DOCUMENTE privitore la 2 STORIA a OMANILOR culese de Joioxs de perme Publicate sub auspcile Aademied Romine si ale Winisterinlui Cultelur i fustracjiunii publica VOLUMUL I. PARTEA 3 BUCURESCL 1892,DOCUMENTE privitdre la SP storiA ER oMANILOR 1510—1530 CULESE, ADNOTATE $1 PUBLICATE DE NIC, DENSUSIANU. CU UNU APENDICE DOCUMENTE SLAVONE BUCURESCI 1892.1510. 1510, 1510, 1510, 1510. iol. bu. 1511 Isl. SERIA DOCUMENTELORU., , serie castelanului seu din Cracovia, eX imptratuli! Tatarilorii din mi, si $6 agege ar Sigismundii, regete Potoni Precopii are intentiunea se devasteze séra Moldovei in cursulii acestei mata sa in castrele de la Sucéva. Nr, 1. pag. 1, Sigismundit, regele Poloniei, scrie lui Luca, episcopului din Varmia, c& Tatarii au inten+ fiunea in timpuli acestei ierni, cdnd riurile vorti fi inghetate, se fact de non incursiuni in Moldova, dar dénsul a scrisi Tstarilori, e& Moldovenii sunt amici ai Poloniei, gi ia dojeniti se nu le faci nici o suptrare. Nr. 2. pag. 1. Nobilulii romani, Dani din Siceli, castelanulti castrului Fidova din Binatii, adeveresce, ci Marchisulii George de Brandenburg ia predatii in manele dénsului castrulii Jidovet dimpreunt cu casteluiti Lugosului, dependentii de castrulii acesta, gi se oblig’ a le restitui domnului seu ori cind i le va cere. Nr. 3. pag. 2 Toma Mike, vice-comitele comitatului Alba din Transilvania, adeveresce, ct in urma unei investigatiuni, ce s'a (Scutit, s'a constatatii, ci doi romani din comuna Tliefalva in Secuirae, cu numele Giorda $i Figanulit, ar fi furatii 200 de oi dela nobiluli Paulii Beldi din Budila, Nn 4. pag. 3. Michaiit de Pakos amis itil ca bani alli Severinului. (Estrast), Nr. 5. pag. 4. Nobilulii Petru de Copandit din Transilvania cedée’ doierului Mailatit din Comina in Téra Fagirasului si fillord acestuia, tui Romcia, Ionit, Négovita, Zehanii, Dumitra si Marta, a patra parte din mosia Crihalma, si anume din motivuli, fiindi-ea boierulii Mailati, a renun ciatii [a religiunea ortodoxt si s'a intorsit in sinulii bisericei catolice, si afard de accea ia mai plititi: 300 fl, In aurit pentru mosia acésta. Nr. 6. pag. 4 Viadistan, regele Ungariei, concede Sagilorii din Transilvania, se pét% prinde si pedepsi pe ficdtorii de rele si pe ticiunarii, cari facti pagube Sagitorii, chiar si in casuli, efind vori fugi Pe mosiile nobililorii, ce locuiescii in Sisime, (Estrasi}. Ne. 7. pag. 6. Emeric de Perenit, palatiout® Ungariei, citéz taainten sa pe nobilii romani, Paulit Teodorit, Petra Anusa $i George Busorit din Binatis, fiindi-c& au luatti cu puterea 20 de boi dela nisce jobagi romani din comuna Marginea. Ne. 8. pag. 6. Nobilul’ Ladislax de Foltié, castelanulit castrului Hinedéra din Transilvania, adeveresce, eX Marchisulit George de Brandenburg i-a predatii dénsului in administrare gi in aptrare partea sa de jumitate din castrutit Hinedérei $i din castelele Marginea, Mandsturit $i Mafegit, si se obligt a le restitui domnului seii ori cand‘é le va cere. Nr. 9. pag, 8. 34706, Documente, Vol. I, Partes 3It 1512, Pandit de Thomor, cipitanutii térei Fagirasului confirmii: 1. pe Radulii, pe Vuleanis si pe Vasile, feciorii decedatului Comsa;— 2. pe Radulit feciorulii decedatului Stoiea; — 3. pe Sta- nislaii Harabati feciorulis reposatului Sandru din Vistea, in oeria mostilori (Boeronatus pos sessionum) si in ejicinlis de boerd (officium Boeronatus) peste satele Visteade-susti si Vistea dejosii, peste jumétate din satulii Arpagulitdejosii, si peste 17 figani corturari, care bocrie tase strAmosulii ordi Comsa dela Mircea, voivodulii TéreiRomanesci si Banti alii Se fui, Ne. 10. pag. 9. 1511, Viadisfau, regele Ungariei, concede locuitorilori: sasi din comunele Musna si Vurnidocit 0 scutire de imposite pe timpit de 3 ani, si anume din causa siriciei, la care au ajunsti, indice le-au datii focit nisce émeni rei si perversi. Nr. 11. pag. 1. L511, Sigismundit, regele Potonici, serie lui Bogdanit, voivodului din Moldova, ci de dre-ce, dupii comunicirite ce i le a ficutii dénswhi, sultanulii din Precopii are intentiunea, ca se nivalésci in Moldova, astivfelil a si datit ordine ciipitanilori: dela frontiere, ca se dée Moldovei totti ajutoriulti in casii de lipsi. Nr. 12. pag. 11 Sigisnundi, regele Poloniei, serie lui Bogdanti, voivedului din Moldova, c& wrimite ta di sulii pe George Krupski in calitate de legatii, spre ai face cunoscutit decishunile, ce s'ax luatti in adunarea dela Piotrkov. Ne. 13. pag. 12. ILL, Sigismund, regele Poloniei, serie tui George Krupshi, castelanului seit din Bels, se mérgi in calitate de legatit Ia voivodulit Aoldovei, si se-Ii induplece a rémané amicit alii Poloniei si ad da ajutoridi in casii de fips. Nr. 14. pag. 12. Sigismund, regele Poloniei, serie lui George Krupsti, legatului seu din Moldova, se fact eunoscutti voivedului, ed Polonia nu mai péte se find in Podolia pe soldatii mercenari, pe cari i stabilise acolo pentru siguranfa Poloniei si a Moldovei, si anume din caus, eX soldafii acestia nu potit se-si capete victuale din Moldova nici chiar cu banii Jorti proprit. Nr. 15. pag. 13. 1. Sigismundit, regele Poloniei, serie i George Krupski, ambasadorului séu din Moldova, ci voivedul’ Moldovei, dup’ cum i s'aii plansit consulii din Leopole, a mviriti) eu 6 aspri taxele vamale, si a dati ordint, ca monetele din Polonia si din Litvania se nu mai fie primite in Moldova, Regele autoriséz4 pe ambasadorulii seu se insiste pe Langa voivedulii Moldovel, ca se retraga mésurile aceste, Nr. 16. pag. 13. 1511, Sigismundi, regele Poloniel, scrie lui Madislax, regelui Ungariei, ct oratorulil Moldovei, a asceptatit trei luni la curtea Potoniei pe oratorulii Ungarici, ca impreunt cu dénsulii se mérgi in legatiune la ducele Moscoviei, dar in fine ne mai puténdit intargia dénsulii ati plecatii cu oratorulit Poloniei. Ne. 17. pag. 14. Sigismundit, regele Poloniei, scrie tui fouir Wilezek, archiepiscopului din Leopole, cf dup informatiunite, ce te ace, preofii ruteni din Polonia se ducti in Moldova, ca se fie hirotoniti acolo de preoti, si fiindica acésta ¢ in contra intereselorii statului, regele inviti pe archie piscopulti Leopolei se Ingrijésci, c& pe viitorid nimene din diecesa sa, se nu se mai duct in strfinitate, ca se primésci acolo gradurile ierarchici bisericesci, fiindit-ci la casit din contra vorti fi pedepsiti cu mérte, Nr. 18. pag. 1BL1, Sigismund, regele Poloniei, serie i Bogdanit, voivodutui din Moldova, ci a dislocatit in finutuli' Leopotei pe mai mulfi soldafi mercenari, si a dati ordint cépitanilonis sti, se se ine elgg cu voivodul, ca se resiste cu puteri unite in contra incursiunii Turcilort si a Titarie lord. Tottho.datit regele face cunoseuthi voivodului, ci emigrafiunea, ce a provocat’o, intre supusii Moldovei, nobilimea din Podolia, s’a intémplatii firs de scirea gi fed de voia regelui, din care causi a si dati ordind eipitanilor sei, se respectere tractatele si se plistreze rela- fiuni de bund vecinitate cu Moldova, In fine, regele scrie voivodului din Moldova, ci nui pote da cantitatea de plumbit, pe care 0 cere, fiindiied dénsulli ceruse gi mai inainte plumbit pentru infrumiisefarea unei biserici, dar’ l'a intrebuingatii ia contra Polonilori. Nr. 19. pag. 15.m0 L511. Sigismundit, regele Poloniei, scrie lui Sé, Laneskoronski, cipitanului din Camenesii, c& dupit cum Fa insciinfati voivedulii Moldovei, Aénsulti are esploratori buni in parfile Tatarilori si ale Turcilorii, cari ‘Iii informéz3 totidé-una despre starea si posifiunea inimicului, gi se dée ajutoriti Moldovei in casit de lips, Regele invita pe cipitanulii seu din Camenctit se ssc infelégit in privinfa acésta cu voivodulii Moldovei, dar se fie cu precaujiune, se nu mérgi de citi numai fa lucruri sigure, ea nu cumva se cadi in cursele voivodului, Nr. 20. pag. 17. 1811, Sigismunda, regele Polonici, scrie lui Zonit Tworowshi, cipitanului seu de lefegii, ct Yittarié ait incilecatii si voescii se faci o incursiune in Polonia, Nr. 21. pag. 18, 1511, Orafiunea archidiaconului din Cracovia, a lui Petru Tomieski, trimisii de Sigismundii, regele Po- lonici, ca ambasadorii la Viadislan, regele Ungariei, Petru Tomiceki declarii, e regele Poloniei deplinge pagubele, ce lea suferitii Moldova din partea Tataritorti in timpuli din urmii, si a promisii xe déc ajutoriti voivodului in contra acestoriiinimici, dar findii-ca ajutoriulii Poloniei péte se fie insuficienti, regele Polonici doresce se scie, ce felt de ajutorid i péte oferi gele Ungariel. Totii o-datt Petru inculpi pe voivodulti Moldovei, cit nu a rest Poloniel pe tofi captivii, cei are la dénsulii, si régt pe regele Ungariei se trimittt comisari, casi impreumi cu comisarii Poloniei si ai Moldovei, se reguleze controverscle de frontier’ dintre aceste déue state, asa ca voivodulli Moldovei se nu mai aibi pretestii de a face incur siuni fn Polonia, Nr. 22. pag. 19. 1511, Petra Tomicski, ambasadoruki Potoniei, trimisii in Ungaria, raportéait regelui Sigismundi re- spunsulii, ce 'a primiti dela Viadislau, regele Ungarici, si anume, ci in ce privesce ajutorinli, pe care are sel dée Ungaria voivodului din Moldova, cestiunea acésta se va tracta in adu area generala, ce se va finé la St. Georgiu; c& mai departe, regele Poloniel se nu se témit de nici o surprindere din partea voivodului din Moldova, fiindii-ci regele Ungariei I'a svatuitti se remand liniscitii si se respecteze tractatele, Nr. 23. pag. 20. LoL, Sigismaundii, regele Polonici, face cunoseutti consilaritorié set resultatulit m Peira Tomiccki la segele Ungarici in privinga afacerilorii eu Tureié, cu Titarii si cu Romanii. Nr, 24. pag. 21. iigismundit, regele Potonici, scrie ui Bogdanit, voivedului Moldovei, cia trimisit unis legatit la regele Ungariei, care impreunt cu oratorulii Motdovei se mijlocésci dela regele Ungarici unit ajutoriti in contra Titarilort, Totito-datt regele Poloniel régit pe voivodulit Bogdani, ca se permit drum Tiberti prin Moldova oratorului polonii, caré va merge la sultannlii tur- cescit, Nr. 25. pag. 22. 1511, Sigisuandii, regele Poloniei, serie lui Vladislau, regelui Unga strinsti armati cu intenjiunea, ca se devastere Modova, s6ii se faci incursiuni Nr. 26. pag. 23. il. S cl sultanulit turcescit a Ungaeia, Sisismundit, regele Poloviei, trimite pe Stanislaw Gereceki, in calitate de legatii la regele Ungariei, sii face cunoscutii, ci fiulli sultanului turcescii a luatii in ciisitorie pe fica suita hulu tataresct’ din peninsula tauricé’, si voesce cu ajutoriuiii Tatarilori se ocupe mai Antaiti Moldova, si apoi dup mértea tatalui sei, totii cu ajutoriull Titarilori, se ocupe gi tronullt Constantinopolului. Nr. 27. pag. 24, LiL lol anislau Gorecki, canoniculii din Ploca reintoreindu-se la Cracovia raportézi regelui Sigésmundit, ch regele Ungariel nxitoriulii réspunsii in privinfa Mofdoved si anume: ca trimisti ambasadori Ja voivodulis Moldovei, si la invitatii sc nu facit uneltisi in contra Potoniei nici pe fafii, nici intra ascunsi, si cd fn dilele din urmi a trimisti de now pe unii altti ambasadorti in Moldova, eu 0 suiti de 40 ciireti, svituind’s pe voivodulit, se nu incépit nimicii in contra Poloniei. Ne. 28, pag. 25. ambasadorulii regelui Poloniei trimisti ia Ungaria, a dati ur LLL, Sigismund, regele Poloniei, scrie lui Vladislau, regelui Ungariei, cX dupi scirile ce Ye a primitii deta Bogdanil, voivoduli Motdovei, Selimbegis, fiultt sultanului turcesci, domnuki ‘Trapezuntului, plecdndi cu ostire mare a sositti fa Nistre, a ocupatii Cetatea-alba, gi are in-v iL, ion. 111, oil. Lau. 11. 151. tenfiunea se nitvilésci asupra Moldovei; mai multii, e de temutii, cl dénsulii se nu atace cumva si Polonia, Totit-o data regele Poloniei réga pe regele Ungariei se ide mésutile de api rare, ce le va erede necesari, in interesulli voivodului din Moldova. Nr. 29. pag. 26 igismundit, regele Potoniei, scrie lui Staiislan Lancekoronshi, cépitanului stu din Camenefi, ct de érece voivedulii Moldovei se pért% acum mai corectll fat de Polonia, de aceea trebue tractatii cu bunt-voingi, ca se rémdnk si pe viitoriti supusii si amicti alii Potonici; de ase- menca se ise dée ajutoriii din partea Poloniei in casii de lips, si se nu ise facil nici unit neajunsit din partea supusilort! poloni. Nr. 30. pag. 27. Sigismund, regele Potoni ‘onérea pe ambasadorii sti, » serie lui Bogdanit, voivodului Moldovei, c& a primitis cu téta A pe Tatarii captivi, ce ia trimist! ca darii, nu La primiti, din caus, eX au scipatii pe drumii si au fugitil, Nr. 31. pag. 28. Sigismundit, regele Poloniei, scrie maresalului stu, c& de ri-ce Titarii, pe cari i ca dasii voivedulit din Moldova si sctipase pe drumii, au fostii pringi de curéndis 1a Camenefii, astilfelii se ingrijéscit, ca séi trimit la vistierult! regelui din Cracovia. Ne. 32. pag. 28. Sigismandii, cegele Polonici, sctie lui Stanistan Laneskorouski, se au iée nici o vamit de pe mirfurile, pe cari le va trimite voivodulit Moldovei, la Leopole, de asemenea se nu iée vamii nict de pe pinura si plumbult, pe cari le va importa voivodulii in Moldova én schimbulii acestori mirfuri, Nr. 33. pag. 29. Sigismundit, regele Poloniei, scrie lui Zonit Zaremba, palatinului stu din Lancicia, ei in anulii trecutit [ ordonase se restitue unui pirinte din Moldova pe uni fiu ali séu, cei avea la sine, dar dénsull) n’a restituit) pe tinérulii acesta, si din causa acésta mai mulfi émeni din Polonia sunt prinsi si tinugi captivi in Moldova, de accea ‘li invitk de nou, ca se restitue pirintelui stu pe tintrulii acesta, Nr. 34. pag. 29. . Sigismund, regete Polonici, scrie lui Viedislau, regelui Ungarici, cii flit sultanulii turcescii, care domnesce peste Caffa, miritandusi pe fica sa dup fiuli chanului titareseit din Taurida, am ficutii alfanga cu dénsuli, ca mai Antéit se ocupe Moldova, apoi se iée Cetatea-albit si Chilia din Téra romanésct, ca aga se pot devasta mai bine regatulti Polonici si alt! Ungariei. Ne. 35. pag. 30. Sigismundii, regele Poloniei, serie lui Spitco de Yarostavit, castelanului séu din Cracovia, ch dupa informagiunile primite dela voivodulit Moldovei, Tatarii au trecatti peste Nipru si au intenjiunea se atace ori Moldova ori Polonia. Nr. 36. pag. 31. Sigismundi, regete Potonie’, serie tui Zonit Lashi, archiepiscopului din Gnesna, ci sultanulii Tatarilorit inedlecdnd’ cu 20,000, cere se incheie unit tractatti de aliangi cu dénsulti, si dreptii garantie se priméscA ca ostatici, pe doi fii ai sei, é pe ful stu de alii treilea, pe Mahmet- Kierey, l'a trimesti se devasteze Moldova; ci sultanulii Tatarilorii a pusit in fiere pe ambasa- dorulii Motdovel, ce a fostil trimisii la dénsull, si fiindiict nu voiesce se incheie pace cu Moldova, astil-feli. regele Potonici va fi necesitatii se incheie pace cu Titarii si fir voivo- dulit din Moldova, Nr. 37. pag. 32. Tonit Zapotia, voivodui Transilvaniei, invitk pe locuitorit din districtulli Bistrifei in Transil: vania se se pregatéscd de resbelli, de dri-ce o mulfime nenumérat’ de Taari se afl la fron- tirele Moldovei cu intentiunea, ca se devasteze Moldova si Transilvania. Nr. 38. pag. 33. Sigismundit, vegele Polonici, scrie tui Stanistan Lancekoronski, cépitanului seu din Came- nefii, se fie cu tét’ grija in pirfile de acolo, ca nu cumva Tatarii, cari au fostii trimisi de chanulii lorti asupra Moldovei, se devasteze si férile Poloniei. Nr. 39. pag. 34. Sigismundiz, regele Potoniei, scrie cApitanilorii set din Camenefii si din Rusia, ek snltanult Tatarilorit din Precopi, dup cum vede, voiesce numai se inscle pe Potoni, fiind-ci a tri pe cei doi fii ai set, pe cari i promisese ostatici Poloniei ca se dée ajutoriti Ini Mach- metkierey, pe care T'a trimisii asupra Moldovei, si findii cX intenfiunea sultanului tatirescilv este, ci daci va afla Moldova pregatit de resbelii, atunei sisi intéreii armele sale asupra Poloniel, de aceea regele invitd pe cipitanii sei, ca se dée ajutorit Moldovei in contra Ti tarilorii, si de asemenea regele va scrie si voivodului din Moldova, ca in casit de lipsi se dée ajutoriti Poloniel. Nr. 40. pag. 35. 1511, Sigismundit, regele Polonici, serie lui Stanislan de Chodecs, cipitanulii seu din Leopole, ci dup& informatiunile, ce le are, intentiunea lui Machmetkierey este, ci mai bine se atace si se devasteze Polonia de citi! Moldova, Regele Poloniei crede, ci lui Machmetkierey i este ftict, ca intrindi in Moldova dénsulii nu va mai puté esi de acolo fri de periculti, si acést& caust regele inviti pe cipitanulli Leopolei se fie gata, ca se pot resista Tatarilorti. Nr. 41. pag. 36. 1b11. Sigismundi, regele Potonici, scrie lut Joni Odrowanss, palatinului Rusiei, iui Stanistan de Cho- decz, capitanulvi din Leopole, ci Titarit au esitii din Moldova, inspitimantati pote de ostirea Moldovei. Regele se teme, ci Tatarii nu se vori intérce inapoi, de catit dup ce vorti face © incursiune prin Polonia séu Litvania, si din acésta causii invita pe ciipitanuki Leopotei, se stving& dste cu t6ti graba, fiinditcd voivodulti Moldovei inc i-a promisii ajutoriti in casi de lips. Nr. 42. pag. 36. 1511. Sigismund, regele Potonici, muljumesce tui Stanislau Lancskoronski, cipitanului din Came- efit, si lul Zoné Teeorowski, ciipitanului de lefegil, pentru scrvicile ce le-au fieut) cu tru pele lorit Poloniei si Mo/doveé, cand au fostii in ajutoriukii tui Bogdanit voivedutit, si fiindti ci e probabil, ci Tatarii nu se vorii intérce a casit, pind nu vorii face o incursiune in Polonia, ori in Moldova, de aceea dénsii se se infelégt cu voivodulli Moldovei, ca se péti resista inimicului, Nr. 43. pag. 38. 1511. Sigismundit, regele Poloniei, mulfimesce lui Bogdanit, voivedului Motdovei, pentru informa- siunile, ce i lea trimisit in privinga Tatariloris, gilli svituesce, se au se ineréjii de loci in promisiunile lori, Nr. 44. pag. 39. 1511. Sigismundiz, regele Potoniei, réspunde la scrisérea voivedulut Bogdanit, prin care ficuse cus noscutii regelui Poloniei, cx tatalii sii a muritii in Ungaria, Nr. 45. pag. 39. 1512, Sigismundit, regele Potoniei, scrie consiliailorit sei, cx Selimbegit, fiulti imptratului turcescii, voesce sei puna castrele de idm ale armatei sale la Chilia si la Cetateaalbi, probabil fiindives in véra viitére voesce se ineépi ceva in contra Poloniei, de éri-ce dénsulti a inche iatii cu Romanii o alianga fSrte strinsd. Nr. 46. pag. 40. 1512, Sigismundit, regele Potoniei, face cunoscutil adunticilorit provinciale din Polonia, cit tmptratult Tétarilorti din Precopt! promisese in anulit trecutti, c& va piistra pace cu Polonia gi cit dénsuli doresce numai se alunge din scaunii pe voivedulit Motdovei, pentru care scopti a si trimisii asupra Moldovei pe doi fii ai sei cu armata de 60.000; dar fiind-ci armata Ttarilori intrase tn Moldova, s'a intorsii érisi inapoi, si Selimbegk voesce se remamii peste iérna cu armata sa la Chilia gi la Cetatea-alba, astfeli regele invita adundtile provinciale se desbati asupra mésurilordi, ce.trebueseii Inate pentru pacea si siguranfa Poloniei. Nr. 47. pag. 41. 1012, Sigismundit, regele Poloniei, scrie lui Vladit, voivodulu’ din Téra-romanéscit, e& regeetd mértea fratelui seu Radulit, pe care I'a iubitti atat dénsulii, cit si regii de mai inainte ai Polonici, se conséli ins, cX in loculit fratelui seu a Iuatii dénsulii domnia acestei feri, si sperii cX va re: miné amicii aki Poloniei, Nr. 48. pag. 43. 1512. Sigismundit, regele Poloniei, scrie lui Stanislau Lancokoronshi,, cpitanului scu din Camenetii, ‘cd regretit {rte muhii, c& nobilimea din Podotia mu voiesce se restitue vuivooului Bogdanit pe fetanii fugiti din Moldova, si fiind-ci in modulit acesta se péte viola tractatulii de pace fn- cheiatii cu Moldova, regele inviti pe cépitanulii din Camenfii se chieme fnaintea sa pe nobilii, ce au ferani fugiti din Moldova, si sei fini tn prinsére pind vor satisface ordinelorit sale. Nr. 49. pag. 43VI 1512, Sigisnmadi, regele Poloniei, ciisitorinduse cu Barbara, fica comitelui Stefanii de Zapolia, invita la noata si pe voivodié Romanilorit (Vojevode Valachorum). Nr. 30. pag. 44 1512. Sigismundit, regele Poloniei, scrie lui Bagdanit, voivedului Moldovei, ci trimite Ya dénsuli in legafiune pe rotmagistruli Tacobii Seczigniowshi, silti cégit se aibi deplina credinfi, cele cei va spune. Nr. $1. pag. 44. Sigisnnndi, regele Poloniei, scrie archiepiscopului din Strigonii, ci Selimbegkc, fiuli sultanului turcescii, pe care “hi alungase tatilli seu in anulti trecuti, acum ¢ stiipmi peste Cevarea-albii si peste Cilia, si se teme, ca nu cumva, dupi ce dénsutti va nimict pe voivodulii Moldovei, s¢ atace si Polonia cu ajutoriulti Tataritorii, Nr. 52. pag. 45. 1512, Sigisnandii, regele Poloniei, scrie Ini Vlawis/aw, regelui Ungariei, despre pericutulii ce ame- ning Polonia din partea lui Selimbegk, care ¢ fivlii sultanului turcescit, Nr. 53. pag. 45. 1512, Sigismundil, regele Poloniei, scrie lui Viadista ce le are, voivodult Moldover, a inchei fli sultanului turcesetl, ast-felii ei Polonia se aft de ast dati inte’o mare perplesitate, si régii totii 0 data pe regele Ungariei, se cerceteze, ce felii de intenfiuni are voivodulit Mot dovei. Nr. 54. pag. 46. dupit informatiunite, ‘Titarii si cu Selimbegk , Sigismundit, regele Polonici, scrie lui Petru Tomiczki, oratorului seu din Ungaria, ei amba- sadorulii Poloniei, trimisii a Constantinopoli, reintorc’ndusse iu Polonia, s'a abitutii in deu- mul seu pe Ta voivodit din Zéra romainescit si din Moldova, si informatiunile, ce i le adusi sunti: ci voivodulii Tereiromnesci, ridicatt de curéndii pe tronii, se teme de voivodulii din Moldova si de Sclimbegk, ér voivodulit Moldovei se plinge in contra celui din Téra-romé- néscX, astfeli, ci Polonia nu péte avé aici © speranta in ajutoriuli voivogilorit romani. Ne. 55. pag. 47. 1512, Sigismaudit. regele Polonici, autoriséxi pe Petre Tomécski, ambasadorulii seu din Ungaria, se declare regelui Madisfax, ci chanulii tXtiresctt din Taurida trimisese mai foainte ambasa- dori distingi in Polonia, ca se incheie uni tractatis de pace si de allangi cu regele Sigismundii, si dorinja Tatariloré era: ca voivedult Moldovei se fic esclusii din alianta acésta, fiindi-cé densi voi séii pe fiulii seii, ori pe Selimbegls, fiulii sultanului turcescii, insii regele Poloniei nu a pututti se se InvoléscA cu un astii-felii de proiectil. Acum inst de curéndil, regele primiti scire, ci voivodulit Motdovei a Incheiatii dénsuli' unt tractatit de alianga cu Tataris, ast-feki, c& Polonia se afld de astii dat in mare perplesitate. Nr. 56. pag. 48. sedi alunge din scaunii, si se fact Domnii in Moldova, séii pe chanulii Tatarilorii, 112, Viadisfan, regele Ungariei, respunde lui Petru Tomiccki, oratorulut polonit, c& va trimite orator la voivodii din Féra-romanésca si Moldova, ca se faci pace intre dénsii, si va cerca se afle intenfiunlie lorii; cu deosebire regele va insista pe Hngi voivoduli Moldovei, ca se nu Incheie nici unit tractatt de pace side alianyi cu Tétarii yi cu Selimbegk, fiul sultanuli turcescl. Nr. $7. pag. 50. 1512, Sigisnuudid, regele Poloniei, serie ni Laski, archiepiscopului din Gnesna, ca soltanulii tur cescli a incheiatit pace cu Selimbegk, ciruia i-a cedatii intregit teritoriulti dela Cafia pani la Nicopole, astfelii ci vecinatatea acésta este unii mare periculti pentru Moldova gi pentru Po- lonia. Nr. 58. pag. $2. 1512, Sigisounda, regele Potoniei, scrie Iwi Nicolae Firley, palatinului din Lublin, ei legatulls Poloniei trimisii la Constantinopolii a inckeiatit unii armistigiu de 5 ani cu Turcii; et Sclim- begk, fiulii Suitanului, care a isi gratia piirintelui seu, a atrasii in partea sa, cu diferite promisiuni pe voivodulit Moldovei si a miijlocitii a se incheia armistijiu intre Moldova si Tatari, Nr. 59. pag. 53. 1512. Sigismandit, regele Poloniei, scrie lui Hogdaxit, votvodului din Moldova, c& dup cum este informatis, dénsulii are intenfiunea se incheie pace gi aliangii cu sultanulii titiirescii din Precopti,via fnsX fiindit-cx alianfa acésta, cu unit inimicti comunit, ar fi in contra teactatelorii Moldovei cu Polonia, regele régi pe Bogdanti voivodulli, se se abstin’ de ori-ce tractiri cu Tatarii, pind la sosirea legatului polonii, ce-lii trimite Ia dénsulii. Nr. 60. pag. $4. 1512, Sigismund, regete Poloniei se plange citre oni Laski, archiepiscopulii din Gnesna, despre neactivitatea si lenea, care domnesce de multi timpii in afacerile publice ale Poloniei, din care causii nime nu péte se impute voivedulué din Moldova, dack dénsuli incheie pace cu inimicti Poloniei; TAtarii calek si devastéz’ Volhinea si Podolia, ér Polonia nu le péte da nici unit ajutoriti; regele a ficutt de multi cunoscutit consiliarilorii sei, cil Tatarii aw incilecat si c& sunt aprépe de frontierele Poloniei, dar din partea regatulvi nu s'a Ivatil nici o mésuri de apérare in contra lorii, Nr. 6t. pag. 53. 112. Sigismundit, regele Poloniei, scrie Ini Begdanit, voivedulud Moldovei, ch 20,000 de Tutari au trecatii frontierele, ca se devasteze Polonia, si régk pe voivodulii, se dée ajutoriii Poloniei , ca seli alunge din féri. Nr. 62. pag. 56. 1512, Papa Zuliu IL unesce episcopia Milcoviei cu diecesa Strigonului, pani cind oragulii gi cate- drala Mikcoviei vorii puté se fie recucerite din manile necredinciosilori. Ne. 63. pag. $7. igismundit, regele Poloniei, scrie hui Stanislax de Chodecs, mareyalului seu, ci dupa cum i serie vervodulii Moldovei, dénsuli a incheiati pace cu sultanult TAtarilort din Precopit, dar cu tote aceste este gata se dée ajutoriii Polonici cu trupele. ce le are in districtele inve- cinate cu Polonia. Regele decla alt scrisdre ciltre Stanislau Lancekoronski, ci nu mai are speranji in ajutoriuli Moldovei, fiindii-cd dact voivedulii nu 44 ajutorit) Poloniei in im. prejurarile de faf%, cu atétd mai pubint i va da ajutoriti, dup ce a inchelatii pace cu Ttarii Ne. 64. pag. 59. 112, Sigisnaundd,, regete Potoniei, serie lui Zon Lashi, archiepiscopului din Gnesna, ci dup cum i serie voivedulit Moldovei, dénsuli a inchciatt pace cu svltanuli Tatarilord din Precopii, gi acum se ali in resbelii eu votvodult Jérei-muntenesct. Regele adauge, ci totii asa de nesiguri ca ajutoriulti Moldovel, este ajutoriulti din partea Ungariei. Nr. 65. pag, 60. Sigismundie, rege ¢ Poloniei, serie castelamului seu din Posnania, et voivoduli Moldovei a ncheiatit pace cu sultanulii Titarilori din Precopi, é de alti parte s'a incureati) intr'un resbelii cu voivedulit Munteniei, asti-feli, ci Polonia nu péte se faci nici o invasiune asupra Tutarilord, pind nu va fi siguri de ajutoriela Moldovel. Nr. 66. pag. 61. 1512, Sigisnmundi, regele Poloniel, scrie ui Lancskoronshi si lui Teworowskt, ci nu scie, ce se cré git despre atitudinen veivedulé din Moldova, care n'a voitii se dée ajutoriti Poloniei in contra ‘Tatarilord, Regele i invits, ca se trimiti unii omii incredutii la yoivodulii Moldovei eu scrisori din partea regelui, si acesta se cerceteze, ce felii de atitudine are voivodulii, Nr 67. pag. 62. 1512, Regele Sigismund scrie demnitaritorii din Polonia mare, ci Tafarii in numérii de 20,000 au fnellecatd de nou si au intenjinnea se faci o incursivne in Polonia, ér din partea Moldovei dénsulii nu are nici © speranfi de ajutoriti, Nr. 68. pag. 63. 1k Sigismundit, cegele Poloniei, face imputiri voivodului Bogdanit, eX dénsulii a incheiatd pace cu sultanuli din Precopit, si n'a voit: se dée ajutoriti regelui, cand Tatar intrase in Polonia, Regele Sigismundti rg pe Bogdan, cX acum, cind Tétarii au intenfiunea se se ridice de nou asupra Poloniei, sei dée ajutorit, fiindit-ci acésta ence in interesulii ambelorit state. Nr. 69. pag. 63. . Sigésmundt, regele Polonici, trimite unti orator la Rogdanil, voivodulit Moldovei, ca se trac- teze cu dénsuli despre mai multe afaceri urgente. Nr. 70. pag. 64. VIL. Instewefiunile date de Sigismundit, cegete Polonici, oratorulni dove’, Regele S finda i din contra 1 incheiatii pace si alianfi eu ei, pe cind de alta parte regele Poloniei n'a voitii niclo-datit a trimisti la voivodulit Afol- ismundti autoriséxi pe legatulti seu se dojenésct pe voivodul. Moldovei , 2 dénsulll nu numai, cX nu a datli ajutorid Poloniei ia contra Tatariloriivat se inchele pace cu Titarii, din care se fie eschisti voivoduli! Moklovei. Regele autorisé2X tott- oddata pe legatulii seu se declare voivodului Bogdanis, ci dénsulti a aflatii cu neplicere, ct voivodulii nu last pe esploratorii Poloniet se tréct in Turcia, gi cd a pusti taxe mari pe co- merciangii poloni. Nr. 71. pag. 65. 1512, Sigismundit, regele Poloniei, scrie Papei Jufiv 17. c& dupa invingerea, ce a cdstigat'o de cu- réndii asupra Ttlerilor, acum e silitii se stée in continun in arme, find-cX Tatarii voeseit resbune asupra Poloniei, si chia’ in ajutoriulii fori gi pe noulii sultanié turcesct Nr. 72. pag. 68. 112, Sigismund, cegele Poloniel, serie Ini Vladislan, regelui Ungariei, c& pacea nu va fi nici-o dat siguri cu voivedulit Moldovet, cu ducele Moscoviei si cu Tatarii; ér in ce privesce pe voivedulit Michuea din Jéra-romanésci, acesta s'a plinsti in contra voivodului din Moldova catre nisce comercianti poloni, si atunei regele Poloniet a Récutti cunoseutii lui Michnea, cite daune a causatii Poloniei voivodult: din Moldova, cum a devastatii dénsulii cu ferit si cu focit provinciile rusesci ale Polonici, si cit mulfime de dmeni si de vite a Iuatti dénsulit din Po- lonia, si a rugatii pe Michnea, ca se trimitit armata sa in contra voivodului din Moldova, pro- migéndi, c& si Polonia va trimite dstea sa, ca se-si résbune asupra Moldovenilorié, ins Michnea a declaratii, cé-i mulfumesce de t6ti bunt voinga, insi nu péte s¢ Incépi resbeld in contra Mol dovenilorii Rird de invoirea regelui Ungariei, de ale cirui consilii dénsulti voesce se asculte. Nr. 73+ pag. 68. 1512, Papa Zuliu JY, incorporéad diecesa episcopied din Mileovta, cu archiepiscopia din Strigoni, si dispune, c& decanit din Sibiu, din Brasov din Kyzd si din Kozd dimpreuna eu preofii tort, cari se fineau mai inainte de episcopia Milcoviei, se se bucure de téte privilegiile si preroga tivele, ce le are clerulii din archiepiscopia Strigonului, Nr. 74. pag. 70. 1518. Voivodul: Moldovei, cere de la regele Polonici drumii liberit prin Polonia pentru oratorii sei, cari au se mérga la ducele Moscoviei. Regele Poloniei, le denéga inst dreptuld de libera tre cere din causa resbelului, cei avea cu ducele Moscoviei. In acelasi timpii regele Ungariei mite un oratorti la regele Poloniei, sii propune, se se ridice améndo? cu resbeli) asupra ‘urcilorii, cénd va muri sultanulii actual, care ¢ bolnavil. Regele Polonici i respunde, ci de asta dati’ nui péte da nici unti ajutoriti, din causa resbelelorii, ce le are cu Muscanii si cu Tatarii, si afard de aceea alte resbele néue “li ameninfi din partea Moldovenilorit si a Cru ciayilori, Nr. 75. pag. 72 1518. Sigismundit, regele Poloniei, régi pe Bagdanit, voivodnlii Moldovei ca se libereze mirfurile untorti comerciangi din Leopole, pe cari le-au confiscati! funcfionarii dela vimile Moldovei. Nr. 76. pag. 73. 1518, Sigismund, regele Poloniei, scrie Ini Bogdanit, voivodulué Moldovei, ci comerciantulii din Moldova, cu numele Prochno, a inselatii in repetite rénduri vamile Potoni din acésti ‘causit i s'au confiseatii nisce piel, ce le importase dénsuli in Polonia in timpuli din urma. Regele intrébit pe voivodulii Bogdanii, dact este adevératii, ci dénsulii voesce se se despigu- bésca, pentru picile acestea, de pe comercianfii poloni, dup% cum a afirmatti nunciulii stu, fiindi-ci in casulti acesta, regele voesce se intergicit comercianfilorit poloni, ca se mai ciléto- réscti prin Moldova cu miicfurile lori, Ne. 77. pag. 74. 151A, Sigésmundiz, regele Potoniei, serie cipitanului séu din Camenefii, c& voivedulit Moldovei a cerutii prin 0 scrisére, ca se restitue comerciantului Prochno, pieile, ce i s'au confi frontiera Polonici; ér nunciulit Moldovei a mai adausis toti-odati verbal, cd tn cai picile nu se vorii restitui, voivodulii se va despiigubi de pe comercianfii poloni, ce vorit trece in Moldova. Regele voindit se aibt o deplini certitudine despre intenjiunile voivodwlui in pri- vinga acésta, trimite o scrisére citre voivodulii Moldovel prin tf su dela Cameneyii, gilli autoriséex, se ciléscii respunsulii, ce-lii va da voivodulii, si in casi daci va vedé, ci voesce se punii curse comerciangilorti potoni, atunci dénsutii se nu le permitt, ca voivedul se trécti cu nvirfurile lord in Moldova. Nr. 78, pag. 75+1X 1518. Sigismund, rogeie Poloniet, serie cipitanului seu din Leopole, ei in casts, dact va afla, e& voivedulit Moldovei voiesce se punt curse comercianfilori’ poloni, atunci se nu le permiti, ca se tréci cu initfurile Tort fn Moldova. Nr. 79. pag. 76. . Sigismundit, regele Poloniei, scrie lui Bogudanii, voivedulni Moldovei, eX nu pate permite nungiului seu drumii liberi citre Moscovia, din causit, cf ducele Moscoviel etlcdndii tractatele, a navalitii cu resbeli fn provincia Litvaniel. Nr. 80. pag. 75. 1518, Sigésmundit, regele Polonici, régi pe Bogdanit. vorvedultt Moldovet, se-i dée ajutoriti, ca se-si resbune améndoi de insultele, ce lea ficutii ducele Muscanilori, Nr. 81. pag. 77. 1513, Instructiunea dat de Sigismund, regele Potonici, nunciului seu trimisii ia Constantinopole, prin caret autorisé23, se se abatt in drumulit seu si pe la Bagdanit, vorvodulit Moldevei Regele Poloniei, régi pe voivoduli: Moldovei , ca sei dée ajutorii in contra ducelui de Mos- covia, yi se plinge toti-o-dats, ci dénsuli nu permite comerciantilori’ potoni, ca se trécii peste Moldova in Tera-turcéset, Nr, 82. pag. 78. 1518, Sigismundit, regele Poloniei, rg pe vorvodulit din Téraroménisca, ca se permit deumi liberit prin géra sa nunciului poloni, care merge la sultanuli turcescit. Nr. 83. pag. 79. 1518, Sigismurdit, regele Polonici, serie cXpitanului seu din Camenefii se trimnitX unit omit inere- gutii, care se mérgi cu nunciulii Poloniei la veivedulid Moldovei, si se aduct inapoi respun- suki, celli va da voivoduli. Nr. 84. pag. 79. 1513. Sigisnundit, regele Poloniei, serie lui Vladislau, regelui Ungariei, eX sultanulii turceseti voesce sei resbune asupra voivedului din Moldova, findiv-ci i nimicise o parte din armata sa, pe cand dénsuli purta resbelii cu tatildi seu. Ne. 85. pag. 80. 1518, Sigismundit, regele Poloniei, scrie cousiliarilor’ sei intrunifi Ia Korczin, cX ducele Moscoviei, dupa ce a navalitii asupra Litvaniei, ca se induplece pe sultanulii Tatarilorii se nu dée aju- trimisii 0 scrisére mincinési, in care ¢ spune, c& regele Polonici voesce se nviléscii asupra Titarilorii cu ajutoriulti Ungariei si alti Mofdovei. Nr. 86, pag. 80. 1518, Sigismundit. regele Poloniel, mulpimesce vorvedului Moldovei pentra Informatiunite, ce | lea trimesit in privinfa Tatarilori, cari se apropii de frontierile Poloniei si ale Moldovei, Nr. 87. pag. 81. 1518, Sigismundit, regele Poloniei, scrie cSpitanului séu din Camenefii, se invite pe nobilimea Po- dolici, ca se fie gata de resbelit, fiindi-cii dup’ informatiunile, ce lea printiti de la vorvodulit Mofdovei Vatarii an inctlecatit; in ce privesce insi pe voivodulli din Moldova, se tracteze cu politest, dar ochii sei fii agintifi la faptele voivodului. Nr, 88 pag, 82. dénsulii cu mule Sigismund, regele Potoniei, scrie castelanului seu din Cracovia ck voivedult Moldoveé Ya invitatti la nunta sa, si ia scrisé totii-odati, e& sultanulii turcescii a ucisii pe améndoi frafii sei, cu cari era in cértd pentru domnie, Nr. 89. pag. 83. 1513, Sigismundi, regele Polonici, mulfimesce voivodulut Bagdanit pentru scirile, ce i te trimete in privinga sultanului turcescii, si scrie cetafenitori din Leopole se fact dreptate comercian- filorii moldoveni, asti-feli, ca se remind in relajiuni de bund vecinatatecu jéra acésta. Nr. 90. pag. 83 1518, Sigismundit, regele Polonici, scrie lui Bogdan, voivodulnt Motdovei, c& a dati ordinit oft ialiloriy sei, se se intrunéscat cu oficial’ Moldovei 1a Chodroweze, si acolo se cerceteze t6te pagubele comise de o parte si de alta, Regele régd lotiodata pe voivedulii Bogdanit, ca se restitue Poloniei pe Smecnii fugifi, cari se ald in Moldova. Nr. or. pag. 84 1513, Sigismundit, regele Poloniei, scrie Iui Stanistan Lancehoronski,, cipitanului seu din Camene}it, ef trimite oratori distingi la voivadulit Moldovet, ca se tracteze cu dénsulti despre téte ne- dreptifile, ce s'aii comisi: de o parte si de alta. Regele invita pe cipitannli seu, ca se re- specteze pacea si se pedepsésct pe turburitori, Nr. 92. pag. 85, 31.766, Documente, Vol. 1. Peres. 3, uw1518, Sigismanadit, regele Poloniei, serie Iwi Nicolae de Camences, palatinului din Cracovia, eX sul- tanulié turcescit ueisti pe fratii sei, cw cari se certa despre domnie, si acum are intentiunea ca se plece asupra Moldovei. si se 0 supunX cu ajutoriulti Tétarilord, Nr. 93. pag. 86. 1518, Sigisondit, regele Poloniei, teimite pe maresaluli seu, Stanistan de Codecs, ca se repre sinte pe regele Poloniei la nunta voivodului Bogdanit din Moldova. Nr. 94. pag. 87. 151d , Sigismundit, regele Potoniei, serie lui Stanistan de Chodecs. se se pregitésci, ca se mérgit in legafiune la voiveduli Moldovei, care si va celebra nunta sa In giua de St. Iie, si sei duct totit-o-datét si darurile de nunta, Ne. 95. pag. 88, 1518, Sigismnndi, regele Potoniei, sctie lui Stanistax de Chodecs , legatulvi seu trimisti in Moldova, se lucre cu abilitate si se induplece pe vofeoduli Bogdanit, ca se cemani amicit aki Poloniei si se mu se incréqi in Turci, Ne. 96 pag. 89. Sigismundii regele Poloniei, respunde regelui Viadistan din Ungaria, c& voivedulit Moldovei nu are nici © causi de a s¢ plinge in contra Poloniei; anume regele Sigismund’ observ cu acéstii ocasiune , cit prin tractatulii de pace incheiatii cn Moldova se stabilise , c oficialii am- belorii state se se intrunéseit in fie-care anit la unii locii anumitit, spre a face dreptate supu- silorii fe-ctrei Jeri, insi voivoduli) Moldovei, se arati dificil in cestiunea acésta, intrunirile au fostit disolvate de mai multe ori, Pir nici unit resultatii, si cu deosebire ecstiunea cea mai grea este restituirea Smenilorit fagiti. Nr. 97. pag. 89. |. Sigésmundit, segele Poloniei , sevie lui Stauéslan Lancskurousté ,cpitanului seu din Camenetii, se se pérte cu abilitate in ce privesce afacerile cu voivodulit Moldovei , si se fact dreptate supusiloriy moldoveni Nr. 98. pag. 90. 1518, Sigismundi, regele Poloniei, scrie palatinutui seu din Cracovia, ci regatulit Polonici se allt in mare periculti, din causa Turcilorit si a Tatariforii, si ei insusi sultanulii turcescti a pro. clamati in faja oratorului polonil, ci € permisit Turcilord, ca se facii incursiuni in Ungaria sfin Polonia, Nr. 99. pag. ot. inst, cu conditinne, ca si voivodulit se fact dreptate supusitorii poloni. 1518, Sigismundit, regele Poloniel, se escusit citre Bogdanit, coivednl Moldovei . ci n'a sciutil, ci dénsulii nu péte suferi pe maresalutii Stanislau de Chodecz, pe care-li insiircinase, ca se li represinte la nunta sa, si fiindii ci timpulit de nunt% este aprépe, regele regretii, c& nu pte se tvimit fa loculli seu pe alti consiliart, Nr. 100. pag. 92. 1518, Sigismundit, regele Poloniei , insircinézii pe George Krupski, castelanuiti din Bels, ca se re presinte pe regele Poloniei la nunta voivedului div Moldova . in loculi maresalului Stanislau de Chodecz, a cirui inlocuire a cerut’o voivoduli din Moldova, din causa aversiunei, ce 0 are in contra dénsului. Nr. 101, pag. 93. 1518, Sigismunda, regele Polonici, revéci autorisarea , ce 0 dase maresalului Stanislau de Chodecz, ca se asiste in calitate de legatii Ja nunta voivodului din Moldova. Nr. 102. pag. 94. 1518, Sigismundii, regele Poloniei, scrie iui font Lubrauski, episcopului din Posnania, ct Tétarii au devastatii Moldova si au esitii cu prada din féri, Regele crede, in urma uneltirilorii Turciei. Nr. 103. pag. 94. acéstas'a Intémplatit Sigismundit, cegele Poloniei, serie lui Vieolae de Camencez, palatinului din Cracovi Tatarii au devastatii Mofdova, din caust, c voivodulii nu este amicit sincerti alii Polonici , si cd dénsuli incheiase o alianfi cu Tatarii in contra tuturorii inimicilorii sei, cu. singura esceptiune, de sultanulii turcescil, Nr. 104. pag 95. 1518, Sigismaurdit, regete Poloniei, serie tui Stanislaw Lancskoronski, cipitanulvi seu din Camenetii, a regreta incur-iunile, ce le au Gicutii T&tarii in Mofdoom, inst nu péte se dée nici un aju- tori voivodului, din causit, cx Polonia are pufini soldat, Nr. 105, pag. 96. 1518, Sigtsmundit, regele Poloniet, scric lui Stanistan de Chodees se se bucure cil dénsulit n'a fostisXI Ja nunta veivodului din Moldova, findived din hora de fete, ar fi ajunsti in hora Ttarilort Nr. 106, pag. 97. 1518, Sigisunundit, regete Poloniei, serie voivodului Bogdanit, eX vegreta incursiunile, ce le-au fieuto Titarii in Aoldova,, dar fiindi-ci Polonia a incheiatii unti armistitiu cu ci, ast felil nu péte sei dée nici und ajutoriii in contra lord, cu atété mai multi, c& Tatarii nici n'ai comisi vre unii acti de dusmeinia fay cu Polonia, Nr, 107. pag. 98. 1513, Sigiomundi, regele Poloniei, serie palatinului din Posnania, ci voivodult Moldovei a ceruti ajutorivli Poloniei in contra Turcilori i a Tatarilorit, inst regele nui péte da nici uni ajutorii in contea Titarilorl, findii-cd ef sunt aliagi cu Polonia. Nr. 108. pag. 99. 1518, Sigismundit, regele Potoniei , serie lui Zonit, episcopului din Posnania, cii Tatarii au pridatti Motdova, si fiindiv-ca voivodult se téme acum de unit pericult si mai mare, astil-feli a cerutii ajutoriult Polonie sunt legate prin tractatuli de alianfi,, incheiatis cu dénsii; ér in ce privesce Turci, regele au ia denegatii ajutoriulii, pind ce nut esisti nici wnit tractatti de pace Intre Polonia si Turcia. Nr. 109. pag. 100. ins manile Polonici, in ce privesce pe Tatar Lili, Sigisnmundi, regele Poloniei, serie lui Stanistan de Chodecs, ciipitanului din Leopole, ci lovitura, ce a suferit’o Moldova din partea Titarilord nu este mick, yi dénsulli se fie eu atenfiune in ce privesce frontierele de acolo, indica voivedulii Moldovei voiesce se inting curse Poloniei, Nr. 10. pag. 101. 1513, Sigismundé, regele Poloniel , scrie palatinului din Cracovia, cit voivedult Moldevei se afl i periculti, si ar trebui ajutatii, dact Polonia ar puté de asti-data, Nr. 111. pag. 102. igismundit, regele Poloniei, serie lui George Krupski, castelanulvi seu de Bels, ei aprobi fnteu t6te moduli, cum sia indepliniti misiunea sa pe lingt voivedul din Moldova, observ inst, cf nu La raportatt) nimicit, dact voivodulii Moldovei se afld tn relafiuni bune cu voi vodulii Téreiroménesci. Nr. 112: pag. 103. 1513, Sigismundit, regele Polon‘ei, cere de la Bogdanit, voivodulii Motdovei, ca se pedepséscii pe oficial sei de la frontiert, cari causéza pagube comercianfilorii poloni, sii régi se au pri mésci in Moldova pe Smenii, cari fugil din Polonia, precum nici Polonia nu va primi pe cei, ce fugit din Moldova. Nr. 113. pag. 103. 1513. Sigismundit, regele Polonici, scrie lui Spitko de Faroslaw, castelanului din Cracovia, ci teebue se trimita 7,500 de florini in aurii impératului t&tarescti pentru amicitia sa de aitmin: teelea nesigurA, si pe ling téte, ef Titarii primescii ajutére din partea Polonici , totusi re- gatulli trebue se se témi de ei, fiindiici niciodata ei nwsi inti credinfa, si nicio-datié nu se satura cu prada, Nr. 114. pag. 104, 1518, Sigismmadi, regele Poloniei, serie palatinului seu din Cracovia, ef Tétarii, dupt ce au aflatii, ci voivodult Moldovei, este ocupatii cu plicerile nuntii sale, au devastatii Moldova, si este sigurii, ci daci Titarit ar fi aflatii Moldova pregititi de apérare, ei shar fi indreptati {Sti puterea lori! asupra Poloniei, Nr. 115, pag. 106. 1518, Sigismundir, regele Polonici, scric palatiaului seu din Podolia se ingrijéscii de siguranta re gatului in pirfile de acolo, mai inainte de ce voivadulli Mokdovei, va fi alungatit din domnic. Nr. 116, pag, 107. 1513, Orafiunea lui Petru Touiccki., trin Tomicrki declar’, ci dup ce de regele Polonici, ca legatti la regele Ungariei Petra succesii Turcilori, ca se alunge din scaunii pe voiredulil Jérci: romanesci i se punt pe altulit in locuki seu, de sigurit dénsii yorii cerca se seétii din domnie si pe voivedulit din Moldova, si in loculi sew se pua% pe altulii, astitfelii ea se aiba drumi liber spre Ungaria si Polonia Nr. 117, pag. 108 1513, Papa Leo -¥. trimite pe cardinalulii Toma, ea se impace pe duccle Moscovici, cu regele Po: Jonici, si sels induplece, ca impreund cu regele Ungariei si alii Potoniei se se ridice asupra Tureilorii, i se recucerésc& Constantinopoluli. Nr. 118. pag. 109.XIL 1518. 1518. 1513, 1518. 1613. 1518. 1518, 1518, loud, 1514. laid, . Papa Leo X, autorisézii pe archiepiscopulii din Strigonti, si . Vladistau, regele Ungariei, serie archie Papa Leo X. aumesce pe Toma, archiepiscopulii Strigonului, legatii apostolicii, in Ungaria, in Polonia, in Téra-roménésca etc., sili autorisézA se predice espeditiune cruciatii in contra Turcilors si a Tutarilorit, cari voiescii se estermineze religiunea erestin’, Nr. 119. pag. 113. isiteze t6te miinistirile 1 con legatiunii sale, (anume din Ungaria, din Polonia si din Zira-romanésci), ce va afla, ck e de lipsi se se indrepteze in minastirile acestea. ventele din cuprinsutii si se reformeze to Ne, 120, pag. 115. Papa Leo X. confirma vechile drepturi ale mitrupolic’ din Strigonit, cuprinse in bulele papi Jorii, Bonifaciu VIIL, Nicolae V., si Piu IT., si in cari se face amintire de unele parochii si decanate, cari se fineau mai inainte de diecesa catotics a Argesulu’ si de diecesa Mitcovs Ne, 121. pag. 117. Papa Leo X. invitt pe decanii bisericilord catolice din Sibiu, din Bragovii, din Kizd, Kozd, se asculte din ordinele archiepiscopului din Strigonii, ca de piirintele lori: sufletescit, de rice papa Tuliu I. a incorporatit diecesa Miterviei ew archiepiscopia Strigonului, Nr. 122. Pag, 131, din Strigonii, ci diecesa Milcoviei nu sc péte uni cu archiepiscopia Stringonului, fara de invoirea dénsului ca patronii general alt bi sericilord din Ungaria, si in consecingi invitii pe archiepiscopulti Strigonului, se nu intee pring nimici ia contra vechilorii lbertai si obicciuri ale preofilorii sisesci, cari se find de episcopia Milcoviel. Nr. 123. pag. 132. Viadislan, regele Ungatiei , face cunoscutis tuturorii comerciantilori’ din Ungaria, ci numat cojocarii din Sibiu gi din alte orage ale ‘Transilvaniei potii se cumpere si se esporteze in stra nitate picile crude, cari se véndii in Transilvania, séii cari se importézi_n Transilvania din Terile roménesci pe ta Turnusile-rosii, Nr. 124. pag. 133. Din registruli de percepfiuni all castelanilorit dela Branit, lingit Brazovi, din care se cu nésce, cari comune erau dependinte de casteulti acesta, Nr. 125. pag. 134. Viadislan, regele Ungariei, conferesce Ini Nicolae, vice-voivodului din Transilvania, mosiile nobilului romanit Petru Lada, din comuna Slatina, in districtulii Caransebegului, devenite va- cante din lipsa de succesori legitimi, Nr. 126. pag. 135. Petru Pathocsi, castelanuli castrului Hinedéra recundsce, et marchisulii George de Branden. burgit ia predatti dénsului in administrare si conservare castrala Hinedéret, dimpreund ew castelele dependente de castrull acesta, Marginea, Hawasturi si Hajegit, si se oblig’ a le restitui domnului seii ori cand fe va cere, Nr. 127. dag. 136. Sigismundit, regele Poloniei, face cunoscutii consiliarilori! sei, eX voivedulit Moldovei temin- du-se de Turci solicita alianta Poloniei. Nr. 128. pag. 137 Jonit Zapolia, voivodulli Transilvaniei, autoriséed pe primariulil si pe jural ceteze plingerea Barbarci Zarka: ci Stefani Olah (Roménulti), judetuki din Oréstie, ar fi condemnatii la mérte si esecutatii pe nedrepti pe fiulti dénsei cu numele Blasiu. Nr. 129. pag, 138. Sigismundit, regele Poloniei, face cunoscutii aduniiritori particulari ale ferei, ei Turcii voescit se scét& din domnie pe Bagdanit, voivodutit Moldoved. Regele cere se deliberere asupra accstui casii, asti-felti ea Turcii se nu ajungi a fi vecini cu regatuli Poloniei. Nr. 130. pag. 139. Sigismnndit, regele Potoniei, serie voivedului Bogdanit din Moldova, cii hotiirtse mai inainte se trimita pe consiliarii sei fa Camencfis, unde impreund cu consiliarii Moldovei se cerceteze si decida cestiunile de controverst dintre supusii ambelori feri; ins fiind-ci peste pufine gile are se se intrunésca adunarea general a Poloniei ta Piotriovii, ast felii a cregutii, c& e mai bine se amane trimiterea consiliarilorii sei pani dupa inchiderca adundirei generale. Tot-o-datilXl regele respunde voivodului Bogdanié, c pe oratorii sei se-i trimit’i la adunarea generalé din Piotrkovil, Nr. 431. pag. 140. 1614, Instructiunile date de Sigésmundit, regele Poloniei, ui George Krupské, castelanulvi din Bels, trimisti ca oratorii 1a Selimii, sultanulii turcescii, Nr. 132. pag. 141. 1514, Sigismmundit, regele Polonici, trimite pe George Krupski, castelanulii din Bels, in calitate de fegatii la Selimii, sultanulii turcescii, ca se incheie unii armistitiu pe trei ani cu Turcii, Re- gele Poloniei svituesce pe legatulti seu, se cilétoréscii peste Moldova, si se fact totii posibi- ult, €a voivodulli Moldovei se remand amicit sincert) alt Poloniei. Nr. 133. pag. 144. 1514, Sigismundit, cegele Poloniei, recomand’ voivodulni Bogdanit pe legatulii, ce-li trimite la sul tanulii turcescii, si rg pe voivodulii, ca sei permit trecere libert si sigurt prin féra Mol- dovei. Nr, 134. pag. 145. 1514, Legafiunea regelui Sigismundi din Polonia, citre Bogdanii, voivedulit Motdovei, Regele Sigismundii mulpimesce voivodului din Moldova, fiindi-ei i ofere mijlocirea sa, pentru incheia- rea unei pici intre Polonia si ducele Moscoviei. Nr. 135. pag. 146. 1514, Sigismundiz, regele Polonici, serie legatului seu din Constantinopole cx la intdrcere se sa- lute pe voivodulit Perei-romancsci, si sei spun, ci Polonia doresce se traiasci in amicitie cu ‘Péracrominéscd; de asemenea se salute si pe voivodulié Moldovei, si se-Ni asigure, partea Polonici dénsulii are se ascepte numai bine, de dri-ce periculele Moldovei canst mati si Poloniei, Nr, 136. pag. 147. 1514, Sigismundit, regele Poloniei, cere dela adunarea general Ia Piotrkow, se ie misurile nece. sare pentru aptrarea regatulul, de dri-ce ducele Moscoviei voiesce se nimicésct pe Litvani, é Turcii pe Moldoveni; de alti parte voivoduli Moldovei, in urma incursiunilors, ce lea suferitii in anulii trecuttl din partea Tatarilorti, este desperatii, sf se teme se nu fie scosii din domnie din partea Turcilori, Nr, 137. pag. 148. 1514, Advnarea generalé a Poloniei trimite 0 legatiune la voivedulit Moldovei, prin care i face cunoscutii, eX consiliarii si magnafii Poloniei infelegandii, cX sultanuli turcesclt se pregitesce , ca se fact 0 invasiune asupra Moldovei, Polonia va trimite Moldovei ajutérele necesari si mu © va pitrisi. Totit-o-datt adunarea generali a Potoniei alege cinci comisari, cari impreunt cu comisarii Moldovei se cerceteze si decid& cestiunile de controvers dintre Moldova si Polonia. Nr, 138. pag. 149. 1514, Sigismund, regele Poloniet, respunde regelui Vladislan din Ungaria, c& a insircinatii pe ora- torulii Potoniei, se c&létorésci la Constantinopoli, peste Ungaria si féraroménéscd, spre a se intalni cu legatulii Ungariel, care se intérce din Constantinopolii, asti-felti, ca declarative nile, ce le va face oratorulli Poloniei a Constantinopoli, se fie conforme cu declarafiunile, ce lea ficutti legatulli Ungariei, Nr. 139. pag. 151 Sigismundiz, regele Polonici, invit’ pe George Krupski se cAlétoréscit la Constantinopolit, peste Ungaria si peste Zéra-romandscd, spre a se intilni cu legatuki Ungariei, care se in- térce din Constantinopoli, ast-feltt, ca declaragiunile, ce le va face dénsulti Turcilorit, pre- cum si condifiunile armistifiului se fie aceleasi ca pentru Ungaria, Totti-odata regele Sigis- mundi face cunoscutii Iui George Krupski, c& scrisorile credenfionale i lea trimisti la voivo- dulit din ‘Téra-romanésci. Ne. 140. pag. 152, 1514. Sigismrundit, regele Poloniei, rgd pe regele Ungariei, cit in castt, dact oratorult! Ungariei s'a intorst din Constantinopolii, se informeze prin o scrisére pe legatulii Poloniei, sub ce fel de condifiuni oratorulii Ungariei a incheiatii armistitiu cu Tureii; ér ti ce privesce pe voive- dul Moldovei, regele Sigismund declari, ci nui va da nici o dati causti, de a se plinge in contra sa, cu t6te cit voivodulti Moldovei este acela, care creésii dificultaji, si anume, nu vvoesce se restitue Poloniei pe supusii fugiti, si lovesce cu taxe mari pe comercianfii poloni Nr. (gt. pag. 154.x voduti Moldovei, se restitue unui supusih i in curtea voivodului, Nr. 142. pag. 133 1614. Sigismundit, regele Poloniei, régi pe Begdanit, vot polonii pe fica sa, care, dupa cum se spune, se al 1514, Sigisurundit, regele Polooiei mulpimesce vorvodului Bagdanii, ci a permisit tegatului polonti se cilétorésct la Constantinopolii peste Moldova, si intréba totii-odatii pe voivodulti Bogdanii, cindi va desenma pe consiliarii, cart vorii avé se cerceteze, si se decid’, impreunii cu con siljarii Potoniei, cestiunile de controversti dintre cele déué state. Nr. 143. pag. 155 151, Sigismund, regele Poloniei, serie palatinului din Cracovia, ei Zattari# au robitii pe mai mui rani, cari se aflau la Incruli cimpului, si ci dup informagiunile, ee lea primitit dela epi anil voivodulul din AMofdova, pe Ting céta Tatacilori’ se mai aftay si déué mit de Tore Nr. 144. pag. 156. 1514, Regele Sigisonndit serie cépitanului seu din Camenetii, ci dup cum i s'a plinsii Regdami, voivoduli Motdovei, moi multi functionari de ai Poloniei ameniagii pe supusli Moldovel , ci au se chieme pe Tatari, c1 se le prideze fara, Regele inviti pe cipitanulii seu, se interdict supusilori poloni ori-ce ameninfari asupra Moldovenilori, si se tase drumii liberii pentru es ploratorii Moldovei, cari mergit se spioneze intentivnile inimicului, Nr. 145. pag. 157. jvodulud Bogdanii pentrs scivile, ce i le trim fgismundit, cegele Potoni in privinga sultanului turcescit, gi-i face cunoscutii, ci a dati ordinii cifpitanilorié sei, cx in casii de lips’ sei dée ajutorid’ in contra Tiitarilorii din Dobrogea. Nr. 146. pag. 158, mulgiimesce v1 . Sigismundit , regele Polonici, scrie lui Stanistan Lancekoronski, cipitanului din Camenefit, sc restitue coivedulni din Moldova pe féranii moldoveni, cari au fugit’ in Polonia, Nr. 147, pag. 159 1o14, Regele Sigismund, scrie cApitanului din Camenctii, ci ascépti dela voivedulit Moldovei, se itd pe oratoruki Polonie’, care impreunii cu consiliari desemneze loculi, unde are se tri Moldovet sia Potonici va avé se cerecteze si se decid cestiunile de controverst dintre su- pusii dela frontier’. Nr. 148. pag. 159. IDL, Revolufiunea poranilor’ dix Uugaria $i Transitvania, George Dosa, cApitannlii. séraniloris si ai satelovii din Ungaria, se se redice im resculafi, inviti pe locuitorit tuturorii oragelor preund cu dénsulii asupra nobilimei unguresci, ci-ci alti-cum i va spengura de furca portii inaintea caselorii sale, Nr, 149. pag. 160. vit pe nobilii comitatulni Valciului se se ridice cw tofii casele si le . Viadislau, vegele Ungar contra féranilorii resculagi, cari sub. ume de cru ripescil averile, Nr. 150. pag. 161. i ucidti pe nobili, Ie ar 1oLL, Mladistaw, regele Ungariei, invitt pe cetiifenii din oragutii Bartfa, se imprumute mayinele Jorti de resbetii nobilimei de acolo, pentru ca se péti impriscia pe feranii resculai. Nr. 151 pag. 162. 1514, Mladisiau, regele Ungariei, invité din now pe cetilfenii orasului Bartfa, sc vinii ati) mai in grabii la Buda, cu tofi dmenii lorii de arme, fiindi-ct puterea féranilorii reseulafi cresce pe gi ce merge. Nr. 152. pag. 163, Papa Leo X. scrie regelui Sigismundit din Polonia, cii in Ungaria a eruptit o revolujiune, 31 ¢ de temutis, ci dact revolutiunea acésta nu se va suprima citi mai ia grab, se nu navi léseii cumva Turcii asupra Ungariei; din acéstii causX, Papa Leo X. invitit pe regete Poloniei se terniine, séu se suspendeze c4tti mai in grab’ resbelulil eu ducele Moscoviei, si se alerge la frontierele Ungariei, ca se dée ajutoriti regelui Viadislau in contra revolujianii. Nr. 153 pag. 164, 1514. Papa Leo -¥, invith de nou pe regele Sigismund din Potonia, se termine séu se suspendeze citi’ mai in grab& resbeluld cu ducele Moscovei si se alerge fa frontierele Ungariei, ca se dée ajutoriti regelui Vladislau in contra féranilorii resculayi. Nr. 154. pag. 165.114. 1514, 151d, ius, 15d, 1514, Io, - Regele Sigismundit, se escusi citre Rogdauit, voiveduli Moldove!, pentre tumulty xv Sigisnnuudit, regele Poloniei, scrie maresalului Stanistau de Chodece, eX Polonia nu are drep ca se impedice pe voivedulii Moldovet de a bate monet, findii-ct in acést& privit Moldova are deplini libertate; de asemenea ar fi numai o simpla violare a tractatului de pace incheiatit cu Moldova, dacii ar intergice comerciantilorii poloni se nu mai calétoréscd in Moldova. Nr. 155. pag. 166. cel faicuse nisce supusi de ai Poloniei cu ocasiunea, cand se intrunise comisiunea pentru cercetarea controversefort dela frontier. Regele asiguréni pe voivo luli, ci va pedepsi pe cei culpabili astiifelii ca oricine se scie, ci regele Potoniei voiesce se respecteze tractatele si juriimintele. Nr. 156. pag. 167 Regele Sigismundit, descrie Papei Leo X., prin oratorulii seu, puterea armatt a Turciei, gi araté, ci sultanulii dispune de o armatt de peste 300.000 meni, pedestrime si cilirime, si afar de aceea mai are in ajutoriulit séu pe Seifi#, séu pe Tatarii din peninsula taurici ; ci Scitii séu Titarii sunt impiryifi in mai multe triburi, avéndi fie care tribii pe impératulit seu, sia ctrort) dominafiune se estinde de la Lacult-meoticti departe peste cdmpiile Asiei; fins érda cea mai periculési pentru erestini o compunii Tatarii din peninsula taurics, ci sul tanulii turcescti mai are doi voivodi tributari, pe voivedult Moldovet, care dispune de 15,000 ostasi, din cei mai alesi si mai feroct; ct Stefanit, fostulit voivodii alii Moldovei, a infrintii de trei ori pe Turci, si anume pe Amuratii, mosult, si pe Baiazetil, tatilit sultanului actual, care venise cu 100,000 asupra Moldovei; c& acestii Stefanii a causati mari pericule si regelui Matia din Ungaria gi regelui Ionii Albertii din Potonia, etc. Alii doilea voivodii tributarii ali sultanului este voivodulit div Muntenia séu din Basarabia, a cirui putere nu e de desprejuiti. In fine, regele Poloniei descrie Papei inaltele demnititi turcesci, anume atributiunile Vezirutui, Beglerbegului, Cadelascarului si Imrohorului. Nr. 157. pag. 168. Sigismundit, regele Poloniel, serie voivedulud Bogdan din Moldova, ci sultanulit Tatarilorti din Precopii a trimist pe fii sei cu mare putere asupra ducelui din Moscovia, dar in urmi ei gi-ait schimbatii drumulii, si au plecatil asupra Cercasilorit, Regele Poloniei invitd pe vi dulii Bogdanit la resbelti comunii in contra ducelui din Moscovia. Nr. 158. pag. 182, Sigismundi, cegete Poloniei, scrie ui Petrn voivodulii, (pretendenti la tronuli Moldovei), se remand iniscitii in Ioculii, ce a destinatii pentru locuing’, si se nu intrepring’ nimici Fair de voia palatinului din funieViadislau. Nr. 159. pag. 183, . Sigismund, regele Poloniei, scrie cipitanului seu din Camenefii, et comfsinnea romano-polond, ins8rcinat& cu cercetarea pagubelorti comise Ia frontiers, se se intrunésci la loculii, ce e fixatls prin tractatull de pace. Regele amintesce totii-odata, ci cetajenii din Camenefi s'aii plansi in con: tra taxelorit celori mari, ce le pune asupra déngilorit, vofvodudi Moldoves, si inviti pe e&pitanult se, 8¢ scrie voivodului in privinfa acésta, ér respunsulii se-ki comunice regelul. Nr. 160. pag. 184. Sigismundit, regele Polonici, face cunoscutii adunatilorii provinciale, ci a cheltuitii 30,000 1 pentru darurile, ce le-a datit impiratelui fatdrescit din Precopil, si pe eareli atijase ducele Moscoviei, ca se fact incursiuni in Polonia; de asemenea ist adunase armata sa si voivodult din Moldova, care a statii la frontiera tété véra, sub pretextii, ca se se apere in contra ‘Tatarilord, insii mat multti e de creguttl, ci dénsulti ascepta resultatulii resbelului dintre Po- lonia si ducele Moscoviei, ca apoi intr'unii cast! nefericitii se se arunce si dénsulti asupra Polonici. Nr. 161. pag. 185. Sigismundit, regele Potoniei, régi pe voivedulit Rogdani, ea se permit trecere liber’ prin Moldova comerciantului Andreiti Arménulii din Leopole, pe caredli trimite la Constantinopoli pentru anumite afaceri, Nr, 162. pag. 186. © insemnare despre diferite venituri, ce le percepea castrulii Hinedérei de la castelele sale dependente din Binatii, anume Marginea, Ferdi, Bosori, Sudea si Icusi. Nr. 163. pag. 186 Din registrulii de venituri alii castrului dela Hinedéra. Ne. 164, pag. 187.VL anid, 15d, 15s, Joni Zapotia, voivodulis Transitvaniei tea oragulul Risteifa din Transilvania se pring si se condamne Ia mérte pe tofi aceia, cari facit parte din cetele #eranilorit resculafi. Nr. 165. pag. 188. |. Papa Leo X., promite regelui Viadislau din Ungaria, unii ajutoriti de 50,000 galbeni, dact se va decide, ca se incépi 0 espeditiume asupra Turcilorit, ér in cast daci va voi sei apere numai oragele dela frontiera, i promite © subvenjiune de 20,000 galbeni. Nr. 166, pag. 189 . Revolufinnea ftranilorit din Ungaria si Transilvania. Camera Ungariei intruniti la Buda condamnii la mérte pe tofi cApitanii, sutasii gi decurionii f2ranilorii resculayi, si decide ci in memoria acestui actit de inalté tridare, toti féranii se-si pérg& pentre totiide-una_libertatea lori, de a se mai puté steimuta de pe o mosie pe alta, si se fle fu eternit selavi agricoli ai domnitorii sei, (legarea de glie). \n fine camera decide 0 investigatiune asupra tuturorii no- biliforii din Maramuresit, cari, dup cum se spune, au finutii cu féranii in revolutiunea trecutt si au participatii la actele lori, Nr. 167. pag. 191. Toma, archiepiscopulii Strigonului, avéndi in vedere ci diccese Mileoviei, care a foii Incorporat 1a mitropolia Strigonului, este prea depirtatii de scaunulit archiepiscopiei,, si ea interesele acestei biserici se nu sufere, dénsulli confirma pe decanulii din Brasovii in vechile sale drepturl administrative, dar adauge totit-o-datic, ci aceste drepturi i le conferesce mumai in modit provisoriu, Nr. 168. pag, 213. . Sigismund, regele Potoniei, rg pe Bogdanit voivedulii, ca se permits trecere liber prin Moldova supusului polonii, cu numele Laszur, care caletoresce in Turcia. Nr. 169. pag. 214. Papa Leo X., scrie regelui Sigismund din Polonia, ci sultanulti turcescit, a perdutii in resbelui cu Persil, partea cea mai mare din ostirea si masinele sale de resbelii, si asti-feli impuli bine-venitii, spre a incepe 0 espedifinue general asupra Turcilorit, pentru care scopi numesce pe regele Sigismundii de cipitanit generalii alii armatelori crestine. Nr. 170. pag. 215. Papa Leo X., trimite lui Stefanit Bathory, comitelui din Timigéra, 20,000 galbeni_ pen. tru fortificarea si apérarea localitiiorii dela frontierd, si adauge totii o-dati, cx dack no: bilimea Ungariei ar dori si incép% espedifiune asupra Turciloril, atunei péte se le mai tri mit si alte ajutdre, Ne, 171. pag. 217. Sigismundit, regele Polonici, mulfimesce voiveduli Bogdanit. pentru informatiunile, ce i le trimite in privinfa sultanulut turcescti si a Tatarilorii din Precopit, Nr. 172. pag. 219. Franciscit de Warda, episcopulit catolicit din Albalulia, régi pe comunitatea Sibivlui, se ige sub protectiunea sa pe preotulii catolicit din comuna Sibotit in Transilvanin, ctiruia i cau, séx 0 multime de miserii Rovdnti de acolo, Nr, 173. pag. 219. Sigismund, regele Poloniei, trimite cAte-va documente din archiva statului, comisarilorii poloni desemnati pentru regularea frontierelorii despre Mlofdova, Regele i face atenti, ci in discufiunea cestiumilorit de controversi, dénsii se se Intemeieze nu numai pe documente, dar si pe vechia posesiune. Nr. 174. pag. 220. Tonta, archiepiscopulii Strigonului, trimite decanului din Sibiu, spre publicare bula_papei Leo X. (din 2 Sept. 1513), prin care pontificele face cunoscutil decanilorit din Sibiu si din Brasovii, ci diecesa Milcovicé a fostii unit cu mitropotia Strigonului,, si invitii pe clenilt si poporulii acestorii decanate, ca se asculte de archiepiscopulli Strigonului, ca de pirintele Torii sufleteseti, Nr. 175. pag. 221 raintea notariului publicii din Strigonti, si cere a i se transcrie in form autentic’ urmiitoriulii pro- testii, sé anume; ci dénsulii a fostii trimisii din parte capitulului din Bragovii, care se fine de diecesa Milcovie’, ca sh céré de 'a archiepiscopulit Strigonului confirmarea vechilorii drep turi, ce le avea decanatulti Bragovului, inct mai fnainte de a se uni diecesa Mileoviei cu ai Antonin Lonit, preotulii catolicti din comuna St, Petru Hing’ Bragovtl, se iatatigéexXVI tropolia din Strigonti, insti archiepiscopuli Strigonutui in diploma, cc i-a dat’o (vedi documen+ tol Nr, CLXVII), a restrinsit vechile drepturi ale capitulului din Brasov, si cu téte ct Alénsul la inceputti nu a voit se primések diptoma acésta, dar avéndit in vedere dificultafile cele mari, de a recurge de In Brajovit Ia Strigonii pentru fic care cestiune de adninistratiune ire dénsuli biserieéscz, astii-felti a primitii diploma acésta, insi declarit, c& prin acést pri nu vrea se periclitese intru nimici vechile drepturi ale capitulului din Brasov, Ne. 176, pag. 223, L515, Copitututa din Sibin, supusti diccesed Milcoviei, autoriséxi de asemenea pe preotulti Antonin Tonii din St, Petru si pe judefulli Brasovului, Clemente Bogner, ca se apere in Strigonit drep. tucile capitulului din Sibiu, Ne. 177, pag. 225 Archiepiscopulit catolien din Leopole, se plinge la papa Leo X., c& din causa incursiuni lorii continue, ce le facil in pirfile aceste Turcii, Tatarit si sismaticii, averile acestei mi tropolif s'au micgorattl aya de multi, in cétit dénsulti nu mai pote se visiteze episcopiile su- fragane din Sirett, din Moldova $i din Chiew. tm considerarea acestei imprejurtri papa Leo X. ‘li dispenséri, pe timpii de to ani, de obligamentuli, ca se visiteze pragurile apostolilori, si bisericile amintite mai susti, si anume pink cindii i va succede archiepiscopici, ca sei reciytige érisi beneficile perdute. Nr. 178, pag. 227. 1615. Papa Leo ¥,, serie regelui Sigismund’ din Polonia, eX Turcii au ocupatii Belgradulit, porta crestinatatii, din caus, c& Ungurii au statii de mai multi timpit indiferengi. Pontificele invita pe regele Poloniei se dee ajutoriii regelui din Ungaria, ca la primi-véri se recucerésct de now Belgradulis, cu atattt mai multi, e& Romdnia micd (Valachia minor) a fostit liberatal din manile Turcitorii. Nr. 179. pag. 228. 1516, Nicolae, Ganulé Severinului, adeveresce ci nobilii Blasix si George din comuna Sub-cetate s‘au impicatii cu nobitulii, Petra din Mutnicit despre téte procesele si neinfelegerile, ce le-au avutii pirintii dénsilorti, Nr. 180, pag. 230. 1515, Nicolae, banuli Severinului, adeveresce, ch nobiluli Jonit Bizere din Binatii a zalogitis Jui Mateiti Laxarti, judeqului din Caransebesii, a treia parte din mosiile, ce le avea in di- strictuli) Caransebesului. Nr. 181. pag. 231 1515, Fudepullt gi jurapii din Caransebesii adeverescit, ch Mateiit Lazdrit, judeguli Caransebesu- lui, a véndutii fui Stefani Vacariti o curte in orasulii Caransebesului, Nr. 182. pag. 232, 1515, Cetifenii din Rodva rebonifict nobilului Zon Dragfy paguba, ce io fcuse séranii resculati in timpuli revolugiunit din anulli trecutil, Nr. 183. pag. 233. 1515, Viedistau, regele Ungariei, confirm pe nobilulii romani Caspar Turcu, si pe fragii sei, fn posesiunea locului numitt Tulia din districtuli Hinedérei, si fnviti pe capitulukt din introduc in posesiunea acestei mozii, in documentii se face totivo-datt a- ulti mobil? si chinesi romani din districtuls Hinedérei. Nr. 184. pag. 233. Andreit Kalmar, jadeseli orasului Clusti, din Transilvania, se tnfatiséeX inaintea regetui Viadistan din Ungaria, si declar&: cd in véra anului trecuti', cand {éranii din Ungaria se revoltase in contra nobilimet unguresci, o parte din cipitanil revolufiunii au trecutii in ‘Tran- silvania cu 0 mulfime de férani, au pusti tabéra lorti in apropiere de orasulii Clusului, gi au cerutii de la comunitate, ca se le permit, se intre in oras cu pufini émeni de ai lon. A- tunci judetuli si senatult orasului, ca se evite foria féranilorii, au permisti cXpitanului se intre ‘cu putini émeni de ai sei, dar déasii au afifatti numai de catit 0 revolufiune in oragi, si au pradatt averile mai multort nobili de acolo, tn urma acestel intémpliri, cetajenii teménduse ca nu cum-va féranii se prideze intregii orayuld, au prinsii pe cipitanii fZranilorii si pe 22 sofi de ai lorii, i-au predatti in manile voivodului Tonti Zapolia, care ia pedepsitii cu mérte; inst cu téte aceste nobilii din Clusi, cari au suferitt: pagube persecuti pe cetifeni, gicdndit ci numai dénsii ar fi causa devastirilori, ce le-au suferitil. fn urma acestel plingeri, regele Viadislan, declara pe judefulit Andreiti Kalmar si pe cetijenii din Clusii de nevinovagi pentra pagubele, ce le-a suleriti’ nobilimea din Clusit cu acésti ocasiume. Nr. 185. pag. 235. 31,766. Docuimente, Vol. aL, Parten 3 auXVII 1516, 1316. 1316, 1516, 116, 1516, 1516. L George Marga si ¥ob Machkassy awimiti ca vice-ban ai Severinului, Nr. 186. pag. 237. 5. Capitulutit din Sibiu gi capitulultt din Brasovit, casi se \ineau de diecesa Mileovici, cOgit pe regete Vladislau, se le apere in vechile lorii drepturi si consuetudini, de érece Toma, archiepiscopulii Strigonului, cercandit se unéscit diecesa Mitcoviei cu archiepiscopia Strigonulut, voesce prin acésta se-si aroge digmele si intréga jurisdictiune a acestei biserici. Nr. 187. pag. 238. Emericit de Peren, palatiouli Ungariei adeveresce, ci s'aii infatigatit in consiliulit regelui re- presentan}ii Sasilord din Transilvania. si au cerutii de Ia Toma, archiepiscopulii_ Strigonu: lui, care se afla presenti in consiliulii regelui, ca se le confirme vechile tori drepturi sl consuetudini, ce le aveau si mai inainte in diecese Milcovied, de care se find Sasii din Tran- silvania; ins ‘archiepiscopulii Strigonulai. nevoindii se le asigure drepturile in moduli gi in forma, cum o cereau dénsii, representanfii Sasilori au protestattt si au declaratt, ci unirea diecesci Mileoviei cu archiepiscopia Strigonului, ficuti fir invoirea regelui Ungariei si fri invoirea clerubui si a poporului sXsescii, este nula si Pir valdre. Ne. 188. pag. 230. Papa Leo XX. serie regelui P/adislan din Ungaria se nu incheie nici unii teactatil de pace saii de armistiliu cu Turcii, din contra sei amdne cu desbaterile, pani va primi unit aju- toriti si din partea celoricalalti principi crestini. Nr. 189. pag. 241 Pladislau. regele Ungariei, invita pe capitululti din Alba Julia se restaureze ziduli cetapit din dlba-Faulia, care din causa vechimei sale este aprope cigutit cu totulii, si se fortifice cetatea cu ziduri si cu turnuri néue de pétrit, dar nu de Jemnii, Nr, 190. pag. 242. Bogdantt. voivoduli Moldovei, adeveresce, e& fonit Diaculit venindti inaintea sa a venduti nepétei sale Ava, strinepétei protopopului din Herjegii, déue sate de King Siretii, cu nu. mele Mitesci si Sorocinovéfii, pentru suma de 300 f, titaresci, ér Ana a drut satele aceste vistierului Trimia, Nr. 191. pag. 243. Cettjenii din Clusit_ se plingti ta tegele Ludovic, c& in revolutiunea, ce se intémplase in anii trecuti, dénsit prinsese pe mai multi férani, cari ficuse pagube nobilimei, si de ase- menea liberase pe mai multi nobili din ménile féranilorii, insi cu téte acestea, nobilimea ungurésci din comitatulit Solnocului-de-mijiocit si din comitatulii Cluyului i persecuti, i pe depsescti yi pigubescit, gicndi, cX dénsii ar fi causa tuturorit relelorii, ce leau comisit fe: ranii resculaji asupra nobitimei. tn urma acestei plingeri, regele Ludovicii ordénii nobilimei din cele déue comitate se nu mai persecute pe cetijenii din Clusti, si aici sei constrings, ca se le rebonifice pagubele, ce Je-au suferitii in timpulii revolutiunis. Nr. 192. pag. 244 Regele Ludovicit, din Ungaria, scrie regelui Sigismundi din Polonia, ci sultanulii turcescit termindndii resbelulii din Asia, voesce acum se se intéred cu t6ti puterea sa asupra Unga- riei, ca se o supund definitivii. Regele Ludovicit régi pe regele Poloniei se dée ajutoriti Moldovei $i Térei-romanesci, find-ca ar fi numai spre dauna Ungariei si a Poloniei, dact Tur- ii ar ocupa féile aceste, Nr. 193. pag. 246. Petra Tomiccki, vice-cancelarivli Poloniei, scrie episcopului din Varmia, ci pe langii téte 8 regele Pofoniei doresce ca prefendentult Petru se fit domnii in Moldova, ins in privinta acésta nu péte Iucra, de citi in deplind injelegere cu Unguriz. Nr. 194. pag: 247. Sigismunda, regele Potoniei, serie palatinului din Juni-vladislavii, ck ar dori bucurosti, ca pretendentulti Petru se ajungi domnii in Moldova, ins mai Antaiti trebue se se ingelégx cu Ungurii, cu cari are tractate in privinja Moldovei, si au péte permite, ca pretendentulit Petre, pani se afl pe teritoriuli Poloniei, se facd vre-o turburare in Moldova. Ne. 195. pag. 248. . Petru Tomicski, vice-cancelatiuki: Poloniei, scrie palatinului din Sandomiri, ci murindti Log- danit, voivedulii Moldovei, a \watii domnia j&rei, eu invoirea boetilorti, fiulii seu Stefani in etate numai de tr ani; ér de alti parte pretendentuli Petru, care se afla dejinutit in PruXIX sia, a mugatit pe regele Potoniei, ca sei permiti a veni pani la frontierele Moldovei, fiind-cit de acolo Speréxi, ci va puté usorii se cistige bundvainta émenilorii din Moldova, si se jung dénsuli Ia Domnia férei, inst regele Poloniei nu ia permisii se fack vee o turburare fn Moldova, ca nu cum-va se supere pe Unguri si pe Moldoveni, Nr. 196. pag. 248. 1516. Din registeulli de venituri alti castrului Hinedéra din Transilvania. Ne. 197. pag. 249. 1514-1516, Lista comunelorit romanesei, cari aveaw se faci servici tari eastrense Ia castelele din Binati nuniite Marginea, Ministurd, Ferdi, Bosori si Sudea, si cari erau dependente de casteulii Hinedérei din Transilvania, Nr. 198. pag. 251 1517. Nobiluli Bornemisa descrie regelué Polonie’, starca cea miserabilX a regatului Ungariei, 3 anume: ci partea cea miai mare din locuitorii Croatiei a fostii dusi in captivitatea Turcitorii, 6 aceia, cari an mai remasii au fugitii pe teritoriulti Venejieniforti; eX in Bosnia n'a mai remasii unii omit pe campuri, é in Ungaria nu mai este administratiune, ci anarchie com pleti, Smenii sumt despoiali, bitui, espulsafi si ucisi de cited cei mai puternici; asuprii strigi, veduvele si orfanit pling, Nr. 199. pag. 253. L5IT. Forttrefele, provincicte si ferile din ui tureeset, Nr, 200, pag. 256. -opa, din Asia si Africa supuse lui Selimbegit sultan 1517, Sigismundit, regele Poloniei, inviti pe cancelariulii séu, se se consulte si cu alte perséne, spre a vedé, eum s'ar puté da unii ajutorlé pretendentului Petri, care voiesce se scdtit din domaia Moldovei pe fiulii voivodului Bogdan, Nr. 204. pag. 257. 1517. Sigismmndit, vegele Polonici, trimite o legatiune la Stefani veivodulit, prin care se plinge, ca oratorii si soli inimicilorii Poloniei vinii prea adese ori in Moldova, en téte ci Moldova, nefiind veci ii Poloniei, mu are nimici comunis cu dénsii, Nr. 202. pag. 258. 1517. Sigismundit, cegele Poloniei, trimite pe George Krupshi ca legatit la Stuefanit, voivedali Moldovei, cu urmiitérea instructinne: ci Stefanii, voivodukii a trimisti in Polonia ca. oratorii alii seu pe Caria boieriuli, ca se reinoiésci vechile tractate ale Moldovei cn Polonia, si cu acéstii ocasiune s'a datii din partea Polonici, in ménile oratorului Carja, chrisovulii tracta- tului intiritii cu jurdméntit; totti asemenea este acum de lips se dée si voivodulti unit chri- sovii de acelagt cuprinsii, si selit Intaréseit cu jursméntulii consiliarilori i alti boierilorit sei; cu deosebire, voivodulii Moldovei se permit drumié liberi comerciantilorii poloni, cari calito rescii in Turcia, si se dée ajutoriti Polonici in timpii de lips, precum si Polonia va da aju- toriit Moldovei cu trupele sale, Nr. 203. pag, 260. 1517. Tractatulti de pace si de atianft incheiatit intre Polonia si Moldova. ale cis puncte prin: cipale sunt urmitorele: Sigismund, regele Poloniei, promite, ci va trai in pace cu Ste- {anit voivoduli, cu fratele seu Petru, si cu féra Moldovel, si se obligt a da ajutorii Moldo vei in contra tuturorii inimécilorii sei, de asemenca si voivoduld Stefani, si fratele seu Petru, se fie obligati, a da ajutoriti Potonici, cu armele si cu trupele lori, — pe catii le va sta in putere; — ci regele Sigismundii nu va suferi in Polonia pe nici unii inimict de alii voivodt: Jui Stefani, ori alti fratelui seu Petru; cf fn casii dact voivodulii Stefani gi fratele seu Petru constringi de unti inimicii mai puternicii ar fi silifi sit piiisésci Moldova, atunci féra Polonici se fic deschisi, pentru déngii, pentru boierii si familiete lorié; cx intémplindu-se mai departe ca regele Poloniel si alii Ungariei se incépt o cspeditiune general asupra Turcilorii, atunet Ja espeditiunea acésta se ie parte in persdn si Stefanii voivodulii, ori fratele seu Petru, cw stea Moldovei, cu conditiune insii, cA regele Poloniei si alii Ungariei se trimit4 ajutorili Mol- dovei inet Inainte d pag. 261 inceperea espedifiunii, ca se apere féra de invasiunea Turcilorii, Nr. 204. 1517, rfanit Romanulit (Olachy), amintitii ca jude alli Orestici inte'unii proces alt orasului Orestia cu locuitorii din Vintulii-de josit. Nr, 205. pag. 265 1517 (1817). Documentii despre impitrfirea mungidorit Batrgdtulni, intre familicle nobile Bethlen si A-Ps pafi, si intre sasii din districtult Bistrifei. Ca martori pentru arétarea yechilorti frontiere fige: réat mai multi romani dttréné $i chinesutit romanit din comuna Birgu, Ne, 206. pag. 266. 1817, Zonit Zapolia, voivodulii Transilvaniei, numesce pe nobilii romani, Radutie din Riu-Barbatil, Stauciulit din Majesci, Dioniste din Pescéna, Petru din Rivalbii si Viadit din Rusori, ca judecktori alesi, pentru imparfirea mosiilorti intre Céndew, fivlii Popei Vladti din Sereli, si intre frafii sei, Nr. 207. pag, 268. 1517. Sigismundit, regele Poloniei, confirma privilegiile orasulul Colomea, si adauge totio-data, ci au se reman% in vigére si nestrimutate téte tractatele si conventiunile Potoniei incheiate in timpuli Domnieé sale cu eoivodulii Moldovei si cu Moldovenii, Nt. 208. pag. 269. + Bosort, Mas. W.a) Darile gi obligatiunite anuale ale romanitorit castrensi din disteictele comane: nitsturii $i Sudea din Binati. Nr. 209, pag. 270. (F.a) O insemnare despre contribusiunite ta bani ale roméniforit castrenst din districtele Meindsturit, Sudia si Bosorit. Ne, 210. pag. 272. (Fa) O esecutiune facut asupra castelelorti Marginea, Manasturit, Fidova, Lugosi si Lipova din Binatii, Nr. 211. pag. 275. (F.a,) Nobiluli romanit Petru More, declarii ct démna Beatricea, sofia decedatului fouit Corvinulit, a ducelui de Liptovia, i-a inceedinfatii dénsului spre conservare partea sa de jumétate din castrulit Hinedbrei $i din castelele Hajegh. Manisturit si Marginea, se obligi ai rest castrele aceste ori cand i le va cere, fira se mai facé vre-o oposifiune din causa datorii, ce avea se io plitésct reposatulit duce Ionii Corvinult, Nr. 212. pag. 277. 1518. © insemnare despre diferite cheltueli ale castrului din Hinedéra, si in care se face amintire despre chinesit romanesci din districtele Marginea si Mindsturi, Nr. 213. pag. 278, 1518, Actele legatiunei episcopului Erasmii din Ploca, trimisii de regele Sigismundii, alii Potoniei, ca oratorii la Papa Leo X, gi la Maximilianii, imperatulti Germaniei, In oratiunea sa sinuté fn senatulii imperi 3 la Augusta, episcopuli’ Erasmii dg pe imperatulii si pe prin- cipli Germaniei se i€e si dénsii parte [a espedifiunea generati asupra Turciloril, cari fntre alte sinturi au ocupatti Cetatea-alba (Monocastum) si Chilia (Licostomum) din Moldova, si ameninf{ acum crastinatatea cu alte pericule mai mari si mai formidabile; etc. Nr. 214. pag. 279. Tractatutt de pace $i de alianja inckeiatt intre Polonia $i Moldova, si aprobatit de dieta general a Poloniei intrunité la Cracovia Ne. 215. pag. 287. 1818, Zenit Bocosnita, judejuli orasului Caransebesti, adeveresce, ci nobilulil Ladisiaw Racwvifi a batis cu nobilulii Petru din Siivasit nisce pruprictii ale sale situate in districtulti Caran sebesului. Nr. 216, pag. 292 1618, Ludoviei, regele Ungariei, aména tote procesele nobilului romani Mickatt Desit din Bivatii, care trebue se plece la resbelii ia contra Turcilorii, si ingciingéz’ despre acésta pe arhiepis- copulti Strigonului (cancelarivlti regatului), pe palatinulli Ungariei si pe banii Severinntui, Nr. 217. pag. 293. 1518, Michatit, episcopulit Milcoviei, convécé ta sinoduli, care se va sing in Moldova la orasult Trotusii, pe toyi decanii si preosii catolici din decanatele Baia-Moldovei, Vrancea, Milcovit, Siretit, Chilia, Cetatea-alba, cum si pe decanii si preojii catolici din districtele Milcoviei dincolo de Carpaji, anume din Brasov, din Sibiu si din Secuime. Nr. 218. pag. 294. 118. Stefanit, voivodultt Moldovei, confirma actuli de véngare si de cumpirarc, prin care boieruli moldoveanii Todorit Corlatit vénduse slugerului fon Mofoct unit locti de méri pe rtulii To. plita, pentru suma de $0 fl, titaresci. Nr. 219. pag. 207. 1618. Dieta Ungarici intrunita la Baciti decide fntre altele, cf distrietele romanesei numite Mands- turii, Sudea si Marginea, cari in timpulié acesta nu se fineau nici de Ungaria nici de Tran- silvania, se fie de nou incorporate Ia comitatuki Temigéret, ete. Nr. 220. pag, 208.XXI 1619, Papa Leo X. inviti pe clerulii si pe poporulii diecesei Milcovtei se fie supusi si se asculte de ordinele episcopului Mickaiié, pe care-lii numise ca episcopii alii Milcoviei inet Papa Juliu IL De asemenea invité si pe archiepiscopulii Strigonului si pe episcopulii catolicii de Transilvania se mu se mai amestece pe viitoriii in afacerile interne ale episcopii Milcoviei, Nr. 221. pag. 301 1519. Diferite obiecte ale Démuei voivodului Aficinea in depositii la magistratulti din Bragovi Nr. 222, pag. 303. 119. Tractatulit de pace inchetatit pe trei ani intre sultanulit Selimti si intre Ludovic IL, regele Ungariei, In acésti pace incheiatt cu Turcii mai sunt cupringi: regele Poloniei, regele Ispa- aici, duccle Burgundiei, Italia, regatulti neapolitanti, Papa Leo X., Moldova si Téra-romanéscit In specialise stipuléat, eX "Ferile romanesci vork avé ai platésci gi de aci {nainte tributul si darurile obicinuite, dup cum le-ait platitii si mai inainte, ér alti schimbare in posifiunea politica a acestorii déue féri fafa de Turcia se nu se faci. Nr. 223, pag. 303. 1619, Voivodult Bastrabit din Téra-rominésct si voivedulit Stefanit din Moldova, trimitti pe An- toniu Paicalas ca oratorii a Papa Leo X. cu propunerea, c& dénsii si suecesorli lorti dorescti se intre in alianf’ cu scaunuli Romei, si dimpreund cu ceéalalti principi crestini se ide parte la espeditiunile, ce se vori decreta asupra Turcilori, si promits, ei dénsii nu vori! facheia nick pace, nici armistitiu, nici alianft cu Turcii, fart de invoirea Papei, dact Papa le va da asigurarea, ci in tractatulit de pace, cedii va inchela vre-odatd cu Turcii, pe déngii i va considera ca aliafi sii va face putrtasi fa tite forile, ite se vorii recuceri din ménite Turcilord. Papa Leo X. primesce propunerile aceste, si declaré scaunulil apostolicii de obligatii penteu implinirea acestorii condifiuni. Nr. 224. pag. 307 1519, Paulit de Thomor amintitd cu demnitatea de castelanit ali castrului Figéragii. Nr. 225. pag. 309. 1519, Ludovicit, regele Ungariel, diruiesce unorii nobili romani: anume lui Ladistaw si Ludovicit Fiati, precum si lui Ladislan Racoviga, din Biinatil, p&durea numitt Lozna din districtuki Caransebepului, in semnii de recompensa pentru serviciile militari, ce te ficuse in tuptele cu ‘Turcii fotémplate ta frontierx. Nr. 226. pag. 309. jt din Aradil, ca se Introduch pe népotii lui Ne. 227. pag. 311 1519, Ladovicit, regele Ungarici, tavitit pe capitulu Bratolinbit Plugovift in posesiunea unorii mosii din districtulti Mihi 1519, Ludovicii, regele Ungariei , transcrie si confirm’ privilegiull, celii dase regele Viadislau cojo- caritori din Sibu si din cele lalte orage ale Transilvaniel, ca numai dénsii se pétt cumpera si esporta in strdinatate picile crude, ce se véndii in Transilvania, séu cari se importézii in Transitvania pe la Turnurile vogii, Nr. 228. pag. 312 1519, Nobilii roméni Jouil, Andreitt si Ladislan, fi lui Petru Chenderesit din yéra Halegului, sted- nepofi ai nobilului romanti Céndea din Riude-mori, ceri dela ruda lori Mickaiie Clindea se le comunice in copie autenticd documentele relative la cele 29 de sate, cari formau mosiile familiei Céndea. Nr. 229. pag. 314. 1519, Ludovicit, regele Ungariel, aproba actulil prin care nobilii Stefanit de Rosgonit si Stefanit Bathorit, palatinuli Ungatiei, se adoptézi reciprocit ca frati condivisionali in téte castrele si mogiile déngilord din comitatulii Zarandulad. Nr. 230. pag. 316. 1519. Procesulii lui Sigismrundit Catan din Oréstie cu pastorii romani din comuna Selisce pentra uni bou pierdutt, 231, pag. 318. 1519, Dieta Polonied intrunitt ta Piotrkov decretéxs 0 conteibujiune de resbel de cite 1 A. pe preofii Rutenilorit, si cite 1 ferto pe ficcare curte a Rowduilorli din Polonia pentra sustine- rea garnisénelorié din provincia Rusiei, Nr. 232. pag. 319. 1519, Magnasi Ungarici trimetii o legafiune ta Sigismundii regete Potoniei siti régt se dée ajutoriti voivedului din Moldova, ia contra Turcilorti, cari voiescit se ocupe féra acésta pentru sine, ce ar fi unil lucru periculosit atatii pentru Polonia catii si pentru Ungaria. Nr. 233. pag. 320.xu 1519, Sigésmundié, regele Poloniei, respunde oratoritorii Ungariei, ef va da ajutoriti Moldovcé in contra Turcilorit in conformitate cu stipulafiunile tractatelorii, Nr. 234. pag. 32 1520, Ludovic, regele Ungari Sibiulul, ci a dirciti: nobilului Mateitt Romanulit (lak) oficiulis de judeyi in Oréstic dimpreund cu t6te veniturile dependente de acésti func- fiune, astisfelii ci dup mértea judefului actualit, a lui Stefani Roménulit (Olah), se we meze dénsuli numai de catii in acéstt funcyiune, Nr. 235. pag. 322. 1520, font Zapotia, voivodulii Transilvaniei, serie comunitijii Sibiului, ci de érece Stefauit Ro- ménulit (Olah), judeyult Oréstici este betranit, astivfelli regele a Aruitit oficiulti acesta fiului seu, lui Mateitt Roménulit (Olah), sia dispusit, cd dénsulii se fie imediatii inteodusii in_pose- siunea acestei funefiuni. Voivodulii Tonti Zapolia recomandi comunitigii Sibiului, ca se ese- cute ordinull regelui si se nu se opuni. Nr, 236. pag. 322. Iii seu 20. George, episcopulit catolicii din Cinci-biserici, serie comunitiii Sibivlui, ci secretar magistrulis Vicolae are unit frate bunii, cu numele A/atei, care de curéndti a fostii numitii fa functiunea de judesti al Oréstiei, fiindi-ci tatalti sen, judefulii actualti este bétrint. Episcopulé din Cinci-biserici recomand% comunitifii Sibiului pe noulit jude. Ne. 237. pag. 323. 1620. Ludovicil, regele Ungariei, concede tocuitorilors din oragulii Scdes# in Transilvania dreptulit ca se pétA incepe unit now procesti cu locuitorii din Oristie pentru nisce munti si Nr. 238. pag. 324. din Vidinit transcrie in form autenticd bula papel Eu wverinnlus, ca $e 1520, Nicolae de Lasko, episcopal catolie geniu TV. din a. 1439, prin care autorisase pe episcopulit catolicit alit ‘ administreze cu ctlugtrii minorifi din Bosnia diserizite catolice din Téra-vominésct, din Mot- dows si din Secwime, Nr. 239. pag. 325. . Michaili, episcopulit catolict alit Mileoviei, sccie Papei Leo X., ci diecesa Milcoviei fiindti fOrte estinsti, si dénsulis neavéndit preoti de mirii suficienti, ca se administreze bisericile de acolo, astiifelii a fostii silt se numéscé in funcjiunile de preoti si perséne din clerulii reli- giost, din cari unit erau apostafi, alii ucigasi, alti afurisifi, si acésta a ficut’o mumai din caus, ca religivnea catalici, se nu sufere vre-o scidere in pirtile aceste din lipsa de preott Din acest motivii Papa Leo X. autoriséz’ pe episcopulii Milcoviel, ca se péti absolva pe persénele aceste de culpa apostasiei, a uciderii si de ori-ce infamii, si sei pétd promova la gradull de preoti, dispune insi totii-o-datt, ci acestit dreptii se nu se estind’ yi peste finu uli, care © supust autoritafii calugéritori minoriti din Biciu. Nr. 240. pag. 326. 1520. Ludovicit, cegele Ungariei, inviti pe capituluki din Aradii, ca se citeze fnaintea curiei rege lui pe nobiluli View Capitanultt, din districtulti Timisérei, care ‘si permite se ide taxe de vamii ilegale de pe mirfurile cetifenitorii din Caransebrgi7, cand ciilétoresci prin satulii sew umitit Chigetau, Nr. 241. pag. 328. 1520 (1619). Dieta Poloniei tnteunits la Thorun votért o néuii contribufiune asupra preofilorit ru tei si asupra Romanitorit din Polonia pentru suportarea cheltuclilord: necesari in resbefulii en Prusia, Nr. 242. pag. 330, 1520, Petru Tomicchi, vice-cancelariuki Polonie’, serie palatinulut din Junivladislavit, ci regele Si- gismundii alii Poloniei nu voesce se libereze pe Petru Romanulii din casteluli in care se afl Internati, fiindit-cd nu are destulé incredere in dénsulii, de dre-ce a mai fugitii o data la ini micii Poloniei. Nr. 243. pag. 331. 1520. Proclamapinnca de resbelii a regelui Sigismundit din Polonia in contra Tatarilori. Regele aduce la cunasciinfa tuturord palatinilorii, a castelanilorii si a capitanilorii din Polonia, ci dupi scirile primite dela esploratorii din Tartaria, precum si dup’ informajiunile sosite dela Ste- Fant, voivedul Moldove’, wot mace wuméri de Tatari av trecutii peste soli Nipra si a scéptii numai timpulii opurtund, ca se prideze finuturile Poloniei. Din acéstii caust, regele th- vit pe tofi palatini?, castelanit, cipitanti si soltuzii, se apuce armele pentru apiirarea furei. Nr. 244, pag. 3321520, 1521. 1521, 1521, 1521 ) Lardov . Sigismundit, regele Potoni XXII ‘igismundi, regele Polonici, dojenesee pe Stanislau Lanczkoronski, cipitanuli seu din Camenc}ii, pentru nefajelegerile, ce csistii intre dénsulii si intre voivodilit Moldovei In pri vinga punctelorit, cari au fostii stabilite nu de multi in deplina infelegere cu consiliarit si boierii Moldovei. Regele dectari lui Lanczkoronski, ct dénsuld este causa acestorti ncinjelegeri, sil inviti’ se observe cu esactitate stipulafiunile incheiate cu Moldova, Nr. 245 pag. 333. |. Conventinnea incheiatt intre Négoe Bastrabit, Domnult Tereixominesci, si lon L., regele Ardélului (Ungariei), pentru regularea frontierelorti dintre Téra-rominésct si Tran silvania, incepéadi din apa Oltului pani in apa Dumiret la Rusava (Orgova). Nr. 246. pag, 334.—Textuld convengiunei dup 0 copie certificata de egumenulii méniistirei dela Cozia. pag. 335. — Textulii conventiunei dup condica cea vechid a ménistiret Tismana. pag. 337.— Textuli dup manuscrisulii lui P. Cantacuzino. pag. 340. — Textulii dupa edifiunen grecésct a Fratilord Tunusli, pag. 342. — Estrasit ia limba lating. pag. 346. ii, regele Ungariei, confirmi de nou in poses'unile sale pe nobilubi Valentinit Biitict din comitatuli' Timigérei, ale cirui documente de posesiune au fostit arse si distruse in re- volugiunea {éranilorii dela a, 1514. In acestii documentii se amintescti mai multe familif nob le romane din comitatulii Timigérei, anume: Calecia, Vasit si Sorogdanii din comuna Chinerii, Olah din comuna Chombol, Balicy din Séchéza, Rao din Vaislova, Moroni din Moronia, Peten din Petridit, Viadii Voivodulit din comuna Moise etc. Nr. 247. pag. 347. Stefanit, voivedulit Moldovei, confirm’ minasticea Homorit din Bucovina in posesiunea mosii- ori sale numite Voruiani, Stituciant, Glodeni, Pratesei ete. Nr. 248. pag. 349. Franciscit de Varda, episcopulii din AlbacJulia, amintesce intr’o scrisére citre archiepisco pulii din Strigonit de episcopulii catolicis ali’ Moldoves. Nr. 249. pag. 351. Din registrulti de venitusi si de cheltueli alt oragului Brasouit in Transitvania, Nr. 250. pag. 351 mulfimesce tui Stefanié, voivodulu’ Motdovei, pentru informa. fiunile, ce i le trimite despre pregitirite de resbelii ale Turcilorit si ale Tatarilord, sii régit, ca se dée ajutoriti Potoniet in casi de necesitate. Nr. 251. pag. 357. Sigismnndié, regele Poloniei, face cunoscutit consiliaritord’ sei, c& dup scirile primite dela voivodulit Moldovei , sultanuli turcescii pléck cu mare resbeli pe Duniire si pe uscatii; oi de alti parte Tatarii ineX au incilecati, si astéptd uuntai se védil in ce parte vorii pleea Turcii ; aga ci numai esistt nici o indoiala, ed Tureii pléci de asta-datt cu resbelli asupra Poloniei ori asupra Ungariei, In acést situafiune critic regele Sigismund cere svatulii consiliarilorii s€i, cX ce Jeli de ajutoriit trebue se dée Moldovei, ca se impedice pericululi, ce ameningi Polonia. Nr. 252. pag. 35: Sigismundit, regele Poloniei, comunict regelui din Ungaria scirile primite dela Stefani, vor vodulit Moldovei. Nr. 254. pag. 359. Ludovic, regele Ungariel, scrie Papei, ci Turcit se pregitescii, ca se asedieze Belgradulii, side aci se plece la Buda, la capitala regatului, ér” pe Mahomet Beg I'a trimesti eu 80.000 peste Zira-romanéscd, ca se atace Transilvania, Nr. 253. pag. 359. Ladovicil, regele Ungariei, serie Ini Henricit, regelui Angliei, eX sultanulii turcesci ga pusil castrele sale la Sofia, unde are adunati la vre-0 200.000 de émeni, ca se ocupe Belgraduli, si apoi de aci se tréca In Buda, capitala Ungariei; cx de asemenea s'a pusii in arme si vit voduli Terei-roménesci, &' 40.000 de émeni din forfele sale lea impreunatii cu Turci. Nr. 255. pag. 361. |. Ludovic’. vegele Ungariei, scrie regelui Sigismund’ din Polonia, c& sultanulii turcescti ase digei cx mare ostire cetifile dela Belgradit si dela Sabasit, si findied, dup cum se teme, fortirefele aceste au se fie perdute, astivfeli nici aptrarea regatului nu se mai péte susfiné, si in pufine dile Ungaria are se cag in manile inimicilorii, Regele Ungariei, presimtindi ciXXIV weal, 1521, 1521, 1521 1521. isa, . Lundovicit, regele Ungariei derea regatului si ciderea sa propria, cere cu insistent ajutorii din partea regelui Potoniel, Nr. 256. pag. 364. . Sigismundit, regele Poloniei, cere informajiuni mai detaiate dela regele Ungariei in privinja situatiunel,, sili incuragéz pentru apiirarea regatulul in contra Turcilorii, Nr. 257. pag. 365. Ludovici igismundit din Polonia, ct forttreta dela Sabayii a cqutti in manile Turcilorii; ec de asemenca s‘au supusii Turcilor’ si comitatele Sirmiu si Baciii, ér' cetatea dela Belgradis se afld inte'unii periculti estremii, Regele Ungariei cere cu in- sistenf ajutoriii din partea Potoniei, de drece Turcii, au de gondii se plece catre Buda si se ocupe regatulii, Nr. 258. pag. 365. serie regelui Sigismund din Polonia, ci Turcié au ocupatth cu forta cetijile dela Sabai si dela Semlinti; ci 0 parte din fortirejele dela Sava au fostii pi Nisite de armata ungurésci, care n’a mai avutit curagiulli se ascepte acolo pe inimici ; ct Tureit asediézt acum cetitile dela Belgradit, Salankemen si Severinit, si dup’ luarea ace: stora au de gandii se mérgi la Buda. Nr. 259. pag. 366. Sigismundit, regele Polonici, régi pe voivedulit Moldovei se permiti liberi liber trecere si intércere pri {éra sa curierului polonit Wrona, pe care-lti trimete la sultanulii turcesct Nr, 260, pag, 368. Sigismundit, regele Poloniei, scrie Papei Leo X., cit sulta in pirfile Asici gi ale Egipetului a naviliti) asupra Ungariei, a cuprinsti 0 parte din fortire. fele dela frontieri, astivfelii ci Ungaria se afi de asta datit in celti mai mare periculd. Dénsulit rg pe pontificele se mijlocéscil, ca principii crestini se trimépa cétii mai in grabit ajutérele ce suntii necesare Ungariei. Nr. 261. pag. 369. Ludovicit, regele Ungariei, scrie regelui Sigisnaudit din Potonia, ci sultanulti turcescti, dupi ce a ocupatti mai multe fortirofe din Ungaria, dupa ce a pridatil si a distrusii mai multe sate si orase; s'a retrasii acumié pentru icenati in finutulti Belgradului; insi pani cand cetafile dela Belgradii si dela Sabafii vorii fi in mina inimicului, Ungaria nu péte fi sigur, Nr. 262. Pag. 370. Nobitinea din Ungaria intrunits in dieta dela Buda decide: ct pe lng tte c& feranié ar fi trebuitii se remain scutifi de contribufiuni din causa multelorii calamitati si miserii, la cate sunt espust, inst fiind-c&i Ungaria se ali de astt dati inte‘unit periculii estremii, de aceea e fie obligafi a pliti ca contribujiune de resbelit 5 denati de fie-care bow, vaci, ori alte vite tofi feranii, ori unde vor! locui in Ungaria, cite 1 florenti de fumii, si pe ling’ aceea de jugii. Nr. 263. pag. 371. Ludovicit, regele Ungariei, scrie regelui Sigismund din Polonia, ci sultanuli turcescit se Pregitesce cu o armatd formidabilé asupra Ungariei; ca in Péra-romanésci murinds Rasitrabit Bxtraucti can urmatii in domnie fiulis su Teodosie, dar in contra acestuia s'a ridicatiy ew resbelii unii rivalti din némulii voivogilorii de mai inaiute; si atunci Mehmetbeg, prefectulii tureescii, ca se deoblige pe Teodosie ia dati ajutoriii, si noulli pretendentii la domnie a fostii invinsit si ucisit, In fine Mehmet-beg a prinsit si pe Teodosie si pe mama sa gi ia dusii in captivitate Ia Nicopoli, Nr, 264, png. 373. Ludovicit, regele Ungatiei, comunicé Sasilord din Transilvania, ci a datit ordinit voivodului din Transilvania se plece ctti mai in grabi in ajutoriulti vorvednlui Teodoste din Péra-romé. nésck, in contra ciruia s'a ridicati ca pretendentii uni cilugiri cu numele Dragomirii. Nr. 263. pag. 375: Procesii de ereditate intre nobilulil Cheuderesit, ful ui Dancivtit, din comuna Salagit tn yéra Hafegulul, cu démna Anca, veduva lui Mikaitt Saracenit, nobilii romanii din acecagi comuna, Documentit {rte importantii pentru istoria nobilimei romine din féra Hafegului, Nr, 266 Pag: 375xiv iin Transilvania biseric Nicolae 1621. Ludovic, regele Ungariel, diruesce comuna Vuleanit din Sighigéra, Ne, 267. pag. 377. 1521, Jndele si jurapié din Caransebesit se judect inaintea regelui din Ungaria cu banulié Severinului, Nicolae Gherlisce, pentru pagubele, ce le-a causatii dénsulii orasului Caransebes. Nr. 268. Pag. 377. Michaiit amintivi ca episcopit catoliet ali Mileoviei, si comuna Feldidra de ling’ Bragovii ca ficindii parte din diecesa Milcoviei. Nr. 269. pag. 379. 1521, Diferite date referitére la istoria Romanilort dupi registrulii de venituri si decheltuelf alii ora- stdui Bragovit. Nr. 270. pag. 380. (1521). Dieta Potoniei iatruniti la Piotrkow decretézt o contribujiune pentru apirarea rega- tului in contra invasiuni Tatarilori, ér' in ce privesce contribufiunea asupra Romdniforit ain Polonia, dieta decide se se observe usuli ceki vechiti, Nr. 271. pag. 390+ ‘igismundit, regele Potoniei, mulfimesce vorvedidui dix Moldova pentru informafiunile, cei le trimite in privinga Turcilori si a Tatarilorti, gi toti-o dati i promite, c{ ou va suferi in Polonia pe doi Moldovent cu numele Zsacii si Byrlanii. Nr. 272. pag. 390. Ludovicit, regele Ungaciei, serie Ini Sigismundit, regelui Poloniei, c& dupa informatiunile pri mite, Turcii voleseit se mivalésct asupra Ungariei pe trei pirji: 0 parte, prin Transilvania cu sultanulii in frunte, de érece Féra-rominéscd este ocupats de Mehmetbegit; a déua ar mati va inainta peste Belgraduli serbescit, ér’ a treia prin Slavonia, Totti o-data regele Un- gariei, isi esprima temerea, ca nu cum-va Turcii se ocupe si féra Moldovei, din care causit régi pe regele Poloniei se tréct cu trupele sale in Moldova, asttlfelii ca se fie tn ajutoriult Moldovei si allt Transilvaniei, fiindit-cx in casuli daci s‘ar perde Moldova, atunci va avé se sufere (rte multi: si Polonia, Nr. 273. pag. 391 1522. Regele Poloniei trimite unit legatii la dieta Germaniei din Norimberg siti autorisézi se fact cunoscutii prineipilorit germani periculele, ce ameninji statele crestine din partea Turcilori, gi anume, ci sultanuli: turcescti a cuceriti) mai multe castre dela frontiera Ungariel, cari suntit toti-o-datii si porfile celorii alte state; ei a trasit in alianfa sa pe sultanuli Tatarilorii, ca astitfelii se impedece pe Poloni se nu dée ajutoriti Ungariei. Regele réga pe principii Germa+ aiei se vind cétii mai in grab4 in ajutoriulii Ungariet gi alii Poloniei si adauge, e& Turcit au © armati gata la Chilia gi la Cetatea-alba, ca se ocupe Moldova, care este scutuli Poloni Nr. 274. pag. 392- 2. Sigismundiz, regele Polonici, scrie lui Ludovicd regelui Ungarici, c& Turcii au atrasié in alianga lori pe Muscani si pe Titari, ca se nivilésct asupra Poloniei; c& de alt parte au aseqatit pe King Dunare unii numérit considerabilii de trupe, ca fmpreund cu Moldoventi se ntvalés asupra Poloniei; astfelti ci Polonia se afl de astt data in 0 positiune férte dificilé, si mu scie fn care parte sei intércd mai antaiti puterile sale, Toti-o-data regele Poloniel face cunoscutt regelui Ungatiei c voivedulit Moldovei a cerutii drumii liberi prin Polonia pentru ambasadorii sti, cei va trimite Ia duccle Moscoviei, inst dénsuli ne puténdu-t acorda cererea, solii Mol- dovei au remasii nemuljumii. Nr. 275. pag: 395. 12. Regele Sigésmundit din Polonia trimite o legatiune la voivedulit Moldevei, prin care i face c& a trimisit soli la impératulii Germaniei si ta cei alalfi principi crestini, si spe- it, ct dénsii vorti trimite ajutorit’ Poloniel si Ungariei tn contra Turcilord si a Tétarilori. Regele sfitueste pe voivodulii Moldovei se se pregitésct si dénsulii, ca se pétt apira Mol- dova in contra Turcilorii, si se fie in ajutoriulit Potonici si alii Ungariei, Nr, 276. pag. 396. 1582, Sigismundit, regele Poloniei, insciinféx pe tofi palatinit, ci Tureii si Muscandi au atrasis in partea lorii pe Tatari, ca se mivaléscd asupra Polonici, ér de alti parte Turcii au ocupatii Térasromanéscd si au ageqatii ing’ Duntre 0 armatd considerabiti, ca se mivalésct asupra Moldovei sia Poloniei, Regele invité pe tofi supusii obligafi la servicii militare sé se pregé- téscti cu cai si cu arme, ca in casti de necesitate se pétii pleca la resbeli, Nr. 277. pag. 397+ 31,266. Documents, Vol. I. Paten 3 Ww