.

------:'

fl
Din,c. Prof. Dr. EMlLL\N \sILESClJ
/,;2

7
.--
IsrORIA RELIGllWR
TIPARlTA ell BINECUvlNTAREA
PIlEA FElUCITULUl rAlUNTE
IUSTIN
I'
r-' t,/- . ;
( PI!., ' , .', r, ..
I Ir..n/El\fT1F'.::. i J i
1 .', - __ \" j 1981
}
I 8 L I () TEA
J \' uru)r
I
i/l:Jcn!{,,'[
$:1::'1
J . FOJ;[/U!
io'/ h Du/ap!ll
! ,"'" " rO/l
u
1
... . AfL

EDITURA INSTITUTULUI BIBUC !;II DE MISJUNE
AL BISERIcn ORTODOXE ROMANE
- 1982
148
ISTORIA RELIGIlLOR
Nachbare
n
, Kohler & Amelang, Leipzig, 1968, .248 p. (BA). - P. Gar e II i, I.e Proche
Orient asiatique des origines aux inva sions des peuples de ill mer, PUF, Paris, 1':J6':J , :;77 p.
(BFl). _ V. Zamarov s ky ,Din tainele imperiului hitit, trad. G.lstrate, Ed. Junimca,
1980, 252 p. + 20 p. fig. (BA, BeS).
2, Rcligie
M. Rut ten, Les religions asianiques, in BrillantAigrin, Histo ire, IV, p. 83-97.
H. 0 [t en, The Religion of the Hittites, in )3leckerWidengren. Historia, I, p. 318-322.
M. V i y r a. La religion de [,Anatolie an tique, in Puech, His to ire, I , p. 258- 306 .
G. Furlani, La rehgione degliHittiti, in Castellani,Storia, II,p.141-l82.
..
L<>'
.:.-Cl ...... ;.;.!. ... ,,: :"
;-:
li9
10
RELIGIA ARABILOR
ISLAMISMUL
\

1slamismul este astazi reLigia unui numar de circa 600 de milioane de credinci,?i ,
raspinditi pe toate continentele lumii. Este de asemenea una dintrc putinele Teligii
universali ste revendica, la feI eu iudaismul I?i paternita.
tea avraamieii prin Ismail, fiul selavei izgonite, Agar. In plus, islarnismul este una dintre
cele doua care au adepti in tara noastra cste organizat!li recunoscut
in He" I r !::' ret. ok; Romania.
Cum jusii isJamismul a apamt in III mea araba a piistrat{Y1111te dintre trasaturile
religici arabiloT prcislamici, trcbuie sa prezenlam mai intii rescurt aceasta rcligie
imprcjuriirile economice , politice, 60ciale religioase in care a aparut islamismuL
L AHAHlA INAlN1'E DE MAHOMED
a) Situatia geograficd, politicd, cconomicd sociald. Arabia este cea mai mare
peninsula de pe Pamint. Este situam in sud-vestul Asiei, frind cuprinsii intre Marea
ROl?ic, Oceanul 1ndian I?i golfurile Oman Persi co eu toata marea sa intindere de C.
3 000 000 krn
2
, Arabia a fost totdeauna foarte putin populatii din pri cina
din centrol peninsulci, avind acum abia vreo 13 000 000 de locuitori. PopuJatia s-a
ingrarnadit pe coastelc pcninsulci , rnai ales in vest (Hijaz BaU Hedjaz) in sud, unde
tinutul muntos 0 clirnii mai urneda au facut posibila viata sedentara 0 civilizatie
infloritoare (Arabia felix, Y cmenul de astazi). In restul peninsulei, prin de!?crturilc
nesfir"iite cu oaze ici-<::olo, populatia a fost J?i a ra mas acum in mare parte nornada,
ocupindu-se cu piistorituL
. Intre populatia araba <lin sud populatia din nord au fost necontenit certuri !?i
lupte, cei din sud fiind mindri de civilizatia lor, iar cei din nord falindu-e cu puri tatea
rasei lor semite,
Sub Taport politic, arahii aveau Ull regim tribal intcmeiat pe confederatii de triburi
9i pe obieeiuri cu putere dc lege. Triburile erau insa in continue luptc intre eIe, orice
ofensa adusii membmlui unui trih fund riizbunata de intregul sau trib. 0 astfel de
organi7..are politica, nn era nicidecum de natura sa puna poporul arab la a,dapos1 de

eventualele din putemici10r sai veeini, Imperiul bizantin !?i Persia .
151 ISTORlA REL1GIILOR
150
. '"c, '-'Sub raport moral Ij'i social, arabii trliiau potrivit unor vechi traditli caracteristice
popoarelor nomade. In general, ei erau foarte razboinici. Poligamia era admisii !;Ii practi
cata instil mare de eei eu buniiBtare, C9neubinajul de 8J!emenea. Femeia avea 0 situat
ie
foarte grea. Na'1terea fetelor era 8Ocotim un blestem fili adesea aeestea erau ingropate de
vii. Niei un 'fel de jenii sau lege Dll oprea pe eei bogati sa ee desfete in bet
ii
, cintece,
jocuri de noroc, in vreme ce siiracii cer,!;Ieau pe la portile lor.
Ceea ce inriiutiitea !;Ii mm mult starea Arabiei in preajma aparit
iei
lui Mahomed era
Aituatia economica dezastruoasii. Prihufilirea Imperiului roman de apus riipiee Arabiei
principalul debulj'eu comercial pentru produeele sale, tiimlla parfumurile. De aeemenea
transporturile comerciale dintre India China, care foloseau caravane arabe E?i erau
aduclitoate de importante venituri, stagnau acum.
b) Religia arabitoT inainte de Mahomed. In ceea ce privCl;lte politeismul
arabilor din perioada mai veche a fost caracterizat ca un "polidemonism", ca adorare a
unor fiinte supranaturale care ar fi locuit in arbori, riuri !;Ii mm ales in pietre. Divinitiit
ile
de felul acesta, pe care triburile arabe Ie onorau eel mm mul,t, purtau nume ca: Wadd,
Suwa, Yaghtlth, Yallc etc. La Mecca (Mekka) era adoratii fairnoasa "piatra neagrli"
(un bloc de bazalt, probabil un aerolit), despre care nu Be poatespune cli era identificata
cu zeul principal al Iocului, Hubal (,,batrinul"), al ciirui idol Be afla in apropierea pietrei.
Piatra insal\>i era incastrata intr-unul din unghiurile unui mic cdificiu, numit Kaaba,
construit din piatra avind forma cubica.
Citeva dintre divinitatile arabe au luat eu 'lremea 0 importanta deosebitii, flind
adorate In mai multe triburi. Af;la erau divinitiitile feminine al.Lln (,,zeita"), alUna
(,,steaua diminetii", Venus), al.Man4t ("destinuI
U
), aeemiinatoare altor divinitiit
i
feminine orientale fiind in legaturii eu cnltul a\!trilor, soarele, luna fili mai ales planeta
Venus. Aceste divinitati sint numite in Coran ,,fiicele lui AIlIlh" (XXX Vll, 149; LIn, 21),
Deasnpra tuturor divinitlitilor acestora, arabii adorau pe Alliih (,,zenl"), care nn
avea pentni ei grandoarea pe care 0 are divinitatea unica a religillor monoteiste, totufli
se ridica deasupra celorlalte divinitati trihale, fund un protector prin excelenti al tribului.
Pe linga credinta in divinitiiti, arabii aveau credinta in existenta a nennmhate
spirite (jinn) hineflicatoare sau ,riiufaciitoare. Cel mai rau spirit era Ghul, de sex feminin,
. dupa credinta beduinilor, locuia prin abitea din drum prin stranii meta
morfoze pe caliitorul nebiigitor de seami devora. .
In eeea ce privel?te,cultul, arabii nomazi, neavind locuri de cult stabile, i'l>i duceau
cu ei idolii intr-un cort rOf;ln, care era in acelafli timp 'Ii simbolul unitatii tribale. Aeest
cort era purtat in lupte i?i provoca tot felul de certuri lntre membrii triburilor, care iEii
revendicau drepturi asupra lui. Arabii sedentariajunseserli insii sa siba adevarate
sanctuare, mai mult san mm putin primitive. Sanctuarul era inconjurat de 0 ,,imprejmuire
sUnti" (hinnh), care adesea era foarte larga fli cuprindea numeroase animale siilbatice
IIi domestice consacrate cultului. Sanctuarul insuf;li era de forma cubici. Zeitatea era
reprezentata eel mai adesea ,printr-un bloc de piatri, care avea sau putea sa nu aibli deloc
RELIGIA ARABILOR. ISLAMISMUL ,
Sacerdotiul era 'oiganiZat mm cu ingrijire nnmai Ia Mic&.:;>linde era incredintat
familiilor nobile.lngrijitorul templului l(ii al traditiilor se numea sadin. Acesta era inconjn
rat de respect Eli con8Ultat uneori in chestiunile importante ale trihului.
In epoca mm veche se aducean fili sacrificii omenel(iti, care apoi au foat inlocuite
cu sacrificii de animale: oi, boi l(ii mai ales clImile. Singele victimei era viirsat pe piatra
care servea in acelafili timp ca altar idol. Uneori singele victimei era turnat intr-o gaura
flicutli in pamint.
eeremoniile mm caracteristice ciUm pe aceea care consts din ocolirea locului
sf'uit. Biirbatii IIi femeile insoteau aceastli ceremonie pioasii cu strigitul votiv labbaika,
\fiind adesea cuprin!;li de un putemic entuziaam religios. Alte ceremonii erau alergarea intre
bn sanctuar altul f;li aruncarea de pietre asupra unei gramezi lIfinte 'fonnatii. tot din
pietre. \
Practicile divinatorii erau de asemenea folosite de arabi. De obicei, pentru a se a11a
vointa zeilor intr-o imprejurare, se trigea la sort! cu sageti flira virf. Existau !\Ii ghicitori
(kdhin), care preziceau cu fata acoperitii, pretinzind ci se aflii sub inspiratia unui duh
superior. Alteori aeeljtia clideau in extaz.
o importantli deosebitii aveau la arabi siirbitorile, pelerinajele l(ii unele ceremonii
care se implineau in fiecare an. Cea mai importantii'siirbatoare a arabilor era sceea care
se celebra in apropiere de Mecca, probabill.n preajma echinoctiului de toamnii. La aceasta
sarbatoare luan parte arabi din toata peninsula, profitind de siguranta pe care le-o dadea
"pacea rdigioasa" de patrn luni de zile, pace potrivits. sa aibs. loc inainte, timpul ,?i
dupa sarbatoare. Pelerinii adunati cu acest prilej la Mecca oroleau \Ie ,?apte ori sanctuarul
cubic Kaaba, sarutau piatra neagra, heau apa din izvorul aliiturat nurnit Zarnzam IIi la
urmii Iiceau 0 curaa intre doua localitati din apropiere de Mecca. Nu era vorba insa
numai de 0 siirbatoare religioasa ci fili de un important prilej pentru intense schirnburi
comerciale, precum I?i pentrn imrufletirea viet politie... l1i culturale. Intreaga viatii
spirituala a arabilor primea cu acest prilej un pntemic impuls spre unitate ,?i, sub raport
religios , se uf?ura calea spre monoteism
1

Cu privire la cultul mOrfilor, ohservam cs. arabii, ca toate celelalte popoare, credeau
in viata viitoare; dovadi ca fili la ei se sa ee oIere mortilor alimente, iar pe
. morminte sacrificau,calul defunctului f?i rupeau annele acestuia. Dar numm in BUd,
!Il,.regatul Sabeian, se putea intilni 0 conceptie superioarii despre viata de dincolo de
mormlnt nnmai acolo aceastii conceptie avea oarecare influenta asupra vietii practice.
Din obil?nuinta, arabii mitau mormintele I\li salutau pe morti cu formula: ,,Nu te departa!"
c) ludaismul In Arabia. Hanifii. Prin cucerirea Palestinei de catre
'romani, evrei au emigrat in Arabia, formind colonii puternice in Hedjaz,
indeosebi la KhaIbar I?i la Iathreb (Medina). In aceastii din urmii localitate evreii ocupau
jumlitate din oral? indeletnicindu-Be eu comertul f;li mel\ltef;lugurile marunte. In sud,
in Yemen, era de aeemenea 0 colonie puternicii de evrei, care ajunseserli chiar sa puna
mina pe conducere in citeva rinduri. Evreii exereitau 0 mare inriurire asupra Arabiei
forma omeneasci. In sanctUarul de laMecca se pare ca existau 360 de chipuri idoleflti;
I
1. Un vechi dar (oarte important studiu asupra pelerinajului la Mecca: Gaudefrois
Jlf' cm;e stiipinitorii localltiitiif;li ai tirgulni anual care avea loe acolo, Ie .aratau
,I Dem(>mbynes, tI /'t!tude d", pplerinage tI la .Mekke., Paul Geuthner, Paris,
1923,332 p. (BFI). . '.,C
I
noinaiilor fli sedentarilor veniti din toatii Arabia. ""
')
152 153
ISTORIA RELIGIILOR
sub raport economic, moral religios. Monoteismul cu;:at inalta lor coneeptie
despre raspiata faptelor au jucat un important rol in aparitia islamismului in fonnarea
doctrinei aeestuia. Demnitatea cu care se faceau serviciiJe religioaae Ia sinagogiIe evreilor,
citirile din earti mute, 'i'tiinta rahinilor impresionau mult pe heduin!, iar upoi. in elabo
rarea definitiva a islamismului, ae va resimti spiritullegii iudaiee chiar multe elemente
ale Veehiului Testament VOT treee in noua religie. '
Pentru arabi msa, religia evr.eilor avea un caraeter national. in schimh,
piitrunzind in Arabia, venea en 0 coneeptie universalistii despre religie en spiritul
prozelitist aI primelor seeole Crelitinismul Be raspindise dealtfel masiv in sudul
Arabiei, in Yemen mai ales, dupa cueerirea acestei regiuni in anul 525 de eiitre abisinienii
eonvertiti Ia crefitinism. Dar mai inainte au fost in aceastii regiune, ca de
exemplu eei. din Nagran, martirizati (340 la nnmiir) de regele, iudeu de origine, Dhii
NuwliB, in prima jtlmiitate a seeolului aI VI-lea. .
In Arabia de nord inflorea de asemenea erel?tinismul. In partea care eta sub inrluri
rea bizantina se raspindise indeosehi monofizitismul, iar in partea care eta sub infIuenta
persanli se r aspindise nestorianismul. Chiar fiiin eentrul del\lert aI Arabiei patrunsese
Evanghelia, numerolii pustniei erel\ltini aiei loe de retragere. La Mecca, noua
doctrinii va fi patruns prin oame,u simpli, selavi sau 80Idati veniti indeosehi din Abisinia.
E sigur ea Mahomed a avot infonnatii asupra erel?tinismului, fie Iii numai de la astfel de
oameni sau de la sotille sale ere!?tine. Coranul are piirti in care se resimte !impede
inluenta cre'iltinii, mai ales in capitolele privitoare la plinii de teama a jude
eiilii viitoare
2
'
In sma de mozaisrn Iii intemeietorul islamismului va fi suferit I?i
influenta aeelor interesante personaje religioase pe care traditia musulmanii Ie desemnea
zii eu numele de hanifi. Este yorba de anumiti indivizi cm-e intrupall in persoana lor
niizuinta de innoire a vietii religioase !?i morale, niizuintii ee se simtea din ee in ee
putemie in lumea arubii. Hanifii formau deci elita spirituala araha care, probabil sub
in:lluenta gnostieismului luptau impotriva idolatriei populare, propova
duind insa un monoteism deosehit de eel Viizuti rau inainte de Mahomed
I?i considerati ca eretici, hanifii vor face concurenta profetului I?i unu dintre ei vor
erelitinismul, iar altii se vor opune unci religii eeleilalte, continuind sa
caute adeviirul sa duea 0 viata aseetiea. Mai tirziu 'euvintiIl himif va fi folomt de
pentru a indica pe eei care urmau adeviirata invataturi islamiCi:L Dealtfel
insulii Mahomed, influentat de invatiitura hanifllor, s-a considerat pe sine ca hanif ca
propovaduitor al adeviiratei religii, aeeea a lui Avraam, piirintele arabilor; invatiitnra,
zieea el, falsificatii de evrei Iii de erelitini3 .
2. Mahomed era destul de infonnat asupra De
exemplu. soeotea Simla Treime ea flind compusa din Dumnezeu-Tatal, Sfinta Fecioara
lisus confunda pe Sfinta Fecioara Maria cu Miriam. sora lui Moise. DeaItfel. se pare
ea infom.atorii lui Mahomed asupra m02aismului s-au folosit de
apocrifele Vechiulw Noului Testament, precum de Haggadilh iudaica. Tot din aceste
surse $Cos infonnatii comentatorii Coranului CTonicarii musulmani Tabari i Al
Kissai (D. Sidersky, Les origines des Ugendes musulmanes dilns Ie Coran et d,};h les vies
des prophetes, Paul Geuthner, Paris, 1933, passim - BCU):'; .. . ,
RELlGIA ARABILOR. ISLAMISMUL
Prill urmaie, raspmdirea iucl..:r.muiui u in Arabia provoease 0 stare
de spirit specialii, de indepiirtare de veehea religie idolatra de ciut:are a eeva nou,
eorespunziitor noiIor nevoi spirituale ale vremii. Terenul cra deei pregiitit pentru aparitia
unui reformator, care avea sa sintetizeze diferitele curente religioase innoitoare din viata
arabilor. Aeeasta cu atit mai mult en cit farimitarea reaua stare economieii
_ 80ciala deveniserii de-a dreptnl periculoase pentru Arabia, presata de eele doui. mari
puteri vecine,. Imperiul hizantin Persia. Unificarea Arabiei sub toate raporturile se
impunea deci. Aeeaata avea sa fie opera lui Mahomed.
2.MAHOMED
a) Viaf<i lu.i Mahomed. islarnismului este un istorie.
relatariJe eoraniee despre viata .lui sint ,,fragmentare, adesea sibiliniee, afroape totdeauna
pretindu-se la interpretari divergentc"
4
, iar relatiiriJe traditionale sint amestecate cu tot
felul de legende. Liisind de-o parte aeeste legende relatiirile traditionale prea contes
tate, retinem numal urmat6arele.
Mahomed (Mu.hammad, "eel laudat") s-a naseut pe la anul 570 d. Hr. dintr-o
familie care apartinea putemicului trih aI eorailiitiIor. Taml sau Be numea Abdallah ';Ii
mama sa Amina. Raminind orlan inca de mie, a fost crescut de nil?te rude saraee
protejat indeosehi de unehiul sau Abu Talih. In aeeastii perioadii de viata, care istori
ne este cu totul neeunoseuta, tiniirul Mahomed 0 va fi dus greu, trehuind, parese,
sa pazeasea turmele de oi capre ale rudelor sale. La virsta 24 de ani a in trat in
servieiul unei viiduve hogate numita Khadija, care s-a folosit de el in afaeerile sale
comereiale, iar mai tlrziu s-a casiitorit eu el, delii Intre ei era 0 diferenta de virstii de 15
ani (Mahomed avea 25 de ani Khadija 40 de ani). Aeeasta cisiitorie a fost foarte
fericita pentru Mahomcd, dindu-i posibilitati largi de existentii, vax;; in Rocietate timp
liber pentru meditatie. Din aeeastii easiitoric a avut doi hiiieti, care au murit in vJrsta
frageda, f\li patru fete, dintre care una singura i-a supravietuit, Fatima,
Cum a ajuns Mahomed la eonlitiinta misiunii sale de profet al arabilor ? Este greu de
spus. Traditia mahomedana istonse!?te 0 serie de intimpliiri inca din copilaria profetului,
care prevesteau marele 01 pe care aeesta avea sa1 joaee mai tirziu. Un cereetiitori iu
- faeut caz de fuea sa croar de unele aeeese de epiIepsie ale
. 'aeestuia. Astiizisint piiriisite aeeste supozitii, dindu-se mal multa importantii calato
riilor pe care Mahomed Ie-a faeut pentru afaeerile eomereiale ale sotiei sale. In aeeate
eiilatorii el va fi aflat multe lueruri despre lume viatii, va fi legat eonversatii eu
reprezentantii altor religii va fi ajuns in Sma, unde crel?tinismul era hine organizat.
Aici mai ales il?i va fi dat el seama de inferioritatea religioasii in care Be gaseau conatio
nalii sai idolatri. Este posibil de asemenea ca Mahomed sa se fi compliieut in societatea
3. tntr-un interesant stuwu publicat in volumul omagial inchinat profesorului
WaIter Baetke la implinirea virstei de 80 de ani, profesoml Kurt Rudolph atragea atenlia
asupra influentei gnostic-manilieice care s-a exercitat asupra lui Mahomed (Die Anfiinge
Mohammeds im. Lichte der Religionsgeschichte, in Festschrift Walter Baetke, H. Bohlaus
Nachfolger. Weimar. 1966, p. 311-314 - BAl.
4. R. Bh;.,':-l'ere. Le proble!, .d PUF, Paris, 1952, p. 17 (BF).
155
ISTORIA RELIGIILOR 154
hanifil.:>r, cum relateazi traditia mahomedmia;'rJ: sa fi avut'mai il'mlti dasciili. In orice
caz, pare sa fj fost un om inclinat spre religiozitate. Aceastii triisiitura a firii sale apare
din indelungilesale meditatii prin munti 'iii din viziunile pe care i Ie-a pus pe seamii
traditia
Criza sufleteascii din care Mahomed a iC'ilit ineredintat 'de misiunea sa profetica
s-a dezliintult pe Ia virata de 40 de ani. Acum s-a manifestat la el 0 puternieii nevoie de
singuratate, de linifiIte 'iii meditatie. $i-a ficut obiceiuI sa Be retraga in fiecare an Cl'"te 0
luna in cavernele muntelui Hira din apropiere de Mecca I\li acolo practica 0 aseezii severa.
CoranuI traditia mahoroedana relateazi di in aceastii vreme a avut 0 serie de viziuni
care l-au umplut de groazii 'iii l-au faeut sa creada ca a devenit ohiectul interventiilor
Intr-<l astfel de viziune i-ar fi apamtin.soron ingerul Gabriel tinind in mini
un poatav hrodat, in care era infalluratli 0 carte. Ingerull-ar fi fortat sa repete dupa el
urmiitorul text, care formeazii in Coran primele Mci ver&Jri din sura ($urah)5 numitli
a ,,singelui inchegat":
! In numele Domnului tiu, care a facut
a t"acut pe om din singe inchegat I
I Cad Domnul tau este prea bun,
EI este eel ce [ne-] a invatat [sa PUItam] condeiuI,
I-a invatat pe om ceea ce na
(Sura 96,
Zguduit puternic de aceastii viziune, Mahomed ar fi primit din partea sotiei sale I\li
a varului acesteia, Waraka
1
, incredintarea ca este yorba de 0 revelatie dumnezeiascii iiii
cii eI este alesul lui Dumnezeu, pentru ca prin el poporul arab aibB. scriptura sa
sfinta.
mahomc.Lm3 istoriBe-;;te apoi rii vir,illnile au incetat pentrn un timp ?i
Mahomed, prada indoielilor disperiirii, se afIa pe pragul sinueiderii, cind ar fi avut 0
noua viziune '1i 0 noui revelatie, ingerul poruncindu-i acum sa propovaduiasca. $i
intr-adeviir Mahomed Ili-a inceput propoviduirea, mai intii intre cei apropiati aisiii '1i
abia dupa trei ani in public. .
Dupa cele roai vechi traditii mahomedane, aceastii propovaduire Be reducea la
urmitoarele invataturi principale. Dumnezeu este uruc. Els-a revelat ,?i altor profeti,
Jar acum cheama pe Mahomed ca sa propovaduiasca arahilor Dumnezeu
este judecator atotputernic ,?i apropiata lui judecatii este terihilii pentru eei pacitofili.
Omul sa Be supuna lui Dumnezeu cu toatii fiinta sa, si se lase cu totul in voia lui
Dumnezeu. CuvintuI "islam" are tocmai semnificatia de renuntare cu totul fa .sine
supunere totala !ata de Dumnezeu. Ca practiei rituale '1i comandamente morale,
Mahomed cerea fa aceasti epoca spiiliri rituale, rugaciuni, recitiri din Coran, practi
carea dreptiitii, milostenia etc.
eei dintii adepti ai lui Mahomed au foat solia sa Khadija, fiiceIe sale, eei doi fii
5. Sura, capitol din Coran.
6. Coranul, trad. S. O. Isopescu (Cemauti, 1912 - BA, BIT).
7. Conform traditiei mahomedane, Waraka ar fi fost un banif care, eitind caqiJe

sfinte ale iudeilor ale 3:r fi Nu !Ie arata insi nieaieri ea
ar isiamismuI. ,"
RELIGIA A RABILOR. ISLAMISMUL
adoptiVi, Ali fili Zaid, '1i prietenul sau AbuBah. Unchiul sau"Miu-Tiilih a ciiutat fJiil"
convinga sa renunte fa propovaduire, iar un alt unchi l-a respins cu vorbe grele. Propova
duirea lui Mahomed arlngea insi' gray interesele comercia1e ale corai'1
i
t
ilor
, care aveau
in grija lor Kaaha '1i idolii din aeest templu. Coraifilitii au fieut lui Mahomed 0 opozit
ie
indUjitii. Mai inw l-au luat in ris, considerlndu-l vizionar, mag, poet etc. Apoi au pornit
adevarate persecutii impotriva lui 'iii a adeptiJor lui, din care pricini unn dinbe
au fugit in Abisinia, Jar altora profetul lea tinii in ascunll noua credint
ii
,
miirturisindU-8e pe atii adepti ai veehii religii. Pentru un limp, profetul s-a viizut nevoit
sa nu mai predice in public ci intr-<l casa particulara. 0 incercare de eompromis din
partea lui a linifiltit lucmrile, dar numai pentru 0 clipi. Obosit de hartu
ielile
CQrai'ilitilor,
Mahomed a declarat in chip solemn eli zeitiitile ora'ilului Mecca, aI-Lat, alUzzii '1i
al-Manat, sint mijlocitoare intre credinci0'1i ,,?i AJ1jh. Curind dupi insa i 8-a pamt ca
a fiicut 0 concesie prea mare 'iii a declarat cli a fost de diavol. ')lezultatul acestei
reveniri a fost dezastruo8. Incercind sa propovaduiasci la Tail, localitate la circa 120 km
de Mecca, a fost alungat cu pietre. Gindul i s-a indreptat atunei catre Iathreb, unde erau
foarte multi evrei '1i unde invitatura sa monoteista putea gasi teren pregiitit in oarecare
misura. A tratat deci in aseuns cu reprezentantii aceatei localitiit
i
, care s-au angajat sa-l
apere. Aflind de aceste tratative, coraif?itii s-au hotiirit sa-l suprime pe Mahomed. Prinzind
insa de veate, Mahomed s-a refugiat la lathreb impreuna cu citiva discipoli mai apropiat
i
.
Lucrul acesta s-a petrecut in anul 622. Fuga lui Mahomed de la Mecca la Iathreb era un
eveniment'de foarte mare importanta, pentru ca IlU era vorb" de 0 simpla fuga din fata
primejdiei, ci de 0 expatriere, de 0 rupere a legaturilor trihale;care erau pe atunci fQarte
putemice la arabi. Emigrarea lui Mahomed la Iathreb poartii numele Hegira (hijra,
"emjgrare") I?i de la aceastii data incepe era musulmana. Iathreb a luat de acum
inainte numele Medina (Madfnat ai-NoM, "orafilul profetului").
Acum Incepe in viaiJI activilatt"1 .Iui Mahomed 0 nOll1\ perioadiL simt
itor
deosebita de cea precedentii. P"ma acum el fusese predicatorul unei noi religii. De acum
inainte accentul cade pe latura politicii. Procedeaza insa cu roulta ahilitate. Pune roai
inw ordine in treburile interne ale or8'1u1ui. un loc de cult unde oficiaza
el insufi!i '1i impune rugaciuni rituale fa anumite ore ale zilei. Postul !?i milostenia sint
reglementate cu amanuntime dupi exeropluI Iuat, de Ia evrei. Cu evreii in'ilif\!i s-a purtat
bine la inceput, nidajdufud sa-i converteasca la Iloua curlnd insa '1
i
.
a
dat
seama cli se in'ilClase 'iii n-a pierdut nici un pr1lej de ai persecuta, de a-1 micelari chiar 'iii
de a Ie lua averile pentru a Ie imparti partizanilor sii. Impotriva roeccanilor a inceput
lupta prin mid hartuieli, organizind atacuri impotriva caravanelor meccane care aveau
drum prin apropiere de Medina. De citeva ori n-a izhutit, dar 0 datii a atacat 0 caravana
bogata, careia i-a venit fufJii in ajutor de fa Mecca 0 puternica armata de 0 mie de oameni.
Totu'ili medinezii au izbutit sa-i in:frlnia pe meccani, dC'ili. erau numai 300 de oameni.
Este yorba de lupta de fa Badr; celebrii pentru care le..a adus nu numai 0
bogata prada de razboi, ci un mare succes morall\li politic. In Coran se spune chiar
cii 0 ceati de Ingeri au dat ajutor razhoinicilor Dupi aIte lupte '1i mai ales
cu ajutorul unor. aliante' '1i roanevre poJitice bine chihzuite, Mahomed a izbutit sai
supuni pe meccani care, in anul 630, au G. )chis de bunivoiepoqile cetat
u
lor in fata
armatei impuniitoare Cbndusa de Mahomed. hofetul blind eu invir.,.li.
.'
156
157

ISTORIA RELIGIILOR
!'hImai d\:iva au fost omoriti. Mahomed a mers Ia Kaaha; a cele
ci'teva sute de idoli care Be aflau aoolo !iii a orinduit ritualul cultului in forma, zicea e1,
in care fusese 8Iilezat de Avraam. piirintele arahilor. Pentrn motive politice militare
!ili-a ales fusi ca rel;ledintii Medina.
AnD imediat urmiitori, Mahomed i-a folomt pentrn a supune pe orice cale intreaga
Arahie. Lucru care i-a izhutit aproape in totul.In anul632 a ficut un peIerinaj "de adio"
la Mecca l;Ii a stahilit toate amanuntele cuJtului. In acelal;li an, in ziua de 8 iunie. a murit
linif?tit Ia locuinta sa din Medina. privind ciitre cer Ili murmurind cuvinte despre paradis,
dupiicwn relateazii traditia mahomedanii. .
Indatii dupi moartea lui Mahomed a inceput procesul de glorificare a profetului,
ajungindu-sela un adevarat cult aI acestuia. iar mormintul siu a devenit un aI doilea
loc sfint dupii Mecca.
b) Penonalitatea lui Mahomed. De la bun inceput trehuie inlituratii acuzat
ia
care
s-a adus lui Mahomed. din evul mediu pina in secolul trecut, cii ar fi fost un simplu
nl;larlatan"s. Astazi nimeni nu mai aduce intemeietorului islamismului 0 astfel de
acuz.al
ie
; insislindu-se dimpotrivi asupra ,,individualititii sale exceptionale"9 Iii asupra
"profundei sale sinceritati" JO.
Intr-adevar, cu cit s-au extins mai mult cercetiirile aBUpra vietii lui Mahomed lji
asupra imprejuriirilor in care acesta f?i-a activitatea, eu alit au aparut mai
limpede exceptionalele prin care acest om a izhutit sa schimhe religia viata
unui popor aproape harhar. Ceea ce a izhit in chip deosehit pe eercetatori a fost carac.
ternl aproape eontradictoriu aI insufjirilor cu care era inzestrat Mahomed: pe de 0 parte
un temperament arzator, entuziast, capabil de putemice elanuri, pe de alta parte 0 minte
rece. capabilii sii dezlege cu ribdare Ilii ahilitate eele mai grele prohleme. InzeBtrat eu
astfel de 'iii eu un extraordinar al realitaliior, Mahomed putea sa
la realizarea planuriJor sale marete. Sinceritatea credintei sale in misiunea sa nu 0
punem la indoiala. EI va fi crezut cii a primit revelatii ca are 0 mare misiune.
Cn vremea insa, sub presiunea evenimentelor politice l;Ii a firii sale senzuale, Mahomed a
fapte in colitradiqie .cu eele mai e1ementare legi ale moralei arahe chiar ale
moralei propriei sale religii. Pentrn atingerea scopurilor sale n-a dat inapoi de Ia acte
de cruzime inl;lelatorie. iar pentrn multumi senzualitatea. del?i avea virsta de peste
50.de ani, intehlt!iat"Uu adevarat harem. easatorindu-se de 13 ori dupi momea
primei Iat' daci eate adevarat ca in cele mai multe cazuri aceste ciisiitorii aveau un
substrat politic I I , nu eate mai putin adevarat ca pentrn unele dintre ele a. hotiirit senzua
8. A. Malvezzi, L'islamismo e 14 eultura europea, Florenta, 1956, indeosebi cap. IX,
"II sublime ciarlatano", p. 291-326 (BA).
9. Maurice Gaudefroy-Demombynes, Mahomet, A. Michel, Paris, 1957, p. 227 (BA).
10. W. Montgomery Watt, Mahomet a la Meeque, trad. F. DourviJ, Payot, Paris.
1958,p. 79 (BA).
1 L "Nu este exagerat a spune ca toate disatoriile lui Mahomed auavut un scop
politic", afi:nna W. Montgomery Watt, cJericepiscopalian lector de limba araba
la Universitatea din Edinburgh, care cauta sa explice totul in vista lui Mahomed prin
imprejuririIe cconomice, politice, sociale etc.f (Mahomet lz Mldine. trad. S. M. Guillemin
t., Vaudou, p. 40ll-BA), .
<{
RELIGIA ARABILOR. ISLAMISMUL'
Jitatea !!a.ca de pilda clndaluat in ciisitorie pe Zainah,sotia propriului siu fiu
sau cind LHI ciisiitorit eu 0 fetit ade 9 ani.
Desigur, multi cercetitori arahizanp sint inclinati astiizi si puna astel de fapte ale
lui Mahomed pe seama moravuriior arahe Iii sa giiseasci tot felul de scuze pentru unele
comportiiri inadmisibile ale profetulai, dar rimine stahilit cii viata morala a unui inte
meietor de religie oonteaza fome mult cind este vorha de eereetat titlurile cu care acesta
Be prezintii ca "trimis aI lui Dumnezeu" Iii cere lumii si primeaaci invatitura sa drept
reveJatie divina "I .
3. ORGANIZAREA $1 RASPINDlREA ISLAMISMULUI
\
Mahomed n-a llisat deacendenti de BeX maseulin un sueeesor.
De la ineeput LHlU ivit doua oonceptii cu privire Ja forma de conducere a ftatului teocratic
intemeiat de profet. Unii socoteau cii ar fi hine ca triburile sau oralliele sa se organizeze
separat. Alto, care inteleseaera mai bine oonceptia lui Mahomed despre stat Iii ilii dideau
seama de primejdia vechiului sistem tribal. au cerut 0 oonducere monarhlea
au izbtitit sii-lii impunii punctul lor de vedere. Aba-Bakr, care condusese uneori
eeremoniile religioase in locullui Mahomed l;Ii se hucura de 0 stima deosehita, a fost ales
ca succesor sau loctiitor (khalifa) aI profetului, fiind agreat de corail\!itii meecani. De voie
sau de nevoie, medinezii fji a1ti nemuitumiti au prestat juramint de credinta lui Abu
Bakr, care a continuat eu energie opera profetului. A potolit revolta trihurilor riisculate
impotriva taxelor impuse de Mahomed, a infrint annata hizanthlii a imparatului Heraclie
Iii a supus islamismului Siria, realizind astfel un proiect allui Mahomed conceput eu putin
timp inainte de momea sa.
Dupii momea lui Abu-Bakr (634) a urmat Omnr, credinciosul discipol apropiat 11.1
lui Mahomed. Acesta a edins l?i mai mult puterea polilicii a islami.smului, aJungind I'll
totul pe bizantini din 8iria I?i supunind Mesopotamia. Persia, Palestina I\!i Egiptul. A murit
in anul 644 injunghiat in moscheea din Medina. Suh urmaliul sdu Othman (Uthman), au
continuat cuceririle I?i a fost .supus definitiv Egiptul. A murit I?i el injunghiat (656) in
momentul in care citea eomnul. a cami redactare definitiva Be fiieuse din initiativa sa.

Lui Othmiin i-a urmat la califat Ali, vaml in aceIalii timp ginerele lui Mahomed,
deoarece' era ciisltidrit eu Flitima, ilea aj)roietului. Impotrivll aee:stuia s-araacuiat insa
Moavia (MuawiY"a}"din familia Omeyya (Urriayya). guvemator al Siriei, care cerea ca
alegerea caIi:filo!,aii se facii dupi merite religioase, nu dupa inrudirea eu Mahomed. Ali
a murit l;Ii el injunghlat moschee. MQavia se proclamase dealtfel calif inca inainte
de momea lui Ali Iii alesese ca reliedintii Damascul. Prill aceasta Be incheia l;Iirul
12. "Cisitoria eu Zainab bint Djahch este un roman pasional, de care Coranul s-a
interesat mult", ,,0 fapti izvoriti din pasiune". spune renumitul islamolog M. Gaudefroy
Demombynes (op. cit., p. 236, 244).
13. Vomind despre Mahomed, savantul islamolog ungur I. Goldziher spune: .. Opera
sa a fost mai mare decit persoana sa" (Le dogme et ta loi de l'Islam, trad. F. Arin, ed.
noui, P. Geuthner, Paris, 1958, p. 19 - BA), iar M. Gaudefroy-Demombynes. are 0
mareconsideratie l}$Dtru persoana lui Mahomed, nu ezita sa insiste asupra unor "vilaines
histQi:r.:cs" din . >ta ea "el a eedat
mai mult sau mai pUtinflobile, ale adeplLlor sai" (op. cit., p. 14:8):
ISTORIA REUGIILOR
158
eelor patru califi "ortodocl?i", aleJili de eomunitate dintre diseipolii apropiali ai lui
Mahomed sau dintre rudele acestuia. -
Epoen eelor patro calm "ortoaocJili" sau "bine indrumati" eate 8000tita de istoricii,
teologii mahomedani ca 0 epoci patriarhalii a ialamismuJui, in care califii,
inaltat
i
la aeeasta demnitate prill alegere, duce.au 0 viata sirnplii. eonduceau dupa
principiiJe democratice euprinae in Coran_ Moavis ajunsese insi calif cu de Is sine putere
>?i avea asigure suceesiunea pe cale ereditara, intemeind astfel dinastia Omeiazilor.
Principiile democratiee n-au mai fost respeetate tiiri.le BUpUse au fost tratate din ee in
ce mai rau, ehlar atunei eind locuitorii lor, din motive de oportunitate, Be converteau
la islamism.
Nu putem urmiiri insa mw departe dezvoltarea islamismului de la jumatatea seoo
luJui al VII-lea inainte
l4
, deoareee aceasta este foarte complicata mai mult politieii,
facind parte de drept din istona generali. Este destul sa amintim principiul lui Mahomed
I
potrivit caruia cei de alta credinta trebuiau convertiti, facuti robi sau sii pliiteasci
tribut. Turen, convertiti la islamism, au devenit cei mai apiiriitori l1i propagatori
ai non religii. In Orient, islamismul a patruns in India, in China, in insulele Malaeziei,
ajungind sa numere astazi in lumea intreaga circa 600 de milioane de adepti.
4. IZVOARELE DE CREDTNTA ALE ISLAMISMULUI
a) Comnul. Este discutie daea Mahomed a sa scrie sa citeasca_ teza
analfahetismului lui Mahomed, sustinuta chiar de majoritatea musulmanilor, nu mai
prea multi aderenti printre cercetiitori. Daeil Mahomed a SpUB el despre
sine cit este un "neinviitat", aceasta nu se referea la sa de carte, ci la neprice
perea sa in problemele teologice, adica la faptul cii flu rcvelalia iuticocI"C'itiniL
"Exista deci 0 cvasi-eertitudine ca Mahomed n-a fost analfahet", spune prof. Regis
Blachere
l5
. Mahomed a avut griji insii co invatiitura sa sii. fie {ixata in scm de secre
tarnI sau Zaid. Acesta a notat mesajele profetului pe pergament, bucati de scindura,
omoplat de ciimiIi etc. Dupa moartea profetului, primli trei califi au strins cu grija
aceste insemniiri l\li Ie-au redactat sub titlul Al Quriin (,,recitare" sau "ceea ce trebuie
citit"). Mentul __cel mai mare in _redactarea Coran'llui .a revenit califului Othmiin care, - .
avind in mina un bun manuscris
l6
'\li confruntindu-l eu ahe texte, a transcris Coranul en
propria sa mini l\li a pus sa serarda toate celelalte variante, pentru ca sii existe 0 editie
unitara a cart sfinte mahomedane_ Editia aceasta a mai fost reviizuta in vremea califilor
Omeiazi, mahomedanismul cOllBiderii ca dogma ca forma actualii a Coranului este
exact aceea data de Othman.
14. Pentru 0 altfel de prezentare: R. Mantran, L'expansion musulmane (VII-e
X[-., siecJes), PUF, Paris, 1969, 334 p. (BA, BFI); P. M. Holt... (ed.), The Cambndge
History of [slam, 2 vol., The University Press, Cambridge, 1"970, XVIlI+815 p. (I);
XXVI+966 p. (II), (BA); D. Sourde!, La genese de I'[slam et les premieres conquetes
arabes, in R. Folz (ed.). De L 'antiquitt au monde medieval (Coil. Peuples et civilisations),
PUF,Paris,1972,p.187-239 (::.:1).
15.0p; cit., p. 32. - ,.- -F>--, r.. - .,.
16. Manuscrisul piistrat de una dintre sOlille lui Mahomed, Hafshah, fnea lui Omar_
RELlGIAARABILOR.ISLAMISMUL
In forma actualii., Coranul se prezintii ca 0 lucrare mai putin voluminoUi dedt
Vechiul Testament se compune din 114 capitole nurnite "sure" (s6mh), impirlite "i
aeeatea in 6 219 vereete. La redactarea Coranului ,i Is implirtirea sa in sure nu 8-8 tinut
seama insii. de continut, ci s-a avut in vedere un criteriu cu totul exterior, punindu-ee Is
inceput surele mai lungi Jili cafre sftr'i'it cele foarte scurte, unele numai de citeva vel'sete.
In cuprinsul acelei3l1i sure au fost puse versete care trateaza chestiuni diferite liIi flira
legiitura intre ele_ Reclactorii au avut grija numoi sa mentioneze, cu destulii aprOxirnatie,
care sure sint din perioada meccana a activitiitii profetului liIi care din cea medinezii17
Forma literara a Coranului eate in ceo mai mare parte aceea a prozei ritmate.
diferitele sure ale Coranului, cele mm des recitate sint prima a 92-a_ Cea dintU este
foarte scurta liIi are in islamism valoarea pe care 0 are Tatal nostru \n fiind
recitata in toate imprejurii.rile vietii. Cealalta eate un fel de ere;: musidman {oorte 8curt
T
IiIloonC18.
Importanta Coranului in islarnism este foarte mare
18
EI serveli/te en bazii nu numai
a doctrinei vietii religioase, ei a culturii mahomedane in general. Elevii din 'i'colile
elementare ale tiirilor mahomedane invata sii. recite Coranul '/oi sint e1evi silitori care il
pot recita in intregime. Recitarea Coranului are dealtfel la mahomedani '/oi 0 valoare
liturgica. Se recita sau se platel\lte sii. se recite din Coran pentru rudele decedate sau
pentro &inti. Recitarea se face dupa anumite reguli, pe un ton intermediar intre recitarea
propriu.zisii cintare.
b) Hadith. Pe linga Coran, islamismul are un al doilea izvbr doctrinar- nmnit Hadith
("comunicare", "istorisire"), fonnat din diferitele relatiiri traditionale codificate In
secolul al ll-lea al erei mahomedane. Deoarece CoranuJ nu cuprindea DOrme de
comportare pentru toate imprejuriirile religioase, sociale, juridice etc., in carc S-at fi gash
credincio,?ii, s-a recurs la traditille orale, cautindu--b<;O 11 se afla ,Ie ]a perOO;!llelc apropi:lk
de Mahomed, indeosebi de la SOlia favorita a acestuia, fclul de eomportare (surtnalt)
aI profetului in astfel de imprejuriiri. De excmplu, in Coran se prevedeau rugiiciuni
spiiliiri rituale etc., dar nu Be prescria 'iii ritul care trchuia implinit, felul cum trebuia ,J
Be procedeze. De asemenea, pentru chestiuniJe juridiee erau in Coran numai cite va aute
de versete, dind inatructiuni pentru cazurile concrete care s-au ivit in aCtivitatea lui
Mahomed. Riimineau insii. nenumiirate alte raporturi juridice in care crau
Iipsiti de un text sau de 0 indrumare canonicii. Pentru astfel de caznri B-a recurs la tra"
diiiile orale, care cu vremea s-au inmultit enorm au inceput sii acopere eu autoritatea
profetului tot felul de fantezii sau concept politice J?i religioase. De acec" s-a simiit
17. Lucrul acesta este foarte important, deoarece putem urmiiri schimbarea care _
produs nu numai in conlinutul "revelalillor", d ;;i in forma lor. De uude in perio a
meceana Mahomed avea aproape numai preoeupari reJigioase reveiatiiJe sale di _a a
... lin d' . . d." patau
f onna unor versun scurte. VloaJe, pee avmt poetiC, In penoa a mo;umezii revel till
au ca obiect mai mult chestiuni politice, juridice, morale, hiirluieli eu evreu ;;i Cr a
etc., iar forma devine greoaie.lipsita de avint frumusete poetica. e;; u
. ,;:utem c?"?-para locol in. si:>lemul _aJ co acela ..1
lUI HrlstOS In cre;;tuusm: el este revelapa lUI Dumnezeu in timp sP A
Schimmel (Is/am, in BllfekerWidengren,Historia, II, p_173). ' un" .

I
160
161 ISTORIA RELlGIILOR
trien a pentru identificarea celor vrednice Din sutele de
mii de tiaditii care eireulau, comentatori eelehri ca Bokhllri (m. 870), Muslim (m.875)
altii au sees un numiir restrins de traditii autentice, pe care le-au intiirit cu indicarea
J?irului de persoane prin care acestea au fost transm.ise. eu cit ne depirtam mai
mult de inceputurile islamismului, cu aDt este mai mare nesiguranta cu prime Ia auten
ticitatea relatiirilor tradi-ponale. Ceea ce nu inseamna ci aceste relatiiri traditionale,
in ansamhlul lor, n-ar fi avut 0 influenti considerahiJi asupra islamismului l?i n-ar sem
inca l?i astizi la cunoal?terea cit mai adinciti a curentelor religioase din primele secole
ale islamismului.
Dar nici Coranul 'iii nici Hadrth n-au putut fi considerate ca suficiente pentru a
lamun pe credinciol?i in toate iroprejuririJe, mai ales ea unele locuri din Coran erau
obscure san Be contrazieeau cu nnele traditii. De aceea in secolele al II-lea l?i aI ill-lea ale
erei musulmane au apiirut comentatori renumiti ai izvoarelor doctrinare maliomedane,
ca Abu Hanifa din Kufa (m. 6%), Malik din Medina (715-796), al-Shiifii din Siria (767
820) Iji Ahmed hen Hanbal din Bagdad (780-855). Comentariile lor nu diferii prea mult
intre ele, numai eii unele sint mai libere ,?i a1tele mai rigoriste in interpretarea textelor.
Totu,?i mahomedanii ortodocl?i de mai tlrziu (sunnitii), adica aceia care acceptau
coleqiile oficiale de traditii, s-au iropiirtit in hanuiti, rnalikiti, hanhaliti.
c) Igmii. Pentm chcstiunile mai noi, care nu se gaseau texte in Coran 'Ii in
Hadith lji pentru care eomentatorii amintiti mai sus n-au dat vreu norma de urmat, 8-a
recurs la consensul cruditilor musulmani dintr-o anumita epoca. Acest consens poarta
numele igmii f?i se intemeiaza mai ales pe 0 traditie celebra, dupa care Mahomed ar fi
spus: "Comunitatea mea nu va fi niciodata de aeord asupra unei erori". Procedeul prin
GU'C d,)durii j",lamisJIlllllli norm" p"ntrll ca7,urile noi se cheama qiyas, analogia
cazurilor rnai noi cu altele mai veehi.
, 5. DOCTRINA ISLAMICA
"Islamismul este un sincretism", spune renumitul specialist Maurice Gaudefroy
Demornbynes
l9
Intr-adevar, doctrina islamicii eate un amestee de clemente religioase
duerit:::. ca faeturii. Cele mai multe dintre acestea".au fost luate de
Mahm'oed din iudaism, din Bihlie I;'i din Ta!mud, altele din traditia per,?iJor
lji din vechiJe traditii ale arabilor.
Teologia mahomedana ortodoxa este rezumatii in doua formule, dintre care una,
foarte seurti, shahada, eate formata din initialele cuvintelor care compun cunoseuta
formula "Nu este Dumnezeu afara de Allah Iii Mahomed eate profetul sau". Cealaltii
formula, mai dezvoltatii, este 0 adevarati miirturisire de credinta a islamismului.
Redactarea acesteia este atribuita lui Mahomed, dar in realitate ea s-a format intr-o lungii
19. Les institutions musulmanes, ed. a lll-a, Flarnmarion, Paris, 1958, p_ 14 (BA).
Nu numai CoranuJ, spune M. Gaudefroy-Demombynes, a fost influenlat de Biblie, ci
tradilia musulmanii, care "este patrunsa de (ibidem, p. 31)_ Cf. W.
Rudo!f;i!!,Die Abhiingigkeit des Korans vom Judentum und Christentum, W. Kohlhammer,
_ ,SluttgarL 922, J. Jomier, et Coran, P;>ris,
1959,149 p. (BF).
RELIGIA ARABILOR_ ISLAM1SMUl;
perioadi de tirop_ Aceastii formuli afinnii in inf!eri, profeti, e-ikli
sEinte viata viitoare.
a) Dumnczcu. Dogma e.sentialia islamiamului elite aceea a unicititD lui Dumne
zeu
20
Suh infIuent-a iudaismului a cre'iltinismului, Mahorned a ciutat sa spirituali
zeze ideea pe care arab ficesu despre zeul lor suprern, Allih, dar n-a izhutit dedt
intr-o mica miBuri. Ideea de Dnmnezeu pe care Mabomed 1nsu\li 0 avea Ia Mecca era,
8l?a cum reiese din Coran, antropomorfici deci inferioari. Antropomorfiamul aeesta
8-a mai atenuat cu vremea, mai ales in perioada medinezi.
ll1BU!?iriJe atrihuite lui DulIlP.ezeu sint acele8l?i en in mozaism 'iii dar
mahomedanii le-au rinduit dupa importanta, formind diferite grope de atrihute eteme.
Toate aeeate atribute, cuprinse fie in Coran fie in Hadith, sint in numir 4e 99 \Ii mahome
danii trehuie sa Ie cunoasca sa Ie recite en ajutorul unor mitinii (tcs.bih) cu 99 de
miirgele
21
t
In virtutea atrihutelor sale, Dumnezeu este considerat de Mahomed drept creator
allumii l?i al oameniJor, stiipin al universului 'iii providentiator milostiv. EI a creat lumea
dintr-un. fum care umplea spatin!. Ordinea creatiei a fost urmitoarea: apa, pimlntul,
rnuntii, viettJitoarele :;;i in sfir,?it omu!.
Dar, de la conceptia inalta a atotputerniciei lui Dumnezeu a libertatii divine,
Mahomed a ajuns la conceptia inferioarii a predestinatiei, care face obiectul discutiilor
dintre teologii musulrnani inca din primul secol al erei musulmane. Faptele oamenilor
nu mnt libere. Allah insul?i creeazii faptele oamenilor oamenii Ie exe'cutii in mod
fatal, inevitabil
ll
. Totu,;,i, teologii rnusulmani admit ca "omul pastreaza posibilitatea
de a fi sau rasplatil dupa ceea ce a dohindit {ka.saba} in v"derea judeciitii
de pe urma" 13 Ba chiar mai mult, teologii musulmani modernil?ti au ajuns la eonceptia
20. lnsistind asupra unitali; absolute a lui nUlllnaeu. Coranu! $<: ridici! ,mpotriva
vechiului politeisrn arab impotriva oridirei fom)e de politeism, nu impotrlva dogmei
a Sfintei Treiroi, deoarece in se un Dumnezeu in trei
persoane, nu trei Dumnezei. Coranul, spune D. Masson, ,,nu ataca nicidecum dogma
Trinitatii tntntpiirii aa eum Ie Biserica. Coranul se ridica iropotriva unui
politeism de forma triplii iropotriva unei forme de generaliune incompatibila cu
noliunea de un Dumnezeu unk imaterial" (Le Caran et la Revelation jluUochrttienn.e.
Etudes comparatives, vol. I, A. Maisonneuve, Paris, 1958, p. 87 .' BCi:]-SDU). .
mai !>pune D. Masson':" nu se opune in defmitiv, dUpa Coran, cal1sus sii fit;' considerat
drept Cuvintul Cititorul Coranului ,,nu Va gasi in acesta negarea formala
explicitii a dogmei tntrupiirii cum este ea propovaduita de teologii qe,tini" (ibidem,
p_ 213).
21. Pe baza textelor eoranice in care 5e spune ea Dumnezeu posed a ,,numele eele
mai frumoase" (VIII, 180; XVII, 110). tradilia musulmana atribuie lui Dumnezeu 99 de
"nume frumoasc". Teologii insa roai ales misticii musuhnani, in dorinJa de a patntnde
rnai adinc in lui Dumne:zeu, s-au intrebat daca nu exista un ,,nume suprem",
care sa exprime pe toate celelalte. De aiei 0 intreaga literatura teologica mistica, iar
in pietatea popuJara aluneearea spre superstilie i magie, acordindu-se numelui lui
Dumnezeu puterea lui Dumnezeu folosindu-se tot felul de talismane legate de
acest riullle (G. C. Anawati, Le nom supreme de Dietl, in vol. Etudes de philosophie
murulm/J1'1e, J. Vrin, Paris, 1974, p_ 381-432 - BAl.
_ __ 22. Sura VI,'125. Cf. XXV, 9; XXX:. 28; IX, 15, 139_
23. D. Masson, op.iiit., vol. II, p. 674.
II - blana Religiilor
162
163 ISTORIA RELlGIILOR
pe care 0 gasim in cre,tiniam potrivit cireia omul eete "colahoratorul" lui Dumnezeu Ia
imbunlitiit
irea
lumii, omul avind ded partea sa de responsahilitate in lumea moderna
activa in care traim azi.
b) Ingerii sin't, dupa conceptia islamica, creati de Dumnezeu din lumina. Ei au
misiunea sa laude pe Dumnezeu sa duca oamenilor poruncile Lui. Ciipeterua lor oeste
Gabriel (Jibn1), eel care s-a aratat lui Mabomed in muntele Hira, transmit
indu
-
i
apoi
revelatia divina. Alti ingeri au diferite alte misiuni speciale. De pildii., 15riifil va suna din
trimhit invierea mortilor la judecata de apoi. Un loc deosebit il are lblfs, ingerul
a
ciizut, ca ,i Lucifer, in pacatul trufiei, neacceptind sii. se prostemeze in filt
a
lui Adam la
porunca lui Dumnezeu. Credinta in ingeri este foarte importantii, esent
iala
, in islamism.
o mare important a are in islamism credinta in spirite (jinnJ, fiint
e
create de
Dumnezeu din foe. Ca ingerii, jinnii sint impiirtiti in buni "i rai. Cei mai multi dinJ:re
ei sint insa rai ,i au conducator pe Ihlis, ingerul ciizut. Credint
a
in spirite este desigur
o reminiscen t
ii
a vechiului piiginism arab, credinta care, fiind prea inradacinata ii, 9por,
Mahomed n-a avut curajul sau n-a putut S-Q inliiture.
c) Profefii sint oameni de Dumnezeu dintre cei mai buni primind
sarcini de mare irnportanta. Ei smt de doua feluri: profeti (nabO 'i\i trirni'ili ai lui Dumne
zen catre oameni (rwill). Cei dintii au misiunea sa pastreze neatinsli adevarata credinta
sau S-Q reinnoiasca; ceilalti au misinnea speciala sa converteasca pe !?i sa
transmita revelatia. Numarul lor este foarte mare. Coranul 25 de profeti
trimi!?i, dar dupa traditie numarullor trece de 0 sutii de mii. Toti acel?tia au dat oameni
lor cart
i
, care insa s-au pierdut. Dintre ei, ,ase sint considerati ca principali l?i anume:
24
Adam, Noe, Avraam, Moise, care a dat evreilor Tora, Iisus, care a adus Evanghelia ,
>;,i in slU',?it Mahomed, Ultllllul ,;,i eel mai mare pwfel tn Coran Mahomcf! este chinr
numit Kharom ("pecete", "sigiliu"), el incheind ,irul profetilor
d) Carfile 5finte. Credinta in carti sfinte formeaza 0 alta dogma in islamism.
Mahomed considera IIi Biblia drept 0 carte sfinta, dar falsificata de evrei ,i de crel?tini.
Cart
ile
sfinte sint, dupa inviitatura islamica, opere ale profetilor trirnil?ilor lui Dumne
zen, carora Ii 8-a comunicat, mai exact Ii s-a dictat textul Coranulqi dupa exemplarul
24. Despre lisus, Mahomed cu un respect deosebit, numindu-L "Cuvintul
lui Dumnezeu" admitind Sa supranaturala din SImta Fecioara Maria. Buna
vestire este a5tfel descrisa in Coran: "tngerii mai zisera: 0, Maria, Dumnezeu
cuvintuJ (ce vine) de la EI; Numele Lui va fi Messia Iisus, fiul Mariei. Maret (va fi el)
in lumea de acum cea de apoi va fi aproape (de Dumnezeu)" (III, 40). Iar in alta
parte se spune ca ,,Mesia Iisus, fiul Mariei, este un trimis allui Dumnezeu cuvintu! Sau,
pc care l-a pus in Maria, duhul Sau" (IV, 169). tn alte capitole ale Coranului se
despre unele minuni ale Mintuitorului, facute inca din copilirie. tn celebra
"Sura a'mesei" este povestit in chip fantezist episodul Cinei celei de taina. tn aceasta
sura (a V-a), Mabomed despre 0 ma5a trimisa din cer in urma rugidunii lui
lisus. Moartea lui Iisus 0 explica dochetic, crezind ca nu lisus, ci altcineva a suferit
rastignirea: "Ei insa nu L-au omorit nu L-au rastignit, ci pe altul, care Ii se parea
asemenea". Iar pe lisus "Dumnezeu L-a ridicat la did Dumnezeu este pu,ternic,
(IV, 156). tn predica Sa, list,S ar ,fi, ,uunl'at v' "rea Mah..-- - .tn \\cest sens
au interpretat teologii musulmani textele din Noul Testament privitoare Ia Paradet.
RELIGIA ARABILOR. ISLAMlSMUL .
ceresc 'ai aCesfuia. Cad Coranul, cartea sfinta prin excelenta, elite in conceptia islamica
necreat ve,nic. In prima parte a activitlitn sale de la Mecca, Mahomed il numea chiar
miqoor, "puterea" care lirniteaza irui,i atotputernicia lui Dumnezeu. Comurucat lui
Mahomed prin ingerul Gabriel, Coranu.l cuprinde revelslia perfecta, intreaga, a Cartn
ve,nice. Prin aparitia Coranului la sfir,itul 'i\irului de ciiIti sfinte, acesta abroga toate
celelalte carti sfinte, care sint incomplete, rau intelese ,i faJirificate.
e) EshatologW. Foarte irnportanta in teologia mabomedanli., eshatologia este vag
expusa in Coran l;1i plina de elemente iudaice ,i cre'i\tine. Traditia a completat insii. mai
Urziu dogma isIamica despre viata vUtoare. Astlel, dupa moarte, sufletele merg la un fel
de judecata particulara in fata ingerilor Nakir l;1i Munkar, celor bum raiul
l?i celor rai iadu!. Dupa aceea sufletele rlimin in mormint intr-un fel de sau somn al
mortii pina in ziua judecatn de apoi. Sufletele profetilor ,i ale martirilot sint scutite de
aeeasta anticamera, mergind direct in paradis. Ziua judecatii va fi precedatii de minuni
,i semne apocaliptice, intre care ,i aparitia unui fel de AntihriBt, monstru eu un singur
ochi calare pe un asin. Va vern insa Mahdf, eel "condus" de Allah, un fel de Mesia
islamic, care va eonverti lumea la isIamism va aduce dreptate8 l;1i ordinea pe pamint
lS

Iisus insu'i\i va cobon din cer liIi se va arata oamcnilor la moscheea din Damasc, dupa care
va ucide pe Antihrist I?i va ramine patruzeci de ani pe pawnt, aducind pace intre oameni
l?i intre anirnale. La judecata de apoi, care se va face in fata lui Allil.h, faptele oamenilor
vor fi eintiirite pe 0 balanta ,?i apoi sufletele vor trece pe un pod "rnai subtire dedt
firul de pir declt tair;;ul sabiei". Cd buni vor trece pe pod iute fulgerol, cd rai se vor
prahuliii in iad. Se pare eli exista in islamisrn liIi credinta intr-un loc intermediar, araf,
un fel de purgatoriu, unde merg cei a ciiror halantii a stat in echilihru. Probahil influentii
din religia perl}ilor.
I In ceea ce privel?le railll I;li iadul, falltezia aralia a inventat lol felul de placeri
I
senzuale sau de chinuri groaznice. Teologii musulmani de mai tiniu, dindu'f;1i seama de
I
I natura vechilor conceptii ale eshatologiei islamice, in contrast eu dogma spiritualitatii lui
Dumnezeu, au cautat sa expliee alegorie pasajele din Coran privitoare Ia proverbialele
plaeeri ale raiului islamic ,i au introdus in eshatologia islamic a l\li un element spiritual,
potrivit eiiruia eei ee vor merge in paradis vor avea fericirea de a contempla pe Dumnezeu.


'Asupra pedepselor celor rai, teologii musulmani nu sint toti de acord.
Mahomed n-a fost deajuns de lamurit in aceasta chestiune, socotind in general
chinurile iadului ca fiind flira sfir,it, dar llisind sa se inteleaga cii Dumnezeu, in
intelepeiunea Sa, poate hotm altfel. Dupa piirerea unor teologi musuImani insli, iadul
intreg va fi depopulat treptat fili va inceta sa mai existe, ajungindu-se astfella credinta
conaolanta, care a ademenit ,i pe Unll teologi crel;1tini, intr-o revenire la Dumnezeu a
tuturor oamenilor_ In general insa, interpretii modemi 'Bi Coranului ,dau mai mica
irnportanta partilor din Coran la eshatologie.
j
_ L'Imam cache et la renovation de l'homme en thtalogie schi'jte.
in ,,EranosJahrbuch", Bantl XXVIII, 1959,p. 47-108 (BA).
164
I
ISTORlA RELlGIILOR
RELlGIA ARABILOR. ISLAMISMUL . 165
'I
: begea 6. LEGE'!I\ISLAMICA - - ....--
\II anlllne: , Y"IlQ (.S
.. htUia
moral), ), itnParte iaptele oamenilor in mai multe categorii
. Intre faPtele e te, ingaduite ('I'i deci indiferente din punct de vedere
ohligatii rituale ohligatotij. ,
mllsuhn ' pe car ' ltnp . .
ane, \Ii an e 1lI0rali' " use tuturor aedincio\,ilor, sint COnBIderate crnCl
Itamad-' ulll
e
' - llI-
L
. .-1" din'"
. , an fjll pe/erin . /' . ""om.edani Ie conaidera drept ,,,.....pn ere tel
ilju Ia h Slrea cr _!I 'tuala stul
a) Mart ,'. 4Y1ecClt La . eumtel, rugiclunea, IUUostema n , po
credill1ei - . aCea1;ea unii teologi rnai adauga ,?i ,,riiZboiul mnt",
;01__:._ . ii de Alh. se face .
.........Wlfll in alte . "'-'8ll 'iii l\.t h Prm rostirea fonnulei ,ahoda (6hah4da): ,,Nu cate
hundul fie cei din 1lIlprejUt-iti ad llled ea1;e'profetul sau". Ea se ros
te
'l'te Ia intrarea in
tuI - JlUuJ/' ar Ill' . fi .
Ul sa 0 poaLt.. III trehu' aJ ales cind se apropie moartea. Atuna, e mun
M!l_I._- .eclta. le 8/i
'UYfC, care Ii Vor J apol UAo 0 rosteasca necontenit pentru ca sufletul deceda-
Ua p . Y I:' \11 f- - , '.. .
N
u exista in' l'lllIuJ inte ara gre\leala in fata infrico,?atotilor ingen Nakir '1'1
primei m"......-',.;..: I:'ogatoriu.
I
ad' 0 c '
'! .
spune romanO-cat Ii c:
e
lntei .. ' erelljonie reJ;"':oasii care sa consfinteascii momentul
. . . 0 Cll' "I, cu. . .
ClfCumclZla ca un tf 'ill pro. atit m.aJ 0 forma de pecetlUlre sau, cum ar
, as eJ d "'stan .. """, .
I?I se poate face de la' e tit, d",- j:_ll, de "confirmare" a eredintei. Unii au socotit
Vlnlta d .... ara '. hlig ,
h) R ., e 7 zij nlCI un temei deoarece aceasta nu este 0 atone
ugac'unea . e p' - 1 '
de cinci ori pe zi la rUuala (sa/;j tna a 15 ani.
M 26 M anUmit t) d h h . 't
eeca . odul -I' . e Ore d' eoSe it de importantii in islamism, tre me rostl a
. , n"u /?I ' e p f . , ,
prlVltor la cult. 'freh ' cUlIl ae re er1nj:ii in comun cu alt
i
credinciof;ll f;ll cu fata spre
adu - / . Du \lIe a - aa1ll:r", . I I
sa UI tnnezeu' a llleIl1" ntgaciunea rituala il yom arata in capito u
danul 'ill Se d tlOllihn - d I d
o poate fa,'<' I ' e0Set , ca ritnala are un caracter e all a
1{ ... . I) orle ' . )Lf;>le d
e
ugaclunea particul _ tlfllp. e ntgaciunea particulara (duii) pe care rnahome
. ara, III ,
once fOrIlla. eate 0 invoonce loc, in oriee Iimha ,?i fara vreo ingradire ritualii.
c) Milost . care ap6ntana. a lui DUJllilezeu f;li Be 'poate face suh
.. . enla (zak- '.
succesom sal suh fat, ,,1:a:,c
I . I rma Ull' a Sal' il .. ed . d
or agnco e, vite/or Ul feJ d . lIC or ) a fost reglementata de Mahom 'ill e
'tel d ' aUrul . e l.ln . d
VI e turuU! care nu Ul, P'0li\lt legal proportional,perceput asupra pro use-
nu. care. Nu erau insa
erau apoi foJosite tUn
p
d la Vl'eo muncii oarecare f;li metalele ,?i marfunle care
mstitutii religiollSe m.u III diverae e Un an in stiipinirea aceluiaf;li proprietar. Bunutile
au renuntat insa Ja aUIrna.ne, Pe scopuri de hinefae.ere pentru intre+inerea eventualelor
, acest f 1 111:t-u _ '_ t
toate stateJe, cu atit m.a.i e de it:.n sfi:nt" etc. Statele
In afara de aceasta eu '1 au adoptat sistemul de impozlte ohl,?nUlt
milOstelli di.nt;ii era ohl'-toriu numai pentru mahomedam.
-------
e o. ial- ""liiQ fi ial
e a, mai' existi un fel de milosteDle neo IC a,
26 L
m< ......1 ""'''''-- , a se _.roage cu - . ,",cPlilm u.. _ , _. ,>.
'* ,"c ..., .., ....e, ... """,ion,du m. ':".:..,....
,,"<a_a, f"ind d;o .... ""'" pc pcn"",....=.1 pen,",. ___
unitatea national! 'ii Politica a "'_ centrul reUgios al IS _ """, '
oliligatorie totu\li, care se in natura sau in hani Be practiCi oW ales La s1ii,itul
postului, precum mllostenia henevolii.
d) Po&tul (Jlaum) cate ohligatoriu de Ia virsta de'14 ani in sus- Sint seutiti de post
hitrinii, femelle insircinate \Ii cele care aliipteazi copii, cilitorii \Ii soldato in timp de
rAzhoi. Ace,?tia din unna p9t lIi'1i facii. altadatii postul ohligatoriu sau iii pliteasc.i in
schimb 0 suma de bani. Postul mUllulman dureaza 0 luna, luna Ramadan, cind profetul
ar fi avut primele revelatii. Postul incepe in fiecare zi in zori, exact in momentul cind
este destulii iumina pentrU a se putea deosebi un fir aIh de unul nepu, dureazii pin!
seam dupa apusul soarelui. In tot acest timp, credinciosul musulman nu are voie sa
manmce nimic, wei 8a bea, sa miroase pariumuri, sa fumeze sau sa contact sexual. ,
Noaptea insa toate acestea sint ingiduite. Este u,?or de inchiphlt ci unw
de post este destul de micii.. In ceca' ce Privellte trupul omenesc, aceat.post devine uneori
un chin ingrozitor, deoarece musulmanii, folosind un calendar Iunar:l
7
, luna Ramadb
cade uneori vara. In aceste conditii, interzicerea de a se hea, api limp de 15-16 ore, in
regiunile tropicale mai ales, este intr-adevlir ingrozitoare: Totu'ili postul RaJnadlin eBte
inci destul de mult reepectat in Illmea islamiciL
e) Pelen'najul la Mecca (hadji) dateazii din epoca preislamica 'iii a fost piistrat de
Mahomed datoritii prestigiului pe care aeeastii traditie 0 avea printre arahi, ca ,?i datoritii
faptului ca prin el izhutea sa mellt:lni unitatea politica religioasa a unei populato
atit de impri/iitiate. Musulmanii sin t ohligati sa faea Mecca ce! putin 0 dati
in viatiL Femeile nu pot merge Ia Mecca dedt insotite de '. BOtuI lor sau de 0 ruda
apropiat.ii. Cei bolnavi pot trimite pe altcineva in locul lor, cu conditia sa-i pliiteasca
toate cheltuielile. Cei care nu pot face acest lucru din motive foarte serioase trebuie sa
faei in sehimb un act de milosteniesau sa posteasci.
f) Riizbo;ul sftnt (djihiid) nu este 0 obligatie individuali, cum sint cele precedente,
ci 0 datorie a comunitatii musulmane, care trebuie sa Iupte cu necredincio\lii ,?i sa riepin
deascii islamismul. Cel ce moare intr-unastfel de riizboi merge de-a dreptul in rai, flira
sa mai Ilf;ltepte judecata de apoi. Necredincio,?ii b:ebuie mai lnw instruiti f\!i invitatila
islamism. Dacii refuzii, se va porni cu razboi impotriva lor. Capitularea acestora flira
convertire duce Ia un b:atat in virtutea ciiruia invin,?ii if;li piBtreaz(i reIigia l?!
obiceiurile lor, .Jar pliitesc 0 anumitii taxi. Daca rezist.ii dar sint apoi
proprietatea invingitorilor cu toate hunurile lor. Musulmanii pot sa-i omoaxe, sa-i
traru;{onne in sclavi, sa Ie riipeasci femelle copiii etc.
Prill astfel de razhoaie ,,sfinte" au izbutit musulmanii sa raspirideasci islamismul
f;li sa creeze doua inIperii dintre celemaiintinsedinciteBecunoscinistorie.Califatul
arah f\!i Imperiul otoman,
Obligatia religioasa a riizhoiului mnt a incetat insa sa mai ca aiUe pentru
statele modeme musulmane.
. 27. Calendarul'musulman se conduce dupa mifcarea Lunii in jurul 'pamlntului.., nu
dtipii. mifcarea,Pii.mintuIui in JUJUl Soarelui, astfel acest calendar are 12 luni .. _. '""'...... a >.lol:', .
,.' .. ''''- "''':; - ,
29 30 de zile, in total3M de zile. . .. ' ..' ' ....
167
ISTORIA
166
g) Alte pre3cripfii ale legii islamice. Pe Iinp obligatille principale expuse mai sus,
legea islamicii intpune 0 multime de restric-pi in ceea ce prive,te viata de
toate zilele:!8 . AceHtea au caracter, religios ,i juridic in acela,i timp ,i sint respectate inci
fili acum'in chip riguros in unele tiri mueulmane.
AstleI, leges islamici opre,te coneumarea emu de pore fili a animalelor care n-au
f08t uciBe Is matoare, inten:iee biuturile alcooliee, oondarnna jocurile de noroc ,i
camata, dar mm eu seama di 0 importanti deosebita reglementirii raporturilor juridice
dintre memhrii farniliei. Poligamia este admisli, musulmanului liber fiindu-i ingiduit sii
aibi patru solD, iar sclavului numai doua. Cisiitoria nu are caraeter religios. Ea conata
dintr-un contract cu doi martori, Is incbeierea cimia femcia nu este de fati, dar i,i are
un reprezentant. Acesta trateaza indeosehi problema dotei pe care ginerele trebuiea-o
dea miresei, nn invers, cum se in'timpli la noi. Femcia nu se poate cisitori in nici un caz
cu un barbat de alta credinti. Barbatul se poate' cisitori cu 0 femeie cre,tini sau
evreicii, deoarece acestea aparpn religillOr care au scripturi sfinte. Dezlegarea ciisitoriei
se paste face cu mare u,urinti in ceea ce il prive'lte pe barbat. Acestuia ii este suficient
sa spuni sotiei sale de trei ori: "te repudielJ" cisiitoria eHte dezlegati. Reciisitorirea
cu femeia repudiata in felul acesta este aspru criticati de ,colile de interpretare a
dreptului musulman. Femeia are asigurate prin legea islarnicii. drepturile asupra averii
sale proprii ,i cbiar asupra dotei pe care a primit-o. V oalul negro pe care iI poartii pe fati
musulmanele nu eate prescris de Coran. EI a fost 1a inceput 0 distinctie a 8OtiiIor
lui Mahomed, apoi 8-a extins Ia alte femci. In familie tatil are, dupa legea islamica, 0
autoritate ah80luti. legea cu amanuntime datoriile piirintiIor fata de
copp ,i invera, precum regulile de unnat in privinta tutelei asupra orfanilor. Legea
talionului, atlt de des intilniti la vechii semiti, a foat mentinuta de legea islamicii,
dar indulciti prin potcivit ciireia, in annrllite imprejuriiri, vin(lvatul poate
sciipa de pedeapsi platind 0 arnenda oorespuru:itoare.
Legea islamicii a dominat viata popoarelor musulmane secole de-a rindul, dar in
vremea noastra lucrurile s-liu mai schimhat. Statele musulmane au treeut prin importan
te transfonniir'i de ordin politic, juridic f\li social, care fae ca legea musubnana sa-,?i
piardii in foarte muIte privinte importanta pe care a avut-o cindva.

7. SClUSME $1 SECTE
Impletirea elementului politic en eel religios in islamism a fiieut sa se iveascii foarte
eunnd tot felul de dezbiniri intre credincio,?i, ajungindu.6e cu vremea la 0 intreaga
serie de schisme ,i secte mabomedane. La aceasta a eontrihuit 'Ii raspindirea islamismului
afara din Arabia, diferitele popoare devenite ialamice ineuliindu'ii nona religie fiecare
in (elul Biu. Ne yom opri insi fGaile putin numai la achiamele ,i seetele mai importante.
-:t-l!!!!idiJ1li (,,rebelli
U
) au fost la inceput un grup devreo 12 000 de
care s-au separat de eomunitate peehestiunea alegerii califului dupa uciderea lui OthmlUl
28. N. Mitru, Morala islamica oglindita in lucrarea "AulAO'yoc;" a lui Manuel al
/Ilea Paleologul (1391-1425), iri "Ortodoxia", XXV (1972), nr. 3, p. 459-474; D.
... S'rtuafia femei; in islamism in "Studii Teologice", IX'(1957), ni'; .' -'-.
3-4, p. 244-251. .
RELIGIA ARABILOR. ISLAMISMUL
(656). ECUiean sii ae aleagi- ca1iful de cam ,i nu neapiirat dintre
mdele profetului san din trihul ci pentru mente religioase. De asemenea
ei cereau ca mandatul de calif Bii fie revocahil in cazul ci persoana aleaBli, in aceaata
demnitate HI' arata apoi nevrednica. Ie,iti din oonsideratu de ordin politic, schisma
haridjitii 8-Il transiomlat eu vremea intr-o adeviirati secti, fonnulindu-<i!i dogme noi,
deosehite de aeelea ale sunnifilor, ale musulmanilor ortoooc,i. Caraeteristie haridji.
'PIor em rigorismullor..
. Bint partizanii lui All, care it aleaeaera calif ,i care CD vremea au
.guns Bii fonneze ,i ei 0 secti, mult mm importBnti decit aceea a haridjitiJor. $iitii au
atrihuit lui Ali 0 cinstire egali eu aceea datorati lui Mahomed. Din Hadith n-au acceptat
1<
decit acele ielstiri traditionale care proveneau de Is Ali, de Iii Fiitima Ifi de Is descenden
lii acestora. Cum insli descendentu lui Ali ae stingeau unul cite unul, iIiri. posibilitatea de
a' inlitura pe Omeiazi, ,utu, probahil sub inlluenta mesianismuJui i&deo-e,tin, ,i-au
pns toati nadejdea in venirea unui imam descendent din Ali, care ati ascuns undeva
va apiirea Is momentul oportun, pentru a restahili dreptatea ,i Eate irnamul
Mahdi, care face figurii de Mesia in aecta ,iiti.
-:t' $iismul s-a :ramificat eu vremea in numeroase secte. Diotre acestea, mai importanti
eate seeta ismailitilQT, care a jueat un mare rol in iatoria Africii de Nord ,?i in Orient in
timpul cruciadelor. Seeta are un caracter secret. Memhrii sectei sint impartiti in grade
'fi trebuie si suporte anumite Interpreteaza Coranul in chip alegoric.
Un persan neoplatonic, Abdalliih ibn Maimun, a dat un fundament fil080fic doctrinei
iamailite. '
Ismailismul a dat naJ?tere la nndul sau mai multor ramificatii, mai multor
Intre acestea sint: carmati4 druzii Ili Aeeaata din urma datoreF?te faima
eruzimii ell ('"'re membrii scctei i'i'i executau adversarii. Numele seetei vine de la foloairea
la initierea neofitilor a excitantului paibie, toxic, numit .
In marele conflict care a impartit in doua tahere pe dupa moartea lui
Mahomed, s-au dat de-o parte un numar de credincio,i care au ramas neutri. Sint alia
numitii matazilifi ("neutri"). In secolul al VID-Iea aCCf#tia au devenit 0 'fcoali de teologie
speculative eretica, in lupta cu care s-a definit ortodoxia teologiei musulmane (mote
I. kallim). ,Specificul ereziei mutazilite ati in ,,ratio.nalismul"siu, adica in interpretarea
i
dogmelor cu ajutorul rationamentelor filosofice, lucru interzia pina atu.nci de catre
29_ tntemeietorul sectei asasinilor a fost Huan ibn Sabbah. care pare sa fi fost un
om invatat cu importante scricri teologice. A' triii.it in secolul aJ XI-lea. Secta asasinilor
avea caracter de societate secreta, ai card membridepuneau jurimint fata de condudi
tornl secki I numit in evul mediu Bininul de la Munte. Ocupind pozitu intarite pEin
muntii din nordul Persiei ,i avind ca sediu fortireala de Ia Alamut, numita "cuibul
vulturnlui", asasinii faceau razii infrico,itoare pinli Ia mali depiirtiri n-au putut fi
nimiciti limp de 200 de ani de armatde putemice trimise impotriva Abia in secolul aI
XIII-lea hanul mongol Hulagu aizbulit 5a-i zdrobeasca. Sub raport'doctrinar, asasinii
cautau justifice mctodde printr-o intetpretare alegoridi a Iegii musulmane. A)ltcptau
,i ei venire;!, Mahdi-ului, care 5ta ascun5, ,i aveau :noua trepte de initiere. Doctrina asasini

lor se rnai pastreazi ,i astbi la unde secte i indeosebi la 3a-numitii khogiah din India
".:::' ..Purgstall, Hist,!jt:e ode l'ordre dp.< J:.1.. HeUert ,i P. A. de .
laNourais, PouJain, P<Jtis, 1833,5'67 p. - BA}. . .. .
168 169
ISTORIA RELlGIILOR
t
reprezentantii ortodoxiei mahomedane. De aaemene.a, mutazili1ii. 8I;1B1ineau nat:uJ:ll .'" 0,
"creati" a Coranului, care nu face decit iii ,.reprezinte" cuvintullui AIlllh, comhiteau
doctrina predestina1iei. lmpotriva a:dep1i1or acestej secte, care nu erau nicidecum necre
s-au infiintat adevirate trihunale inchlzitoriale.
In secolul al XVII-lea s-a ivit un putemic curent rigorist de reverure Ia vechea
doctrlna musuJmana, in forma in care aceasta 0 avea in hanhalita. Muhammad
ibn al-Wahhlib (1703-1791) propoviduia un monoteism rigid se ridica impotriva
cultului Smtilor, veneriirii mormintelor, impodobirii rnoscheilor Iuxului in general.
La inceputul secolului trecut, wahhahitii au desfif;1urat cm .i 0 activitate violentii.
Ei au pus stiipinire pe Mecca f;1i Medina, au distrus monumentele .i mormintul lui
Mahomed lji au ajuns iii stiipineasc8 intreaga Arahie. Devenind 0 primejdie pentru turci,
acef;1tia au dua impotriva lor un riwoi fosrte lung, prin' Ali, pa'\la al Egiptului, care a
izbutit ai-i infringa in anul 1818. Secta wahhabitilur a fost nurniti "protestantismul
ialamismului", din pricina nuuin1ei sale de a dirima tot ee era c1idit pe tradi1ie in isla
mism. In Arahia roai existi inci f;1i aatiizi un numir destul de ,mare de adepti ai acestei
secte.
8. MISTICA ISLAMlCA
a) Sufi$muL kahn nu s-au remareat printr-<> deosebiti inclinare spre misticji.
Mistiea ialamica a inflorit in afam Arahiei, in Siria mai ales in Yeraia, sub influenta
misticii cref;1tine f;1i a filowfiei neoplatonice IIi iu'diene. In secolele VID-IX au aparut chiar
!?i teologi mistici IIi indrumatori ai "ietii contemplative, ca de exemplu Hasan din Basra
(m.728), Ihrahim ibn Adham Churaaan (m. 777), Dun-Nun al Misrl din Egipt (m. 859) etc.
De pe la inceputul Becolului al VIDlea, miaticii ialamici au inceput sa fie numiti
sufiTti, de la numele imbricimintei simple de lina aapra {silf} pe care aeel/tia, imitind
pe calugarii obi,\iIluiau 8-<, 'imhraee in Bernn de renuntare 13' once fel de lux,
Alte numiri care s-au dat Bufi'\ltilor au fost aeelea de fachiri (arab) sau dervifi (persan),
cuvinte care indicii pe omul sarac sau care a renuntat Ia orice avere paminteaaeiL
Sufismul a ajuns eu vremea un fel de religie aparte, producind multe nepliiceri
ortodoxiei mUBUJmane. Teologia sufisti este panteiati, speculind aaupra cufundlirii in
nonexistenta {fana} sau in .realitatea Unii au declarat eu indraznealii:
,,Eu sint Dumnezeu". este cazul eu marele miatie Husain ibn al-Halladj, care
a fost crucifieat in aru.tl 922 la Bagdad suh acuzatia de a'se fideclarat pe sine Dumnezeu. -"''0'
N-au lipsit exagerlirile nicHn ordinea practiei, unii miatici foloaind mwoieainstrumentali,
danaurile, hiiuturile ametitoare, perversiunile Bexuale ca rnijloaee de transpunere in stiirile
miatiee.
Pentru a feri rniatiea Wamicii de ritiieiri dogmatice. marele teolog musulman AI
Ghum (1058.-1112) a sistematizat doetrina sufisti, pUnind.o de acord en ortodoxia
musulmani. Lucrarea sa Re'"'1terea ftiin1ei reli,giotUe a devenit codul mistieii musul
mane. De asemenea in ordinea practicA, pentru a Be evita riitiicirile de ordin moral, s-a
cemt sa Be conformeze totul prescriptiilor legii musulmane. In felul aeesta
s-a ajuDB Ia form!ll"es unor confrerii sau ordine religioase, care aveau ea scop praetiearea
in cornun a pietii1ii prescrise de legea musulmani.
h) Cortfreriile religiQ(J$6. Cele mai multe confrerii sau ordine relijp''.lBC musuJmane
au luat flin1a in secolele al Xll-Ies f;1i al XDI-lea, mm mzili

RELIGIA ARABILOR. ISLAMISMUL
ehiar'invremea noast.:i:. E;e!lint formate numai din birba1i. Au uneori
earaeter de adevirate ordine monahale, in genul celor crettine ti indiene, dqi
monahiamul este in opozitie en spiritul invititurii lui au foat eei dintfi
care S-8U organizat in confrerii, fi<:ind vot de wAcie, ascultare castitate. In general
insi, memhrii confreriilor ialamice !lint cA8itoriti triiesc pe ]a ea.eele 101', em in
ministiri
30
0 dati sau de mai multe ori pe lliptimini, Be aduni in anumite
damn speciale, unde executa sub comanda '\Iefului confreriei riturile reglementare ale
ordinului, care constau din rugiciuni in comun, spiliri, citiri din Coran etc. Uneori
aceste rituri comportii invirtiri, dansuri, urlete ,i ehlar alte moduri de exaltare mistici,
de unde memhrii confreriilor respective an primit numele de ,,invirtitori", "dansatori",
"urliitori" etc. S"mt indeosebi inVirtitori" ai conlreriei Mawlawiya.
Unele ordine imping atit de departe exaltarea ini1iatiIor, incit I!cef;1tia, sensihi
litatea corporalA, inghit buca1i de sticli sau cirbuni aprinf;1i, l'\Ii fae rini adinci, miininei
f;1erpi etc.
ConfreriiJe au avut au un rol foarte important in islamism. Unele au avut activi
tate pe teren economic in general, au intretinut pietatea in papor, infuzind 0 viatii.
noui ialamiamului oficial devenit formaliat lli sec.
c) Cultul sfinfilor. In st:rinsilegitnri C\1 aecate CODfrerii religioase este eultul
sfin1i1or (wali; "stint"), impotriva ciruia au luptat hanhali1ii wahhahitii, dar fara nici
un sucees
31
. Intemeietorii de coDfrerii mam mistici au fost eultivati ca sfinti, iar
mormintele lor au devenit locuri de pelerinaj. Dea1tfel am vuut cum Mahomed a
devenit indati dupa moarte obiectul veneratiei credincio'llilor islamici. Unele perooane
au prirnit consacrarea sf'mteniei inca rtind in vista, pentru a fi apoi date uitirii. Cultul
sfintilor a dat nBl/tere Is wbiton, pelerinaje, dar '\Ii Is uDele supersti1ii. care au schimbat
c,aTacterul islamiamlllui in vremea mai noua.
Islamiamul are de asemenea cultul relicvelor, flira sa Ie atrihuie insi importanta
religioasii pe care cref;1tiniio atribuie relievelor venerate de ei. Astfel, au un
profund respect pentru 0 spadi, 0 pereehe de pantofi f;1i un mare numir de fire de par
din barba lui Mahomed. De asemenea paatreazi eu sfintenie unele autografe ale primilor
calii. Dar cea rnai importanti relieva este stindardul verde al profetului {,angiDk seenf},
pbtrat de calif cit timp a durat califatul (pini in 1924). MusuJmanii ered cit acest
IJtindard' provine din eer li eli a' oat dat lui Mahomed ca semn al vietoriei. C'md pomeau
Ja rii,zboiul 8OOt, musulmanii aveau in fruntea lor Btindardul profetului sau unul asemiinii
tor de euloare verde_
d) Babumul fi bahauril.UL In seeolul al XIXlea, miatiea ialamicii a eunoscut 0 noua
f;1i putemicii infIome in Persia pm babiarn bahaism. doui reforme religioase despre care
s-a vorbit mult in tiirile europene f;1i in America, unde au lli adepti. Bahiamul este
legat de numele unui tinir, Mirza Ali Mohammed (1820-1850), care lie didea pe srne ca
Bab, ,,poarti" prin care se face cunoscutii doctrina imamului ascuns (M1lbdi).
30. Printre confreriile mai importante sint: Qadiriya. Rifaiya. Mawlawiya, Shadeliya.
Nadubcndiya, Bektasbiya etc.
. 31. D. Soa,re. Concel'tia despre sfintenie in islam ism 1; cre1tinism, in "Ortodoxia",
IX (19:iJ1. Dr. 3, p. " .,
171
I
L
I
170
ISTORIA RELlGIILOR
Cum unele principii ale babismului rielitiiltumeau guvernlll persan, Biih a fost arestat.
S-a produ8 0 revolta babistii reprimata aingeros. Biih a fost executat la 9 iulie
1850.
Bahismul a fost insa in curind umbritde bahaism. Un succesor al lui Bab,
supranumit Bahii Ulliih ("splendoarea lui Dumnezeu"), de la caref;!i-a luat numele
bahaismul, fund alungat din Persia, f;!i-a continuat propovaduirea in Turcia, ajungind la
. Adrianopol intemeind 0 sect a noua. Doctrina lui Baha Ullah, care 0 rupsese aproape cu
totul eu islamismul, avea caracter umanitar f;!i pacifist. Guvernul turc loa exilat pe Baha
Ulliih Ia Suntul loan de Acra, unde a murit in anul 1892. Fiul mai mare al aeestuia, care
luat supranumele de Abd ul-Baha (,,servitorul splendorii
U
), a preluat eonducerea
bahaismului, subliniind caracterul umanitar f;!i pacifist al doctrinei bahaiste
32

I
I
9.CULTUL
a) Locurile de cult. Musulmanii if;!i pot face rugaciunile rituale in orice loc $Ocotit
curat din punct de vedere religios. Au avut insii eruar de la inceput !;Ii cladiri speciale,
pe care Ie numeau masdjid (Iocul "unde se ingenunehe
U
), din care s-a format cuvintul
mosehee. Moscheile principale. catedralele, care serveau pentru rugaciunile in comun, au
fost numite geamii (djiimiJ. Primul model de moschee I-a format casa de rugaciune de
la Medina din timpullui Mahomed. Moscheile au de obic.ei 0 tinda 0 sala de rugaciune,
a caror arhitectura ,?i ornamentatie variaza dupa tiirile supuse de musulmani. Cupola
!?i minaretele (minora, "far"), acele turnuri inalte de unde sint vestiti credincio,?ii penm
rugaciune, au devenit cu vremea constitutive f;!i distinctive ale arhitecturii moschei
lor. Uuele moschei sint monumente impunatoare. De piIda, moscheea'lui Omar din
lerusaum cstc una dinlre "de mai frnmoa...-.e, A fORt pe la anul 690 pe locul
unde a fost templul, lui Solomon. Singura omamcntatie a moscheilor consta din
"arabescuri", decoratii formate din motive geometrice f;!i lorale, deoarece, dupa traditie,
Mahomed ar fi interzis reptezentarea fIgurii umane li'i a animalelor .In interiorul moseheii,
partea cea mai importanta 0 {ormeaza fuida (mihrlib), care indica directia (kibllih) spre
Mecca, directie spre care trchuie sa se, indrepte cind se roagiL M08cheile
sint dealtfel orientate spre Mecca astfel firida sC afla in fundul moscheii, in forma
, , 'absida care iese'in aiara zidului. i'iXea$ta' .firida este hogat ornamentatii in fata ei se
8f;!terne un covor pe care atii imamu1l?i dirijeaza rugaciunile.
b) Oficianfii cultului- lslamismul nu are un sacerdo-pu propriu-zis. lrOOm-ul ("cel
ce merge inainte") nu eete decit un conducator aI rugaciulJilor puhlice fiicute in comun
de Lui i se cere sa aiba: 0 vilita moral a sa cunoasca hine ritualul cult:ului
musulman. lmamii sint eel mai adesea casiitoriti I?i nu se imbraca in haine speciale.
Imamul care conduce rugaciunile puMice de vinerea 9i de la sarhatori se numeliite khatlb;
cel care predica sau are un grad mai inalt in conducerea comunitiitii religioase se
nume'rte (.heykh, "hatrin'j, iar eel care, avind 0 voce putemicii, se nrca in vlr:ful
32. A. Bausani, Religion; nuove sorle doll'lslam. La religione Biibi Bahii'i', in Castel
. lani, Storia, V, p. 250-274,lli S. Fazekll$,CUTente innoitoare in islamismul contemporan,
"'--.''';n ,:Studii XV (1963). n.."!i,:,::;:v7p:'555-565. " ,
RELlGIA ARABILOR. ISLAMISMUL
minaretului f;!i cbeama credincioliiii ia rugaciune, se numeliire muezin (m!UJ%zin). Moscheile
mai mid I\!i cele de prin sate au cite un singur oficiant, care indeplinef\lte toate serviciile.
religi08 aI unei comunita{i mai man se muftiu sau cadiu (mufti, ,Judeca
tor" in Iimha turcii; in araba kiidi). Conducatorul eultului islamic dintr-o tara Be nume!;>te
mare muftiu, avind atributiijudecatore,?ti.
In !recut aveau mare importanti in Tureia magistratii f;!i teologii eruditi (ulama,
in fruntea carora f;!edea Marele Muftiu (Sheykh-ul-Isw.m), ciiruia califul ii
incredinta conducerea tuturor functionarilor ai capitalei.
c) Riturile. eel mai important rit aI cultului mahomedan este rugaciunea (sawt),
care trebuie facutii de cinci ori pe zi: dimineata inainte de rasaritul soarelui, la amiaza,
in mijlocul dupii arnietei; seara dupii apusulsoarelui dupii eaderea intunerieului.
Momentele in care trchuie rostitii rugaciunea sint anunlate de muez1n din virful mina
retului. t'
Inainte de mceperea rugiiciunii rituale au loe spaliiri. Aeestea Be fac cu apa curata
f;li la nevoie cu nisip. Se spala fata, miinile pina Ia coate, se umeze!;lte capul cu mina
dreaptii uda f;!i abia dupa aceea se spali picioarele pina la genunchi. In cazul unei impuri
tati grave, cum ar fi de exemplu contactul sexual. numai 0 baie generala poate face pe
credincios apt pentru rugaciuue. Hainele trehuie sa fie 9i ele curate. Petele de singe,
saliva sau alte murdiirii de pe haine fac ca rugaciunea sa fie ineficace
33

Ritul rugaciunii comporta, intre a1tele, citiri din Coran anumite atitudini
gesturi fixate de lege IIi care trebuie implinite intocmai
34
Die aceastii cauza, pentru a
avea siguranta ea nu gre>;,csc, musulmanii preferii facii rugaciunile in grup, la
moschee. Aici 11?i lasa inciiltamintea la ul?ii se al?eaza in rinduri inapoia imamului,
repetind euvintele IIi gesturile acestuia
35

Un loc deosehit il ocupii rugaciunea de vineri la amiaza, delli vinerea nu estc pentru
musuhnani 0 zi de siirbiHoare in infe1eb-u1 pe care il are Durniui.;" l'"nlru cre:;;tini. Ted
rugaciunea de vineri trchuie sa fie praenti eel putin 40 de credincio1?i, dar in cazuri
exceptionale pot fi lj'i mai putini, chiar !;>i numai citeva persoane. Pentru aceastii
rugaciune 8e recomanda 0 purifrcare generala. Cu prilejul calatoriei la Mecca - una dintre
obligatille principale prescrise de legea islamici - credinciosul mahomedan are de
impJinjt de asemenea 0 serle de rituri, intre CJII"e l\li sacrificarea unui mid, a unei oi sau a
unei rite mario .,'," ,'. .,. .,'
Alte rituri musuhnane sint lntilnite in diverse imprejuriri nal?tere, elisa
torie, moarte, dar aeestea nu fac parte propriu-zis din eultul musulman sint cel mai
adesea din practicile religioase preislamiee.
d) SdrbdtorUe. Siirhitoarea religioasa a musulmanilor este vinerea, dar aceasta
nu are un caracter sacru, ca Duminica pentru cre,tini sau simhata pentru evrei. In aceasta
33. G. H. Bousquet, La pUTete rituelle en Islam, in "Revue de I'Histoire des
Religions", t. CXXXVIII, 1950'-nr. I, p. 53-71 (BA).
34. J. Chelhod, Les attitudes et les gestes de la priere rituelle dans I'lslam, in
,,,Revue de I'Histoire des Religions", t. CLVI, 1959, nr; 2, p. 161-188 (BA).
.35. Dimitrie Cantemir '(Ii-a fata de modul cum fac musulmanii
rugaciunile i'IJtoc!7l:ir.eareligi" ,""a,d\1cere. studiu int:"?ductiv
'(Ii note de Virgil Candea.;Ed. Minerva. Bucure,ti. 1977, p. 260 - BA, BeS). .
172 ISTORIA RELIGllLOR
.
zi, I.a amia2<ll,if:t'lace rugacillnea-m comun Ja geamia dar muoca ou Be intrerupe.
Sint apoi 'tapte whitori principale: ziua a zecea a primei luni musulmane, ziua na'tterii
ziua mortii lui Mahomed, ziua diplomei (in care Dumnezeu prescrie faptele oamenilor
pentru aIlUI urmator), ziua destinului nop1i1e care preced Marele Bairam.
Micul Bairam, dupa denumirea pe care i.o dau turcii care se lDai cheamii ",i "ruperea"
p<>8tului, are Ioc Ia lunii de post RamadiD dureaza trei zile. Marcie Bairam
este ,,siirbiitoarea sacrificiilor" ",i are loc in timpul pelerinajului Ia Mecca. Familiile
celehrea.zi acasa aceasti wbiitoare, in timp in ume spiritualA cupelerinii.
Siirblitoarea dureaza patru zile.
In care preced Marele Micul Bairam, din toate clasele BOciale
Be aduni la mOlJChei pini in zorn zilei. Dealtfel toate wbatorile muauhnane incep de
seara, pentru ci la musulmani, ca la evrei, ziua incepe la apusul soarelui dureazi
pinii a doua zi la aceeal!i orii.
Musuhnanii din nordul Indiei au unele siirhiitori speciale, Ia care iau parte
insii ",i runnitn ",i chiar indienii nemahomedani. Partea principali a acestor sirbiitori,
care zece zlle, 0 fonneazi un fel de mistere, constind din reprezentarea martiriu.
lui lui Hasan fili Husain, iii lui Ali IIi deci nepotii lui Mahomed, asasinati in imprejuriiri
tragice de adversarii partidei lui Ali. Cu acest prilej au loc procesiuni en care alegorice,
reprezentind luptele celor doi martiri fili monnintele lor. Credincio",ii intretin in aceste
zile in jurul caselor focuri aprinse, carora Ii Be atribuie puteri magice imprejurul carora
Be danseazii. Se giisesc fanatici care ear prin fliiciiri sau inghit carbuni aprint;;i.
10. OBICEIURI CD PRILEjUL NA$TERlI,

Cind Be nafite un copll, musuhnanii obiflnuiese siii ",opteascii la ureche formula dc
miirturisire a credintei musuhnane: "Nu este Dumnezeu alara de Alliih .." In ziua a
fiaptea dupa nBfitere se sacrifica doi berbeci sau doui capre, din a ciiror carne Be da 0
parte la waci, Be taie in chip solemn piirul copilului. Sacrificiul despre care vorbim
se practica Ia arabi inainte de Mabomed a fost preluat de traditia mabomedana.
Tot in ziua a llIaptea san in alta zi se dii numele copilului, care este de obicei numele
lui Mabomed, ,al unui memhru al familiei acestuia ori al personajelor importante ale
traditiei iiiu;;;'im;ane. Copilul este apoi circumcis, fie in ziua a fie in a patruspre
zecca, fie in annl al adica la inceputul celei de-a doua perioade a vietii.
Inainte decisiitorie, conform unei vechi traditii, mirele trebuie si atea un timp
intr-un loc retras, fiind phit de cavalerii siii de onoare. In ziua in care mireasa este
dusi la domiciliul mirelui in noaptea nuntii sint implinite diferite practici cu caracter
magic, menite sa fereasea pe miri de interventiile duhuriIor rele si Ie aduca noroc.
Dupa aceea, timp de 0 siiptiimina, sotia sta inchisa in casii, iar barbatul etii retras de
8Ocietate. Dupa zile, sotii implinese un cit de purificare t;;i apoi incep viata
obifinuita. .
Cind se apropie moartea, musuhnanii pe muribund sii pronunte formula
miirturisirii 'de credinta, pentru ca sA nu 0 uite t;;i sa 0 poata rom exact cind va fi
anchetat de cei doi ingeri, Nakir l1i Munkar. Spalarea mortului 0 fac doua persoane de
"... - acelal1i sex care cunosc bine ritul acestei operatu. Mai inainte nu Be pliitea
I
L
REUGIA ARABILOR. ISLAMISMUL
I
I
173
i
I
uimic acelJtora pentru muncil-kir, la ziua judecatii se ;a tine s<l'irna'-defapta lor
pioasll.. Mortul este apoi imbriicat intr-un giulgiu flirii cusaturi, pentru ca in zilla invierii
sA se poati a",eu cu in genunchi in fata lui Allah llIi sA-liIi primeasci sentint-.
Pelerinii sA.",i ia cri ei Ia Mecca viitorul giulgiu, pentru ca sa-l inmoaie in apa
. sfinti a izvorului ZIimzam. DacA decesul &-a prOOus diminesta, inmorrnintarease face in
cursu! zilei, dac.li nu, a doua zi de diminesti. Pe drumul spre cimitir imamul recitA
versete din Coran din cind in eind se iar credincio",ii repeti in cor ultimul
verset. In sfirlllit, imamul se adreseazii sufletului mOl"tului l1i Ii cere sii-lili fadi miirturisirea
de credinta, cum 0 va face in fata lui Alllih. 0 persoanA dintre rude raspunde pentru
mort: ,.A crezut intr-un singur Dumnezeu fii in Mahomed profetulsau".
", &int construite in fonna de firidi, in .,a fel incit trupul
mortului .sii. poata eta pe partea dreaptii Iji cu fata spre Mecca. Deasdpra mormintului
se ridici un mUlliuroi de piimint sau, la cei cu buniistare, Be construiesctun fel de capele
boltite (qubba). In India exista monninte mueuhnane monumentale, construite eu mare
lux de arhitectura, dar cum legea musulmana interzice monnintele somptuoase, cadavrele
mortilor iIul1tri nu Be aili in monumentele inscllli ci in boiti subterane, dedesubtul sau
alaturea de monumente, satisfiicindu-se astlel cerinta legii ca monnintele sa fie modeste.
Ceremonille care unneazii inmonnintiirii variazii dupa regiuni nu Be deosebesc
mult de cele practicate in alte religii. Doliul nu Be pe' alocuri se
vOp8eac in albastru unele sau P2I1i ale corpului Iji nu se schimbii
intrun anuruit interval de timp.
II. SI'fUATIA ACTUALA A ISLAMISMULUI
Dintre cei circa 600 de milioane de musuImani
36
, majoritatea traiesc in Extremu/
Urient 1;11 in Asia Meridionalii, 90% din populatia !jli Pakistanului fjind
musulmani. Acelat;;i procent de musulmani exista in unele tari din Orientul Mijlociu
(Turcia., Iran, Iraq, Afghanistan, Arabia saudita, Iordania) in Africa (Egipt, Libia,
Maroc). Numai a zecea parte dintre muruhnaui sint adepti ai t;;iismului, majoritatea
formind-o aunnitii (ortodocl;lii), iar sectele contind pe un foarte mic numar de credin
.
' .. "Ceea'''l%''fai-acterizeaza-m''cl:iip-deosebit islarnisinul din ultima <fuUide ani .eate
tendinta lleadapwe Ia nevoile lumn moderue, tendinta de modernizare a isIamismului.
Schimbarea aceasta nu Be face insii lara dificultati, fara conflicte cruar, disputele dintre
traditionalifiti mOOerui",ti, dintre qlJ4dim t;;i jadid, luind uneori in Orient infiitir;>iiri
38
grave
36. La Congresul Mondial Islamic linut Ia Beirut in 1973 s-a apreciat numarol
musulmanilor la 570 de milioane ("Relazioni religiose", Roma, an. VIII, nr. 23,3 martie
1973, p. 7-8 - BCS). .
, 37. E. Vasilescu, Starea actualii a islamism,dua: in "Studii Teologice/" VIII (1956),
Dr. 3-4, p. 260-270.
38. F. Rahman, International Religious developments in the present century Islam,
in "Cahien'!'!rHi$toire Mondiale". vol. II, 1955, nr. 4. p. 879 (BA); Kenneth Cragg,
(l:....-
Religfuus Cieve["iN'nents':'ip IsIi.;;:".,: flie 20th Century;'With special i'eli.
175 ISTORlA RELIGllLOR
174
.<.:a "pirinte" reformiatemuBUlmane este aocout mleresantul pei'liOnaj"'
cunoacut auh numele de AI-Afghani {1838-1897)39, ciiruia i-au urmat Muhammad
Ahduh (1849-1905), Rachid Rida (1865--1935) !(Ii Ibn Badis (1889-1940),0. In
Algeria; de reforma iJJlamici (isliila) a produ!! organizatiaaf\!8-Dumitilor UtaI1UJ
(1924) Ifi curentul reformator bodiflian
41
In India, dup! reformatori mai
vechl ca Ahmad Sayyd Khan (1817-1898), Sayyd Amir Ali 81tii, marele poet
musulman Muhammad Iqbal (1873-1938) a jucat un mare rol in moderniamul indian.
In Turcia, refonnele modemiste de sub Atatii1'k (1881-1938) - suprimarea califatului,
a tribunalelor a ordinelor religioaae, inlocuirea calendarului musulman cu eel gregorian
etc. - n-au distrus religia ialamici se pare ci nici nu urmareau s-o distrugii. 0 reactiune
i!npotriva acestor refoQIle 8-a produs in ultima vreme. Astizi exist! in Turcia invitiimint
religios islamic in e1ementare 'ili medii, precum fiJi numeroaae speciale ialamice,
intre care cinci Institute islarnke 'l'i doua noi Facultiip de teologie
41
Confrerille
religioaae ilfi continua activitatea in mod clandestin !;Ii a1tele noi au iuat Unta in aeela'l'i
mod. ,In Indonezia, moderniste !;Ii-llu flieut aparitia Ia inceputul secoiului
nostru ca 0 consecinta a dezvoltlirii politice in sens nationalist. Milfcarea Mu.lwmmadiya
urmarea intoarcerea la Coran f\li la ortodoxia musulmana, infiintind 'l'coli f,li inatitutii
aociale de asistenta 'iii avind !;Ii un grup feminin, 0 vie activitate desfiifiJoara Liga
tinerilor musulmaro-43 .
Elementul conservator pare totu!;li si ramina foarte putemic in toate tiiriJe musul
mane, indeosebi in ce priveJ?te exegeza coranicii, unde nu este acceptatii aitica literara,
ci numai 0 exegezi traditionali intemeiatii pe autoritiitile care transmit miirturiiIe f\li
pe continuitatea transmiterii
44
Totu'l'i, chlar in eentrul conservatismului musulman
care este vechea Universitate musulmana AI-Azhar din Egipt, S-IIU produs in ultima vreme
unele schimbari. Astlel, in 1 93'i, aceastii Univel1litalc a fOnt reorganizatii pc trei facu.ltiiti,
secular world. in "Cahiers d'Histoire Mondiale", vol. III. 1956, nr. 2, p. 505 urm.
(BA); G. E. v. Grunebaum, Das geistige Problem der Verwestlichung in der Selbstsichst
der arabischen Welt, in "Saeculum", X. 1959, Heft III, p. 289-326 (BPP); E. Vasilescu,
Tendinte moderniste in islamismul contemporan, in "Srudii Teologice", XII (1960),
nr. 9-10, p. 627-651. ._.". <,'- -
39. P. Giulio .Basetti-Sllni. O.F.M., Sayyid elDin ai-Afghani. Saggio sui suo concetto
della religione. in "Orientalia Christiana Periodica", Roma, 1959, vol. XXV, I-II, p. 5
urm. (BA); Homa Pakdaman, DjamalEd-D;n Assad Abadi dit Afghani, G.-P. Maison
neuve et Larose, Paris,1969, 385 p. (BA).
40. Ali Merad.lbn Badis commentateur du Coran, P. Geuthner, Paris, 1971,267 p_
(BA).
41. Idem, Le reformisme musulman en Algerie de 1925 d 1940. Mouton" Co.,
Paris, 1967.472 p. (BA).
42. S. Dirks, Islam et jeunesse en Turquie d'aujourd'hui, Libr. Honore Champion,
Paris, 1977,p. 147 ,i UTm. (BA)
'43. P. E. de jo:selin de jong. Religion; dell 'Indonesia. in Le civilta deU'Oriente,
vol. III. p. 932 (BA).
44. J. Jomier, Le commentaire coranique du Manar. Les tendences.modernes
Paris. 195".'0., "",
(BA). .
REUGlA ARABILOR. ISLAMISMUL
noi materii an foat in1rOduse in program incepind din 1955, mr:i adm.ise !iii sbidente.
Dar abia prin Legea nr. 103 din 5 iulie 1961 S-II produe 0 reorganizare radical! a aceatei
Universitap, creindu-se facultiiti de studii nereIigioase 'l'i modernizindu-se facultltiJe
existente, perttru a Ie adapta Ia nevoile actuale
45
:
La noi in tara exist! comunitiip musulmane in Dobrogea inca din secolul al XV
lea, dupa cum reiese din in.ecrippile de pe pietrele iunerare ale monnintelor din curtea
moscbeii Esma Han Sultan din Mangalia, construitii probabil intre ann 1421 Iii 1441.
Viata religioasa musulmanli s-a intlirit insi in Dobrogea in printa jumatate a secolului
aI XVI-lea, dnd rureii au fiicut colonizari mai intense in tinuturile piduroaae ale aCe8tei
provineii, apoi prin imigriiri de populatii musulmane din stepele pontice din Crimeea,
prin imigriri ale tiitarilor. .''\' -,.. .
Actualmente, cultul musulman dinlRepublica SocialistiilRoma1ia heneficiazii de
toate libertitiJe acordate de Constitutie Iii este organizat conform Legu pentru regimul
general aI cultelor din 4 august 1948. Are un ,ef religios (Muftiu) f\li un Colegiu Sinodal
(Su.mi-lslo.m) en serliul Ia Constanta, precum 'l'i 82 de comunitii1i de cult, cu moschei,
geamii '1i mezgiduri, dintre care unele adevirate monumente iatorice f\li de artii, cum sint
geamiiIe din Constanta, Babadag, Mangalia etc. 46
12. CONCLUZrr
Islamismul a aparut in lumea araba intr-un moment de tlpzii economica, politica,
sociala IIi religioasii, Mabomed a avut marele merit de a fi Besizat imperativele vremii sale
de a fi realizat unitatea lumii arabe, statui arah, printr"<l reIigie unica, monoteistii.
tn ceea ce persoana intemeietorului islamismului, mult defiimatii timp de
o mie de ani
47
, Be indina astiizi a se explica prin imprejuriirile speciale unele comportiiri
ale lui Mahomed, nepotrivite cu malta misiune pe care asumase el: aceea de "trimis
a1lui Dumnezeu" pentru a da poporului arab lumii intregi 0 noua religie. In orice caz,
nu se mai pune la indoialii sinceritatea lui Mahomed, mai ales in prima perioada a activi
tiitii sale, iar ca om politic a facut dovadii de calitati striilucite.
In ceea ce doctrina islamicii, daci ne oprim numai Ia ideea de Dumnezeu
idee inalta desigur superioara fata de politeismul arab aceasta idee a luat L'1 isla
mism 0 infapliare speciaJa, potrivit concePtiei arabe despre divinitate, Dumr,ezeu
devenind un stiipin abaolut, ale cirui hotiiriri au caracter de fatalitate. De aici doctrina
predeatinatiei, cireia uIDi teologi mUBUlmani nu-i giiseac temei in Coran cautil. si apere
islamismul de 0 astel de acuzatie. Apoi, Dumnezeul islamismuiui, Care nu este dedt
45. j. j. Waardenburg, Les universitAs dans Ie monde arabe actuel, 'vol. I, Mouton,
Paris, 1966, p. 251-256 (nA).
46. E. Vasilescu. Cultul musulman in R.P.R., in "Glasul Bisericii", XlV (1955).
Dr. 3--4, p. 216-219; Iacub Mehmet, Mufriu! Cultului musuIman din R.S.R. (ed.).
Prezente musulmane in Romania. Ed. Albatros, 1976, 36. p. text + 80 p.
i1ustralii (BA, BCS).
47. Pentru felu! cum a fost cunoscut isJamismul in Occident timp de 0 mie d-, )IIi,
sc: 'poate vedea-e.mp!a expunere facuta de A. Malvezzi in lucrare"< sa L 'islamism0 -e ..
cultura europea, citata.mai sus (nota 8).
177
I
I
I
I
-I'
i
ISTORIA RELIGIILOR
176
!
I
vecruul Alia!>,,! arahilor, este alit de dcparte de lumcfaU'."'lie neapropillt, lilcit nu are wei
1
<> aseminare eu Tatiil nostru, al care este in ceruri, dar eate 'iii in lumea suferin
telor noastre prin Fiul Siu 'iii prin puterea de viata dititoare a SfintuJui Duh. Islamismul
este striin de misterul trinitar 'iii de mistere, dar se resimte adinc de aceasti Ilpsi
in dogmatica, in morala 'iii in cultul sau.
Desigur, islamismul are !Ii multe parp bune, pe care ar fi incorect sa nu i Ie
recunoa!ltem. 0 religie care impune rugiiciunea, postul, milostenia a putut avea 0 buna
inriurire asupra credincio'iiilor sai. Pe multi i..a impresiDnat indeosehi spectacolul minare
telor svelte, dID virful carora muezinul anunti de cinci ori pe zi orele rugiciunii,
precum 'iii punctualitateacu care mueuImanii Be acruta de aceaati ohligatie
religioasii. Dar nu. trebuie sa uitim ca rinduiala i.slarqici.arugiciunii de cinci DO pe zi
" .este luata diD-traditia vietii monahice!lti cre'iitine 'iii n..am putea spune cA, intr-o viata
trepidanta cum este aceea a tiirilor civilizate moderne, Be mai poate respecta 0 rinduiali
vaJabili pentru ministiri Ifi pentru oamenii mai putin ocupati.
Islamismul a contriliuit de asemenea Ia imhunitatirea situatiei pe care femeile 'iii
sclavii 0 aveau in Arabia preislamici, Islamismul este insi 0 religie a barbatilor, 0 religie
care are in vedere pe birbati, numai ei rugindu-se in moschee liJi numai ei intrind in
confreriiIe religioase, in vrente ce femeilor Ii Be rezerva 0 viata de harem 'iii de oarecare
inferioritate sub toate raporturile48.
o alta caracteristica a islamismului este modul cum s-a raspindit religie,
potrivit comandamentului profetulni de a face "riizboi sfint" necredincio,?i1or. Astazi
insa, in multe tan, islamisrnul a trebuit sa renunte la teocratia care forma odinioara
principala caracteristici a tiirilor musulmane, multumindu-se numai cu propaganda
pe care 0 fae confreriiIe religioase.
In OIice caL, uncle sdiJeri sernn"late mai sus 1m diminueaza nicidecum mcritele
reale ale islamismului, care a format multa vreme 'iii in unele tan mai fonneaza I?i acum
temelia vietii morale, sociale I?i culturale. De asemenea trebuie reeunOSC'lte mentele
reprezentantilor aetuali ai islamismului care, inte1egind imperativele majore ale vremii
noastre, vin intru intlmpinarea actiunilor Jarg ecumeniste mtreprinse de Consiliul
Ecumenic al Biseocilor, iau parte la toate reuniunile interreligioase due 0 8ustinUta
luptii pentru pace, intelegere IIi colaborare mae toate popoarele.
.... .Jo.. ....
..
BIBLIOGRAFIE
1. de referinla
M.. Th. H 0 U ts m a :;i colab. Encyclopedie de l'Islam, 4 vo!., E. J. Brill, Leyden,
A. Picard. Paris, 1913-1936; ed. noua, 2 vol., fasc. 1-37, 1960-1964 (BA, BIT). H.
A. R. G i b b-J. H. Kra mer, Shorter Encyclopaedia of Islam, E.J. Brill, Leyden, 1953,
VIII+671 p. (BA).
48. M. Fahmy, La condition de la femme dans la tradition et I'evolution de
I 'islam isme, Alcan, Paris, 1913, V+166 p. (BA). De:;i veche, lucrarea aceasta este inca.

;1arte ... 'r.=:"";!:'1'r .,.l .... :
,.. .. '" ..:.
RtLIGIA ARABILOR. ISLAMISMUL
2. Religia arabilor inainte de ...med
S. M 0 sea t i, His to ire et civilisati;'n des peuples semitiques, Payot, Paris, 1955, p.
176-222 (BCU-SDU); trad. E. Costescu. Ed. Meridiane, Bucure:;ti, 1975, p. 210-264
(BA, BCS). J. Starcky, Palmireniens, Nabateens et Arabes du Nord avant l'islam,
in Brillant-Aigrin, Histoire, IV, p. 201-237. - A. Jamme, La religion sud-arabe
preislamique, in BrillantAigrin, Histoire, IV, p. 239-307. - B. Burchard, Die Sohne
Ismaels. Geschichte und Kultur der Araber, Koehler & Amelang, LeiPzig, 1971,274 p.
(BA).
3. Despre islamism in general
I. Goldziher, Vorlesungen iiber den Islam, ed. aIIa. K. Winter, Heidelberg,
1925,406 p. (BIT, BSf.S); idem, Le dogme et fa loi de l'lslQm, trad. F. Arin, ed. noua,
P. Geuthner, Paris, 1958, VIIl+315 p,'(BA). - E. M0 n t e t, L 1s1an\ Payot;Paris, 1923,
160 p. (BA, BFI, BIT, BSf.S). - C. Snouck-Hurgronje, Der 'Islam, in Bertholet
Lehmann, Lehrbuch, I, p. 648-756. - M. Gaudefroy-Demomltynes, Les institu
tions mumlmanes, ed. a III-a, Flammarion, Paris, 1958,221 p. (BA). D. Sourdel,
L'Islam, ed. a VIIIa, PUF, Paris, 1972,128 p. (BCS). - G. E. von Grunebaum,
L'islam medieval. His/eire et civilisation, trad. O. Mayot, Payot, Paris, 1962, 379 p.
(BA). - P. M. Hoi t (ed.), The Cambridge History of Islam, 2 vo!., The University Press,
Cambridge, 1970, XVI1I+815 p. (I), XXVI+966 p. (II). (BA, BFI). - A. S c b i m rn el,
islam, in BleekerWidengren, Histon'a, II, p. 125-210. - M. G u i d i, La religione dell'
islam, in Castellani, Staria, V, p. 1 -177. - D. ,ij. SOU rd e I, Civilizatia lslamului clasic.
3 vol., trad. A. Deeei, Ed. Meridiane, Bucure:;ti, 1975 (BA, BCS, BCU, BFl). - R. M.
S a v 0 r y, Introduction to islamic Civilisation, Cambridge Univ. Press, Cambridge...
1976, VIII+204 p. (BA). D. Cant emir, Sis/ernul sau int,?cmirea religiei muhamme
dane, trad. stud. introd. ,i note de Virgil Ciindea, Ed. Minex:va, Bucure;>ti, 1977 LXXIV+
687 p. (BA, BCS, BCU, BSf.S). - A. Miquel. L'Islam et sa civilisation, VJle-XXe
siecies, ed. a II-a, A. Colin, Paris, 1977,600 p, (BA).
4. Mahomed
R. Blacbere, Le probte:me de Mahomet, PUF, Paris, 1952, VlII+136 p. (BF).
W. Montgomery Watt,Mahomet afa Mecque, trad. F. Dourvil, Payot, Paris, 1958,
220 p. (BA); idem, Mahomet II Medine, trad. S.-M. Guillemin-F. Vaudou, Payot, Paris,
1959, 408 p. (BA). - M. G a u de fro y-D c rn 0 m b y n e s, Mahomet, A. Michel, Paris,
1957, XXII+709 p. (BA, BCS. BF, BFI). T. Fa h d, Naissance de l'islam. Ongine
et vocation du fondateur de I 'Islam, in Puech. Hisloiu, II, p. 646-694 (BA).
-.. ' ..;A: "
5. Coranul
a} Traduceri
M. Kasimirski, Le Koran, 2 vol.. E. Fasquelle, Paris, 1921, XXlV+278 p. (I),
255 p. (II), (BA, BF; ed. Doua, Garnier-Flammarion, Paris, 1910). - S. O. Iso pes e u,
Coranul, Cemauti. 1912, 539 p. (BA,BCS, BIT. BSf.S). - E. M 0 n t e t, Mahomet. Le
Coran, Payot, Paris, 1929, 895 p. (BA, BCS, BCU, BSf.5). - D. l14asson, Le Coran,
GaUimard (La Pleiade), Paris, 1967, CXV+I087 p. (BCS). M. Ham id u !lah, Le Saint
Coran, text arab trad., ed. a VIII-a, Mihiil Yayinlari, Ankara,.1973, 851 p. (BP).
b} Probleme in legatura cu Coranul
W. R U dol ph, Die Abhiingigkeit des COTans vom Judentum und Christentum,
W. Kohlhammc:r, Stuttgart, 1922, VIII+92 p. Blachere,IntToduction au
Coran, ed. a IIa, G.-:-l'. Maisonncuve;-I959,XXXllI+31G'p: (BA). ::.: j: .aier, Le
12 - Istoria R.ligiilor
178
ISTORIA RELIGIILOR
commentaire coraniq:._-e...Egypte, G.-P. Maisonneuve, Pari,i;;l'S54, XVI+362 p.
idem, Bible et Co ran, Les Editions du Cerf, Paris, 19.59, 149 p. (BF). - D. Masson,
Le C-oran et la Revelation judeo-chretienne, 2 voL, A. Maisonneuve, Paris, 1958, 448 p ..
(I), 450 p. (II), (BCU-SDU). - N. K or i b aa, Le bien et Ie mal dans Ie Coran, Paris,
1966, 279 p. (BA).
6. Difcrite monografii
E. Dermenghem, Le culte des saints dans ITslam maghrlbien, ed. a IV-a,
Gallimard. Paris, 1954.352 p. (BA). - J. Chelhod, Le sacrifice chez les Arabes, PUF,
Paris, 1955,218 p. (BA). - T. F ahd, La divination arabe, Strasbourg, 1966, XI+617 p.
(BA). - A. Merad. Le riformisme musulman en Algtrie, Mouton, Paris, 1967,472 p.
(BA). - M. Mo kri. Lamystique musulmane, in M.-M. Da vy (ed.). Encyclopedie des
Mystiques. R. Laffont.,Paris, 1972, p. 391,-'402 (BA). -J.M;-CuoQ Les musulmans
en Afrique, G,-P. Maisonneuve et Larose, Paris, 1975, 522 p. (BA). - D. Masson,
Monotheismc caranique et monotheisme biblique, Doctrines comparees, Desclee de
Brouwer, Paris. 1976,824 p. - S. Dirks,Islam etjeunesse en Turquie d'aujourd'hui.
H. Champion, Paris, 1977,368 p. (BA).
K
..:',:-,
2.".:'
".::;'
,....j: ."It',.' -: ..

11
RELIGIA IRANULUI ANTIC
Ix
\

T
LSCHITA. lSTORICA.
Denumirea' Iran (persia pina in 1933) este 0 prescurtare din Iran sahr, care
inseamna "tara arlenilor". intr-adevar iranienii sint de origine arlana, frati buni cu
indienii, cu care au conlocuit cindva prin Podi\'ul Pamir, inainte ca indienii sa fi coborit
pe valea Indului, prin secolul aI XV-lea i. Hr.
Cercetiirile arheologice mai noi au dat la ivealii pe iranian urme de civili
zatie datind inca din mileninl aI V-lea 1. Hr., totulii primele UIme de populatii arlene s-au
gasit aid numai de prin mileniul al II-lea i. Hr.
Arienii din Iran el:"au impiirtiti in marl triburi, printre care mezii, perliii, Partll
(prohahil de neam seitie). Cei mai importanti di.,tre ei erau mezii, aliezati in norc!
vest, \,i per\,ii, stabiliti in sud-vest, in eimpiile Fars, c!e unde le-a venit !;Ii IlUinele de per!?i.
Prin secolul al VII-lea i. Hr., mezii au ajuns sa fonneze un stat, care se intindea intre
Mefiopotamia \,i India, avind capitala la Eebatana.lnsecolul urmator insa, pe la anul 550,
mezii au fost invinlii de per\,i, care aveau in fruntea lor pe Cirus al II-lea eel Mare (559
530 i. Hr.). .
"., In felul aeesta a luat statui persan, care a ajuns apoi la 0 mare dezvoltare .
Cirus distruge in anul 539 neobabilonean creeazii un nOll imperiu. Cu el ia
dinastia Cambise (530-522), Egiptul. Apoi
Darius I (522-486) duee la apogeu puterea peread. Xerxe insii (486-465) este infrlnt
de gred la Salamina. Cu el incepe decadenta persanii, care se accentueaza sub Artaxerxe
I Longimanul (465-425). Alexandru eel Mare (336--323) infringe deimitiv pe perl;!i in
anul331 astfel imperiul persan este desfiintat.
sau ridiest din nOll sub domuia Arsacizilor (250 i. Hr.-224 d. Hr.), care au
avut mult de Input eu romanii, mai ales suh domnia Sasanizilor (226-651). In anul
661 Persia devine 0 provinde aCalifatului Omeiad, fiind eu vremea aproape complet
ialamizaU.
Caracterul poporului iranian a fost mult liiudat de scriitorii antici, in ale caror
sint prezentati ca oameni puternici Ia trup Iii eu vointii tare, in
luJiti "cu elima aspri in viata de nomazi in munp in stepe. Oameni, viteji, mlmcitor