1

Grup colar Lazr Edeleanu

Lucrare pentru obinerea certificrii profesionale
Nivel 3 ruta direct
Specializarea : Tehnician n instalaii electrice















ndrumtor: Elevul:
Profesor inginer: Bnescu Doina Nstase Ciprian
Clasa a XII-a C


An absolvire:
2012

2

























3


Argument.. pag.4
1.Senzoripag.5
1.1.Ce este senzorul?....................................................................pag 5
1.2.Clasificri. pag.7
1.3.Clasificare-Soluii de montare.. pag.10
2.Senzori de poziie/deplasare analogici.. pag.12
2.1.Principiul msurrii analogice a deplasrilor. pag.12
Traductoare capacitive
3.Traductoare de deplasare........................................ pag.13
3.1.Traductoare rezistive............................................................... pag.13
3.2.Traductoare inductive.............................................................. pag.14
3.3.Traductoare capacitive...pag.17
3.4.Traductoare piezoelectricepag.19
4.Traductori pentru aparatur medical pag.19
4.1.Traductori si sisteme de msurare...pag.20
4.2.Caracteristici statice ..pag.22
4.2.1.Sensibilitatea, rezolutia si reproductibilitatea .pag.22
4.2.2.Elementele sensibile ale traductoarelor (ES)..pag.24
4.2.3.Domeniul de masura...pag.24
4.2.4.Liniaritate si neliniaritate ....pag.25
4.3.Caracteristicile i performanele traductoarelor..pag.26
4.3.1.Caracteristici i performane n regim staionar..pag.26
Msuri de protecie a muncii la utilizarea instalaiilor i
echipamentelor electricepag.29
Bibliografiepag.32



4


Dicionarele din prima parte a anilor '70 nu cuprind cuvntul "senzor". Acesta a
aprut odat cu dezvoltarea microelectronicii, mpreun cu alte noiuni de mare
impact, cum ar fi cele de microprocesor, microcontroller, transputer, actuator
etc., adugnd o noiune nou unei terminologii tehnice avnd o anumit
redundan.
Astfel, o mare parte din elementele tehnice senzitive sunt ncadrate n categoria de
traductor. Un traductor este un dispozitiv care convertete efecte fizice n semnale
electrice, ce pot fi prelucrate de instrumente de msurat sau calculatoare.
n unele domenii, n special n sfera dispozitivelor electro-optice, se utilizeaz
termenul de detector (detector n infrarou, fotodetector etc.).
Traductoarele introduse ntr-un fluid sunt denumite, uneori, probe. O categorie larg
o constituie sistemele terminate n "-metru": de exemplu, "accelerometru" pentru
msurarea acceleraiei, "tahometru" pentru msurarea vitezei unghiulare.
Disciplina de Senzori i Traductoare ofer studenilor, de la profilurile
electrice, cunotinele necesare nelegerii principiilor de funcionare i modului de
realizare constructiv pentru cele mai utilizate traductoare n cadrul sistemelor de
reglare (sau conducere) a proceselor industriale.
Uurina asimilrii coninutului acestui curs, completat cu lucrrile practice de
laborator, este condiionat de pregtirea anterioar a studenilor la disciplinele:
Fizic, Bazele Electrotehnicii, Msurri Electrice i Electronic.
ntruct aceast disciplin (Senzori i Traductoare) este precedat i logic
conectat de Msurrile Electrice, n cele ce urmeaz se vor reaminti cteva noiuni
generale referitoare la:
Procesul de msurare
Importana msurrilor n tehnic
Unitile de msur.
5
1.Senzorul

1.1.Consideraii generale; ce este senzorul?
Ce este senzorul? Trebuie spus c nu exist o definiie unitar i necontestat a
senzorului, motiv care las mult spaiu pentru interpretri, ambiguiti i confuzii.
Muli autori prefer s foloseasc sintagma senzori i traductoare, n cadrul creia,
fie pun pe picior de egalitate senzorul i traductorul, utiliznd, alternativ sau
preferenial, unul dintre termeni, fie consider c unul reprezint o categorie ierarhic
superioar, incluzndu-l pe cellalt. De multe ori se mai utilizeaz i noiunea de
captor, care amplific semnele de ntrebare, ntruct n limba francez, termenul
capteur este utilizat pentru a desemna elementele tehnice, care n aceast carte au
fost numite senzor.Denumirea senzorului provine din cuvntul latin sensus, care
nsemn sim i nainte de a fi adoptat pentru sisteme tehnice, a fost i este utilizat
pentru a desemna capacitile organelor de sim ale oamenilor i ale organismelor vii,
de a culege i prelucra informaii din mediul nconjurtor i a le transmite creierului. n
acest proces mrimile fizice,neelectrice, sunt convertite n semnale electrice, pe care
creierul le poate prelua i interpreta i pe baza crora coordoneaz aciunile
muchilor. Modelul din biologie l ntlnim, n mare msur, la sistemele mecatronice,
astfel c nu este inutil o scurt trecere n revist a sistemelor senzoriale ale omului,
cu unele comentarii privind contribuia acestora n supervizarea proceselor de
producie de ctre om:
Cea mai solicitat i important funcie senzorial este cea vizual, care asigur
cantitatea preponderent de informaie, avnd i cea mai mare vitez de transfer
(cc.3.106 bii/s).Vederea faciliteaz omului cvasi-totalitatea aciunilor de investigare a
mediului -identificarea obiectelor i a configuraiei, poziiei i orientrii lor, aprecierea
distanelor.Extraordinara perfecionare a simului vizual explic, poate, absena altor
senzori de investigare la om, cum ar fi cei ultrasonici, cu care sunt dotate specii de
animale, ca lilieci, delfini, balene .a. Funcia ochiului nu se rezum la simpla
preluare a unei imagini pe retin i transmiterea ei ctre creier, ci presupune i o
serie de reglri inteligente, prin intermediul muchilor optici, ale cristalinului i irisului,
precum i o prelucrare i compresie a datelor transmise.Simul auzului permite
omului recepionarea undelor sonore din domeniul "audio", avnd frecvene cuprinse
6
ntre aproximativ 16 Hz i 16 kHz. Rata de transfer a informaiei auditive este de circa
2.104 bii/s. Acest sim st la baza comunicaiei dintre oameni; asigur i funcii de
investigare a mediului, prin receptarea unor sunete, precum i funcii de
supraveghere a procesului de producie, n baza unor semnale sonore provenite de
la sisteme de avertizare, a unor zgomote anormale.Foarte important, inclusiv n
procesele de producie, este sensibilitatea cutanat a omului, asigurat de multipli
receptori implantai n piele. Au fost identificate urmtoarele forme de sensibilitate
cutanat: sensibilitatea tactil, sensibilitatea termic i sensibilitatea dureroas. Cele
trei feluri de sensibilitate cutanat nu sunt rspndite uniform pe suprafaa pielii.
Sensibilitatea tactil este dezvoltat, n special, pe pielea de pe faa volar a
vrfurilor degetelor, iar sensibilitatea termic este mai accentuat pe faa dorsal a
mnii, unde exist i o sensibilitate dureroas accentuat. Receptorii cutanai sunt
specializai. Simul mirosului (olfactiv) (102 bii/s) i cel gustativ (10 bii/s) sunt extrem
de utile omului n viaa de zi cu zi, dar utilizate de om ntr-un numr restrns de
procese de producie, din industria alimentar, cea cosmetic etc.


Fig.1.1 Structuri ale sistemelor senzoriale

Nivelul de dezvoltare a capacitilor senzoriale ale unui sistem mecatronic se
determin, n general, dup modul n care acesta reuete s realizeze funcii de
recunoatere similare cu cele ale omului. ntre sistemele de recunoatere ale omului
si ale unui sistem mecatronic exist ns dou mari deosebiri:
- omul are posibiliti multiple de recunoatere, fiind dotat cu organe de sim
complexe, care i asigur capacitile de vedere, auz, miros, gust i percepie
tactil; la un system mecatronic acest lucru nu este nici necesar i nici posibil,
7
tinzndu-se spre limitarea funciilor senzoriale la cele strict necesare impuse
de utilizrile concrete ale acestuia;
- un sistem mecatronic poate fi dotat cu faciliti senzoriale pe care nu le
ntlnim la om, asigurate, de exemplu, de senzorii de proximitate inductivi,
capacitivi, fluidici, sau cei de investigare, bazai pe radiaii ultrasonice sau
radiaii laser i funcionnd pe principiul radarului.

1.2.Clasificri
Exist astzi senzori pentru mai mult de 100 de mrimi fizice, iar dac se iau n
considerare i senzorii pentru diferite substane chimice, numrul lor este de ordinul
sutelor. Se pot pune n eviden circa 2000 de tipuri distincte de senzori, oferite n
100.000 de variante, pe plan mondial [ROD03].
Datorit marii diversiti a principiilor de conversie a mrimilor fizice n mrimi
electrice, precum i a soluiilor de implementare a acestor principii, exist i o
multitudine de criterii de clasificare a senzorilor, dintre care vor fi enumerate cteva
dintre cele mai importante:
Senzorii pot fi clasificai n funcie de tehnologiile utilizate pentru realizarea lor:
- Tehnologii ale materialelor feromagnetice;
- Tehnologii ale materialelor piezo-ceramice;
- Tehnologii ale microeelectronicii i microsistemelor;
- Tehnologii ale staturilor subiri;
- Tehnologii ale staturilor groase;
- Tehnologii pentru materiale sinterizate;
- Tehnologii ale foliilor etc.
n funcie de tipul mrimii fizice de intrare senzorii pot fi clasificai n:
- absolui, cnd semnalul electric de ieire poate reprezenta toate valorile
posibile ale mrimii fizice de intrare, raportate la o origine (referin) aleas;
- incrementali, cnd nu poate fi stabilit o origine pentru toate punctele din
cadrul domeniului de msurare, ci fiecare valoare msurat reprezint
originea pentru cea urmtoare.
Foarte important este clasificarea n funcie de tipul mrimii de ieire, n:
- senzori analogici, pentru care semnalul de ieire este n permanen
proporional cu mrimea fizic de intrare;
8
- senzori numerici (digitali), la care semnalul de ieire poate lua numai un
numr limitat de valori discrete, care permit cuantificarea semnalului fizic de
intrare.
Privind problema semnalului de ieire din punctul de vedere al numrului de valori
posibile, pot fi puse n eviden alte dou clase distincte:
- senzori binari, care prezint la ieire numai dou valori distincte;
- senzori cu un numr mare de valori, pentru msurarea unei mrimi ntr-o
anumit plaj; pot fi analogici sau numerici.
Un alt criteriu de clasificare ine cont de numrul elementelor traductoare i de
numrul de dimensiuni atribuite valorilor msurate i clasific senzorii n scalari (un
traductor, o dimensiune), vectoriali (msurri dup trei direcii ortogonale) i matriciali
(un anumit numr de traductoare dispuse dup o matrice mono-, bi- sau
tridimensional).
Combinarea ultimelor dou criterii de clasificare permit clasificri mai complexe, de
tipul celei prezentate n figura 1.2.

Fig.1.2 Clasificarea senzorilor dup dou criterii combinate
Senzorii pot fi clasificai i n funcie de domeniul n care sunt utilizai:
- n industrie
- Robotic (vezi exemplele din capitolul 2), fabricaie flexibil, controlul calitii,
activiti de birou etc.
- n protecia mediului
- n transporturi
- n automatizarea cldirilor i locuinelor
Dac analiza se extinde la nivelul diferitelor domenii de utilizare, pot fi utile i
pertinente noi criterii de clasificare. De exemplu, n cazul senzorilor utilizai n
9
robotic, una dintre principalele clasificri are al baz sistematizarea proprietilor i
parametrilor robotului i mediului din figura 1.3


Fig.1.3 Variant de clasificare a senzorilor din dotarea roboilor

Cele dou ramificaii principale permit gruparea senzorilor n dou categorii mari:
- Senzorii interni (denumii de unii autori i intero-receptori), care servesc la
obinerea unor informaii legate de funcionarea robotului, cum ar fi poziia
relativ a elementelor cuplelor cinematice, vitezele i acceleraiile liniare i
unghiulare, deformaiile elementelor lanului cinematic .a.
- Senzori externi (denumii de unii autori i extero-receptori), utilizai pentru
culegerea unor informaii asupra mediului nconjurtor i asupra interaciunii
robot/mediu; servesc la identificarea prezenei i stabilirea tipului, poziiei,
orientrii, culorii sau a altor proprieti ale obiectelor din mediu, la identificarea
unor obstacole, la determinarea forelor de interaciune robot/mediu.
Un criteriu care poate permite clasificarea senzorilor externi este cel referitor la
contactul cu obiectele din mediu (fig.1.4). Un senzor care msoar
poziiile/deplasrile n cuplele cinematice este un senzor intern, un senzor de
investigare, care baleiaz mediul nconjurtor pe principiul radarului, este un senzor
extern fr contact, un senzor tactil este un senzor extern cu contact direct, iar un
senzor de for/moment este un senzor extern cu contact indirect, ntruct forele de
10
interaciune cu mediul nu sunt exercitate direct asupra senzorului, ci sunt resimite de
acesta prin propagarea lor de-a lungul unor elemente intermediare.



Fig.1.4 Clasificarea senzorilor externi

1.3.Clasificare; Soluii de montare
Clasificarea acestor senzori se poate face dup mai multe criterii, astfel:
Dup modul de exprimare a mrimii deplasrii:
- senzori de poziie (absolui) care furnizeaz valoarea absolut a deplasrii,
ce corespunde poziiei curente a elementului mobil al cuplei cinematice
considerat fa de originea unui sistem de coordonate ataat cuplei;
- senzori de deplasare (relativi) care dau mrimea relativ a deplasrii,
rezultat ca o diferen a valorilor corespunztoare coordonatelor finale i
iniiale ale elementului mobil.
Dup natura semnalului furnizat de senzor:
- senzori numerici incrementali care transform deplasarea real, care este o
mrime continu, ntr-o succesiune de impulsuri;
- senzori numerici absolui la care deplasarea real este exprimat cu ajutorul
unui grup de semnale binare ce corespund unui numr codificat n binar;
- senzori analogici la care deplasarea real este transformat ntr-o mrime
continu, modulat n amplitudine sau n faz.
11

Dup natura mrimii de intrare:
- senzori liniari pentru msurarea deplasrilor rectilinii;
- senzori rotativi care msoar deplasrile unghiulare.
O schem a principalelor tipuri de senzori de poziie/deplasare este redat n figura
1.5 a iar n figura 1.5 b sunt prezentate formele semnalelor de ieire aferente.


Fig.1.5 Clasificarea senzorilor de poziie/deplasare.











12
2.Senzori de poziie/deplasare analogici
2.1 Principiul msurrii analogice a deplasrilor
Principiul msurrii analogice a deplasrii este prezentat n figura 2.1.

a) b)
Fig. 2.1.Principiul msurrii analogice a deplasrilor; a) semnale liniare; b) semnale
sinusoidale
Senzorul emite un semnal electric dependent de deplasare, materializat printr-o
tensiune electric, avnd o variaie liniar (fig.2.1, a) sau sinusoidal (fig.2.1, b).
Dac se consider amplitudinea semnalului pornind din punctul d0 (fig.2.1, a) i pn
n punctul df , se constat c exist o coresponden biunivoc ntre deplasare i
mrimea tensiunii la ieirea senzorului; n mod similar se petrec lucrurile i n cazul
sinusoidei din fig.2.1, b, n condiiile n care se lucreaz cu arcele de sinusoid
corespunztoare domeniului -T/4 - T/4, sau T/4 - 3T/4. n fiecare asemenea domeniu,
unei anumite mrimi a tensiunii i corespunde un singur punct pe axa deplasrilor i
numai unul (metoda analogic-absolut). Ca urmare senzorul funcioneaz ca senzor
de poziie. n cazul n care mrimea deplasrii ce trebuie msurat o depete pe
cea corespunztoare perioadei T, semnalul la ieirea senzorului va repeta dreapta
sau sinusoida din figura 2.1 de mai multe ori, pn la acoperirea distanei de
msurat. Astfel tensiunea U1 determin poziia punctului d1i numai dac se cunoate
numrul, i, de perioade pe care le-a furnizat senzorul pn n acel moment (metoda
ciclic absolut). n aceste condiii senzorul funcioneaz ca senzor de deplasare.



13
3.Traductoare de deplasare

Pentru masurarea deplasarilor se utilizeaza o serie de traductoare cum ar fi:
traductoarele rezistive (potentiometrice), inductive, capacitive, selsinele, traductoare
piezoelectrice, cu radiatii, numerice, de proximitate, s.a.
3.1.Traductoare rezistive
Dupa cum se cunoaste, variatia rezistentei e data de:
(3.3)
unde: r - rezistivitatea electrica; l- lungimea conductorului; S - sectiunea
conductorului. Modificnd lungimea conductorului, practic se va modifica rezistenta
electrica R.
Pentru masurarea deplasarilor liniare se utilizeaza cu precadere
potentiometrul liniar, figura 2.4. care se realizeaza prin bobinarea pe un suport izolant
a unui fir rezistiv pe care se deplaseaza un cursor ce e sustinut de o pista
decontact. Rezistenta de iesire a potentiometrului se modifica proportional cu
deplasarea cursorului.
(2.4.)
U

unde: R - rezistenta electrica a potentiometrului; l - lungimea potentiometrului, x -
deplasarea cursorului.
Deoarece masurarea rezistentei este greoaie, se alimenteaza potentiometrul
cu o tensiune continua stabilizata U tensiunea de iesire a acestuia U
x
depinznd
numai de x, U si l fiind constante.
Numai n cazul n care tensiunea de alimentare este
stabilizata si valoarea curentului ce strabate potentiometrul
este redusa, traductorul reproduce corect caracteristicile.
14
Pentru deplasari unghiulare se utilizeaza un potentiometru de forma circulara,
obtinut prin bobinarea pe un suport izolant circular a unui fir rezistiv peste care
aluneca un cursor, conform figura 3.5.
Rezistenta la iesirea potentiometrului si tensiunea de iesire cnd acesta este
alimentat la o tensiune continua stabilizata, depind numai de unghiul dupa relatia:
si (3.6)
3.2.Traductoare inductive
Functionarea traductoarelor inductive are la
baza variatia geometriei circuitului (cuplajului)
magnetic n functie de masurnd, care se traduce
ntr-o variatie de inductivitate proprie sau
mutualaPentru cazul deplasarilor liniare mici (< 2
mm), uzual se folosesc traductoare inductive cu
ntrefier variabil (cu armatura mobila). Una din aceste variante este prezentata n
figura 3.6.
Circuitul magnetic se realizeaza dintr-o oala de permaloy 1 si armatura mobila
2. Bobina 4 se fixeaza n piesa 1, tija 3 fiind fixata n armatura mobila 2. Prin l
1
si l
2
s-
au notat lungimile medii ale liniilor de cmp magnetic, iar d este distanta dintre
armatura mobila 2 si miezul magnetic 1.
La modificarea distantei d sub actiunea unei deplasari, practic se va modifica
inductanta L a bobinei ce depinzde de d. Deoarece, ca si n cazul traductoarelor
rezistive este dificil a se masura variatiile de inductanta, practic se masoara caderea
de tensiune pe rezistenta R.
n cazul n care sectiunile circuitului magnetic se aleg ntr-un anumit mod,
caderea de tensiune pe rezistenta Reste aproximativ egala cu marimea de iesire e si
este data de relatia:
(3.7)
15
unde: U - tensiune de alimentare alternativa
stabilizata;
R
L
- rezistenta electrica a bobinei;
m, m
rp
- permeabilitatea magnetica absoluta si
relativa a permaloyului;
N - numar de spire;
S - sectiunea circuitului magnetic.
Pentru cazul deplasarilor mai mari de 2 mm n mod obisnuit se utilizeaza
traductoare inductive diferentiale cunoscute si sub denumirea de transformatoare
diferentiale. n cazul unor deplasari de pna la 4 mm se utilizeaza traductorul inductiv
diferential cu ntrefier variabil, iar pentru deplasari de ordinul centimetrilor se
utilizeaza traductoare inductive diferentiale, cu miez magnetic mobil. Acestea se
realizeaza constructiv prin bobinarea a doua nfasurari primare si doua secundare
identice pe cele doua carcase izolante ce se monteaza pe un tub din material
nemagnetic ( plastic, textolit, alama, s.a.) n interiorul caruia se poate deplasa liber un
miez magnetic ce se executa obisnuit din fier moale. Practic reprezinta doua
transformatoare identice montate pe aceeasi carcasa ce arata constructiv ca n figura
3.7., unde: 1 - bobine primare; 2 - bobine secundare; 3 - miez magnetic; 4 - tija; 5 -
distantier; 6 - capace.
Pentru reducerea perturbatiilor de natura electromagnetica, ntreg ansamblul
se ecraneaza.
Functionarea traductorului prezentat se bazeaza pe principiul variatiei
cuplajului magnetic ntre primarul si secundarul celor doua transformatoare identice
la deplasarea miezului magnetic.
Se recomanda ca pentru o buna reproductibilitate tensiunea de
alimentare primara sa fie alternativa stabilizata, iar tensiunea secundara sa fie
redresata si stabilizata.
16
nfasurarile primare ale celor doua transformatoare se leaga n serie aditional, iar cele secundare n
opozitie, astfel ca, n pozitia centrala a miezului magnetic



tensiunea de iesire este nula. Schema electrica a legaturilor arata ca n figura 3.8.a.
Conform acestei legaturi, caracteristica statica arata ca n figura 3.8.b. Aceasta
varianta are dezavantajul ca indiferent de pozitia miezului magnetic, fata
depozitiacentrala (la dreapta sau stnga), conform caracteristici statice, valoarea
marimii de iesire este aceeasi. De aceea, n practica este convenabil sa se realizeze
circuitul de masura din figura 3.9.a., caracteristica statica n acest caz fiind
prezentata n figura 3.9.b.
Comparativ cu traductoarele inductive cu armatura mobila, din cauza
circuitului magnetic redus acestea au un factor de calitate scazut, de ordinul
unitatilor. Cu toate acestea, traductoarele inductive cu miez mobil sunt preferate
deoarece prezinta o serie de avantaje ca:
- &nb 20520r1714u sp; &nb 20520r1714u sp; domeniul de masurare poate
fi de ordinul centimetrilor;
- &nb 20520r1714u sp; &nb 20520r1714u sp; prezinta o reproductibilitate si
rezolutie ridicata;
- &nb 20520r1714u sp; &nb 20520r1714u sp; sunt insensibile la deplasarile
radiale si au frecari reduse;
- &nb 20520r1714u sp; &nb 20520r1714u sp; prezinta posibilitatea
protectiei la medii corozive, presiuni si temperaturi ridicate, s.a.
Facem mentiunea ca n afara traductoarelor inductive prezentate, n practica
se mai pot utiliza traductoare de tip: transformator, inductosin liniar si circular [23].

3.3.Traductoare capacitive
17
Functioneaza pe principiul modificarii capacitatii unui condensator atunci
cnd variaza fie distanta dintre armaturile lui, fie dimensiunile armaturilor, fie
constanta dielectrica a mediului dintre ele conform relatiei:
(3.8)
Pentru deplasari mici, se utilizeaza traductoare capacitive la care se modifica
distanta dintre armaturi (figura 3.10), armatura 1 fiind suspendata elastic si se poate
deplasa paralel cu ea nsasi sub actiunea fortei F (deplasarii). Armatura 2 este fixa si
izolata electric fata de suport. ntre capacitatea traductorului si deplasarea (x) a
armaturii mobile exista o relatie de forma:
(3.9)
unde:

r
- permitivitatea relativa a dielectricului dintre armaturi;
S
s
- suprafata de suprapunere a celor doua armaturi;
- distanta dintre armaturi;
x - deplasarea de masurat.
Sensibilitatea traductoarelor e data de:
Pentru masurarea unor unghiuri se utilizeaza traductorul
capacitiv reprezentat schematic n figura 3.11, la care se modifica
practic suprafata de suprapunere a armaturilor, una fiind fixa - 1 ,
cealalta - 2 putndu-se roti prin fixarea acesteia pe axul 3.
n functie de unghiul de rotire a armaturii mobile se va modifica
suprafata de suprapunere dintre cele doua armaturi, valoarea
capacitatii fiind data de:
(3.10)
notatiile fiind cele anterioare, rezulta:
18
Pentru cazul unor deplasari liniare se utilizeaza: traductoare cu armaturi dreptunghiu-
lare si cilindrice. Pentru traductorul cu armaturi
dreptunghiulare (1-fixa, 2 - mobila) din figura
3.12.,capacitatea este data
de: , iar (3.11)


Pentru traductorul cu armaturi cilindrice din figura 3.15 (1 - fixa, 2 -
mobila) capacitatea depinde de deplasarea axiala a cilindrului interior,
fiind:
, iar (3.12)
unde r1, r2 sunt razele cilindrului interior, respectiv exterior.
Cu mentiunea ca exista si variante de traductoare capacitive la
care se modifica dielectricul (acesta nu n sensul ca se modifica pozitia
dielectricului fata de cele doua armaturi), precizam ca toate
traductoarele capacitive functioneaza n curent alternativ la frecventa de cel putin 1 kHz.
Traductoarele capacitive prezinta o foarte buna sensibilitate fiind utilizate
frecvent pentru masurari de deplasari rapide. metoda compensarii.
Datorita faptului ca n mare masura capacitatea traductorului depinde de
dimensiunile geometrice ale armaturilor care pot varia cu temperatura mediului,
ducnd la erori importante, pentru nlaturarea acestui inconvenient armaturile se
confectioneaza dintr-un material special numit invar. De asemenea se utilizeaza si
prin montarea n punte a doua traductoare identice, numai unul dintre acestia fiind
actionat de marimea neelectrica masurata sau controlata.


3.4.Traductoare piezoelectrice
Sunt traductoarele generatoare ce functioneaza pe principiul piezoelectric
(magnetostrictiv). Acest fenomen consta n aparitia de sarcini electrice pe fetele unui
cristal special n momentul n care asupra acestuia se exercita forte (presiuni)
mecanice, fenomen descoperit de fratii curie la sfrsitul secolului trecut.
Initial, fenomenul a fost observat la cristalele de cuart (SiO
2
) dar, proprietatile
pizoelectrice mai prezinta si alte cristale ca: turmalina, oxidul de zinc, niobatul de litiu,
titanul de bariu, plumb si zirconiu, s.a.
19
n ultima perioada se utilizeaza cu precadere titanatul de bariu
care este un material ceramic cu aspectul portelanului, rezistent la
solicitari mecanice si termice care are un randament ridicat n
functionare.
Traductorul este alcatuit din unul din cristalele
amintite, prelucrat n mod special (figura 3.14), pe
fetele caruia se depune un strat subtire de argint coloidal cu scopul de a culege
sarcinile electrice formate cnd elementul piezoelectric se supune unor deformatii
mecanice.
Au avantajul unei inertii reduse, sunt fiabile, nu necesita surse de alimentare,
n schimb necesita amplificatoare deoarece tensiunea generata este foarte mica. Au
dezavantajul unui pret relativ ridicat.

4.Traductori pentru aparatur medical.

In cercetarea medicala, ca si in medicina clinica, este importanta achizitia
datelor fiziologice din corpul uman pentru cresterea nivelului de intelegere al
mecanismelor fiziologice de baza si pentru inlesnirea procedurilor de diagnosticare.
Calitatea unor astfel de masurari depinde de performanta senzorilor, traductorilor si
instrumentelor din sistemul de masura. Corpul uman este un obiect greu de
masurat; masurarile de precizie ale semnalelor fiziologice necesita senzori, traductori
si instrumente care au specificitate si selectivitate mari si care nu interfera cu
sistemele aflate in studiu.
Senzorul este un instrument care permite decelarea unei informatii continuta
de un obiect sau manifestarea unui fenomen (sensor in engleza, capteur in
franceza). Senzorii se substituie celor cinci simturi ale omului (vazul, auzul, pipaitul,
mirositul si gustul) pentru masurarea cantitativa a marimilor fizice ale unui obiect sau
in detectarea fenomenelor insesizabile omului. In sens larg, senzorul este un element
capabil sa efectueze o conversie.
Traductorul este un dispozitiv care transforma un anumit tip de semnal
sonor, electric, luminos in semnal electric, conform unei legi determinate.
20
Primul capitol al lucrarii cuprinde o scurta prezentare a conceptelor necesare
pentru intelegerea functionarii sistemelor de masurare si ale instrumentelor. Celelalte
capitole sunt legate de marimi importante studiate in medicina: presiunea, fluxul,
temperatura si miscarea de exemplu.
Aplicarea principiilor senzorilor, traductorilor si instrumentelor in medicina este
prezentata din punct de vedere practic. Este important de avut in vedere probleme
cum sunt biocompatibilitatea, interferenta electromagnetica si modul de atasare a
sondelor la sistemul biologic aflat in studiu.
4.1.Traductori i sisteme de msurare
In procesul de masurare, observatorul obtine informatii despre obiectul de
masurat folosind un sistem de masurare. De obicei, un sistem de masurare contine
un traductor si un instrument electric asa cum este aratat in Fig. 4.1. Marimea fizica
sau chimica ce caracterizeaza obiectul de masurat este detectata de catre traductor
si este transformata intr-o cantitate electrica, care este afisata prin intermediul unui
instrument electronic adecvat care transfera rezultatul observatorului.
Fig. 4.1 Structura generala a
sistemului de masurare

Uneori, masurarile necesita aplicarea unor proceduri active obiectului de studiat, cum
sunt excitarea, iradierea, stimularea, administrarea unui medicamnet sau injectia.
Aceste proceduri sunt considerate parte a procesului de masura si sunt realizate de
traductor sau de alte parti ale sistemului de masurare.
Desi in unele masurari procedura activa este inevitabila, influenta sa asupra
obiectului de studiat trebuie minimalizata din doua motive: mai intai, pentru a reduce
21
cat mai mult rolul intamplarii si apoi pentru a minimaliza modificarea marimii de
masurat datorita procedurii active. Pe de alta parte, adesea apare situatia in care
masurarea devine mai usoara si mai precisa daca sunt marite energia stimulilor
aplicati in procedura activa. Nivelul procedurii active poate fi determinat ca un
compromis intre doua tendinte contrarii: micsorarea influentei asupra obiectului de
masurat si marirea performantei sistemului de masurare.
Traductorul este o parte esentiala a sistemului de masurare, deoarece calitatea
sistemului de masurare este determinata in cea mai mare parte de performantele
traductorului utilizat. De exemplu, raportul semnal-zgomot este determinat
intotdeauna in principal de traductor, in masura in care la interfete sunt folosite
circuite electronice adecvate.
Dupa principiul de functionare, traductoarele sunt de 2 tipuri:
1. Traductoare parametrice
2. Traductoare generatoare
Traductoarele parametrice sunt traductoare la care semnalul neelectric, aplicat
la intrare, determina modificarea unei proprietati electrice (parametru electric) al
traductorului, cum sunt rezistenta electrica, capacitatea electrica, inductanta,
inductanta mutuala, coeficientul de atenuare al radiatiei. Aceasta reprezinta o
convertire pasiva. Punerea in evidenta a modificarii parametrului electric necesita
existenta unei surse exterioare de energie (sursa de activare). Exemple:
termorezistenta, fotorezistenta.
Traductoarele generatoare sunt traductoare la care semnalul neelectric,
aplicat la intrare, determina generarea unei tensiuni electromotoare. Convertirea unei
energii de un anumit fel in energie electrica este o convertire activa. Punerea in
evidenta a marimii de la iesirea traductorului nu necesita existenta unei surse
exterioare de energie. Exemple: termocuplul, elementul fotovoltaic.
Diferitele tipuri de marimi de masurat necesita diferite tipuri de traductori. De
asemenea, sunt necesare diferite tipuri de traductori conform cerintelor diverselor
situatii de masurare cum ar fi nivelul amplitudinii semnalelor, domeniile de frecventa,
exigentele de precizie, limitele impuse de dimensiuni, de forme, de materiale sau de
procedurile de masurare fara intromisie. In masurarile biomedicale, traductorii
proiectati pentru alte scopuri sunt deobicei nepotriviti chiar atunci cand caracteristicile
lor principale ca tipul marimilor de masurat, domeniile de masura sau raspunsurile in
frecventa sunt acceptabile. In realitate, majoritatea traductorilor utilizati in masurari
22
biomedicale sunt astfel proiectati incat pot fi aplicati corpului uman cu efecte
secundare minime in scopul de a obtine corect informatia biologica dorita.
4.2.Caracteristici statice
In majoritatea sistemelor de masurare, semnalul de iesire al sistemului de
masura poate fi determinat in intregime in functie de semanlul de intrare al marimii de
masurat la un moment dat, daca modificarea marimii de masurat este suficient de
lenta. Intr-o asemenea situatie, relatia semnal de iesire semnal de intrare a
sistemului de masurare poate fi determinata in mod unic, indiferent de trecerea
timpului. Marimea de masurat si caracteristicile care reprezinta relatia intre semnalul
de iesire al sistemului de masurare si marimea de masurat sunt numite caracteristici
statice.
4.2.1.Sensibilitatea, rezolutia si reproductibilitatea
Termenul sensibilitate este totdeauna folosit astfel incat sensibilitatea unui traductor
sau a unui sistem de masura sa fie mare atunci cand o modificare mica a marimii de
masurat ()x;S1 )y;S2provoaca o modificare importanta a semnalului de iesire (.
Dar, aceasta definitie a sensibilitatii nu este singura. In unele cazuri, sensibilitatea
este definita ca raportul intre semnalul de iesire si semnalul de intrare:
(1.1)
In aceasta definitie, valoarea numerica ce reprezinta sensibilitatea este mare atunci
cand sensibilitatea este mare. Definitia (1.1) reprezinta sensibilitatea absoluta a
sistemului de masura. Daca variatia semnalelor este raportata la marimea lor, atunci
se poate defini sensibilitatea relativa:
(1.2)
In alte cazuri, sensibilitatea este definita ca raportul intre semnalul de intrare si
semanlul de iesire. Acest factor corespunde variatiei cantitatii marimii de masurat
care produce modificarea cu o unitate a semnalului de iesire. Prin definitie, valoarea
numerica este mica atunci cand sensibilitatea este mare. Sensibilitatea are o
dimensiune atunci cand marimea de masurat si aceea a semnalului de iesire sunt
23
diferite. Sensibilitatile pentru cantitatile diferitelor marimi de masurat sunt
reprezentate in diferite unitati ca de exemplu mV/kPa, :A/K. mV/pH, etc.
Sensibilitatea poate avea o valoare constanta atunci cand modificarea semnalului de
iesire este legata liniar de modificarea marimii de masurat. Sensibilitatea insa nu este
constanta atunci cand raspunsul este neliniar; in acest caz sensibilitatea depinde da
valoarea absoluta a marimii de masurat.
Rezolutia etse cea mai mica valoare a marimii de masurat care poate fi distinsa in
semnalul de iesire al sistemului de masurare. O modificare a marimii de masurat care
este mai mica decat rezolutia sistemului de masurare nu produce o modificare
detectabila a semnalului de iesire care sa fie deosebit de zgomot. Valoarea numerica
a rezolutiei este mica atunci cand rezolutia este mare. Rezolutia are aceleasi
dimensiuni ca si marimea de masurat.
Reproductibilitatea arata cat de apropiate ca valoare sunt semnalele de iesire atunci
cand este masurata repetat aceeasi marime. Cantitativ, reproductibilitatea unui
sistem de masurare este definita ca domeniul marimii de masurat pentru care
masurarile succesive ale marimii respective sunt cuprinse cu anumita probabilitate in
acel domeniu. Daca nu este specificat nivelul probabilitatii, atunci este subinteles sa
fie de 95%. Atunci cand domeniul este ingust, reproductibilitatea este mare.
Termenul de repetabilitate este si el folosit pentru a exprima conceptul de
reproductibilitate, dar repetabilitatea este inteleasa ca reproductibilitatea intr-un
interval scurt de timp atunci cand acesti termeni sunt distincti.



4.2.2.Elementele sensibile ale traductoarelor (ES)
Elementele sensibile (ES) constituie partea cea mai diversificat a traductoarelor.
Acestea permit detectarea mrimii de msurat din ntreg ansamblul de mrimi care
acioneaz n mediul nconjurtor rejectnd sau reducnd la un minim acceptabil
influena celorlalte.
Dat fiind numrul i marea varietate a mrimilor care intervin n procesele
automatizate i care trebuie msurate cu ajutorul traductoarelor, rezult implicit
24
necesitatea unei multitudini de tipuri de elemente sensibile (ES), corespunztor
acestor aplicaii.
Elementele sensibile se pot clasifica :
a) dup principiul de conversie a mrimii fizice aplicate la intrare:
elementele sensibile (ES) parametrice;
elementele sensibile (ES) generatoare.
Principiul conversiei este important pentru studiul general al traductoarelor i
evidenierea fenomenelor fizice care stau la baza funcionrii acestora (modul de
conversie al mrimii de msurat ntr-un anumit tip de mrime electric).
b) dup natura mrimii fizice de msurat:
elemente sensibile (ES) pentru: deplasare, vitez, for, debit, radiaie etc.

4.2.3.Domeniul de masura
Domeniul de masura este intreg domeniul marimii de masurat pentru care sistemul de masurare
lucreaza la performanta nominala a sistemului de masurare respectiv. Astfel, domeniul de masura
depinde de exigentele de performanta cum sunt sensibilitatea, rezolutia sau reproductibilitatea.
Daca exigentele sunt mari, domeniul de masura este ingust. Uneori sunt specificate domenii de
masura diferite pentru exigente diferite. De exemplu, la un termometru, domeniul de masura este
de la 30 la 40C pentru reproductibilitate de 0,1C, si de la O la 50C pentru reproductibilitate de
0,5C.
Domeniul de masura stabileste modificarea maxima a marimii de masurat atat timp cat este
respectata performanta nominala a sistemului de masura. Pe de alta parte, modificarea
minima detectabila a marimii de masurat este data de rezolutie. Raportul intre
domeniul de masura si rezolutie este numit domeniul dinamic. Domeniul dinamic este
adimensional si este uneori exprimat in decibeli (db).

4.2.4.Liniaritate si neliniaritate
Liniaritatea arata cat de aproape de o linie dreapta este relatia semnal de iesire
semnal de intrare intr-un sistem de masurare. In functie de linia dreapta care este
luata in considerare, sunt folosite diferite definitii ale liniaritatii. Astfel, linia dreapta
poate fi definita prin fitarea relatiei semnal de iesire semnal de intrare prin metoda
celor mai mici patrate; alte linii drepte determinate prin fitarea prin metoda celor mai
mici patrate pot fi obligate sa treaca fie prin origine, fie prin punctul terminal sau prin
25
amandoua. Atunci cand se foloseste linia dreapta care trece prin origine, liniaritatea
specifica acestei definitii este numita liniaritate cu baza zero sau proportionalitate.
Ca o masura cantitativa a liniaritatii, se poate utiliza abaterea maxima a curbei
semnal de iesire semnal de intrare de la linia dreapta. Totusi, in mod conventional,
pentru a indica aceasta valoare este folosit termenul de neliniaritate, deoarece
valoarea numerica la folosirea acestei definitii este mare atunci cand abaterea relatiei
semnal de iesire semnal de intrare de la o dreapta este semnificativa.
Atunci cand liniaritatea este mare (sau neliniaritatea este mica), relatia semnal
de iesire semnal de intrare poate fi considerata o linie dreapta, si astfel
sensibilitatea poate fi considerata constanta. Pe de alta parte, atunci cand liniaritatea
este scazuta (sau neliniaritea este mare), sensibilitatea depinde de nivelul semnalului
de intrare.
Desi este de dorit o liniaritate cat mai mare in majoritatea sistemelor de
masurare, masurari precise sunt posibile chiar la un raspuns neliniar, in
masura in care relatia semnal de iesire semnal de intrare este pe deplin
determinata. Folosind un computer, se poate estima semnalul de intrare la
fiecare interval de testare, atunci cand este cunoscuta relatia semnal de iesire
semnal de intrare.








4.3.Caracteristicile i performanele traductoarelor
4.3.1. Caracteristici i performane n regim staionar
Caracteristicile funcionale ale traductoarelor reflect (n esen) modul n care se
realizeaz relaia de dependen intrare-ieire (I-E).
Performanele traductoarelor sunt indicatori care permit s se aprecieze msura n
care caracteristicile reale corespund cu cele ideale i ce condiii sunt necesare
pentru o bun concordan ntre acestea.
26
Caracteristicile i performanele de regim staionar se refer la situaia n care
mrimile de intrare i de ieire din traductor nu variaz, adic parametrii purttori
de informaie specifici celor dou mrimi sunt invariani.
Caracteristica static a traductorului este reprezentat prin relaia intrare ieire
(I-E):
y = f(x) (1.1)
n care y i x ndeplinesc cerinele unei msurri statice.
Relaia (1.1) poate fi exprimat analitic sau poate fi dat grafic printr-o curb tra-
sat cu perechile de valori (x , y).
Caracteristica y = f(x) red dependena I-E sub forma ideal deoarece, n realitate,
n timpul funcionrii traductorului, simultan cu mrimea de msurat x, se exercit
att efectele mrimilor perturbatoare externe
n 3 2 1
..., , , , ct i a celor
interne
r 3 2 1
..., , , , v v v v care determin modificri nedorite ale caracteristicii
statice ideale.
n afara acestor perturbaii (nedorite), asupra traductorului intervin i mrimile de
reglaj, notate prin
q 3 2 1
C ..., , C , C , C . Aceste reglaje servesc la obinerea unor
caracteristici adecvate domeniului de variaie al mrimii de msurat n condiii
reale de funcionare a traductorului. innd seama de toate mrimile care pot
condiiona funcionarea traductorului, acesta se poate reprezenta printr-o schem
funcional restrns, ilustrat n figura 1.1.
Reglajele
q 3 2 1
C ..., , C , C , C nu provoac provoac modificri nedorite ale
caracteristicii statice ideale i sunt necesare pentru:
- alegerea domeniului de msurare;
- prescrierea sensibilitii traductorului,
- calibrarea intern i reglarea zeroului.
27

Fig. 4.3.1.
- Mrimile perturbatoare externe
1
,
2
,
3
, ,
n
cele mai importante sunt de
natura unor factori de mediu: presiunea, umiditatea, temperatura , cmpuri
electrice sau magnetice etc. Aceste perturbaii (nedorite) pot aciona att asupra
mrimii de msurat, ct i asupra elementelor constructive ale traductorului.
- Mrimile perturbatoare interne se datoreaz zgomotelor generate de
rezistoare, de semiconductoare, frecri n lagre, mbtrnirea materialelor care-i
schimb proprietile, variaii ale parametrilor surselor de alimentare etc. Datorit
mrimilor perturbatoare, traductorul va funciona dup o relaie de dependen (I-
E) real, descris de funcia:
) ..., , , , , ..., , , , , x ( f y
r 3 2 1 n 3 2 1
v v v v = ; (1.2)

Este important de observat c erorile sunt generate de variaiile mrimilor
perturbatoare i nu de valorile lor absolute, care dac ar rmne constante ar
putea fi luate n considerare ca atare n expresia caracteristicii.
Modul n care mrimile perturbatoare influeneaz ieirea , admind c variaiile
lor sunt mici, se pune n eviden prin dezvoltarea n serie Taylor a funciei (2.1) cu
neglijarea termenilor corespunztori derivatelor de ordin superior. Se obine:

r
r
1
1
n
n
1
1
f
...
f f
...
f
x
x
f
y v A
v c
c
+ + v A
v c
c
+ A
c
c
+ + A
c
c
+ A
c
c
=
(1.3)
Derivatele de ordinul I au semnificaia unor sensibiliti:
x
f
c
c
- este sensibilitatea util a traductorului
28
i
f
c
c
i
i
f
v c
c
sunt sensibiliti parazite
Cu ct sensibilitatea util va fi mai mare, iar sensibilitile parazite vor fi mai mici,
cu att caracteristica real a traductorului va fi mai apropiat de cea ideal (1.1)
Dac sensibilitile parazite au valori ridicate se impune introducerea unor
dispozitive de compensare automat.
Prin concepie (proiectare) i construcie, traductoarele se realizeaz astfel nct
mrimile de influen (perturbatoare) s determine efecte minime si deci , s se
poat considera valabil caracteristic static ideal y = f(x) n limitele unei erori
tolerate.
n ipoteza de liniaritate i admind c influenele mrimilor perturbatoare nu
depesc eroarea tolerat , forma uzual pentru caracteristica static a
traductoarelor analogice este:

0 0
y ) x x ( k y + = ; (1.4)
n care x
0
i y
0
pot lua diverse valori pozitive sau negative, inclusiv zero.








29
MSURI DE PROTECIE A MUNCII LA UTILIZAREA
INSTALAIILOR I ECHIPAMENTELOR ELECTRICE

Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare, este necesar eliminarea posibilitii
de trecere a unui curent periculos prin corpul omului.
Msurile, amenajrile i mijloacele de protecie trebuie s fie cunoscute de ctre tot
personalul muncitor din toate domeniile de activitate.
Principalele msuri de prevenire a electrocutrii la locurile de munc sunt:
Asigurarea inaccesibilitii elementelor care fac parte din circuitele electrice i care se
realizeaz prin:
Amplasarea conductelor electrice, chiar izolate, precum i a unor echipamente electrice, la
o nlime inaccesibil pentru om. Astfel, normele prevd c nlimea minim la care se
pozeaz orice fel de conductor electric s fie de 4M, la traversarea prilor carosabile de 6M,
iar acolo unde se manipuleaz materiale sau piese cu un gabarit mai mare, aceast nlime s
depeasc cu 2.25m gabaritele respective.
Folosirea mijloacelor individuale de protecie i mijloacelor de avertizare. Mijloacele de
protecie individual se ntrebuineaz de ctre electricieni pentru prevenirea electrocutrii prin
atingere direct i pot fi mprite n dou categorii: principale i auxiliare.
Mijloacele principale de protecie constau din: tije electroizolante, cleti izolani i scule cu
manere izolante. Izolaia acestor mijloace suport tensiunea de regim a instalaiei n condiii
sigure; cu ajutorul lor este permis atingerea prilor conductoare de curent aflate sub tensiune.
Mijloacele auxiliare de protecie constau din: echipament de protecie (mnui, cizme, galoi
electroizolani), covorae de cauciuc, platforme i grtare cu piciorue electroizolante din
porelan etc. Aceste mijloace nu pot realiza ns singure securitatea mpotriva electrocutrilor.
ntotdeauna este necesar folosirea simultan cel puin a unui mijloc principal i a unuia
auxiliar.
Mijloacele de avertizare constau din plci avertizoare, indicatoare de securitate (stabilit
prin standarde i care conin indicaii de atenionare), ngrdiri provizorii prevzute i cu plcue
etc. Acestea nu izoleaz, ci folosesc numai pentru avertizarea muncitorilor sau a persoanelor
care se apropie de punctele de lucru periculoase.
30
Deconectarea automat n cazul apariiei unei tensiuni de atingere periculoase sau a unor
scurgeri de curent periculoase. Se aplic mai ales la instalaiile electrice care funcioneaz cu
punctul neutru al sursei de alimentare izolat fa de pmnt.
Menionnd faptul c un curent de defect 300-500A poate deveni n anumite condiii, un
factor provocator de incendii, aparatul prezentat asigur protecia i mpotriva acestui pericol.
ntreruptorul este prevzut cu carcase izolante, i este echipat cu declanatoare termice,
electromagnetice i releu de protecie la cureni de defect.
Separarea de protecie se realizeaz cu ajutorul unui transformator de separaie. Prin
acesta, se urmrete crearea unui circuit izolat fa de pmnt, pentru alimentarea
echipamentelor electrice, la care trebuie nlturat pericolul de electrocutare. n cazul unui
defect, intensitatea curentului care se nchide prin om este foarte mic, deoarece trebuie s
treac prin izolaia care are o rezisten foarte mare.
Izolarea suplimentar de protecie const n executarea unei izolri suplimentare fa de
izolarea obinut de lucru, dar care nu trebuie s reduc calitile mecanice i electrice impuse
izolrii de lucru.
Izolarea suplimentar de protecie se poate realiza prin:
aplicarea unei izolri suplimentare ntre izolaia obinuit de lucru i elementele bune
conductoare de electricitate ale utilajului;
aplicarea unei izolaii exterioare pe carcasa utilajului electric;
izolarea amplasamentului muncitorului fa de pmnt.
Protecia prin legarea la pmnt este folosit pentru asigurarea personalului contra
electrocutrii prin atingerea echipamentelor i instalaiilor care nu fac parte din circuitele de
lucru, dar care pot intra accidental sub tensiune, din cauza unui defect de izolaie. Elementele
care se leag la pmnt sunt urmtoarele: carcasele i postamentele utilajelor, mainilor i ale
aparatelor electrice, scheletele metalice care susin instalaiile electrice de distribuie, carcasele
tablourilor de distribuie i ale tablourilor de comand, corpurile manoanelor de calibru i
mantalele electrice ale cablurilor, conductoarele de protecie ale liniilor electrice de transport
etc. Instalaia de legare la pmnt const n conductoarele de legare la pmnt i priza de
pmnt, format din electrozi. Prizele de pmnt verticale sau orizontale se realizeaz astfel
nct diferena de potenial la care ar putea fi expus muncitorul prin atingere direct s nu fie
mai mare de 40V.
n general, pentru a se realiza o priz bun, cu rezistena mic, elementele ei metalice se
vor ngropa la o adncime de peste 1M, n pmntul bun conductor de electricitate, bine
umezit i btut.
31
Sistemul de priz (legare la pmnt) separat pentru fiecare utilaj prezint urmtoarele
dezavantaje: este costisitor (cantiti mari de materiale i manoper); unele utilaje
(transformatoare de sudur, benzi transportoare etc.) se mut frecvent dintr-un loc n altul;
legtur este de multe ori incorect executat datorit caracterului de provizorat al instalaiei.
Protecia prin legare la nul se realizeaz prin construirea unei reele generale de protecie
care nsoesc n permanen reeaua de alimenare cu energie electric a utilajelor.
Reeaua de protecie are rolul unui conductor principal de legare la pmnt, legat la prize de
pmnt cu rezistena suficient de mic.
Sistemul prezint o serie de avantaje:
- utilajele electrice pot fi legate la o instalaie de legare la pmnt cu o rezistena
suficient de mic;
- este economic, deoarece la instalaiile provizorii pentru antiere, materialele folosite
pot fi recuperate n cea mai mare parte;
- este uor de realizat, putnd fi folosite prizele de pmnt naturale, constituite chiar
din construciile de beton armat;
- permite s se execute legturi sigure de exploatare, deoarece are prize stabile cu
durat mare de funcionare;
- toate utilajele electrice pot fi racordate cu uurin la reeaua de protecie;
- se poate executa n mod facil un control al instalaiei de legare la pmnt, deoarece
legturile sunt simple i vizibile, iar prizele de pmnt pot fi separate pe rnd pentru msurare,
utilajele rmnnd protejate sigur de celelalte prize. Pentru cazul unei ntreruperi accidentale a
legturii la nul se prevede, ca o msur suplimentar, un numr de prize de pmnt.
n aceeai instalaie nu este permis protejarea unor utilaje electrice prin legare la
pmnt, iar a altora prin legare la nul. Instalaia de protecie nu poate fi modificat n timpul
exploatrii, fr un proiect i fr dispoziia efului unitii respective.





32
Bibliografie:
www.google.ro
www.wikipedia.org