Drept Bancar

MINISTERUL EDUCAIEI, CERCETRII I INOVRII
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAOV Facultatea de Drept i Sociologie Program de studii DREPT FRECVEN REDUS
DREPT DREPT BANCAR
RAMONA CIOBANU
2013
CUPRINS
Unitatea de nvare 1:
INTRODUCERE................................................................................................................................... 5 1.1.Obiectivele cursului...................................................................................................................... 5 1.2.Concepia curricular................................................................................................................... 5 1.3.Scopul unitilor de nvare...................................................................................................... 5 1.0.Tematica unitilor de nvare.................................................................................................. 5 1.0.Bibliografie general.................................................................................................................... 5
MONEDA I INSTRUMENTE MONETARE.............................................................................. 7 2.1.Obiective.......................................................................................................................................... 7 2.2.Apariia i rspndirea monedei............................................................................................... 7 2.3.Moneda i funciile ei....................................................................................................................9 2.4.Relaia bani-moned.................................................................................................................... 10 2.5.Categorii de monede existente n circulaia monetar....................................................... 11 2.6.Sisteme monetare......................................................................................................................... 13 2.7.Sistemul bnesc al leului............................................................................................................ 14 2.8.Circulaia monetar...................................................................................................................... 15 2.9.Lucrare de verificare.................................................................................................................... 16 2.10.Bibliografie.................................................................................................................................... 16
SISTEMUL BANCAR I REEAUA BANCAR....................................................................... 17 3.1.Obiective.......................................................................................................................................... 17 3.2.Precizri terminologice................................................................................................................ 17 3.3.Sistemul bancar............................................................................................................................. 17 3.4.Structura sistemului bancar internaional............................................................................... 18 3.5.Reeaua bancar n Romnia................................................................................................... 19 3.6.Lucrare de verificare.................................................................................................................... 20 3.7.Bibliografie...................................................................................................................................... 20 BANCA DE EMISIUNE I FUNCIILE EI.................................................................................. 23 4.1.Obiective.......................................................................................................................................... 23 4.2.Economia Romniei i problemele activitii bancare pn n anul 1880.................... 23 4.3.nfiinarea Bncii Naionale a Romniei................................................................................. 27 4.4.Sistemul bancar ntre anii 1880-1944..................................................................................... 29 4.5.Activitatea bancar n perioada 1944-1989.......................................................................... 30 4.6.Banca Naional a Romniei n perioada de tranziie la economia de pia............... 31 4.7.Banca de emisiune i funciile ei.............................................................................................. 32 4.8.Banca Central European........................................................................................................ 35 4.9.Lucrare de verificare.................................................................................................................... 35 4.10.Bibliografie.................................................................................................................................... 36 CONSTITUIREA SOCIETILOR BANCARE......................................................................... 37 5.1.Obiective.......................................................................................................................................... 37 5.2.Aspecte introductive. Definirea noiunilor...............................................................................37 5.3.Autorizarea societilor bancare............................................................................................... 38 5.4.Retragerea autorizaiei................................................................................................................ 40 5.5.Cerine de capital.......................................................................................................................... 41 5.6.Acionarii.......................................................................................................................................... 41 5.7.Organizarea i conducerea bncilor........................................................................................ 43
DREPT BANCAR
CUPRINS
5.8.Lucrare de verificare.................................................................................................................... 43 5.9.Bibliografie...................................................................................................................................... 43

OPERAIUNI BANCARE................................................................................................................. 45 6.1.Obiective.......................................................................................................................................... 45 6.2.Clasificarea operaiunilor bancare............................................................................................45 6.3.Operaiunile pasive....................................................................................................................... 45 6.4.Operaiunile active........................................................................................................................ 46 6.5.Lucrare de verificare.................................................................................................................... 47 6.6.Bibliografie...................................................................................................................................... 47
CREDITUL............................................................................................................................................ 49 7.1.Obiective.......................................................................................................................................... 49 7.2.Noiunea de credit......................................................................................................................... 49 7.3.Elementele creditului.................................................................................................................... 49 7.4.Condiiile creditului........................................................................................................................51 7.5.Funciile creditului......................................................................................................................... 51 7.6.Formele creditului..........................................................................................................................52 7.7.Lucrare de verificare.................................................................................................................... 53 7.8.Bibliografie...................................................................................................................................... 53 CONTRACTUL BANCAR................................................................................................................. 55 8.1.Obiective.......................................................................................................................................... 55 8.2.Caracteristicile contractului bancar.......................................................................................... 55 8.3.ncheierea contractului bancar.................................................................................................. 55 8.4.Riscurile contractului bancar......................................................................................................56 8.5.Principalele contracte bancare.................................................................................................. 58 8.6.Lucrare de verificare.................................................................................................................... 61 8.7.Bibliografie...................................................................................................................................... 61 SECRETUL BANCAR........................................................................................................................ 63 9.1.Obiective.......................................................................................................................................... 63 9.2.Consideraii introductive.............................................................................................................. 63 9.3.Secretul bancar..............................................................................................................................64 9.4.Excepii de la obligaia pstrrii secretului bancar.............................................................. 65 9.5.Lucrare de verificare.................................................................................................................... 66 9.6.Bibliografie...................................................................................................................................... 66
DREPT BANCAR
Unitatea de nvare 1 INTRODUCERE

1.1.Obiectivele cursului...................................................................................................................... 5 1.2.Concepia curricular................................................................................................................... 5 1.3.Scopul unitilor de nvare...................................................................................................... 5 1.0.Tematica unitilor de nvare.................................................................................................. 5 1.0.Bibliografie general.................................................................................................................... 5 1.1. OBIECTIVELE CURSULUI. Obiectivele cursului constau n dobndirea de ctre studeni a cunotintelor specifice dreptului bancar societi bancare, operaiuni bancare, credit, secretul bancar. 1.2. CONCEPIA CURRICULAR. Dreptul bancar este o ramur de drept privat, care cuprinde norme juridice de o deosebit importan pentru desfurarea activitilor economice. ncasarile, plile, viramentele, compensrile se realizeaz prin intermediul societilor bancare verig important n procesul de schimb i circulaie a bunurilor i serviciilor. Cea mai important activitate realizat de societile bancare o reprezint ns creditarea, care const n punerea la dispoziia persoanelor fizice i juridice de putere de cumprare i prin aceasta asigurnd continuitatea produciei i a schimbului de mrfuri. Clienii bncilor se bucur de confidenialitatea operaiunilor efectuate, societile bancare fiind obligate la pstrarea secretului bancar. n Romnia activitatea bancar este supravegheat de Banca Naional a Romniei. 1.3. SCOPUL UNITILOR DE NVARE. Unitile de nvare selectate au fost astfel alese nct s ajute cursanii s dobndeasc o serie de competene legate de activitatea bancar, prin insuirea unor noiuni specifice: moneda i instrumente monetare, sistemul bancar i reeaua bancar, atribuiile Bncii Naionale a Romniei, constituirea societilor bancare, operaiunile desfurate de ctre bnci,creditul i contractele bancare, secretul bancar. Dobndirea acestor cunostine permite nelegerea mecanismului de funcionare a activitii bancare. 1.4. TEMATICA UNITILOR DE NVARE.
Temele sunt urmtoarele:

Unitatea de nvare 1: Unitatea de nvare 2: Unitatea de nvare 3: Unitatea de nvare 4: Unitatea de nvare 5: Unitatea de nvare 6: Unitatea de nvare 7: Unitatea de nvare 8: Unitatea de nvare 9:
Introducere; Moneda i instrumente monetare; Sistemul bancar i reeaua bancar; Banca de emisiune i funciile ei; Constituirea societilor bancare; Operaiuni bancare; Creditul; Contractul bancar; Secretul bancar.
1.5. BIBLIOGRAFIE GENERAL. I. Bcanu, Regimul juridic al dobnzilor, Editura Lumina Lex, Bucureti, 2000. C. Basno, N. Dardac, C. Floricel, Moned, credit, bnci, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1994. S. D. Crpenaru, Drept comercial romn, ediia a VI-a, Editura Universul Juridic, Bucureti, 2007. R. Ciobanu, Drept financiar si fiscal, vol. I, Editura Romprint, Braov, 2004. M. G. Dobrovici, Finantele Statului, Enciclopedia Romaniei, volumul IV, Bucuresti, l943. C. A. Gheorghe, Drept bancar, Editura C. H. Beck, Bucureti, 2006.
DREPT BANCAR
INTRODUCERE
C. C. Kiritescu, E. M. Dobrescu, Mica Enciclopedie - Bncile, Editura Expert, Bucuresti, l998. R. Motica, V. Popa, Drept comercial i bancar, Editura Lumina Lex, Bucureti, 1999. A. Pintea, G. Ruscanu, Bncile n Economia Romneasc, Editura Economic, Bucureti, l995. N. G. Romscanu, nceputurile comerului de banc, Enciclopedia Romaniei, vol. IV, Bucuresti l943. D. D. aguna, C. F. Donoaica, Drept bancar i valutar, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1994. V. Slvescu, Istoria Bncii Naionale a Romniei l880-l924, Editura Cultural Naional, Bucureti, l925. D. D. aguna, Tratat de drept financiar i fiscal, Editura All Beck, Bucureti, 200l. I. Turcu, Drept bancar, Editura Lumina Lex, Bucureti, 1999. I. Turcu, Operaiuni i contracte bancare, Editura Lumina Lex, Bucureti, 1997.
DREPT BANCAR
Unitatea de nvare 2 MONEDA I INSTRUMENTE MONETARE

2.1.Obiective.......................................................................................................................................... 7 2.2.Apariia i rspndirea monedei............................................................................................... 7 2.3.Moneda i funciile ei....................................................................................................................9 2.4.Relaia bani-moned.................................................................................................................... 10 2.5.Categorii de monede existente n circulaia monetar....................................................... 11 2.6.Sisteme monetare......................................................................................................................... 13 2.7.Sistemul bnesc al leului............................................................................................................ 14 2.8.Circulaia monetar...................................................................................................................... 15 2.9.Lucrare de verificare.................................................................................................................... 16 2.10.Bibliografie.................................................................................................................................... 16 2.1. OBIECTIVE. introducerea cursanilor n studiul monedei; familiarizarea cursanilor cu fiecare instrument monetar aflat n circulaie; dezvoltarea capacitii cursanilor de a delimita elementele specifice fiecrui sistem monetar prezentat n aceast unitate de nvare. 2.2. APARIIA I RSPNDIREA MONEDEI. Arheologii, istoricii, lingvistii au relevat in studiile lor ca leaganele primelor civilizatii superioare au fost deopotriva, izvoare ale culturii cat si a vietii economice. Astfel, Egiptul antic a detinut suprematia timp indelungat in traficul comercial mediteranean. Schimburile externe se desfasurau pe baza de troc, statul organizand si controland, aproape in intregime comertul exterior, acesta fiind asadar un comert de stat. Inaintea mileniului II i.e.n. apare o bucata de metal etalon cu ajutorul careia incep sa fie evaluate marfurile schimbate. Acest metal etalon se confectiona din arama, argint si aur si avea o greutate fixa. In perioada Regatului Vechi, s-au intrebuintat in activitatile comerciale, ca monede, inele de arama de 15 grame, precum si unitati de 3,4,5,6,50 de asemenea inele. Apoi s-a folosit drept etalon debenul, o bara de cupru de 51 grame. Moneda propriu-zisa va aparea insa, cu doua trei secole mai tarziu. In Fenicia predomina trocul, iar la sfarsitul secolului al XIV lea i.e.n. apare moneda. In India schimburile comerciale erau intense, la baza lor stand brocul. Abia la sfarsitul secolului al IV lea i.e.n., in tratatul politic al lui Kautilia Arthasastra, veniturile erau exprimate in pana moneda a carui valoare era exprimata: 48 pana =1 dinar de aur. Nici lumea ebraica nu a cunoscut moneda, reputatia evreilor de priceputi oameni de afaceri fiind castigata abia spre sfarsitul secolului al VI lea. Civilizatiile precolumbiene nu cunosteau moneda, care era inlocuita cu boabe de cacao, poporul aztec si maya folosindu-le drept monede pe langa schimbul in natura. La incasi trocul era singurul mod de schimb cunoscut. Alaturi de boabele de cacao porumbul precum si alte produse alimentare indeplineau functia de moneda. In regiunile Sumerului, in orasul stat Ur, se folosesc pentru prima data ca obiect etalon pentru schimburi bucati de metal (mai ales argint),care reprezinta precursorul indepartat al monedei. Din mileniul al IV lea i.e.n., in Ur argintul apare ca mijloc de plata in schimbul de marfuri. Argintul tras in bare, placute, inele, purtand adesea o pecete care certifica puritatea sa, ramane etelonul, iar cuprul reprezinta o valoare metalica divizionara. Codicele de legi promulgat in 2050i.e.n. de catre Ur Namu, introduce un sistem de masuri si greutati cinstite si invariabile , un siclu (sekel) de argint continand 8 grame . In lumea mesopotamiana, imprumuturile erau necesare avand in vedere dezvoltarea puternica a comertului. Remarcabil este faptul ca in Mesopotamia s-au desfasurat operatiuni de comert bancar, chiar inainte de aparitia si raspandirea monedei. Cel mai vechi edificiu bancar cunoscut in istorie functiona in anul 3300 i.e.n. la Uruk, intr-un templu sumerian.Templele din Mesopotamia sunt initiatoarele primelor afaceri financiare. Apare
DREPT BANCAR
MONEDA I INSTRUMENTE MONETARE
polita, care consemna recunoasterea unei datorii si stabilirea datei cand suma respective trebuie achitata, este folosita scrisoarea de credit, efectuindu-se tranzactii comerciale cu orase indepartate, se practicau imprumuturile de argint percepandu-se o dobanda de 25%, dobanda reglementeta de lege. Primele reguli de drept comercial s-au statornicit in Sumer, si priveau atat comertul interior cat si pe cel exterior. Aceste legi comerciale au slujit ca model popoarelor care sumerienii incheiau tratate comerciale. Dupa succesive si variate forme de schimb in natura sau cu ajutorul diferitelor etaloane, incep sa fie folosite tot mai des ca unitati de masura a valorii, lingouri ori bucati de metal de o greutate determinata. Apare ideea marcarii acestei bucati de metal cu un semn facut prin presare sau cu dalta, semn care garanta greutatea si calitatea, adica valoarea de schimb, prefigurandu-se astfel moneda. Metalul s-a impus datorita faptului ca se altereaza relativ greu si ca o cantitate neinsemnata poate avea o valoare apreciabila. Cand imprimarea s-a facut pe bucati plate de metal, aproximativ rotunde si pe ambele fete, a aparut moneda popriu-zisa. Asupra originii monedei s-au emis numeroase teorii. Parintele istoriei, Herodot, a afirmat ca primii oameni, dupa cunostinta noastra, sunt lydienii, care au batut monedele de aur si argint pentru folosinta lor. Asadar, moneda propriu-zisa a aparut in Lydia, stat antic din vestul Asiei Mici, pe teritoriul de azi al Turciei. Cresus a fost primul rege mediteranean care a batut monede de aur, intr-o perioada de apogeu economic si politic al statului Lydian. Inventia lor a fost adoptata de aristocratia din Milet, Efes, Chios, Samos. Intrata in circuitul comercial, moneda propriu zisa se raspandeste in scurt timp. Se dezvolta comertul bancar, fiind infintate adevarate banci particulare, apar casele comerciale specializate in export, iar polita devine document de posesiune oficial recunoscut. Monedele macedoniene filipei cunosc lumea greaca inca din timpul lui Filip al II lea. Ele au patruns masiv in Dacia, prin intermediul oraselor pontice. Moneda se generalizeaza chiar si la popoarele barbare: arabi, traci, celti, iberi romani. Moneda italica a aparut la Roma care a preluat sistemul monetar elen. Moneda de cupru este preponderenta, primul dinar, de argint fiind batut in Italia de Sud si destinat comertului cu strainatatea. Din anul 485 baterea monedei de argint a fost centralizata la Roma. Dinarul roman a tinut pasul cu legiunile romane, in expansiunea lor teritorila, romanii imprimandu-si etalonul monetar, dar lasand dreptul monetariilor de pe teritoriile cucerite de a bate moneda de argint. Aceste monetarii aveau insa obligatia de a respecta greutatea dinarului roman. Sistemul banesc roman era bazat pe un etalon triplu cupru, argint, aur cu monede batute din fiecare dintre aceste metale aflate intr-un anumit raport de valoare. Moneda romana ajunge sa fie cunoscuta la mari departari, fiind aceptata chiar si in China. La Roma apare o categorie profesionala distincta a manuitorilor de bani, denumiti argentari care prin sec IV i.e.n. operau schimb de monede, faceau plati, primeau sume in depozit, efectuau imprumuturi si activitati notariale, plasau monede rezultate din emisiuni speciale catre parteneri straini. Totusi activitatile comerciale si bancare nu se bucurau de prea multa consideratie, fiind adaptate numeroase legi impotriva cametei, camatarul fiind mai desconsiderat dacat hotul. La celti, in timpurile mai vechi, unitatea de masura era stabilita in capete de cornute mari apoi au incercat diferite tipuri de moneda. Celtii din Britania in timpul lui Cezar utilizau inca bare sau inele de arama ori argint, precum si aur cu greutate precis stabilita. Existau si alte unitati valorice standard folosite in comert si anume: inele, fibule, coliere de aur in greutate determinata. S-au descoperit ace cu gamalie si brose de aur de greutate fixa, de o uncie (aproximativ 32 grame) numite standard values.Incepand cu secolul trei i.e.n. folosesc moneda greaca si incep sa bata moneda proprie, imitand-o pe cea greceasca. Vechii germani efectuau schimburile sub forma trocului, nu au batut moneda proprie, ei au folosit moneda romana.
DREPT BANCAR
In Bizant, coexista cu folosirea monedei. Moneda batuta in timpul imparatului Constantin cel Mare solidus aureus, nomisma ori besantul de aur - a fost cea mai raspandita si apreciata moneda in intreg bazinul mediteranean, mentinandu-se pana la sfarfitul secoluluii al XI lea (opt secole). Incepand insa cu secolului XV lea Bizantul a batut numai monede de argint si arama. In lumea araba circula nomisma bizantina, alaturi de care apare si dinarul, moneda care va inflori comertul exern al arabilor. Existau case de comert, sayrafi- persoane specilizate in schimburi bancare care emiteau cecul, cambia, scrisoarea de credit si imprumutau bani cu dobanda. Coranul interzicea imprumutul cu dobanda, ca si dreptul ebraic, dar numai daca se percepeau procente exagerate. Tot in lumea araba a aparut termenul de samsar care reprezenta imputernicitul oficial care veghea la desfasurarea vanzarii care se efectua, de regula, la licitatie. In perioada de declin a lumii antice comertul devine monopol al negustorilor orientali, in special sirieni si evrei. In Evul mediu timpuriu, marii seniori feudali aveau negustorii lor. Spacific acestei perioade este faptul ca moneda era folosita doar in ultimul rand ca mijloc de schimb, fiind folosita cu preponderenta pentru plata censului, darilor, amenzilor. Circulau monedele bizantine, romane, arabe. Spre sfarsitul secolului al IX lea incep sa bata moneda si marii feudali. Dezvoltarea oraselor si a comertului duce la intensificarea circulatiei monetare, banul recapatandu-si functia de schimb. Mozaicul monetar aflat in circulatie, numeroasele monede ale regilor, contilor, episcopilor, oraselor, care se prezentau in forme, tipuri si valori diferite au facut indispensabila prezenta zarafilor (autorizati de regii si contii targurilor si oraselor unde isi desfasurau actiitatea ). Acestea isi expuneau multiplele tipuri de moneda pe o banca, de unde deriva denumirea viitoarei institutii precum si denumirea de bancher. Numai ei se puteau descurca cu paienjenisul monetar. Acesti schimbatori de bani, care initial erau depozitari in numerar, si-au extins activitatea si au pus bazele unor importante firme negustoresti care s-au raspandit pe intreg continentul. De aceeasi sorginte este si termenul bancruta, in italiana banca rotta (taraba rupta) aparand datorita insolvabilitatii zarafilor carora li se spargea in mod simbolic masa schimbului. Emiterea monedei de hartie este atribuita Chinei, in anul 1260, ele fiind insemne ipotetice ale cantitatii de argint detinute in tezaur. Hartia moneda se raspandeste in toate statele dezvoltate la sfasitul de Ev Mediu.
TEST DE AUTOEVALUARE. 1. Unde a aprut moneda propriu-zis? Folosii spaiul de mai jos pentru formularea rspunsului.
................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................
Rspunsul poate fi consultat la pagina 8.
2.3. MONEDA I FUNCIILE EI. Moneda a fost definit n mod diferit: - un bon pentru cumpararea mrfurilor - o marf care serveste continuu ca intermediar pentru schimbul altor mrfuri - un document de stat care emen de la autoritile publice Definitie: Moneda in forma ei clasica, de disc metelic cu greutate determinata, se utilizeaza ca mijloc de circulatie, de plata, de tezaurizare. Ea reprezinta un instrument etalon legal de plata pentru facilitarea schimburilor, pentru acumulari, fiind masuratorul general de valori care poarta girul autoritatii emitente statul si care se bucura de incredere publica. Moneda indeplineste urmatoarele functii: Functia de evaluare a valorilor economice
DREPT BANCAR
Cu moneda se masoara valori materiale, se exprima preturile, puterea de cumparare, creditul. Cand moneda este marfa, turnata din metal pretios (aur, argint), ea are o valoare intrinseca, pretuind prin ea insasi, avand o putere de cumparare corespunzatoare acestei valori. Ea serveste ca etalon direct pentru alte valori. Cand este doar un semn, un bon ea nu mai are valoarea corespunzatoare marfurilor ce pot fi achizitionate cu ea. Aceasta moneda este un intermediar intre marfuri. Preturile sunt expresia monetara a valorii. Functia de mijlocire a schimburilor de bunuri si servicii prin intermediul operatiunilor de vanzare cumparare. Functia de mijlocire a platilor Moneda dobandeste calitatea de moneda legala intrucat creditorul este obligat sa primeasca moneda aflata in circulatie la data lichidarii unei datorii. Functia de mijlocire a creditului. Creditul este un imprumut de moneda, el reprezinta transmiterea temporara a unei puteri de cumparare. Moneda este un instrument de credit atat pentru cel care o primeste cat si pentru cel care o livreaza. Functia de mijlocire a economiilor Disponibilitatile populatiei se pot valorifica prin intermediul monedei. Functia de tezaurizare Cu ajutorul monedei se pot pastra si transfera valorile pe o perioada indelungata. Valorile pot trece de la un detinator la altul prin intermediul monedei. Functia sociala de distribuire si redistribuire a bunurilor si serviciilor. Produsul social se distribuie cu ajutorul monedei celor care au contribuit direct sau indirect la crearea lui.
TEST DE AUTOEVALUARE.
................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................
1. Definii moneda. Folosii spaiul de mai jos pentru formularea rspunsului.
2. Enumerai funciile monedei. Folosii spaiul de mai jos pentru formularea rspunsului.
................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................
2.4. RELAIA BANI-MONED. Sfera notiunii de bani este mai larga decat cea a monedei; ea cuprine totalitatea instrumentelor de schimb ale circulatiei. Termenul de bani desemneaza denumirea generica atat a tipurilor de moneda, cat si altor semne de valoare. Insusirea esentiala a banilor este aceea de a se putea cumpara cu ajutorul lor orice, ei detinand o putere absoluta money is power. Cronologic, notiunea de moneda a aparut mai tarziu decat cea de bani si anume atunci cand s-a trecut la sistemul de schimb prin intermediul lingourilor marcate, carora li se confirma greutatea si calitatea aliajului. Etimologic denumirea de moneda provine din limba latina, de la numele zeitei Junon Moneta in al carui templu, la Roma, statul isi instalase ateliere de batere a primelor semne monetare. In limba noastra, denumirea a patruns ca neologism din limba latina ,,moneta -, cat si din limba greaca moneda -, utilizat in timpul domniilor fanariote. Termenul ,,pecunia inseamna suma de bani, avere si provine din latinescul pecus care reprezinta animalul de turma intrebuintat deseori ca etalon de schimb. De la acest termen a derivat notiunea de pecuniar (banesc). Termenul de capital provine din latinescul capita care reprezinta numaratoarea capetelor de vita.
10
DREPT BANCAR
2.5. CATEGORII DE MONEDE EXISTENTE N CIRCULAIA MONETAR. 1. Moneda efectiva sau manuala reprezinata semnele monetarea utilizate in circulatie in numerar, fiind confectionata din metal si hartie. Bancnotele de hartie si moneda metalica reprezinta forma concreta de manifestare a monedei. 2. Moneda conventionala reprezinta o unitate de cont cu caracter international, fara o existenta materiala propriu zisa, utilizata de grupuri de state in scopul exprimarii valorice a schimburilor, a tranzactiilor dintre ele, in scopul inlaturarii influentelor negative determinate de fluctuatia cursurilor valutare. Valoarea acestei unitati de cont se stabileste pe baza unui cos valutar in care sunt cuprinse valutele tarilor aderente la o anumita unitate de cont. ex: DST emis de FMI Pesoul audinez unitatea monetara a Grupului Andin AMU unitate monetara asiatica ATA emisa de Societatea Internationala pentru Transportul Aerian 3. Moneda de calcul sau de referinta are functia de masurare a drepturilor si obligatiilor reciproce dintre parti. Este utilizata in mod special in relatiile internationale, ca urmare a fluctuatiilor cursurilor monedelor nationale. Este aleasa o moneda considerate stabila. 4. Moneda de cont sau bancara este moneda scripturala, care nu se vede, dar se percepe efectul functiilor sale. Acesti bani nu au o existenta materiala, ci se afla numai scriptic in conturile bancare. Acesti bani circula prin intermediul documentelor bancare viramente, cecuri etc. si se prezinta sub forma depozitelor la vedere la unitatile bancare. Sunt intrebuintati in decontari. Reprezinta partea cea mai mare a masei monetare, care tinde sa ia locul monedei efective. 5. Moneda de credit cuprinde bancnotele, cambiile, cecurile. Banii de credit sunt mijlocitori ai schimbului. 6. Moneda divizionara - este un submultiplu al unitatii monetare nationale. Denumita si moneda de bilon datorita aliajului din care este confectionata are o valoare proprie redusa (metale comune sau aliaje banale). 7. Moneda fiduciara sau de incredere circula in virtutea increderii pe care o are detinatorul in autoritatea eminenta. Nu are valoare proprie, ci numai una conventionala, fictiva. 8. Moneda universala aurul indeplineste aceasta functie. El se materializeaza in lingouri cu o greutate si un anumit titlu. Lingoul are forma paralelipipedica si este confectionat din aur fin. Cel mai mic lingou are 8 grame, iar cel mai mare Good Delivery Bar sau caramida stralucitoare are 12.5 kg. 9. Moneda electronica este o aparitie relativ recenta, fiind creata de firma olandeza Phillips care a lansat in circulatie un Portofel electronic.Acesta este de forma unei placute (cartele) din material plastic, groasa de 1 mm, in care este inglobat un minicalculator cu memorie. In aceasta placuta sunt inglobate piste magnetice, numele si prenumele titularului si numarul acestuia de cont. Se poate utiliza numai in locurile dotate cu aparatura adecvata. Sumele de bani se transfera pe baza impulsurilor electronice. Tehnicile de varf au perfectionat in scurt timp moneda electronica. Moneda internationala - EURO In cadrul Uniunii Europene, trecerea la moneda unica a reprezentat un proces controlat in detaliu si cu un calendar cat se poate de clar. Sa urmarim evolutia in timp a eforturilor depuse pentru a se ajunge la momentul in care Euro devine o relitate palpabila. Se pune intrebarea ce este Uniunea Economica si Monetara si care este diferenta dintre ea si Piata Unica despre care se vorbeste atat de des. Piata Unica reprezinta unul din obiectivele majore ale parintilor spirituali ai actualei Uniuni Europene si poate fi caracterizata, pe scurt, prin existenta a patru libertati fundamentale:
DREPT BANCAR
11
-libertatea de circulatie a bunurilor - libertatea de circulatie a persoanelor -libertatea de circulatie a serviciilor -libertatea de circulatie a capitalului Aceasta Piata Unica a devenit realitate in 1992, ea functionand si evoluand in sensul unei integrari mereu mai profunde. Si Uniunea Economica si Monetara reprezinta un proiect cu destula vechime: inca de la sfarsitul anilor 60 s-a oficializat ideea unei zone, in cadrul Pietei Unice, in care sa se utilizeze o singura moneda. Avand in vedere ca tranzactiile comerciale dintre statele membre reprezinta 60% din totalul tranzactiilor comerciale desfasurate in UE, Uniunea Economica si Monetara devine o necesitate economica si reprezinta complementul Pietei Unice. Aceasta din urma poate functiona mai eficient si cu beneficii mai mari in contextul existentei Uniunii Economice si Monetara, pentru ca se elimina costurile ridicate ale tranzactiilor legate de schimburile valutare, precum si incertitudinile legate de instabilitatea ratei de schimb. La 1 ianuarie 1999 a fost pusa in circulatie moneda Euro. Anterior acestui moment in cadrul Consiliului European de la Madrid (decembrie 1995) sefii de state si de guverne ai UE au luat hotararea de a da monedei unice denumirea de euro, abrevierea acesteia fiind EUR. Simbolul monedei unice a fost inspirat de litera greceasca epsilon, ca referinta la leaganul civilizatiei europene. Reprezentare grafica a simbolului monedei este apropiata de litera E, cu doua linii paralele la mijloc si este o referire la prima litera a cuvantului cheie Europa si la stabilitatea monedei unice. Designul bancnotelor si monedelor Euro are profunde semnificatii: pe bancnote se regaseste istoria patrimoniului arhitectural european - ferestre si portaluri ca simbol al comunicarii dintre europeni si dintre Europa si restul lumii, iar pe monede se incearca evidentierea rolului Europei in lume si a unitatii natiunilor europene. La 1 martie 2002, Euro devine moneda unica in spatiul UE, pentru majoritatea statelor membre. Fie ca utilizeaza sau nu moneda unica, toate statele membre UE sunt obligate sa considere politica lor economica ca un domeniu de interes comun. Emisiunea de Euro si politica monetara revin Bancii Centrale Europene ale carei obiective sunt: -stabilitatea preturilor -sustinerea politicilor economice generale ale Comunitatii -operarea in contextul unei economii de piata deschisa si in conditiile liberei concurente Avantajele monedei unice sunt urmatoarele: -disparitia operatiunilor de schimb in tranzactiile financiare -eliminarea riscului de schimb in operatiunile comerciale si miscarile de capitaluri -cresterea securitati calculului pretului si al planificarii -deschide investitorilor cel mai mare circuit financiar din lume, un circuit in care capitalurile pot circula liber -conduce la sporirea investitiilor productive si deci, determina o mai buna protectie sociala a cetatenilor, micsorand rata somajului.
TEST DE AUTOEVALUARE. 1. Enumerai categoriile de monede existente n curculaia monetar. Folosii spaiul de mai jos pentru formularea rspunsului.
................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................
2. Enumerai avantajele monedei unice. Folosii spaiul de mai jos pentru formularea rspunsului.
................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................
12
DREPT BANCAR

2.6. SISTEME MONETARE. Orice colectivitate umana, natiune sau stat poate dispune de un sistem monetar. Sistemul monetar reprezinta totalitatea elementelor si modalitatilor care permit reglementerea circulatiei monetare dintr-o tara, a instrumentelor si tehnicilor de plata inscrise in norme juridice care emana de la puterea de stat. Orice sistem monetar trebuie sa precizeze: unitatea monetara aleasa paritatea acesteia metalul pe care il reprezinta Sistemele monetare difera de la un stat la altul . Materia folosita pentru etalonul monetar a fost metalul aurul si argintul. Sunt tari in care s-a folosit unul din aceste metale (sistemul monometalist): aurul sistemul Gold Standard argintul - sistemul Silver Standard Altele le-au folosit pe amandoua (sistemul bimetalist). In Rusia s-a incercat fixarea etalonului monatar la platina, dar s-a renuntat datorita raritatii si valorii ridicate a acestui metal. Sistemele monetare bimetaliste au ca etalon monetar doua metale pretioase, aur si argint, ambele cu putere de circulatie nelimitata, intre cele doua existand un raport fix de valori. Se pot prezenta in mai multe forme: bimetalismul integral cand moneda se poate confectiona atat din aur cat si din argint, statul stabilind raportul dintre cele doua bimetalismul schiop cand numai unul din metale este etalon (aurul), iar argintul este folosit pentru batere de moneda in cantitati limitate In jurul anului 1900, toate statele si-au organizat sisteme monetare monometaliste, avand ca metal etalon aurul. Perioada etalonului de aur a fost o perioada de real progres economic. A urmat perioada etalonului aur devize (1944 - 1970) statuat prin acordurile de la Bretton Woods, in toamna anului 1944. Principala valuta dolarul era definita intr-o anumita cantitate de aur, FMI stabilind raportul dintre aceasta si celelalte valute. Desi acest sistem era bazat pe un curs de schimb fix, totusi permitea modificari ale cursului de schimb impuse de situatia economica a statelor. Exista doua sisteme fundamentale, extremale de cursuri de schimb : sistemul cursurilor de schimb fixe sistemul cursurilor de schimb flotante. In cadrul primului sistem, cursul de schimb practicat pe piata valutara este fixat de stat, care intervine direct pe piata valutara pentru a-l mentine, fie ca vanzator, fie in calitate de cumparator de valuta. Avantajul acestui sistem este acela ca ofera un climat de stabilitate pentru tranzactiile internationale. Dezavantajul lui consta in faptul ca politica monetara isi pierde complet independenta, fiind dictata exclusiv de obiectivul mentinerii cursului de schimb la nivelul fixat. La inceputul anilor 70 s-a resimtit criza acestui sistem. Ca urmare, s-a trecut la sistemul cursurilor flotante in cadrul caruia cursul de schimb se stabileste exclusiv pe baza cererii si ofertei de valute, ai caror purtatori sunt agentii economici privati. Statul nu intervine direct in influentarea cursului de schimb. Avantajul acestui sistem consta in faptul ca ofera o independenta deplina in stabilirea politicii monetare. Banca centrala poate sa elaboreze orice fel de politica monetara fara a tine seama de impactul modificarii nivelului general al preturilor asupra importurilor si exporturilor, intucat cursul de schimb se modifica automat mentinand echilibrul balantei comerciale. Dezavantajul consta in riscul mare al modificarilor neprevazute si deci nefavorabile pentru participantii la tranzactiile
DREPT BANCAR
13
internationale. Dupa 1970, in contextul trecerii la sistemul cursurilor flotante paritatea monedelor nationale se calcula in raport cu o valuta (dolar, lira sterlina, marca germana etc.), cu un cos de valute sau in functie de DST. In prezent sistemul cursurilor flotante este asociat cu democratia.
................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................
1. Definii sistemul monetar. Folosii spaiul de mai jos pentru formularea rspunsului.
2. Enumerai formele sistemelor monetare bimetaliste. Folosii spaiul de mai jos pentru formularea rspunsului.
................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................
2.7. SISTEMUL BNESC AL LEULUI. Problema monedei nationale este pusa in discutia Adunarii Legiuitoare in vara anului 1859, elaborandu-se cu acest prilej mai multe proiecte si propuneri de denumiri. Lipsa unei monede nationale a favorizat circulatia a numeroase monede straine care ingreunau circulatia marfurilor. Se ajunsese la utilizarea a nu mai putin de 75 de specii de monede straine, provenite din cele mai deferite tari europene: napoleonul francez, lira sterilina, lira turceasca, ducatul austriac, talerul prusac, rubla si copeicile rusesti, techinul venetian etc. Acest haos monetar era favorabil operatiunilor de contrafacere, o sursa usoara de inavutire pentru zarafi (se ocupau cu schimbul de moneda, ceea ce in termeni moderni numim schimb valutar), nefavorabil economiei nationale in formare. Constitutia din 1866 a proclamat dreptul suveran al tarii de a bate moneda. Alexandru Ioan Cuza incercase deja o emancipare monetara, proiectand o moneda nationala numita romanat, pe care insa nu a ajuns sa o realizeze. Din anul 1866 au inceput pregatirile si elaborarea studiilor pentru infiintarea sistemului monetar national. ,,Legea pentru infiintarea unui nou sistem monetar si pentru fabricarea monedelor nationale din 1867 a intrata in vigoare la 1868 a marcat unul din principalele momente ale afirmarii vointei de independenta si suveranitate a poporului roman. Aceasta lege a pus capat practicilor feudale in circulatia baneasca si a anihilat dezordinea monetara din economia nationala. Moneda nationala (etalon) leul era impartita in 100 de parti, numite bani. Un leu continea 5 grame de argint si 0.32258 grame de aur (promova sistemul bimetalist). In perioada 1867 1935, monedele romanesti se bat in strainatate, la Bruxelles, la Hamburg, Londra, Paris, dupa care se emit numai la Bucuresti. In anul 1880 este infintata Banca Nationala a Romaniei cu atributii in emisiunea monetara, iar in 1890 a fost adoptat sistemul banesc al leului cu baza monometralista aur( 1 leu = 0.2900322 grame de aur). Tot din acest an s-au pus in circulatie si piese de nichel de 50 bani, 1 leu si 2 lei. Dupa al doilea razboi mondial, ca urmare a inflatiei generate de conflictul armat, se infaptuieste o reforma monetara in scopul insanatosirii monedei nationale. Prin legea monetara din 15 august 1947, vechile semne banesti sunt retrase din circulatie. In 1952 se restructureaza din nou sistemul benesc si se emit noi categorii de semne banesti. Unitatea monetara nationala este consacrata in prezent de prevederile Legii nr.312/2004 privind Statutul BNR care prevede ca moneda nationala este leul, subdiviziunea acesteia este banul, Banca Nationala a Romaniei fiind singura institutie autorizata sa emita bancnote si monede metalice in Romania . Cresterea preturilor si a salariior dupa 1990, a determinat amplificarea cererii de numerar, astfel incat Banca Nationala a fost nevoita sa suplimenteze emisiunea monetara.
14
DREPT BANCAR
S-au pus in circulatie bancnote cu valoare ridicata, banca de emisiune trebuind sa se adapteze la nevoile economiei nationale. 2.8. CIRCULAIA MONETAR . Notiunea si formele circulatiei monetare. Circulatia monetara reprezinta totalitatea operatiilor efectuate cu masa monetara, concretizate in incasarile si platile banesti, determinate de circulatia marfurilor, de prestarea serviciilor si executarea de lucrari in cadrul unui stat. In practica se disting doua forme ale circulatiei monetare: circulatia monetara legala - cuprinde totalitatea operatiunilor banesti circulatia monetara paralela desemnaza operatiile banesti cu numerar, operatii care se realizeaza in mod deosebit in raporturile dintre persoanele fizice. Posibilitatile de supraveghere a acestora de catre BNR sunt limitate si de aceea sunt denumite operatii paralele. Circulatia monetara cuprinde: circulatia cu monetar (cu numerar): numerarul are o pondere relativ mica 15% din circulatia monetara. Folosirea numerarului implica riscuri si cheltuieli mari legate de emisiune, manipulare, stocare, etc . circulatia fara monetar (fara numerar); in tarile dezvoltate numerarul aproape a disparut in circulatia monetara. Masa monetara. Masa monetara reprezinta ansamblul mijloacelor monetare, indiferent de forma, cantitate, structura, sursa, necesare efectuarii tuturor platilor, existente la un moment dat in sfera circulatiei. Masa monetara are urmatoarea structura: I.Disponibilitati monetare bilete de banca moneda divizionara depozite la vedere cvasimonetare depozite la termen conturi de economii bonuri ale institutiilor specializate II. Surse de constituire a masei monetare aur si devize credite acordate tezaurului credite acordate economiei Banca de emisiune, la cerere, emite mijloace de plata suplimentare, care sa asigure cresterea productiei si a circulatiei marfurilor si o oarecare stabilitate a preturilor. In Romania, masa monetara se determina prin principiile si practica F.M.I. Suma de bani necesara circulatiei monetare se constituie din totalul valoric al sumelor banesti necesare pentru derularea in conditii normale a procesului de schimb al marfurilor si serviciilor, fiind influentata de pretul marfurilor si serviciilor si de viteza de circulatie a banilor. Viteza de circulatie a banilor reprezinta numarul de tranzactii la care serveste o unitate monetara intr-o perioada de timp, in procesul circulatiei banesti. Cu cat viteza de circulatie a banilor este mai mare, cu atat masa monetara aflata in circulatie scade.
................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................
1. Definii circulaia monetar. Folosii spaiul de mai jos pentru formularea rspunsului.
DREPT BANCAR
15
MONEDA I INSTRUMENTE MONETARE 2. Enumerai sursele de constituire a masei monetare. Folosii spaiul de mai jos pentru formularea rspunsului.
................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................
2.9. LUCRARE DE VERIFICARE.

Prezentai sistemul bnesc al leului.
Instruciuni privind testul de evaluare: - se folosete n primul rnd cursul, ns pentru un punctaj ridicat este necesar parcurgerea bibliografiei indicate. Criteriile de evaluare sunt: - claritatea exprimrii i absena formulrilor nesigure, - identificarea elementelor de coninut solicitate, - utilizarea bibliografiei precizate.
2.10. BIBLIOGRAFIE. C. Basno, N. Dardac, C. Floricel, Moned, credit, bnci, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1994. A. Pintea, G. Ruscanu, Bncile n Economia Romneasc, Editura Economic, Bucureti, l995. N. G. Romscanu, nceputurile comerului de banc, Enciclopedia Romaniei, vol. IV, Bucuresti l943. V. Slvescu, Istoria Bncii Naionale a Romniei l880-l924, Editura Cultural Naional, Bucureti, l925. D. D. aguna, C. F. Donoaica, Drept bancar i valutar, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1994. I. Turcu, Drept bancar, Editura Lumina Lex, Bucureti, 1999.
16
DREPT BANCAR
Unitatea de nvare 3 SISTEMUL BANCAR I REEAUA BANCAR

3.1.Obiective.......................................................................................................................................... 17 3.2.Precizri terminologice................................................................................................................ 17 3.3.Sistemul bancar............................................................................................................................. 17 3.4.Structura sistemului bancar internaional............................................................................... 18 3.5.Reeaua bancar n Romnia................................................................................................... 19 3.6.Lucrare de verificare.................................................................................................................... 20 3.7.Bibliografie...................................................................................................................................... 20 3.1. OBIECTIVE. introducerea cursanilor n studiul sistemului bancar; familiarizarea cursanilor cu structura sistemului bancar internaional; dezvoltarea capacitii cursanilor de a delimita elementele specifice fiecrei categorii de bnci prezentate n aceast unitate de nvare. 3.2. PRECIZRI TERMINOLOGICE. In legislatia, literatura si practica bancara se utilizeaza notiunea de aparat bancar si sistem bancar. Prin aparat bancar se intelege ,,ansamblul coerent al diferitelor categorii de banci care functioneaza intr-o tara, raspunzand cerintelor unui anumit mod de productie si unei anumite etape de dezvoltare social-economica (C. Kiritescu). In centrul aparatului bancar se afla banca centrala care exercita si coordoneaza politica monetara, valutara si de credit a statului, emitand reglementari in domeniu. Aparatul bancar vizeaza aspectul organizatoric, iar sistemul bancar vizeaza operatiunile si tranzactiile efectuate de banci, adica activitatea bancara ca activitate specifica acestui domeniu. Banca este o entitate economica de stat sau particulara ale carei functii principale sunt: atragerea mijloacelor banesti temporar disponibile ale clientilor in conturile deschise acestora, acordarea de credite pe diferite termene, efectuarea de viramente in conturile clientilor si de transferuri in conturile deschise la alte banci, emiterea de instrumente de credit si efectuarea de tranzactii cu asemenea instrumente, vanzarea - cumpararea de valuta si alte operatiuni valutare.
................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................
1. Definii aparatul bancar. Folosii spaiul de mai jos pentru formularea rspunsului.
2. Enumerai funciile principale ale bncii. Folosii spaiul de mai jos pentru formularea rspunsului.
................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................
3.3. SISTEMUL BANCAR. Sistemul bancar cuprinde urmatoarele categorii de banci: Banca centrala care datorita functiilor sale (de emisiune, creditare, conducerea politicii monetare, centru valutar, banca a bancilor si banca a statului) are un rol deosebit de important.
DREPT BANCAR
17
SISTEMUL BANCAR I REEAUA BANCAR
Bancile de depozit sunt banci comerciale si efectueaza toate tipurile de operatiuni bancare avand o activitate diversa. Operatiunile de baza sunt constituirea de depozite si utilizarea lor in vederea acordarii creditelor. Sunt organizate ca societati comerciale si urmaresc obtinerea de profit. Bancile specializate includ o sfera larga de institutii de credit cu o gama larga de diferentieri, cu statute deosebite de la o tara la alta. Principalele lor orientari sunt : leasing-ul, factoring-ul, acordarea si garantarea creditelor pe termen mijlociu si lung intreprinderilor, creditarea marfurilor cu plata in rate, creditarea locuintelor cu garantii ipotecare, etc. Casele de economii reprezinta o veriga importanta in sistemul bancar, avand ca atributii principale mobilizarea economiilor, dar sunt si banci ale autoritatilor locale si ale institutiilor de prevederi: detinatoarea fondurilor pentru pensii si asigurari sociale.
TEST DE AUTOEVALUARE. 1. Enumerai categoriile de bnci. Folosii spaiul de mai jos pentru formularea rspunsului.
................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................
2. Enumerai principalele orientri ale bncilor specializate. Folosii spaiul de mai jos pentru formularea rspunsului.
................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................
3.4. STRUCTURA SISTEMULUI BANCAR INTERNAIONAL. Pe plan international asistam la tendinta de agregare a intereselor economice prin formarea unor blocuri comerciale caracterizate prin libera circulatie a marfurilor, serviciilor si capitalului, prin inlaturarea barierelor fiscale si vamale. Tendinta de globalizare a economiei mondiale se manifesta inclusiv in domeniul bancar, prin fuziuni, achizitii si acorduri de cooperare, astfel incat asistam la un proces de concentrare a capitalului si de consolidare a marii finante. Avand in vedere aceste tendinte, putem contura structura sistemului bancar international. Statele pot participa la activitatea financiar bancara internationala prin organele ori institutiile abilitate. Astfel, statele pot incheia acorduri specifice de cooperare cu alte state ori oganizatii financiare internationale, pot opera pe piata internationala a titlurilor de valoare,etc. Organizatiile internationale financiar-bancare cum ar fi Fondul Monetar International, Grupul Bancii Mondiale, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, Banca Centrala Europeana, etc, si care desfasoara activitati bancare specifice. Bancile transnationale care se remarca, in primul rand, printr-o activitate sustinuta in cadrul sistemelor financiare nationale. In functie de competentele pe care le au in tarile de origine, aceste banci pot fi clasificate in cateva mari categorii, pe care le enumeram in continuare. Bancile de depozit functia lor principala este transformarea resurselor pe termen scurt-depozitele persoanelor fizice si juridice-in imprumuturi pe termen mediu si lung. Acest tip de banci este foarte raspandit in SUA, M. Britanie, Japonia, Franta. Bancile universale care spre deosebire de cele de depozit activitatea lor nu se limiteaza numai la intermedierea depozit-imprumut, ci ele intervin direct pe piata
18
DREPT BANCAR
financiara. Bancile elvetiene detin un rol specific pe pietele financiare internationale, investind capitaluri gestionate in fonduri fiducitare. Casele de economii si institutii specializate care rivalizeaza cu marile banci. Spre exemplu cele germane (Landesbank), cele belgiene si italiene. Tot din aceasta categorie fac parte casele de credit agricol sau bancile populare, cum ar fi CNCA in Franta si Robobank in Olanda. Trebuie precizat ca angajamentul extern al acestora este limitat. Activitatile bancare internationale se adreseaza urmatoarelor trei categorii de clientela : marile intreprinderi, private sau de stat, adesea transnationale sau puternic angajate in comertul international, statelor, institutiilor monetare oficiale si diferitelor colectivitati publice, bancilor si altor institutii financiare (companii de asigurari, investitori institutionali etc.).
TEST DE AUTOEVALUARE. 1. Enumerai structura sistemului bancar internaional. Folosii spaiul de mai jos pentru formularea rspunsului.
................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................
2. Enumerai categorille de clientel crora se adreseaz activitile bancare internaionale. Folosii spaiul de mai jos pentru formularea rspunsului.
................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................
3.5. APARATUL BANCAR N ROMNIA. Aparatul bancar se constituie in tara noastra odata cu infiintarea in 1880 a Bancii Nationale a Romaniei ca banca centrala a statului. In anii urmatori au fost infiintate numeroase banci mai ales cu capital strain. In anul 1934 existau 1204 banci. Regimul comunist a dat o lovitura nimicitoare aparatului bancar. Astfel, in anul 1946 este etatizata si reorganizata Banca Nationala a Romaniei. A urmat nationalizarea intreprinderilor industriale, bancare, de asigurari, miniere,de transport ceea ce a dus la dizolvarea si lichidarea bancilor particulare. Locul acestora a fost luat de catre banci de stat, mentinute pana in decembrie 1989. Astfel au existat: Banca Nationala, Banca de Investitii, Banca pentru Agricultura si Industrie Alimentara, Banca Romana de Comert Exterior si CEC, toate cu capital integral de stat. Aparatul bancar functiona pe un singur nivel, Banca Nationala indeplinind functia de emisiune, dar si functia comerciala de creditare a unitatilor economice. Celelalte banci nu aveau capitalul propriu si nici depozite ale clientilor, procurandu-si resursele de creditare de la Banca Nationala, printr-un mecanism automat. Reforma bancara a inceput in 1990 prin infiintarea unor banci noi, prin organizarea bancilor specializate de stat ca societati comerciale pe actiuni cu un singur actionar (statul), deschiderea in tara noastra a unor filiale sau sucursale ale unor banci straine si mixte, largirea obiectului de activitate al bancilor comerciale cu capital de stat. Reforma bancara a fost efectiv realizata prin Legea nr. 33/1991 privind activitatea bancara si legea nr. 34/1991 privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei, urmata de regulamente si norme de aplicare emise de Banca Nationala a Romaniei. Aparatul bancar a fost organizat pe doua nivele : 1. Banca Nationala a Romaniei cu rol de banca centrala a statului roman, fiind organul unic de emisiune monetara, stabileste reglementari in domeniul monetar, de credit, valutar si de plati. Banca Nationala a Romaniei refinanteaza societatile bancare si
DREPT BANCAR
19
asigura lichiditati aparatului bancar, asigurand supravegherea activitatii societatilor bancare, promovand, reglementand si asigurand supravegherea activitatii de supraveghere bancra. Membrii consiliului de Administratie sunt numiti si revocati de Parlament. 2. Bancile comerciale si alte institutii de depozit avand ca principal obiect de activitate atragerea de fonduri de la persoane fizice si juridice, sub forma de depozite sau alte instrumente, platibile la vedere sau la termen, precum si acordare de credite si efectuarea de servicii cu specific bancar. Structura organizatorica, conducerea si administrarea se stabilesc prin statute proprii. Societatile bancare se constituie potrivit Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, pe baza autorizatiei eliberate de Banca Nationala a Romaniei. Activitatea bancara este carmuita in prezent de OUG nr.99/ 2006 privind instituiile de credit i adecvarea capitalului si Legea nr. 312/2004 privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei . Aparatul bancar continua sa fie realizat pe doua nivele: 1. Banca Nationala a Romaniei ca banca centrala, atributiile ei fiind prevazute in Legea privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei, 2. celelalte banci ; prin banca se intelege persoana juridica autorizata sa desfasoare in principal, operatiuni de atragere de depozite si de acordare de credite, in nume si in cont propriu. Bancile pot functiona numai pe baza autorizatiei emise de Banca Nationala a Romaniei. Aceasta supravegheaza activitatea bancilor pe baza raportarilor de prudenta bancara (obligatorii) facute de catre banci si prin inspectii efectuate de catre BNR. Poate aplica sanctiuni si poate hotari masuri de instituire a supravegherii speciale si de administrare speciala a bancilor. In prezent, aparatul bancar poate cuprinde : -societati bancare cu capital integral de stat -societati bancare cu capital social cooperatist -societati bancare cu capital privat autohton -societati bancare cu capital mixt, de stat si privat -societati bancare cu capital strain si roman -societati bancare cu capital integral strain -societati bancare cu capital integral romn
TEST DE AUTOEVALUARE. 1. Enumerai nivelele aparatului bancar. Folosii spaiul de mai jos pentru formularea rspunsului.
................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................
3.6 LUCRARE DE VERIFICARE.

Prezentai structura sistemului bancar internaional.
3.7 BIBLIOGRAFIE. C. A. Gheorghe, Drept bancar, Editura C. H. Beck, Bucureti, 2006. C. C. Kiritescu, E. M. Dobrescu, Mica Enciclopedie - Bncile, Editura Expert, Bucuresti, l998. R. Motica, V. Popa, Drept comercial i bancar, Editura Lumina Lex, Bucureti, 1999.
20
DREPT BANCAR
A. Pintea, G. Ruscanu, Bncile n Economia Romneasc, Editura Economic, Bucureti, l995. N. G. Romscanu, nceputurile comerului de banc, Enciclopedia Romaniei, vol. IV, Bucuresti l943. D. D. aguna, C. F. Donoaica, Drept bancar i valutar, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1994.
DREPT BANCAR
21
Unitatea de nvare 4 BANCA DE EMISIUNE I FUNCIILE EI

4.1.Obiective.......................................................................................................................................... 23 4.2.Economia Romniei i problemele activitii bancare pn n anul 1880.................... 23 4.3.nfiinarea Bncii Naionale a Romniei................................................................................. 27 4.4.Sistemul bancar ntre anii 1880-1944..................................................................................... 29 4.5.Activitatea bancar n perioada 1944-1989.......................................................................... 30 4.6.Banca Naional a Romniei n perioada de tranziie la economia de pia............... 31 4.7.Banca de emisiune i funciile ei.............................................................................................. 32 4.8.Banca Central European........................................................................................................ 35 4.9.Lucrare de verificare.................................................................................................................... 35 4.10.Bibliografie.................................................................................................................................... 36 4.1.OBIECTIVE. introducerea cursanilor n studiul activitii bancare; familiarizarea cursanilor cu fiecare etap parcurs de Banca Naional a Romniei de la nfiinare pn azi; dezvoltarea capacitii cursanilor de a delimita elementele specifice fiecrei funcii a bncii de emisiune prezentate n aceast unitate de nvare. 4.2. ECONOMIA ROMNIEI I PROBLEMELE ACTIVITII BANCARE PN N ANUL 1880. Zarafia in Tarile Romane, in prima etapa, s-a manifestat sub forma de cumparari si vanzari de monede, in scopul obtinerii unori castiguri. Zarafia era favorizata si de faptul ca, in aceasta etapa, Principatele erau invadate de numeroase insemne monetare, provenind din Turcia, Austria, Prusia, Rusia si alte state care bateau monede. Cumpararea unor monede la un pret pentru a fi revandute la un pret mai ridicat speculatii monetare constituiau o adevarata plaga pentru economia Tarilor Romanesti. In perioada de suzeranitate turceasca, Tarile Romane au fost lipsite de dreptul de a bate moneda. Poarta a urmarit, prin aceasta, afirmarea starii de dependenta a Principatelor, moneda fiind o expresie a suzeranitatii statului, si totodata sa exploateze pietele vasale prin intermediul monetar . Toate valorile (pamantul, vitele, produsele) si toate platile (impozitele, obligatiile feudale) erau evaluate in lei, dar realizate in monedele straine care existau in circulatie. Leul a devenit moneda de cont cand a disparut din circulatie Lowenthalerul, principala moneda din circulatia romaneasca timp de aproape trei secole. G. Zane arata ca Principatele Romane, daca nu dispun de o moneda nationala reala, dispun de o moneda de cont, impusa de necesitatile schimbului monetar si al practicii comerciale, leul, devenita in cursul vremii, adevarata institutie nationala. In legatura cu primele bateri de moneda la noi, numismatica acorda emisiunilor monetare ale Histriei (sec. V. I .Hr .) locul intai intre monedele care au fost batute in antichitate pe pamantul Romaniei. Lui Vlaicu Voda (1362 cca 1377) si Petru Musat (1375-1391) li se atribuie primele bateri de monede matalice romanesti in Tara Romaneasca (probabil monetaria de la Arges) si Moldova (in monetaria de la Suceava), iar in Transilvania autonoma( 1541 1691) primele monede s-au batut la monetaria din Aiud . Din domnia prospera a lui Mircea cel Batran (1386 1418 ), au ramas monede multe variate. Marele domnitor martir Constantin Brancoveanu a realizat o epoca de cultura inalta si durabila, intre capetele de acuzare, aduse impotriva lui de stapanirea turceasca, a fost si acela de a fi batut monede de aur cu chipul sau. Cu timpul, zarafii au devenit camatari, ei acordau imprumuturi in bani, beneficiarii imprumuturilor facand parte din toate clasele si paturile societatii. Dobanda, desi plafonata in Principate, prin dispozitii legale, 10% (in timp
DREPT BANCAR
23
BANCA DE EMISIUNE I FUNCIILE EI
ce in statele apusene varia intre 4-6 % ), in realitate se ridica la 12-24% si chiar mai mare. In asemenea conditii s-au dezvoltat si imbogatit unii arendasi, marii negustori, bancherii sau zarafii care au constituit una din componentele importante ale burgheziei comerciale . In perioada secolului al XVIII lea, in Principate, agricultura, meseriile, manufacturile au evoluat, s-au intensificat schimburile comerciale si mai ales cele externe, s-a dezvoltat comertul cu bani, ceea ce impunea crearea unor institutii bancare care sa asigure mijloace financiare (credite) ieftine prin care sa sprijine dezvoltarea, in continuare, a activitatilor economice nationale si inlaturarea zarafiei. In urma razboiului ruso turc din 1828-1829, in care rusii i-au invins pe turci, s-a incheiat tratatul de pace de la Adrianopole, prin care sa pus capat monopolul economic al Imperiului Otoman asupra Principatelor Romane. De o importanta deosebita a fost stabilirea scutirii locuitorilor celor doua Principate de orice furnituri catre Poarta, acordarea deplinei libertati comerciale pentru toate produsele si dreptul de a deschide fabrici si mine. Dupa tratatul de la Adrianopole, Principatele au devenit o importanta piata pentru produsele manufacturale, mai ales ale industriei engleze in plin avant, incepand cu finele veacului al XVIII- lea. In aceasta perioada, camatarii au efectuat tot mai multe operatiuni de banca, iar din creditele pe care le acordau, o parte a inceput sa aiba si un scop productiv. Extinderea afacerilor de banca a necesitat o sporire a fondurilor, in care scop s-a apelat la imprumuturile de la banci din strainatate si, in felul acesta s-au accentuat legaturile internationale . Din mai 1828 si pana in aprilie 1834, Principatele Romane au fost puse sub administratie rusa, ocupatia tinand pana la plata integrala a despagubirilor de razboi. General Pavel Kiseleff a fost numit presedintele plenipotentiar al divanelor (sfaturi domnesti) celor doua Principate, sub a carui indrumare si supraveghere au fost puse in aplicare regulamentele organice ale Tarilor Romanesti. Prin regulamentele organice s-a ingradit puterea domneasca, trecadu-se la organizarea Principatelor dupa principiul separarii puterilor: puterea executiva apartinand domnului ales pe viata dintre boieri, ajutat de 6 ministri; puterea legislativa apartinand Adunarii obstesti (42 de deputati in Tara Romaneasca si 35 in Moldova alesi din boierii mari -veliti- si din boierii mici ); puterea judecatoreasca exercitata de tribunalele judetene si 3 Curti de Apel: Bucuresti, Craiova si Iasi, independente de domn si Adunarea obsteasca. Caracterul novator al Regulamentelor organice s-a concretizat si in domeniul fiscal, prin reducerea diversitatii darilor la una singura si fixa; pentru tarani si proprietarii de pamant capitatia iar pentru negustori si meseriasi patena. Stabilind aceste dari, Regulamentele interziceau domnilor de a mai pune vreun impozit sau dare in folosul personal. O masura financiara importnta a fost adoptarea bugetului statului bazat pe echilibrul veniturilor si cheltuielilor, dezbatut de Adunarea obsteasca si controlat de un organ special. In toate cele trei Tari Romane a urmat o vizibila crestere a productiei, patrunderea circulatiei banesti in mai mare masura in mediul taranesc, intensificarea exploatarii bogatiilor minerale. In acest fel, a fost depasita economia taraneasca caracterizata prin producerea si consumarea pe loc a produselor. S-au intensificat operatiunile financiar bancare, creditul, iar masurile introduse prin Regulamentele organice au netezit calea dezvoltarii capitalismului. Cu toata dezvoltarea lenta a cailor de transport si slaba dezvoltare a pietii interne, productia de marfuri a fost in crestere si, ca urmare, s-au dezvoltat si relatiile comerciale externe. Porturile Galati si Braila au cunoscut o mare dezvoltare; de la 449 de vase care intau in Braila in anul 183, peste 10 ani numarul acestora a crescut la 1383 de vase, iar la Galati, fata de 236 vase intrate in 1833, in 1847 au ajuns la 1064 vase. In 1833, Poarta a recunoscut Principatelor dreptul de navigatie sub pavilion national . In aceasta perioda, camatarii efectuau tot mai multe operatiuni comercial bancare; faceau plati in tara si peste hotare, primeau depuneri spre fructificare, arendau veniturile statului, exploatau salinele si alte mine, acordau imprumuturi vistieriilor si particularilor pe
24
DREPT BANCAR
amanete, gaj si ipoteci, faceau afaceri de import si export, transformadu-se in puternice case de bancheri camatari, care impleteau activitatea bancara cu cea comerciala . In schimburile monetare, abuzurile practicate de zarafi au determinat limitarea, prin dispozitii legale, a activitatii acestora. Dupa 1839, cand bancherii-camatari au devenit stabili, au inceput sa se organizeze bancile care tineau registre regulate in care se consemnau, obligatoriu, in fiecare zi, toate operatiunile facute. Din punct de vedere al instrumentelor bancare moderne, inca inainte de 1850 se foloseau cecurile, scrisorile de credit, viramentele etc. Acesti comercianti-camatari cunosteau tehnica comerciala si intretineau vaste relatii cu tarile straine, patrunzand in randul boierimii si, treptat, ajungand sa influenteze afacerile publice si sa ia parte la conducerea Principatelor. Cu toate restrictiile impuse de politica austriaca de germanizare a popoarelor din Imperiul hasburghic, legaturile comerciale si de imprumut dintre cele trei tari romane s-au intensificat . Pentru inlaturarea cametei ucigatoare se impune, tot mai mult, infiintarea unor banci romanest, de la care sa se poata obtine credite ieftine, necesare dezvoltarii economiei. In acest sens, in Tara Romaneasca, la 21 aprilie 1832, ziarul Curierul Romanesc publica, sub semnatura unui grup de boieri, in numele Obstestii Adunari a Tarii Romanesti, Proiectul infiintarii unei Banci Nationale la Bucuresti, banca cu capital romanesc. Acest proiect a fost inaintat generalului Kiseleff de o comisie, in frunte cu mitropolitul Neofit si episcopul Ilarion al Argesului, fara, insa, a se putea pune in practica pe motiv ca ar fi lezat interesele rusesti in Principate . In 1847, domnitorul George Bibescu planuia, de asemenea, infiintarea unei banci la Bucuresti. In petitia moldovenilor se arata la 1848 ca si creditul constituie o mare problema si revolutia trebuia sa ofere solutii, dar acestea implicau si solutionarea altor probleme: capitalul strain, moneda nationala, organizarea privata capitalista sau de stat. Presa revolutionara din 1848 facea propaganda energica pentru infiintarea unei banci nationale. Astfel, in Muntenia, ziarul Pruncul roman se intreba: ,,cum poate trai comertul fara o banca nationala ? . Insuficienta capitalului financiar, nevoile mereu crescande ale statului cu deficite bugetare an de an au impus, in continuare, necesitatea organizarii unor institutii de credit, tinand seama de experienta anilor precedenti . In acest context, in perioada urmatoare, pana la crearea Bancii Nationale a Romaniei 1880, au fost infiintate urmatoarele institutii bancare: Casa de Depuneri si Consemnatiuni 1865; Banca Romana 1865; Creditul Funciar Rural si Urban -1873-75; Banca Marmorosch Blank 1874. Casele de Economii, avand sarcina de a atrage economiile populatiei in scopul cresterii mijloacelor financiare necesare dezvoltarii economice, au fost mult dezbatute si sustinute in cadrul institutiilor de credit preconizate. Pentru a concentra mijloacele financiare disponibile, a fost creata prima institutie de credit-Casa de Depuneri si Consemnatiuni care nu a necesitat un capital initial. Aceasta urma sa primeasca in administrare, pe de o parte, depuneri voluntare spre fructificare, iar pe de alta parte, depuneri judiciare si administrative cu caracter obligatoriu; desi functiona ca o institutie autonoma cu personalitate juridica, in practica, insa, aceasta autonomie era ingradita de lege, limitele atributiilor fiind stabilite de Ministerul Finantelor, care exercita un control strict asupra Casei si prin Comisia de priveghere. In primii 12 ani de existenta, deci pana in 1876, Casa de Depuneri si Consemnatiuni a inregistrat fluctuatii datorita crizelor sau unor evenimente politice interne si externe; plasamentele ei s-au limitat la imprumuturi acordate statului, judetelor si comunelor. Dupa 1876, Casa de Depuneri si Consemnatiuni a inceput sa acorde o atentie mai mare atragerii economiilor banesti ale populatie, ceea ce a adus la reorganizarea din 1880, prin care a fost creata Casa de Economie, ca o anexa a Casei de Depuneri si Consemnatiuni .
DREPT BANCAR
25
Scopul principal al programului de reforme, enuntat de Cuza la 6 decembrie 1859, de aducere in tara a unor capitaluri si folosirea lor conform nevoilor economiei romanesti, nu a concis cu interesul capitalului strain, care nu era interesat de investitii. Cu toate acestea, in 1865, Grupul Bancii Imperiale Otomane a obtinut de la guvernul roman concesiunea bancii de emisiune, transformand sucursala bancii otomane din Bucuresti in Banca Romaniei. Un rol mportant in aceasta actiune l-a avut Iacob Lobel, nascut la Bucuresti, care a devenit primul director al Bancii Romaniei. Prin infiintarea Bancii Romaniei, Cuza Voda urmarea ca, prin intermediul capitalului francoenglez interesat in aceasta banca, sa stabileasca relatii mai stranse cu Anglia si Franta . Banca Romaniei s-a constituit la 17 octombrie 1865, conform actului de concesiune si statutelor, cu un capital de 40 milioane franci, cu privilegiu de a emite, timp de 30 de ani bancnote cu curs liber. Concesionarii Bancii Romane s-au obligat sa aduca un capital de 108 milioane lei, ceea ce ar fi ajutat la lichidarea dificultatilor financiare ale tarii. Dar acestia n-au acoperit efectiv nici suma de 10 milioane franci, obligatorie prin conventia de concesiune. In loc de bani lichizi au adus doua certificate; unul de la Banca Otomana din Londra si celalalt de la Creditul mobiliar de la Paris, prin care se confirma ca suma de 7 milioane franci s-ar afla depusa, in parti egale, la aceste banci. Conducerea bancii era formata din 3 organe: o directie comuna formata din 2-3 persoane, un consiliu de administratie si o comisie de comisari numita de guvernul roman. Aceasta banca nu a avut o activitate prea indelungata si se poate spune ca, aceasta prima banca particulara din Principatele Unite, nu este relevanta pentrul sistemul bancar romanesc si nici in domeniul emisiunii de bancnota . Dezvoltarea vietii economice, preconizata de Alexandru Ioan Cuza, era impiedicata si de lipsa unei monede nationale, in Principate fiind folosite in circulatie peste 70 de monede straine: de aur, argint si arama. Cele de aur erau galbenul sau ducatul (cel mai curent fiind galbenul olandez sau austro olandez), apoi mahmudele turcesti si rublele rusesti; cele de argint (talerul de diferite specii, creitarul, piastrul, almislacul, beslicul etc.) precum si diferite tipuri de monede marunte o adevarata stare haotica in circulatia baneasca. Profesorul George Zane, studiind economia Principatelor in aceasta perioada, a subliniat faptul ca sistemul monetar al Pricipatelor se caracterizeaza, inca din 1831, printr-un etalon monetar, leul, care era utilizat numai ca baza de calcul, neavand un corespondent real. Casele de banca, existente inca din deceniile 2 si 3 ale secolului al XIX- lea, a caror functionare s-a prelungit pana spre sfarsitul secolului, realizand castiguri importante din schimbul numeroaselor monede, nu aveau nici un interes pentru reglementarea unei monede nationale. Cresterea productiei de marfuri si, in consecinta, a comertului intern si extern, nu mai puteau fi servite de sistemul monetar existent si, ca atare, in Principate se impunea tot mai mult organizarea unei circulatii monetare, cu o politica monetara proprie. Ca urmare a acestei situatii si pentru lichidarea starii haotice a circulatiei banesti, in anul 1860 s-a elaborat un proiect de lege pentru adoptarea unei monede unice nationale ,,Romanat, dar aceasta nu a fost realizata. In aprilie 1867 s-a votat Legea pentru infiintarea unui sistem monetar nou, precum si pentru fabricarea monedelor nationale, care a adoptat ca unitate monetara Leul impartit in 100 de bani. In legatura cu aceasta actiune profesorul Victor Jinga arata urmatoarele: Legea declara ca infiinteaza un sistem monetar nou; aceasta insemneaza ca, inainte de 1867, exista un alt sistem, vechi. Se putea numi sistem haosul monetar de care vorbeau toti contemporanii lui ? Inainte de 1867 nu exista, in Principatele Romane, nici un sistem monetar. Era numai o stare monetara confuza, incoerenta si nociva, dar nu un ,,sistem monetar. Deci legea mentionata a creat primul sistem monetar romanesc. Aceasta lege reprezenta un moment important, satisfacand nu numai o revendicare unanima. In aceasta perioada, pe plan mondial se discuta oportunitatea monometalismului- adoptarea unui singur metal (aurul) si bimetalismului argintul si aurul, pentru a exprima etalonul monetar. Romania a adoptat bimetalismul, dupa modelul
26
DREPT BANCAR
sistemului monetar din Franta, Italia, Belgia si Elvetia-modelul uniunii monetare latine. Adoptarea sistemului monetar bimetalist a insemnat pentru Romania o mare deschidere spre vest, desprinderea economiei romanesti din catusele suzeranitatii economice turcesti si, totodata, ale exploatarii austriace. Dupa adoptarea legii din 1867, prin care s-a pus capat haosului monetar, instauradu-se un sistem monetar romanesc, se evidentiaza, tot mai pregnant, dorinta ca Romania sa-si creeze, prin propriile ei forte, institutiile fundamentale de care avea nevoie pentru progresul economiei nationale. La preluarea domniei de catre Principele Carol I, finantele tarii erau intr-o situatie foarte grea, statul avand multe datorii vechi neachitate si bugete anuale care nu se echilibrau. Crearea unei banci nationale a fost ridicata, inca din 1861 de ctre Ion C. Bratianu, care, in discursul rostit in Parlament in ziua de 10 ianuarie, a afirmat ca atat timp cat nu vom avea o banca nationala, nu vor dispare crizele financiare din tara. Mentionam activitatea complexa a Bancii Marmorosch care a fost implicata in toate ramurile economiei romanesti prin politica sa de credite. Ea a avut ca fondator pe tanarul Iacob Marmorosch, care si-a inceput activitatea de imprumutator de bani (zaraf) si negustor, cu un capital de 30 mii lei in anul 1848. Aceasta banca a devenit o puternica institutie de credit pentru acele vremuri. Prin creditele deschise comertului si agriculturii, Banca a participat la satisfacerea nevoilor economice ale tarii . 4.3. NFIINAREA BNCII NAIONALE A ROMNIEI. Cuvantarea lui Ion. C. Bratianu nu a ramas fara ecou. In februarie 1861, Manolachi Costachi Epureanu, presedinte al Consiliului de Ministri si ministru de finante, a publicat in Monitorul Oficial un proiect de lege pentu infiintarea unei banci de scont cu capital de 12 milioane lei. Proiectul nu a fost votat deoarece, intre timp, Guvernul a demisionat. In perioada urmatoare au aparut tot felul de proiecte in vederea organizarii unei banci de scont si circulatie. Pentru crearea unei banci de emisiune, se desprindeau doua conceptii: unii credeau ca trebuie sa se astepte ca si comertul si industria tarii sa ia o dezvoltare mai mare, pentru ca sa se justifice necesitatea infiintarii unei banci de emisiune, pe cand altii sustineau ca numai cand vom avea o banca nationala care sa mijloceasca si sa ajute prin credite ramurile de activitate economica, vom inregistra progrese mari (dupa cum s-a si intamplat). La 27 februarie 1880, guvernul I.C. Bratianu a depus in Camera proiectul unei banci nationale care trebuia sa ajute economia nationala mai mult ca orice alta institutie. In jurul organizarii sistemului ce trebuia adoptat au fost multe si aprinse discutii. Unii sustineau tipul de banca de stat, altii tipul de banca particulara, unii cereau o singura banca de emisiune cu monopol exclusiv, altii admiteau pluralitati. Proiectul a fost acceptat, adoptandu-se sistemul mixt de colaborare a capitalurilor particulare cu statul si acela al unei singure banci cu monopol exlusiv al emisiunii. La 17 aprilie 1880, proiectul depus de ministrul de finante I. C. Bratianu a devenit legea prin care se statorniceau normele de organizare a Bancii Nationale a Romaniei, care urma sa-si inceapa activitatea la 1 iulie 1880. Stefan Zeletin a caracterizat acest important moment ca Cel mai de seama eveniment in dezvoltarea burgheziei romane maderne, metropola capitalismului nostru bancar . Legea din 17 aprilie 1880, care stabilea normele de organizare si functionare a Bancii Nationale a Romaniei, avea urmatoarele prevederi mai importante : sediul principal al bancii s-a stabilit la Bucuresti, cu obligatia de a infiinta sucursale si agentii in principalele orase ale tarii si, in special, in fiecare capitala de judet. Imediat urmau sa se infiinteze sucursale la Iasi, Galati, Braila si Craiova . banca avea privilegiul de a emite bilete de banca la purtator. banca trebuia sa aiba o rezerva metalica de o treime din suma biletelor emise.
DREPT BANCAR
27
Capitalul Bancii s-a stabilit la 30 milioane lei, impartit in 60 mii actiuni a cate 600 lei, din care 10 milioane lei sa se depuna de stat si 20 milioane lei de particulari, prin subscriptii publice. Nimeni nu putea avea mai mult de 10 voturi, indiferent de numarul actiunilor sale. Fondul de rezerva s-a prevazut a se constitui dintr-o retinere de 20 % asupra beneficiilor nete, dupa ce se repartiza actionarilor un prim dividend de 6 %. Operatinile pe care banca le putea face, conform legii de organizare, erau urmatoarele : sa sconteze sau sa cumpere efecte de comert (polite, bilete la ordin), avand ca obiect operatiuni comerciale ; sa sconteze bonuri de tezaur; sa faca comert cu aur si argint ; sa dea avansuri pe aur si argint ; sa primeasca in depozite metale, aur si argint, sau sume de bani in cont curent ; sa dea avansuri (garantate) in cont curent sau pe termene scurte, sa faca serviciul de caserie al statului, fara nici o indemnizatie (comision), in conditiile stabilite printr-o lege speciala . Cat priveste organele de conducere ale Bancii Nationale, s-au adoptat forme complexe si anume : Consiliul de administratie format din toti directorii prezidati de guvernator, avand sarcina administrarii generale a bancii. Guvernatorul era numit de guvern pe termen de 5 ani, cu conditia sa fie roman si sa posede 40 de actiuni ale Bancii Nationale . Directorii care conduceau diferite sectoare ale Bancii si erau in numar de 6. Cenzorii in numar de 7 trebuia sa fie romani si sa posede 4 actiuni. Ei aveau dreptul sa controleze toate operatiunile, constituind impreuna consiliul de cenzori ; Consiliul general era constituit din consiliile de administratie si al cenzorilor sub presedentia guvernatorului, avand sarcina de a se ocupa cu: probleme generale de emisiuni, fixarea diferitelor conditii in operatiuni, votarea bugetului de cheltuieli si numirea membrilor din Comitetul de scont. Comitetul de scont cu sarcina de a examina efectele prezentate la scont. Comisarul guvernului care reprezenta direct guvernul, avea dreptul sa cunoasca toate operatiunile bancii, sa participe cu vot consultativ la adunari, consilii sau comitete si sa se opuna la executarea oricariei hotarari, aceasta suspendandu-se pana la hotararea guvernului ; Adunarea generala era alcatuita din actionarii care posedau cel putin 4 actiuni, care dadeau dreptul la un vot; nici chiar statul nu putea avea mai mult de 10 voturi, prin delegatul care-l reprezenta. Adunarile generale ordinare se tineau o data pe an, in a 3-a duminica a lunii februarie, iar cele extraordinare oricand era nevoie sau la cererea consiliului de cenzori ori a minimum 20 de actionari, posedand cel putin 800 de actiuni. Adunarea generala delibera asupra problemelor mentionate in convocari, bilantului annual, aprobarii descarcarii gestiunii consiliului de administratie, impartirii beneficiilor si revocarii sau alegerii directorilor si cenzorilor. Legea pentru infiintarea Bancii Nationale a Romaniei a provocat discutii aprinse, in Camera si Senat, la care au participat oamenii politici ai vremii, privind cele doua sisteme de banci de emisiune banca de stat sau banca particulara. Nu s-a admis banca de stat de teama emisiunilor monetare fara acoperire, la care statul putea usor recurge.
TEST DE AUTOEVALUARE. 1. Enumerai prevederile legii 17 aprilie 1880. Folosii spaiul de mai jos pentru formularea rspunsului.
................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................
28
DREPT BANCAR
BANCA DE EMISIUNE I FUNCIILE EI 2. Enumerai organele de conducere ale Bncii Naionale. Folosii spaiul de mai jos pentru formularea rspunsului.
................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................
4.4. SISTEMUL BANCAR NTRE ANII 1880-1944. In anul 1900 bancile romanesti au ajuns la un numar de 75, in 1904 au sporit la 102, iar in 1914, la inceputul razboiului mondial, au fost 152 banci si institute de credite si economie. Din acestea 9 (8 cu sediul in Bucuresti) erau bancile mari, considerate de profesorul Victor Slavescu marea finanta romaneasca: 4 cu capital romanesc (Banca Agricola, Banca Comertului din Craiova, Banca de Scont a Romaniei, Banca Romaneasca), 4 cu capital strain (Banca Generala Romana, Banca de Credit Roman, Banca Comerciala Romana, The Bank of Roumania Limited) si 1 cu capital mixt (Banca Marmorosch Blank & Co). In contextul general al activitatii bancare din Romania, in perioada 1881-1918, un rol important l-au avut Bursele. Acestea sunt institutii oficiale, private sau de stat, unde se negociaza valute si hartii de valoare bursa de valori sau se incheie tranzactii, respectiv cumparari si vanzari de marfuri bursa de marfuri. Cresterea rolului Camerelor de Comert si Industrie si a burselor, care erau administrate de acestea, urmare a dezvoltarii comertului si a intemeierii unui numar tot mai mare de societati bancare, comerciale si industriale, sub forma de societati anonime, a impus necesitatea construirii unui sediu reprezantativ al Camerei de Comert si Industrie si al Bursei din Bucuresti. Activitatea bancara in perioada primului razboi mondial 1914 - 1918, s-a integrat in momentul de maxima incordare politica, economica si sociala a poporului roman, insotita de suferinte, sacrificii de vieti omenesti si distrugeri de bunuri. In timp ce bancile romanesti, in frunte cu Banca Nationala a Romaniei, au fost prezente pentru solutionarea problemelor financiare deosebit de grele prin care a trecut tara noastra in acele momente, bancile cu capital strain au adoptat o atitudine de expectativa. Dupa constituirea statului national unitar roman refacerea economiei era una din problemele cardinale ale natiunii. Desi marile puteri au recunoscut granitele, acestea i-au impus obligatii financiare de peste 3 miliarde lei, motivand ca trebuie sa achite o parte din datoriile statului austro-ungar, in calitate de succesoare a acestuia si o serie de alte obligatii economice in favoarea firmelor din cadrul marilor puteri. De asemenea, cheltuielile de razboi, pierderile materiale si umane, marile distrugeri de razboi, jaful ocupantilor si dezorganizarea intregii vieti au generat o grava criza economica cu profunde implicatii sociale si politice. Preturile au crescut de 4-6 ori fata de nivelul antebelic, iar inflatia a agravat situatia. Dupa primul razboi mondial B.N.R. a fost prezenta in efortul general de refacere si insanatosire a economiei pe inactivitatea de creditare si de mentinere a stabilitatii monetare. Criza economica mondiala din 1929-1933 ale carei simptome a aparut inca din 1928, a avut o deosebita amploare si intensitate in Romania, datorita unei agriculturi inapoiate, cresterii datoriei externe, preluarii unor importante intreprinderi de catre capitalul strain, scaderii catastrofale a preturilor la produsele destinate exportului si mentinerii la nivel ridicat, a preturilor la produsele importante. Inflatia si deficitele bugetare ale primilor ani postbelici au intensificat deprecierea leului, ceea ce constituia un pericol pentru dezvoltarea economiei. Criza economica a avut efecte pagubitoare si asupra activitatii bancare. In 1931 in urma crizei bancare din Europa Centrala sistemul bancar romanesc a fost zguduit la un nivel nemaicunoscut in istoria financiara a Romaniei. Cele mai afectate au fost cooperativele de credit de la sate si bancile comerciale mici, deoarece sub impactul scaderii preturilor agricole si a proastei recolte din 1928, atat micii cat si marii agricultori nu au mai fost in
DREPT BANCAR
29
masura sa restituie imprumuturile primite de la banci. Pe de alta parte panica provocata in randul depunatorilor care au invadat bancile cerand restituirea depunerilor, a dus la imposibilitatea efectuarii platilor de catre acestea si la declararea lor in stare de faliment. Dupa incheierea crizei, in economia romaneasca s-a produs un revirament: productia industriala si agricola au crescut continuu, iar procesul de concentrare a capitalului si productiei s-a accentuat; s-a format monopoluri care au jucat un rol dominant in activitatea economica si politica; s-a dezvoltat industria grea; a continuat politica de protejare a industriei autohtone, prin noi tarife vamale, taxe de contigentare a importurilor, infiintarea de intreprinderi, pentru produse nefabricate in tara, inlesniri din partea statului care au intensificat industrializarea capitalista a tarii. In perioada de dupa criza, B.N.R. a avut un rol deosebit de important in economia romaneasca. Ea si-a adus contributia la solutionarea problemei conversiunii datoriilor, greu afectate de criza, actionand permanent pentru insanatosirea intregului sistem bancar si de credit. In timpul celui de al doilea razboi mondial (1941-1844) bancile, in frunte cu banca nationala, au finantat atat necesitatile economiei, dar mai ales, necesitatile provocate de ducerea operatiunilor militare, ceea ce s-a soldat cu inflatia si devalorizarea leului. Meritul bancii nationale asa cum s-a aratat a fost ca s-a preocupat sa desfasoare o activitate bancara sanatoasa si, in acelasi timp, s-a luptat pe toate caile sa inlature actiunile de subjugare a economiei de catre monopolurile germane. Infiintate si conduse de burghezie, bancile romanesti au avut in decursul scurtei lor existente de nici un secol un rol pozitiv in dezvoltarea economiei romanesti. Evenimentele de dupa 23 august 1944 au transformat treptat statul intr-un instrument al unui singur partid, iar bancile si-au pierdut independenta operatiunilor, reducandu-se la un numar minim, ca organe ale statului de centralizare maxima a resurselor. 4.5. ACTIVITATEA BANCAR N PERIOADA 1944-1989. La 23 August 1944, Romania era o tara ruinata; industria dezorganizata se confrunta cu mari greutati; numeroase intreprinderi lucrau cu capacitate redusa, duceau lipsa de materii prime, iar in agricultura nu se puteau executa lucrarile din lipsa de utilaje si animale de munca. Bugetul de stat se gasea intr-o situatie deosebit de grea, importantele deficite trebuiau sa fie acoperite prin emisiunea monetara a Bancii Nationale a Romaniei, din care cauza moneda se deprecia si isi facea loc, tot mai accentuat, inflatia. Incercarea B.N.R., de punere in circulatie a unei inseminate cantitati de aur sub forma de medalii care erau vandute subscriitorilor pentru imprumutul refacerii nationale, nu a avut succesul scontat. Pentru lichidarea starii grave, in care se afla economia, s-a considerat ca B.N.R. nu mai poate sa ramana in proprietatea unui grup de actionari privati si s-a dispus ca aceasta sa fie incadrata in politica economica si financiara a statului, in vederea mobilizarii resurselor din economie si dirijarea lor spre actiunile prioritare ale statului, hotarandu-se astfel etatizarea Bancii Nationale. La 1 ianuarie 1947, B.N.R. a fost etatizata pe baza Legii nr. 1056 din 23 Decembrie 1946, avand dreptul exclusiv de a emite bilete de banca, de a asigura circulatia monetara si mentinerea stabilitatii monedei, precum si organizarea si controlul creditului. Legea pentru etatizarea Bancii Nationale a Romaniei prevedea ca aceasta, ca mandatara a statului roman, asigura, conform indrumarilor Consiliului Superior Economic dirijarea si controlul creditului. Actiunea sa se exercita asupra tuturor intreprinderilor de banca si institutiilor de credit, publice si particulare. In acest scop, le putea cere acestora orice informatii si le putea face orice recomandari. De asemenea, putea sa le dea norme si instructiuni socotite ca necesare. B.N.R. prin politica sa de credite, nu a reusit sa contribuie la stabilizarea economiei, inflatia monetara s-a accentuat. Cursa inegala intre salarii si preturi, lipsa totala de stabilitate a leului, au dus la scaderea nivelului de trai si importante perturbari in economie. Reforma baneasca din 1947 a avut menirea de a crea conditiile necesare pentru trecerea de la sistemul banesc capitalist la sistemul banesc socialist. In august 1948, bancile si institutiile de credit capitaliste au fost dizolvate si puse in stare de lichidare cu exceptia B.N.R., Banca de Credit pentru Investitii,
30
DREPT BANCAR
Casa Nationala de Economii si Cecuri Postale si Casa de Depuneri si Consemnatiuni. B.N.R impreuna cu bancile specializate stabileau formele si instrumentele de decontare, fixau limita in care puteau fi efectuate plati cu numerar intre unitatile socialiste si elaborau norme privind conditiile si termenele de depunere a documentelor de decontare si a numerarului la banci, termenele de acceptare si de plata, limitele in care numerarul putea fi pastrat in caseriile unitatilor, modul de eliberare a numerarului si conditiile de efectuare a platilor din incasari. Dupa 1989, ca urmare a trecerii la economia de piata, bancile specializate si-au continuat activitatea, ca banci comerciale cu capital majoritar de stat. Aceste banci si-au reconsiderat activitatea si, intr-un termen scurt, s-au adaptat problemelor bancare specifice economiei de piata. 4.6. BANCA NAIONAL A ROMNIEI N PERIOADA DE TRANZITE LA ECONOMIA DE PIA. Avand in vedere rolul si importanta pe care le au bancile la buna functionare a unitatilor economice si a economiei in ansamblu, s-a impus ca in perioada de tranzitie la economia de piata, sa se creeze un sistem modern, capabil sa ofere o gama larga de produse si servicii bancare de un nivel calitativ superior, care sa satisfaca exigentele tuturor categoriilor de agenti economici - clienti - din economia de piata. In acest context, imediat dupa 1989, la inceputul perioadei de tranzitie, in activitatea bancara din Romania s-au produs urmatoarele schimbari esentiale: BANCA NATIONALA A ROMANIEI a fost reorganizata si-a intrat, astfel, in sarcinile sale firesti de Banca Centrala, cu urmatoarele functii: emisiunea monetara, asigurarea stabilitatii monetare, administrarea rezervelor valutare a tarii urmarirea executarii balantei de plati externe, supravegherea activitatii bancare. Pentru activitatile comerciale ale Bancii Nationale a Romaniei a fost creata Banca Comerciala Romana S.A. Supravegherea activitatii bancare de catre B.N.R. in conditiile economiei de piata, nu a avut in vedere masuri de comanda, ci de reglementari-cadru, de orientare profesionala in activitatile bancare: creditul bancar, decontarile etc. Fostele banci de stat (Banca Romana de Comert Exterior, Banca Agricola, Banca de Investitii) pe baza de hotarare a Guvernului au fost transformate in banci comerciale cu capital de stat, avand noi statute de organizare si functionare. Au fost infiintate banci cu capital privat autohton si strain precum si sucursale ale unor banci straine. Noile banci au fost constituite in conformitate cu prevederile legii societatilor comerciale care precizeaza ca datorita obiectivului principal si permanent al activitatii bancare, respectiv atragerea de resurse banesti, acordarea de credite, efectuarea de plati si alte servicii bancare, acestea nu se puteau constitui ca societati cu raspundere limitata. Bancile constituite aveau obligatia de a deschide conturi de corespondent la Banca Nationala si crearea de rezerve minime, potrivit reglementarilor date de B.N.R. Societatile bancare aveau dreptul sa deschida la Banca Nationala a Romaniei si alte conturi, precum si sa se refinanteze de la aceasta, in conditiile stabilite. Deschiderea in Romania de sucursale ale unor banci, de catre persone juridice straine, a avut loc in conformitate cu prevederile legale privind functionarea reprezentantelor firmelor si organizatiilor straine. Crearea de banci particulare a contribuit atat la o mai buna acoperire a nevoilor de capital, cat si la dezvoltarea procesului concurential, cu efecte benefice pentru agentii economici, pentru economia nationala in ansamblu. Avand in vedere ca in economia de piata indicatorul sintetic care reflecta eficienta economica a activitatii bancare este Profitul, bancile in acesata perioada de tranzitie, isi organizeaza astfel activitatea incat sa poata atrage un numar cat mai mare de clienti care sa le asigure realizarea obiectivului propus. Pentru atragerea clientilor, bancile trebuie sa tina seama de caracterul concurential al pietei, care este piata cumparatorului. In actuala etapa, piata este formata din agenti economici cu capital de stat si privat roman si strain si necesita o gama foarte variata de produse si servicii bancare de buna
DREPT BANCAR
31
calitate, in concordanta cu cerintele si caracteristicile fiecarei grupe de clienti in parte. In decursul anilor, activitatile bancare din Romania, dupa 1989, s-au imbunatatit permanent. Se poate spune ca reforma bancara a fost efectiv realizata prin Legea nr. 33\1991 privind activitatea bancara si Legea nr. 34\1991 privind statutul Bancii Nationle a Romaniei, urmata de regulamente si norme de aplicare emise de Banca Nationala a Romaniei. A fost adoptata o noua Lege bancara nr. 58\5 martie 1998 care a abrogat Legea nr. 33\1991 privind activitatea bancara si Legea nr. 101\1998 privind statutul Bancii Nationale a Romaniei care a abrogat Legea nr. 34\1991. Statutul BNR este reglementat in prezent de Legea nr.312/2004, iar activitatea bancar de OUG nr.99/2006.
................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................
1. Enumerai funciile BNR. Folosii spaiul de mai jos pentru formularea rspunsului.
4.7. BANCA DE EMISIUNE I FUNCIILE EI. Banca de emisiune sau Banca Centrala indeplineste urmatoarele functii: 1. Functia de emisiune La noi, privilegiul emisiunii monetare a fost incredintat Bancii Nationale prin legea de infiintare a acestuia (1880). Legea privind Statutul BNR( Legea nr. 312/2004) prevad ca aceasta institutie este singura autorizata sa emita bancnote si monede metalice pe tot cuprinsul tarii. Statutul BNR prevede drepturile si obligatiile acesteia in contextul functiei de emisiune. Drepturile BNR sunt: a. dreptul de monopol al emisiunii monetare b. dreptul de a stabili valoarea nominala, dimensiunile, greutatea, desenul si alte caracteristici tehnice ale bancnotelor si monedelor metalice precum si de a le semna prin reprezentantii sai legali guvernatorul si casierul general. c. Dreptul de a hotara sa anuleze sau sa retraga din circulatie orice bancnota sau monede metalice care au fost emise de ea si sa puna in circulatie in locul lor alta tipuri de bancnote sau monede metalice. Obligatiile BNR sunt : a.sa administreze direct rezerva de bancnote si monede metalice b.sa elaboreze programul de emisiune a acestor c. sa asigure emisiunea regulata de bancnote metalice, in vederea satisfacerii nevoilor de numerar ale tarii. d.sa asigure tiparirea bancnotelor si baterea monedei metalice, sa ia masuri pentru pastrarea in siguanta a celor ce nu sunt puse in circulatie pentru custodia si distrugerea matritelor, bancnotelor si monedelor metalice scoase din circulatie e.sa schimbe la cerere, fara taxe si comisioane si monede metalice emise de ea, cu exceptia celor care prezinta deformari, sunt ilizibile, perforate sau prezinta lipsuri ce depasesc 40% din suprafata lor si care vor fi retrase si distruse fara acordarea de compensatii detinatorilor f. sa retraga si sa distruga bancnotele si monedele uzate sau necorespunzatoare si sa le inlocuiasca cu bancnote si monede metalice noi g.sa evidentieze in contabilitate ca pasiv suma totala a bancnotelor si monedelor in cieculatie, suma ce nu inclide si monedele aflate in rezerva de numerar h.sa acopere integral transa de numerar emisa peste nivelul rezervelor internationale pe seama urmatoarelor active: titluri de stat definite in portofoliul de investitii; active rezultate din credite acordate bancilor si altor persoane
32
DREPT BANCAR
juridice, in conditiile legii; cecuri; cambiii si alte titluri de credit scontate sau detinute in portofoliu. 2. Functia de creditare Functia de creditare decurge direct din cea de emisiune, deoarece emisiunea implica punerea sau retragerea din circulatie de moneda scripturala. Emisiunea bancnotelor, inseamna crearea de mijloace de plata. In procesul distribiuirii acestora se pune la dispozitia agentilor economici puterea de cumparare, capacitate de plata. Procesul de distribiure a acestor mijloace de plata in economie se realizeaza prin sistemul bancar. Bancile, in special cele comerciale, sunt intermediari intre agentii economici si banca de emisiune, care prin bancnote, este izvorul principal al creditului in economie. 3. Functia de conducere a politicii monetare Politica monetara este ansamblul de masuri monetare luate de stat si banca centrala pentru realizarea echilibrului dintre masa banilor in circulatie si nevoile de bani ale economiei sau pentru influentarea intr-un anumit sens a conjucturii economice( Costin C. Kiritescu). Statutul BNR precizeaza ca obiectivul fundamental al BNR este asigurarea stabilitatea monedei nationale, pentru a contribui la stabilitatea preturilor. Pentru atingerea obiectivului sau fundamental,BNR elaboreaza, aplica si raspunde de politica monetara, valutara de credit, de plati, precum si de autorizarea si supravegherea bancara, in cadrul politicii a sistemului bancar si participarea la promovarea unui sistem financiar specific economiei de piata. 4. Functia de centru valutar In indeplinirea functiei de centru valutar, BNR are urmatoarele sarcini: - emiterea reglementerilor cu privire la operatiunile active externe si aur, in vederea protejarii monedei nationale - elaborarea balantei de plati externe si a altor lucrari privind pozitia investitionala internationala a tarii - stabilirea cursului de schimb pentru operatiuni proprii pe piata valutara, calcularea si publicarea cursurilor medii pentru evidenta statistica - autorizarea si retragerea autorizatiei, precum si supravegherea persoanelor juridice care au obtinut autorizatia de a efectua tranzactii valutare - stabilirea de plafoane si alte limite pentru obtinerea de active externe si operatiuni cu aur si active externe pentru persoane juridice si fizice - stabilirea plafonului si a conditiilor indatorarii externe a persoanelor fizice si juridice care intra sub incidenta regimului valutar - pastrarea si administrarea rezervelor internationale ale statului; aceste rezerve se pot constitui cumulativ ori selectiv din urmatoarle elemente : aur detinut in tezaur in tara sau in strainatate active externe, sub forma de bancnote si monede metalice sau disponibil in conturi la banci sau alte institutii financiare in strainatate, exprimate in acele monede si detinute in acele tari, pe care le stabileste BNR orice alte active de rezerva reconoscute pe plan international, inclusiv dreptul de a efectua cumparari de la FMI in cadrul transei de rezerva, precum si detinerile de Drepturi Speciale de Tragere cambii, cecuri, bilete de ordin, precum si obligatiuni si alte valori mobiliare, negociabile sau nu, emise sau garantate de persoane juridice nerezidente, clasificate in primele categorii de catre agentiile de apreciere a riscurilor, reconoscute pe plan international, exprimate pe plan international, exprimate si platibile in valuta in locuri acceptabile pentru BNR bonuri de tezaur, obligatiuni si alte titluri de stat emise sau garantate de guverne straine sau de institutii financiare interguveramentale, negociabile termen, exprimabile si platibile in valuta in locuri acceptabile pentru BNR.
DREPT BANCAR
33
Banca Nationala a Romaniei elaboreaza si aplica politica privind cursul de schimb, stabileste si urmareste aplicarea regimului valutar pe teritoriul Romaniei. 5. Banca de emisiune banca a bancilor Pozitia privilegiata de banca a bancilor a bancii de emisiune se afirma in indeplinirea functiilor de emisiune, de recreditare, de conducere a politicii monetare si a celei valutare, precum si de efectuarea operatiunilor cu trezoreria statului. Aceste atributii confera bancii de emisiune privilegiul unicitatii, deci un anumit monopol. In ceea ce priveste relatiile cu celelalte banci, banca de emisiune are o pozitie privilegiata, determinata de supravegherea realizata de aceasta banca asupra celorlalte institutii bancare si de reglementare in domeniul platilor, pe care acestea trebuie sa o respecte. In realizarea activitatii de supraveghere bancara, Banca Nationala poate actiona in urmatoarele directii: - sa emita reglementeri, sa ia masuri pentru impunerea respectarii acestora si - sa aplice sanctiuni legale in cazurile de nerespectare - sa controleze si sa verifice pe baza raporturilor primite si prin inspectii la fata locului registrele, conturile si orice alte documente ale bancilor autorizate, pe care le considera necesare pentru indeplinirea atributiilor sale de supraveghere - BNR va actiona ca imprumuturilor de ultima instanta pentru societatile bancare aflate in dificultate de plata, in conditiile stabilite de aceasta - Banca Nationala a Romaniei emite reglementari generale privind instrumentele de plata, coordoneaza si supravegheaza sistemele de plati de interes national, stabileste masurile necesare pentru prevenirea si eliminarea oricarei situatii care pericliteaza buna functionare a sistemelor de plati, asigura servicii de compensare si decontare intre societatile bancare, presteaza servicii de colectare si difuzare, la cerere, contra cost, de date privind incidentele de plati si riscurile de creditare in sistemul bancar. 6. Banca de emisiune banca a statului Ca banca a statului, banca centrala indeplineste 3 categorii de atributii: operatiuni cu trezoreria statului relatia cu bugetul de stat, caruia BNR o poate acorda imprumuturi pentru acoperirea decalajului temporar dintre venituri si cheltuieli participa in numele statului la stabilirea si dezvoltarea relatiilor financiare internationale, asigurand cooperarea internationala dupa cum urmeaza: - BNR poate deveni membra a unor organizatii internationale cu caracter financiar - BNR poate participa in numele statului la negocieri si tratative externe in probleme financiare, monetare, valutare, de credit, de plati si in domeniul autorizarii si supravegherii bancare - BNR poate negocia si incheia acorduri, conventii sau alte intelegeri privind imprumuturi pe termen scurt si alte operatiuni financiar bancare cu institutii financiare internationale, banci centrale, societati bancare si nebancare cu conditia rambursarii acestora in termen de un an - BNR poate incheia in nume propriu sau in numele statului acorduri de decontare si de plati sau orice alte contracte avand acelasi scop, cu institutii publice sau private care isi au sediul in strainatate.
TEST DE AUTOEVALUARE. 1. Enumerai funciile bncii de emisiune. Folosii spaiul de mai jos pentru formularea rspunsului.
................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................
2. Enumerai elementele rezervelor internationale ale statului. Folosii spaiul de mai jos pentru formularea rspunsului. 34
DREPT BANCAR

................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................
2. Enumerai atribuiile BNR. Folosii spaiul de mai jos pentru formularea rspunsului.
4.8. BANCA CENTRAL EUROPEAN. Introducerea, incepand cu 1 ianuarie 1999, a monedei unice europene-euro si aparitia Uniunii Economice si Monetare a determinat aparitia Bancii Centrale Europene, unica institutie autorizata sa emita euro si sa guverneze sistemul monetar din ,,zona euro. BCE si-a inceput oficial activitatea la 8 iunie 1998 avand dificila sarcina de a pune in aplicare politica monetara a Uniunii Economice si Monetare. BCE decide politica monetara a Uniunii insa anumite sarcini sunt descentralizate catre Bancile Centrale nationale. BCE este independenta atat fata de guvernele nationale, cat si fata de institutiile Comunitatii Europene, independenta considerata ca fiind cea mai buna solutie pentru garantarea stabilitatii monedei unice si totodata a preturilor. BCE are obligatia de a informa institutiile Comunitatii Europene asupra activitatilor sale, bancile centrale nationale aflandu-se sub autoritatea BCE. Structurile decizionale ale BCE sunt urmatoarele : Consiliul de Administratie cuprinde presedintele, vicepresedintele si alti 4 membrii alesi in unanimitate de guvernele statelor membre. Consiliul Guvernatorilor compus din membrii Consiliului de Administratie si presedintii bancilor centrale nationale ale statelor participante la Uniunea Economica si Monetara, este responsabil de formularea si implementarea politicii monetare a Uniunii. Consiliul General pregateste intrarile succesive in Uniunea Economica si Monetara a altor state membre UE. BCE cauta sa atraga increderea in actiunile sale anti-inflationiste, adoptand o politica monetara riguroasa, in scopul stabilitatii preturilor. Stabilitatea preturilor este esentiala pentru mentinerea valorii banilor.
TEST DE AUTOEVALUARE. 1. Enumerai structurile decizionale ale BCE. Folosii spaiul de mai jos pentru formularea rspunsului.
................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................
2. Enumerai compoziia i atribuiile Consiliului guvernatorilor BCE. Folosii spaiul de mai jos pentru formularea rspunsului.
................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................

Prezentai evoluia sistemului bancar ntre anii 1880-1944.
DREPT BANCAR
35
4.10. BIBLIOGRAFIE. C. Basno, N. Dardac, C. Floricel, Moned, credit, bnci, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1994. M. G. Dobrovici, Finantele Statului, Enciclopedia Romaniei, volumul IV, Bucuresti, l943. C. A. Gheorghe, Drept bancar, Editura C. H. Beck, Bucureti, 2006. C. C. Kiritescu, E. M. Dobrescu, Mica Enciclopedie - Bncile, Editura Expert, Bucuresti, l998. R. Motica, V. Popa, Drept comercial i bancar, Editura Lumina Lex, Bucureti, 1999. A. Pintea, G. Ruscanu, Bncile n Economia Romneasc, Editura Economic, Bucureti, l995. N. G. Romscanu, nceputurile comerului de banc, Enciclopedia Romaniei, vol. IV, Bucuresti l943. D. D. aguna, C. F. Donoaica, Drept bancar i valutar, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1994. V. Slvescu, Istoria Bncii Naionale a Romniei l880-l924, Editura Cultural Naional, Bucureti, l925.
36
DREPT BANCAR
Unitatea de nvare 5 CONSTITUIREA SOCIETILOR BANCARE

5.1.Obiective.......................................................................................................................................... 37 5.2.Aspecte introductive. Definirea noiunilor...............................................................................37 5.3.Autorizarea societilor bancare............................................................................................... 38 5.4.Retragerea autorizaiei................................................................................................................ 40 5.5.Cerine de capital.......................................................................................................................... 41 5.6.Acionarii.......................................................................................................................................... 41 5.7.Organizarea i conducerea bncilor........................................................................................ 43 5.8.Lucrare de verificare.................................................................................................................... 43 5.9.Bibliografie...................................................................................................................................... 43 5.1.OBIECTIVE. introducerea cursanilor n studiul constituirii societilor bancare; dezvoltarea capacitii cursanilor de a delimita elementele specifice fiecrei cerine pe care trebuie s o ndeplineasc o bancn vederea autorizrii; familiarizarea cursanilor cu structura regulamentului propriu de funcionare al bncilor. 5.2. ASPECTE INTRODUCTIVE. DEFINIREA NOIUNILOR. Activitatea bancar n Romnia se desfoar prin instituii de credit autorizate, n condiiile OUG nr.99/ 2006 privind instituiile de credit i adecvarea capitalului. Prin activitate bancar nelegem atragerea de depozite sau alte fonduri rambursabile de la public i acordarea de credite, iar instituia de credit reprezint entitatea care desfoar cu titlu profesional activitate de atragere de depozite sau alte fonduri rambursabile de la public i de acordare de credite n cont propriu. Prin public se nelege orice persoan fizic, persoan juridic ori entitate fr personalitate juridic. Nu intr n categoria de public: statul, autoritile administraiei publice centrale i locale, ageniile guvernamentale, bncile centrale, instituiile de credit, instituiile financiare i alte instituii similare. n Romnia instituiile de credit se pot constitui i pot funciona ca bnci, organizaii cooperatiste de credit, bnci de economisire i creditare n domeniul locativ i bnci de credit ipotecar. Instituiile de credit pot desfura, n limita autorizaiei acordate de BNR, urmtoarele activiti: - atragere de depozite i alte fonduri rambursabile, - acordare de credite, incluznd printre altele: credite de consum, credite ipotecare, factoring, - leasing financiar, - servicii de plat, - emiterea i administrarea altor mijloace de plat, cum ar fi cecuri, cambii, bilete la ordin, certificate de depozit, - emiterea de garanii, - tranzacionarea n cont propriui/sau al clienilor cu titluri de valoare, valut, contracte futures i options financiare, valori mobiliare, instrumente avnd la baz cursul de schimb i rata dobnzii, - participarea la emisiunea de valori mobiliare, - servicii de consultan, - administrare de portofolii, - intermediere pe piaa interbancar, - alte activiti autorizate de BNR.
DREPT BANCAR
37
CONSTITUIREA SOCIETILOR BANCARE
Banca este o instituie de credit cu vocaie universal care desfoar activitile prevzute anterior.
TEST DE AUTOEVALUARE. 1. Enumerai condiiile monedei electronice. Folosii spaiul de mai jos pentru formularea rspunsului.
................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................
2. Definii sucursala unei bnci. Folosii spaiul de mai jos pentru formularea rspunsului.
................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................
5.3. AUTORIZAREA SOCIETILOR BANCARE. nstituiile de credit, persoane juridice romne, se pot constitui i pot funciona pe baza autorizaiei emise de BNR. Ele se constitutie n forma juridic prevzut de dispoziiile Ordonanei. Bncile, persoane juridice romne, pot funciona numai pe baza autorizaiei emise de Banca Naional a Romniei. Ele se constituie sub forma juridic de societate comercial pe aciuni, n baza aprobrii Bncii Naionale a Romniei, cu respectarea prevederilor legale n vigoare, aplicabile societilor comerciale. Cererea de autorizare va fi naintat Bncii Naionale a Romniei n forma stabilit de aceasta. Documentaia care trebuie s nsoeasc cererea, termenele i procedura de autorizare sunt stabilite prin reglementrile Bncii Naionale a Romniei. Condiiile n care autorizaia poate fi acordat sunt reglementate de Banca Naional a Romniei se refera, fr a fi limitative, la: a) calificarea i experiena profesional a conductorilor bncii; b) nivelul minim al capitalului iniial; c) studiul de fezabilitate, care va cuprinde cel puin tipul de operaiuni prevzute a se desfura i structura organizatoric a bncii; d) acionarii semnificativi i fondatorii bncii; e) structura acionariatului; f) sediile bncii; g) auditorul financiar. n termen de 4 luni de la primirea cererii i a documentaiei aferente, Banca Naional a Romniei aproba constituirea unei bnci sau respinge cererea i comunic n scris solicitantului hotrrea sa, mpreun cu motivele care au stat la baza acesteia, n cazul respingerii cererii. n termen de 2 luni de la comunicarea aprobrii de constituire, n vederea obinerii autorizaiei de funcionare vor fi prezentate Bncii Naionale a Romniei documentele care atest constituirea legal a bncii. n cazul n care Banca Naional a Romniei nu se pronun asupra unei cereri de autorizare n termenele prevzute n cuprinsul acestui articol, solicitantul poate cere Consiliului de administraie al Bncii Naionale a Romniei, n termen de 15 zile de la expirarea acestor termene, eliberarea unei decizii. Autorizaia acordat este valabil pe o perioad nedeterminat i nu poate fi treansferat altei entiti. Instituiile de credit autorizate sunt nregistrate n registrul inut de BNR. De asemenea, BNR notific Autoritii Bancare Europene autorizaia acordat pentru ca denumirea instituiei de credit s fie inclus pe lista ntocmit de aceasta. Cererea de autorizare este respins, dac: a) documentaia prezentat este incomplet sau nu este ntocmit n conformitate cu dispoziiile legale n vigoare;
38
DREPT BANCAR
b) capitalul iniial se situeaz sub nivelul minim stabilit de Banca Naional a Romniei; c) forma juridic este alta dect cea prevzut pentru societatile bancare (societate pe actiuni); d) din evaluarea documentaiei prezentate rezult c banca nu poate asigura realizarea obiectivelor propuse n condiii compatibile cu buna funcionare a sistemului bancar i cu regulile unei practici bancare prudente, care s asigure protejarea intereselor deponenilor i ale altor creditori; e) Banca Naional a Romniei constat c persoanele numite n calitate de conductor sau administrator nu corespund obiectivelor propuse i necesitii desfurrii activitii bncii n conformitate cu cerinele legii i cu regulile unei practici bancare prudente i sntoase; f) Banca Naional a Romniei constat c acionarii bncii, att din perspectiva calitii acestora, ct i a structurii grupului din care acetia fac parte, sau alte persoane care au legturi strnse cu banca nu corespund cerinelor asigurrii unei gestiuni sntoase i prudente a bncii i realizrii unei supravegheri eficiente, potrivit prezentei legi; g) nainte de obinerea aprobrii de constituire, fondatorii au fcut comunicri publice asupra funcionrii bncii; h) nu sunt respectate prevederile prezentei legi sau reglementrile date n aplicarea acesteia; i) Banca Naional a Romniei constat c dispoziiile legale, regulamentare sau administrative existente n ara de origine, care guverneaz statutul persoanelor avnd legturi strnse cu banca, sau dificultile n implementarea acestor dispoziii mpiedic realizarea unor supravegheri prudeniale eficiente ori c supravegherea din ara de origine a unei instituii de credit strine care a solicitat autorizarea unei sucursale este insuficient; j) auditorul financiar nu ndeplinete cerinele de experien, independen i alte cerine prevzute de lege. Instituiile de credit strine pot desfura activiti n Romnia prin sucursale. Instituiile de credit strine au obligaia s notifice Bncii Naionale a Romniei deschiderea de reprezentane n Romnia n conformitate cu reglementrile date de aceasta. BNR nregisreaz sucursalele n registrul instituiilor de credit.
TEST DE AUTOEVALUARE. 1. Enumerai cazurile cnd cererea de autorizare este respins. Folosii spaiul de mai jos pentru formularea rspunsului.
................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................
2. Enumerai condiiile desfurrii de activiti n Romnia de ctre instituiile de credit strine. Folosii spaiul de mai jos pentru formularea rspunsului.
................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................
5.4. RETRAGEREA AUTORIZAIEI. Banca Naional a Romniei poate retrage autorizaia acordat unei instituii de credit, persoan juridic romn, sau unei sucursale din Romnia a unei instituii de credit strine, fie la cererea bncii, cnd acionarii au decis dizolvarea i lichidarea acesteia, respectiv la cererea instituiei de credit strine, fie ca sanciune, conform art. 99 alin. 2 lit. d), fie pentru urmtoarele motive: a) instituia de credit nu a nceput operaiunile pentru care a fost autorizat, n termen de un an de la primirea autorizaiei, sau nu i-a exercitat activitatea de mai mult de 6 luni;
DREPT BANCAR
39
b) autorizaia a fost obinut pe baza unor declaraii false sau prin orice alt mijloc ilegal; instituia nu mai ndeplinete condiiile avute n vedere la acordarea autorizaiei ; c) Banca Naional a Romniei apreciaz c meninerea autorizaiei bncii pericliteaz interesele deponenilor i ale altor creditori ai bncii, prin aceea c banca nu mai posed suficiente fonduri proprii pentru desfurarea n condiii normale a activitii sau exist elemente care conduc la concluzia c ntr-un termen scurt banca nu i va mai putea ndeplini obligaiile ctre deponeni sau ctre ali creditori; d) ca sanciune pentru: - nerespectarea msurilor dispuse de BNR, - nerespectarea condiiilor autorizaiei, - efectuarea de operaiuni fictive, - neraportarea, raportarea cu ntrziere sau raportarea de informaii eronate ctre BNR, - administrarea necorespunztoare a fondurilor i periclitarea credibilitii i viabilitii sistemului bancar. Cererea de retragere a autorizaiei formulat de ctre banc, persoan juridic romn, respectiv de ctre instituia de credit strin, va fi nsoit cel puin de planul de lichidare a activului i de stingere a pasivului, care s asigure plata integral a creanelor deponenilor i ale altor creditori. Lichidarea la iniiativa acionarilor este permis numai n cazul n care banca nu se afl n vreuna dintre situaiile prevzute de lege pentru declanarea procedurii falimentului. Hotrrea Bncii Naionale a Romniei de retragere a autorizaiei se comunic n scris bncii sau sucursalei n cauz, mpreun cu motivele care au stat la baza hotrrii, i se public n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, i cel puin n dou cotidiene de circulaie naional. Hotrrea de retragere a autorizaiei produce efecte de la data publicrii ei n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, sau de la o dat ulterioar, specificat n hotrrea respectiv. BNR dispune odat cu retragerea autorizaiei i dizolvarea urmat de lichidare sau, dac instituia se gsete n vreuna din situaiile de insolven prevzute de legislaia special privind falimentul instituiilor de credit, sesizeaz instana competent n vederea deschiderii procedurii. Lichidarea instituiei de credit care nu se afl n situaie de insolven se realizeaz cu respectarea legislaiei privitoare la dizolvarea i lichidarea societilor comerciale pe aciuni i dispoziiilor OUG nr.99/2006. Autorizaia unei instituii de credit i nceteaz de drept valabilitatea n urmtoarele situaii: - a avut loc o fuziune sau o divizare, - a avut loc o transformare a instituiei de credit ntr-o alt categorie de instituie de credit, - s-a pronunat o hotrre de declanare a procedurii falimentului.
TEST DE AUTOEVALUARE. 1. Enumerai motivele de retragere a autorizaiei. Folosii spaiul de mai jos pentru formularea rspunsului.
................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................
5.5. CERINE DE CAPITAL. Capitalul social al unei bnci trebuie vrsat, integral i n form bneasc, la momentul subscrierii. Nivelul minim al capitalului iniial este stabilit de Banca Naional a Romniei prin reglementri, fr a putea fi mai mic dect echivalentul n lei a 5 milioane euro. La constituire, aportul de capital va fi vrsat ntr-un cont deschis la o instituie de credit, care va fi blocat pn la nmatricularea bncii n registrul comerului. La constituirea unei bnci,
40
DREPT BANCAR
capitalul iniial este egal cu capitalul social, cu excepia cazurilor n care banca nouconstituit este rezultat dintr-un proces de reorganizare prin fuziune sau divizare. La deschiderea unei sucursale, capitalul iniial se va asigura prin punerea la dispoziie acesteia a capitalului de ctre instituia de credit strin. Bncile i sucursalele instituiilor de credit strine pot majora capitalul social n condiiile prevzute de OUG. NR. 99/2006. Bncile sunt obligate s constituie fondul de rezerv potrivit dispoziiilor legislaiei privind societile comerciale, precum i fondul pentru riscuri bancare generale din profitul contabil determinat, aa cum sunt stabilite prin reglementrile Bncii Naionale a Romniei, cu avizul Ministerului Finanelor Publice, n msura n care sumele respective se regsesc n profitul net. Modul de utilizare a fondului pentru riscuri bancare generale se stabilete prin reglementri ale Bncii Naionale a Romniei.
TEST DE AUTOEVALUARE. 1. Enumerai fondurile pe care bncile sunt obligate s le constituie. Folosii spaiul de mai jos pentru formularea rspunsului.
................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................
Omunic n scris
5.6. ACIONARII. Orice achizitor potenial (persoan fizic sau juridic ori grup de persoane care dorete s participe la capitalul social al instituiei de credit) trebuie s notifice intenia de achiziionare a fraciunilor de capital Bncii Naionale a Romniei, n conformitate cu reglementrile emise de aceasta, informnd asupra mrimii participaiei pe care dorete s o achiziioneze i furniznd informaiile prevzute de dispoziiile art.26 alin.4. din Ordonan. BNR realizeaz evaluarea potenialului achizitor n termen de 60 de zile lucrtoare i poate solicita acestuia informaii suplimentare. Dac la sfritul evalurii, BNR hotrte s se opun achiziiei, comunic n scris soluia achizitorului potenial, indicnd i motivele care au stat la baza hotrrii. BNR se poate opune achiziiei numai dac exist motive rezonabile n acest sens sau dac informaiile furnizate sunt incomplete.Dac pn la expirarea termenului de evaluare, BNR nu se opune achiziiei, aceasta se consider aprobat. BNR evalueaz n ce msur calitatea achizitorului este adecvat precum i soliditatea financiar a acestuia, pe baza urmtoarelor criterii: - reputaia, integritatea i competena profesional, - reputaia i experiena persoanei care va exercita atribuii de administrare, - soliditatea financiar n raport cu tipul de activitate preconizat, - capacitatea instituiei de credit de a suporta cerinele prudeniale ale BNR, - exist motive rezonabile de suspiciune c a fost svrit o infraciune sau o tentativ a infraciunii de splare de bani i finanare a actelor de terorism. Calitatea acionarilor i structura grupurilor din care fac parte trebuie s corespund nevoii garantrii unei gestiuni prudente i sntoase a bncii i s permit realizarea unei supravegheri eficiente, n scopul asigurrii credibilitii i viabilitii sistemului bancar, inclusiv protejarea intereselor deponenilor i ale altor creditori ai unei bnci. Banca Naional a Romniei are autoritatea de a analiza n ce msur sunt respectate condiiile stabilite de prezenta lege i reglementrile date n aplicarea acesteia, de a evalua toate circumstanele i informaiile legate de activitatea, reputaia i integritatea moral ale persoanelor menionate, inclusiv proveniena fondurilor destinate obinerii participaiei, i de a decide dac acestea corespund cerinelor legii.
DREPT BANCAR
41
CONSTITUIREA SOCIETILOR BANCARE 1. Enumerai criteriile de evaluare a achizitorului potenial. Folosii spaiul de mai jos pentru formularea rspunsului.
................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................
5.7. ORGANIZAREA I CONDUCEREA INSTITUIILOR DE CREDIT Organizarea i conducerea instituiilor de credit se stabilesc prin actele constitutive ale acestora, n conformitate cu legislaia comercial i cu respectarea dispoziiilor legii privind activitatea instituiilor dwe credit. n toate actele sale oficiale instituia de credit trebuie s se identifice n mod clar printr-un minimum de date: firma sub care este nmatriculat n registrul comerului, capitalul social, adresa sediului social, codul unic de nregistrare, numrul de ordine n registrul comerului, numrul i data nmatriculrii n registrul bancar. Fiecare instituie de credit va avea un regulament propriu de funcionare, aprobat de organele statutare, prin care va stabili cel puin: a) structura organizatoric ; b) atribuiile fiecrui compartiment al instituiei i relaiile dintre acestea; c) atribuiile sucursalelor i ale altor sedii secundare ale instituiei; d) atribuiile comitetului de audit, comitetului de administrare a riscurilor, ale cror constituire i funcionare se vor stabili prin reglementrile Bncii Naionale a Romniei; e) atribuiile comitetului de administrare a activelor i pasivelor, ale comitetului de credite i ale altor organe specializate ale bncii, ale cror constituire i funcionare se vor stabili n baza deciziei organelor statutare; f) competenele conductorilor instituiei de credit, ale persoanelor care asigur conducerea compartimentelor din cadrul acesteia, a sucursalelor i a altor sedii secundare i ale altor salariai care efectueaz operaiuni n numele i pe contul instituiei; g) sistemul de control intern i organizarea i funcionarea activitii de audit intern.
TEST DE AUTOEVALUARE. 1. Enumerai coninutul regulamentului de funcionare al instituiei de credit. Folosii spaiul de mai jos pentru formularea rspunsului.
................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................

Prezentai etapele autorizrii instituiilor de credit.
5.9. BIBLIOGRAFIE. C. A. Gheorghe, Drept bancar, Editura C. H. Beck, Bucureti, 2006. D. D. aguna, C. F. Donoaica, Drept bancar i valutar, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1994. I. Turcu, Drept bancar, Editura Lumina Lex, Bucureti, 1999.
42
DREPT BANCAR
Unitatea de nvare 6 OPERAIUNI BANCARE

6.1.Obiective.......................................................................................................................................... 45 6.2.Clasificarea operaiunilor bancare............................................................................................45 6.3.Operaiunile pasive....................................................................................................................... 45 6.4.Operaiunile active........................................................................................................................ 46 6.5.Lucrare de verificare.................................................................................................................... 47 6.6.Bibliografie...................................................................................................................................... 47 6.1.OBIECTIVE. introducerea cursanilor n studiul operaiunilor bancare; familiarizarea cursanilor cu clasificarea operaiunilor bancare; dezvoltarea capacitii cursanilor de a delimita elementele specifice fiecrei operaiuni bancare prezentate n aceast unitate de nvare. 6.2. CLASIFICAREA OPERAIUNILOR BANCARE. Operatiunile desfasurate de banci se pot imparti in doua mari categorii: operatiuni pasive, operatiuni active. 6.3. OPERAIUNILE PASIVE. Depozitele la termen si la vedere, in cont, cu numerar si cu titluri reprezinta atragerea resurselor banesti de la persoane fizice si juridice, in vederea pastrarii si fructificarii lor. Atragerea acestor resurse banesti au drept scop constituirea disponibilitatilor necesare pentru efectuarea operatiunilor active de creditare. Deosebirea esentiala dintre imprumutul civil si creditul bancar consta in aceea ca creditorul civil imprumuta propriul capital, pe cand bancherul imprumuta banii altuia, pe care ii pastreaza si ii fructifica cu mijloace specifice. In raport cu termenul de restituire, depozitele in numerar pot fi: depozite la vedere: deponentul poate retrage oricand suma incredintata bancii spre pastrare, beneficiind de o dobanda mai redusa sau fara nici o dobanda daca se considera ca banca face un serviciu clientului, depozite la scadenta fixa: depunatorul isi poate retrage suma depusa numai dupa un interval prestabilit, dar el beneficiaza de o dobanda mai ridicata, pentruca banca nefiind amenintata de pericolul retragerii intempestive, poate fructifica in propriul interes, suma depusa de client, depozite in cont curent: deponentul poate retrage oricand sume pe masura nevoilor sale, el opereaza in acelasi timp si depuneri, in acelasi sold, micsorand sau majorand soldul. certificatele de depozit (bonuri de casa) sunt titluri de credit emise de banci pentru disponibilitatile pe termen scurt ale societatilor comerciale sau ale persoanelor fizice. Avantajul certificatelor de depozit consta in caracterul lor negociabil, deponentul posesor putand sa-l negocieze pe piata, transformandu-l in numerar, fara a retrage depozitul bancar.
TEST DE AUTOEVALUARE. 1. Clasificai categoriile de depozite n numerar n raport cu termenul de restituire. Folosii spaiul de mai jos pentru formularea rspunsului.
................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................
DREPT BANCAR
43
OPERAIUNI BANCARE
6.4. OPERAIUNILE ACTIVE. I. Cea mai importanta operatiune bancara-activa consta in acordarea de credite. Creditul bancar se deosebeste de celelalte forme de imprumut nu numai prin sursa, ci si prin risc si destinatie. In definirea creditului bancar se impletesc notiunile de timp, incredere, risc si prudenta, pentru ca intre momentul deschiderii creditului si cel al rambursarii se scurge o perioada de timp, iar banca trebuie sa aiba incredere ca clientul isi va indeplini obligatia asumata. Aceasta incredere inseamna asumarea riscului de a nu fi platita datoria, astfel incat banca incearca sa controleze acest risc prin : - diminuarea volumului creditului, - dobanda perceputa, - garantiile pe care le pretinde. Clasificarea operatiunilor de credit : Creditele pot fi acordate : - pe termen scurt (pana la 1 an), - pe termen mediu (intre 1-5 ani), - pe termen lung (peste 5 ani). In functie de scopul utilizarii sunt: - credite destinate productiei, - credite destinate consumului. In functie de garantiile rambursarii : - credite cu garantii reale, - credite cu garantii personale. In raport cu modalitatea acordarii : 1. Creditul sau avansul pe titluri. Banca primeste in gaj titluri de credit cu o valoare superioara creditului acordat si avanseaza creditul. 2. Reportul. Acordarea creditului se realizeaza sub forma cumpararii de catre banca a unor titluri de credit de la clientul care-l solicita, concomitent cu revanzarea, cu termen si pe un pret superior, catre acelasi client. 3. Scontul. Banca accepta, in plina proprietate, titlul de credit oferit de client, platindu-i acestuia o suma inferioara ca pret, diferenta reprezentand taxa scontului si comisionul. Banca cumparatoare poate resconta acelasi titlu la o alta banca. 4. Deschidere de credit. Se poate realiza in forme diferite : deschidere de credit simplu banca acorda creditul pe un anumit termen, iar clientul il utilizeaza pe masura nevoilor sale, deschidere de credit in cont secret prin care clientul poate efectua si rambursari, creditul documentar banca accepta sa preia de la client titluri de credit reprezentative ale unei marfi aflate in depozite (warante), sau in calatorie (conosamente, scrisori de trasura), astfel incat banca poate exercita dreptul pe care aceste titluri le confera asupra marfurilor. II. Operatiuni exceptionale si speculative cum ar fi operatiunile open market care constau in vanzarea cumpararea titlurilor de valoare pe piata financiara. III. Operatiuni accesorii si conexe efectuate de societatile bancare Sunt prevazute Legea nr. 58/1998 si anume : 1. Asistenta bancara moderna. A) Serviciul de casierie. Banca asigura pentru clientela sa efectuarea tuturor operatiunilor de casierie, incasari si plati in numerar, viramente etc. B) Serviciul de portofoliu si anume operatiunile privind cambiile. C) Serviciul de relatii externe cuprinde operatiunile clientului cu partenerii straini. D) Serviciul financiar prin care se realizeaza conexiunea clientului cu bursa de valori. 2. Servicii specializate de consultanta ce ofera clientului sprijin calificat pentru : - crearea de noi societati comerciale sau de noi intreprinderi,
44
DREPT BANCAR
OPERAIUNI BANCARE
- gasirea de parteneri pentru afaceri, - identificarea posibilitatilor de export, - elaborarea de studii de diagnostic al intreprinderii (asupra organizarii interne, produselor, productiei, a posibilitatii de penetrare pe piata, - furnizarea de informatii asupra riscurilor investitiei in diferite domenii economice sau zone geografice, - consultanta juridica fiscala 3. Servicii de informatica intrucat numarul mare al clientilor si operatiunilor desfasurate de banci, precum si caracterul transnational al unor banci reclama sistemul informatizat al inregistrarii si prelucrarii datelor.
TEST DE AUTOEVALUARE. 1. Enumerai operatiunile de credit n raport cu modalitatea acordarii. Folosii spaiul de mai jos pentru formularea rspunsului.
................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................
2. Enumerai formele deschiderii de credit. Folosii spaiul de mai jos pentru formularea rspunsului.
................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................

Prezentai operaiunile active desfurate de bnci.
6.6. BIBLIOGRAFIE. C. Basno, N. Dardac, C. Floricel, Moned, credit, bnci, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1994. A. Pintea, G. Ruscanu, Bncile n Economia Romneasc, Editura Economic, Bucureti, l995. D. D. aguna, C. F. Donoaica, Drept bancar i valutar, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1994. I. Turcu, Operaiuni i contracte bancare, Editura Lumina Lex, Bucureti, 1997.
DREPT BANCAR
45
Unitatea de nvare 7 CREDITUL

7.1.Obiective.......................................................................................................................................... 49 7.2.Noiunea de credit......................................................................................................................... 49 7.3.Elementele creditului.................................................................................................................... 49 7.4.Condiiile creditului........................................................................................................................51 7.5.Funciile creditului......................................................................................................................... 51 7.6.Formele creditului..........................................................................................................................52 7.7.Lucrare de verificare.................................................................................................................... 53 7.8.Bibliografie...................................................................................................................................... 53 7.1.OBIECTIVE. introducerea cursanilor n studiul creditului; familiarizarea cursanilor cu fiecare element constitutiv al oricrei operaiuni de credit; dezvoltarea capacitii cursanilor de a delimita elementele specifice fiecrei funcii i forme a creditului prezentate n aceast unitate de nvare. 7.2. NOIUNEA DE CREDIT. Etimologic, creditul isi are originea in cuvantul latin ,,creditum-credere care inseamna a crede, a se increde sau a se avea incredere. Aceasta origine a notiunii de credit scoate in evidenta un element psihologic absolut necesar existentei unei operatiuni de imprumut, increderea. Creditul este un schimb de moneda, conditionat si despartit de un interval de timp. A acorda cuiva un credit, inseamna a-i pune la dispozitie o suma de bani cu conditia de a o rambursa in viitor la o anumita data.
................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................
1. Definii creditul. Folosii spaiul de mai jos pentru formularea rspunsului.
7.3. ELEMENTELE CREDITULUI. In orice operatiune de credit, intervine cel putin doua subiecte : cel care acorda creditul creditor, cel care primeste creditul debitor. Elementele constitutive ale oricarei operatiuni de credit sunt : - schimb separat in timp, - folosirea banilor, - plata unei dobanzi. Alte elemente ale creditului: - scadenta sau momentul stabilit pentru rambursarea creditului, - ratele partiale care se ramburseaza esalonat conform intelegerii stipulate in contractul de credit, - termenul de gratie, adica perioada dintre momentul angajarii creditului si inceperea rambursarii lui, - gajul sau garantarea creditului, adica bunuri care se constituie la dispozitia creditorului sau a unei terte, pentru asigurarea indeplinirii de catre debitor a obligatiei, Orice operatiune de credit comporta in sine, prin natura sa, luarea in calcul a unui risc cert si anume riscul insolvabilitatii clientului, care poate duce la pierderea sumei imprumutate si riscul imobilizarii, cand clientul nu respecta angajamentul achitarii la
DREPT BANCAR
47
CREDITUL
scadenta a sumei cuvenite. Riscul care rezulta din insolvabilitatea debitorului poate fi prevenit prin constituirea de garantii in favoarea bancii si anume : garantii personale - care tin de persoana debitorului, garantii reale - constituite in functie de consistenta bunurilor debitorului si care asigura creditorului un drept real asupra unor elemente determinate din patrimoniul debitorului sau al persoanei girante. In stabilirea oportunitatii fiecarei operatiuni de credit, banca estimeaza posibilitatea recuperarii la scadenta a acestuia. Astfel bancherul evalueaza : - capacitatea de a produce venituri a potentialului client, - angajamentele legale ale intreprinzatorului, - raportul acestuia cu clientii si furnizorii, - situatia economica generala a sectorului unde actioneaza intreprinzatorul, - motivul solicitarii imprumutului si destinatia sa imediata, - etc. Faptul care determina, intretine si stimuleaza creditul este beneficiul pe care il are cel care acorda imprumutul, cat si cel care primeste. Acest beneficiu este denumit interes sau dobanda. Dobanda este pretul platit de debitor creditorului su pentru imprumutul acordat pentru un termen determinat. Se cunosc mai multe categorii de dobanda : Dobanda camatareasca uzurara este calculata in procente excesiv de mari. Dobanda conventionala este stabilita prin intelegerea dintre creditor si debitor, intr-un procent, de regula, mai ridicat decat dobanda legala, Dobanda la dobanda anatocismul pretul platit de imprumutat pentru suma reprezentand capitalul, plus dobanda capitalizata pe o perioada de timp Dobanda legala este calculata in procentul stabilit de lege, Dobanda majorata perceputa de banci in cazul in care creditul nu este rambursat la termen, Dobanda moratorie care se plateste de la data acordarii moratoriului pana in momentul stingerii datoriilor. Moratoriul da dreptul debitorului, ca pe o perioada de timp, stabilita prin hotarare judecatoreasca, sa inceteze plata datoriilor pe care le are, creditorul avand dreptul sa pretinda plata. Pe perioada moratoriului, debitorul nu este oprit sa-si achite datoriile fata de creditor, dar este aparat de urmarirea silita. Dobanda pentru imprumutul maritim, de regula mai mare decat cea de piata comerciala, Dobanda fixa stabilita la incheierea contractului de imprumut, Dobanda variabila se recalculeaza periodic, in functie de evolutia dobanzii pe piata. Dobanda practicata de banca la creditele pe care le acorda va fi in mod necesar mai mare decat : dobanzile pe care aceeasi banca le acorda pentru depozite, taxa scontului pe care o plateste bancii de emisiune, dobanda ce o plateste la imprumuturile pe care le contracteaza pentru propria refinantare. Este necesar ca dobanzile acordate pentru depozite sa fie superioare sau cel putin egale cu rata inflatiei, pentru ca in caz contrar banii depusi isi pierd puterea de cumparare, ceea ce va avea ca efect achizitionarea de catre populatie a produselor stocabile si a valutei. Consecintele unei asemenea orientari sunt penuria anumitor produse si cresterea pretului la acele produse ca si la valuta, ducand la accentuarea inflatiei.
TEST DE AUTOEVALUARE. 1. Enumerai elementele creditului. Folosii spaiul de mai jos pentru formularea rspunsului.
48
DREPT BANCAR
CREDITUL
................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................
2. Enumerai categoriile de dobnd. Folosii spaiul de mai jos pentru formularea rspunsului.
................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................
7.4. CONDIIILE CREDITULUI. Conditiile creditului sunt : - existenta unui sistem juridic prin care sa se reglementeze cadrul general al operatiunilor de credit, - existenta unui sistem institutional cu o vasta retea dispusa in teritoriu, dar si cu relatii corespondente cu institutii similare din strainatate, - existenta unui cadru economic favorabil legat de situatia de ansamblu a economiei nationale si de conjunctura economica externa, - existenta cadrului general de ordine si consens social-politic, stabilitate si continuitate a operatiunilor generale referitoare la deciziile macro-economice, atitudinea regimului politic fata de economie, fata de piata si libera initiativa. - factori de natura psihologica si de traditie care se refera la elementul definitoriu al creditului-increderea, cat si comportamentul agentilor economici si al populatiei in ansamblu.
TEST DE AUTOEVALUARE. 1. Enumerai condiiile creditului. Folosii spaiul de mai jos pentru formularea rspunsului.
................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................
7.5. FUNCIILE CREDITULUI. Avantajele creditului sunt evidentiate de functiile sale : Functia distributiva: mobilizarea surselor banesti la un moment dat in economie si redistribuirea lor prin acordare de imprumuturi spre anumite ramuri, sectoare de activitate care au nevoie de finante. Disponibilitatile banesti se refera la surplusurile de capital de circulatie aflate temporar sub forma inactiva in conturile bancare ale societatilor comerciale, la rezervele de casa ale firmelor pastrate in conturi bancare, economiile populatiei depuse la casele de economii ori la bancile comerciale. Creditul participa la dirijarea capitalului spre actiuni de mare anvergura, profitabile intrgii societati. Functia de transformare a economiilor in investitii prin care se realizeaza echilibrul macroeconomic, conform ecuatiei : E=I Unde: E = economii; I = investitii Economisirea neurmata de investire constituie tezaurizare si reprezinta un factor de dezechilibru pentru viata economica (constituie potential inflationist). Creditul pune la dispozitia intreprinzatorului capitalul necesar, astfel incat el devine un factor important al cresterii economice. Functia de emisiune monetara. Odata cu moneda fiduciara, bazata pe incredere sau hartia-moneda, au aparut o multitudine de alte instrumente si tehnici de plata, ca: viramentul, cecul, compensatia, cambia etc.
DREPT BANCAR
49
CREDITUL
Functia de asigurare a stabilitatii preturilor, se realizeaza prin reglarea dimensiunilor cererii si ofertei de marfuri si servicii. Prin finantarea productiei si consumului precum si prin crearea unor instrumente si tehnici deosebit de flexibile, creditul a devenit o prezenta sine qua non in viata sociala si economica in orice tara civilizata. Creditul devine primejdios atunci cand nu este utilizat conform cerintelor echilibrului economico-financiar. Folosirea abuziva, determinata de ideea ca prin sine insusi creditul reprezinta avutie, va determina tentatia pentru debitor de a folosi sumele provenite din imprumuturi, fara discernamant, iar creditorul se va vedea saracit, in imposibilitatea de a-si recupera banii. Un pericol il reprezinta supracreditarea, care duce la dezechilibre economice, financiare si monetare, determinand inflatia. De asemenea, finantarea unor activitati economice ineficient fundamentate poate dezechilibra structural economia. O folosire arbitrara a creditului poate stimula operatiunile speculative. Nu trebuie omisa nici problema riscurilor bancare rezultate din utilizarea creditului, riscuri care daca nu sunt luate in considerare pot provoca prabusirea in lant a sistemului bancar, cu consecinte dureroase pe plan economic, social, politic.
TEST DE AUTOEVALUARE. 1. Enumerai funciile creditului. Folosii spaiul de mai jos pentru formularea rspunsului.
................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................
7.6. FORMELE CREDITULUI. Formele principale sub care se manifesta creditul in economia de piata sunt : Creditul comercial Este o forma de imprumut practicata intre vanzator si cumparator, atunci cand vanzarea marfurilor este facuta pe credit, adica predarea ei este separata in timp de plata pretului. Astfel, creditul contribuie la accelerarea circulatiei de marfuri si deci la dezvoltarea economiei nationale. In economia de piata, creditul comercial constituie baza sistemului de credit. Creditul bancar Este creditul care se acorda agentilor economici sub forma baneasca de catre institutii specializate, numite institutii bancare, in asa-numitul ,,comert cu bani. Creditul bancar este principala sursa pentru asigurarea fondurilor banesti necesare diferitelor sectoare de activitate ale economiei nationale. Acordarea creditelor constituie fundamentul activitatii unei banci. Dupa destinatie, creditul poate fi : Credit de productie destinat activitatilor productive, Credit de consum destinat consumului social. In functie de subiectul de drept care angajeaza creditul, acesta poate fi: Credit public Creditul public este contractat de catre stat pentru completarea resurselor sale, in cazul in care veniturile ordinare nu sunt suficiente. Acest credit poate fi productiv, cand este destinat infiintarii unor intreprinderi cu capital de stat sau modernizarii celor existente, si neproductiv, cand este destinat unor sarcini de aparare, educatie, sanatate etc. De asemenea, creditul public poate fi intern sau extern. Credit privat este contractat de o persoana fizica sau firma privata. Dupa modul de garantare : Credit real acoperit cu garantii reale. Credit personal acoperit cu garantii personale; acesta se acorda in baza increderii, a prestigiului celui imprumutat. In functie de perioada pentru care se acorda creditul :
50
DREPT BANCAR
CREDITUL
Credit pe termen scurt pana la un an, Credit pe termen mediu intre 1 si 5 ani, Credit pe termen lung peste 5 ani. Dupa locul de desfasurare a operatiunilor de credit; Credit intern in tara, Credit extern in strainatate. In functie de posibilitatea creditorului de a cere debitorului rambursarea anticipata a sumei imprumutate: Credit denuntabil cand creditorul are dreptul de a cere rambursarea creditului inainte de expirarea termenelor de scadenta. Debitorul este notificat printr-un aviz prealabil . Credit nedenuntabil creditorul nu are dreptul de a cere plata anticipata. In practica mai este cunoscuta forma creditului, care poare fi INTERN sau EXTERN.
TEST DE AUTOEVALUARE. 1. Enumerai formele principale ale creditului. Folosii spaiul de mai jos pentru formularea rspunsului.
................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................

Prezentai formele creditului.
7.8. BIBLIOGRAFIE. I. Bcanu, Regimul juridic al dobnzilor, Editura Lumina Lex, Bucureti, 2000. C. Basno, N. Dardac, C. Floricel, Moned, credit, bnci, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1994. C. C. Kiritescu, E. M. Dobrescu, Mica Enciclopedie - Bncile, Editura Expert, Bucuresti, l998. R. Motica, V. Popa, Drept comercial i bancar, Editura Lumina Lex, Bucureti, 1999. I. Turcu, Drept bancar, Editura Lumina Lex, Bucureti, 1999. I. Turcu, Operaiuni i contracte bancare, Editura Lumina Lex, Bucureti, 1997.
DREPT BANCAR
51
Unitatea de nvare 8 CONTRACTUL BANCAR

8.1.Obiective.......................................................................................................................................... 55 8.2.Caracteristicile contractului bancar.......................................................................................... 55 8.3.ncheierea contractului bancar.................................................................................................. 55 8.4.Riscurile contractului bancar......................................................................................................56 8.5.Principalele contracte bancare.................................................................................................. 58 8.6.Lucrare de verificare.................................................................................................................... 61 8.7.Bibliografie...................................................................................................................................... 61 8.1.OBIECTIVE. introducerea cursanilor n studiul contractului bancar; familiarizarea cursanilor cu fiecare aspect al ncheierii i riscurilor contractului bancar; dezvoltarea capacitii cursanilor de a delimita elementele specifice fiecrui contract bancar prezentat n aceast unitate de nvare. 8.2. CARACTERISTICILE CONTRACTULUI BANCAR. Prezentam in continuare caracteristicile contractului bancar. Este un contract de adeziune - clientul adera la un contract tip stabilit de banca. Este un contract de durata adica executia sa se prelungeste in timp. Este un contract care implica repetarea de operatiuni fara modificarea contractului de baza, atunci cand comporta plati in conturi curente. Presupune obligatia de informare si de sfatuire a clientului de catre banca. Presupune obligatia bancii de a pastra discretia asupra informatiilor, indiferent de fundamentul ei juridic, legal sau contractual. Aceasta obligatie este legata de dubla calitate a bancii: aceea de confident si aceea de prestator de servicii. Dezvaluirea secretului profesional poate fi facuta numai in cazurile si conditiile prevazute de lege. Societatile bancare nu pot rezilia unilateral contractul de deschidere de credit incheiat cu clientul bancii, cu exceptia situatiilor prevazute de lege.
TEST DE AUTOEVALUARE. 1. Enumerai caracteristicile contractului bancar. Folosii spaiul de mai jos pentru formularea rspunsului.
................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................
8.3. NCHEIEREA CONTRACTULUI BANCAR. I. CONDITII DE FOND A. Consimtamantul partilor. Contractele bancare pot fi incheiate numai prin consimtamantul partilor capabile. Consimtamantul bancii este exprimat in forma scrisa si individualizat prin raportare expresa la un client si la un contract bancar precis determinat. Se exprima prin reprezentantul legal al bancii sau prin functionarul bancar insarcinat cu aceasta operatiune. Consimtamantul clientului trebuie sa emane de la o persoana cu capacitate deplina de exercitiu. Persoana fizica pusa sub interdictie si minorul sub 14 ani isi vor exprima consimtamantul prin reprezentantul legal, iar minorul cu capacitate de exercitiu restransa (14-18 ani) va fi asistat de persoana care il ocroteste. Clientul persoana juridica isi va exprima consimtamantul prin persoana fizica desemnata ca reprezentant potrivit legii sau statutului propriu.
DREPT BANCAR
53
CONTRACTUL BANCAR
Consimtamantul trebuie sa fie neviciat de eroare, dol sau violenta si trebuie sa fie dat in deplina cunostinta cu privire la continutul si efectele contractului bancar. Pentru realizarea ultimei conditii, banca trebuie sa-si indeplineasca obligatia de informare. Consimtamantul clientului rezulta din semnarea formularului redactat de banca. Banca este obligata sa informeze clientela asupra tuturor conditiilor contractuale bancare, a tuturor angajamentelor reciproce ale partilor. Contractul se considera completat de drept cu normele legale in vigoare. Obligatia de informare nu cuprinde si aducerea lor la cunostinta clientului. Capacitatea partilor. Capacitatea persoanelor fizice. Are capacitate deplina de exercitiu persoana fizica majora. Minorii pana la 14 ani sunt lipsiti de capacitate de exercitiu, incheind contracte bancare prin reprezentantii lor legali. Solutia este valabila si in cazul persoanelor puse sub interdictie. Minorii intre 14 si 18 ani au capacitate de exercitiu restransa astfel incat la incheierea contractului este necesar sa fie asistati de ocrotitorii lor legali. Capacitatea persoanelor juridice. Acestea pot incheia contracte bancare cu respectarea principiului specialitatii capacitatii de exercitiu, prin persoane fizice ce le reprezita in temeiul legii sau statutului propriu. C. Obiectul contractului. Obiectul contractului il constituie operatiunile bancare permise de lege, iar pretul serviciilor bancare trebuie sa fie precis determinat prin contract. D. Cauza contractului bancar. Cauza contractului bancar trebuie sa fie certa si licita, nefiind posibile contracte bancare avand cauza ilicita (spre exemplu ,,spalarea banilor). II. CONDITII DE FORMA Desi contractele bancare fac parte din categoria actelor juridice consensuale care se incheie in mod valabil prin simplul acord de vointa al partilor, totusi in practica bancara actuala, ad probationem aceste contracte se incheie intotdeauna in forma scrisa.
TEST DE AUTOEVALUARE. 1. Enumerai condiiile de fond ale contractului bancar. Folosii spaiul de mai jos pentru formularea rspunsului.
................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................
2. Enumerai condiiile de form ale contractului bancar. Folosii spaiul de mai jos pentru formularea rspunsului.
................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................
8.4. RISCURILE CONTRACTULUI BANCAR. Riscul bancar se manifesta in numeroase forme, dar dintre acestea doua sunt fundamentale: riscul insolvabilitatii si riscul imobilizarii. Riscul insolvabilitatii. Pentru banci riscul neplatii la scadenta, risc al insolvabilitatii, se manifesta ca urmare a neandeplinirii contractului de credit de catre client. Fie c aduce o pierdere definitiva de capital, fie ca presupune o recuperare partiala si tarzie, prin actiuni in instantele judecatoresti, insolvabilitatea prejudiciaza interesele bancii. Riscul insolvabilitatii creste pe masura cresterii dimensiunilor creditului. De asemenea, cresterea ratei dobanzii conduce la cresterea numarului cazurilor de insolvabilitate a debitorilor bancii. Pentru prevenirea si evitarea insolvabilitatii se constituie masuri la nivel macroeconomic. Astfel, normele de functionare bancara promoveaza protejarea deponentilor-principalii furnizori de resurse ale bancilor. Este vorba despre normele
54
DREPT BANCAR
CONTRACTUL BANCAR
prudentiale. Banca Nationala a Romaniei raspunde de supravegherea prudentiala a bancilor pe care le-a autorizat sa opereze in Romania. Tot Banca Nationala a Romaniei este aceea care stabileste rezervele minime obligatorii pe care bancile trebuie sa le tina in conturi deschise la aceasta. n activitatea lor, bncile se supun reglementrilor i ordinelor emise de Banca Naional a Romniei, date n aplicarea legislaiei privind politica monetar, de credit, valutar, de pli, de asigurare a prudenei bancare i de supraveghere bancar. Bncile trebuie s-i organizeze ntreaga activitate n conformitate cu regulile unei practici bancare prudente i sntoase, cu cerinele legii i ale reglementrilor Bncii Naionale a Romniei. n acest sens bncile trebuie s dispun de proceduri de administrare i contabile corespunztoare i de sisteme adecvate de control intern. Modificrile n situaia bncii sunt supuse aprobrii Bncii Naionale a Romniei, n condiiile stabilite de aceasta prin reglementri. nregistrarea n registrul comerului a meniunilor privind respectivele modificri se va face numai dup obinerea acestei aprobri. n vederea funcionrii, n termen de 30 de zile de la data obinerii autorizaiei, fiecare banc este obligat s deschid cont curent la Banca Naional a Romniei, conform reglementrilor emise de aceasta. Transferurile bneti operate prin nscrieri n contul curent deschis n evidenele Bncii Naionale a Romniei sunt irevocabile i necondiionate. Bncile pot deschide la Banca Naional a Romniei i alte conturi, n condiiile stabilite de aceasta. La acordarea creditelor, bncile urmresc ca solicitanii s prezinte credibilitate pentru rambursarea acestora la scaden. n acest scop bncile cer solicitanilor garantarea creditelor n condiiile stabilite prin normele lor de creditare. Bncile trebuie s respecte cerinele prudeniale, la nivel individual sau consolidat, dup caz, prevzute n reglementrile emise de Banca Naional a Romniei, care se refer, fr a fi limitative, la: a) solvabilitate; b) lichiditate; c) expunerea maxim fa de un singur debitor i expunerea maxim agregat; d) expunerea fa de persoanele aflate n relaii speciale cu banca; e) riscul valutar; f) calitatea activelor, constituirea i utilizarea provizioanelor de risc; g) organizare i control intern. Prin natura lor creditele acordate persoanelor particulare au un grad inalt de garantare. Creditele imobiliare (ipotecare) au prin ipoteca un grad inalt de acoperire. De asemenea, creditele de consum- credite pentru marfuri platite in rate - intrucat obtinerea creditarii serveste drept gaj creditorilor. Aceste credite, cat si cele acordate salariatilor si celor cu venituri fixe, sunt sub incidenta regimului domicilierii obligatorii a veniturilor in conturile bancare, ceea ce permite bancilor preluarea automata a ratelor la scadenta. Bancile se angajeaza in mai mica masura in creditarea nevoilor de investitii. Pentru aceste necesitati legate de productie, bancile promoveaza in ultimul timp modalitati de creditare prin natura lor, asigurate cu garantii reale (leasing) spre exemplu. Pentru a asigura acoperirea pierderilor datorate insolvabilitatii debitorilor, bancile isi creaza rezerve pentru creantele indoielnice. Pentru prevenirea riscului trebuie sa se analizeze temeinic cel imprumutat. Se poate actiona pentru divizarea riscului prin colaborari cu alte institutii de credit. Prevenirea riscului este strict legata de garantarea imprumutului. Se folosesc garantii personale si garantii reale. Garantia personala consta in angajamentul luat de o terta persoana de a plati, in cazul in care debitorul este in incapacitate. In cazul garantiei simple, garantul poate cere dreptul de a discuta asupra indeplinirii obligatiei sale, de a cere executarea primordiala a debitorilor si daca exista mai multi garanti sa raspunda numai pentru partea sa. In garantia solidara, garantul poate fi tras la raspundere pentru a plati concomitent sau chiar inaintea debitorului, daca prezinta conditii preferabile de solvabilitate. Garantii reale cuprind: gajul, ipoteca, privilegiul si retinerea.
DREPT BANCAR
55
CONTRACTUL BANCAR
a. Gajul debitorul remite creditorului un lucru in garantia creditului. Gajul poate fi cu sau fara deposedare. b. Ipoteca actul prin care debitorul acorda creditorului drepturile asupra unui imobil, fara deposedare si cu publicitate. c. Privilegiul drept conferit prin lege unor creditori de a fi platiti atunci cand dispun de o garantie asupra unei parti sau asupra totalitatii patrimoniului debitorului. Creditorul privilegiat dispune de dreptul de preferinta si de drept de urmarire. Privilegiile pot fi generale (asupra intregului patrimoniu al debitorului), si speciale (asupra unei parti a acesteia), mobiliare si imobiliare. d. Dreptul de retinere asigura creditorului dreptul de a retine un lucru corporal, proprietatea debitorului atata timp cat creditul nu a fost achitat integral. Riscul imobilizarii de capital. Riscul imobilizarii de capital semnifica lipsa de lichiditati. Pentru banci lichiditatea este posibilitatea de a asigura in orice moment efectuarea platilor cerute de creditorii sai adica : plati directe catre clienti in numerar, plati dispuse de clienti in favoarea altor banci sau alte firme care au conturi deschise la alte banci. Banca trebuie sa aiba suficiente detineri de numerar sau suficiente depozite la banca de emisiune posibil de a fi folosite pentru efectuarea de plati catre alte banci. In caz contrar, banca trebuie sa apeleze la recreditare, adica sa recurga la formele obisnuite de recreditare in relatia cu banca de emisiune sau sa se angreneze ca solicitanta pe piata interbancara. Problema lipsei de lichiditati nu se pune in sensul ca nu ar fi posibila obtinerea lor, ci a pretului, a costului de obtinere a acestor lichiditati.
TEST DE AUTOEVALUARE. 1. Enumerai formele fundamentale ale riscului bancar. Folosii spaiul de mai jos pentru formularea rspunsului.
................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................
2. Enumerai cerinele prudeniale prevzute n reglementrile emise de Banca Naional a Romniei. Folosii spaiul de mai jos pentru formularea rspunsului.
................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................
8.5. PRINCIPALELE CONTRACTE BANCARE. Contractul de cont de depozit. Definitie: Contractul de cont de depozit este conventia incheiata intre banca si client pentru constituirea unui depozit bancar si efectuarea operatiunilor cu disponibilul acestui cont in sensul diminuarii depozitului initial, banca avand dreptul de a dispune de aceste fonduri in propriul sau interes, dar si obligatia de a le restitui la cerere deponentului. Se incheie, preponderent, cu clienti necomercianti. O creanta se considera intrata in cont numai daca este certa, lichida si exigibila. Incheierea acestui tip de contract este monopolul bancilor. Natura juridica a contractului de cont de depozit. 1. Are o configuratie specifica ce decurge din caracterul neregulat al depozitului. Banca devine proprietara fondurilor, ea suportand riscul pieirii sau degradarii fortuite. La cerere sau la termen ea restituie nu aceiasi bani ci aceiasi suma, indiferent de fluctuatia puterii de cumparare a banilor depusi chiar daca in perioada executarii contractului, banca a utilizat acesti bani si a realizat profit.
56
DREPT BANCAR
CONTRACTUL BANCAR
2. Datorita incasarii dobanzii, acest contract, are sub aspect economic aparenta unui imprumut acordat bancii, mai ales in cazul depozitului la termen. Obiectul contractului de cont de depozit. efectuarea de operatiuni de depozite la vedere si la termen in cont cu numerar sau titluri, depozitele pot fi purtatoare de dobanda, restituirea depozitului poate fi refuzata de catre banca prin opunerea compensatiei legale cu o creanta a bancii fata de clientul deponent, bancherul are dreptul sa dispuna in propriul sau interes de fondurile primite in depozit si de aceea nu va putea fi acuzat de abuz de incredere, dar nici nu se va putea exonera de obligatia de restituire in cazul pierderii bunului ca efect al fortei majore (razboi, furt, confiscare etc.), fondurile depuse vor putea fi restituite si mostenitorilor, pe baza certificatului de mostenitor, deponentul poate conferi printr-un contract de mandat (clauza de restituire) si altei persoane dreptul de a retrage fondurile depuse, garantarea restituirii depozitelor in special a celor efectuate de persoane fizice, constituie o preocupare majora a legislatiei noastre cat si a celei straine. Incetarea contractului. Deoarece contractul se incheie pe o perioada nedeterminata, incetarea lui poate fi determinata de oricare dintre parti, clientul solicitand restituirea soldului, iar banca motivand clientului incetarea contractului. Contractul de cont curent. Definitie: Contractul de cont curent este conventia incheiata intuitu personae prin care partile, de regula o banca si clientul ei, denumiti corentisti consimt ca toate creantele si datoriile lor reciproce sa fuzioneze int-un sold unic care sa defineasca pozitia unuia fata de celalalt ca debitor sau creditor. Un asemenea contract se poate incheia si intre doua banci sau doi comercianti care nu sunt societati bancare, dar care consimt ca operatiunile ce se deruleaza intre ei sa fie inscrise intr-un cont curent. Avantajele contractului de cont curent sunt : este un mod simplificat de reglementare a creantelor reciproce, este un instrument de credit comercial. Natura juridica. Este consacrat in art. 370-373 Cod comercial, putand fi considerat un act de comert subiectiv (potrivit art. 4 din codul comercial) nefiind enumerat printre actele de comert obiective in art. 3 din Codul Comercial. In practica bancara denumirea de ,,cont curent este utilizata exclusiv pentru contul deschis unui comerciant pentru operatiunile comerciale in timp ce conturile necomerciantilor sunt denumite ,,conturi de depozit sau ,,conturi de cecuri. Aceasta nu inseamna ca o banca nu poate incheia un contract de cont curent cu un necomerciant. Relatia de cont curent poate fi stabilita si intre comerciant si necomerciant sau chiar intre necomercianti pentru afaceri civile. Caracteristicile contractului de cont curent. Este un contract intuitu personae, Este un contract consensual, forma scrisa fiind ceruta ad probationem Este un contract sinalagmatic, intrucat ambele parti se obliga sa-si faca reciproc credit pana la incheierea contului, Este un contract oneros intrucat pentru sumele inscrise in contul curent curg dobanzi in debitul primitorului, de la data inscrierii, Este un contract cu executare succesiva prin remiteri reciproce si alternative, Este un contract accesoriu pentru ca se incheie in vederea executarii altui sau altor contracte intre aceleasi parti.
DREPT BANCAR
57
CONTRACTUL BANCAR
Incetarea contractului. Contractul inceteaza de drept : la epuizarea duratei de timp pentru care a fost incheiat, prin denuntare unilaterala de catre una dintre parti, daca a fost incheiat pe perioada nedeterminata, prin falimentul uneia dintre parti. Contractul inceteaza la cerere : in cazul mortii uneia dintre parti, cererea fiind facuta de partea contractuala supravietuitoare sau de catre succesori, in cazul punerii sub interdictie a uneia dintre parti, cererea fiind facuta de reprezentantii legali ai partii in privinta careia a intervenit un asemenea eveniment. Contractul de carte bancara. In raportul de vanzare-cumparare, sau prestare de servicii incheiat intre comerciant si consumator se interpune emitentul cartii. Consumatorul nu mai plateste direct comerciantului nici un numerar si nici un CEC, ci prezinta cartea de credit si semneaza factura pe care comerciantul o trimite emitentului cartii de la care obtine plata. Emitentul se adreseaza bancii consumatorului care debiteaza cu suma respectiva contul clientului. Contractul de credit. Definitie: Contractul de credit bancar poate fi definit ca o conventie unilaterala si intuitu personal prin care o banca sau o alta institutie de credit se obliga in schimbul unei remuneratii, sa puna la dispozitia unei persoane fonduri banesti, pe un termen, si in cuantum determinat sau sa isi asume, in interesul unei persoane, un angajament banesc prin aval sau scrisoare de garantie. Clasificare. a) Dupa durata de rambursare : - contract pe termen scurt (pana la 1 an), - contract pe termen mediu (intre 1-5 ani), - contract pe termen lung (peste 5 ani). b) Dupa destinatia creditului : - credite legate de o operatiune determinata sau credite pentru acoperirea nevoilor generale, - credite pentru finantarea unor posturi ale bilantului: pentru investitii sau pentru operatiunile de casierie, - credite specifice: pentru consum, pentru comert exterior etc. Remuneratia bancii. Remuneratia bancii are intotdeauna doua componente : dobanda calculata la suma acordata pentru perioada stabilita, comisionul bancii. Garantii care insotesc contractul de credit. Garantiile care insotesc contractul de credit pot fi clasificate in : garantii personale, garantii reale (gaj, ipoteca, privilegiu), garantii speciale: cambia, biletul la ordin, cecul, warantul, transmiterea proprietatii unui bun prin credit-bail (leasing), transmiterea proprietatii unei facturi protestatabile (factoring).
TEST DE AUTOEVALUARE. 1. Enumerai principalele contracte bancare. Folosii spaiul de mai jos pentru formularea rspunsului.
................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................
58
DREPT BANCAR
CONTRACTUL BANCAR 2. Enumerai garaniile speciale care insotesc contractul de credit. Folosii spaiul de mai jos pentru formularea rspunsului.
................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................

Prezentai contractul de cont curent.
8.7. BIBLIOGRAFIE. S. D. Crpenaru, Drept comercial romn, ediia a VI-a, Editura Universul Juridic, Bucureti, 2007. R. Motica, V. Popa, Drept comercial i bancar, Editura Lumina Lex, Bucureti, 1999. D. D. aguna, C. F. Donoaica, Drept bancar i valutar, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1994. I. Turcu, Drept bancar, Editura Lumina Lex, Bucureti, 1999. I. Turcu, Operaiuni i contracte bancare, Editura Lumina Lex, Bucureti, 1997.
DREPT BANCAR
59
Unitatea de nvare 9 SECRETUL BANCAR

9.1.Obiective.......................................................................................................................................... 63 9.2.Consideraii introductive.............................................................................................................. 63 9.3.Secretul bancar..............................................................................................................................64 9.4.Excepii de la obligaia pstrrii secretului bancar.............................................................. 65 9.5.Lucrare de verificare.................................................................................................................... 66 9.6.Bibliografie...................................................................................................................................... 66 9.1.OBIECTIVE. introducerea cursanilor n studiul secretului bancar; familiarizarea cursanilor cu fiecare excepie de la obligaia pstrrii secretului bancar. 9.2. CONSIDERAII INTRODUCTIVE. ntrebarea la care orice instituie bancar trebuie s raspund este urmtoarea: secret bancar sau risc reputaional? Secretul bancar este comparabil cu cel din alte domenii medicin, justiie, fiscalitate, etc. In prezent, n Romnia, dreptul la confidenialitate n domeniul bancar poate fi nclcat n scopul asistenei judiciare n caz de splare de bani, corupie, evaziune fiscal, etc. Ca urmare a acumulrii de capital autohton, precum i a intrrii unor fonduri investiionale externe tot mai mari, bncilor i celorlalte instituii financiare i de credit li se pretinde de ctre clieni pstrarea secretului i confidenialitii bancare. Protecia sferei vieii private, care o include i pe cea a clienilor bancari, este de foarte mare importan, chiar dac Romnia nu are o tradiie semnificativ n acest domeniu. Clienii instituiilor de credit prefer ca informaiile despre ei s rmn secrete, att pentru stat mai ales din motive fiscale ct i pentru teri, principalele motive fiind reprezentate de sigurana personal i de concuren. Legislaia privind secretul bancar este strict legat de sistemul democratic i de seriozitatea cu care statul i asum responsabilitatea aprrii drepturilor propriilor ceteni. Consecinele dezvluirii secretului bancar pot fi deosebit de grave, att pentru banc, ct i pentru client. Pentru banc, apare riscul pierderii clienilor direct afectai, a partenerilor de afaceri precum i riscul pierderii de imagine, urmat de scderea ncrederii n ea. Refacerea imaginii tirbite, n condiiile concurenei acerbe din domeniul bancar, este greoaie i presupune alocarea unor fonduri suplimentare pentru publicitate i relaii publice. Aceste fonduri sunt pierdute ntruct ele nu mai pot fi folosite pentru obinerea profitului. Integritatea sistemului financiar-bancar depinde de modul cum este proiectat funcionarea sa, de respectarea legilor i a standardelor etice i profesionale. Nu trebuie uitat c fondurile provenite din activiti criminale pot fi splate cu usurin printr-o instituie bancar, renumele acesteia avnd de suferit. Dovada unei astfel de compliciti poate avea un efect distrugtor asupra modului n care este privit aceast instituie, dar i altele de pe piaa financiar-bancar, cu impact deosebit asupra clienilor i instituiilor de supraveghere i control a sistemului financiar-bancar. Economiile rilor n curs de dezvoltare, dar i cele ale statelor dezvoltate cu legislaii ineficiente, sunt vulnerabile la asemenea activiti criminale. S-ar putea argumenta c rile n curs de dezvoltare nu-i pot permite s fie selective cu fondurile atrase. Dar ntrzierea implementrii msurilor antifraud este periculoas i costisitoare pentru stat. Cu ct ntrzierea este mai mare, cu att crima organizat va fi mai puternic. Imaginea proast a unei instituii financiarbancare poate contamina ntreg sistemul, efectul principal fiind reducerea investiiilor. Scopul secretului bancar l constituie protejarea sferei private a clienilor i nu salvgardarea intereselor bncii. Totui, secretul bancar nu trebuie folosit ca paravan pentru protejarea activitilor ilicite i de aceea secretul bancar cunoate i excepii. Excepiile, la rndul lor, trebuie atent evaluate, astfel nct s nu permit abuzul. S nu
DREPT BANCAR
61
SECRETUL BANCAR
uitm c secretul bancar a protejat nenumrai oameni, de ameninri arbitrare de tip expropriere n regimuri totalitare, cum ar fi spre exemplu sistemul bancar elveian, unde averile evreilor urmrii de naziti au fost foarte bine protejate. Bncile, prin modul lor de funcionare, sunt motivate s obin ncrederea deponenilor i a autoritilor de supraveghere. Este cunoscut c ncrederea este ingredientul vital al succesului oricrei bnci, iar acesta nu se poate menine dect prin asigurarea unor norme i proceduri interne de lucru care s asigure confidenialitatea identitii clienilor i a operaiunilor desfurate de ctre acetia, precum i a operaiunilor desfurate de ctre banc. 9.3. SECRETUL BANCAR. Secretul bancar n Romnia este reglementat n OUG nr.99/2006. Secretul n domeniul bancar se refer la confidenialitatea informaiilor legate de activitile desfurate de ctre banc, att pe plan intern, ct i n relaiile sale de afaceri, precum i la informaii legate de clienii si. n clarificarea termenului de secret bancar trebuie delimitate ce fel de fapte, date i informaii fac obiectul acestuia, ntruct nu toate informaiile legate de domeniul bancar sunt confideniale. Exist trei categorii de informaii: informaii nerestricionate, supuse liberului acces informaii de uz intern informaii restricionate A. Din prima categorie fac parte informaiile publice cu privire la care accesul nu este restricionat. Ele sunt fcute publice, fie pentru promovarea unor interese proprii (spre exemplu, afiarea dobnzii la credite), fie ca urmare a unei dispoziii legale (spre exemplu, obligaia legal de afiare a cursului de schimb valutar). B. Informaiile de uz intern reprezint o categorie intermediar ntre informaiile cu acces nerestricionat i cele restricionate i circul n interiorul instituiei. Se deosebesc de informaiile publice prin faptul c nu au legtur cu ele i nici nu sunt rezultatul activitii autoritilor sau instituiilor publice. Se caracterizeaz printr-un grad redus de pericol pentru banc n caz de dezvluire neautorizat. Sunt destinate uzului intern al organizaiei, iar dezvluirea lor neautorizat ar putea s creeze prejudicii materiale sau de imagine. Dei se bucur numai de confidenialitate parial, sunt deosebit de importante pentru bnci (spre exemplu, regulamente de ordine interioar, norme i proceduri interne). C. Informaii restricionate. Restriciile opereaz n privina persoanelor (informaia este accesibil numai anumitor persoane) sau n privina informaiei (sunt restricionate/permise numai anumite date. Aceste informaii sunt supuse la dou modele de restricionare: modelul informaiilor clasificate i modelul informaiilor confideniale. Informaiile clasificate privesc securitatea naional i se bucur de o reglementare special. Modelul confidenial este mult mai larg. n cadrul acestuia sunt cuprinse texte de lege care reglementeaz diferete domenii( reglementri cuprinse n legile de organizare a unor profesii, n codul muncii, n legea bancar, etc). OUG nr.99/2006 cuprinde dispoziii cu privire la persoanele obligate la confidenialitate, datele cu privire la care exist obligaia de confidenialitate, situaiile n care informaiile de natura secretului bancar pot fi furnizate, instituiile i persoanele la solicitarea crora se pot furniza informaii, situaii n care furnizarea de informaii nu constituie o nclcare a obligaiei de confidenialitate. n ceea ce privete durata obligaiei, persoanele inute de secretul bancar nu au dreptul de a folosi sau de a dezvlui, nici n timpul activitii i nici dup ncetarea acesteia, fapte sau date care, dac ar deveni publice, ar duna intereselor ori prestigiului unei bnci sau ale unui client al acesteia.
62
DREPT BANCAR
SECRETUL BANCAR TEST DE AUTOEVALUARE. 1. Semnificaia secretului bancar. Folosii spaiul de mai jos pentru formularea rspunsului.
................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................
2. Care este durata obligaiei de pstrare a secretului bancar ?Folosii spaiul de mai jos pentru formularea rspunsului.
................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................
9.4. EXCEPII DE LA OBLIGAIA PSTRRII SECRETULUI BANCAR. Divulgarea cu drept a secretului bancar sau exceptii de la obligatia pastrarii secretului bancar. Obligaia de pstrare a secretului profesional nu poate fi opus autoritii competente n exercitarea atribuiilor sale prevzute de lege. Informaii de natura secretului profesional pot fi furnizate, n msura n care acestea sunt justificate de scopul pentru care sunt cerute ori furnizate, n urmtoarele situaii: a) la solicitarea titularilor sau a motenitorilor acestora, inclusiv a reprezentanilor lor legali i/sau statutari, ori cu acordul expres al acestora; b) n cazurile n care banca justific un interes legitim; c) la solicitarea scris a altor autoriti sau instituii ori din oficiu, dac prin lege special sunt prevzute autoritile sau instituiile care sunt ndrituite s solicite i/sau s primeasc astfel de informaii i sunt identificate clar informaiile care pot fi furnizate de ctre banc, n scopul ndeplinirii atribuiilor specifice ale acestor autoriti sau instituii; d) la solicitarea scris a soului titularului de cont, atunci cnd face dovada c a introdus n instan o cerere de mprire a bunurilor comune, sau la solicitarea instanei. n cererea adresat bncii trebuie s se precizeze temeiul legal al solicitrii de informaii, identitatea clientului la care se refer informaiile confideniale care se solicit, categoria datelor solicitate i scopul pentru care se solicit acestea. Persoanele abilitate s solicite i/sau s primeasc informaii de natura secretului profesional n domeniul bancar sunt obligate s pstreze confidenialitatea acestora i le pot utiliza numai n scopul pentru care le-au solicitat sau le-au fost furnizate, potrivit legii. n cauzele penale, la solicitarea scris a procurorului sau a instanei judectoreti ori, dup caz, a organelor de cercetare penal, cu autorizarea procurorului, bncile vor furniza informaii de natura secretului profesional. Nu se consider nclcri ale obligaiei de pstrare a secretului professional: a) furnizarea de date agregate, astfel nct identitatea i informaiile privind activitatea fiecrui client nu pot fi identificate; b) furnizarea de date structurilor constituite sub forma centralei riscurilor bancare, centralei incidentelor de plat sau fondului de garantare a depozitelor, organizate n condiiile legii; c) furnizarea de date auditorului financiar al bncii; d) furnizarea de informaii la cererea bncilor corespondente; e) furnizarea de date i informaii necesare pentru realizarea supravegherii pe baz consolidat. n exercitarea atribuiilor sale prevzute de lege, Banca Naional a Romniei asigur schimbul de informaii cu autoriti din Romnia i cu autoritile competente din statele membre ale Uniunii Europene, n conformitate cu prevederile art. 3 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Bncii Naionale a Romniei.
DREPT BANCAR
63
SECRETUL BANCAR 1. Enumerai situaiile n care informaiile de natura secretului profesional pot fi furnizate. Folosii spaiul de mai jos pentru formularea rspunsului.
................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................
2. Enumerai situaiile care nu constituie nclcri ale obligaiei de pstrare a secretului professional. Folosii spaiul de mai jos pentru formularea rspunsului.
................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................

Prezentai informaiile nerestricionate (supuse liberului acces), informaiile de uz intern i informaiile restricionate.
9.6. BIBLIOGRAFIE. I. Turcu, Drept bancar, Editura Lumina Lex, Bucureti, 1999. I. Turcu, Operaiuni i contracte bancare, Editura Lumina Lex, Bucureti, 1997.
64
DREPT BANCAR

Drept Bancar

Caricato da

Informazioni sul documento

Titolo originale

Copyright

Formati disponibili

Condividi questo documento

Condividi o incorpora il documento

Opzioni di condivisione

Hai trovato utile questo documento?

Questo contenuto è inappropriato?

Copyright:

Formati disponibili

Drept Bancar

Caricato da

Copyright:

Formati disponibili

MINISTERUL EDUCAIEI, CERCETRII I INOVRII

DREPT DREPT BANCAR

5.8.Lucrare de verificare.................................................................................................................... 43 5.9.Bibliografie...................................................................................................................................... 43

Unitatea de nvare 1 INTRODUCERE

Temele sunt urmtoarele:

Unitatea de nvare 2 MONEDA I INSTRUMENTE MONETARE

MONEDA I INSTRUMENTE MONETARE

MONEDA I INSTRUMENTE MONETARE

Rspunsul poate fi consultat la pagina 8.

MONEDA I INSTRUMENTE MONETARE

1. Definii moneda. Folosii spaiul de mai jos pentru formularea rspunsului.

Rspunsul poate fi consultat la pagina 9.

Rspunsul poate fi consultat la pagina 10.

MONEDA I INSTRUMENTE MONETARE

MONEDA I INSTRUMENTE MONETARE

Rspunsul poate fi consultat la pagina 11.

MONEDA I INSTRUMENTE MONETARE

MONEDA I INSTRUMENTE MONETARE

Rspunsul poate fi consultat la pagina 13.

Rspunsul poate fi consultat la pagina 13.

MONEDA I INSTRUMENTE MONETARE

Rspunsul poate fi consultat la pagina 15.

Rspunsul poate fi consultat la pagina 15.

2.9. LUCRARE DE VERIFICARE.

Unitatea de nvare 3 SISTEMUL BANCAR I REEAUA BANCAR

Rspunsul poate fi consultat la pagina 17.

Rspunsul poate fi consultat la pagina 17.

SISTEMUL BANCAR I REEAUA BANCAR

Rspunsul poate fi consultat la pagina 18.

Rspunsul poate fi consultat la pagina 18.

SISTEMUL BANCAR I REEAUA BANCAR

Rspunsul poate fi consultat la pagina 18.

Rspunsul poate fi consultat la pagina 19.

SISTEMUL BANCAR I REEAUA BANCAR

Rspunsul poate fi consultat la pagina 19.

3.6 LUCRARE DE VERIFICARE.

SISTEMUL BANCAR I REEAUA BANCAR

Unitatea de nvare 4 BANCA DE EMISIUNE I FUNCIILE EI

BANCA DE EMISIUNE I FUNCIILE EI

BANCA DE EMISIUNE I FUNCIILE EI

BANCA DE EMISIUNE I FUNCIILE EI

BANCA DE EMISIUNE I FUNCIILE EI

BANCA DE EMISIUNE I FUNCIILE EI

Rspunsul poate fi consultat la pagina 27.

Rspunsul poate fi consultat la pagina 28.

BANCA DE EMISIUNE I FUNCIILE EI

BANCA DE EMISIUNE I FUNCIILE EI

BANCA DE EMISIUNE I FUNCIILE EI

BANCA DE EMISIUNE I FUNCIILE EI

BANCA DE EMISIUNE I FUNCIILE EI

Rspunsul poate fi consultat la pagina 32.

BANCA DE EMISIUNE I FUNCIILE EI

Rspunsul poate fi consultat la pagina 33.

Rspunsul poate fi consultat la pagina 34.

Rspunsul poate fi consultat la pagina 35.

Rspunsul poate fi consultat la pagina 35.

4.9. LUCRARE DE VERIFICARE.

BANCA DE EMISIUNE I FUNCIILE EI

Unitatea de nvare 5 CONSTITUIREA SOCIETILOR BANCARE

CONSTITUIREA SOCIETILOR BANCARE

Rspunsul poate fi consultat la pagina 37.

Rspunsul poate fi consultat la pagina 38.

CONSTITUIREA SOCIETILOR BANCARE