PROZA ROMANTICA -Sarmanul Dionis-

I.

Introducere: 1. Fantasticul este una dintre noutatile aduse de romantism in literatura. Deschide o linie de evolutie a prozei valabila si astazi, din care s-au dezvoltat: SF-ul, horror-ul si fantastic-ul. Singura literatura cu adevarat importanta: Jorge Luis Borges. Fantasticul presupune o fisura a ordinii existente, ea produce confuzie, apoi neliniste, apoi spaima(pentru ca introduce teroarea subminarii ordinii universale). 2. Mihai Eminescu a creat prima capodopera a prozei fantastice in literatura romana. "Sarmanul Dionis" a fost citita intai la Junimea si publicata in "Convorbiri Literare". Nu a fost inteleasa si pretuita corect vreme de o jumatate de secol, pana cand studiile lui G. Calinescu au demonstrat valoarea exceptionala a nuvelei. Cuprins: A. Teme: 1. reincarnarea(metempsihoza) Demonstrata prin doua existente in timpuri diferite cu identitati diferite (Dan, Dionis), prin descoperirea arheului/prototipului(omul cel vesnic). 2. cunoasterea (ispita luciferica) In Paradisul Selenar Dan ca arheu ajunge sa creada ca este Dumnezeu, dar nu apuca sa rosteasca tot cuvantul. 3. salvarea prin iubire Dan este salvat cu ajutorul Mariei, care este nevinovata. 4. calatoria in timp(trecut) in Paradisul Selenar(cosmos) in vis in opusul Paradisului Selenar (prabusirea) 5. pactul cu diavolul Ispitirea, promisiunea de stapanire a timpului si a spatiului. Nazuinta spre cunoastere absoluta. 6. a dublului si a dedublarii Eroul are de fiecare data un dublu (Dionis -> Tablou, Dan -> Umbra)

II.

!!!! Nuvela dezvolta mari motive din literatura lumii!!!!

B. Motive: 1. Viata ca vis: Calugarul Dan crede ca a fost proiectat in viata lui Dionis si vice versa 2. Cartea de magie: cunoasterea si pactul cu diavolul 3. Tabloul: dublul 4. Umba: dublul 5. Paradisul Selenar C. Conflicte: 1. Psihologice: Sentimentul singuratatii, saraciei, izolarii insotite de lipsa oricarei afectiuni: Dorinta de a iubi si a fi iubit 2. De natura intelectuala: Lecturile si cautarea unei cai de cunoastere superioara 3. Conflictul ascuns al ispitirii la care il supune Ruben D. Compozitia: a. Viata lui Dionis b. Calugarul Dan c. Paradisul Selenar d. Trezirea lui Dionis i. Trezirea lui Dionis din somn si aparitia fetei la fereastra casei vecine. Scrisoarea trimisa Mariei. Framantarile lui Dionis asteptand o reactie a fetei. Prabusirea lui Dionis ii. Discutia Mariei cu tatal ei, cerandu-i ajutor sa-l salveze pe tanarul de peste drum. Tatal Mariei si doctorul ajung in locuinta lui Dionis si il salveaza, dar tatal Mariei descopera tabloul, observa asemanarea lui Dionis cu figura din tablou, care duce apoi la schimbarea destinului, primirea mostenirii. iii. Delirul lui Dionis, care se crede calugarul Dan si vede cum ii sunt luate si hartiile si umbra(tabloul). Purtarea lui Dionis are semne de nebunie. Confunda tabloul cu umbra si pe anticar cu Ruben. Pe cei doi necunoscuti ii considera draci veniti sa ii ia sufletul iv. Dionis isi revine si vede totul in jur schimbat. Au disparut tabloul si hartiile fiind inlocuite cu mobile elegante, iar mintea ii era limpede. Aparitia Mariei deghizata in vesminte barbatesti aduce promisiunea iubirii mult dorite

E. Constructia subiectului: 1. Relatii spatiale si temporale: i. Bucuresti - sec. 19 ii. Iasi - perioada lui Alexandru cel Bun, 1400-1432 iii. Paradisul Selenar - inafara timpului 2. Incipit: Se compune dintr-o incursiune in gandurile personajului, reflexiile lui privind timpul si spatiul si subiectivitatea perceptiei. In sufletul omenesc este cuprins timpul nemarginit si spatiul infinit ("In fapt, lumea-i visul sufletului nostru") "Asa cum o intraga padure se afla intr-un sambure de ghinda asa si cerul instelat intr-o picatura de roua." Reflexiile se incheie in momentul in care nu se poate decide intr perioada pe care ar alege-o pentru a se transpune in timp. Incipitul este marcat prin "..", deoarece este doar o parte din gandirea personajului. 3. Final: Are valoarea unui epilog deoarece din punct de vedere strict epic este povestit ce se intampla cu cele doua personaje dupa ce actiunea s-a incheiat. Maria se deghizeaza a doua oara in barbat pentru a atrage demonii asupra ei, ea fiind oricum protejata prin natura ei benefica. 4. Al doile final: Cuprinde doua chei de lectura propuse nuvelei: 1 un vis al mintii lui bolnave: Nebunia tatalui sau Felul in care mama il creste: -ca centrul universului -proiecteaza asupra lui nu numai dragostea materna, ci si dragostea pierduta fata de sotul ei => o iubire nemasurata Moartea mamei ii accentueaza pozitia de orfan. Dintr-un copil prea iubit devine un copil neiubit Meditatiile excesive Cele trei locuri esentiale din viata lui ii accentueaza singuratatea. Il induce intr-o rutina apasatoare Are o putere a fanteziei iesita din comun si incredere in propria fantazare Credinta si lecturile lui: este un "ateu superstitios" => nu crede in Dumnezeu, dar este dispus sa incerce alte religii pentru cunoastere Se crede o alta persoana (schizofrenie) Lesina

metafizica bazata pe transmigratie