UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURESTI FACULTATEA DE JURNALISM SI STIINTELE COMUNICARII Specializarea: COMUNICARE SI RELATII PUBLICE

Etica Relatiilor Internationale

Interventia NATO in Kosovo

COORDONATOR STIINTIFIC:

STUDENT: MARTA (DAVID) CLAUDIA-ANGELA ANUL III

I. INTRODUCERE Statele vor ramane actorii princpali in relatiile internationale, dar, cu toate acestea, Samuel P. Huntington, in cartea sa, " Ciocnirea civilizatiilor si refacerea ordinii mondiale", sustine ca principalele conflicte vor avea loc intre natiuni si grupuri de natiuni care apartin unor civilizatii1 diferite. "In lumea posterioara Razboiului Rece, cultura este o forta ce deopotriva divide si unifica. Popoare separate de ideologie, insa unite prin cultura se unesc.[...] Societati unite de ideologie sau de circumstante istorice, insa divizate de civilizatie se separa", spune Samuel P. Hungtington. In perioada dintre sfarsitul Razboiului Rece si inceputul secolului XXI, au avut loc 114 conflicte, dintre care 95 au fost doar interstatale, iar restul de 9, de asemenea conflicte interstatale, au avut si interventie externa.2 Unii teorecieni sustin ca principala cauza a unui conflict etic este ura profunda dintre adeptii unei culturi sau "marile ciocniri ale civilizatiilor" ; deosebirile etnice sunt descrise cel mai bine cu cuvintele lui Sigmund Freud3: "narcisismul unor mici diferente". John Muller pune mai mult accent pe rolul pe care grupurile violente, care isi ating scopurile folosindu-se de miturile etnice si de frica, il au in declansarea unui conflict etnic. El atribuie razboiului etnic imaginea razboiului lui T. Hobbes, adica un razboi al tuturor impotriva tuturor, doar ca razboiul etnic este purtat de grupuri mici care isi propun sa lupte si sa ucida in numele unei entitati mai mari.

In urmatoarea parte a lucrarii mele voi incerca sa descriu un conflict etnic, mai precis conflictul din Kosovo. Voi prezenta partile acestui conflict, desfasurarea lui cronologica, radacinile conflictului, cauzele care au dus la un razboi etnic si fortele exteme care au intervenit pentru stabilirea pacii. Voi incheia aceasta lucrare cu o prezenare punctata a conflictului si cu o concluzie personala cu privire la acest conflict.

Prin civilizatie,Samuel P. Hungtington intelege cea mai inalta grupare culturala de oameni, defmite atat de elemente obiective, cum ar fi limba, obiceiurile, istoria, religia, institutiile, cat si autoidentifibarea subiectiva a oamenilor. ( Razboitil din Balcani, pp.112) 2 Descifrarea conflictelor intemationale, pp.143 3 1859- 1939- neurolog ausriac, fondator al psihanalizei

II. DESFASURAREA CONFLICTULUI SI PARTILE LUI

Acolo unde mecanismele pentru medierea conflictelor dau gres apar majoritatea razboaielor etnice. Incapacitatea guvemelor de a media conflictul apare mai ales din cauza prabusirii unor imperii. In fosta Iugoslavie, moartea presedintelui Tito si sfarsitul Raboiului Rece au dus la slabirea capacitatii guvemului de a media conflictele etnice. Astfel, anul 1991, marcat de dezintegrarea fostei Iugoslavii, a dus la conflicte etnice. In acest context, luptele dintre sarbii, croatii si musulmanii din Bosnia4 sunt cele mai importante.

a). RADACINILE CONFLICTULUI

Pentru a putea fi inteleasa criza din Iugoslavia de la inceputul aniilor '90, trebuie privit in timp, deoarece radacinile acestui conflict sunt vechi si adanci. La inceputul secolului VII d. Ch., sarbii au sosit in Peninsula Balcanica. Astfel a inceput procesul de formare al poporului sarb, pe tefitoriul de azi al provinciei Kosovo. Pe la mijlocul secolului VII, orasul Peci a ajuns cel mai important centru ortodox din regiune. Sarbii s-au aflat aproape tot timpul in mijocul unor interese si influente ale unor mari puteri : la est- Bizantul si Bu1garia, la vest- Roma , la nord- Ungaria. In 1018, cand reprezentantii clerului din Consantinopol au creat arhiepiscopatul din Ohrid, sarbii erau parte a popoarelor crestine. Croatii erau asezati pe teritorii aflate la vest de cele ale sarbilor. In timpul domniei lui Uzurpatorul (879-892) croatii s-au alaturat pentru totdeauna bisericii din Roma, impreuna cu episcopia lor din Nin. Marea Schisma din 16 iulie 1054 oficializeaza separarea bisericilor ortodoxa si catolica. Acest lucru a produs o ura putemica intre poporul sarb si poporul croat. Astfel pe aceste doua teritorii are loc infruntarea dintre doua forte majore : Imperiul Bizantin si Imperiul Roman de Vest. In 28 iuni 1389, sarbii sunt invinsi de catre invadatorii otomani la Kosovo Pojle (campia Mierlei) si regiunea incepe sa fie populata de albanezii musulmani. Sub presiunea turcilor, sarbii sunt refugiat spre nord, dinspre Peci spre Belgrad. Aceasta miscare este cunoscuta sub numele de "marea migratie a sarbilor". Incepand cu anii 1804, sarbii si-au facut Micul Regat al Serbiei, avand capitala la Belgrad.5 Sarbii au ca scop recucerirea teritoriului care facuse parte din regiunea Serbiei. In urma razboaielor balcanice, 1912-1913, Serbia iese invingatoare prin propriile puteri. In 1913, Kosovo devine parte integrata a Serbiei. Dupa primul Razboi Mondial , in 1918, aceasta provincie face parte
Bosnia este cea mat eterogena zona din fostele Republici Iugoslave si cuprinde patru popoare: bulgarii, sarbii, croatii, sloveni
4 5

Razboiul din Balcani, pp.95-100, pp.114-115

din noul stat Iugoslav. "Iugoslanismul"6, reunirea a doua popoare care vorbesc aceeasi limba, dar cu religie diferita: croatii- catolici si sarbii- ortodocsi, s-a realizat. In 1974, Kosovo primeste, prin noua Constitutie iugoslava, statutul de regiune autonoma in interiorul Republicii Sarbe, dar in primavara anului 1989, la 23 martie, Serbia anuleaza statutul Castigat de Kosovo din cauza faptului ca "Belgradul instituie starea de necesitate in Kosvo si decide interventia armatei" ca urmare a unei greve generale.7 In 1990, Kosovo isi proclama independenta. Razboaiele anilor '90 din fosta Iugoslavie sunt parte a unui razboi continuu cu cauze adanc inradacinate in timp, "urmarile contemporane ale razboiului fiind exploatate de fortele si interesele de azi".8

b). RAZBOIUL DIN FOSTA IUGOSLAVIE - cronologie

25 iunie 1991 , cand Slovenia si Croatia si-au declarat independenta si au cerut sprijinul puterilot din vestul Europei, reprezinta momentul in care dezmembrarea Iugoslaviei incepe. Astfel, in acea vara, ONU impune un embargou asupra livrarilor de arme catre toate fostele republici iugoslave. In primavara aceluiasi an, Bosnia- Hertegovina isi declara independenta si este recunoscuta de tarile occidentale, iar, prin intermediul unui referendum clandestin, in septembrie 1991, Kosovo se proclama "Republica" recunoscuta doar de Albania.

La 24 mai 1992, Ibrahim Rugova- Liga Democratica din Kosovo- este ales "presedinte", in urma unui scrutin acuzat de Belgrad ca este ilegal. In vara acestui an apar o serie de relatari cu privire la "epurarea etnica"9. In iarna din 1992-1993, fortele-sarbe blocheaza "convoaiele cu ajutoare umanitare ale Natiunilor Unite catre enclavele musulmane din Bosnia. ONU declara cateva orase bosniace "Safe Areas" zone sigure. Planul de pace Vance- Owen, prin care se propune divizarea Bosniei pe criterii etnice, este respins de Parlamentul sarb bosniac. Croatii, la inceput aliati cu musulmanii impotriva sarbilor, incep propria lor campanie de epurare etnica.

In toamna anului 1994 sarbii recuceresc regiunea Bihac, aflata in coltul din nord- estul Bosniei. NATO bombardeaza pistele aeroportului din Krajina care era controlat de sarbi. In iulie
6

Iugoslanismul se refera la uniunea Serbiei cu Boasnia Hertegovina, Dalmatia, Slavonia, Slovenia si Craotia. Prin "Declaratia de la Nis", semnata de guvemul Serbiei la 7 decembrie 1914, Serbia nu mai poate sa formeze o tara a tuturor teritoriflor locuite de sarbi si isi propune sa rezolve problema prin crearea Iugoslaviei, o tara a tuturor slavilor de sufl si doar implicit a sarbilor. 7 Razboi in Balcani, pp. 489 8 Ibidem, pag 450 9 0 politica de ucidere si alungare a locuitorilor musulmani bosniaci, pentru a creea zone "pure" din punct de vedere etnic ( Desciftarea conflictelor internationale, pp. 145)

1995, 68 de albanezi sunt condamnati, pana la opt ani de inchisoare, de un tribunal sarb, sub acuzatia ca au construit o politie paralela. In 11 iulie, Srebenica, o "zona sigura" din Bosnia, este luata de sarbi si "6.000 de musulmani sunt ucisi in cel mai sangeros masacru din Europa de la terminarea celui de al II- lea Razboi Mondial". In toamna anului 1995, croatii cuceresc regiunea Krajina si ii obliga pe sarbi sa se refugieze din cauza unei operatiuni de epurare etnica. Tot in aceasta perioada partile conflictilui accepta convorbiri de p e si in luna noiembrie, Bosnia, Serbia si Croatia semneaza acordul de pace de la Dayton. NATO trimite fone de mentinere a pacii in Bosnia. In 11 febniarie 1996, UCK10 isi face prima aparitie publica prin atacuri cu bombe impotriva a cinci tabere de refugiati sarbi din Krajina organizate de acest grup separist, iar dupa doua luni acest grup se face remarcat prin uciderea a doi politisti de la Decani si Peci. "UCK este o miscare nationalista, radicalizata represiunea sarba si de pacifismul lui Rugova. Ascensiunea organizatiei se datoreaza pe de o parte aportului sefilor de clanuri, diasporiei si traficanti1or albanezi, iar pe de alta parte, sustinerii de care beneficiaza din partea mai multor servicii secrete". La mijlocul lunii februarie 1998, incep ciocnirile din centrul provinciei Kosovo, mai exact in Drenita. Po1itia sarba si armata iugoslava sunt acuzate de distrugerea a numeroase sate. In martie 1998, Slobodan Milosevici trimite trupe pentru a solutiona conflictul din Kosovo, iar in toamna acestui. an, Milosevici primeste un ultimatul din partea NATO, si anume sa slabeasca reprimarea albanezilor kosovari, cu ajutorul unui acord interimar pe o durata de trei- cinci ani, acordand provinciei un anumit grad de autodeterminare, iar daca nu, se va infrunta cu atacuri aeriene. Dar albanezii din Kosovo si Iugoslavia nu reusesc sa ajunga la un acord si atacurile aeriene ale NATO incep. In 6 mai 1999 Ministri de Externe ai tarilor cele mai industrializate ( S.U.A., Rusio, Gerrnania, Franta, Canada, Italia, Marea Britanie si Japonia) s-au reunit la Bonn pentru a realiza un plan de pace pentru Kosovo : "incetarea imediata a oricarei violente sau represiuni in Kosovo ; retragerea fortelor militare si paramilitare din regiune ; implementarea unei forte civile si de securnate sub standardul ONU; formarea unei administratii interimare pentru provincie, decisa sub auspiciile Consiliului de Securitate ONU pentru o pace pasnica in zona; gliinntarea intoarecerii si cazarii refugiatiilor; accesul organizatiilor umanitare; inceperea unor negocieri pentru un acord politic privind autonomia regiunii, pe baza suveranitatii si integritatii Iugoslaviei si dezarmarea UCK; sprijinirea reconstructiei economice a regiunii."11 In primavara anului 1999, Slobodan Milosevici este pus sub acuzatie de catre Tribunalul ONU pentru crimele de razboi, Milosevici fiind vazut ca un criminal de razboi. In iunie 1999, NATO suspenda bombardamentele, dupa 78 de zile, datorita faptului ca sarbii incep retragera
10

UCK prescurtarea din albaneza a Armatei de Eliberare din Kosovo- AEK-, Ushtria Clirimtare e Kosoves Razboiul din Balcani, pag. 654

11

trupelor din Kosovo. In anul 2000, mai exact in luna septembrie, Milosevici obtine mai putine voturi decat Yojislav Kostunica, dar acest lucru nu este recunoscut de Comisia electorala federala. Din acest motiv suporterii lui Kostunica incep o campanie de greve si de nesupunere civila pentru a-1 determina pe Milosevici sa se retraga. Astfel, in octombrie 2000, sustinatorii lui Kostunica se aduna in fata Parlamentului unde protesteaza si sfarsesc prin a-i da foc. Dupa o zi de la acest incident, Milosevici se declara invins si Kostunica depune juramantul ca presedinte. In primavara anului 2001 autoritatile incearca sa il aresteze pe Milosevici, dar au loc schimburi de focuri cu garzile acetuia in momentul in care autoritatiile vor sa il ridice de la resedinta acestuia. Dupa 36 de ore, Milosevici este arestat si procurorul sef ONU emite un al doilea mandat de arestare conform caruia Milosevici este acuzat de crime de razboi in Bosnia. In vara lui 2001, Milosevici este predat Tribunalului de la Haga care ancheteaza acuzatiile care ii sunt aduse acestuia.

c). CAUZELE CONFLICTULUI

Schimbarile echilibrului demografic au constituit una dintre cele mai evidente cauze. "Extinderea numerica a unui grup genereaza presiuni politice, economice si sociale asupra altor grupuri si cauzeaza replici opuse." Kosovo era o provincie autonoma in cadrul Republicii Sarbe, avea puteri egale cu 41 de alte republici iugoslave, dar nu avea dreptul de secesiune. In anul 1961, populatia era formata din albariezi musulmani, in proportie de 67% si sarbi ortodocsi, in proportie de 24%. Rata natalitatii albaneze era foarte ridicata, populatia albaneza crescand semnificativ in Kosovo in raport cu populatia sarba. In anii '80, "echilibrul demografic modificat i-a determinat pe albanezi sa ceara ca provincia Kosovo sa fie ridicata la rangul de republica iugoslava ", dar sarbi s guvernul iugoslav s-au opus deoarece castigand dreptul de secesiune, albanezii puteau sa faca asa ceva si era posibil ca provincia Kosovo sa fie absorbita de Albania. Acest lucru a dus la proteste si revolte, in martie 1981, din partea albanezilor, in sprijinul cererii Kosovo de a avea statut de republica. Cresterea populatiei albaneze i-a determinat pe sarbi sa emigreze din Kosovo cu scopul de a gasi noi oportunitati economice in Belgrad sau in alte parti. Aceasta crestere a populatiei albaneze s emigrarea sarbilor a dus la popularea provinciei Kosovo, in majoritate, de albanezi. Astfel, in anul 1991 in Kosovo erau 90% de albanezi musulmani si 10% sarbi ortodocsi. "In 1987, S1obodan Milosevici a rostit o mare cuvantare in Kosovo, cerandu-le sarbilor sa-si

revendice propriul pamant si propria istorie."12 Acest discurs a adus un numar mare de suporteri si Milosevici a fost recunoscut drept conducator national. Sarbii nu voiau doar sa protejeze minoritatea sarba, ci aveau ca scop transformarea albaneziilor in cetateni de rangul doi. La alegerile din 1990 se observa faptul ca populatia a votat in functie de etnie, astfel Partidul Musulman al Actiunii Democratice, condus de Izetbegovici, a avut 34% din voturi, Partidul Democrat Sarb a obtinut 30% din voturi, iar Uniunea Democratica Croata doar 18%.

III. INTERVENTIA EXTERNA NATO

Interventia este definita ca fiind actiunile exteme care influenteaza treburile interne ale unui stat suveran. Unii analisti asociaza terrnenul de intervetie cu forta. "Discutiile cu privire la interventie impica si probleme de morala. Neamestecul in treburile inteme ale statelor suverane este un principiu de baza al dreptului international ."
13

In conflictul din Kosovo " s-a implicat Organizatia Natiunilor Unite cu trei rezolutii ale Consiliului de Securitate criticate de Guvemul de la Belgrad ca fiind ames'tecate in afacerile interne. NATO si-a pus la dispozitie tehnica militara in scopul impunerii rezolutiilor Consiliului de Securitate".
14

Primul punct al Declaratiei pentru Kosovo22 , afirma ca "criza din Kosovo, care este ltatul politicil de opresiune si purificare etnica dusa de presedintele Milosevici, reprezinta un atac asupra valorilor pe care NATO le apara de la infiintarea sa, respectiv democratia, drepturile omului si suprematia legii. NATO este hotarata sa impiedice continuarea acestor nedreptati". Astfel, NATO a intervenit in Kosovo in 1999 pentru a pune capat "epurarii etnice" declansata de regimul lui Slobodan Milosevici in Serbia. Voi face referire la al treilea punct din Declaratia pentru Kosovo in care sunt precizate punctele pe care presedintele Milosevici trebuie sa le indeplineasca: " Actiunile militare ale NATO nu sunt dirijate impotriva poporului sarb, ci impotriva politicii regimului de la Belgrad. Presedintelui Milosevici i se cere : sa ordone incetarea tuturor actiunilor de asigurari credibile referitor la hotararea sa de a colabora in vederea realizarii unui cadru politic bazat pe prniectul de pace de la Rambouillet." Acest proiect prevede " un guvern local cu puteri detul de largi- fiscalitate si finante locale, sanatate, educatie, justitie, cultura, dezvoltare economica, sarbii mentinandu-si prerogativele in domeniile apararii, politicii externe si monetare- si cel mai important pentru albanezi, politie proprie . Textul precizeaza respectarea integritatii Federatiei Iugoslave si
12 Razboi in Balcani, pp. 122 13 Dreptul international este o combinatie de tratate si cutume ce reglementeaza conduita statelor, descifrarea conflictelor intemationale, pp.147 14 Razboi din Balcani, anexa nr. 7, pp.543-544

reexaminarea situatiei provinciei dupa o perioada de trei ani si prevede desfasurareade forte NATO in Kosovo pentru a supraveghea aplicarea acordului" . Din rolul de lider, Statele Unite au amenintat
15

cu bombardarea daca presedintele sarb Slobodan Milosevici continua sa respinga planul inaintat de oficialii NATO de stationare a unor trupe internationale in Kosovo pentru a asigura tratatul de pace. Dar albanezii din Kosbvo si Iugoslavia nu reusesc sa ajunga la un acord cu privire la cele discutate i.aris si NATO incepe atacurile aeriene peste tot in Iugoslavia. NATO este gata sa opreasca bombardamentul atunci cand Belgradul va accepta conditiile impuse. Acest lucru se intampla dupa 78 de zile, cand sarbii incep retragerea trupelor din Kosovo. Conflictul din Kosovo reprezinta o "catastrofa umanitare masiva", care ameninta intreaga regiune. Observand aceasta amenintare, "NATO si aliatii sai au inceput operatiunile de ajutor si asisteta pentru refugiatii din Kosovo. In colaborare cu Inaltul Comisar pentru refugiati si cu alte organisme competente, NATO a acordat ajutor umanitar persoanelor lasate. Distribitirea ajutoarelor va continua atat timp cat este necesar". ( Declaratia pentru .. Kosovo, punctul ) Punctul 11 al aceleiasi declaratii afirma ca "atrocitatile impotriva etnicilor albanezi clin Kosovo reprezinta o violare flagranta a dreptului international. Guvernele state1or membere NATO vor colabora cu Tribunalul Penal International pentru fosta Iugoslavie in vederea anchetarii, pana la cele mai inalte nivele, a celor responsabili pentru crime de razboi si crime impotriva umanitatii. NATO va face toate demersurile pentru obtinerea de probe si informatii pertinente. Nu poate exista o pace durabila daca nu se va face intai dreptate .,.= Unii specialisti cu pregatiri juridice critica actiunea NATO impotriva Iugoslaviei bazandu-se pe ideea ca "o crima nu legitimeaza alta crima". Aceste afirmatii au ca fundament date privitoare la numarul de civili ucisi in atacurile aeriene ale NATO : se vorbeste de un numar de 1.500-2000 de decedati, insemnand mai mult decat numarul de civil ucisi in Kosovo in de la al II- lea Razboi Mondia incoace. De asemenea pagubele produse de atacurile aeriene ajung la o suma de 100 milirde de dolari.16 Privind aceste date, cred ca dintre toate partile implcate in acest conflict, NATO a produs cele mai multe victime si cele mai pagube.

15 16

Razboi in Balcani anexa nr. 2, pp.428 Razboi in Balcani anexa nr 2, pp. 429

IV. CONLUZII

Cei mai multi specialisti privesc acest conflict ca pe un razboi religios sau etnoreligios. Misha Glenny afirma faptul ca "acest conflict a asimilat din ce in ce mai mult caracteristicile unei batalii religioase, la care iau parte trei mari ordine europene- RomanoCatolicismul, Ortodoxia si Islamismul- agregatele confesionale ale imperiilor ale caror frontiere se ciocnesc in Bosnia."

Partile acestui conflict sunt sarbii, de religie ortodoxa, croatii catolici si albanezii musulmani. Confiictul din Kosovo devine evident de abia in februarie 1998 cand mai multe organizatii internationale au fost implicate.

Eu cred ca razboiul din Kosovo are un inceput indepartat, istoria provinciei find impanzita de evenimente care ar putea cauza un asemenea conflict. Avand in vedere faptul ca Kosovo este regiunea cu concentrarea cea mai mare de locuitori minoritari din Europa, consider ca acest conflict va dainui inca mult timp.

BIBLIOGRAFIE