india. ReUgie ifilosofie
I Dupa cwn se poate adevarata Nirvii,Qa poa.te fi

in'care Nirvii.{Xl nu este Nirvii.{Xl, incareNirvii.{Xl i saJpSiira, respectiv
",",...,..,. sunt practic identice; in care i ;"non--
existenta.", "viata" ''moarte'', "finitudine" ''infinitudine'', "realitate" i
"irealitate", ba chiar "aparentA'-' i vor fi devenit relative,
convenjionale i, tocmai de aceea, vorfi fost transcendate.
I
..__ __ ._.
j'.
I
i Nirvii.{Xl, in cazul "SaqlSiira-sive-Nirviil;JQ" avem de a face cu 0
identitatenegativa care trebuie sa-I elibereze pe om de orice reprezentari
despreNirvii..{.tl, dupacareNirvii.{zlarmaifi doar"convertirea"
prin 764.
Totdeauna cand se vorbete de NirviiQll, se folosete un mod
de exprimare predominant negative Dar, tocmai aceastii modalitate
de exprimare reflectA sensul rea1itajiiin budism. Nojiunile pozitive sunt
utilizate sa stabileasca 0 PriD..
msanu are limite i oricarei Iimitari
fi
.c. 1 . d" .. . 765
nu pot 10 oSlte ecat expresll negative .
NirviiJ)ei cu "stingerea unui foc" nu trebuie I I
perceputa in sensul fizicii modeme, i anume in sensul ca un foc stins
nu rnai existA. Pentru vechii locuitori ai IndiEli., stingerea unui incendiu
de padure, de pilda, nu mseamnA distrugerea focului respectiv, pentru
ca acesta poate reapare oricand. El a devenit doar imperceptibil 766.
763. Cf. H. Hecker, op. cit., p. 25.
764. Fr.J. Streng, Emptiness. A Study in Religious Meaning, Nashville - New
York, 1967, p. 75 sq.; E. Conze, Buddhist Thought in India. Three Phases of
Buddhist Philosophy, London, 1962, pp. 225-232; H. Waldenfels, Absolutes
Nichts. Zur Grundlage des Dialogs zwischen Buddhismus und Christentum,
Freiburg i. Br. Herder, 1980, p. 212.
765. H. GUnther, Der Buddha und seine Lehre nach der Oberlieferung 'fer
Theravadins, Rascher, ZUrich, 1956, p. 452. I I
766. D. Schlingloff, Die Religionen des Buddhismus, I, Der Heilsweg des
MOl1chtums, De Gruyter. Berlin, 1962, p. 113 sq.; cf. G. Grimm, Die Lehre des
Buddha. Die Religion der Vernunft und der Meditation, hrsg. von M. Keller
und M. Hoppe, Holle, Baden-Baden, 1957, p. 275.
Budismul 339
Pe de alta parte, fiintacelui nemBrginit de profimdA,
ineat ratiunea umana, cu categoriile de detenninare de care dispune, nu
poate epuiza0 asemeneaprofunzime. Dinacest punct de ved.ere,
NirviiQa nu reprezinta, deci, nici 0 disparijie, nici un ci 0 "stare"
transcendentala, 0 ''realitate'' care, in mod :firesc, ramane indescriptibila.
T ocmai pentru ca aceasta "rea1itate" ultima necondifionata
este indescriptibila:;;i, in apofatica, pentruao defini cumva
catafatic buditii folosesc cuvantulsiinyatii, "vacuwn" 767, respectiv
siinya, "got". Acolo unde se utili.zeazAaceastanojiune, ea se coreleaza
insa totdeauna cu procesul de ''m8ntuire'' eliberare a omului. Acest
"vacuum" (siinyatii) are, intr-adevar, conotatiile lui reale in procesul
eliberarii arfi absoluteronatsafie privitdoarcao nojiunepur intelectuaIa,
safie "obiectivim" sausai se coDfere 0 senmificatieontologica. "Nimicul
relativ" poate fi, totui, ipostaziat intr-un "Nimic absolut", intr-o non
existenta a toate sau in negarea oricli:rei realitaji i aoricarei existente 768.
Pentru a nu interpretas iinyatii intr-un sens vulgar-nihilist,
"vacuum-ul" nu trebuie imaginat ca nimic din tot ceea ce ar putea sta
alaturi de "existenta" i separat de ea. Prin urmare, el nu este, pur i
simplu, "vacuum" ca''vacuum'', ''Nimic gol". "Siinyatii"reprezinta,
practic, un "vacuum absoluf' i, inteles astfel, el s-a golitde toate aceste
modalitali de a concepe un ''vacuum''. Din acest motiv, siinyatii este,
dintru inceput, unacu "existenta", identic cu aceasta Acolo, laoriginea
unde apare ca"existentA", "existenta"apare totdeauna ca fiind unacu
''vacuum-ul''. "existenta de sine" a ceva "existent" i cauzat de sine
un"h.icru" un "lucru"inrealitatea
sa este identic cu ''vacuum-ul''. Acolo unde un "lucru" exista deja, este
deschis de asernenea"cfu:npul vacuum-ului" 769.
7 67. Referitor Ja etimo logia sernnificapa acestui tennen, vezi mai pe larg E.
Conze, Der Budhismus. Wesen ... , p. 123. H. Nakamura, Ways ofThinking of
Eastern Peoples: India-China-Tibet-Japan, Honolulu, 1964, p. 45; H.
Waldenfels, Absolutes Nichts ... , pp. 28-29.
768. E. Conze, Buddhist Thought ... , p. 61; cf.Fr. J. Streng, Emptiness. A
Study ... , p. 76 sq.; H. Waldenfels, Absolutes Nichts ... , p. 29.
769. K. Nishitani, Was ist Religion?, pp. 285-286.
-0 --=1-
" f
IntJia.
34(f
Inacest sens, s iinyata nu reprezintanimic altceva deedt "spiritul
non-distinctiei". Acest "spirit" este mm obiectiv decdt orice este
detenninat ca "obiectiv" mai subiectiv decat orice este detenninat
.
el confern, "obiectiv" "subiectiv"
subiectivitate. Ace8St8.ntireprezmili.-"6biecful" vreuilei "contemplatii"
Dimpotriva, el poate:fi realizat doar existential, insensul perceperii lui
'-.,--'-" simultan; al unei revelari dela sine;"Acum
transfonnat in existenfA. Aeeasta inseamna, practic, cA oriee activitate
"spirituala"reprezinta, inrealitate, "distinctiacanon-distincpe" 770.
S-a vorbit se mai inca despre un "loc" sau "camp"
al "vacuum-ului" sau "Nimic-ului" 77
1
Problema privind acest "loc"
de fapt, existenta posibilitatii unei ultime unitati intre unull}i
multiplu, obiect l}i subiect, imanenta l}i transcendent
a
, afirmatie l}i
negat
ie
etc 772. Acest "loc" ar putea fi detenninat, in gandirea religioasa
indiana iIi '.'iihitiifii contrariilor" sau
al "autoidentitiifii absolut contradictorii". Logica acestui al}a-nurnit
"loc" consta, in consecinta, in faptul Cll. "locul" se determina pe sine
inslli;i ca "loc" in"autoidentitateacontradictorie" a unului multiplului.
Daca intr-o logica obiectiva lucrurile contradictorii chiar nu se lasa
identificate, in cadrul acestei logici este vorba despre descoperirea
acelui "loc" in care se realizeaza "autoidentitatea contradictorie",
"autoidentitatea contrariului" sau ceea ce in limbajullui Nicolaus
Cusanus, Hef:.el, sau Wittgenstein se numel}te coincidentia
oppositorum 7 3. Este vorba aici de un "loc" in care tot ceea ce este
770. Ibidem.
771. Cf. intre altele: K. Nishida, Intelligibility and the Philosophy of
Nothingness, Tokyo, 1958; idem, A Study of God, Tokyo, 1960; idem,
Fundamental Problems ofPhilosophy. The World ofAction andthe Dialectical
World, Tokyo, 1970.
772. H. Waldenfels, Absolutes Nichts ... , pp. 58-59.
773. Cf. M. Eliade, Istoria credintelor ... , II, p. 218.
.. -_..- t--
I
.....
!
I
,
I
, !
.-" .. - ..
IJiidiSrrilif' 341
contradictori u este transcendat, "anihilat" sau "stopat" 774. in
consecintA, este "locul" in care categoriile logice l}i ontologice, in acest
context, nu mai pot fi elar distinse. Un asemenea "loc", daca tot ceea
ce este evident este, este "nimic".
Aici nu se poate vorbi de un Nimic relativ existent vis-a.-vis de
tot ceea ee exist!, ci de "Nimic-ul" absolut, e un Nirnic care cuprinde
laolalta tot ceea ce exista deopotriva Nirnic-ul relativ. ac!!st Nimic
semnificanu munai contradicJia, negatia, ci afumatia ab 11.ItB,
al}a incat in aceasta logica a"locului" se unifica eele dow cmf.de la
multipluspreunu" "de launuspremultiplu" 775.
in acest "loc" al Nimic-ului absolut este transcendata orice
intelectuala"; cand ceeaceil}i are"locul" saninN"unic-ul absolut
este perceput, atunci nu se mai poate face nici 0 alta afirmatie despre
ceea ce a fost perceput. Pe acest "camp", orice cunoal}tere din partea
noastra apare ca 0 "cunoa$ere a non-cunoa$erii" l}i orice act al nostru
ca un "act al non-actului". In fine, este vorba despre "locul" unde
lucrurile patrund in realitatea lor prirnordiala l}i unde se reveleaza
cum sunt ele (tathata). Acum limita cunoal}terii l}i, in acelal}i timp, a
practicii a fost complet ttanscendata, totul constituindu-se intr-o "lume"
ce arputeafi definita probabil cao "lumeaintuitieirnistice" 776, absolut
inaccesibilala nivelul cuvintelor sau gdndirii.
in concIuzie, trebuie spus ca NirvaJ)G in sine insfu?i po ate fi
justificata doar psihologic. Ea nu poate fi argurnentata l}tiintific. Ea
este contrariul diametral opus lurnii, este ceva care nu apaqine sub
nici 0 forma lumii, ceva care nu se afla in legarura cu lumea nu
actioneaza asupra acesteia. De aceea, ea ar putea fi definita, pur l}i
simplu, ca "eel cu totul altfel", comparativ cu aceasta lume care sufera
din cauza diferitelor forme de ignorant!. Aceasta expresie este mult
774. K. Nishida, Intelligibility and ... , p. 248; H. Waldenfels, Absolutes.
Nichts ... ,p.59.
H. Waldenfels, Absolutes Nicht ... , p. 59, nota 35.
776. K. Nishida, Intelligibility and ... , p. 135; H. Waldenfels, Absolutes
Nichts ... , p. 60.
342' -'India.. ReUgie"p"tilosofie
mai adecvatA pentmNirvii{Kl decat pentru Dunmezeul care
se aflaintradevardeasupralumii, 0 transcende, 0 guvemeaza
intr.o legatura pennanentA cuea. DacaDumnezeu arfi "eel cu
totul altfel"; EI'n::atIDai J?uteafi pentru suflet Cel ce-i conferaba:rul, iar
omul nu sar mai afla intr.o relalie pennanenta cuel.
,i
.. .. ... ..-
Daca spirituali din perioada
transnliteau propriile experiente mistice doar discipolilor lor intimi,
Buddhan-a tacut nici 0 deosebire sau selecpe in aceasta privinta. EI a
despre eliberarea do bandita intregii lumi,
discipolii sa0 predicetuturor. EI nu s-a impus, insa, door
de pe pozitia unui invatator stralucit, ci caunfoarte bun organizator.
I .
a preluat camodel pentru comunitateasa monahala ordinul
post-jainistNirgrantha, modul in care organizeze
-. propriasacomunitate amta limpede cat de importanta afost contnbutia
S$. personalain acest sens.
I Comunitatea budista este structurata in patru grupuri:
j
monahii (bhikkhu), caIugaritele (bikkhuni), laici
(upiisakii) credincioasele laice (upiisika). Pragmatic
intelegator, budismul ii considera pe cei care au renuntat la lume
pe laici ca atare, lasandu-l pe fiecare la locul sau in functie de
optiunea, vocatia dorinta sa.
Accesul spre comunitatea monahala doua etape
distincte: parasirea caminului familial renunjarea Ia lume (pabbajii).
respectiv realizarea rangului de novice (siimaJ)era), iar apoi
ceremonialul propriu-zis al "intrarii" (upasampadii) inordinul monahal,
eand novicele drepturile obligapile depline ale oriearui
eaIugar eonsaerat (bhikkhu). Pentrua deveni novice, tAnarul trebuie
sa aiba cel putin varsta de 15 ani 777, iar pentru consacrare trebuie sa
777. Mahiivagga, I, 50.
I I
Budismul '. 343
fi indeplinit macar 20 de ani 778; varsta acestuil';l se c8.Icula ineepand
chiar eu momentul proerelrii 779.
Ritul accederii lanoviciatestesimplu; pretendcntul radepmul
barba, dupacareseimbr8cainrobagalbena, confeqionatadedinainte, tn
continuare, el seprosteJ.neazAlapicioare1eunui clUugar, salutandcupalmele
lipiteunadealta,
"Marefugiez laBuddha,
Marefugiez lainvAf4turasa, . "_ .
Ma refugiez la comunitateasamonahala (sangha)" 780.
Cel prostematrepeta de 1rei ori aceas1AfOImull. Este suficient
un singur protest din par1ea eaIugiirului care conduce eeremonialul
pentru ca cererea sa fie invalidata, intrucat tacerea acestuia semnifica
totdeauna acceptul.
Ceremonialul consacrarii (upasampadii) presupune prezenta
a eel putin zece monahi mai invarsta (thera), eaIuglUi. care trebuie sa
fi i'mplinit cel putin zece ai delapropria lor consacrare. exist!
regiuni incare este difieila gasireaa zece monahi care slindeplineasca

o eonditie fundamentala pentru ca sa poata avea loe
consacrarea este aceea ca novicele fi gAsit inpreaIabil un maestru
(uPaJ]hliya) 781, care sa-I propuna caIugarilor adunati spre consacrare.
Daea aceasta conditie a fost indeplinita, novieele se indreapta spre
grupul de caIugari, se prosterneaza saluta cu palmele lipite, rostind
de trei ori urmatoarele cuvinte:
"Cinstip. stiipam, implor sarnaconsacre. Fie casangha
sarna primeasca din eompasiune!" 82,
Ca ineazul primei formule, daca nu exista nici un protest,
respeetivul consacrarea
778. Ibidem, 1,49,6.
779. Ibidem, I, 75.
780. Ibidem, 1,54,3.
781. Ibidem, 1,25,7.
782. Ibidem, 1,29,2.
":. ';,(,:'r..:
344 India. ReUgiei filosofie
Pentru un tanar calugAr, foarte important era ca el sa. fi urmat
un stadiu deindiumare spirituall\ din partea unui maestru-monah, care
se extinde pe 0 perioada de eel pUlin cinci ani 783, de regula
-'acest-stadiridiJ.ril zeceimi.784. nieventualitateain care tanarul manifesta
mai putinedispomoilitap. intelectuale, unnasa.:mn:uma chiarpeparcursul
A al . . b d strul . 785 9 -- ... d x
----- Intregu s e vletl su con ucerea :mae UI .mtre In rurnator
discipol exista0 relape simila:racelei dintret.ata fiU; fiecare din1re cei doi
comporta Cll mu1ta politete considerape fata. de eelaIalt 786. cam
vreme tmiau manastire, tanarullocuia impreuna.cu
inva.ta.torul sau in inca.pere avea statutul unui fel de slujitor al
acestuia 787. Dupa.zeceani de ucenicie, tanaruJ. cI\lugar devine el un
cAlugru- "nmi in varsm" (thera) ifi poate aduna in jurul sau proprii sai
ucenici, in calitate deindnnrla.tor 78 . Infine, dupa. 0 perioadl\de domzeci
de ani de clilugarie, el devine tn1 "mareindnunAtor" (mahathera).
In contrast cu accederea in sangha, realizata in urma
formulelor descrise, pmasirea de clUre cineva a
comi.mi11itii monahale nu prezentanici un fel de dificulmp. Era suficient
ca cineva sa. faca. gestul inla.1:ur8rii robei galbene care 0 ixnbra.case
la consacrare. Uneori gestul survenea ca un protest 789, dar de cele mai
multe ori eraconsecinta unormotive de ordin personal. Autoexcluderea
din ordinul monahal nu afectain vreun fel statutul social al respectivului.
Cel in cauza avea posibilitatea, dacli 0 dorea, sa. se reintegreze oric3ndin
comunitateamonahaJA,insa.cucondipadeafireconsacrat 790.
Comunitatea monahala. budista este constituita din calugari
ea nu poseda. pamanturi pe care sa. Ie lucreze monahii care
fac parte din ea.ln afara de roba galbena, monahul are ca proprietate
783. Ibidem, 1,53,4.
784. Ibidem, 1,53, 3.
785. Ibidem, I. 53, 4 sq.
786. Ibidem, 1,32, 1.
787. Ibidem, 1,25,8-24.
788Jbidem. 1.32, 1.
789. Cf.Anguttara-Nikaya, III, 64.
790. Ibidem, VI, 60; Digha-Nikiiya. IX, 56.

Budismul
345
doar un blid pentru a primi hrana un ac de cusut 0 sita
pentru a indepArta insectele din apa pe care 0 consuma La inceput,
monahii tmiau ca asceti Iitacitori, dar mai tarziu
improvizatedeeipen1ruanotimpwploioS'(vihiil-ajiufosttransfonnate
in miina.stiri (arlima)r care dispuneau de sali de intrunire, cam ere
pentru !iderii spirituali, cantine bai. s-a pa.strat liii
dupa. aceea. Ta.cut, caIugArulline blidul sau in fata caselor
in el mancarea, :f!ra. sa.-l priveasca. pe eel ce 0 ofera.. Hrana,
servita. doar odata pe zi, const! din legume, orez apa.; liii
carnea, in general, pot fi oonsumate cu restricf,ii, dar nu sunt respinse
niciodata in totalitate. Ocupapa monahilor 0 reprezinta -exclusiv
meditatia, recitarea textelor sacre, discupile referitoare la doctrlna
despre eliberare predica; laacesteas-a adlingatmai t8rziu, ca0 tranzipe
de la cultura orala.lafixareain scris a canonultii, studiul textelor sacre.
Comunitateamonahala.mai veche nu niei un fel de
ruga.ciune comuna; meditapa se exerseaza, de regula, in singumtate.
De dona. ori pe luna., cnd e luna nona. lunA plina, monahii dintr-un
anmpit district se aduna intr-o sau intr-o cla.di.re pentnia faee
pocrunla.. Cel mai ba.tran dintre cei prezenli recimlitania poca.intei
(sanscr.: priitimoka; paIi: pii/imo/ckha, "obligape'') Ie eere eelor ce
au inca1cat vreo regula. sam1h1uriseasca. acest Iucru. Ta.cerea dinpartea
acestora presupune ca. n-au incatcat nici una dinreguli. Dupa. incheierea
anotimpului ploios, inainte de pomirea inpribegie, top caIugArii unui
district se reintalnesc; cu m3inile lipite una de alta, pe pa.mant,
fiecare, de la eel mai in varsta pana.la eel mai tanar, ii roaga. pe cei din
jur sa numeasca. vreo pe care el a pe perioada in
care s-au aflat cu totH impreuna., sau siiaminteasca. vreo anume supozipe
pe care ar avea-o in Iega.tum cu el. Aceasta sarbatoare poarta numele
de "invitatie" (sanscr.: praviiraga; paIi: pciviiraQii).
Pentru ordinul calugmilelor sunt valabile reguli ca liii
, "pentru monahi; ele poarta. nume de (sanscr.:
bhikuni; paJ.i: bhikkhunT). Ele primesc aceeIDii consacrare, duc
347
346 India; R1iligie'ji fB6s6fie
viata au regim de viatA. Cu toate acestea, Ie este
interzis sa pribegeasca fiecare de una singura; pe de alta parte,
comunitatea caIugaritelor se subordoneaza pe deplin comunimpi
---,", . monahilor. De pilda, 0 caIugarita, indiferent cucap ani inllIlDAa fost
consacra1A, trebuie sa se supuna sa salute pe orice monah, chiar
daca ea ar fi fost consacram intlI'nlicu0 sum de ani, iar el ar fi primit
consaerarea in aceea:i zi in care s-au intalnit pentru intrua oara.
___--, Calugaritele asculm predica fac pocamta in fata caIugarilor. La
incheierea anotimpului ploios, fiecare caiugaritAtrebuie sa se pdreseze
ambelor comunitap monahale (de caIugari caIugante), pentru a i se
a:n1ta vreo eventuala sav3.rita. Cele care au comis 0 anmne
trebuie sa faca pocaintAin fata ambelor comunitap. Inc1usiv
consacrarea trebuie ceruta ambelor comunitati. In ciuda acestei
subordonari exterioare, cahlgihite1ese considenie
ca cmugarii. se explicafaptul ca0 cmugaritApoateparcurge, lafel
de bine, ca un cmugm-, caleaspre eliberare realizailllIl1inarea. '0,
Comunitaple calugarilor caIugmitelor suntintretmute decatre
marea comunitate a laici (uplisaka) credincioaselor
laice (upiisikii). reguli morale, darintr-o
forma mai blancia, asigurahranatlJttm)r eelo1' ee au renuntat Ia Imne, Ii
ajuta pe cei saraci ii adapostesc pe Carasplam., ei spera sa
aioopartedeoreincamarefericita,saparct.JIgacaleapropriu-zisaaeliberarii
intr-o existenta umana infine, sarealizezeNirviiQa.
Monahismul buwst, mai ales eel theravadin, nu poate exista
fiWsprijinullaicilor, pentru caaceaIe
. h d . d' 791
monasbce, rana, a apost me lcamente . Aceasta
interdependentAobligatorie contribuie lasalvarea.puritatii monahismului
budjst. In perloadele in care laicii neglijau monahismul, caIugarii
incercau existenta prin mijIoace interzise de
791. Cf. E. Pezet, Les Moines chretiens face aux religions d'Asie, Bangalore,
1973, p. 337; cf. M. Vijayaratna, Le Moine bouddhiste selon les textes du
Theravada, Paris, 1983.
I'
Budismw-'
monahale sau sa paraseasca viata religioasa pentru. a se intoarce la
cea laica. Unnarind sapreint8mpine acest lucru, vechii regi au inceput
sa ofere manastirilor p8.rnfulturi bogap.i. In mod ciudat, din pricina
'r' proprietatii lor, caIugarii au devenit uneori independenti pe plan
economic, iar aceastaautonomie a fostnociva pentru idea1ul reOlmtarii
budist, pentruviatareligioasa ingeneral.
Unii intrau in comunitatea monahala pentru a de bogatiile
riJa:nAstirilor, ceea ce ducea la declinul,acestora.?-__.SUyeranii ,
au "purificaf', pur simplu, comunitatea, excluzandu-i pe parvenip
uzurpatori 793. Chiar inzilele noastre, daca un monah nu
vocape, laicii refuza sa-l respecte sau sa-i faca donapi; el nuinai poate
ramane in manastirearespectiva trebuie sa emigreze spre 0 alta.

In conceptia lui Buddha, castele,in Je!!:!U!l:,cEll'e erau ele '
organizate in hldia, ar fi trebuit abolite. El a insiStai pentru renuntarea
la orlce discriminare dintre caste, iar budismul a subliniat totdeauna,
de-a intregii sale istorii, egalitatea oamenilor dinpunet de vedere
7
moral Buddha a afinnat: "Viennii, pasarile
animalele au felurite semne care aratli din ce specie fae parte. Intre
fapturileinzestrate cu trup darlaoameni Iucrurile
nu stau deosebirea dintre omeni nu e decal in nume" 795. "Ceea
eeinaceasta lume se cheama nume <<familie sunt doar cuvinte ...
ceea ce se cheama aici acolo pot fi intelese astfel prin
consimtamantul tuturor" 796.
792. RA.L.H. Gunawadhana, Robe andPlough Monasticism andEconomic
Interest in Early Medieval Sri Lanka, University of Arizona Press, 1981.
793. E. Lamotte, Histoire du bouddhisme indien des origines aI 'ere Saka,
Louvain,.1976.pp.189-190.
794. Cf. Mahaparinibbana-sutta, VI, 2; Digha-Nikiiya, II, 154.
795. Suttanipatii, 602-611.
796. Ibidem, 648.
India. ReUgie i ftlosofte Budls:nn:d 349
348.
Buddha a evidentiat semnificatia virtuplor in raport sinylui iubirea de sine se diminueazAprin lmgirea granitelor a ceea
eu ordinea ierarhica a castelor: "Exist! patru clase: nobilii, brahmanii, ee dmul considem afi "al sAu propriu". Identificandu-se cu top. eeilalp.,
oamenii de rand sclavii. Uneori se intimpHi ca un nobil sa ia viata el anihileazAtoate limitele care nseparade ceilalp.
-A".01 ........ , .... ,,,11:' -,:,,:"'""P: - . .......... ',., .' <t
unei fiinte, safure, sanusepastreze nepribanit, saminm,sa-i defain1eie ..."" " .-"" Dintru inceput, au fost ca formula ideala de
pe altii, sa ocarasca, sa cleveteasca, sa fie lacom ori rauvoitor sau sa iubire se in iubirea materna: "La fel cum 0 mama,
aibapareri cu totul Astfel, noi vedem .. lucruri care suntimorale primejduiridu-iii vi$, vegheaza Fret) fiecare
sunt socotite a fi imoraIe, care sunt de sunt socotite a fi de cultive spiritul eel fm'a de hotare 8.l prieteniei pentru toate tapturile.
__" ... Iarpe acestea Ie putem vedea la brahmani la oamenii de " Bunavointa fata de toate cele din lume spirltul cel :tm-a de hotare al '
rand Ia sclavi.
prieteniei, omul sa Ie cultive in sus injos, in lung in lat, :tara
Alteori se intampia ca Wl Dobil saDU ucida nici 0 tapf:1.1r'8, sanu tara ura, tara Stand in picioare, mergand, stand
fure, sa se pastreze neprihimit, sa nu minta, sa Du-i detaimeze pe altii, jos sau stand intins, atAta vreme cat e treaz, el sa se daruiasca intrutotul
sa. nu ocarasca, sa nu cleveteasca., saDU fie lacom ori rauvoitor niei acestui acest (fel de a) tmi se spune ca e cel mai bWl din aceasta
sa nu aiba pmeri Astfel, noi vedem ... Iucruri care sunt morale
lume" 79 Din aeeasta perspectiva, chiar trebuie iubip 800.
sunt socotite a fi morale, care nu sunt de ... Jar pe a6estea Ie In timpullui Buddha, caIugarii dintr-o manAstire nu fl1cusem
putem vedea la brahmani, la oamenii de rand Ia sclavi" 797 '" nimic pentru unul dintre fratii lor, bolnav. Buddha I-a spaIat 1
,,,,,,. Acestsentiment a1 egalitapi s-a perpetuatin nuYoritateaordinelorbudiste a ingrijit cu propriile lui maini pe-celaflat
inca de pe vremea lui Buddha este astAzi puternic accentuat, ca spus eelorlalti caIugari, nepasatori fatA de durerea eelui aflatin cau.za,
argument pentru refonna soeiaIa orientata de ca1re indienii apaI1inMori insa foarte doritori sa-l slujeasca pe el, liderullor spiritual: "Oricine
castel or inferioare. dispreprite in societatea hindusa.
vrea sarna slujeasca pe mine, sa ti slujeascape cei bolnavi". A:flnnnd
E'.ducapaascetico-moralarevendicain budism principii identitatea sa cu intreaga umanita.te, Buddhaconsidera caingrijirea eelor
ca inj ainism; insa, idealul moral budist apare mult mai spiritualizat
bolnavi 801.
interiorizat. In fruntea prescriptiilor morale, se afla aiei rea a "non
Virtutea darniciei fata de ceilalp este, de asernenea, foarte
violentei" Aceasta presupune nu doar faptul cii cinevare:fiJza
apreciata de catre "Celui ee dB, virtuteaIi va spori" 802. Buddha
sa ueidii 0 fiinlA vie, ci faptul ca el se opune altuia care ar comite un
sublinia ca omul caritabil este iubit de top., cl\prietenialui e mult pretuita
asemenea act. Mai important decat acest aspect negativ, este cel ca la moarte e plin de bucurie. Tot el arata ca totdeauna
, ,
pozitiv, respectiv bunavointa, iubirea, prietenia (sanscr.: maitrf, pall: oamenii trebuie sa fie "blfulzi ... , iubitori in inima tara rea
mettii) fata de toate fiintele 798.
vointa pe dinlauntrulIor" 803.
Daca cineva cultiva virtutea iubirii "compasiunii" (karw;Ja),
cum 0 intelegeau el nu accepta sa faca cuiva Tau, dupa 799. Ibidem, 149-151.
cum nu-i trece prin minte facarau Inacest feI, sentimentul
800. Cf. Milindapanna, 349.
80 I. Mahavagga, VIII, 26.
802. Mahilparinibbiina-sutta, IV, 43; Digha-Nikiiya, I, 136.
797. Digha-Nikliya, XXVII, 6.
803. Majjhima-Nikliya, I, 129.
798. Sultanipilla 149.
350
India. ReUgie ,imosofie
Budismul 351
oalta prescrippe dinmorala budistA este aceea de "anu fum" I sfaturi pentru a evita faptele rele pentru a cultiva pecele bl,me. Pentru
(asteya); aceasta presupooe nudoar tentapa dupa boourile altuia, ci I laicii de rand, obiectivele acestor fapte bune soot diverse: unii doresc
deplina generozitate, cwn semanifest! ea, de pilda, in atitudinea sa dobandeasca longevitatea, frumusetea, taria trupului, alpi doresc
laicilor fat! de monahL 0 a treia prescrippe este "abstinentR dobandeasca bOgape;o" rcputap.e bun!;' niwpnnire i, mai ales, sa
sexuala" (brahma-carya) pentru clilugliri cliluglirite evitarea renasc:liintr-o existentAmaiferlcitli. Obiectivulprincipalal budismului
divorturilor abuzmilor sexuale in cazu1 mirenilor. Atitudineamisogina, este, intr-adevm-; sa-i stimuleze pe oameni sarealizeze eliberarea de
cwn apare e in canonul budist eel jainist, nu are originile i suferintAinaceastaviafll Scrierile canoniee contin, peIangiinvat:aturile
invatAtura lui Buddha, ci este ___ insista asupra.valoriifaptelor.bune, altele care insista asupra
taIziu. Pozitia lui Buddha fat! de femei este, dimpotriva, unageneroasa: renootarii la booe, insensul deta8rii de rezultatele
o femeie mai in vfu:sta trebuie privita capropriamama, cea care este fericite ale acestora. Impactul religios al acestor douB. niveluri de
IIJai mare cu capva ani decat noi casora noastra mai mare, iar ceacu invataturase in zilele noastre in societatile budiste. Pentru
capvaani mai tana.raca surioaranoastramai mica. A patra prescrippp, a distinge aceste doua fonne de religiozitate, sociologii vorbesc de 00
presupooe "aspooe adevlUul" (satya) in orlee imprejurare. Eanu are "b1rl
dism
karmic" de 00 altul "nirvii..c" 806.
doar 00 sens negativ: ''trebuie sanuminp", ci unul pozitiv: "trebuie calugarilor Ii se interziceacu strictete sa se atinga de
sa numai de bine despre aproapele tau". Pentru a cultiva bani sau saparticipelaactivitaple economice, budismul nu a condamnat
aceasta atitudine, fiecare trebuie sa reflecteze la sine "Nu niciodataacwnulareabogt:illordecAtrelaici,cidimpo1riva,ainC1.l1lliat-o.
strambatatea altora, nu pacatele sau de ei, ci Spre deosebirede Occidentul medieval, nuexistAnici 0 interdictie de a
propriile lui fapte rele propriile se cuvine sa vada c:e
l
primi dobanda 807
la
banii dati cuimprumut; dobandaeste justificata, iar
inlelept" Budii au cae f?arte datoriiletrebuiepIatite808, Prinaceastiatitudine, budismularfipututdeveni
semenuIUl, dar e foarte dificil sa Ie veZl pe eele savaIlte de tine religia comerciantilor care incepusera saprospereinperioadamedievala,
" ... Omul vant:t.u:a sau pleava, dacan-afi aparut invaziamusuImanacare adistrus comunitateaindiana.
lui Ie ascunde, c:nn eel pe a:'c:m
de
Cutoate acestea, bogapilenutrebuie acumulatealtfel dec8t prin
zarul masluit" 8 s. Infine, prescnpp: mijloaee corecte, care respecta legea: "Decdt sa prinmijloace
laicilor consumul caJ.ugaru nepotrivite legii, e mai bine samori din pricina unorfapte prin
samai respecte alte cinCl prescnpt
ll
, care pe lruClll.vlzea4 m mijlOOCecesunt pe potrivalegii" 809Jncomeq eraucondamnate "monedele
perioadele cu luna plina: a) sA:manance doar0 datapeZl; sanh Ia masluite, cantal'ele masIuite masIuite" 81O.Idealul budiJ.or se
la Qansuri,muzicA spectacole; c) sanu identificacu neincaIcarealegii intoateprivintele. I
bijuterii; d) sanu doannadec8t pe pamant; e) sanu posede aur argmt
806. Cf. M. E. Spiro, Buddhism andSociety:London, 1970; M. Wijayaratna,
Aeeste cinci precepte nu se prezintacanite "porunci", ci ca
Le Bouddha et ses diSciples, Paris, Le Cerf, 1990.
"aspecte ale educatiei" (sik:khapada). laici accepta,
807. Cf. Anguttara-Nikiiya, Ill, 351 sq.
Cll totul de bunavoie, salerespecte. Predicile rostite pentru laici contin
808. Suttanipiita, 120.
809. Theragiithii, 670.
804. Dhammapada, 50.
810. Digha-Nikiiya, III, 176.
80S.lbidem, 252; cf. 253.
"' J
I
352 India. R-ellgie ,I,rdosofie
Budismul 353
Intregul cod ascetico-moral s-araspndit imprelnlAcu doctrina
"r 9. Vajrayana
budist! prin multe t!ri asiatice, dar, datorit! evolupei doctrinare
laicizarii crescande, mai ales in cadrul budismului mahayanist, a Budismul tantric a apmut pe lamijlocul mileniului I d.Hr. EI
cunoscut multe mutatii. Cu toate acestei nuCleul preCeptelor morale . __' desemneazAanumite sisteme de practici religioase, de cele mai multe
Primelepatruprecepte ori cu un caracter ezoteric. Adeppi sm trebuiau sA se supun! unor
sunt rectnloscute de cthre OIice forma sau budistA; ele reprezint! ... ritualuri speciale de initiere; Tantrismul s-a dezvoltat pentru inceput In
fundamentul moral a ceea ce s-ar putea numi "umanismul budist". In cadrul hinduismulu4 eel budistpIezentAnd multe similitudini cumodul
mahayaniste se pune un accent deosebit pe primul precept,.. ' (''vehiculul de
respectiv aeela a1 "non-violenlei" (ahi.qzr;a). Orice fiint! vie, conform diamant") sauMantrayana (''vehiculul formulelor sacre") 811.
naturii sale, este inviolabila Acest precept se coreleazacuacea atitudine N otiunea tantra e'urzeala a unei t
esAturi
") are semnificatiile
fundamental a pentru orice budist, anume cea a "compasiunii"
(karuQii). Aceasta atitudine transcende, de fapt, domeniul moralei I ,
derivate de ''filiape'' (doctrinA) de "carte": In aceast! ultima acceppe,
el face concurent! vechiului tennen s il:ra ("r',), desemnfuJ.d 0 revelatie
ar putea fi comparat! cu iubirea superioara celei transmise prinintermediul traditional al siitrelor, fie
Asemenea celor patru dintre cele cinci precepte morale, in acestea chiar ale budismului Mahayana.
Mahayanaexista virtup budiste, care sin
tetizeaza
l1
i
se configureaza Scbimbarea detenninologie, pentru a sugera noua transmitere,
Inesentamorala a omului. Acestevirtup, numite cele s-a sefaee,aceasta este diferit de
(paramita), in spapul chlno-japonez avnd semnificapa de cele eele dometape anterioare: Hinayana pretindea accesul incomunitatea
care ne conduc spre "celaIalt mal" il1
i
datoreaza acest mtme monahala pentru a realiza eliberarea; Mahayana, prin credinta in
relapei lor nemijlocite cu dobl1ndireaelibe.db:ii. Inliteraturasacrabudista conferise 0 nomdimensiune religiozitapi laicatului;
sunt prezentate diferite liste ale eelor virtup. Ceamai importanta Vajrayana consider! ca orice Invatitur! trebuie satreaca prin relalia
dintre aeestea "damicia" (dana), "educalia morala" (sUa), imediata de lamaestru la discipol: nici 0 doctrina nupoate fi transmisa
"rabdarea" (kiinti), "barbalia" (virya), "meditalia" (dhyiina) daca nu este rezultatul iniperii conferite de un maestro; cartea
(prajiia). In aceasta lista, primele patru virtuti tantra, nu poate fi citita cu folos decat in cazu! in care maestrul 11
desemneaza, dupa cum se observa, atitudinea morala, care este inipazaritualicpediscipolinsemnificapileei
pregatitoare pentru treapta meditapei l1
i
iluminarii. Deaici rezulta un . Inconsecinta, elogiul solemn adus de scrierile canonice tuturor
lucru foarte interesant, anume cain budism moralitatea nureprezinta se in textele tantriee
o dimensiune de sine, ci eaeste subordonat! meditapei, caexperienti un a1 treilea destinatar, uneori eel mai important, anume guru-I.
personala directa. Aceasta nuinseamna, insa, c! inbudism morala Inrelapile sale cudiscipolii, el vaimpinge vechiul preceptsprdultimele
ar avea doar 0 semnificatie secundara, pentru ca intotdeauna In
. . b d' Co b' '.
toate scnenle u lste .Lapta un! uncaracter laudattv.
. . I
811. Cf. F.K. Ehrhard, I.F. SchreIber (Hrsg.), Das Lexikon des Buddhismus.
Grundbegriffe undLehrsyst(f!me, P hilosophie undmeditative Praxis, Literatur
und Kunst, Meister und Schuler, Geschichte, Entwicklung und
Ausdrucksformen von ihrenA rifttnger his heute, Barth Verlag, Bern 1992,
pp.234-235. I
j54 India. Religiei flIosofie Budismul 355
I
sale consecinte:invataturaluiBuddhaesteadaptatAfacultaplorfllntelor magice (mandala) 813, ca obiecte care il ajutii pe initiat sa se
care 0 primesc. Intalnirea dintre doi poll ai transmisiei este lafel coneentreze. Aceste mandala StUlt reprezentate cu ajutorullUlor boabe
de hotaratoare dupacum eraalta.d.atAmtalnirea credinciosului cu acel de orez pe pamant, sunt pictate pe panza, sau gravate pe piatra sau
. buddha sau bodhisattva care-l detennina spre aspiratia metal. Diferitele figuriale panteonului suntreprezentateinacestediagrame
iluminarii elibemrii 812. antropomorfie sausimbolic, adica sub fonnaunor silabe sacre.
FilosofiamahayanistAconstituie fundamentul teoretie al - .... - .... .. incateva vajmyaniste s-apus aceentul pealte ritualuri.
tantrice budiste. Intre toate fiintele lucrurile din lume, care sunt aspecte Cei inipap au inceput sa se dedea latOt felul de acte posibile, pentru a
ale Absolutului, Siinyatii C'-'vacuum:-ul'.') saU/cztbf!:.tiio fiint!. ....; dovedi caseplaseaza dincolo de tot ceea ce semnificanopmrile relative
a lucrurilor"), 0 identitate universala. Potrivit eonceppei iluzorii despre ran. Treptat, subinfluenta Saktismului hinduist,
vaj rayaniste, omul trebuie sa cunoasca acest adevar fundamental, a aparut in interiorul budismului tantric inelusiv un cult al sexualitaPi.
pentru ea apoi sa poata do bndi eliberarea. Exista, insa, pareri potrivit carom, polaritatea principiilor
Orice adept vajmyanist, inainte de a primi eonsacrarea, trebuie masculin feminin este recunoscutain Tantrele vajrayamste constituie
safie iniliattemeinic de catreunmaestru luminatin doctrina ritualurile 0 trasatura importanta a simbolismului acesteia, ease ridica intr-un
tantrice. Pentru cel deja consaerat, care dupa eliberare, planlafeldeindepartatdesferasimpleisexualiuqiprecumjuxtaplUletea
exercitlile de meditatie j oaca unrol decisiv. Prin meditape, eel inipat I matematicaa semnelorpozitiv negativ, valabiladeopotrivain domeniul
identifica propriultrup cu al 814.
saeu acesta. Pe de alta parte, el se Identifica cu difente fimt
e
supenoare A afinnaeil budismul tibetan a mcurajat rea1mente meestul
etc), pentru a avea parte de puterile lor desfranarea - opineaza L.A. Govinda 815_ este la fel de ridieol cu
supranaturale, pe caresaIe foloseasca dupa aceeain scopul realizarii a-i aeuza pe theravadini caautrecut cu vederea matricidul, parieidul
eliberarii. Elementele ritualiste tantrice au, inprimul rand, scopul de a alte crime odioase similare. Dacainvestigam tradipile inca vii ale
promovameditapa In ritualuriletantrice suntreprezentate prin simboluri Tantrelorin fonnele lor autentiee, neviciate, cum s-au pastrat pana
abstracte grafiee foqeIe universului, eucare eel inipat sa inprezentinmii de:rnanastiri sihastrii din Tibet, mdeidealurilesimfUrllor
seidentifice.Fonnulelesacre(dhliranisaumantra),pecareinitiatul
trebuie sa Ie rosteasea, eonstau partial din cuvinte sau nume, partial seamacat sunt de neintemeiate lipsite de valoare teoriile eurente, care
din silabe ezoterice. Aeeste silabe eu caracter ezoterie, mantre incearcasa dep1asezetantrismulintotalitateasaspretaJ:fu:nulsenzualitapi.
"monosilabiee" (bUa), simbolizeaza diferite figuri ale panteonului De fapt, Tantrele au readus pe paront experienta religioasa
vajrayanist sau ale acestom. Rostirea fonnulelor san silabclPf din regiunile abstracte ale intelectului speculativ i-au dat viata; dar
este insotita deseori de anumite ale mainii (mucjra), care au nu pu intenpa de aoseculariza, ei de a 0 implini, de a face din experienta
semnificatie simbolica ca silabele ezoterice. Inritualurile religioasa 0 foqa aetiva. Autorii tantrici ea0 bazata
tantrice, lUl rol deosebit joacai folosireaeercurilor sau diagramelor 813. Cf. pe larg G. Tucci, Teoria # praetica mandalei cu referire spec/ala la .
.. .. _.. psihologia moderna a ad4ncurilor, trad. rom., Humanitas, 1995.
812. M. WlJayaratna. Budlsmul In llirlle Theravadel, op. CIt., p.488. 814. L.A. Govinda, Bazele mist/eil tibetane ,." p. 109,
815. Ibidetn,p. 111-112.
356 India. Religie p filosofie Budismul 357 I
pe viziune este mm puternica deeat forta instinctului indemnurile caracterizeaza Hinayana. Astazi, cu exceppa Bhutanului, nu exista
subconentului, d\ "inte1epciunea" (prajiUi) este mai putemica decat nici 0 tarain care budismul mahayanist sa aiba vreo legat:ura. formala
orice energie feminina (sakti). Pentni ca sakti este fo$. oarba, cu statuI nici macar 0 tara in care sa fie Cll adevarat majoritar in
creatoare'de lume randurile populapei, statisticile fiind aproape cu neputinf! de realizat
domeniul devenirii, al materiei diferenperii. Efectu1 ei poate fi doar din c:auza in?ivid Ia de
larizat sau inversat prinopusu1 ei: viziuneainterioara care transforrrUi credinf!. Sltualla s-a comphcat datonta confhctelorpolitice care au
POt ea devenirii in forta eliberarii 816 impiedicat evolupa liberi1a budismului in Mongolia (primatar'! budist!
pu _ _
japonez dinainte de eel de.;.al doilearazboimondial
817
.
La de mileniu, Iumea budism este foarte divizam. Ea nu Daca ar fi sa tinem seama de feIuI in care recepteazA poporul
are 0 limba sacra comuna, 0 autoritate religioasa genemla sau dogme religiozitatea budista, :tacand abstracpe de forma savanta in cafe este
cu definipi clar formulate, iarmodalitapIe de implantare a budismului conceputa aceasta in textele canonice, ar trebui sa subliniem ca, in
difera mult de la 0 tara la alta. Diviziunea eea mai evidenta cea mai viata cotidianA cu prilejul eeremoniilor, budii recurg, in fapt, dupa
cunoscuta de marele public este cea care opune Mahayana Hinayanei. caz, ladoua'l'eligii" distincte, religialorprincipala, budismul theravadin,
Aceasta diviziune, existenta de ...""""...,,,-l",.,__ populara. Din aceasta perspectiva, perltru a line
mw pertinenta ca niciodata. Tarile hinayaniste fonneaza un -. seama de particularitaple unei f!ri anume, este mai coreet savorbim
relativ omogen in lumea modema. Este yorba de Sri Lanka de "budismulthailandez", "budismulsingalez"etc.Potrivitpareriiunora,
(Ceylon), Birmania, Thailanda, Laos Cambodgia, alaturi de acesteaarfi "formecoruptede budism", intruc4tele suntamestecate
regi unil e chineze cu populatie thai (si psong-panna) de cateva co culte, rituri obiceiuri straine budismului theravadin. Altii Ieprivesc
districte din Bangladesh. ca pe "fonne sincretice de budism"S18. credintele
Popoarele hinayaniste sau theravadine se recunosc de multa populare din aceste tari se manifest! in diverse rituri, obiceiuri i
vreme drept 0 comunitate de credinta intemeiata pe relati
i
constante ceremonii, uneori venitb dinhinduism, alteori aparute in cultele locale.
in deeursul istoriei. Hotararile Iuate de una din comunitap cu privire la Insa budismul credintele populare se disting destuI de bine
problemele religioase au avut, astfel, deseori C? carilcter intre ele. "Neintelegerea" consta in faptul caunii incearcasadefineasca
international. 0 caracteristica principala a tuturor acestortari este rolul budismul numai pornind de la texte, :tara a line seama de aplicarea
importmt pe care il joaca calugani in domeniul educatiei in general: acestora, in vreme ce altii 11 analizeaza in funcpe de practicile actuale,
pana de curand, tempI ul satului, waf, reprezenta pilonul principal in ignon1nd continutul textelor canonice.
instruireaelementaraa populatiei Iaiee; chiar in prezent, sistemul modem Este adevarat ca continua sa existe divergente mtre
de educatie este departe de a-I fi inlocuit complet.. budismul theravadin practicile populare. Intr-o anumitamasura, ele
Prin contrast, tarile prezinm un asp:ct c.u mult 817. J.-N. Robert, BudismullstoriegiJundamente, in J. Delumeau, op. cit., p. 429.
mai variat, in care nu regaslm reunlt ansambiul trasatunlor ce 818. Cf. C. Elliot, Hinduism and Buddhism, vol. III, London, 1921, p. 42; J.E.
_______--'-,----- de Young, Village Life in Modern Thailand, University of California Press,
816. Ibidem, p. 113. 1955, p. 110. '
India, Religiei mosofie
358 h x ''In di' "
_ d '1 r dir:1:treceea ce se c eama area tra tie
corespund pla.:r:1 sociologic, marea tradipe desemneaza
"mica . consti-tuit!dinmonahi, prooti, savanti, scriitori,
culturamm:u tc'" in. t.iJ::Ilp ce mica tradipe reprezint! credintele
,.a-.;-'" predicaton, e ., .tati, compusa diJjl tmmll. muncitori, analfabeti
era. in Sri Lanka, marea tradipe este cbiar
etc. In
budismul thera: . ___A1-nt
e
i ceremonii folclorice 820.
. . . d ceole1alte ntun" A = 6'iidism:
1
-:x..... :.::...;;,tdti---
.__ ..J:....!-,,-- thera:" e, carewalClluas
- "religie ofietala", sunt conduse de latCl
"religie de ::.: Laicii considem carolul monahilornu este acela
deroo .. sau legislative; viata politica, lafelca
de funCt
ll
d,an'lenteazape nici 0 lege zisabudista; de-a lungul
nu se nu au fost niciodat! judecatori ai societatii
istoriel, calug
8rU
use inlpune laicilor absolut nici 0 lege cu caracter
Altfel
t""ifrisla:rm
ce
__ "H.", -,,,,,Y"
rogenul tarilor budiste, "religie de stat" l1i "religie
. ;,n doal' ca statuI are 0 falA
oficlala .tlitii care este totodata 111 rehgla Istonca legata de
de religia au'dii doresc indeosebi castatul sam1retin8.siturile
cuturna locurl insemnate din istoria religiei lor. De
arheolOgl
ce
,.c:ere ca statul sa recunoasca sa sprijine institutiile lor
sc
asemenea. el ? pede 0 parte, un ajutormaterial, iarpe de alta, un
religioase.o:D1enn c:!eflll statului intr-o t:ara budista, este. eu titlu oficial. .
'J'in legIS a
t
.....
spn 1.....;I;srnulUl.
@
protectorullJUU'
disJl1ul in Occident
11. u
C 1 spre gandirea orientala a fost pregatita deja cu mult
. " a catre diferip filosofi apuseni, care aurenuntat lacredinta
tImpm
urma
_ .. .-.:. _ and Culture. University of Chicago
_ 819. Cf. R.
1966. p.
D
72. d' I . 463
. Press, bert Bu lsmu .... op. Cit p.
820. J.-N.",o '
Du",,- ..J..
cre:;;tina. Aeest lueru ... _
Descartes panteismullui Spinoza, ... _

in conceppa despre 0 substantA universal! r ,t.,,_
fapt, invatatumo regasim inmonismulhinduisr.,}A-.
ar exista doar 0 singura realitate, 0 materie spiritual! \.:.
o intaInim in monismul vedantin din opera lui SaJ;ikara (cca 78
cca. 820), in care spiritul materia se confunda pan! la absol
degener3:nd fie mtr-un pancosmism, fie m1r:-unpanteism, cesepresup
reciproc. Acest tip de gandire ainfluentat filosofia, in multe privin
panainzilele noastre. tn Apus se resimte :frecvent, cum ar fi in g8n1 .
lui Schopenhauer, Goethe, R Wagner, EdwardAmoldsau Herm
Hesse, care au manifestat 0 deosebita "'disponibilitate" spre ganl ..
orientala In America, filosofia orientala a inceput faca simp
prezenta inca de prin anii 1800, cand transcendentali:;;tii din "NOt
Anglie", intre care Ralph Waldo Emerson, prezentau propria 14
versiune a panteismului.
In ceea ce budismul, acesta s-a strecurat in t8.ri
anume mai intai sub forma unei legende sacre. Legenc
despre Varlaam l1i Ioasafnu este nimic altceva dec at legenda 11
Buddha, transferataintr-o spre Occident prin Persi
Sma:;;i Bizant; de fapt, Ioasaf(pronunpa sirianaa lui bodhisattva) r
este altcinevadecat pomenitanualatat
menologionul Bisericii Ortodoxecat in Martyrologium Romanum.
Primul reprezentant de marca al budismului In Apus a f(
filosoful Schopenhauer, care s-a identificat eu budismul pana aco
mcat totdeauna scria avand in fata 0 statuie tibetana a lui Buddha
influentaacestuia, R Wagner s-a simpt el atras de idea1urile filoS(
budista. se face ca regasim multe motive cu un cat'acter
Tristan /zolda, ca l1i in Parsifol. Tot la fel, Anatole France a'
l.ll1 mare admirator allui Buddha
Pe linie. artrebui ;mentjpnati sopi englezi Thoma
Caroline Rhys Davids care, in calitatea lor de importanp cercet
intemeietori ai Plili Text SOCiety, au contribuit fome mt
I I
==:-::-.
'," L.
I I
360- ,
cunoru;;terea budismului theravadin; apoi, medicul berlinez Paul
Dahlke, judecatorul mUnchenez Georg Grimm, bacteriologul din
Hamburg Hans Much, traduc!torul genial Karl Eugen Neuman,
autoful danez'an ..motromane Karl Gjellerup '
Multe personalitati de cultura, captivate de budism, s-au
indreptat spre Orient, unde s-au stabilit fie ca monahi in diferite
mlillru;tiri budiste din Sri Lanka sau Nepal, cum ar fi aceea sub
... H..J.e Sa'!fX"fi
e
,
activitateaindiverse universitAli budiste din Japonia,
cum ar fi cazul profesorilor catolici gennani H. Dumoulin sauHugo
M Enomiya-Lassalle, ca si\ amintim doar cativa.
inmulte locuri din S.U.A. au fost construite temple budiste.
Au fost infiintate diferite "societAti" budiste, cum ar:fi Mahabodhi
Society care, centrul in Calcutta, l!1i propunea nu doar
revigorarea budismului inIndia, ci raspandirea lui in tarile apusene.
,De asemenea, a aparut Buddhist Society in Anglia,apoi societatea
.. ."...... ....' ... _"'-....... ... ....._ . ',," .....
Les amis du Bouddhisme dinFranta, fondata deamericanca Constant
Lounsbery, editand 0 revistA proprie - Lapensee bouddhique, iar
in S.U.A. aaparut soci'etateaFellowship!ollowing Bouddha. Totla
fel, IA
,
Londra, a aparut 0 mlillastire iar inBer1in-Fronhau un
centru pentru exersarea unor tehnici de meditatie
'
budistA, acestea luand
!1i mai mare amploare, fiind peste tot prezente.inAnglia Germania
au fost, de asemenea, organizate comunitati budiste, cum ar fi aceea
patronata de fHca renumitului budolog german G. Grimm, Maya
Keller-Grimm, numitA "Altbuddhistische Gemeinde", care editeaza
revista Yana. Au aparut comunitAli budiste mahayaniste, cumar:fi
Arya Maitreya Mandala, propune si\-l propov!duiasca pe
Buddha infiecare om. Dupa cucerirea Tibetului de catre China
in 1950, incepand mai ales din 1959, multi tibetani au emigrat
in!8rile occidentale, intre care membrii ierarhiei lamaiste,
acolo activitati serioase de mspandire a lnvataturii budiste.
BmLIOGRAFIE
Religia indo-europeanii, indo-iranianii 11 prearianii
Allchin, B. $i R., The Birth ofIndian Civiiization, Baltimore- Matyland, 1968.
Benveniste, E., Le des Institutions lndo-europeennes, Paris, 1969.
Bosch-Gimpera, P., Les Indo-Europeens, Paris, 1961.
Cordona, G. (ed.), Indo-European andIndo-Europeans, Philadelphia, 1970.
Dumezil, G., Zeii suverani af indo-europenilor, trad. rom., 1997.
idem, Heur et Malheur du Guerrier. Aspects mythiquea de lafonction guerriere
chez lea Indo-Europeens, Paris, 1969.
idem, L 'heritage indoeuropeen aRome, Paris, 1952.
idem, Ouranos - Varuna. Etude de mythologie comparee indoeuropeenne,
Paris, 1934.
idem, Rituels indoeuropeens aRome, Paris, 1955.
Fairservis Jr., W. A., The Roots ofAncient India, New 1971.
Gokhale, B. G., Ancient India. History andCulture, Bombay - Kalkutta, 1952.
Gordon, D. H., The pre-historic background oflndian Culture, Bombay, 1958.
Larson, G. 1. (ed.), Myth in Indo-European Antiquity, Vnivo ofCIl1ifomia
Press, 1974.
Matkay, E., Die Induskultur, Leipzig, 1938.
Marshall, Sir J. H., Mohenjo Daro and the Indus civilization, London, 1931.
Mayrhofer, M., Die Indo-Arier imAlten Vorderasien, Wiesbaden, 1966.
idem, Die Arier im Vorderem Orient - ein Mythos?, Wien, 1974.
Mode, H., Indische Fruhkulturen und ihre Beziehungen zum Westen,
Basel, 1944.
Piggot, S., Prehistoric India, Harmondsworth, 1950.
Puhvel. J. (ed.), Myth and Law among the Indo-Europeans, Vniv. ofCali fomi a
Press, 1970.
SchrOder, L. von, Arische Religion, I-II, Leipzig, 1923.
Wheeler, Sir M., The Indus civilization, Cambridge, 1968.
Wikander, O. S., Vayu. Texte und Untersuchungen zur indo-iranischen
Religionsgeschichte, Vppsala, 1941.
idem, Der arische Mannerbund, Lund,. 1938.
Zenker, E. V., Religion undKult der Urarier, Berlin, 1935.
, '1
I,