SC SERMAC INT SRL

Str. Ghica Tei nr. 29, sector 2, Bucuresti 23701 Tel: 021 2422770 Fax: 021 2428680 www.sermac.ro / office@sermac.ro
RC: J40/909/2006, CUI: RO18307947 Cod IBAN: RO46BRDE441SV60818694410 Banca: BRD DECEBAL
DIN EN ISO 9001:2000 Zertifikat 15 100 85294

TV Thringen e.V.

F.PP64 01.07

MSURI INTERVENIE I PRIM AJUTOR

Cod minim de reguli privind acordarea primului ajutor 1. Primul ajutor se acorda la locul unde se gaseste accidentatul. 2. Se face o examinare exterioara completa a accidentatului, avand grija de a nu agrava starea sa prin actiuni bruste sau gresite. 3. Se va respecta o asepsie perfecta. 4. Primul ajutor in cazul unui accident colectiv se va acorda in ordinea gravitatii (daca nu sunt suficiente persoane pentru a se ajuta simultan): extrema urgenta - hemoragiile (la cap, gat, subsoara, coapsa), hemoragiile interne, ranitii in zona toracelui, cei cu arsuri mari, cei cu mai multe rani grave; prima urgenta - ranitii care au pierderi de sange, ranitii cu membre zdrobite; a doua urgenta - fracturile (de craniu, de coloana vertebrala, fracturile deschise, ranile adanci); a treia urgenta - fracturile mici inchise, ranile putin adanci, etc.

Primul ajutor in caz de electrocutare

ELECTROCUTARE = trecerea unui curent electric prin corpul omului, ceea ce are drept consecinte contractii musculare puternice, arsuri locale, pierderea cunostintei, oprirea respiratiei si inimii, fenomene care pot deveni ireversibile, daca nu se intervine imediat. Timpul dupa care se intervine Sanse de salvare (min) (%) 1 95 2 90 3 74 4 50 5 25 8 0,5

1. Se intrerupe curentul electric, direct de la comutator sau se rupe firul de alimentare cu curent electric, fie cu un lemn, topor cu maner de lemn sau clesti cu brate izolate. ESTE INTERZIS: SA SE ATINGA PARTILE DESCOPERITE ALE CORPULUI VICTIMEI CU MANA NEPROTEJATA. SA SE FOLOSEASCA OBIECTE UMEDE SAU METALICE PENTRU INLATURAREA VICTIMEI SAU FIRELOR ELECTRICE.

2. Se indeparteaza victima de la locul accidentului, fie cu o prajina, cu mana invelita intr-o haina groasa si uscata sau cu manusi de cauciuc. In acest timp salvatorul va sta pe o scandura de lemn. 3. Daca victima mai respira sau prezinta o respiratie neregulata, se executa respiratie gura la gura sau gura la nas si masaj cardiac, folosind metodele clasice de respiratie artificiala.

1/ 4

4. Dupa revenirea starii de constienta, victima este transportata de urgenta la cea mai apropiata unitate sanitara cu serviciu de reanimare. 5. Dupa executarea rapida a acestor operatiuni, victima va fi apucata de la spate cu mainile impreunate la baza toracelui sub forma de chinga sau luata de la spate, tinuta cu capul in jos si scuturata de cateva ori. 6. Daca bolnavul nu si-a recapatat respiratia si pulsul se mai resimte inca, se recomanda executarea respiratiei artificiale de catre o singura persoana sau chiar de doua (unul face respiratie gura la gura iar celalalt apasa toracele cu palmele in ritmul respiratiei). 7. Se scoate accidentatul de sub aciunea curentului electric prin deconectarea poriunii din instalaie n contact cu accidentatul (se ntrerupe curentul electric, se vor smulge firele conductoare de curent). ATENIE! Se izoleaz i semnaleaz zona afectat cu indicatoare de securitate i se intervine cu materiale electroizolante aflate la ndemn (mnui, halat bumbac, salopet, lemn, plastic, uscate, etc.). Se intinde accidentatul pe un loc uscat, se trage capul victimei i se introduce sub ceafa un suport de haine (salopeta, halat). Se desface cmaa, se elibereaz cile respiratorii. Se deschide gura, se elibereaz limba. Se pune pe gura victimei o batist i se ncepe respiraia gur la gur; n cazul n care gura nu poate fi deschis operaiunea de reanimare se face pe nrile nasului victimei. Dup executarea ctorva suflri (gur sau nas) operaiunea de reanimare se execut prin micarea braelor care se duc n coul pieptului. Operaiunea de reanimare se execut pn la venirea personalului medical. Supravegherea dup readucerea la via a accidentatului este obligatorie n aa fel, nct s se poat aciona n caz de nevoie.

Prim ajutor in caz de raniri, hemoragii

RANA (PLAGA) = leziune a pielii insotita de o atingere a tesuturilor profunde (muschi, oase, organe, nervi etc.) 1. CURATIREA SUMARA A PLAGII cu apa curata. 2. DEZINFECTIE cu tinctura de iod sau apa oxigenata. 3. PANSAREA consta in aplicarea de comprese sterile, aplicarea unui strat de vata, urmata de infasurarea ranii in totalitate. - pansarea ranilor capului, ochilor, nasului, barbiei etc. = in forma de cruce, de nod, in opt la ceafa; - pansarea corpului = pentru torace, abdomen, perineu, anus, organe genitale etc.; - pansarea membrelor = in forma de opt a mainii si piciorului, degetului, cotului, genunchiului, bratului, coapsei. Se oprete sngele n zona afectat prin aplicarea unui garou deasupra rnii (tub din cauciuc elastic, n lipsa acestuia cu cravata, curea, sfoar) . Se dezinfecteaz rana (cu ap oxigenat i cu tifon steril). Se aplic pe ran cteva comprese sterile nct toat suprafaa s fie acoperit. Se va efectua n aa fel nct s impiedice circulaia sngelui. Se va transporta la prima unitate spitaliceasc. HEMORAGIE = ruptura unui vas sanguin urmata de o pierdere de sange. Dupa felul vasului de sange: - arteriala - sangele de culoare rosu deschis, curge cu presiune prin tasnituri ritmice, urmand bataile inimii; - venoasa - sangele de culoare rosu inchis, curge continuu fara tasnituri; - capilara - sangele se prelinge lent in picaturi. Dupa locul producerii: externa - sangerarea intr-o plaga la suprafata corpului; interna - sangerarea intr-o cavitate inchisa (abdomen, torace, craniu etc.).

2/ 4

Hemoragiile externe pot fi oprite provizoriu: - hemoragii capilare mici - prin spalarea plagii cu apa oxigenata si tamponare cu comprese sterile; - hemoragii mijlocii - printr-un pansament compresiv; - hemoragii arteriale - prin apasare manuala deasupra plagii, la punctul de compresiune cel mai apropiat. Mai eficace este folosirea garoului (tub cauciuc, curea, cravata etc.) aplicat numai la ranile membrelor si intotdeauna deasupra ranii. Intre garou si tegumente se aplica o fasa sau o bucata de panza pentru a nu produce leziuni ale pielii. Cand nu se poate folosi garoul (cap, piept, abdomen) se aplica pansamente compresive (stranse puternic). Apoi ranitul va fi transportat de urgenta la spital, pentru a i se face hemostaza definitiva. Hemoragiile interne sunt de obicei la ranitii cu plaga la piept sau la abdomen si oricat de neanisemnata ar parea rana, acesti raniti trebuie sa fie evacuati cu prioritate intrucit pot fi pierderi mari de singe si ranitul nu mai poate fi recuperat

Fracturi - luxaii - entorse arsuri - primul ajutor in caz de arsuri

ARSURA = leziune a pielii datorata efectului termic, incendiilor indirecte cauzate de avarii la retelele electrice si de gaze, la instalatiile si depozitele petroliere etc. Clasificare: arsuri de gradul I - inrosire si usoara inflamare a pielii; arsuri de gradul II - aparitia unor basici cu lichid alb-galbui; arsuri de gradul III - pe langa leziunile de la primele doua categorii si necroze, iar in cazuri grave, chiar carbonizarea tesuturilor. Gravitatea arsurilor depinde de intinderea suprafetei arse a corpului si de gradul arsurii. Primul ajutor va consta din : Pentru preantampinarea starii de soc, accidentatul care sufera de arsuri va trebui incalzit si, daca este posibil, li se da sa bea ceai indulcit. Se scoate accidentatul din zona periculoas. Se scot hainele de pe suprafata arsa si apoi in functie de gravitatea arsurii se procedeaza diferit. La arsurile de gradul II si III se aplica pe suprafata arsa un pansament uscat steril, executandu-se cu grija spargerea basicilor cu lichid care creaza pericol de infectie. Se aplic comprese (fese) cu apa curat pentru a ntrerupe activarea cldurii asupra esuturilor. Bolnavii se invelesc cu paturi (cearceafuri) cand arsurile sunt intinse. Dac hainele ard, se arunc peste victim o ptur sau hain. Dac victima cere de but se va da ap ndulcit, ceai, limonada . n cazul arsurilor de natur chimic, dac substana este lichid, se impune splarea simpl, de preferin cu ap cldu. Se evacueaza bolnavul in prima urgenta la spital. FRACTURA = ruperea unui os. Clasificare: inchisa - se rupe numai osul, pielea ramane nevatamata; deschisa - capetele osului ies prin piele formand o rana. Fracturile inchise se mobilizeaza pe cat posibil in axul membrului, fara sa folosim gesturi bruste. Se pune de o parte si de alta a osului rupt cate o scandurica (atela), suficient de lunga incat sa cuprinda articulatiile osului rupt. Atelele vor fi captusite cu vata, carpe etc. Se fixeaza solid cu cateva ture de panza (fasa) care se leaga dedesubtul si deasupra fracturii. In loc de atele se mai pot folosi crengi, bastoane etc. Trebuie evitat pe cat posibil a se misca membrul rupt pentru ca apare posibilitatea ca cele doua capete ale osului rupt sa se deplaseze si sa rupa muschii, arterele, venele, nervii sau pielea. Nu se va incerca niciodata indreptarea unei deformatii daca membrul fracturat isi pastreza pozitia in axul lung. Readucerea corecta si imobilizarea fracturii in pozitie normala a osului se executa in spitale de catre medic. Pentru prevenirea socului, ranitul trebuie culcat si invelit. Ranitul va fi insotit pana la spital, transportul facandu-se culcat. O atentie deosebita se va acorda celor care acuza fracturi de coloana vertebrala (ranitul simte o durere puternica in spate si uneori nu mai poate misca piciorele). In aceste situatii se procedeaza la ridicarea de catre mai multe persoane a ranitului si introducerea dedesubt a unei scanduri, usi, oblon sau targa de care va fi bine legat ranitul si apoi se transporta urgent la spital, de regula, cu fata in jos pe o patura sau un cearceaf.

3/ 4

Primul ajutor va consta din : -imobilizarea fracturii cu ajutorul atelelor confecionate din lemn sau carton; -transportul bolnavului la cabinetul medical sau spital, n cazul cnd accidentatul are o hemoragie puternic se procedeaz de urgen la oprirea acesteia prin mijloace cunoscute; -se panseaz rana; -se imobilizeaz fractura; -se transport la spital. n cazul fracturrii coloanei vertebrale, accidentatul se va imobiliza pe un plan dur (u, scndur lat). Se va aeza cu faa n sus, nct s se asigure permeabilitatea cilor de respiraie superioar. Se va transporta de urgen la spital. LUXATII ENTORSE se mobilizeaz provizoriu articulaia cu atele. - Se panseaz plaga (atunci cnd exist). - Se transport accidentatul la spital. Dac victima cere de but se va da ap ndulcit, ceai, limonada. n cazul arsurilor de natur chimic, dac substana este lichid, se impune splarea simpl, de preferin cu ap cldu.

Intocmit, Ing. Enacache Saveta

Administrator, Salathe Hansjurg

4/ 4