DEZVOLTAREA GLOBULUI OCULAR

in ziua 22 i.u., apar ganlurile optice la nivelul plicilor neurale, plici ce vor fuziona pentru a forma prozencefalul. $an(urile optice se evagineazdin mezenchimul din jurul viitorului diencefal Ei odatd cu fuziunea plicilor neurale, se transformd in vezicule optice (schema 1). Veziculele optice comunicd cu locul de origine prin pediculul optic. Cavitatea veziculelor optice comunicd cu cavitatea prozencefalului prin intermediul cavitd[ii pediculului optic.

'14,
schema 1

{q

Formarea

cupi

optice gi a vezi-

1.

culei cristaliniene

ectoderm adiacent

suprafatd; falului;

- schemd: - de

2. neuroectoderm al prozence3. 7an[ optic; 4. pl acod a cri stal ini an d; 5. vezicula opticd; 6. foseta cristaliniand;
7. invaginarea veziculei optice;

8. strat intern al cupei optice; 9. strat extern al cupei optice;

1-O. vezicu a cristd i niand ; 11-. strat pig;mentar retinian; 72. strat neural retinian.
I

parte.a a IV-a

- Atlas de Ernbriologie 3

t-Vezicula opticd trimite semnale inductoare ectodermului adiacent, care se ingroaEd qi se transformd in placodd cristalinianS. Placoda cristaliniand se invagineazd ddnd nagtere fosetei cristaliniene, care amprenteazd vezicula opticd (fig. 1).
'I

1-2
5'

",'

fig. 1
Detaliu

vezicula opticd:

1-. vezicula opticd;

2. cavitatea veziculei optice; 3. neuroectoderm - tub neural;

Marginile fosetei cristaliniene vor fuziona, formdnd vezicula cristaliniand, ce se desprinde de ectodermul adiacent. Odatd cu procesul de invaginare de la nivelul fosetei cristaliniene, are loc Ei invaglinarea veziculei optice, care se transformd intr-o cupd cu pereti dubli - numitd cupa opticd. Cupa opticd va forma retina, iar pedi4 Atlas de Ernbriologie - partea a IV-a

culul optic - n.optic. Procesul de invaginare al cupei optice este asimetric, realizdndu-se la nivelul marginii ventrale a acesteia. Ca urmare, aceastd margine ventralS a cupei optice rdm6ne deschisS, astfelincdt la acest nivel se va forma un gant numit fisura coroidald - fisura retiniand - fisura opticS. Aceastd fisurd se continud gi la nivelul pediculului optic.

EVOLUTIA CUPEI OPTICE DEZVOLTAREA RETINEI

Cupa opticd reprezintd primordiul retinei gi este formatd din doud straturi: o stratul extern - celulele de la acest nivel se vor incdrca cu pigment gi vor forma stratul pigmentar retinian:

Detaliu - cupa opticd: 7. strat pigmentar retinian;

2. spa[iu intraretinian;
3. strat neural retinian; 4. ectoderm; 5. cristalin - fibre cristaliniene primare;

fig.2a
partea a IV-a - Atlas de Ernbriologie 5

Detaliu cupa opticd: L. cornee;

2. viitoare camerd anterioard; 3. strat neural retinian; 4. mezenchim coroidal; 5. strat pigmentar retinian; 6. spatiu intraretinian; 7. cristalin - fibre cristaliniene
primitive;

fig.2b

stratul intern - reprezintd stratul neural retinian (fil. 2a; fig.2b), ce va prolifera, generand celelalte straturi ale retinei. intre cele doud straturi ale cupei optice existd un spatiu - spatiul intraretinian (fig.3). Acesta va dispare odatd cu proliferarea stratului retinian neural gi fuzionarea acestuia cu cel pigmentar. In sdptdmdna 6-a i.u. - zi 33, apare melanina la nivelul epiteliului pigmentar retinian. 6 Atlas de Embriologie - partea a IV'a

',.

*
Sectiune frontald - extremitatea cefalicd: 1. prozencefal; 2. ectoderm; 3. strat extern al cupei optice pigmentar; 4. spa[iu intraretinian; 5. strat intern al cupei optice neural;

6.

vezicu

la cri stali n i and

(sec[iunea trece prin perete); 7. cavitatea pediculului optic; 8. pedicul optic.

,i:?!
lsj

fig. 3

partea a IV-a - Atlas de Ernbrialagie 7

I-Stratul neural la nivelul pdrtii optice se va diferentia in: . La sfar$itul sdptdmdnii a 6-a, stratul neuralTncepe sd evolueze - similar neuroepiteliului ce delimileazd tubul neural. Astfel apar doud straturi celulare, neuroblastic intern 9i extern. . in sdptdmdna a9-a i.u. se dezvoltd doud membrane adilionale, care acoperd cele doud pdr[i ale retinei neurale: membrana limitantd internd (ce tapeteazd stratul intern al retinei neurale) 9i membrana limitantd externd (intre retina pigmentard gi zona proliferativd a retinei neurale).
va forma partea vizuald a retinei pars optica; iar restul - va genera partea oarbd - pars ceca retinae (fig.4). La nivelul pd(ii oarbe a retinei anterior de ora serrata - cupa opticd contribuie la formarea at6t a irisului, cdt gi a corpului ciliar.
Oin punct de vedere topografic, cupa opticd evolueazd diferit: posterior

Detaliu - cupa opticd gi cristalin: 7. pedicul optic; 2. cavitatea cupei optice - viitor corp vitros; 3. strat neural retinian; 4. strat pigmentar retinian;

.t.

5. spa[iu intraretinian ; 6. inima cristalinului; 7. cornee primitivd; 8. marginile cupei optice - cele doud straturi sunt fuzionate - pars ceca retiniand; 9. mezenchimul din iurul cupei optice.

E Atlas de Ernbriologie - partea a IV-a

.#.Bffi

fig.4

Celulele cu conuri Ei bastonaqe derivd din stratul neuroblastic extern. Stratul neuroblastic intern genereazd celulele ganglionare gi celulele de sus[inere ale retinei. Factorul de cregtere fibroblastic (FGF) asigurd diferen[ierea celulelor ganglionare retiniene. ' Axonii celulelor ganglionare formeazd stratul fibrelor nervoase, care delimiteazd suprafala internd a retinei gi trecdirectin pediculul optic, contribuind latransformarea acestuiain nervoptic (sdptdm6na " a 8-a) (fig.s). Toate straturile retinei definitive apar pdnd in luna a 8-a i.u.

' '

Detaliu cupa opticd: 1. strat pigmentar retinian; 2. strat extern mezenchimul din

jurul cupei optice - sclera; 3. strat intern al mezenchimului din jurul cupei optice - coroida; 4. pars ceca retiniand; 5. cornee primitivd; 6. spatiu intraretinian; 7. strat neural retinian; 8. stratul fibrelor neruoase: 9. cristaloida; 70. fibre cristaliniene secundare; 77. inima cristalinului.

fig. 5
parte'a a IV-a - Atlas de Ernbrialogie g

MALFORMATII ALE CUPEI OPTICE

DEZLIPIRE DE RETINA - reprezintd reaparilia spatiului intraretinian sau de la inceput nefuzionarea celor doud foite ale cupei optice. CICLOPIA - se formeazd un singur glob ocular pe linia mediand - cele doud cdmpuri optice converg pe linia medianS, in absenta influentei exercitate de shh - sonic hedgehog. MICROFTALMIE - glob ocular redus dezvoltat poate fi asociat, at6t cu cauze genetice (aniridia), c6t gi cu cauze infeclioase - infec{ii intrauterine. in acestcaz, este perturbatd opozitia veziculei optice fa\b de ectodermul de suprafatd 9i este afectat procesul de inductie. ANOFTALMIE - absen{a ochiului - neformarea veziculei optice gi respectiv intreaga suitd inductivd creatd de aceasta - foarte rard. CRIOFTAIMIE - malformalii multiple la nivelul globului ocular - globi oculari mici, cu defecte la nivelul corneei, lipsa conjunctivei gi a pleoapelor, ochii fiind acoperiti de pielea frun[ii.

DEZVOLTAREA CORPULUI CILIAR

Cupa opticS, in partea anterioard formeazd partea oarbd a retinei, care se imparte in pars iridica (ce contribuie la formarea irisului) gi pars ciliaris retinae (contribuie la diferentierea corpului ciliar) (schema 2). Posterior de iris, cupa opticdimpreund cu mezenchimul coroidal formeazd corpul ciliar. Cristalinul este legat de corpul ciliar printr-o re{ea de fibre elastice ce alcdtuiesc lig.suspensor al cristalinului. Prin contractia musculaturii ciliare, prin intermediul lig.suspensor al cristalinului, corpul ciliar moduleazd forma cristalinului, care va focaliza razele luminoase. in jurul inse(iei acestor fibre, corpul ciliar evolueazd astfel: epiteliul cupei optice prolifereazd giformeazdun inel intens vascularizat, specializatin secretia umorii apoase, in camera posterioard a globului ocular. Umoarea apoasd trece prin orificiul pupilar,ln camera anterioard. De la acest nivel este resorbit printr-o retea trabeculard in sinusul venos scleral - canalul Schlemm, situatin unghiul iridocorneal al ochiului. Aceastd re[ea nu este definitivformatdin momentul naqterii. lD Atlas de Embriologie - partea a IV-a

celulele ectomezenchimale coroidale formeaza fibre musculare netede - m.ciliar- L a4-a - 5-a i.u., cu rolin procesul de acomodare vizualS. Epiteliul ciliar se formeazd astfel: o parteo pigmentatd a epiteliului ciliar - extern - derivd din stratul extern al cupei optice Ei se continud cu stratul pigmentar al retinei;
14.
Corp ciliar, iris - schemd: L. strat neural retinian; 2. strat pigmentar retinian; 3. ora serratta; 4. mezenchimul coroidal: 5. sclera: 6. lig.suspensor al cristalinului ; 7. procese ciliare - epiteliul provenit din cupa opticd, central ax mezenchimal coroidal;

12.

8. canal Schlemm; 9. epiteliul irisului; 70. camera posterioard; L1. marginea orificiului pupilar; 72. cornee; 73. mm.ciliari: 74. stroma irisului;
1-5. camera anterioard.

1.

schema 2

partea a IV-a - Atlas de Ernbriolagie ll

partea nepigmentarda epiteliului ciliar reprezintd prelungirea anterioard a retinei neurale, se continud cu epiteliul posterior al irisului (fig.9). Procesele ciliare se prezintd sub forma unor plici, create de cele doud straturi ale cupei optice, caie au un ax mezenchimal, apa(in6nd coroidei.

Formare glob ocular:

1. plica palpebrald;
-**-T=e

fl.i*;:

e=

2. locul de fuziune al
celor doud plici palpebrale;

3.

sac conjunctival;

4. cornee; 5. pars ceca retinae; 6. sclerotica;

8. strat
9

7. coroida;

pigmentar

10
.L7

retinian; 9. spatiu intraretinian; 70. strat neural retinian;

L1. cristalin;

L2.

primordiu corp

vitros.

fig. 9 lZ Atlas de Ernbriologie - partea a IV-a

DEZVOLTAREA IRISULUI

irisul. Suprafa[a internd a irisului este tapetatd de un epiteliu subtire format prin fuziunea celor doud straturi intern gi extern ale cupei optice. Sttoma irisului, care se afld superficial de stratul eltern pigmentar al irisului provine din mezenchimul coroidal (schema 2).La acest nivel se gdsesc celule migrate din crestele neurale, care formeazd tesutul conjunctiv al stromei. Mm.sfincter gi dilatator pupilari (situatiin stroma irisului) -La -ai.u. derivd din neuroectodermul cupei optice gi ac[ioneazd ca un diafragm ce controleazd diametrul pupilar qi cantitatea de lumind ce va trece prin cristalin. Culoarea ochilor depinde de gradul qi distributia celulelor pigmentare - cromatofore - in tesutul conjunctiv, slab vascularizat al irisului. Culoarea albastrui a irisului la majoritatea nou-ndscu{ilor, se datoreazd unei pigmentari intrinseci a stratului extern pigmentar al acestuia. Celulele pigmentare apar in stroma irisului in fata epiteliului pigmentar, formdnd stratul marginal anterior (ce contine melanocite qi fibroblaqti). Densitatea mare a celulelor pigmentare in tesutul conjunctiv al irisului - stroma, explicd culoarea ochilorinchisd. Dacd celulele pigmentare se gdsesc doar la nivelul epiteliului posterior al irisului, atunci culoarea ochilor va fi albastrd. Heterocromia irisului se explicd prin modificdrile cauzate de inervatia simpaticd a globului ocular. Pigmentarea definitivd are loc intre 6 qi 10 luni postnatal. ANIRIDIA CONGENITALA - reprezintd neformarea irisului gi se datoreazd opririiin evolu[ie a marginii cupei optice in S8 i.u. Se poate asocia cu glaucom sau cataractd congenitalS.

53 i.u., atdt marginea anterioard a cupei optice, c6t Ei mezenchimul coroidal adiacent se extinde pentru a forma un inelintre camera anterioard qi cea posterioard gi cristalin - inel ce reprezintd
La sf6rgitul

DEZVOLTAREA CRISTALI

N U LU I

Vezicula cristaliniand reprezintd primordiul cristalinului, fiind de origine ectodermald. Cdnd aceastd veziculS se desprinde de ectoderm ( la nivelul cdruia s-a format), are formd sfericd gi prezintd o cavitate partea a IV-a - Atlas de Embriologie 13

I
i:

interioard. Epiteliul peretelui anterior este cuboidal gi devine epiteliul cristalinian subcapsular. Celulele peretelui posterior, incep6nd cuziua a 33-a i.u., se alungescin directie anterioard Ei se transformdin fibre cristaliniene primare, care treptat fac sd dispard cavitatea cristaliniand - sdptdm6na a 7-a i.u. (schema 3).

nt,
il'l.

Iy
.J
J9

tit

- viitor epiteliu anterior cornean; 2. cavitate a veziculei cristaliniene; 3. epiteliul anterior al veziculei cristaliniene; 4. strat pigmentar retinian; 5. strat neural (proliferativ) retinian; 6. epiteliul posterior al veziculei cristaliniene - celulele sale incep
1. ectoderm

sd se

alungeascd

in

direclie

1..

anterioard; 7. pediculul optic;

schema 3
14 Atlas de Ernbriologie

- partea a IV-a

Nucleul acestor celule degenereazd, iar ele devin transparente, alcdtuind inima cristalinului (,,nucleul cristalinulu i ") (fig.6). Marginea cristalinului se numegte zona ecuatoriald, fiind situatd la jumdtatea distan[ei dintre polul anterior Ei cel posterior cristalinian. Celulele de la acest nivel, cuboidale initial, se alungesc, iEi pierd

t
fl

Cupa opticd:

1. strat pigmentar al cupei

optice;

2. spaliu intraretinian ;
3. pars ciliaris a cupei optice;

4. epiteliul anterior
vezicu
I

al

ei

cri stal i niene ;

5. rest al cavitd[ii
cristaliniene;

veziculei

6. strat neural al

cupei

optice; 7. viitor corp vitros; 8. strat al fibrelor nervoase; 9. epiteliul posterior al vezicu Iei cristal i niene.

fig. 6 partea a IV-a - Atlas de Ernbriologie 15

-T

I I

nucleii gi se transformdin fibre cristaliniene secundare (fig.7). Dupd S a 8-a i.u., fibrele cristaliniene primare sunt suplimentate cu fibre cristaliniene secundare. in timpul evoluliei sale, la periferia cristalinului apare o tunicd vasculard cristalinianS, provenitd din mezenchimul vascular.

Crist corp ciliar

strat pigimentar retinian; 2. spatiu intraretinian;

1-.

3. strat neural retinian; 4. strat neural pigmentar de

Ia nivelulpars ciliaris retinae;

5. stratul pigmentar de

la nivelul pars ciliaris retinae; 6. mezenchimul coroidal ce contribuie la formarea

stromei irisului;
7. viitor corp vitros;
1_0

8. fibre cristaliniene
dare: f . inima cristalinului ;

secun-

lL
12 13

vacuolizare a mezenchimului situat anterior de

70.

cupa opticd anterioard;

viitoare camerd

77. stroma corneeand; 72. epiteliul anterior cornean; 13. capsu I a cristal i nu lu i.

tig.7
16 Atlas de Ernbriologie

- partea

a IV-a

Capsula cristalinului (membrana cristaloidd)va fi formatd de cdtre epiteliul anterior cristalinian 9i are o structurd lamelarS. In partea anterioard a capsulei cristaliniene se afld membrana pupilarS, formatd din mezenchimul situat posterior de cornee, mezenchim care se continud cu cel care va forma sclera. in timpul dezvoltbrii, cristalinul este vascularizat de partea distald a arterei hialoide. in perioada fetald, partea proximald a acestei artere degenereazd, iar tunica vasculard, impreund cu membrana pupilard vor dispdrea, cristalinul devenind avascular.

MALFORMATI I CRISTALINIENE
AFAKIA CONGENITATA - reprezintd lipsa de formare a cristalinului - se datoreazd lipsei de inductie a veziculei cristaliniene asupra ectodermului adiacent. CATARACTA CONGENITALA - in aceastb situalie, cristalinul este opac. Este incriminat de cele mai multe ori, ca factor teratogen - rubeola, dar mai pot fi gi: radia{ii, defect enzimatic - galactozemia congenitald.

. .

NERVUL OPTIC
primordiul nervului optic este reprezentat de pediculul optic, care in partea ventralS prezintd fisura
coroidald. Fisura coroidald con[ine mezenchim vascular, din care se vor forma vasele hialoide. Artera hialoidd qi - ramura din a.oftalmicd - vascularizeazd stratul intern al cupei optice, vezicula cristaliniand, precum mezenchimul din interiorul cavitd[ii cupei optice. V.hialoidd dreneazd sdngele de la aceleaEi structuri. Atunci c6nd vor fuziona marginile fisurii retiniene - S a 7-a i.u., vasele hialoide vor fi incluse in nervul optic primitiv. partea distalS a acestor vase va degenera, iar partea proximald persistd ca a. gi v. centrald a retinei. Nervul optic prezintd trei teci, care se continud cu meningele cerebral: teaca durald externd - este fibroasd gi groasS, din dura mater si se continud cu sclera; o teaca intermediard din arahnoidd; teaca internd din pia mater. partea a IV-a - Atlas de Ernbrialogie 17

cea in centrur cupei optice, unde fisura retiniand este petei capdtul nervului optic ai corespunde reprezintd optic care retina se continui cu nervul optic. Discul in primul an de via[d' tradiv in perioada retard ei se continud ei

mai addncd, se formeazd discul optic

loc in

"t'$?,lr?nJjff1|"i:l'ffi';""re
o

incepe

pERSISTENTA A.HIALOIDE

care in mod pot rdmane mici resturi din partea distald a a'hialoide,

t"tl?J;fl",ff;t?Jj-.ll'3311r

LCR' meningeal, asociatd cu cregterea presiunii coroidiene -intre SGST|'u' - se caracterizeazd neinchideriifisurii . coLoBOMA IRIDIANA - se datoreazd 5" pentru ochiur drept, gi la ,,ora 7" pentru cel st6ng1' prin ripsa unui segment din iris. Este poziiionata ra ,,ora retind' coroida . coLoBoMA RETINO-COROIDALA - se caracte rizeazd prin lipsa unui segment din

- apare din cauza intereratiei dintre tecile nervului

optic ai sistemul

sauchiarnervuloptic-neinchidereafisuriiretiniene. FORMAREA COROIDEI 9l A SCLEROTICII cdruia se gasesc cerule migrate de la nivelul ln jurur cupei optice, se afrd mezenchimur, ra niverur se a epiteriurui pigmentar al retinei, aceste celule cresteror neurare. ca urmare a acliunii inductoare formdnd doud

gi mecanic, de sustinere la nivelul globului ocular' diferentiazd 1n structuri cu ror vascurai altul excu pii mater cerebrald - tunica cotoidd; Ei straturi: unur intern, intens vascurarizat, asemdn6tor cu dura mater cerebrarS - sclera' tern cu structura densd, cu fibre o" .ollg"n, asemdnStor gi pigmentare in ochiurile cdreia se gesesc celule stelate coroida este alcatuitd dintr-o retea fibrilarS, se formeaza: de ora serrata, din mezenchimul coroidal s6 i.u. primere vase coroidare aparin S 15 i.u. Anterior mugchiul ciliar;

stroma irisului, la nivelul cdreia apar mm'pupilari' pedicului optic' iar posterior cu dura mater la nivelul screra opaca se continud anterior cu corneea, tB Atlas de Embriatogie - partea a IV-a

'.vaselecorpuluiciliar-axulcentralalacestora;
o

DEZVOLTAREA CORNEEI
pe care-l transformd in Cristalinul are un efect inductor asupra ectodermului de suprafata adiacent, cornee - avasculard, transparentd, pluristratificatd'

Cupa opticd: 1. strat extern - Pigmentar al cupei oqtice;

2. epiteliul anterior
vezicu lei cristal i ni ene ;

al

3. cornee primitivd; 4. rest al cavitd[ii veziculei cristaliniene;

5. strat neural al cuPei

optice; 6. viitor corq vitros; 7. fibre cristaliniene Primare provenite din epiteliul posterior;

8. mezenchimul

din

jurul

cupei optice; 9. spatiul intraretinian

fig. 8

partea a IV-a - Atlas de Ernbriologie

19

Corneea este formatd din: o strat epitelial anterior - extern, derivat din ectodermul adiacent; din celulele ectodermale bazale' substan{ia propria sau stroma, care se continud cu sclera, derivat celule, mezenchimale in aceastd stromd primitivd ajung celulele migrate din crestele neurale. Aceste formand morfologic, in timpul migrdrii, se transformd intr-un epiteliu cuboidal, o stratul epitelial posterior care tapeteazd anterior camera anterioard a globului ocular - endoteliu

cornean'

'te o a doua da acid anid hialuronic, hialrrrn ceea ce perml' ^ secretS ^^^-^+x cantitd{i de ^^^+i+x+i crescute ^r^c^,rra corneene endoteliale celulele Aceste celule vor secreta fibre migrare a celulelor din crestele neurale, celule de naturd fibroblasticS' Sub influen[a tiroxinei, este eliminatd apa de colagen, la nivelul matrixului stromei secundare corneene. din matricea stromald 9i corneea va deveni transparentS.

FORMAREA

CAVlTAlllon GLoBULUI OCULAR

la nivelul mezenchimului dincamera anterioard se formea zd caurmare a unui proces de vacuolizare tre cristalin qi iris, Persistdnd: . anterior - un strat extern, ce se continud cu sclera Ei substanlia propria a corneei; o posterior - membrana irido-pupilard, situata in fa[a cristalinului 9i a irisului' camera anterioard este tapetatd de celule mezenchimale' iar posterior de cristalin 9i corpul ciliar' Gamera posterioard reprezintd spa[iul delimitat anterior de iris, apoasd (schema 2)' umoarea apoasd cele doud camere comunicd prin orifiiiul pupilar gi conlin umoarea o structurd vasculard ce inconjoard trece in sistemul venos - sinusul venos scleral - canalul schlemm camera anterioard. pER5I5TENTA MEMBRANEI puplLARE - in cazul in care persistd in intregime, se produce alrezia poate fi par[iald, rdmdn6nd sub formd de benzi de [esut conjunctiv sau congenitald pupilard - foarte rar. arcade vasculare, ce acoperd pupila' ZO Atlas de Embriolagie - partea a IV-a

DEZVOLTAREA cORpULUt VTTROS

$l A ARTEREI HIALOIDE

careimpreund cu o Mezenchimul care invadeazd cavitatea cupei optice, formeazd releaua fibrilard, genereazd corpul substanld gelatinoasd transparentd dispusd intre stratul neural retinian 9i cristalin, Po(iunea arterei hialoide vitros (fig.7). Acesta este vascu larizalde cdtre artera hialoidd gi ramurile sale. rdm6n6nd canalul hialoid' de la nivelul corpului vitros degenereazd, prin apoptoza celulelor endoteliale,

DEZVOLTAREA PLEOAPELOR
pleoapele apar ca plici la nivelul pieliiin 57 i.u., care cresc peste cornee. Aceste plici palpebrale se fantei palpebrale, alungesc, iar in s9 vor veni in contact Ei vor fuziona (fig.g). inainte de redeschiderea pleoapelorincepein L5 de la nivelul lamei epiteliale comune apargenele gi mici glande. Redeschiderea i.u. gi este definitivd in L7 i.u.. pleoapele sunt fuzionate, spa[iul dintre globul ocular gi pleoape se numegte sac conjunctival. c6nd vor forma $landele lacrimale, a apar numerogi muguri epiteliali din partea laterald a ectodermului - ce aceste glande nu sunt cdror secrelie ajungein cavitateanazald, prin ductul nazo-lacrimal. La nagtere, complet formate, de aceea inilial nou-ndscutul pllnge,fdrd lacrimi'
ABLEFARIA

iil

- reprezintd lipsa de formare a pleoapelor, prin atrezia picilor un$hiul intern al ochiului' EPICANTUS - reprezintd persisten[a unei plici tegumentare, ce acoperd
ili

palpebrale'

CONCLUZIE:

ltil

Structurile globului ocular derivd din: A. vezicule cerebrale - neuloectoderm . cupa opticd: retina, epiteliul irisului, mugchii sfincter gi dilatator pupilar, precum 9i procesele ciliare gi ePiteliul ciliar; partea a IV-a - Atlas de Ernbrialogie 2l

11

tl

pedicul optic - nerv optic; B. ectoderm adiacent veziculei optice - de suptafa{d: . vezicula cristaliniand - cristalin; . epiteliul anterior corneei. C. mezenchimul: . din jurul cupei optice: a. strat intern - coroida gi stroma irisului, mm.ciliari, axul mexenchimal din interiorul proceselor ciliare; b. - strat extern - sclera; o din interiorul cupei optice, anterior de cristalin - mezoteliul camerei anterioare, membrana iridopupilard, camera PosterioarS; o din interiorul cupei optice , posterior de cristalin D. celule migrate de la nivelul crestelor neurale: o la nivelul mezenchimului din jurul cupei optice; o la nivelul stromei irisului; o la nivelul stromei corneene.

- corpul vitros.

DEZVOLTAREA LABIRINTULUI MEMBRANOS se Din punct de vedere anatomic, urechea prezintd trei pdrti: externd, medie 9i internd. Prima care (partea caudalS a formeaza este cea internd. in ziua 22 i.u., ectodermul adiacent mielencefalului rombencefalului) se condenseazd gi formeazS placoda oticd.

Acest proces se datoreazd semnalelor inductoare de la nivelul mezodermului paraxial 9i a notocordului, cdtre ectodermul de suprafatd. placoda oticd se invagineazd generdnd foseta auditivi sau otica. Marginile acestei fosete se apropie care se una de cealalt6, iarin final fuzioneazd. Ca urmare apare vezicula oticd sau auditivd sau otocist, desprinde de ectodermul de suprafald (fig.1-O). Otocistul reprezintd primordiul labirintului membranos. ?Z Atlas de Ernbriologie - partea a IV-a

L..

Sectiune frontald Ia nivelul rombencefalului:

1. ectoderm (de su7rafatd): 2. tocut de desPrindere al

veziculei otice 3. vezicula oticd; 4. ganglion acusticofacial ; 5. rombencefal;

fig. 1_0
diverticul, din care vor lua na9tere ductul $i sacul Din portiunea sa craniale gi laterald se formea zd un endolimfatic. Restul veziculei otice prezintd doud regiuni distincte: semicirculare; partea dorsalS - numitd 9i utriculard - va genera utricula Ei canalele partea ventrald - saculare - va forma sacula 9i ductul cohlear' partea a IV-a - Atlas de Embriologie 23

. .

COHLEEA
ce se alun$eqte din po(iunea ventralS saculard Ductul cohlear apare sub forma unui diverticul tubular, in Ulterior acesta se spiraleazd de doud ori gijumdtate a veziculei otice gi ia forma literei ,,J" (S 5 i.u.). se Tngusteazd' formand jurul unui ax central, numit modiol. comunicarea ductului cohlear cu cohleea ductul reuniens (schema 4).

Labirint membranos - schemd: 7. creste amPulare; 2. utricula; 3. macuta de ta nivelul saculei; 4. canalcohlear; 5. sacula; 6. ductulreuniens;
7. cana! semicircular Posterior;

8. cana! semicircular lateral; 9. cana! semicircular suPerior; 70. creasta amPulard a canalului
semici rcul ar suPerior.

schema 4

?4Atlas de Embriolagie - partea a IV'a

cuolizare, generbnd aparilia unei cavitSli, in care este suspendat labirintul membranos. Aceastd cavitate con[ine doud spalii perilimfatice - rampa timpanicd gi cea vestibulard, iar spatiul dintre labirintul membranos Ei peretele capsulei otice se numeqte spaliul perilimfatic' Capsula oticd se va osifica intre S 1-6 i.u. qi S 23 i.u., formdnd po(iunea pietroasd a osului temporal, iar cavitatea se va numi labirint osos. Ductul cohlear este separat de rampa vestibulard prin membrana vestibulard (Reissner) 9i de cea timpanicd prin membrana bazilard. Peretele lateral al ductului cohlear rdmdne atagat de cartilajulinconjur6tor prin ligamentul sPiral.

in 59 i.u., mezenchimul din jurul labirintului membranos, se condrificd, apdrdnd capsula oticd, sub influenla inductoare a otocistului.(fig.11-) intre L3 i.u. Ei L5 i.u, la acest nivel au loc procese de va-

**tFryo
-t ,-

*
a 7,, "v

t,l

'4
a.

tv

.f

Vezicula oticd - detaliu: 7. condensarea ca7sulei otice; 2. ganglion auditiv;

3. portiunea vestibulard - ionc'.r

,'3

[iune cu ductul endolimfatic 4. neuroepiteliu - rombencefal.

fig. It partea a IV-a - Atlas de Ernbriologie 25

Canal cohlear - schemd: A. canalcohlear; B. organ Corti; C. cetute senzoriale ciliate sir extern - creasta externd; D. membrana bazilard; E. membrana tectoria; 1. membrana vestibulard; 2. ramPa vestibulard;

3. modiol;

tr

4. membrana bazilard:

5. timbus sPiral (creasta

ternd); 6. fibrele nervului cohlear; 7. ligament sqiral

in-

schema 5
nivelul ductului cohlear, in s 7 i'u' La acest nivel organul spiral corti se diferen[iazd din celulele de la ganglionul spiral corti ( ganglion cohleaO' celulele de la nivelul ajung dendritele neuronilor senzoriali din limbul spiral 9i externd. creasta externe se imparte canalului cohlear formeazddoua creste --internS externe de celule ciliate - celulele senzoriale intr-un rdnd intern - celule de sus{inere gi trei-patru Eiruri gelatide membrana tectoria - o membrana fibroasd ale sistemului auditiv. Aceste celule sunlacoperite senzoriale gi membrana tectoria formeazS imnoasd, atagata de limbusur spirar (schema 5). Celulele cdtre ganglionul spiral prin fibrele preune organul corti. lmpulsurile de la acest nivel sunt transmise (vlll)' cohleare ale nervului cranian vestibulo-cohlear ZE Atlas de Embriologie - partea a IV-a

apare o micd expansiune, ce reprezintd ampulele acestor ducte. Celulele de la nivelul ampulelor formeazd o creastd - creasta ampulard, care conline celule senzoriale ale analizatorului vestibular. portiunea centralS a diverticulelor fuzioneazd gi apoi se resoarbe, transformdnd aceste structuri ln canale semicirculare. Canalul semimembranos posterior fuzioneazd cu cel superior, astfelincdt la nivelul utriculei vor exista doar cinci orificii de deschidere ale acestora. UTRICUIA. SACULA Utricula se separa de saculd, rdm6ndd unite prin ductul endolimfatic. La nivelul lor apar maculele, ce conlin celule senzoriale ciliate gi celule de suslinere. Deasupra celulelor senzoriale, se afl6 o membrand in ochiurile cdreia se $dsesc incluziuni calcare - membrana otoliticd.

CANALE SEMICIRCULARE in 57 i.u., din po(iunea utriculard a veziculei optice se formeazdtrei diverticuli aplatiza[i, ce reprezintd primordiile ductelor semicirculare anterior, posterior gi lateral. La unul din capetele acestor diverticuli,

GANGLIONUL ACUSTICO.FACIAL

in momentul apariliei veziculei optice, se desprinde un grup de celule, care se deplaseazd medial 9i formeazd ganglionul acustico-facial. Acest ganglion se imparte in ganglion facial 9i ganglion auditiv sau statoacustic. Ganglionul auditiv se va diferentia in doud po(iuni:
Cortiintre L2i.u. 9i L3 i.u.; o por[iuneavestibula16,careva primi impulsuri de la nivelul maculelorutriculei 9i saculei, precum de la nivelul crestelor ampulare.

o po(iunea cohleard - care va primi informa[ii de la nivelul organului

Corti

- formdnd ganglionul

spiral

9i

SINOTUS se caracterizeazd prin fuzionarea veziculelor otice pe linia mediand. SURDITATE CONGENITALa se datoreazd evoluliei anormale a otocistului. Poate fi cauzatS de unele muta[ii genetice, precum gi de infectarea cu virusul rubeolei, in perioada 57 i.u. - S 8 i.u, poliomielita, eritroblastoza fetalS, diabet, hipotiroidism sau toxoplasmozd. partea a IV'a - Atlas de Ernbriologie ?7