Sei sulla pagina 1di 14

bonton

colec]ie coordonat\ de Dana Moroiu


DREW LAUNAY a c\l\torit pentru prima dat\ în Spania în
1969, [i n-a în]eles nimic. Când a revenit în 1972, a în]eles
[i mai pu]in. În 1975 s-a însurat cu o andaluz\ focoas\,
n\r\va[\ [i extravagant\ ca un sombrero, [i s-a v\zut pus
în fa]a unui fapt împlinit: s\ o în]eleag\ sau s\ moar\.
N\scut în Londra din p\rin]i francezi, beneficiar al unei edu-
ca]ii engleze[ti des\vâr[ite în Fran]a, locuie[te în Spania [i
vorbe[te fluent trei limbi. Este europeanul perfect: poate
[ofa [i pe stânga, [i pe dreapta. A semnat piese de teatru,
documentare BBC despre Spania [i mai bine de o duzin\ de
romane scrise sub diverse pseudonime. S-a stabilit în Nerja,
la est de Malaga, unde se bucur\ de sieste prelungite în
pu]inele zile libere dintre festivalurile oficiale.
S\rb\toarea lui favorit\ este pe 16 iunie, când statuia Fecioa-
rei Maria este purtat\ pe mare cu un iaht pentru a binecu-
vânta pe[tii, iar o sardea uria[\ din papier maché este plimbat\
prin ora[ pe un dric, urmat\ de o fanfar\ care cânt\ mar[uri
funebre [i de jelitoare îndoliate. La apusul soarelui, sardeaua
de hârtie este ars\ pe plaj\, împreun\ cu sardele adev\rate
consumate de mul]imea în extaz. Deocamdat\, nimeni n-a
oferit vreo explica]ie pentru aceast\ ceremonie, dar este un
pretext minunat pentru fiesta.
Traducere din limba englez\
MIHAI-DAN PAVELESCU

NEMIRA
Coperta colec]iei: Dana MOROIU, Corneliu ALEXANDRESCU
Ilustra]ia copertei: Irina DOBRESCU

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României


LAUNAY, DREW
Ghidul xenofobului - Spaniolii / Drew Launay;
trad.: Mihai-Dan Pavelescu. - Bucure[ti: Nemira Publishing House, 2009
ISBN 978-606-92087-2-4

I. Pavelescu, Mihai-Dan (trad.)

821.111-4=135.1

Drew Launay
THE XENOPHOBE'S GUIDE TO THE SPANISH

© Copyright Oval Projects, 1993, 1999

© Nemira Publishing House, 2009

Redactor: Oana IONA{CU


Tehnoredactor: Corneliu ALEXANDRESCU

Tiparul executat de Graficprint Industries

„Ghidul Xenofobului“ este o marc\ `nregistrat\.


Toate drepturile rezervate.

Orice reproducere, total\ sau par]ial\, a acestei lucr\ri,


f\r\ acordul scris al editorului, este strict interzis\
[i se pedepse[te conform Legii dreptului de autor.

ISBN 978-606-92087-2-4
„Andaluzi, aragonezi, basci, castilieni, galicieni… de[i se soco-
tesc diferi]i unii fa]\ de al]ii, to]i se consider\ mult mai diferi]i
fa]\ de extranjeros.“

Popula]ia Spaniei este de 45 de milioane de locuitori, com-


parativ cu 62 de milioane englezi, 59 de milioane italieni,
64 de milioane francezi, 82 de milioane germani [i 306 mi-
lioane americani.
C a r a c t er

Oricine ar `ncerca s\-i `n]eleag\ pe spanioli


ar trebui s\ [tie `n primul rând c\ ei nu consi-
der\ absolut nimic important… cu excep]ia
distrac]iei totale.
Dac\ ceva nu este distractiv, nu merit\ oste-
neala de a fi luat `n seam\.
Capabil\ s\ g\seasc\ energie nelimitat\ pen-
tru a satisface aceast\ c\utare a pl\cerilor, uria[a
lor sete de amuzament face ca orice form\ nea[-
teptat\ de divertisment s\ treac\ `n capul listei
de priorit\]i.
Iar asta `nseamn\ c\ spaniolii `[i schimb\
`ntruna ideile. Planificarea nu joac\ absolut niciun
rol `n via]a lor.

Ghidul xenofobu 15
lui. Spaniolii
Singurul lucru previzibil la spanioli este impre-
vizibilitatea lor.
Când le vizita]i ]ara, nu pute]i ac]iona potri-
vit vechiului dicton „~n Spania, f\ a[a cum fac
spaniolii“, deoarece nimeni nu [tie ce vor face ei
`n clipa urm\toare.
Individualismo – „individualismul“, care se
afl\ la baza caracterului spaniolilor – duce la
[ov\ial\ când vine vorba de sacrificarea unei
p\r]i cât de mici din interesul propriu `n vede-
rea binelui colectiv. De aceea spaniolii nu su-
fer\ niciodat\ de culpabilitate [i sunt indiferen]i
la critici, de[i le vor atrage aten]ia altora, `n
mod deschis [i f\r\ a se scuza, asupra defecte-
lor pe care le au.
Spaniolii nu sunt ambi]io[i, invidio[i sau u[or
impresionabili [i probabil c\ vor ridica din umeri
la orice `ntreb\ri personale, sugerând c\ r\spun-
sul nu este important, de exemplu:

~: Ce partid politic sus]ine]i?


R: O ridicare din umeri.

~: De câte ori a]i fost c\s\torit?

16 DREW LAUNAY
R: O ridicare din umeri.

~: Dori]i o bere sau o cafea?


R: O ridicare din umeri.

Atitudinea aceasta poate deveni uneori iri-


tant\, de pild\ când `ntreba]i un impiegat la ce
or\ pleac\ primul tren spre Madrid.
Desigur, timpul este `n mod fundamental ire-
levant pentru spanioli, `ntrucât sugereaz\ res-
tric]ionarea libert\]ii, care, la rândul ei, sugereaz\
`n mod clar diminuarea distrac]iei.
Cuvântul esen]ial pe care trebuie s\-l re]ine]i
din vocabularul lor este mañana (`nso]it de obicei
de o ridicare din umeri), care `nseamn\ „mâine“
sau „cândva `n cursul zilei de mâine“, sau „poi-
mâine“, sau „r\spoimâine“ sau „s\pt\mâna vii-
toare“, „s\pt\mâna de dup\ s\pt\mâna viitoare“,
„luna viitoare“, „poate luna viitoare“, „anul vii-
tor“, „posibil anul viitor“, „mai bine s\ gândim `n
termenii anului 2013“, „mai târziu“, „cândva“,
„niciodat\“, „absolut niciodat\“.
C om p or t a m ent

Dup\ R\zboiul Civil, Biserica spaniol\ a for-


mulat regulile comportamentului decent, care se
cereau respectate cu stricte]e. Femeilor nu li se
`ng\duia s\ umble pe strad\ cu rochii prea strâmte
„`n locurile ce stârnesc patimile spurcate ale
b\rba]ilor“, nicio femeie nu trebuia s\ fie v\zut\
mergând pe biciclet\ sau purtând pantaloni, iar
dansurile „moderne“ erau strict interzise.
Str\inii prost informa]i cred c\ astfel de ati-
tudini continu\ s\ prevaleze. Nu este adev\-
rat! Actualmente femeile apar pe str\zi cu rochii
atât de strâmte, `ncât patimile spurcate ale b\r-
ba]ilor le ]â[nesc realmente prin ochi; mountain
bike-urile unisex sunt c\l\rite cu s\lb\ticie de
c\tre entuziaste; femeile nu numai c\ poart\

18 DREW LAUNAY
blugi, ci se asigur\ [i c\ pielea lor m\t\soas\ [i
bronzat\ poate fi `ntrez\rit\ prin sfâ[ieturile
premeditate de pe coapse, genunchi [i fese, iar
dansurile moderne au fost `nlocuite cu rotirile
`nsufle]ite din discoteci.

FAMILIE

S-ar putea spune c\ familia guverneaz\ con-


cep]ia spaniolilor despre via]\, `n tot cazul felul
`n care se bucur\ de via]\. Rareori ei vor pune la
cale ceva, dar când o vor face `i vor include pe
membrii familiei `n planurile acelea, altminteri
nu se vor sim]i ferici]i.
Un vechi cântec popular spaniol subliniaz\
acest aspect:

„Frumoas\ nu e[ti, nici n-ai bani, `ns\ o iu-


be[ti pe mama [i pentru asta eu te iubesc pe tine.“

Familia [i c\minul sunt mult mai importante


decât câ[tigurile materiale, iar `ndep\rtarea de
confort [i securitate este privit\ ca o indica]ie a

Ghidul xenofobu 19
lui. Spaniolii
e[ecului, nu ca o realizare. Ba chiar, mamele nu
`n]eleg de ce fiii lor ar dori s\ plece din c\mi-
nul natal pentru orice alt scop decât cel de a-[i
`ntemeia propriul c\min. Pân\ [i atunci este de
a[teptat din partea so]iei, nu a so]ului, s\-[i
p\r\seasc\ familia.

COPII

Pentru spanioli, copiii, indiferent cui apar]in


ei, ocup\ primul loc, iar interzicerea accesului
lor `n baruri sau `n locurile destinate divertis-
mentelor pentru adul]i, a[a cum se practic\ `n
alte ]\ri, nu numai c\ este de neconceput, ci este
privit\ ca o lips\ de civiliza]ie.
Copiii nu trebuie doar v\zu]i, ci [i `ncuraja]i
s\ fie auzi]i, cât mai sonor, `ntrucât ei consti-
tuie dovezile vie]ii [i continuit\]ii ce trebuie
proclamate cu bucurie. Ei nu sunt niciodat\
trimi[i la culcare drept pedeaps\, ba chiar nu
sunt niciodat\ trimi[i la culcare. Mul]i ]ânci vor
fi v\zu]i jucându-se sub o mas\ de restaurant la
ora dou\ noaptea, `n timp ce mândrii p\rin]i [i

20 DREW LAUNAY
prietenii lor le admir\ ochi[orii ca ni[te m\sli-
ne, zulufii cârlion]a]i sau croielile ultramoderne
ale costuma[elor.

B|TRÂNI

Felul `n care se comport\ cu b\trânii este la


fel de exemplar.
Este cu totul neobi[nuit ca spaniolii s\ nu
aib\ grij\ de membrii cei mai vârstnici ai fa-
miliei lor.
C\minele pentru b\trâni sunt pu]ine [i se
adreseaz\ numai acelora cu adev\rat nefe-
rici]i, f\r\ un suflet bun care s\-i `ngrijeasc\.
~n majoritatea ora[elor [i satelor, bunicii [i bu-
nicele, str\bunicii [i str\bunicele vor fi v\zu]i
`n pragul u[ii sau pe balcon, `ntr-un balansoar,
privind ferici]i spectacolul str\zii, continuând
s\ apar]in\ comunit\]ii, indiferent dac\ pa-
triarhal, matriarhal, sfor\ind sau b\lo[ind `n
col]ul gurii.

Ghidul xenofobu 21
lui. Spaniolii
EXCENTRICI {I MINORIT|}I

Spaniolii excentrici sunt destul de rari; `nc\


din zilele invaziei hipio]ilor americani, nimeni
nu mai acord\ prea mare aten]ie unor compor-
tamente ie[ite din comun.
Excentricul admirat este poate acel señor de
stil vechi, care-[i c\l\re[te bidiviul prin ora[ cu
arogan]a celui care de]ine a[ezarea, fiindc\ pro-
babil a[a [i stau lucrurile, sau mai pu]in `ndr\-
gitul [i prea spilcuitul tân\r care-[i las\ unghia
de la degetul mic s\ creasc\ cu o jum\tate de
centimetru mai lung\ decât celelalte pentru a
atrage aten]ia c\ el nu-i un muncitor [i pentru
a demonstra dispre]ul fa]\ de chulo („proxene]i“)
[i gitano („]igani“).
Spaniolii nu sunt rasi[ti. Ei pur [i simplu `i
ur\sc pe ]igani cu pasiune [i, pe cât posibil, nu
vor avea nimic de-a face cu ei.
Cu excep]ia acestei lipse de amabilitate fa]\
de indivizii aceia chipe[i [i cu priviri `nfl\c\rate,
spaniolii ignor\ `n general culoarea pielii sau cre-
din]a altora, deoarece nu exist\ absolut niciun
motiv pentru care a[a ceva i-ar preocupa.
M a ni er e

~n general, spaniolii tind s\ fie mai pu]in


protocolari decât alte popoare `n privin]a ma-
nierelor. Ei sper\ c\ odraslele lor se vor com-
porta frumos `n public, dar nu-i vor mu[trului
acas\ a[a cum fac francezii. Coatele proptite pe
mas\ nu sunt `ncurajate, `ns\ nici nu vor atrage
o admonestare.
„Pardon“ [i „mul]umesc“ nu sunt termeni pe
care s\-i auzi]i prea des. Scuzele nu sunt a[tep-
tate pentru ofensele minore, tot a[a cum nici
gratitudinea nu se revars\ asupra celor genero[i.
Spaniolii consider\ c\ astfel de reac]ii sunt arti-
ficiale sau false. Dac\ sunt `ncânta]i, ei o arat\;
`n mod similar, nu depun prea multe eforturi
pentru a-[i camufla nemul]umirea.

Ghidul xenofobu 23
lui. Spaniolii